tipuri si tehnici de comunicare in organizatiicdn4.libris.ro/userdocspdf/814/tipuri si tehnici de...
TRANSCRIPT
ltsilncngYUVTNUflAINnWOJTOfl
nTYzINYcUo NIvfluVJINNIATOJ flO
rJrNHur lS rundrr.E6qzlsanq I+i
il ep$uepzad'fiffitlrr
: 'l '] 'flallyd,lslnmvd Sunrvn fltf,yalgsou IrupBc u[ rorp ry
t97 c$nr80qqrg
LEe '.'gsrlqnd ?rlB&t;rururpuuI 9lsuorzrocp r{ucrsdsusrl pulA,}rd [002 crrHnu?l Iz ulp eg 'ru ua8o-I
6VZ 'oEe1 uruezetd gldopu rorrrgruog Inluourslrud I00f'too t1ltgg'ru JO'hl ug iecrlqnd rnJnlr? IntxeJ 'crlqnd soralur opcyriurruogur q lsero€ Inreqq purnud I00Z orrqwolco U t ulp ??S
.ru ueEel
1Se1'wedc
6egEololcos ep rrrslJBd'l
Jnodleuopurydoi
-8tlununnoc sI Jl
-HrIunruIIIoc aI Jg'duc'1
no exnl un soqrdi
ep uolts?E lo ser
-ur1ry $onssl us tI ewo1'ceq?nD
sep lueweddole,!ry relssel 'u uJ
sel susp uoll8ull
'cuqttd uolle4sn9llsre4unsl oP r:erlqlsre lrm ne!
rlSs.rncng'Bo1
fferf,l UOlfpO 3.,qp
uMrrqqqcs I8 i
eiuenog €lolrru(I l
If euutun esrnet
efuenog BIeIrc61 lgf euuun esJnsal
$on
LVT,
627,
ttzt8I691
s9l
I9issl
6Vl
sgl
971
60r
L8
IL
LS
6€
L
s
gXANV
.......................... ::. ""':""""""""""" rorietrndar lnluoure8euu6l '71
" " " cleuode zruyfr to Jo[ uqqturqis ucJl?uorlsc C' E I
:. "*:::ii:i:l :j:' qr?luarro r?clucrunuros z r
"" pcy1qnd scrr?orunruo3 'l IFI€nzrA eojecrrmuro3
EJercuuulJ soJ8crunruo Jp1u{usurruoAo ueJ€cnmtuo3
pJelruntrloc €eJecttmurc] Jerergde op ruolsrs - ueJeorunuro3
" " " " ?Illolx"1 ecJeoltlnuroJ
'01
,6
'8
orlrolur rrJgcrrmtuoo 1e podns - e.lcpuude4uJ op fqcoroJd
Elrrolur uoJscrunuroS
giuengur op €oJecruntuo3
-L
'9
'9
,v
;;;.;;;;;;; ;; ;,;,;;;; ;;;;,;;;", . ;;;;;;#:i'";ffi:.: f. :.... : :...... :. : :.. ::::::Y.eEro
s^*cedsred o - Esrqcsop sorec*mwo,' r""" epdezrue8ro rS cgqnd Flied.S .l
truourn8ry
SNIUdNS
nu ?erecfimruoJ 'mlnlc€.4uoc rS rnFEol"lp Ie .rupcrtmuloc
InlueurJlep u1 'ppEeJ ep ,gzeelettetd eleuorfezrueEtoellmloJ'eprfcurg'eprnlcn4s .4r^ezrueEro oleluewolg
lfecgpues ep yS 1|prlTeer ep eereerc ul ppprorupde5e rolundruE e r$ roleueosred e .pc11qnd ?ec sel" ruru'etseJdxe ep eeplrc€dec,eaece eO .?Jolsec€ e ereurudxe rS
ereluezerder oerelerd.relur ep esecord eundnserd giecgpruesep t$ eleseur ep e.llSpggdurl rS qunqcs eclro .eereunrdxe
nc 'gsug 'plepunguoc arnqeJl nu ueJeJlunuro3'gpuo$ezpu8ro rS pleuo{ucpmruoc g{urg o
ec lnrpeds.redgpuece u;'trrullep g spod osueueE-ms .FurO'nrl tusrusEro acrJo olureueE uT,gnezuelceJuc ac Fgl.s gnopellJ luns eercztue?rc l$ uarucrunruo3 .rnpdrml
ln8unl e-eplnoRl e-el erac ed eyluedocsep eclldxe r6-ps .eqnrplug eprfan{stf epigllleer p8eeleiu; ps 'egelg4 erec uJ Inlpetu ezeztr;raF.rcps rS eze.rnpnqs gs lrSnere 1npl^lpq
.mptequ4l elierg'glleleec ep €rm pqdep gleuorlezrusfuo
eetmrlce rS gpuoriecnmtuoc ?eunllce pc .leJ}sp .euugz urep6'eJecruiluoc u.ud csernqsuoc es elosut erreurn slgielea
'gfuereoc Fe.Juoc e1 lurmqp elec ur 'eJsc'eJecronrnoc ep eleier rS ssecord essoJerunuprrysJel"r1 uriuorn as rS cserrulsuoo es aJepurJderlu3 ones arinlqsur o'ra lnlquresue q !c lncsounc
.e[ep .e1sg
$ieler ep $eds ?efer'p1cos durgc'lrzoduroc leluoru 'ermrfce ep ]eJcuoc rue1srs .erfezuuEro
'atfercorrq ?mlpc oermrzrl .em11nc eprodtoc .erspuuds4ug
ep pelord ?pmf1nc ermpse8 .ueefgloc .erepuude.4ug.c11qnd
n$eds'gleuorlezymEro etmlfce .gpuorfecJunuroc eunrfce
eleqr elu!^nJ
TAilLYZINY$UOISJraflnd Tnrivds
seJUOlnV
'Uq1xeII'nrp,rour sundspu ur.eJEolEA ap ar?o1een SSI^B*?eJecrrmruoc rS erfuuro3m
're uelnfevrerdns n4rrxretfazrueEro s eur8eun o m'sputrt eI enac ed eprcra-res rS
rtliztnfuo ug aa
Tipuri qi tehnici de comunicare tn organizalii spal
Spa{iul publicsi
comunicarea
este infeleasd ca fiind motorul, matricea qi suportul situaliilor
de creare de realitSli gi de relafii. Din rafiuni de putere qi
control, organizarea qi ordinea sunt aqezate inaintea oric6rei
acliuni comunicafionale. Prin insdqi natura sa, comunicatea
este spontani, comportd emofii qi sentimente. Otgantzatea
este consideratd ca fundament al certitudinii, previzibilititii,redundanlei qi ordinii, in timp ce comunicarea este impre-
vizibillgi constituie o surs6 de incertitudine, de dezordine gi
* ot$i"#rl comunicarea fiind creatoare de realita{i qi de
relalii, inainte de a fi schimb 9i impirt6qire de semnificafii,
constituie o modalitate fi.rndamentald de a contracara entropia
organizdrii (orice structurd este supusd la un moment dat
degradlrii).Comunicarea nu numai ci determindapaifia unor noi
structuri, dar contribuie la menfinerea celor existente.
Fenomenul comunicdrii se afl6 in complementaritate
qi interdependenld cu fenomenul organizirii, 9i invers. Actul
de comunicare necesiti totdeauna, pentru a se actualiza, o
structurE, o situalie, un context; de asemene4 organizatea
nu poate exista fdr[ comunicare, care conduce la fransformare
gi schimbare.Michel Crozier a deschis in Franta drum sociologiei
oryanrzaliei in anii 1970, perspectiv6 ce se deosebegte de
perspectiva gtiin{etor economice [1]. In viziunea economictr"
inheprinderea se ocupfl cu producerea bunurilor 9i serviciilor
ce trebuie vdndute, iar raporturile sociale sunt privite ca
sisteme sociale de organizaxe a muncii, de inovafie tehno-
logic5" de capacitate de vdnzare, de gestiune managerialE.
Crozier propune studierea comportamentului actorilor dintr-o
organizalie, dar, deqi se detaqeazd de logica economicd, teoria
sa este tributari unei concep{ii reductiviste a indMdului care
acfioneazdlnfuncfie de o realitate imediati 9i simplificatoare
a proceselor organizafionale [2].Pentru analiza organizafiilor din perspectiva comu-
nicdrii, este necesard o trecere in revistii a diverselor formepe care le-a lmbrdcat spafiul public de-a lungul timpului.
Jurgen Habermas a conceput initial spafiu-l public ca o
formd de-mediere intre stat gi societatea civi16. in anii 1990,
el revine asupra conceptului, definindu-l astfel: ,,condi1iile
de comrdiscursil
t3l.spz
publicitnnele partraliuniimediul irqi stat. C
este faptrsocialedireflectArCdrnpurio tensiursirnbolicrintereselnecesitatopiniei"
Ber,,inteprirde medie
1.sopinii pcomunic
2.sunei voiral parlam
3.ssocietatei
4.sdemocraraporturil
Aceimbrtrcatooncluzia
Asd
,,intrepri:economirprivaf od
Cenaceast5 pr
e}ecelseurg 'ec4rtod rS ecnuouoce elrlcuru ppuoped ?lsgec€14rur'rn1n1e1s rriptpone eEe4sns es cruouoco FdurgC
'lureqll prusqelrdec nc ?lepo op,rpd
1nlueurop tt; econ ,cp11od op eJlqesoop erds .lncrtuouoceeceJeoop'c11qnd rnlnrfads eEellsns os 6.soJepuudellugoo(pzeqflmq gcrrqnd EreJs ug) ee1-yry Ie 1nloces uI .leJlsv
_c11qnd mp$eds ele omJ gllnul ruru E?srxe ?c Brznlcuoce1 eEunfe tnlndur4 pEunl e-ep cllqnd prfeds lecHqurl p-el eruc ed ewrog elellreJlp ptrgzrleue tope rSelecy
.e.rcuiluop 13 epllpEeur ep elercos elungode.r
gruFdxo er?c lenlcrguoc nlfeds un Ic .lugpl cfer"o*"p
rnlnsuesuoc F lce4sq? rol un else nu cglqnd plfuds "yiglrllc €etrelercos
$ 1e1s e4rrJ srerpatu ep BreJs o epe c11qnd n1|nO, .g '
irole'prued p rS mplueurepud p'lesleanm mpr8a4ns 1nlpeurro4m qud ecllqnd efuloi pmB eclprcoruep llrguuoJ Induryc else cqqnd prleds .g
ielulelcos uI elualsFe eJ?crunuocep roloruroJ rorntnl lnrpeturelur upd ec;1qnd 1ru1dorermB ecrlogruts IIrBruroJ lndurgc elss crlqnd plfuds .1
- :[g] cSqnd rnprfeds rFdord ererpeu ep
eulog nqed o..cqqnd rnFrieds errncedsred urp eerapuude4tq;.telnlrlul nps Inrpnls ug s8ullsrp srrolC pr€ureg
IlrpurroJ ep ecqoqwrs rs eprnlpc erouuoJ,rrjtr$i:::l;nc ce4 eJec lrJolcrpsJluoc el€rcos elrlirzod l$ eleserelurequJ Ilrelpeu pdurgc* prmrelep c11qnd p$uds lclloqulrsefuelor.,r 'nerpmog grergle umc efa eetupdxe
"*p"q b
gzrzolove? eluepuedeprelur rS eluerncuoc eprcos eprndu_e3'exsunuop rS slelrleEeq ep eprcos rmlroder puglcege,'pnprguor rS pEeur else cgqnd prleds .cpo1 .rqrEro
"1nio, rmdurgc roun uri.redp erucrrmuoc ep elesacorAgc lnldE elseeJereprsuoc 14 lsnl € nu seureryH .1"1|1ur .ec eee3 .p1s
1S?g ]c Be]s]ercos elurp urfrzodo Emeztleares eJsc uJ Inlpeu g4urzerde; v:rewqzep rS ruglueurnEre eurog qns grni$e.le pcqqnd eewz\vn -cqqnd m-4ul el5mer erep"rdd a1e.,-eos.red er?c ep $undere ecqqnd llrlsoloJ Ie nes rriglrcqq,ndprdrcuud ed ppuog else s?ureqeg p1 p c11qnd rureOS
' '
'tel*peig4ec urp lmrpcp crlqnd mrm eftnorr rS rerurdo e gnr.*"rip€eJsruJoJ U lod €JoJgc InrpeuJolul upd
"recronuroc ep
elgltpuoc" :Ie.pss FofFg'066I IIUEq ?nmro'rFgo ec cgqnd pdee pgg r
'pnpdu41 p8urq G,ry qeuuoJ rolesJe^rp B llsrrEur-muoJ e,rqcedsrad ry .q
eraopcglldnns Fqryry:orBc InFpr^lptrr 3 slsttsill€lroel lcruouoo@qAo-4IIIProlrJolm[nIlIEqr'gppe8eueu amnsd ry'-ou{a} e$enou1 + inmuc elprlrd luns eIEffi aEJOIIICI/uoS rs rogrrruq mlcpuouocswmeq{11ep e$eqesep $ ac *ap*lapolotcos umrp u@g q
erErruoJsrrE4E friroreers-zrue3:o ?nm ryo ?zrpnlce es e nrrcd tFlcv'sr.,^m$ -rpry4& elelrJ4ueupldum q lgl
'sluelsTxs JoForeErrou rorrn eduade Eu! lrt
lgp luetuoru En eI rsrrnnerdo4ueerece4umsap'tq'r$ucgruuras sp aqba&ep d rfulrpar ep ecopart
1* eupprozap ep'mr6qq.m-erdun e5e sar"cfimucD I'nfgllpqrzr,rerd11upnq4neewznmfltg'e4ueuqus t'ee.r?cflmruoc ?s enfw &:IeJpclJo eelursut @wr$ erepd ep 1unll"r ul6 'Iroprfunlrs l$rodns rS eaqu
rdontnS.to 4 i
10 Tipuri Si tehnici de comunigore in:rganizal! ^h
mai inainte, se separi in doui structuri sociale diferite,
economicul trecdnd aproape total in domeniul privat' Viala
inteprinderilor gi a membrilor s6i este un lucru l6sat la mfuia
proprietarilor. Alegerile economice qi capitalurile care:diriieazl aceste alegeri nu intrd in sfera de dezbatere a
spaliului public.- intr-o ador;rfazil a spafiului public, odatl cu instituirea
votului universal (dup6 lsas) qi cu aparilia mijloacelor de
comunicare de masd, campul economic a ieqit din structura
sa privat5 qi s-a intrepatruns cu statul. Ca urmare, politicul
qi eionomicul se reconciliaza im in mijloacele de comunicare
de masd se dezvoltd comunicarea publicitari.Mijloacele de comunicare de mas6 reprezintd locul
principal de exprimare a opiniei publice qi de obiectivare a
spaliului public. Statul intervine din ce in ce mai mult ln
regqilailzarca producliei qi a schimburilor. Pe de altE parte,
dezvoltarea migcarilor muncitoregti gi formarea sindlcatelor
au condus la formarea unui spafiu social propriu, autonom,
care se inrudegte cu formele spatiului public.a.In primajrmrdtate a secolului al )O(-lea, intreprinderea
apare in spaliut public ca valoare pozitiv6" structurant6 a
riprezentArilor colective, datoritEl faptului ci in marile intre-
prinderi private s-au creat spafii publice interne, parfiale, ca
expresie a nagterii a dou6 tipuri de legitimit{i: legitimitatea
patronala care se ocupd cudeciziaqi gestiunea economicS"
gi legitimitatea salariala. Dupd anii 1960, structura 9i actorii
spa{iului public ince! si se schimbe, av61d forme yi {comunicare. Cei trei actori care s-au manifestat in cdmpul
politic qi au transformat formele sale de comunicare au fost:
institutele de sondare, politologii gi consilierii in comunicare.
C6mpul de comunicare se restructureazirsi produce un
nou tip de gestiune sfiategic6 9i comunica{ional6 a socialului,
in care televiziuneajoaca un rol central. Ca form6 dominantii
de comunicare in spa{iul public se impune formamarketingpublicitar5, provenit6 din cdmpul economic. Comunicarea
de intreprindere suferi gi ea transformdri care se manifestii
in spafiul public. 1u inq^putul anilor 1980, observ6 Bernard
Floris, in analizarea realitil{ilor din societatea francezd, se
produce o revalorizare a imaginii intreprinderii, vehicu-
lindu-se ideea intreprinderii-ceti{ean pe fondul unei recon-
cilieri iprelu*publiclbunurila intue1
CcuF€smenlialltmanrtmodifirschimbparticrlnecesiumrlagFgi strate
Nniceriiloarecunsiste,mu
compricindu$ri
Pe
simbohmanage
de con,inatt nir
M'tehnolqNoulmei simhumaneparticrtr
CoLe Moealorgruiglobal, a
acesteiapiefele, t
Dcderea-p
ep IEelB4s Jorm ? gcrtcerd u; eerermd nc .pegord_Biuep-q.rde.rlug :g,rrlcedsred ep erofuur lJpqulgcs gno([
.elulercose'rpe.',;":f#;Tti?,,i-Hillil:I,i,"","J;#ele llpeut elellreJlp rS erepuude4r4 e4ulp rolnfeler p JeqolEFdeds rS ec4ercorq llrgnsp1ntrpu p 1ec
.rrctmur IIrpz.dE; ;e
1sc :qrepuude4u; ep gieds rer1 gcgrluepl eruc .euueo141 e1wnsuqC ml IB eJepe^ ep ppund lueunred urgeprsuoJ
_ '6.Joluepuude4q e erleJcourep,, ee}eund eredrcrgud
erds elenrloru rS elecrldurr eg ps ernqeJtr eJec eusrunelesmseJ ep
"rrrBes gu1| ps emqeq .eprnlpc rS ecqoqurs re
eprrn$uermp nc .elucrunru@ alds praldu lueureEeuutu InoN 'mlnl?rcos e gcFepqs ersuoqseE ep gpnpelelul epolouqetrsc 'rugcrunuloc IE ru1c1gnd p8unsqreru e,1se [nlepol4J
'le^ru lpu!I"tu let BI glgzllB4uec ?uelxe 1f pu.relq eraclrmuloc eppluqop ecrrrlod perc ne e.rpcnmruoc uJ lilradxe ri rueEpusru'epulsnpur roglieler p*"1rp e1 .ruejuude4q'"p*1oqq,tS epopn e1 rollfepups uerrnrzepe eEr13gc n orl"i ' '
.pcgneds pluulsnputBrnllnc ap rS elecrpurs ep lero8 prcos rnlnsrwor{urocP'lupelpyd plcos m1n1e1s pgfeltrederet"sua ep ,,'ure$rsuud gpzrper e1ss eerelrloru ?1uode1 q .[f] teiuelg .**r"*o'cgrceds elss roldeuups ?eJulrloru lS e"ermuepeereld rpgclu-nuroc ericuryrer?c uI mplueuregermru F Iepou InoN
elrridecuoc a1 rolgupep, n"*,""*iffiTffi :ffi:ffi .fearedncoerd rS roprfetruoyul 1e$qncrrc ruepuqxe ee1elrsecouug'(uupo1[?l-uou lueure8uueur ep dp no.ron; , pndj"prnJI?tu erecnpuoc ep {gqlepow olrou ug ne1suoc rrgqruqcsrolsece el+zne3 '(rouepe 1uerc ruelw cqqnd Fd"ds 1g"Upo*u eruc) ropepuudeqq s Fu.relu! oruclunuroc rS ("rnln*.r* ,
eleznc 'lnleueceur .aluEzlrosuods .peuc ep nes gleliuew-rueae ?e.rpcrunruoc to[crq.'' II'I8B.'T earerrourord rs esard nceg$e1or) fruelxe Berucrunuroc EBIoAzop es .eleurm e3
.elerrud ruepuuderlu5 uelercos re{cwg e rS ropcrqur eerBnouord e1 osnpord rolrmrmqeeJ?AoruoJd u1 ep pugcar1 .eJ?rrunuroc ep lclurlel updcrlqndp1|eds uI aplcos ropmgoderegcrEep4s eereuopse8 fenfege pFouerde4uu pdu6 .[g]
$elrBIBs rS ruo4ed"4u; Ir"r1l"
-uoJer leun FpuoJ ed uroip-nlqel'qrepupderlq uu6tes lzecueq "elslercos
utp "rprurrreg E^resqo'086I rolmE4seJIuBur es er?c lJguuoJsilBl€olecfimruo3'cruouorre pftEu4e>peueuuoJ sundtul x rgilrsurluop glruoJ B3'Iurrleol'mlnlercos e gpuotfucrutm :
un ecnpord tS pzaomlmqsara'eJecrrmruoc r4 rueqrsom F gi:$oJ n3 eJ?cluntuoJ ep slus elpdugc uI 1else;nustn n"{ arap lou eurroJ pW B itryIIJolcE t* ernlcn-Bs'9961 rn'lcrurouoce eeuillsaE F ugeap1rur46e1 :{91pp@141ec 'eprfred'eurelul *gpnd g-e4ul eIIrsuI uJ pc m1@ 1gu g}Il?mlcnqs !,rppod aneerepurrde4q
"anOf p pn
'crqrd Ftefi'ruouolne'nudord pl:rcufirole1eclpuls BarsuroJ F pr'e$ed ?l1e ep ed 'rolurxruFuJ llntu I"uI 'r q s qP {"
e.r?Allcalqo ep $ oHSd pIncol Elurzerdar ps;um + at
3r4q1@aorecluntusJ ep e1q@qrpcrlqod'ersuf,rn EJ 'InFNs n
"Jnlcruls urp ll$eg s Jnrxxffi
op roleceoltrur eritr* rn $BeJrn]qsur nc ?lepo'cqqrd q
e anlzqzep ep €reJs uI ErileJ"c elrJnlelrdec tS acrumsrrgurq l"s?l rucnl rm elsa rEs
eiBIA '1e,rud Inruetrop q IGt'a1peg1p el€Icos Irnlcn-qs Er
ttloztuofuo t4 at
Tipuri Si tehnici d" "ory*i"*t
tn o'S*itoJil spaT2
comunicare institulionalE, qi accentul pus pe dimensiunea
culturali a managementului vizeazdgestiunea culfu raltr a
intreprinderilor ca organizalii sociale' Strategiile comu-
nicaf,onale acfioneazl, afirmd Le Moenne, prin producerea
desemnale'sefi]negisimboluricarealcEtuiescunimaginar
fropri, organizaliei, imaginar ce alimenteazd imaginarul
,o"iut. Conceptul de intreprindere-cetEfean arat5 conceplia
priui"O otganizalia: pentru a continua sd existe in mediul
inconjuritor, pentru a rezista presiunilor sociale' politice qi
institulionale, pentru a putea continua s6 ob1in6 profit'
i"i*pti"a"rile trebuie sd produc[ un imaginar comun' adici
si instituie un spaliu simbolic propriu in imaginarul social
gioUut, finalitatea fiind obfinerea unei opinii publice
iavorabile. Spa{iul productiv nu mai este spaliul uzinei' aqa
cum Bfa el constituit in secolul al XlX-lea, ci devine un IOC
al socializirii, forma apti s5 apere interesul general' loc al
acliunii comunicalionale (comunicare simbolicS) care
reconstruiegte identitatea [9]'Dac6 in secolul al XlX-lea intreprindenea era v1e]u;th
caunspa{iualproduc{iei,Iainceputulsecoluluial)o(.lea
"p*" i"n'.prinderea ca organiza{ie gi model de organizare'
i* in anii ,6o intreprinderea este conceputa ca sistem de
informane' ,'a informafional[ gi tentativa de a organiza astfel
spafiul productiv, inteles ca loc al socializfuii qi al credrii
unor consensuri, fac loc gestiunii simbolioe 9i dau na$tere
unor noi discursuri, noi lractici, noi subiectivitdli qi noi
naradierne de creare a unor sensuri'
cadrul intreprinderilor, comrurioarea urm6reqte trei
obiective majore [10]:}s[construiascloidentitateputernic[gibinepuslin
valoare;F s[ contribuie la aparilia unui nou management al
muncii;}s[participelamodernizareaprodue}iei,aconditiilor
qi a structurilor de Productie'Identitateaqiimagineapublicisuntdou6elemente
cheie ale comunicdrii modeme de lntreprindere. cele dou6
concepte nu trebuie confundate in practica de fiecare zi.
Potrivitcarudetsociologacesteia
fmelemenlorganza
TT2I.Co
imagineeste e4 r
lncdetemarcum sux
orientatrantropolnormelo:rilor de z
unei soci
inrcinci ipo
Priralcdtuitetofi menestimeazic[ intrelindivizi c
Adintreprin,strategicralimentalprii de reg
pe care oin jocuril
Ceaintreprindmailimitacolectivecolective,membrilo.
I"IEnN 'tolszqrLtc lceroJd mrm ?e.r?zrl"eJ uI r?s JoluqtuolueleiroJ $ e4gqoru re Jc
.ecgrceds rip44uepr rerm ? .elrlcelocunlsnlu rS uoprr Joun s o1nce4
urp elualSo* "n4"rio, rcrlcerdroun? ore5eJrueuop nlieds **op g sele1null rsrrr
r?-s nu ?erepuude4uJ rol€zllqorrr perord un ic *pqd*q ep EJr4lnc ep pldecuo c gzr;rcosa gzelodr ere4 e-ep ?eJ'roluolce elnEep4s ug rS epmcof uJ
ppJnllnc opc ed esnusrre4 r.rptuezelder e5ece ne o e.rec ed4repuod uruelqord .zec
lsece u;leund eg .eruluo zatdetep grd-o:d eurelsrs ep lS epzrJorJelul Folel ep erJos o ep e1eluewrleltms rollliezlueatg Inrorrelu urp rolrrol@ ele scrEele4sepmcof pc rnpldeJ erdnse Inluecc?-eund .erapuirOrrlulop Prnllnc ep urmriou emqqgls erBc ,pzs\odr*op
V'rleriuereJrp lzl^pul urp gtrntgcl" el"llmtuoc o ??urzgrder eerepurrderi"j'p"
InrdeJ epeu?es eqlnu rS epnsuesuoc elelueruelegueunlse-erdns FsuJ eunrzr^ gtseecv .rcrleztue?ito ,riq*r* iiol er1gc ep a1furgdt4 FoIB^ uud rS ppxuezerdor
".";r"rFud, ormruoc rmllnc rerm efuelstxe purrlFe pzelodl erulJd ' ''[p1] gzueurm ec erec r4 urEr]uezerd e1 srec
"o tr"toai r".rr" pcgquepr neqneswes pneue1 .ruepuude4u1 Inruc uJ
'[g1] cgrceds dnr6.mrm e nes ,ru1" 1"* n .ligpr"ol ,"*wEqq neN sr?c .euorice e ep 15 rpugE e ep .rirurs n
"p iolF -npou 1e
.oarlceloc roprptruezerdu p tolrropzr rS .roleuuoulnlquresrre gz?euuesep ?rnlpc ep pldecuoc .crEolodo4uesues uI 'pue8uueu urpJo ap updncoe;d erlgc
"1n1rr"iroo..em11nc
leaotlezymilto., rS ooeJnqnc eprodroc.. llms umcFrnliou pug,rpde .ruepuude4t4
Iruorretrw up pprrr{nc sruel opgfe; ropsgerceds lnserelul e$erc .0g.
11ue nc pugdscq'c11qnd,ep nroEotec elesrolrp ep gpdecreO ere
"*" .nL qr"
E4ncsounc ep ryc ,wtiezxm?to
eo1el4uepr elso oJ"c :our8erurrS epl4uapr o4urp efie1ot g*r4rr,ri*pn'n"*"r**oj-
- -'
cJlqndepgndecrodeour8eul rS eteyo ogs sfetop ,rl"rr*!" erec od eeur8eurr ,pylezywfto nrlnlilnrrosred :elusruelo1er1 e ee.re8n fuoc u1p p11 nzenrlezrregto-i",rn ueul8erul
'[II] ,.durp uI Ie ?ele]lllq€]s F nr"rr"rn"3}s{cglceds'1e$ezpeEro eaunrzaoc urf sns emc acrEolorcos-oqrsd nes epJnpruls,oc1lJ1od ."1u"pr"drpJalu rcpsrJ elxerwqp prFlllsuoc olso Belqlfuepr.. .ErqeAqss
Int tl^rrlod
€I
'F orscelJ ap ecncerd uI elegnop eleJ 'erepuude4t4 ep a
alueluele gnop ltms pc;1qnd'adcntr
roplfrpuoc e'1e$cnpord @ram
p lusueBuuetu nou mun ed
uggsnd eqq 15 gcruspd arrg
1e4 el*ergutn ?eJecrunuoc i-[IITST
;ou 1S rlglttrlpelqns tm tsqere13eu rup IS eoqoquxs !.uIIrEerc p t$ 4rpzryatcos [B tlepsaezruufuoe epeagf,
ep uefsls ec Alndemoc ars'erezTueElo ep ppotud s$qsef)O( F Inlnl@as Fq@g$ry^ ere eerapu.uda4q u
eruc (gclloqrurs a.rsJrrmllcp col'preueE psarert andcol un eulAep p'eaI-XD( It I
eSe'reutm p$eds alse rrrlloecrlqnd putdo lerm e:ueul
Isrcos preur?eun q nr:dodgclpe 1muoc retrGsul Im Ee
'lgo.rd puliqo gs enupuoo 1
1S ec411od'elercos rcFurusu
Inrpelu uI elslxe Ps €tltr$Kurfdecuoc gtr€Js ueeippo-errlpreurEewt gz€elueurrre s .
.ruuJtuu4 rm csemtgcp a*ceerecnpord uud'euuao14 r;-nruoc eprEale4g 'eFrcos I
? EIBrnlInJ uaunllsa8 gmm.Beunlsuerup ed snd Frus
nlozruofuo t4 u