történelem román nyelven istorie - · pdf filesubiectul se leagă de marile...

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 0622

Név: ............................................................ osztály: .....

TÖRTÉNELEM

ROMÁN NYELVEN ISTORIE

2007. május 9. 8:00

KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA

PROBA SCRISĂ NIVEL MEDIU

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc

Durata probei scrise: 180 de minute

Pótlapok száma Nr. de foi suplimentare

Tisztázati / Foi numerotate Piszkozati / Ciorne

OKTATÁSI ÉS KULTURÁLIS

MINISZTÉRIUM MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

ŞI CULTURII É

RE

TT

SÉ

GI

VIZ

SG

A ●

2

00

7.

má

jus

9.

írásbeli vizsga 0622 2 / 48 2007. május 9.

Történelem román nyelven — középszint Név: ............................................................ osztály: .....

Notă! Daţi răspunsuri explicite, folosiţi semne explicite şi în cazul corectărilor.

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi încadraţi-vă în limita de spaţiu precizată.

Daţi atâtea răspunsuri cât se cere în problema respectivă. (Dacă treceţi mai multe răspunsuri, le vom aprecia în ordinea în care apar.)

Vă rugăm, folosiţi stilouri, pixuri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de probleme (tablou, schemă, text, hartă.).

• La rezolvarea fiecărui subiect aveţi posibilitatea să folosiţi următoarele materialele auxiliare: hărţile din Történelmi atlasz, Dicţionar ortografic al limbii române sau Magyar helyesírási szótár.

• După ce aţi reflectat suficient, treceţi pe curat răspunsurile, şi pe cât posibil fără corecturi.

La rezolvarea problemelor cu expunere mai amplă (eseuri) vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă:

1. Încadraţi în timp şi spaţiu evenimentele menţionate în subiect. 2. Pentru înţelegerea problemei folosiţi sursele, respectiv manualul Történelmi atlasz. 3. Selectaţi conceptele generale (de exemplu: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv

noţiunile legate de epoca dată (de exemplu: iobag pentru deservirea cetăţii, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul.

4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi circumstanţele anterioare, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi anumite presupuneri, explicaţii posibile. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de exemplu: nume, date),

punctul de vedere şi părerile proprii. 9. Fiţi atenţi la formarea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi regurile de ortografie.

Pentru a vă informa:

Criteriile de corectare a eseurilor:

• înţelegerea problemei (subiectului),

• conformitatea cu cerinţele de conţinut,

• gradul de structurare, de coerenţă şi de corectitudine a lucrării.

Vă dorim spor la muncă.



I. SUBIECTE CU RĂSPUNSURI SCURTE 1. Subiectul se referă la migraţia popoarelor. Rezolvaţi problema pe baza surselor şi a manualului Történelmi atlasz. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns )

a) Identificaţi pe hartă popoarele care sunt marcate cu numere.

1. ………………………………………… 2. ……………………………………..

Migraţia popoarelor (secolele V şi VI)

b) Indicaţi regiunea din Imperiul Roman (în secolul al IV-lea d. H.), aflată în Bazinul Carpatic.

…………………………………………………………………………………………………

c) Indicaţi un popor (sau popoare), între secolele VI –IX, care a (au) sosit dinspre Est în Bazinul Carpatic.

2 puncte

1.

2.



2. Subiectul următor se referă la epoca Renaşterii. Rezolvaţi subiectele pe baza textului din manual şi a cunoştinţelor dumneavoastră.

„A képzőművészet a reneszánsz korában a természet kutatásának és megismerésének egyik legfontosabb eszköze. A művészek a valóság hiteles bemutatására törekednek. Behatóan tanulmányozzák az emberi test felépítését, a dolgok térbeli tulajdonságait, s mindenekelőtt magát a teret. Kidolgozzák a térbeli kapcsolatok rögzítésének pontos módszerét, a perspektíva szerkesztési szabályait. A reneszánsz rendkereső szelleme azt kívánta, hogy a tér határozott egységgé záruljon, hogy tökéletessé kiegyensúlyozott s egy nézőpontból egyszerre teljes egészében áttekinthető legyen. Ennek a követelménynek elsősorban a központos elrendezés felelt meg. A reneszánsz legjellegzetesebb térformája tehát az egyszerű vagy bővített centrális tér. A művészek antik római mintákat követnek.” (Tankönyvi szöveg) „În Renaştere artele plastice au fost mijloacele cele mai importante de cercetare şi de cunoaştere a naturii. Artiştii s-au străduit să prezinte realitatea în mod autentic. Ei au studiat minuţios structura corpului uman, caracteristicile în spaţiu ale obiectelor şi mai ales însuşi spaţiul. S-au elaborat metodele exacte de fixare a relaţiilor spaţiale şi regulile de compoziţie a perspectivei. Spiritul de ordine al Renaşterii a cerut ca spaţiul să se organizeze într-o unitate definită, perfect echilibrată şi, în ansamblu, să fie transparent dintr-o singură perspectivă. Forma spaţială cea mai caracteristică pentru Renaştere a fost spaţiul central simplu sau complex. Artiştii au urmat modelele romane antice.” (Text din manual) a) Alegeţi dintre operele sau monumentele de artă de mai jos pe cele în stil renascentist. (0,5 puncte pentru fiecare răspuns )

1)

2) 3) 4)



Numerele operelor de artă în stil renascentist:

………………………………………………………………………………………………..

b) Identificaţi ideologia care se leagă strâns de Renaştere. (1 punct)

………………………………………………………………………………………………..

c) Alegeţi descrierea potrivită pentru ideologia renascentistă. (1 punct)

1) Curentul filosofic din sec. XI-XIII a fost o metodă de gândire care s-a caracterizat prin crearea relaţiei cauză-efect foarte strânse şi a structurării ierarhice a ideilor. Această metodă de gândire şi de demonstraţie a fost predată în şcoli şi universităţi, de aici vine şi denumirea ei.

2) Burghezia italiană tot mai puternică a înfăţişat un ideal laic de viaţă, nou şi ferm. În locul temelor religioase în centrul operelor de artă se vor afla omul şi natura. Dincolo de accentuarea rolului principal al omului, acesta a însemnat şi cultura clasică, ceea ce aproape a impus imitarea culturii antice greceşti şi romane.

3) Ideologia, filosofia şi estetica burgheziei s-au creat în perioada premergătoare revoluţiei. Denumirea se referă la ideea ca omenirea trebuie să iasă din întuneric şi să intre în împărăţia luminii.

Numărul descrierii alese:……………………………………………………………………….

d) Puneţi în ordine cronoligică epocile de istoria artei din ţara noastră. (Câte 1 punct în cazul ordinii corecte)

Stilul specific epocii Numărul Baroc Gotic Renascentist Roman

4 puncte



3. Subiectul următor se referă la Evul Mediu. Treceţi în dreptul noţiunilor litera sursei istorice potrivite. (Nu puteţi trece toate sursele.) (Câte 1 punct pentru fiecare răspuns.)

Noţiunile Numărul sursei istorice a) ordinul benedictin b) breaslă c) erezie d) scolastică

1) „Még más tévtant is hirdetnek, nevezetesen: [...] Szerintük Éva leányainak és a démonoknak kapcsolatából eredtek az óriások, akik atyáiktól, a démonoktól tudták meg, hogy az ördög a teremtője mindennek.” (Bona Cursus a katarokról, XII. század)

1) „Ei au propovăduit şi alte erezii, şi anume: […] În concepţia lor, din legătura fetelor Evei şi a demonilor s-au născut titanii, care au aflat de la taţii lor demoni că de fapt creatorul tuturor lucrurilor este diavolul.” (Bona Cursus despre catari, sec. XII)

2) „A tétlenség a lélek ellensége: ezért a testvéreknek bizonyos órában kézi munkával és ismét meghatározott órában pedig istenes könyvek olvasásával kell foglalkozniuk.” (VI. századi regula)

2) „Trândăvia este duşmanul sufletului: din această cauză fraţii noştri, în anumite ore, trebuie să facă munci manuale şi, în anumite ore, să citească cărţi sfinte.” (Regulament din sec. VI)

3) „Ám tudnunk kell, hogy a tudományoknak kétféle neme van. Egyes tudományok az értelem természetes fényénél megismerhető alapelvekből indulnak ki […] Más tudományok viszont náluk magasabb rendű tudomány fényénél megismerhető alapelvekből indulnak ki […] Ez a magasabb rendű tudomány Isten és az üdvözültek tudása.” (Aquinói Szent Tamás, XIII. század) 3) „Însă trebuie să ştim că ştiinţele sunt de două feluri. Anumite ştiinţe pornesc de la postulate care pot fi cunoscute la lumina obişnuită a raţiunii […] În schimb, alte ştiinte pornesc de la principii care pot fi cunoscute la lumina ştiinţei superioare faţă de celelalte […]. (Sfântul Toma d’Aquino, sec. XIII) 4) „Egyedül a római egyházat alapította maga az Úr. Egyedül a római pápát mondják joggal egyetemesnek. Püspököket egyedül ő tehet le és helyezhet székükbe vissza. Követe a zsinaton minden püspököt megelőz, még ha ő maga alacsonyabb rendű is; ugyancsak az a püspökök elmozdítására ítéletet is hozhat […]” (Dictatus Papae, XIII. század)

4) „Numai biserica romană a fost întemeiată de Dumnezeu. Numai papa de la Roma poate fi numit cu drept universal. Numai el poate să scoată din funcţie episcopii sau să le redea funcţiile. Legatul papei în conciliu întrece orice episcop, chiar dacă el e de rang inferior; el poate să aducă o sentinţă în ceea ce priveşte destituirea episcopilor […] (Dictus Papae, sec. XIII.)



5) „A tanuló megválthatja magát a szolgálat alól, ha a mester beleegyezik, de csakis négy év leszolgálása után. De a mester sem tovább nem adhatja, sem meg nem válhat tőle, ha tanulója a négy esztendőt le nem szolgálta.” (Párizsi takácsok szabályzata, XII. század) 5) „Ucenicul poate să se elibereze şi să nu mai slujească, dacă meşterul e de acord, dar numai după patru ani de serviciu. Dar meşterul nici nu poate să-l dea mai departă, nici să se despartă de el, dacă ucenicul lui nu a slujit timp de patru ani.” (Regulamentul ţesătorilor parizieni, sec. XII)

4 pont

4. Subiectul se leagă de marile descoperiri geografice. Rezolvaţi problemele pe baza hărţii şi a cunoştinţelor dumneavoastră.

a) Completaţi tabelul de mai jos pe baza schiţei de hartă (Câte 0,5 puncte pentru fiecare rând)

Litera care marchează drumul pe harta imaginară

Numele exploratorului

Rezultatul drumului de explorare

A B C



b) Specificaţi dacă sunt adevărate sau false constatările de mai jos. Marcaţi răspunsul cu X. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare element)

Constatările Adevărat Fals 1. Printre cauzele descoperirilor geografice poate fi amintit faptul că otomanii au închis în faţa europenilor drumurile tradiţionale comerciale.

2. După descoperirile geografice primii colonizatori au fost englezii şi francezii.

3. După descoperirile geografice conchistadorii au subjugat statele incaş şi aztec. 4. Comerţul levantin a început să se dezvolte în urma descoperirilor geografice.

5. Ca urmare a descoperirilor geografice numărul populaţiei a crescut în America Latină.

5. Subiectul se referă la decretele urbariale. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră. „Mária Terézia, Isten kegyelméből özvegy római császárné, Magyarország […] apostoli királynője, Ausztria főhercege. Jól ismeretes, mennyire arra irányul állandóan a mi anyai fáradozásunk és királyi gondunk, hogy egyrészről a földesurakat szabadon és sértetlenül megőrizzük igaz jogaikban, másrészről pedig minél jobban gondoskodjunk a szegény adózó nép megmaradásáról és az egész országnak ezzel elválaszthatatlanul összekapcsolt javáról, következésképp az adózó népet megóvjuk a földesuraknak minden igaztalan és törvénytelen elnyomásától […] Az úrbér-szabályozási példányokba kifejezetten és határozottan írassék be mind a telki állomány, mind pedig az, hogy az igásrobotot két vagy négy igával (igavonó állattal) kell-e teljesíteni és az, hogy a kilencedet természetben vagy milyen egyenértékben kell leróni […] Minden egésztelkes jobbágy köteles lesz az úrbérszabályozás értelmében hetenként egy napi négyigás robotot teljesíteni az úrnak, ahol azonban mostanáig két igával szokták teljesíteni az igásrobotot, azokon a helyeken az igásrobot kötelezettségét ezután is két igával fogják teljesíteni.” (Úrbéri rendelet)

„Maria Tereza, din graţie divină, văduva împăratului roman, regina apostolică a Ungariei […], arhiducesa Austriei. Cum prea bine se ştie cât de mult sunt îndreptate mereu eforturile noastre materne şi grija noastră regească, ca pe de o parte să-i păstrăm pe moşieri, liberi şi neştirbiţi în drepturile lor, pe de alta, să asigurăm, pe cât posibil, ca poporul sărac impozitabil să se menţină, şi legat strâns de aceasta, să garantăm binele întregii ţări, prin urmare să veghem ca poporul impozitabil să nu fie asuprit pe nedrept şi ilegal de către moşieri. […]

4 pont



În exemplarele regulamentului urbarial se va cuprinde ferm şi explicit atât zestrea urbarială (terenul), cât şi claca cu două sau patru juguri (animale de povară), care va trebui prestată şi respectiv nona se va da în natură sau sub altă formă echivalentă. […] Fiecare iobag cu teren intravilan va fi obligat conform regulamentului urbarial să presteze stăpânului, o zi pe săptămână, claca cu patru juguri, iar unde s-a făcut până acum cu două juguri, această sarcină se va face în continuare cu două juguri. (Decretul urbarial) a) Enumeraţi care sunt obligaţiile iobagilor reglementate în decret. (2 puncte) 1)…………………………………………………………………………………………….

2)…………………………………………………………………………………………….

b) Subliniaţi terenul pe care iobagii trebuie să muncească pentru moşieri. (1 punct) 1. teren urbarial 2. fermă 3. păşune comună c) Indicaţi cauza pentru care monarhul era interesat în emiterea decretului privind iobăgimea. (1 punct) ……………………………………………………………………………………………….

4 pont



6. Subiectul se referă la funcţionarea monarhiei constituţionale franceze. Afirmaţi pe baza schemei despre constatările de mai jos, dacă ele sunt adevărate sau false. Indicaţi alegerea dumneavoastră în coloana corespunzătoare. (Câte 1 punct pentru fiecare element.)

korlátozott vétó –vetou limitat király – rege törvényhozás – parlament felelősség – răspundere kinevezés – numire hadsereg – armată miniszterek – miniştri megyei önkormányzatok – autoguvernări judeţene választók (elektorok) – electori független bíróságok – tribunale independente püspökök – episcopi községi önkormányzat – autoguvernări comunale békebírók – judecător de pace plébánosok – preoţi catolici cenzus alapján választók – electori pe bază de cens lakosság – populaţia



Constatarea Adevărat Fals a) Prin Constituţia din 1791 s-a introdus dreptul de vot universal. b) Membrii parlamentului au fost aleşi indirect de către cetăţenii cu drept de vot.

c) Ramurile de putere au fost separate şi s-a asigurat independenţa lor. d) Numirea miniştrilor era în sarcina parlamentului.

4 pont

7. Subiectul se leagă de evenimentele premergătoare revoluţiei pestane din 15 martie 1848. Răspundeţi la întrebări pe baza datelor cronologice de mai jos şi a cunostinţelor dumneavoastră. Date cronologice: 24 februarie 1848 – La Paris a izbucnit revoluţia 1 martie 1848 – Vestea revoluţiei de la Paris a ajuns la Pozsony (Bratistlava) 3 martie 1848 – În cuvântarea sa Kossuth a înaintat sesiunii regionale un proiect de memoriu care cuprinde participarea generală la obligaţiile publice, eliberarea iobagilor, rezolvarea problemei oraşelor, acordarea de drepturi politice poporului, numirea unui guvern parlamentar responsabil. 5 martie 1848 – Din însărcinarea membrilor Cercului de Opoziţie din Pesta Irányi Dániel a plecat la Pozsony (Bratislava), pentru a-l asigura pe Kossuth de sprijinul lor în legătură cu memoriul înaintat Dietei. 11 martie 1848 – Din însărcinarea Cercului de Opoziţie Irinyi József a rezumat în 12 puncte cele cuprinse în memoriul lui Kossuth. 13 martie 1848 – La Viena a izbucnit revoluţia, cancelarul Metternich îşi dă demisia. Cercul de Opoziţie a aprobat cele 12 puncte. Petőfi a scris poezia Nemzeti dal (Imnul naţional). 15 martie 1848 – La Pesta revoluţia a învins. 18 martie 1848 – La Milano şi la Berlin revoluţia a izbucnit. a) Revoluţia maghiară a fost un eveniment izolat? Argumentaţi-vă răspunsul. (1 punct) …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………….………………………………………………….

b) În această perioadă cine a avut funcţia de domnitor în Ungaria? (1 punct) …………………………………………………………………..……………………………. c) Ce înseamnă noţiunea de participare generală la obligaţiile publice? (1 punct) ……………………………………………………………………………………….……….



d) Indicaţi doi membri ai tineretului revoluţionar („tinerii de martie”) (Câte 0,5 puncte pentru fiecare element) …………………………………………………………………………………………………

4 puncte

8. Subiectul se referă la criza economică mondială din 1929-1933. Completaţi textul de mai jos pe baza graficelor de mai jos. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare element.)

Az ipari termelés indexe a négy legnagyobb államban (%-ban) - Indicele producţiei industriale în patru state cele mai mari (în %) Az agrárolló Magyarországon 1913-1933-ban (%-ban) - Foarfeca agrară în Ungaria între 1913-1933 (în % Acéltermelés alakulása a négy legnagyobb tőkés államban (millió tonnában) - Situaţia producţiei de oţel în cele patru state capitaliste (în milioane de tone) Ipari termékek árindex - indicele de preţuri la produsele industriale Gabonaárindex - indicele de preţuri la cereale



Nagy-Britannia -Anglia Franciaország - Franţa USA - SUA Németország - Germania A teljes munkanélküliek száma a munkásság létszámához viszonyítva - Proporţia şomerilor faţă de numărul muncitorilor în 1932 Criza economică mondială a afectat grav în special două ţări, acestea sunt ………………… (a), şi ………………………..(b). Dacă în ………………. şomajul a cuprins aproximativ un sfert din populaţie, în ……………….. (c) aproape o jumătate din populaţie a suferit de somaj. (d). În ……………………… (e) între anii 1929-1933 producţia de oţel a scăzut cu un sfert. Criza a atins la fel de grav şi ………………………… (f) ceea ce este ilustrat de …………….(g) privind raportul preţurilor la produsele industriale şi agrare. Preţurile la cereale faţă de cele …………………. (h) au scăzut considerabil. 9. Subiectul se referă la ocuparea Ungariei de către trupele germane. Completaţi afirmaţiile de mai jos în aşa fel încât textele completate să fie specificate conform tabelului (Adevărat sau Fals). (Câte 1 punct pentru fiecare element.) „Az összes balkáni népek közül jelenleg a magyarok mutatják a legkevésbé kielégítő képet. Erre jellemző a mértéktelen önhittség, mely éles ellentétben áll saját népi létének értékével s azzal a teljesítménnyel, melyet mint szövetséges nemzet eddig teljesített. […] A jelenlegi magyarországi kormány, a zsidóság és a polgárság széles rétegei nem hisznek a tengelyhatalmak győzelmében, és nem is kívánják azt. Abban reménykednek, hogy mind a németek, mind az oroszok egymás erőit annyira kimerítik, hogy gyakorlatilag az angolok, illetőleg az amerikaiak kerülnek ki győztesen a háborúból anélkül, hogy nagyobb kockázatot kellene vállalniuk.” (Veesenmayer német követ jelentése 1944. március 19. után) „În prezent, dintre toate popoarele balcanice ungurii se prezintă la modul cel mai nemulţumitor. Ei se caracterizează printr-o infatuare nemăsurată, care este în contradicţie flagrantă cu însăşi valoarea de existenţă ca popor şi cu rezultatele pe care le-a realizat în calitatea sa de naţiune aliată. [...] Guvernul actual al Ungariei, asemenea păturilor largi de evrei şi de burghezi, nu cred în victoria puterilor axei, şi nici nu vor acest lucru. Ei speră că atât germanii, cât şi ruşii îşi vor consuma reciproc energiile aşa de mult, încât practic englezii sau americanii vor câştiga războiul, fără ca ungurii să-şi asume riscuri mai mari.” (Raportul ambasadorului german Veesenmayer, după 19 martie 1944) „Ma minden józan eszű ember előtt nyilvánvaló, hogy Németország elvesztette a háborút. Minden kormánynak, amely felelős az ország sorsáért, le kell vonnia a konzekvenciákat ebből a tényből, amint azt a nagy német államférfi, Bismarck is megmondta: egyetlen nemzet sem köteles feláldozni magát szövetségesének oltárán.” (Horthy Miklós kormányzó beszéde 1944. október 15-én)

4 pont



„Astăzi este evident pentru oricine care gândeşte, că Germania a pierdut acest război. Orice guvern responsabil pentru soarta ţării, trebuie să tragă concluziile necesare, că după cum a afirmat marele om de stat, Bismarck: nu este obligatoriu ca o naţiune să se sacrifice pe altarul loialităţii faţă de alianţă.” (Proclamaţia guvernatorului Horthy Miklós, la 15 octombrie 1944.) Constatările

Adevărat Fals

a) Trupele germane au ţinut Budapesta sub ocupaţie până la sfârşit, de aceea Capitala a suferit pagube ……………. decât provincia.

X

b) Germanii nu au avut încredere în Ungaria, ceea ce se oglindeşte în raportul ………………….

X

c) Cuvântarea guvernatorului Horthy Miklós………………………, a preconizat armistiţiul cu statele inamice.

X

d) În 1944 marea majoritate a populaţiei maghiare ……………… …….. în victoria germanilor.

X

10. Subiectul se leagă de perioada de după 1945. Marcaţi cu X în ultimul tabel acele repertorii de date din care pot fi trase concluziile formulate în ultimul tabel. (Câte 1 punct pentru fiecare element)

Repertoriul I. de date Raportul salariaţilor activi în funcţie de caracterul activităţii (%) Anul Muncă

fizică Muncă intelectuală

Membru de familie independent

1949 35,5 9,6 54,9 1960 59,4 17,2 23,4 1970 70,1 24,6 5,3 Repertoriul II. de date Evidenţa studiilor şcolare între anii 1949 -1970 (%) Anul

Clasele 4-5

Clasele 6-7

8 clase Şcoli profesionale

Licee Învăţământ superior

1949 19,9 44,4 13,6 – 3,3 1,2 1960 16,5 39,9 21,7 – 5,1 1,9 1970 12,2 31,6 28,5 4,8 9,4 3,2 Repertoriul III. de date Anul Numărul total al

locuinţelor (o mie) Numărul de populaţie pe 100 de locuinţe

1949 2467 366 1960 2758 343 1970 3122 318 1980 3542 292

4 pont



Concluziile Repertoriul I. de date

Repertoriul II. de date

Repertoriul III. de date

Niciunul

a) Până al sfârşitul anilor ’60 s-a generalizat angajarea femeilor.

b) Nivelul de şcolarizare a populaţiei a crescut în continuu.

c) De-a lungul anilor ’50 numărul locuinţelor a crescut vertiginos.

d) Etapa intensivă a dezvoltării economice a necesitat creşterea numărului de locuri de muncă intelectuală.

e) Rata cea mai înaltă de construire a locuinţelor s-a realizat în anii 1960-1970.

f) În această perioadă mărimea (numărul camerelor) locuinţelor a crescut cu mult.

11. Subiectul se referă la sistemul instituţional al Uniunii Europene. Rezolvaţi problema pe baza schemei şi a cunoştinţelor dumneavoastră.

3 puncte

EURÓPAI TANÁCS



Európai Tanács – Consiliul European Döntések – decizii Európai Unió Tanácsa – Consililul Uniunii Europene Egyeztetés – punere în acord Állandó Képviselők Bizottsága – Comisia Reprezentanţilor Permanenţi Munkacsoportok – Grupuri de lucru Gazdasági Szociális Bizottság – Comitetul Economic şi Social Albizottságok – Subcomitete Vélemény – Opinie Javaslat – Propunere módosított javaslat – propunere modificată Európai Parlament – Parlamentul European Bizottságok – Comitete Főigazgatóság – Directoratul General a) Completaţi schema incompletă cu ajutorul schemei de mai sus. (Câte 0,5 puncte pentru fiecare element)

politikai irányvonalak kijelölése – trasarea liniilor politice directoare Európai Tanács – Consiliul European Tagállamok állam és kormányfői, külügyminiszterei + bizottság elnöke – Preşedinţii, prim-miniştrii şi miniştrii de externe ai statelor membre + preşedintele comitetului Az Európai Unió Intézményei – Instituţiile Uniunii Europene Konzultáció, együttműködés, együtt döntés – consultări, colaborări, decizii în comun Döntés – decizie Javaslat – propunere Ajánlások – recomandări A Bizottság megválasztása, ellenőrzése – alegerea, controlul Comitetelor Gazdasági Szociális Bizottság – Comitetul Economic şi Social Európai Bíróság – Tribunalul European Ellenőrzés – Control Európai Számvevőszék – Curtea europeană de conturi Pénzügyek ellenőrzése – Controlul finanţelor

1.

2.

3.



b) Când s-a creat Comunitatea Economică Europeană (CEE)? (0,5 puncte) …………………………………………………………………………………………………. c) Descrierea de mai jos se referă la două instituţii ale Uniunii Europene, specificaţi-le. (Câte 1 punct pentru fiecare element) 1. De obicei este numit şi „guvenrul” Uniunii Europene, deoarece are sarcina de a face propuneri pentru elaborarea unor legi noi, să pună în aplicare deciziile luate de Consiliul Miniştrilor şi să urmărească executarea reglementărilor comune de către statele membre. Uniunea Europeană este o instituţie de propunere, de pregătire a deciziilor, de executare şi de control, deşi are comptetenţe executive şi legislative limitate. …………………………………………………………………………………………………. 2. Obiectivul principal al UE este controlul şi supravegherea bugetului comun, transparenţa contabilităţii UE, elaborarea raportului anual despre oricare dintre instituţiile uniunii, inspectarea finanţelor UE şi controlul reglementărilor bugetare. ………………………………………………………………………………………………….

12. Subiectul se referă la istoria de după război a Ungariei. Rezolvaţi problema pe baza surselor istorice şi a cunoştineţelor dumneavoastră. (Câte 1 punct pentru fiecare element.) a) Completaţi pe baza textului datele din tabel. Raportul pensionarilor şi al persoanelor cu drept la alocaţie între anii 1952-1994 Efectivul anual în medie (o mie de persoane) Populaţia activă

Raportul pensionarilor şi al celor cu drept la alocaţie între 1952-1994 Populaţie Salariaţi activi Anul Efectivul anual în

medie (o mie de persoane)

în %

12 1. circa. 5,8 12,8

1960 759 7,6 16,2

1970 1415 13,7 28,3

1980 2058 2. circa. 40,6

1990 2520 24,3 52,6

1994 2972 29,0 80,3

4 puncte



„A kötelező társadalombiztosításba bevont és nyugdíjjogosult lakosság aránya 1952-ben még nem haladta meg a 4,4 millió főt, azaz az összlakosság felét. A nyugdíjasok száma csak a lakosság 5,8%-át tette ki. […] Ezt követően a kötelező társadalombiztosítás gyakorlatilag mindenkire kiterjedt. […] A nyugdíjkorhatárt a férfiak esetében 60, a nők esetében 55 évben állapították meg, és a nyugdíj összegét a szolgálati időtől és az átlagfizetéstől tették függővé. A nyugdíjasok száma és a nyugdíjak összege mindezek következtében rendkívül gyorsan nőtt. 1960 és 1980 között a nyugdíjasok száma több mint megkétszereződött, és arányuk ezzel az össznépesség 8%-áról 19%-ára nőtt. A kifizetett nyugdíjak összege ugyanezen idő alatt évi 4,4 milliárd forintról 26,8 milliárdra emelkedett, tehát meghatszorozódott. A nyugdíjak 29%-át 1980-ban a munkavállalók által fizetett nyugdíjjárulék fedezte. A többit az állami költségvetés biztosította.” (Romsics Ignác nyomán) „Proporţia între populaţia cu asigurare socială obligatorie şi cea cu drept de pensie, în 1952 încă nu a depăşit numărul 4,4 de milioane de persoane, adică jumătate din populaţie. [...] Numărul pensionarilor a fost doar de 5,5 %. [...] După aceea asigurarea socială obligatorie a cuprins practic toată populaţia. [...] Limita de vârstă de pensionare a fost stabilită la 60 de ani pentru bărbaţi, şi la 55 de ani pentru femei, iar suma pensiei se calcula în funcţie de vechime şi de salariul mediu. Prin urmare, numărul pensionarilor şi al sumei pensiilor s-au ridicat foarte repede. Între 1960 şi 1980 numărul pensionarilor s-a dublat, şi proporţia lor faţă de populaţia totală a ţării a crescut de la 8% la 19%. În aceeaşi perioadă sumele pensiilor achitate s-au ridicat de la 4,4 miliarde de forinţi la 26,8 miliarde, volumul fiind de 6 ori mai mare. În 1980 din contribuţia la fondul de pensii a angajaţilor s-au acoperit 29% din pensii. Restul a fost finanţat de către bugetul stat. (După Romsics Ignác) b) Stabiliţi sursele financiare din care s-au plătit pensiile în anul 1980. 1………………………………………………………………………

2………………………………………………………………………

4 puncte



II. SUBIECTE DE REDACTAT

Citiţi cu atenţie! Din următoarele subiecte trebuie să redactaţi în total trei. Alegerea trebuie să se facă după următoarele reguli: De redactat: un subiect referitor la istoria universală, două subiecte, unul scurt şi unul lung, din istoria Ungariei, referitoare la diferite epoci. Studiaţi cu atenţie următoarele subiecte.

Nr. Epoci, teme Tipul de subiect

13. Colonizarea timpurie a Americii Scurt Istoria universală 14. Sistemele de alianţă Scurt

15. Descălecarea (Stabilirea maghiarilor) Scurt

16. Luptele luI Hunyadi János (Iancu de Hunedoara) Lung

17. Legile din aprilie Scurt

18. Naţionalităţile din epoca dualismului Lung

19. Politica externă dintre cele Două Războaie Mondiale Scurt

Istoria Ungariei

20. Schimbarea de regim Lung Pentru a vă ajuta, indicăm variantele posibile ale numerelor alese corect. Indicaţi una din coloanele din tabelul de mai jos. Încercuiţi litera coloanei pe care aţi ales-o.

Tipul de

subiect

A B C D E F G H I J K L

Scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

Scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

Lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Pot fi evaluate doar subiectele alese după regulile amintite. După subiecte se găsesc criteriile de evaluare, iar punctajul va fi stabilit de către examinator.

Din subiecte rezolvaţi doar cele trei alese, de restul nu vă ocupaţi.

Înainte de rezolvarea subiectelor vă rugăm să studiaţi îndrumătorul de pe pagina 2.

La răspunsuri vă puteţi folosi de ciorne.



13. Subiectul se referă la colonizarea timpurie a Americii. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră urmările descoperirilor geografice din sec. Al XVIII-lea pe continentul american.

Mină de metale neferoase

„Kubában egy törzsfőnök összegyűjtötte népét, egy kosárka aranyat mutatott nekik és így szólt: »Ez a keresztények istene, dobjuk a folyóba, mert ha nálunk találják, megölnek érte mindannyiunkat.« Így is tettek, aztán menekülni próbált az egész törzs. Utolérték, bekerítették őket. A főnököt oszlophoz kötötték, hogy elevenen megégessék. Ekkor egy Ferencrendi szerzetes a mi hitünkről beszélt neki. A főnök hallgatta, aztán csak ennyit kérdezett: »Keresztények jutnak-e a ti mennyországotokba?« S mikor a szerzetes igennel felelet a főnök elfordította a fejét: »Akkor nem veszem fel a keresztséget, jussak inkább a pokolba, minthogy a másvilágon is együtt legyek veletek. «” (Las Casas: Az indiánok története)

„În Cuba un şef de trib şi-a adunat poporul, le-a arătat un coşuleţ plin de aur şi le-a spus: . «Iată-l pe dumnezeul creştinilor, să-l aruncăm în râu că dacă-l vor găsi la noi, ne vor ucide pentru a ni-l lua.» Au făcut aşa cum le-a spus şeful de trib, pe urmă au încercat să fugă dinaintea duşmanilor. Aceştia i-au ajuns în urmă, şi i-au încercuit. Şeful a fost legat de un stâlp ca să-l ardă de viu. Atunci un călugăr franciscan i-a vorbit de credinţa noastră. Şeful l-a ascultat, pe urmă l-a întrebat doar atât: «Intră creştini în raiul vostru?» Şi când călugărul a răspuns afirmativ, şeful a întors capul: «Atunci refuz să iau credinţa creştină, mai bine ajung în iad, în loc să fiu alături de voi şi în rai.» (Las Casas: Istoria indienilor)



Populaţia Americii Centrale (estimare) 1520 11 milioane 1540 6,4 milioane 1565 4,4 milioane 1597 2,5 milioane Începând din secolul al XVII-lea numărul populaţiei a început să crească din nou.

„A spanyolok szép lovakon ülve, lándzsákkal és karddal felfegyverkezve, az oly rosszul felszerelt ellenséget csak megvetéssel illették. Büntetlenül követték el szörnyű mészárlásaikat városokban és falvakban; sem kort, sem nemet, sem asszonyt, sem gyermeket nem kíméltek.”(Las Casas: Az indiánok története) „Călare pe cai frumoşi, spaniolii, înarmaţi cu lănci şi cu săbii, i-au privit cu dispreţ pe duşmanii echipaţi sumar. Fără să fie pedepsiţi, ei au comis masacre groaznice în oraşe şi în sate; i-au omorât pe oameni, indiferent de vârstă şi de gen, fără să le cruţe pe femei sau odraslele lor.” (Las Casas: Istoria indienilor) …………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….



Puncte max.

Puncte realizateCriterii

Înţelegerea subiectului 4 Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor

6

Structura lucrării, corectidunea limbii 2 Total 24

ÎMPĂRŢIT LA 2 Punctajul obţinut 12

14. Subiectul se referă la sistemele de alianţă. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră raportul de forţe în Primul Război Mondial. Comparaţi puterea economică a unor aliaţi şi consecinţele privind şansele în război.

Venitul naţional, populaţia şi venitul pe cap de locuitor în marile puteri în 1914 Ţara Venitul naţional

(miliarde de dolari) Populaţia (milioane

de persoane) Venitul pe cap de locuitor (dolari)

SUA 37 98 377 Anglia 11 45 244 Franţa 6 39 153 Japonia 2 55 36 Italia 4 37 108 Rusia 7 171 41

Germania 12 65 184 Imeriul Austro-

Ungar 3 52 57

„Az első világháború hadászatát teljesen új törvényszerűség szabta meg. Kiderült, hogy a győzelem – ha eltekintünk a megegyezéses lezárás politikai lehetőségétől – csak az ellenfél erőinek felmorzsolásával lehetséges, és csakis akkor, ha az ellenfél már arra az ellenállásra sem képes, amelyre a stabil védelem az ellenfél nagyobb erőivel szemben is lehetőséget ad. E felismerés 1914 végére mindkét oldalon többé-kevésbé világossá vált a katonai vezetők előtt.” (20. századi egyetemes történet. 1999.) Strategia militară în Primul Război Mondial a fost dominată de o logică cu totul nouă. S-a ajuns la concluzia că victoria – dacă facem excepţie de posibilitatea politică de a reglementa conflictul pe bază unor înţelegeri – se poate realiza numai prin nimicirea forţelor inamice, şi numai în cazul când inamicul nu mai este în stare nici de rezistenţa, care să-i permită, pe baza unei defensive stabile, să se împotrivească duşmanului. Pe la sfârşitul anului 1914, această idee a devenit mai mult sau mai puţin clară pentru conducătorii militari ai ambelor părţi.” (Istoria universală din sec. XX, 1999) „Németország a kilencvenes években meghirdetett világpolitikai ambícióihoz csak olyan szövetségi szisztémával rendelkezett, amely törekvéseiben s hatalmi



hatósugarában elsősorban az európai kontinenshez kötődött. Míg a bismarcki kontinentális célokat megfelelő hatalmi rendszer támogatta, addig a vilmosi világpolitika változatlanul a bismarcki európai politikához kiépített rendszert tudta használni. (Ormos Mária – Majoros István: Európa a nemzetközi küzdőtéren. 2003.) „Faţă de ambiţiile sale de politică mondială, declarate prin anii 1890, Germania dispunea de un sistem de alianţă, care în obiectivele sale şi în raza ei de acţiune se lega în primul rând de continentul european. În timp ce obiectivele continentale formulate de Bismarck s-au bazat pe sprijinul unui sistem adecvat de putere, politica internaţională a lui Wilhelm s-a putut bazat, în continuare, pe un sistem pe politica a lui Bismarck, axată mai ales pe Europa.” (Ormos Mária – Majoros István: Európa a nemzetközi küzdőtéren, 2003.)

Sistemele de alianţă în epoca lui Bismarck [1], la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX [2], şi în timpul Primului Război Mondial [3]. Nagy-Britannia – Marea Britanie Németország – Germania Oroszország – Rusia Franciaország – Franţa Ausztria-Mo. – Monarhia Austro-Ungară Olaszország – Italia Románia – România Szerbia – Serbia Bulgária – Bulgaria Törökország – Turcia

1.

3.

2.



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Puncte max.


Puncte max. Înţelegerea subiectului 4 Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor

6





15. Subiectul se referă la aşezarea (stabilirea) maghiarilor. (scurt) Prezentaţi şi analizaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră cauzele şi premisele aşezării maghiarilor.

A honfoglalás

A magyarok betelepülésének iránya – direcţia de aşezare a maghiarilor Magyar hadjárat – invazia maghiarilor Etelköz – Etelkuz (Maghiarii) Besenyők – Pecenegii Bolgárok – Bulgarii Ojtozi-szoros – pasul Oituz Bodza-szoros – Pasul Buzăului Békás-szoros – Cheile Bicazului Tatár-hágó – Pasul Tătarilor Vereckei-hágó – Pasul de la Verecke Gyulafehérvár – Alba Iulia Pozsony – Bratislava Fekete-tenger – Marea Neagră Adriai-tenger – Marea Adriatică Dnyeszter – Nistrul Olt – Oltul Duna – Dunărea Szamos – Someşul Tisa – Tisa Maros – Mureşul Körös – Crişul Dráva – Drava Száva – Sava Mura – Mura



Cronologie: 895- 900 În frunte cu Arapad, maghiarii cuceresc partea de Est a Bazinului Carpatic. 900 Maghiarii ocupă regiunea de dincolo Dunăre şi atacă Bavaria. Landgraful bavarez iî împiedică înaintarea la Ennsburg. 904 Regele franc de Est încearcă să recucerească părţile de peste Dunăre. La Brazalawspurc (Bratislava) el a fost nimicit. Moare voievodul Árpád. „Ezután [Bölcs] Leó, a Krisztus-szerető és dicső császár hívására [a magyarok] átkelvén a Dunán és megtámadván Simeont, teljesen legyőzték, és iramukban egészen Preszlavig hatoltak, és bezárván őt Mundraga várába, visszatértek saját földjükre. Abban az időben Levente, Árpád fia volt a fejük. Miután azonban Simeon újból kibékült a rómaiak császárával és bátorságban érezte magát, a besenyőkhöz küldött és megegyezett velük, hogy leverik és megsemmisítik a türköket [magyarokat]. És amikor a türkök hadjáratra mentek, a besenyők Simeonnal a türkök ellen jöttek, családjaikat teljesen megsemmisítették, és a földjük őrzésére hátrahagyott türköket gonoszul kiűzték onnét. Miután pedig a türkök visszatértek, és földjüket ilyen pusztán és feldúlva találták, letelepedtek arra a földre, melyen ma is laknak, s amelyet mint mondottuk, a folyók fenti elnevezése szerint neveznek. Azt a helyet pedig, amelyen a türkök korábban voltak, az ott keresztülmenő folyó nevéről Etelküzünek nevezik, s mostanában a besenyők lakják. A türkök pedig a besenyőktől elűzetve, elmentek és letelepedtek arra a földre, amelyen most laknak.” (Bíborbanszületett Konstantin: A birodalom kormányzásáról, 952 körül) „După aceea la chemarea lui Leo [cel Înţelept], gloriosul împărat iubitor al lui Hristos, [ungurii] trecând peste Dunăre şi atacându-l pe Simeon, l-au învins, şi în avântul lor au pătruns până la localitatea Preslav, unde l-au închis în cetatea Mandruga, şi s-au întors pe pământul lor. Pe atunci, Levente, fiul lui Árpád era căpetenia lor. Însă după ce Simeon s-a împăcat din nou cu împăratul roman şi s-a simţit în siguranţă, a trimis câţiva soli la pecenegi şi s-a înţeles cu ei, că îi vor învinge şi îi vor nimici pe turci [maghiari]. Iar când turcii [maghiarii] au pornit într-o expediţie militară, pecenegii, împreună cu Simeon, au venit împotriva turcilor [maghiarilor], au nimicit familiile lor, şi au izgonit mişeleşte pe turcii [maghiari] rămaşi să-şi apere pământurile. După ce turcii s-au reîntors şi au găsit pământurile lor jefuite şi devastate, s-au stabilit pe pământul unde stau şi acum, şi pe care, după cum am mai spus, îl denumesc după râurile lor amintite. Iar locul unde turcii [maghiarii] au stat mai înainte, l-au numit Etelkuz [„locul dintre ape”], după râul care îl traversează, şi acum este locuit de pecenegi. Turcii [maghiarii] izgoniţi de pecenegi au plecat şi s-au stabilit pe pământul unde stau şi azi. (Constantin Porfirogenetul: Despre cârmuirea împeriului, în jur de 952) „Akkor a hét fejedelmi személy, akiket hétmagyarnak hívtak mindkét nembeli háznépükkel együtt a halicsi oroszok tanácsára és segítségével elindultak Pannonia földjére. Így keltek át a Havasokon, és szálltak alá Ung vidékére. Mihelyt megérkeztek oda, az első elfoglalt helységet Munkácsnak nevezték el, mivel oly nagy fáradsággal jutottak el az általuk áhított földre. Akkor, hogy fáradalmaikat kipihenjék, 40 napon át ott maradtak, s rendkívül megtetszett nekik az a vidék. A



föld lakói pedig, a szlávok, értesülvén érkezésükről, nagyon megijedtek, és önként meghódoltak Álmos fejedelemnek […]” (Anonymus: Gesta Hungarorum) „La sfatul şi ajutorul ruşilor din Halici, atunci cei şapte voievozi, numiţi şaptemaghiari au pornit, împreună cu bărbaţi şi femei, spre pământul Pannoniei. Aşa au trecut munţii înalţi şi au coborât înspre ţinutul Ung. Cum au ajuns acolo, au numit prima localitate ocupată: Munkács, deoarece ei au ajuns pe pământul râvnit cu preţul unor mari eforturi. Atunci, ei au stat acolo timp de 40 de zile să se odihnească, şi acest ţinut le-a plăcut foarte mult. Slavii, locuitorii acelor ţinuturi, aflând de venirea lor, s-au speriat şi s-au supus de bună voie voievodului Álmos […] (Anonymus: Gesta Hungarorum) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Puncte max.



6





16. Subiectul se referă la luptele antiotomane ale Huniazilor. (lung) Analizaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră obiectivele şi rezultatele luptelor antiotomane ale lui Hunyadi János. În răspuns prezentaţi şi raportul de forţe politice şi militare pe plan interanţional.

Campaniile lui Hunyadi János împotriva turcilor

Magyaroszág határa – graniţele Ungariei Török Birodalom határa – graniţele Impreiului Otoman A hosszú hadjáratban felszabadított terület – teritoriu eliberat în campania lungă Hunyadi hadjáratai – campaniile lui Hunyadi Magyarország – Ungaria Moldva – Moldova Szeret – Siret Jalomica – Ialomiţa Braila– Brăila Várna – Varna Havasalföld– Ţara Românească Bulgária – Bulgaria Török Birodalom – Imperiul Otoman Bosznia – Bosnia Dalmácia– Dalmaţia Fekete-tenger – Marea Neagră Gyulafehérvár – Alba Iulia Szentimre – Sântimbru Gurgyevo – Giurgiu Nikápoly – Nicopole Konstantinápoly – Constantinopol Drinápoly – Adrianopol Szófia – Sofia Nándorfehérvár – Belgrad Orsova – Orşova Albánia – Albania Szerbia – Serbia Rigómező – Câmpia Mierlei



„Magyarországnak nincs annyi ereje, hogy az ellenséget megsemmisítse, ugyanakkor kikerülni sem tudja, tehát nincs más kiút, mint a további harc. És hogy ezt sikerrel tudja-e folytatni – nagyon kétséges. Ha pedig valami katasztrófa következnék be, az egész kereszténységet ért gyalázat, szerencsétlenség most még csak a magyarokat sújtaná, de azokra, akik cserbenhagyták, joggal fog visszaütni, és rájuk a jelenleginél sokkal nagyobb katasztrófa fog gyalázattal tetézve várni. És végül méltatlanul hivatkoznak a magyarság nagy erejére azok, kik nehézségeit lekicsinyelve ki akarnak bújni kötelezettségeik alól. A napokban egészen friss értesüléseket kaptunk arról, hogy ellenségünk ismét háborúba készül, támadni akar. Oly háborúra készül, hogy először a szomszédos országok határait zúzza szét. Ha tehát makacsul kitart szándéka és vakmerősége mellett, akkor mindenünket szétdúlja, elpusztítja […].” (Vitéz János kancellár beszéde a németújhelyi kongresszuson, 1455) „Ungaria nu dispune de suficiente forţe pentru a-i nimici pe duşmani, dar nici de ocolit nu-i poate ocoli, deci nu există altă cale decât continuarea luptelor. Şi de le poate duce la bun sfârşit – este sub semnul întrebării. Iar dacă ar urma o catastrofă, această ruşine şi nenoricire, ofensând toată creştinitatea, i-ar afecta deocamdată numai pe unguri, dar aceia care i-au abandonat vor fi loviţi pe drept şi mai vârtos, şi ei vor avea de suportat o catastrofă mult mai mare, cu mari injurii. Şi în sfârşit cei care evocă nevrednic puterea mare a maghiarilor, pentru a reduce rolul greutăţilor, nu au alt scop decât să scape de obligaţiile lor. În aceste zile am primit informaţii noi că duşmanii noştri se pregătesc de război, şi vor să atace. Ei pregătesc războiul pentru a zdruncina mai întâi graniţele ţărilor vecine. Deci dacă se vor îndârji în intenţia şi curajul lor, aceştia vor devasta şi distruge tot ce avem. […] (Cuvântarea cancelarului Vitéz János la congresul de la Németújhely, 1455) „Magyarország nagy ország, sok ereje van és sok férfija, de a török kiűzésére és Európa visszaszerzésére nagyobb hatalomra van szükség, […] a török 70 ezer ember veszteségét sem érzi meg, ha ázsiai seregeit át tudja hozni Európába.” (Aeneas Silvius Piccolomini, XV. sz. közepe) „Ungaria este o ţară mare, cu o putere mare şi cu mulţi bărbaţi, însă pentru izgonirea turcilor şi reocuparea Europei e nevoie de o putere şi mai mare […], turcii nu se resimt nici după o pierdere de 70 000 de oameni, în cazul în care pot transfera în Europa armatele lor din Asia.” (Enea Silvius Piccolomini, la mijlocul sec. XV.) „Korának valamennyi halandója közül arra a dicsőségre jutott, hogy mivel mi sem hiányzik belőle az erények közül, melyekkel a legkiválóbb hadvezéreknek kitűnniük illik, és ezért vagyonát roppant mód megnövelhette volna, ha lelkét uralomvágy önti el, mégis egyedül a keresztény nép ellenségeivel szemben viselt harcot, holott nem ritkán az erényeire irigy és ezért végveszedelmére igyekvő keresztényekkel kellett megküzdenie azok súlyos kárára.” (Pietro Ransano Hunyadi Jánosról, XV. század)

„În epoca sa, dintre toţi muritorii epocii sale, el şi-a câştigat o mare glorie, pentru că era în posesia tututor virtuţiilor pe care se cuvine să le aibă cei mai deosebiţi conducători militari, şi de aceea el şi-ar fi putut spori avuţia, dacă sufletul său ar fi fost dominat de sete de putere, şi cu toate acestea el a purtat lupte împotriva duşmanilor popoarelor creştine, deşi deseori el a trebuit să se războiască cu creştinii invidioşi pe virtuţiile sale şi porniţi să-l distrugă, însă aceştia au suferit pierderi mari. (Pietro Ransano: Despre Hunyadi János, sec. XV.)



„Végre elérkezett a nyárnak az a szakasza, mikor a zöld kalászfejnek szemei kibontakoznak és érni kezdenek, midőn a törökök császára rettenetes ostrommal szállotta meg Nándorfehérvárt. […] Az ország minden részébe híre szállt az elkeseredett, hatalmas ostromnak: Magyarország főurai azonban tunyán, mintha aludnának, nem küldtek fegyveres oltalmat a veszendő várnak. […] A magyarok vitéz, lelkes támadása hamar megzavart minden török csapatot, s hátat adva megfutottak. […] Az éj sűrű sötétje alatt maga a császár is megfutott táborából, szót nem szólva erről senkinek. […] Tulajdon népe mérhetetlen sokaságának veszte után, megtért hazájába, de rossz néven vette, ha ezután bárki is emlegette előtte a vár nevét.” (Thúróczi János krónikája) „În fârşit sosi perioada verii, când se despică grăuntele spicelor verzi de grâu şi încep a da în copt, pe atunci împăratul turcilor a pornit împotriva Belgradului un asediu înspăimântător. […]. Vestea asediului cumplit s-a răspândit în toată ţara: însă magnaţii leneşi ai Ungariei, de parcă ar dormi, nu au trimis ajutoare pentru salvarea cetăţii asediate. […]. Contraatacul curajos şi însufleţit al ungurilor a zăpăcit în scurt timp trupele turceşti, şi ele, întorcându-şi spatele, au luat-o la fugă. […] În întunericul nopţii până şi împăratul şi-a părăsit în grabă tabăra, fără să scoată o vorbă despre acest lucru. […] După pierderea unui mare număr dintre ai săi, el s-a reîntors în patrie, şi-şi lua mereu în nume de rău dacă cineva îi pomenea numele acestei cetăţi.” (Cronica lui Thúróczi János) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Puncte max.



10

Structura lucrării, corectidunea limbii 8 Total 42 ÎMPĂRŢIT LA 2 Punctajul obţinut 21

17. Subiectul se referă la legile din aprilie din 1848. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră trăsăturile caracteristice ale dreptului de vot pe care l-au introdus. Apreciaţi importanţa schimbărilor juridice.

„A jelen év folyama alatt a IV-ik törvénycikk értelmében Pesten tartandó legközelebbi országgyűlésre kiküldendő követeknek népképviselet alapján választására nézve ideiglenesen következők rendeltetnek:

1. § Politikai jogélvezetet azoktól, kik annak eddig gyakorlatában voltak, elvenni, a jelen országgyűlés hivatásának nem érezhetvén, mindazok, kik a megyékben és szabad kerületekben az országgyűlési követek választásában eddig szavazattal bírtak, e jog gyakorlatában ezennel meghagyatnak.



Ezeken kívül: 2. § Az országnak s kapcsolat részeknek mindazon bennszületett, vagy

honosított, legalább 20 éves, és sem atyai, sem gyámi, sem gazdai hatalom, sem pedig elkövetett hűségtelenség, csempészkedés, rablás, gyilkolás és gyújtogatás miatt fenyíték alatt nem levő lakosai, a nőket kivéve, törvényesen bevett valláskülönbség nélkül, választók:

a) Kik szabad királyi városokban, vagy rendezett tanáccsal ellátott községekben 300 ezüst forint értékű házat vagy földet, egyéb községekben pedig eddigi úrbéri értelemben vett 1/4 telket vagy ezzel hasonló kiterjedésű birtokot, kizáró tulajdonul vagy hitveseikkel, s illetőleg kiskorú gyermekeikkel közösen bírnak.

b) Kik mint kézművesek, kereskedők, gyárosok telepedve vannak, ha tulajdon műhellyel vagy kereskedési teleppel, vagy gyárral bírnak, s ha kézművesek, folytonosan legalább egy segéddel dolgoznak.

c) Kik, habár a fentebbi osztályokba nem esnek is, saját földbirtokukból vagy tőkéjükből eredő 100 ezüst forint évenkénti állandó s biztos jövedelmet kimutatni képesek.

d) Jövedelmükre való tekintet nélkül a tudorok, sebészek, ügyvédek, mérnökök, akadémiai művészek, tanárok, a magyar tudós társaság tagjai, gyógyszerészek, lelkészek, segédlelkészek, községi jegyzők és iskolatanítók, azon választókerületben, melyben állandó lakásuk van.

e) Kik eddig városi polgárok voltak, ha a fentebbi pontokban leírt képességgel nem bírnak is.

3. § Választható mindaz, ki választó, ha életének 24-ik évét betöltötte, s a törvény azon rendeletének, miszerint törvényhozási nyelv egyedül a magyar, megfelelni képes.” (1848. évi V. törvénycikk az országgyűlési követeknek népképviselet alapján választásáról) „În privinţa alegerii pe bază de reprezentanţă populară a viitorilor deputaţi, trimişi în dietă, care se va organiza în anul acesta la Pesta, conform articolului de lege nr. IV, se vor recomanda provizoriu următoarele: Art. 1 Misiunea prezentei diete nu poate fi de a-i priva de drepturi pe cei care până acum le aveau, iar cei din comitatele şi departamentele libere care au avut drept electoral pentru alegerea deputaţilor dietei, vor dispune în continuare de acest drept. În afară de acestea: Art. 2 Locuitorii ţării şi ai părţilor anexe care s-au născut aici sau au primit naturalizare, având vârsta cel puţin de 20 de ani, şi care nu au fost pedepsiţi din cauză de abuz de putere parentală, tutelară, nici posesorală, din cauză de infidelitate, contrabandă, jaf, omor şi incendiere, sunt în mod legal alegători, fără deosebiri religioase, exceptând femeile: a) Cei care în oraşele regale sau în comunele cu primării în regulă dispun - în mod individual sau cu soţiile sau cu copiii lor minori - de o casă sau de un lot de pământ cu o valoare de 300 de forinţi-arginţi, sau în alte comune dispun de ¼ de teren după criteriile urbariale în vigoare, sau de loturi echivalente cu aceasta. b) Cei care în calitate de meşteşugari, comercianţi, proprietari de fabrici sunt stabiliţi, şi cei care dispun de sedii comerciale sau de fabrici, şi manufacturierii care lucrează neîntrerupt cel puţin cu un angajat.



c) Cei care, deşi nu sunt cuprinşi în aceste categorii, pot dovedi că au un venit anual permanent şi sigur de 100 de forinţi-arginţi după proprietatea de pământ sau după capitalul lor. d) Fără să se ia în considerare venitul lor, toţi savanţii, chirurgii, avocaţii, inginerii, artiştii profesionişti, profesorii, membrii societăţilor savante din Ungaria, farmaciştii, preoţii, capelanii, notarii de comună şi învăţătorii, în acele circumscripţii electorale cărora aparţin. e) Cei care au fost până acum cetăţeni ai oraşelor, chiar dacă nu corespund criteriilor mai sus amintite. Art. 3 Este eligibil cel care este alegător şi dacă a împlinit vârsta de 24 de ani, şi dacă corespunde dispoziţiei legii conform căreia limba maghiară este unica limbă a dietei.” (Articolul de lege nr. V din anul 1848 privind alegerea deputaţilor dietei pe bază de reprezentanţă populară.) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Puncte max.



6





18. Subiectul se leagă de situaţia naţionalităţilor în cadrul dualismului. (lung) Rezumaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră elementele principale ale statutului juridic, trăsăturile principale ale situaţiei lor din punct de vedere social, confesional şi economic. Prezentaţi caracterul complex al problemei naţionalităţilor. Folosiţi manualul Történelmi atlasz. Cronologie: 1868 Compromisul ungaro-croat, legea elaborată de Eötvös József, privind

naţionalităţile 1895 Primul congres al naţionalităţilor din Ungaria 1896 Sărbătorile legate de mileneu care au avut loc la Budapesta şi în ţară 1906 25 de deputaţi aparţinând naţionalităţilor au ajuns în parlament pe bază de

alegeri 1907 Apponyi Albert condiţionează sprijinul financiar al şcolilor pentru naţionalităţi de predarea limbii maghiare

Structura societăţii maghiare după naţionalităţi Nemzetiségek – naţionalităţi Magyarok – maghiari Arisztokrácia – aristocraţie – marea burghezie Középrétegek – păturile de mijloc Parasztság – munkásság – ţărănimea – muncitorimea

„Minthogy Magyarország összes honpolgárai az alkotmány alapelvei szerint is politikai tekintetben egy nemzetet képeznek, az oszthatatlan, egységes magyar nemzetet, melynek a hon minden polgára, bármely nemzetiséghez tartozzék is, egyenjogú tagja; minthogy továbbá ezen egyenjogúság egyedül az országban divatozó többféle nyelvek hivatalos használatára nézve, és csak annyiban eshetik külön szabályok alá, amennyiben ezt az ország egysége, a kormányzat és közigazgatás gyakorlati jelentősége és az igazság pontos kiszolgáltatása szükségessé teszik; a honpolgárok teljes egyenjogúsága minden egyéb viszonyokat illetően épségben maradván, a különféle nyelvek hivatalos használatára nézve a következő szabályok fognak zsinórmértékül szolgálni: 1. § A nemzet politikai egységénél fogva Magyarország államnyelve a magyar lévén, a magyar országgyűlés tanácskozásai és ügykezelési nyelve ezentúl is a magyar; a törvények magyar nyelven alkottatnak, de az országban lakó minden más nemzetiség nyelvén is hiteles fordításban kiadandók […]



3. § Törvényhatósági [megyei, városi, községi] gyűlésekben mindaz, aki ott szólás jogával bír, akár magyarul szólhat, akár anyanyelvén, ha az nem magyar. […] 8. § A bíró […] a panaszt vagy kérelmet a panasz vagy kérelem nyelvén intézi el; kihallgatást, tanúkihallgatást, szemlét és más bírói cselekményeket […] a perben álló felek, illetve a kihallgatott személyek nyelvén eszközli. […] 14. § Az egyházközségek […] iskoláikban az oktatásnak nyelvét tetszés szerint határozhatják meg. […] 17. § Az állam […] köteles az állami tanintézetekben a lehetőségig gondoskodni arról, hogy a hon bármely nemzetiségű, nagyobb tömegekben együtt élő polgárai az általuk lakott vidékek közelében anyanyelvükön képezhessék magukat egészen addig, hol magasabb akadémiai képzés kezdődik. […] 26. § Valamint eddig is jogában állott bármely egyes honpolgárnak éppen úgy, mint a községeknek, egyházaknak, egyházközségeknek úgy ezentúl is jogában áll saját erejükkel vagy társulás útján alsó, közép és felső tanodákat felállítani.” (Az 1868. évi XLIV. törvénycikkből) „De vreme ce toţi cetăţenii Ungariei, conform şi principiilor fundamentale ale constituţiei, din punct de vedere politic formează o singură naţiune, naţiunea maghiară indivizibilă, unitară, din care fac parte, cu drepturi egale, toţi cetăţenii patriei indiferent de naţionalitate; în continuare această egalitate privind întrebuinţarea oficială a mai multor limbi folosite doar în ţară, poate fi reglementată cu dispoziţii speciale numai în măsură în care unitatea ţării, importanţa practică a guvernului şi a administraţiei publice, precum şi legislaţia echitabilă impun acest lucru; egalitatea deplină a cetăţenilor rămânând intactă, se vor ţine cont de următoarele norme privind întrebuinţarea oficială a diferitelor limbi: Art. 1 Pornind de la unitatea politică a naţiunii, limba oficială de stat a Ungariei fiind limba maghiară, astfel şi în viitor limba dezbaterilor şi a administraţiei în dietă va fi cea maghiară; legile se vor întocmi în limba maghiară, dar se vor publica, în traducere autentică, şi în toate limbile naţionalităţilor care locuiesc în ţară. […] Art. 3 În cadrul audienţelor judecătoreşti [la nivel de comitat, oraş sau comună] toţi cei care au dreptul la cuvânt vor vorbi ori în maghiară, ori în limba lor maternă, dacă aceia nu sunt maghiari. […] Art. 8 Judecătorul […] va rezolva reclamaţia sau solicitarea în limba reclamaţiei sau a solicitării; audienţele, interogatoriile, anchetele şi celelalte proceduri judecătoreşti […] se vor face în limba părţilor aflate în proces, respectiv în limba persoanelor audiate. […] Art. 14 Parohiile […], în şcolile lor vor putea alege limba de predare după dorinţa lor. […] Art. 17 Statul […] va fi obligat ca în unităţile de învăţământ de stat să creeze, în limitele posibilităţilor, condiţii pentru ca cetăţenii de orice naţionalitate din patrie, care trăiesc într-un număr mai mare, să aibă posibilitatea de a se instrui în limba lor maternă, în apropierea locului unde locuiesc, până la nivelul unde începe învăţământul academic. […] Art. 26 La fel ca până acum, oricare cetăţean sau comună, biserică, parohie are dreptul şi în continuare să întemeieze din forţe proprii sau prin asociere şcoli la nivel de bază, mediu şi superior. ” (Din Legea XLIV din anul 1868) „1. § Magyarország s Horvát-, Szlavón- és Dalmátországok egy és ugyanazon állami közösséget képeznek, mind az Ő Felsége uralkodása alatt álló többi országok, mind más országok irányában. […]

47. § Mindazon tárgyakra nézve, melyek ez egyezményben a közös országgyűlésnek és központi kormánynak nincsenek fenntartva, Horvát-, Szlavón- és



Dalmátországokat mind a törvényhozás, mind a végrehajtás körében teljes önkormányzati jog (autonómia) illeti. […]

48. § Horvát-, Szlavón- és Dalmátországok önkormányzati joga ez okból mind törvényhozási, mind kormányzati tekintetben kiterjed azon országok beligazgatási, vallási és közoktatási ügyeire s az igazságügyre, ide értve a tengerészeti jog kiszolgáltatásán kívül a törvénykezést is, minden fokozatán. […]

50. § Az autonóm országos kormányzat élén Horvát-, Szlavón- és Dalmátországokban a bán áll, ki a horvát–szlavón–dalmát országgyűlésnek felelős. […]

57. § Horvát–Szlavónországok határai között a közös kormányzat közegeinek hivatalos nyelvéül is a horvát nyelv állapíttatik meg. […]

59. § Kijelentetik továbbá, hogy Horvát–Szlavonórszágok, mint külön territóriummal bíró politikai nemzet [léteznek]…” (Az 1868. évi XXX. törvénycikkből) „Art. 1 Ungaria şi Croaţia-Slavonia-Dalmaţia formează una şi aceeaşi comunitate de stat, atât în privinţa celorlalte ţări aflate sub cârmuirea Majestăţii Sale, cât şi în privinţa altor state. […] Art. 47 Toate domeniile din prezenta convenţie care nu sunt subordonate parlamentului comun şi guvernului central, Croaţia, Slavonia şi Dalmaţia atât în legislaţie cât şi în punerea în aplicare a acesteia au autonomie deplină. […] Art. 48 Astfel autonomia Croaţiei-Slavoniei-Dalmaţiei atât în privinţa legislaţiei, cât şi a guvernului sau a executivului, cuprinde problemele de administraţie internă, chestiunile confesionale şi de învăţământ public, şi cele de justiţie, înţelegând şi legislaţia în toate sectoarele ei, în afara de predarea dreptului maritim. […] Art. 50 În Croaţia-Slavonia-Dalmaţia, în fruntea guvernării naţionale autonome se află banul, care răspunde în faţa dietei croato-slavono-dalmate. […] Art. 57 În interiorul graniţelor Croaţiei-Slavoniei limba oficială de administraţie a guvernării comune va fi limba croată. […] Art. 59 Se declară în continuare că Croaţia-Slavonia [există] ca o naţiune politică cu teritoriu aparte. ” (Din Legea XXX din anul 1868) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



Puncte max.



10

Structura lucrării, corectidunea limbii 8 Total 42 ÎMPĂRŢIT LA 2 Punctajul obţinut 21

19. Subiectul se referă la politica externă a Ungariei între cele două războaie mondiale. (scurt) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor dumneavoastră trăsăturile caracteristice şi ideile principale ale politicii externe a Ungariei între anii 1921-1938. Folosiţi manualul Történelmi atlasz. Cronologie: 1921 Ungaria intră în Societatea Naţiunilor 1927 Tratat de prietenie între Italia şi Ungaria 1933 Vizitele lui Gömbos Gyula la Berlin şi la Roma 1934 Semnarea la Roma a tratatului tripartit ungaro-italo-autsriac 1938 Programul de înarmare de la Győr 1938 Primul arbitraj de la Viena

„A Csehszlovák Köztársaság elnöke és Őfelsége, Románia királya megállapodnak abban, hogy védelmi szerződést kötnek. 1. cikk Abban az esetben, ha a Magas Szerződő Felek egyikét Magyarország részéről nem provokált támadás érné, a másik fél kötelezi magát, hogy a jelen Szerződés 2. cikkében foglalt megállapodás által meghatározott módon a megtámadott fél védelmére kel. 4. cikk Avégből, hogy békés erőfeszítéseiket összhangba hozzák, a két kormány kötelezi magát, hogy a Magyarországgal fennálló kapcsolataikat érintő külpolitikai kérdésekben egyetértően fog eljárni.” (A Román Királyság és a Csehszlovák Köztársaság szerződése, 1921) „Preşedintele Republicii Cehoslovace şi Maiestatea Sa Regele României au căzut de acord să semneze un tratat de apărare. Art. 1 În cazul în care una din Înaltele Părţi Contractante ar fi atacată, fără provocare din partea Ungariei, cealaltă parte se obligă să pornească la apărarea părţii atacate în modul stabilit în Art. 2 din prezentul tratat. Art. 2 În vederea armonizării eforturilor paşnice, cele două guverne se obligă ca în chestiunile de politică externă, legate de Ungaria, să procedeze în concordanţă.” (Tratatul între Regatul României şi Republica Cehoslovacă, 1921)



„Jelenlegi határaink, lefegyverzettségünk és bekerítettségünk a kisantant által azok a tényezők, amelyek mozgási lehetőségeinket megállapítják [...]. Magyarország lelkileg sohasem fogja elfogadni a trianoni békeszerződést [...]. Eddig passzív politikát folytatott kifelé, mivel gazdasági és pénzügyi rekonstrukcióval volt elfoglalva [...] és mert kontroll alatt állott [...]. Közép-Európa helyzete nem végleges. Az a kérdés csak, hogy mely nagyhatalmak kívánságainak befolyása alatt fog az új rendezés megtörténni.” (Bethlen István, 1927) „Graniţele noastre actuale, dezarmarea şi înconjurarea noastră de către antanta mică sunt acei factori care dirijează posibilităţile noastre de acţiune. […] Ungaria nu va accepta sufleteşte nicicând tratatul de pace de la Trianon. […] Până acum Ungaria a promovat înspre exterior o politică pasivă, pentru că s-a ocupat de reconstrucţia economică şi monetară a ţării […] şi pentru că s-a aflat sub control. […] Situaţia din Europa Centrală nu este definitivă. Singura problemă este: care sunt acele mari puteri ale căror deziderate vor influenţa noua reaşezare. (Bethlen István, 1927) „Mi erős kézzel kormányozunk egy olyan nemzeti Magyarországot, amely mindig bizonyos reménységgel és rokonszenvvel tekint Berlinre. Úgy vélem, Németország is érdekében áll, hogy ezt a rokonszenvet bizonytalan gazdasági kapcsolatok semmiképpen se zavarják meg. Az a körülmény viszont, hogy a magyar mezőgazdasági termékek utóbbi időben egyáltalán nem vagy csak nagyon csekély mennyiségben jutnak el Németországba, már olyan hangokra ad alkalmat, amelyek (az általam követett politikával ellentétben) Németországgal kapcsolatos politikámat bírálják, nem is egészen alaptalanul.”(Részlet Gömbös Hitlerhez írt leveléből) „Noi guvernăm cu severitate o Ungarie naţională, care priveşte întotdeauna spre Berlin cu o oarecare speranţă şi simpatie. După părerea mea Germania de asmenea este interesată ca această simpatie să nu fie perturbată sub nicio formă de anumiet relaţii economice nesigure. Faptul că produsele agricole din Ungaria nu există, sau există în cantităţi reduse pe piaţa din Germania, dau naştere la anumite păreri care (contrar liniei mele politice) exprimă critici, nu fără temei, la adresa politicii mele legate de Germania. (Fragment din scrisoarea lui Gömbös adresată lui Hitler) …………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

Puncte max.



6



20. Subiectul se referă la schimbarea de regim în Ungaria. (lung) Analizaţi pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor dumneavoastră felul în care apar revendicările revoluţiei şi luptelor pentu libertate din 1956 şi cum se completează ele în procesul de schimbare a regimului. „1. Az MDP Központi Vezetőségének azonnali összehívása, az időközben alulról megválasztott új pártvezetőségek által az új KV megalakítása. 2. A kormány alakuljon át Nagy Imre elvtárs vezetésével. 3. Gazdaságilag és politikailag teljesen egyenrangú alapon és egymás belügyeibe való be nem avatkozás elvén álló magyar–szovjet és magyar–jugoszláv barátság kialakítása. Az összes szovjet csapatok azonnali kivonását Magyarországról a magyar békeszerződés értelmében. 4. Általános, egyenlő, titkos választásokat több párt részvételével, új nemzetgyűlési képviselők választásával. 5. A magyar gazdasági élet átszervezését szakemberek bevonásával, és ennek keretében a magyar uránérc leggazdaságosabb felhasználását. Hozzák nyilvánosságra a külkereskedelmi szerződéseket, és vizsgálják felül a tervgazdaságon alapuló magyar gazdasági életet. 6. A teljes ipari munkásság azonnali normarendezését és a munkásautonómia bevezetését az üzemekben. 7. A beszolgáltatási rendszer felülvizsgálatát, az egyénileg dolgozó parasztság támogatását. 8. Az összes politikai és gazdasági perek felülvizsgálatát, a politikai foglyok részére teljes amnesztiát, az ártatlanul elítéltek, illetve hátrányos helyzetbe kerültek rehabilitálását. Legyen nyilvános Farkas Mihály tárgyalása. 9. A néptől idegen címer helyett a régi Kossuth-címer visszaállítását; március 15-ét és október 6-át nyilvánítsák általános nemzeti ünneppé és munkaszüneti nappá.



10. Teljes vélemény- és sajtószabadság megvalósítását (Rádiót is), és ennek keretében külön napilapot az új MEFESZ-s szervezeteknek, a régi káderanyag nyilvánosságra hozatalát és megsemmisítését.” (Az egyetemi ifjúság követelései 1956. október 23-án) „1. Convocarea de urgenţă a Conducerii Centrale a Partidului celor ce Muncesc din Ungaria, constituirea Comitetului Central din membrii noilor conduceri de partid, alese de jos în sus. 2. Modificarea guvernului sub conducerea tovarăşului Nagy Imre. 3. Realizarea prieteniei maghiaro-sovietice şi maghiaro-iugoslave pe baza deplinei egalităţi politice şi economice şi a principiului neamestecului reciproc în treburile interne. Retragerea imediată a tuturor forţelor militare sovietice din Ungaria, în baza tratatului de pace maghiar. 4. Organizarea alegerilor generale, egale şi secrete, cu participarea mai multor partide, alegerea noilor deputaţi parlamentari. 5. Reorganizarea vieţii economice maghiare prin atragerea specialiştilor, folosirea cu eficienţă maximă a minereului de uraniu din Ungaria. Tratatele comerciale externe să fie date publicităţii şi să fie revizuită viaţa economică bazată pe economia planificată. 6. Rezolvarea imediată a reglementării muncii pentru întreaga clasă muncitoare din industrie şi introducerea autonomiei muncitoreşti în uzine. 7. Revizuirea sistemului livrărilor, ajutorarea ţăranilor cu gospodării particulare. 8. Revizuirea tuturor proceselor politice şi economice, amnistiere deplină pentru deţinuţii politici, reabilitarea celor condamnaţi pe nedrept şi a celor defavorizaţi. Procesul lui Farkas Mihály să fie public. 9. Reintroducerea stemei Kossuth în locul stemei străine de popor; zilele de 15 martie şi 6 octombrie să fie declarate sărbători naţionale şi zile nelucrătoare. 10. Înfăptuirea libertăţii depline a opiniei şi presei (inclusiv Radioul), înfiinţarea în cadrul acestuia a unui organ independent de presă, un cotidian pentru noile organizaţii MEFESZ (Uniunea Studenţilor Maghiari de la Universităţi şi Instituţii de Învăţământ Superior), publicarea şi distrugerea vechilor dosare de cadre.” (Revendicările tineretului universitar la 23 octombnrie 1956) „1. Valódi népképviseletet és többpártrendszert. Biztosítsák a választások szabadságát és tisztaságát. 2. Rendőrállam helyébe jogállamot. Érvényesüljenek az emberi jogok, legyen bírói függetlenség. 3. Szólás-, sajtó-, lelkiismereti és oktatási szabadságot. Számolják fel a hírközlés állami monopóliumát. Oszlassák fel az Állami Egyházügyi Hivatalt. 4. Jogot a sztrájkra. Ne korlátozzák az érdekvédelem, a követelés és a szolidaritás szabadságát. 5. Méltányos közteherviselést, a közkiadások társadalmi ellenőrzését. Szüntessék meg az egyéni és csoportos kiváltságokat, adják meg mindenkinek az emberhez méltó élet alapfeltételeit. 6. Ésszerű gazdálkodást, működő piacot, a tulajdonformák egyenjogúságát. Állítsák le a pénzemésztő és környezetpusztító nagyberuházásokat, szüntessék be a veszteséges vállalatok támogatását. 7. A bürokrácia és az erőszak-apparátus leépítését. Oszlassák fel a Munkásőrséget és az Ifjúgárdát. 8. Szabadságot és önrendelkezést Kelet- és Közép-Európa népeinek. Szűnjék meg Európa katonai, gazdasági és emberjogi kettéosztása.



9. Semleges, független Magyarországot. Vonják ki a szovjet csapatokat hazánk területéről. Töröljék a magyar ünnepek sorából november 7-ét. 10. Felelős kisebbségi és menekültpolitikát. A kormány lépjen fel a nemzetközi fórumokon a magyar kisebbségek védelmében. Szűnjék meg a rendőri szemlélet és a jogtalan megkülönböztetés a romániai menekültek ügyében. 11. Nemzeti önbecsülést. Vessenek véget a történelemhamisításnak. Adják vissza a nemzetnek címerét. 12. Igazságot ’56-nak, tisztességet a forradalom mártírjainak. Nyilvánítsák nemzeti ünneppé október 23-át.” (Az ellenzék közös 12 pontja 1989. március 15-én) „1. Se cere reprezentanţă populară efectivă şi sistem multipartit. Asigurarea libertăţii şi a transparenţei alegerilor. 2. Instalarea statului de drept în locul statului poliţienesc. Prevalarea drepturilor omeneşti, independenţă pentru judecători. 3. Libertatea cuvântului, a presei, a practicării religiei şi a învăţământului. Desfiinţarea monopolului de stat asupra transmiterii ştirilor. Desfiinţarea Oficiului de Stat al Cultelor. 4. Dreptul la grevă. Neîngrădirea libertăţii de apărare a intereselor, a libertăţii revendicărilor şi a solidarităţii. 5. Participarea echitabilă la obligaţiile publice, controlul social al cheltuielilor publice. Desfiinţarea privilegiilor individuale şi de grup, asigurarea condiţiilor de trai, demne pentru toţi cetăţenii ţării. 6. Economie raţională, piaţă cu o bună funcţionare, egalitatea formelor de proprietate. Oprirea marilor investiţii costisitoare şi dăunătoare mediului înconjurător, întreruperea subvenţionării întreprinderilor în pierdere. 7. Desfiinţarea birocraţiei şi aparatului de opresiune. Desfiinţarea Pazei Muncitoreşti şi a Tinerei Gărzi. 8. Libertate şi dreptul la autodeterminare pentru popoarele Europei Centrale şi de Est. Desfiinţarea împărţirii Europei din punct de vedere militar, economic şi al drepturilor omului. 9. O Ungarie neutră şi independentă. Retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul patriei noastre. Scoaterea din repertoriul sărbătorilor maghiare a datei de 7 noiembrie. 10. O politică responsabilă faţă de minorităţi şi de refugiaţi. Demersuri ale guvernului în cadrul forurilor internaţionale pentru apărarea minorităţilor maghiare. Încetarea concepţiei poliţieneşti şi a discriminării nedrepte privind problemele refugiaţilor din România. 11. Autoaprecierea naţională. Încetarea falsificării istoriei. Redarea stemei pentru naţiune. 12. Dreptate pentru revoluţia ’56, cinste martirilor revoluţiei. Declararea zilei de 23 octombrie ca sărbătoare naţională. (Cele 12 puncte comune ale opoziţiei, la 15 martie 1989)

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………...



Puncte max.


Puncte max. Înţelegerea subiectului 8 Orientarea în spaţiu şi timp 4 Utilizarea vocabularului de specialitate 4 Utilizarea surselor 8 Identificarea factorilor determinanţi ai evenimentelor 10 Structura lucrării, corectidunea limbii 8 Total 42 ÎMPĂRŢIT LA 2 Punctajul obţinut 21



Punctajulmaxim

Punctajul obţinut

1. Migraţia popoarelor 2 2. Renaşterea 4 3. Conceptele legate de Evul Mediu 4 4. Marile descoperiri geografice 4 5. Decretul urbarial 4 6. Monarhia constituţională din Franţa 4 7. Revoluţia din martie 4 8. Criza economică mondială 4 9. Ocupaţia germană 4 10. Perioada de după 1945 3 11. Uniunea Europeană 4 12. Sistemul de pensionare 4

I. Egyszerű, rövid feladatok

I. Total 45 13. Colonizarea timpurie a Americii 12 14. Sistemele de alianţă 12 15. Aşezarea maghiarilor 12 16. Luptele lui Hunyadi János 21 17. Legile din aprilie 12 18. Naţionalităţile din epoca dualismului 21 19. Politica externă dintre cele Două Războaie Mondiale

12

20. Schimbarea de regim 21

II. Szöveges, kifejtendő feladatok

II.Total 45 I + II. PUNCTAJUL TOTAL 90

javító tanár/profesor corector

Data: ................................................. __________________________________________________________________________

Elért pontszám Punctajul obţinut

Programba beírt pontszám Punctajul trecut

în program

I. Egyszerű, rövid válaszok Răspunsuri simpe, scurte

II. Szöveges kifejtendő feladatok Răspunsuri lungi

javító tanár/profesor corector jegyző/ Secretarul comisiei de examen

Dátum/Data: ................................................. Dátum/Data: ...........................................

történelem román nyelven istorie - · pdf filesubiectul se leagă de marile...

Documents