1. Aspecte generale (vulnerabilitatea, riscul) . 3 2. Hazarde endogene .. 4 3. Cutremurele de pamant .. 4 4. Hazarde primare si secundare 5 5. Eruptiile vulcanice . 5-6 6. Hazarde exogene 7 7. Hazarde geomorfologice 7-8 8. Hazarde climatice .. 9-10 9. Hazarde oceanografice .. 11-13 10. Hazarde biologice 14-15

Hazarde endogene, a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei, in aceasta categorie fiind incluse cutremurele si eruptiile vulcanice. Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice. Hazardele primare sunt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurului din adancul scoartei, numit focar. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in apropierea epicentrului(proiectia la suprafata scoartei terestre a focarului) si tinde sa scada pe masura indepartarii de acesta. Hazardele secundare sunt legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivarea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami. Hazardele primare sunt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurului din adancul scoartei, numit focar. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in apropierea epicentrului(proiectia la suprafata scoartei terestre a focarului) si tinde sa scada pe masura indepartarii de acesta. Hazardele secundare sunt legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivarea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami.

Dezastrele naturale dintotdeauna au fascinat si inmarmurit orice fiinta, un bun exemplu fiind cutremurul din Chille. Ne temem ca e posibil sa vina o zi in care sa traim aceleasi experiente ca cei din Chille sau Haiti. Lista urmatoare se opreste la 5 din cele mai terifiante dezastre naturale din istorie.

Catastrofele naturale sunt schimbri cauzate de natur a suprafeei pmntului, a atmosferei, care influeneaz la rndul lor biosfera (vieuitoarele dinregiune). Pentru analizarea catastrofelor naturale trebuie luate n vedere anumite componente cauzale ca: Creterea exponenial a numrului populaiei globului terestru Ridicarea nivelului de trai a populaiei cu acumulare de valori, ce duce la pierderi economice mai mari n cazul catastrofelor Concentraia mare a populaiei n anumite regiuni (Tokio 30 milioane loc.) ridic de asemenea gradul pierderilor umane Industrializarea zonei de coast, sau turismul n regiunile expuse catastrofelor (Florida) Prin anumite construcii, ca diguri limitnd zona inundabil pe cursul unui ru Schimbarea climatic la care dup anumite studii ar contribui i lipsa suficient de protecie a mediului nconjurtor (ecologie). [modificare]Exemple de catastrofe naturale

Cicloanele n regiunile unde bntuie musonul uraganul, taifunul pot produce catastrofe naturale Cutremurele de pmnt pot produce de asemenea pierderi mari materiale i de viei omeneti Vulcanismul cu toate formele sale este un factor determinant al catastrofelor

Seceta sau inundaiile care se repet aproape periodic n anumite regiuni ale globului. [modificare]Urmri ale catastrofelor naturale

Dispariia dinozaurilor Dispariia unor civilizaii istorice, sau a continentului Atlantida In prezent catastrofele naturale ca tsunami, cutremurele, inundaiile i erupiile vulcanice, seceta cauzeaz pe lng pierderile umane i ajungerea unor populaii la limita srciei.

Dezastre naturale

Pmnt Avalan Cutremur Lahar Erupie vulcanic Ap Inundaie Erupie limnic Tsunami Meteo Viscol Ciclon Secet Grindin Val de cldur Tornad Foc Incendiu de pdure n medicin Epidemie Foamete Spaiul cosmic Erupie solar Furtun stelar Impact astronomic Supernov Hipernov Exp Categorie: Catastrofe naturale

Lumea a evoluat de-a lungul timpului, stiinta de asemnea. Cu toate acestea, oamenii inca nu pot controla fiecare aspect al vietii. Dezastrele naturale reprezinte fenomene climatice sau meteorologice in fata carora civilizatia sta ca un spectator neputincios. Iata 10 dintre cele mai puternice dezastre survenite vreodata.

Hazarde naturale

Cele mai cunoscute hazarde naturale intalnite sunt: Atmosferice : Schimbarea climei ; Seceta ; Uraganele ; Zapada si gheata ; Furtunile ; Tornadele ; Incendiile . Geologice:

Cutremurele ; Inundatiile ; Alunecarile de teren ; Tsunami-urile ; Vulcanii.

Schimbarea climeiToate regiunile planetei prezinta risca sa fie influentate de hazardele produse de schimbarea climei. Cu o marire a temperaturii globale, este foarte posibil ca atat numarul cat si intensitatea furtunilor sa se mareasca in multe regiuni ale lumii. Este, deasemenea , posibil ca multe regiuni aride sa devina si mai uscate si sa inceapa sa se extinda. Riscul depinde de natura schimarilor in circulatia atmosferica si de caracteristicile mediului local. Ciclul hidrologic al Pamantului este atat de dinamic incat in prezent nu este posibil sa se prezica efectele schimbarii climei intr-o locatie specifica in viitor. Principala cauza a schimbarii climei o reprezinta gaura mereu crescanda formata in stratul de ozon si efectul de sera.

Cuprins

I. Hazarde naturale atmosferice 1. Schimbare climei 2. Seceta 3. Uraganele 4. Zpada i ghea 5. Furtunile 6. Tornadele 7. Incendiile

II. Hazarde naturale geografice 1. Cutremurele 2. Inundaiile 3. Alunecrile de teren 4. Tsunami-urile 5. Vulcanii

Cuprins:

1. Definitia hazardelor naturale 2. Trasaturi ale hazardelor 3. Tipuri de hazarde

+ Hazarde endogene - Cutremurele de pamant - Eruptiile vulcanice + Hazarde exogene

- Hazarde geomorfologice - Hazarde climatice - Hazarde biologice

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale precum cutremurele,furtunile,inundatiile,secetele,care au o influenta directa asupra vietii fiecarei persoane,asupra societatii si a mediului inconjurator.Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti,ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale.

Avalana reprezint o mas important de zpad care se pune n micare i alunec n jos pe versantul unui munte. O avalan poate duce la vale milioane de tone de zpad, precedat de o und de oc care spulber i strivete orice se afl n calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zpad), reprezentnd un curent de gravitate care const din material granular. Aceste fenomene se nscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui i reprezint un pericol pentru populaia montan din numeroase ri ale lumii. Extinderea activitilor turistice i, n special, practicarea sporturilor de iarn determin o cretere a riscului impactului avalanelor asupra societii.Dup modul de formare, avalanele pot fi: fenomene naturale declanate de o suprancrcare natural de zpad; cauzate de om, declanate de trecerea unui schior, drume sau de alt intervenie uman accidental sau nu. n funcie de particularitile stratului de zpad afectat, avalanele sunt de mai multe tipuri: Avalane uscate care se produc la temperatura de -5 grade, atunci cnd zpada este afnat i are aspect prfos-grunos, cristalele de zpad fiind rotunde. Zpada n amestec cu aerul formeaz aerosoli foarte periculoi pentru oameni, acetia murind sufocai. Avalane umede care se produc n stratele de zpad umed i grea. Ele antreneaz, n deplasare, cantiti mari de zpad n lungul culoarelor de avalan i exercit presiuni mari aspra obiectelor din cale, distrugndu-le. Avalane n plci care se produc prin desprinderea stratului superficial ngheat i a celui mijlociu, suprafaa de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.

Etapele unei avalane

Declanarea avalanelor este favorizat de urmtoarele condiii i factori: trsturile stratului de zpad, conformaia versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zpezii prin diferite activiti. Etapele principale sunt urmtoarele: Zpada se desprinde de straturile de nea mai tari i alunec peste acestea. n timp ce prinde vitez, zpada poate ncepe a fi purtat de vnt. Avalana i mrete viteza de deplasare (pn la 350km/h).

Avalane care au ucisAvalanele din Alpi din timpul primului rzboi mondial au ucis mai mult de 60 de mii de oameni. Un soldat a spus: Cel mai mare duman era natura nsi.

n 1916 au czut n 2 zile 4 metri de zpad. Acestea au declanat avalane timp de dou zile care au ucis 10 mii de soldai.

Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalane i surpri de teren care n total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o stnc de roc i ghea care a ucis pe cei 5 de mii de locuitori ai oraului Ranrahica.

Protecie

Pentru evitarea pericolelor legate de avalane, este important cunoaterea precis a arealelor n care se produc. Cartografierea acestor areale i realizarea hrilor de risc permit luarea celor mai eficiente msuri de atenuare a impactului acestora asupra activitilor umane. n dreptul culoarelor de avalan sunt construite tunele de protecie, iar pe versani sunt amplasate ziduri de protecie, grdulee sau plase de srm. Plantarea unor perdele forestiere de protecie s-a dovedit eficient mai ales pentru protejarea drumurilor pe distane mari.

Avalansa este o deplasare rapida a zapezii de pe versantul unui munte, adesea avand in compozitie aer si apa, dar cateodata poate contine si roci sau bolovani. Avalansele sunt printre cele mai mari pericole ce se pot intalni pe munte. Pot aparea tipuri diferite de avalansa de zapada: -Avalanse de zapada uscata- In general acestea se produc la temperaturi reduse de -5 grade. Zapada are un aspect prafos si grauntos, cristalele de zapada fiind rotunde. Sunt destul de periculoase deoarece duc la formarea unor aerosoli ce pot conduce la randul lor la sufocarea celor prinsi de caderea de zapada. Tot in cadrul acestei categorii se mai afla si avalansa pulver, cea cu nori, cea cu zapada granuloasa si cea cu placi de vant.

Avalansa cu nori este insotita de soc si o unda de suctiune, putand sa aiba viteza si de 200-300 km/h, iar avertizarea producerii ei este data de o bubuitura asemanator unui tunet. Se produce in primmele 24-48 de ore de la ninsoare, in general numai in lunile de iarna. -Avalanse cu zapada umeda- se produc de regula in stratul de zapada umeda si grea. Mari cantitati de zapada se deplaseaza de-a lungul versantilor distrugand mai totul in calea lor. Acestea se produc si primavara pentru ca atunci apare apa in interiorul stratului de zapada. -Avalanse in placi- in cadrul acestora stratul superficial inghetat si cel mijlociu se desprind. Modul de plecare: -Din punct fix -Din linie -Mixta -Din crevasa Pozitia planului de alunecare: - In zapada proaspata; - In interiorul straturilor de zapada; - In zapada veche; - Pana la sol; Prezenta apei in zapada: - Absent - Prezent Traseul parcurs: - Panta- avalansa de versant; - Culoar- avalansa de culoar; Tipul miscarii: -Cu aerosoli; -Curgere liniara; Pozitia straturilor de glisaj: - Avalansa de suprafata; - Avalansa adanca; Factorii care contribuie la declansarea avalanselor: 1. Relieful; 2. Morfologia solului; 3. Prezenta unor paturi de alunecare; 4. Zapada 5. Densitatea Conditii meteo: 1. Temperatura- sub 0 grade celsius nu permite coeziunea intre straturile de zapada; Exista un pericol iminent de avalanse atunci cand: 1. Exista caderi de zapada- ninsori abundente recent; 2. Incalzire brusca a vremii- se trece repede de la anotimpul rece la cel cald;

3. Dupa ninsori mici cu vant. Masuri de prevenire a avalanselor: 1.Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice in care e posibil sa se produca avalanse; 2. Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole; 3.Pregatirea salvamontistilor pentru interventie; 4.In zonele aglomerate se merge in monom- unul in spatele altuia, la distanta de minim 20 de metri, pentru a evita surprinderea mai multor oameni in caderea de avalansa. Tehnica de salvare: Cel care este surprins de avalansa trebuie sa isi tina mainile indepartate de corp incercand sa inoate in zapada, fapt ce poate ajuta la mentinerea individului deasupra zapezii. Daca o persoana a fost prinsa sub zapada, el isi poate determina pozitia corpului prin aruncarea unui obiect sau pur si simplu scuipand (pentru ca se poate ca in timpul avalansei sa fiti surprinsi cu capul in jos), deoarece se poate determina in acest mod centrul de greutate al Pamantului.

Avalanele sunt hazarde naturale care reprezint un pericol pentru populaia montan i pentru turitii din numeroasele ari ale lumii.Deplasarea rapid a zpezii pe versanii abrupi acoperii cu zpada este favorizat de ninsorile abundente,de schimbrile rapide de temperatur,care favorizeaza topirea brusc a stratului de zpad i de perturbarea echilibrului zpezii prin trepidaii.

Cutremurul

CCutremurele de pmnt sunt micri brute ale scoarei terestre care produc unde elastic reflectate n trepidaii cu un impact puternic asupra aezarilor umane.

Cele mai numeroase i mai puternice cutremure sunt generate de dinamica intern a Terrei, fiind numite cutremure tectonice care se produc in lungul contactului dintre plcile tectonice. n ara noastr, cele mai puternice cutremure se nregistreaz n zona seismic Vrancea, situate in regiunea de curbur a Carpailor. Astfel de cutremure s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute n ara noastra sunt: Aria Fgraan, Aria Banatic(Danubian), Aria de Nord-Vest, Aria Transilvnean si Aria Pontic, dar unde cutremurele sunt rare si au o intensitate redusa. Chiar dac de obicei dureaz cteva secunde, ele pot cauza pagube pe arii extinse cldirilor, evilor de ap i gaze, liniilor de curent electric i comunicaii i oselelor.

Laharul

Erupie vulcanic

Erupiile vulcanice au impresionat puternic omul inca din Antichitate.Acestea sunt datorate energiilor accumulate n rezervoarele subterane care conin lave i presiunilor exercitate de forele tectonice,care determin ascensiunea materiei incandescente spre suprafa. Cei mai numeroi i mai periculoi i activi vulcani de pe Terra sunt situai n zonele de subducie din jurul Oceanului Pacific,cunoscute sub numele de Centura de Foc a Pacificului. Vulcan activ,situat ntr-un podi,din partea cetral-sudic a Mexicului,are nlimea de 2 746 m. Este vulcanul cu cea mai spectaculoas apariie i cu cea mai mai rapid dezvoltare.A aprut la 20 februarie 194, ntr-un lan de porumb.ntr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra pmntului,iar ntr-o sptmn a format un con de 150 m i dup zece sptmni a atins 300 m,ca dup un an s aib o nlime de 450 m. Timp de 10 ani,cu cteva ntreruperi,vulcanul a erupt mereu,ngropnd sub cenu cmpii i pduri pe o ntindere a mii de hectare. n anul 1953 i-a ncetat activitatea. Cel mai eficient mod de aprare a erupiilor vulcanice consta n luarea unor msuri pentru evitarea concentrarii aezrilor omeneti pe conurile vulcanilor activi sau n apropierea lor. Valurile de pietre, cutremurele, inundaiile, alunecrile de teren, incendiile i alte hazarde pot fi provocate de erupiile vulcanice. Vulcanii sunt cratere pe suprafaa pmntului prin care erupe magma, gaze i alte materiale. Ele se gsesc n limitele plcii tectonice, dar exist i pe locurile fierbini ale Pmntului, cum ar fi Insulele Hawaii. Unii vulcanii erup exploziv, alii ncet. Vulcanii ameninri explozivi incluznd prezint gazele multe toxice, poteniale valurile

piroclastice (fragmente de roc fierbinte i cenu), nori arztori (nori ce se mic foarte repede i ce

conin gaze fierbini i cenu fin) i o mare cantitate de cenu. Valurile de pietre, cutremurele, inundaiile, alunecrile de teren, incendiile i alte hazarde pot fi provocate de erupiile vulcanice.

Inundaiile

Inundaiile sunt volume de ap ce trec peste albiile rurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundnd regiuni de pmnt, care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale n viata fiecrui lac, ru sau ocean. O inundaie poate fi cauzat de precipitaii intense i prelungite, valuri cauzate de furtun, prbuirea barajelor, etc. Inundatiile sunt cele mai raspandite hazarde pe Terra.Acestea produc anual peste 20000 de victime,afecteaza peste 100 de milioane de persoane si acopera cu apa suprafete de mii de hectare. In Bangladesh,tara cea mai afectata din inundatii,30 % din suprafata este periodic acoperita de ape. Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundaii cunoscute n istorie,datorita regimului hidrologic neregula,cu cresteri bruste de nivel,si al malurilor putin inalte in zona de campie.Ca urmare a inundatiilor din anul 1887,a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 km , au murit circa un million de persoane si a pierit,ulterior,prin foamete,un numar si mai mare.In prezent,fluviul este indiguit si nu mai provoaca inundatii decat intr-o mica masura.Inundatiile sunt volume de apa ce trec peste albiile raurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundand regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale in viata fiecarui lac, rau sau ocean. O inundatie poate fi cauzata de precipitatii intense si prelungite, valuri cauzate de furtuna, prabusirea barajelor, etc. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii.

Erupie limnic

O eruptie limnica, de asemenea, se refera ca un lac rsturnare, este un tip rar de dezastru natural n care dioxidul de carbon (CO2) erupe brusc din ap lacului adanc, sufocant animale slbatice i oamenii

Tsunami

n istorie, valurile seismice ale oceanelor au fost incorect numite valuri tidale (maree). n realitate, aceste fenomene nu sunt nrudite cu mareele n nici un fel. Astzi, valurilor seismice li se spune tsunami (traducerea din japonez: valuri ale porturilor). Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu nlimi foarte mari care cltoresc pe distane mari. Ele sunt imperceptibile n interiorul oceanelor, dar devastatoare pentru coaste. Totui, tsunami-urile pot exista i n interiorul lacurilor i rurilor mari, cauzate de falii cnd un cutremur se produce. Ele sunt cauzate de orice fenomen care cauzeaz mrirea nlimii i volumului apei, cum ar fi cutremure, erupii vulcanice sau alunecri de teren. Ele pot duce vasele mari din apropierea rmului foarte departe pe ocean, s inunde coastele i s ia ntregi comuniti cu ele cnd se retrag.

Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu nlimi foarte mari care cltoresc pe distane mari. Ele sunt imperceptibile n interiorul oceanelor, dar devastatoare pentru coaste. Totui, tsunami-urile pot exista i n interiorul lacurilor i rurilor mari, cauzate de falii cnd un cutremur se produce.

Ele sunt cauzate de orice fenomen care cauzeaz mrirea nlimii i volumului apei, cum ar fi cutremure, erupii vulcanice sau alunecri de teren. Ele pot duce vasele mari din apropierea rmului foarte departe pe ocean, s inunde coastele i s ia ntregi comuniti cu ele cnd se retrag.

Viscol

Ciclon

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade lat N si S, avand viteze ale vantului de peste 180 km/ora. Cel mai distrugator ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de vieti omenesti a fost cel din noiembrie 1970,cand,in Bangladesh,in asezarile din delta fluviilor Gange si Brahmaputra si-au pierdut viata circa 1 million de persoane(dupa alte surse numarul a fost fie mai mic,fie mai mare),alte cateva milioane ramanand fara adapost si hrana.

Secet

Seceta reprezint o perioad extins de precipitaii sub nivelul normal i golirea depozitelor de ap din sol. Rezultatele secetei pot fi micorarea lanurilor, micorarea calitii i existenei apei de but i micorarea rezervelor de hran. Astfel, cnd populaia

e n continua cretere i cererea de ap i hran e i ea mare, implicaiile secetei devin din ce n ce mai serioase. Seceta din vara anului 2000,considerate cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra,a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube evaluate la 6500 miliarde de lei.In tara noastra,secetele se pot inregistra pe parcursul intregului an,cele mai numeroase fiind la sfarsitul verii si inceputul toamnei.Cele mai puternice efecte se inregistreaza in partea de sudest(Dobrogea,Baragan,sudul Podisului Moldovei). De asemenea, vegetaia moare datorit secetei, riscul incendiilor crete, ameninnd locuine, lanuri si viei. Seceta cauzeaz i deertificarea sau mrirea deerturilor planetei.

Seceta Un hazard natural poate fi cauzat i de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia n cazul secetei. Seceta reprezint o perioad extins de precipitaii sub nivelul normal i golirea depozitelor de ap din sol. Mai simplu, aceasta se ntmpl cnd mai multa ap este luat dintr-un rezervor dect cea adugat. Acesta este de obicei rezultatul unei combinaii de persistena a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitaii puine sau ne-existente, i folosirea excesiv a apei pentru activitile umane. Rezultatele secetei pot fi micorarea lanurilor, micorarea calitii i existenei apei de but i micorarea rezervelor de hran. Astfel, cnd populaia e n continua cretere i cererea de ap i hran e i ea mare, implicaiile secetei devin din ce n ce mai serioase.

De asemenea, vegetaia moare datorit secetei, riscul incendiilor crete, ameninnd locuine, lanuri si viei. Seceta cauzeaz i deertificarea sau mrirea deerturilor planetei

Seceta este o stare extrem, caracterizat prin faptul c o anumit regiune sufer din cauza lipsei necesarului de ap. Seceta poate fi clasificat ca:

Secet meteorologic cnd domnete o perioad mai lung de timp lipsa complet a precipitaiilor sau cnd precipitaiile cad n cantiti foarte mici. Secet agricol cnd exist o cantitate insuficient de ap necesar agriculturii (provenit din precipitaii sau ape freatice) Secet hidrogeologic cnd scade substanial nivelul pnzei de ape freatice (rezervorul de ap subteran), nivelul apelor curgtoare i al celor stttoare.

Grindin

Val de cldur

Val de calduraIn perioadele in care canicula, posibil acompaniata de umiditate ridicata, persista mai multe zile la rand si in mai multe regiuni (chiar in mai multe tari), putem vorbi despre val de caldura o notiune folosita, mai ales in ultimii ani, din ce in ce mai frecvent si la noi. Ca si in cazul caniculei, nu exista o defintie universal acceptata pentru valul de caldura, dar

Organizatia Meteorologica Mondiala recomanda incadrarea in aceasta categorie a episoadelor in care, pe o perioada de cel putin cinci zile consecutiv, temperaturile maxime depasesc cu cel putin 50 C mediile climatologice ale maximelor termice, calculate pentru intervalul 1961-1990. Astfel, temperaturi pe care locuitorii unor tari cu climat mai cald le considera normale, pot fi extreme pentru alte regiuni, depasind cu mult mediile climatologice si pot genera un val de caldura.

Tornad

Tornadele sunt coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni. O singur furtun poate cauza mai multe tornade i o tornada poate avea mai multe vortexuri. Vntul este principala ameninare n cazul unei tornade, cu viteze care depesc 330 km/h. Aceste vnturi puternice pot distruge rapid cldiri i, n unele cazuri, ntregi comuniti. Grindina este i ea asociat cu furtunile tornadice i este de asemenea capabil s cauzeze pagube enorme n scurt timp. Tornadele se pot deplasa cu pn 100 km/h i rmn la sol pentru cteva minute. Majoritatea tornadelor apar ntre orele 16.00 i 18.00 cnd atmosfera joas este cea mai instabil.

Tornada este un vnt foarte puternic ce acioneaza pe un areal redus, sub form de vrtej de aer fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord, unde e numit si twister.

Tornada se formeaza atunci cand o cantitate imensa de aer cald urca si aerul rece coboara, prin deplasare se formeaza o palnie. Din cauza incalzirii globale au ajuns sa se formeze tornade si in Romania.

Foc

Focul reprezint oxidarea unui material combustibil, n urma creia rezult cldur, lumin, dar i diferii produi de reacie, precum dioxidul de carbon i ap.[1] Dac temperatura ajunge la un nivel destul de ridicat, gazele se pot ioniza pentru a produce plasm.[2] n funcie de substanele aprinse i de impuritile din mediu, culoarea flcrii i intensitatea focului poate varia. Focul, n forma sa cea mai comun, poate rezulta ntr-un incendiu, ce are potenialul de a cauza rni fizice prin ardere. Un foc de proporii mari scpat de sub control este numit incendiu, prjol i care este stins cu ajutorul pompierilor. Descoperirea n urm cu cca. 300 000 de ani n urm i folosirea controlat a focului a fost una dintre descoperirile importante din istoria omului

Epidemie

Foamete

Foametea este un fenomen n care o mare parte a populaiei unei regiuni sau unei ri este att de prost hrnit, nct moartea prin inaniie devine un fenomen obinuit. n ciuda resurselor foarte mari economice i tehnologice ale lumii moderne, foametea mai lovete numeroase regiuni ale planetei, n special rile n curs de dezvoltare unde domnete srcia. Foametea este de asociat n mod natural cu recoltele proaste din perioadele de secet, ploi abundente, epidemii, lips de provizii i n mod artificial cu rzboiul i genocidul. n ultimele cteva decenii, a aprut o interpretare mult mai nuanat care leag foametea de condiiile economice i politice dintr-o anumit zon. Ageniile umanitare apreciaz gravitatea strii de foamete conform unei scri a foametei. Multe zone care au suferit de foamete n trecut s-au autoprotejat prin msuri tehnologice i organizatorice. Prima ar din Europa care a eliminat foametea a fost Olanda, care a avut parte de ultima foamete pe timp de pace la nceputul secolului al XVII-lea, n momentul n care a devenit o putere economic major i i-a pus la punct o organizare politic complex. Unul dintre economitii proemineni specializai n acest domeniu, laureatul Premiului Nobel Amartya Sen[1], a remarcat c nici o ar democratic nu a suferit vreodat de foame.

Urmarile foameteiFoamea mare i pe timp ndelungat, duce la consumarea de produse alterate, putrezite, sau chiar la pierderea eticii (se mnnc chiar i carne de om). Foamea se face remarcat i la demografia teritoriilori respective. S-a constatat c perioadele de foamete mai ndelungate, duc la reducerea copiilor de gen feminin. Demografii i istoricii cercetnd aceste tendine, au ajuns uni la concluzia c unii prini prefera mai mult copii biei. Alti cercettori cred n producerea de procese biologice (amenoree). Populaia nfometat are tendina de ai vinde uneltele, animalele, pmnturile. Prin aceste msuri, pe perioada scurt o duc mai bine, dar pe timp ndelungat i-au slabit puterea de supravieuire. n Etiopia, familiile lovite de soarta foametei din anii 1984-1985, nici pna n ziua de azi nu au ajuns nivelul de trai pe care l-au avut nainte.

Foametea n zilele noastre"Reeaua sistemelor de averizare timpurie mpotriva foametei" a acordat Zimbabwei n anul 2000, statutul de urgen, Sudanul[2] n anul 2003 Nigerului n iulie 2005, ca i altor ri precum Etiopia, Somalia, Kenia de nord-est n 2006. n zilele noastre, foametea lovete cel mai greu n Africa, dar, n ciuda eforturilor internaionale, foametea continu s fie o problem global, milioane de indivizi suferind sau murind de foame. Principalele cauze care zdrnicesc eforturile de ajutorare ale populaiei aflate n nevoie sunt: rzboaiele zonale, rzboaiele interne i instabilitatea economic. Dup o cretere de 37% n 2006/2007, n ani 2007/2008 au crescut conform: Food and Agriculture Organisation, preurile pltite la importurile de alimente n statele cele mai srace cu 56%. Conform organizaiei, la finele lui martie 2008, preurile la gru i orez erau la nivel dublu fa de nivelurile din martie 2007, n vreme ce la porumb erau cu o treime mai mari. Banca Mondial avertizeaz, n schimb, c 33 de state ale lumii pot avea probleme politice i dezordine social din cauza creterii preurilor la alimentele de baz. Motivul acestori creteri este; n special creterea populaiei, preuriilori de carburani i cultivrii suprafeelori agricole pentru produsele de biocarburani i furaje animaliere. n lume exist n acest moment 850 de milioane de oameni malnutrii, din care 200 milioane de copii, n cretere cu 10% fa de 1998, potrivit Food and Agriculture Organisation din cadrul Organizaiei Naiunilor Unite. Se mai crede nc n sorii de izbnd a Revoluiei Verzi n lupta cu foametea. "Revoluia Verde" a nceput n la sfritul secolului al XX-lea cu folosirea de hibrizi de nalt productivitate. Aceti hibrizi contribuie nu numai la obinerea unor recolte mari, dar pot deasemenea stabiliza produciile n timp. Criticile aduse atrag atenia asupra faptului c odat cu nceperea folosirii acestui sistem, este nevoie de tot mai muli fertilizatori chimici i pesticide, care pot avea ca rezultat final degradarea mediului. De aceea, aceasta este doar una dintre opiunile posibile pentru naiunile n curs de dezvoltare care sufer de foamete, iar aceste culturi pot fi folosite conform condiiilor din fiecare ar. Culturile foarte productive ar face tehnic posibil hrnirea lumii i eliminarea foametei. Ele pot fi dezvoltate s asigure nutriia corespunztoare, iar proporia populaiei dezvoltate corespunztor ar crete. Se mai afirm c problemele foametei i ale subnutriiei sunt rezultatul dilemelor etice asupra folosirii tehnologiilor incomplet verificate pe care le avem la dispoziie, dar sunt i rezultatul diferenelor culturale i de clas.

Un punct de vedere interesant este acel c; dieta vegetarian poate asigura cu acelai efort tehnic i material resurse de hran pentru mai muli oameni, comparativ cu dieta bazat pe carne. Acest punct de vedere este, deocamdat, minoritar.

Preveniri Provizii, din partea statului ct i oamenii particulari. Ridicarea productiviti n agricultur. Protecia resurselor naturale. nlturarea, cauzei producerii duntorilor agricoli. Ajutorul micilor rani. Asigurarea dreptului la alimente, mai ales la oamenii sraci

Erupie solar

Furtun stelar

Impact astronomic

Supernov

Hipernov

Explozie de raze gamma

Incendiile

Incendiile pot fi declansate de cauze naturale cum sunt fulgerele,eruptiile vulcanice,fenomenele de autoaprindere a begetatiei si de activitatile omului(neglijenta utilizarii focului,incendieri intentionate,accidente tehnologice). In perioadele secetoase,incendiile sunt favorizate adeseori de vanturi puternice asociate cu

temperaturi ridicate,care contribuie la extinderea rapida a focului.Si in tara noastra in astfel de perioade de produc incendiile in localitati,in paduri si pe terenuri agricole.

Incendiile Ca i inundaiile cauzate de pnza freatic, incendiile n pduri i n regiunile slbatice sunt normale n multe ecosisteme. De fapt, focul joac un rol foarte important n unele ecosisteme ca preriile sau savanele de stejar. Totui, cnd focul amenin vieile omeneti sau proprieti, este considerat un hazard natural. Pe lng ameninrile normale ale flcrilor fierbini ce cauzeaz arderea materialelor, focul poate trimite cantiti vaste de cenu n atmosfer, cauznd inhibiia dezvoltrii plantelor, reducnd vizibilitatea i intervenind n probleme ale aparatului respirator. Poate fi i locul propice pentru instalarea alunecrilor de teren, prin distrugerea vegetaiei i lsnd regiunile de deal vulnerabile la cderi masive de precipitaii dup ce focul s-a stins. Incendiile n pduri i regiuni slbatice sunt incendii care se extind pe muli kilometri i care ard zile ntregi i sunt cauzate de fulgere sau activiti umane ca fumatul sau focurile de tabr.

Alunecarile de teren

Alunecrile de teren sunt fenomene naturale majore n multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ cderea pietrelor i avalane. Alunecrile de teren cauzeaz pagube imense pentru osele, proprieti i locuine. Ele pot declana alte hazarde ca: cutremure, ploi toreniale sau nghearea apei subsolice. Alunecarea de teren din provincial chineza Gansun,din decembrie 1920,datorata unui puternic cutremur a distrus o suprafata de circa 70000 km2 modificand total peisajul(localnicii numind fenomenul muntii mergeau) si a provocat moartea a peste 200000 de persoane.

Alunecrile de teren sunt fenomene naturale majore n multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ cderea pietrelor i avalane. Alunecrile de teren cauzeaz pagube imense pentru osele, proprieti i locuine. Ele pot declana alte hazarde ca: cutremure, ploi toreniale sau nghearea apei subsolice. Alunecarea de teren din provincial chineza Gansun,din decembrie 1920,datorata unui puternic cutremur a distrus o suprafata de circa 70000 km2 modificand total peisajul(localnicii numind fenomenul muntii mergeau) si a provocat moartea a peste 200000 de persoane.

PRABUSIRILE Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupt,prin cadere libera,prin salturi sau prin rostogolire.Acestea se produc mai ales la inceputul primaverii,datorita alternantelor frecvente ale inghetului si dezghetului.

AlUNECARILE DE TEREN Alunecrile de teren sunt fenomene naturale majore n multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ cderea pietrelor i avalane. Alunecrile de teren cauzeaz pagube imense pentru osele, proprieti i locuine. Ele pot declana alte hazarde ca: cutremure, ploi toreniale sau nghearea apei subsolice.

Alunecrile de teren sunt fenomene naturale majore n multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ cderea pietrelor i avalane. Clasificare alunecrilor de teren depind de felul n care se mica i natura materialului micat. Alunecrile de teren cauzeaz pagube imense pentru

osele, proprieti i locuine. Ele pot declana alte hazarde ca: cutremure, ploi toreniale sau nghearea apei subsolice.

URAGANELE

Cicloanele tropicale sunt celule de mic presiune mult intensificate care au originea i i petrec majoritatea vieii n oceane. n Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. n Oceanul Pacific sunt numite taifune. Furtunile tropicale devin uragane cnd vntul trece de 74 km/h. ntr-un uragan, uile i ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc n mijlocul lor. n unele cazuri, uraganele pot distruge n totalitate cldiri ntregi.

De asemenea, uraganele cauzeaz contaminarea apei potabile i ntreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicaii, transport ) .

Uraganele Cicloanele tropicale sunt celule de mic presiune mult intensificate care au originea i i petrec majoritatea vieii n oceane. n Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. n Oceanul Pacific sunt numite taifune. Sunt alimentate de temperaturi mari i aer umed; cnd un uragan se mic pe uscat, tinde s-i piard din intensitate. Furtunile tropicale devin uragane cnd vntul trece de 74 km/h. ntr-un uragan, uile i ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc n mijlocul lor. n unele cazuri, uraganele produc vortexuri ce seamn cu cele ale tornadelor care pot distruge n totalitate cldiri ntregi. Ploaia torential i valurile pot cauza inundaii de-a lungul coastelor, ameninnd viei i proprieti private. Erodarea coastelor i chiar incendiile pot fi cauzate de uragane. De asemenea, uraganele cauzeaz contaminarea apei potabile i ntreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicaii, transport ) .

ZAPADA SI GHEATA

Zpada i gheaa sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce traiesc n zonele muntoase sau n regiunile nordice la 35 altitudine nordic. ntreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, ntrzierea transporturilor i osele periculoase sunt cauzate de zpad i gheat n perioada de iarn. . Zpada poate fi umeda, cauznd condiii de ap i inundaii sau solid, n combinaie cu ploaia cauznd polei. Zpada solid duce la ger i viscol, combinat cu vanturile nalte. n multe regiuni muntoase, avalanele sunt un hazard comun provocat de zpad. Cnd depozite mari de zpada ncep s se topeasc, inundaiile devin un hazard iminent pentru populaiile ce triesc n vale.

n atmosfera nalt, ploaia este adesea, iniial, ngheat sub form de zpad sau ghea, chiar i vara. Iarna, temperaturile din atmosfera joas permit precipitaiilor s rmn n form solid. Zpada i gheaa sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce traiesc n zonele muntoase sau n regiunile nordice la 35 altitudine nordic. ntreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, ntrzierea transporturilor i osele periculoase sunt cauzate de zpad i gheat n perioada de iarn. Zpada poate fi umeda, cauznd condiii de ap i inundaii sau solid, n combinaie cu ploaia cauznd polei. Zpada solid duce la ger i viscol, combinat cu vanturile nalte. n multe regiuni muntoase, avalanele sunt un hazard comun provocat de zpad. Cnd depozite mari de zpada ncep s se topeasc, inundaiile devin un hazard iminent pentru populaiile ce triesc n vale.

FURTUNILE Furtunile sunt parcele organizate de aer cald i umed care au fost forate s se ridice i s produc fulgere i tunete. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenial, vnturi puternice, grindina, fulgere i tornade. Vnturile din urma unei furtuni la suprafa ajung la 80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor i proprietilor n doar cteva secunde i pot rni oameni i animale. Fulgerele sunt responsabile de multe victime n fiecare an. De asemenea, ele cauzeaz incendii care amenin viei i locuine omeneti. ntreruperea curentului cauzat de fulger sau vnturi poate cauza o ntrerupere pe scar larga a activitilor zilnice ale oamenilor.

Furtunile Furtunile sunt parcele organizate de aer cald i umed care au fost forate s se ridice i s produc fulgere i tunete. Ele sunt caile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfer. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenial, vnturi puternice, grindina, fulgere i tornade. ntr-o furtun, se produce micarea aerului pe vertical i o vasta cantitate de energie este transferat. Vnturile din urma unei furtuni la suprafa ajung la

80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor i proprietilor n doar cteva secunde i pot rni oameni i animale. Precipitaiile produse sunt de obicei intense, dar de scurta durat - inundaiile sunt asociate cu acest tip de precipitaii. Fulgerele sunt responsabile de multe victime n fiecare an. De asemenea, ele cauzeaz incendii care amenin viei i locuine omeneti. ntreruperea curentului cauzat de fulger sau vnturi poate cauza o ntrerupere pe scar larga a activitilor zilnice ale oamenilor.

10.Taifun Cel mai distructiv taifun a fost inregistrat la inceputul secolul al XX-lea. Dezastrul a lovit Hong Kong-ul in anul 1906. Rafalele de vant au avut viteze de pana la 200 de km/ora si nu mai putin de 10.000 de oameni au murit in timpul furtunilor. Un alt taifun foarte puternic a lovit Philippine in anul 1984, insa numarul victimelor a fost incontestabil mai

mic: doar 1.363 de persoane ucise si mai mult de 1 milion de oameni lasati fara case in urma furtunii.

Cutremur

Cutremurele apar ca rezultat al presiunii degajate n timpul faliilor. Ele sunt cele mai ntlnite de-a lungul limitelor plcii tectonice, dar pot aprea aproape oriunde. Cutremurele sunt frecvent asociate cu activitatea vulcanic. Chiar dac de obicei dureaz cteva secunde, ele pot cauza pagube pe arii extinse cldirilor, evilor de ap i gaze, liniilor de curent electric i comunicaii i oselelor. Focul cauzat de evile de gaze i de cderea liniilor de curent este o cauza primar de pagube n cutremurele moderne. Cnd cutremurele se declaneaz ntr-un ocean sau lac mare, se poate forma un tsunami care s inunde coastele nconjurtoare.

,,Cutremur,, sau ,,seism,, sunt termenii folosii pentru micrile pmntului, ce constau n vibraii originate n zonele interne ale Terrei, propagate n form de unde prin roci. Aceste vibraii rezult din micrile plcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanic., n unele ri, cuvntul cutremur este folosit doar pentru acele micri ale plcilor tectonice care provoac daune majore i ,,seism,, sau ,,micri seismic,, pentru cele care trec neobservate. Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcii, cldiri, chiar localiti ntregi, provoac alunecri de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declana formarea de valuri uriae pn la 30 de m nime atingnd viteze neateptate (800 km/h), astfel n Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari materiale, cu pierderi de viei omeneti. tiina care se ocup cu studiul cutremurului (micrilor seismice) se numete seismologie.

Cutremurul de pmntPrin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice rspndite pe glob, cu ajutorul unui aparat de nregistrare a cutremurului s-a constatat c aceste micri ale scoarei pmntului au un centru n adncime de propagare circular a undelor seismice. Punctul de la suprafa, (situat deasupra hipocentrului), n care se msoar intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definit nu numai de intensitatea i direcia de propagare a undelor, ci i de profunzimea hipocentrului (adncimi msurate pn la 700 km). Intensitatea cutremurului, msurat n epicentru, va fi cu att mai mare cu ct hipocentrul este mai aproape de suprafa. La un cutremur se pot deosebi micri orizontale, verticale i de torsiune. n funcie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice i cutremure de prbuire.

Cauzele producerii cutremurelorCauzele producerii cutremurelor pot fi de dou feluri: 1. Naturale:

deplasarea plcilor tectonice erupii vulcanice impactul cu meteorii

2. Antropice

mijloacele de transport(produc minicutremure) explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran) edificii care se surp (mine abandonate de exemplu)

Anual se nregistraz circa 500.000 de micri seismice, ns doar 0,2% din ele pot provoca pagube. Urmri ale micrilor seismice: energia eliberat declanaz avalane i valuri seismice, produce modificri ale mediului natural i antropic n funcie de intensitatea i de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane i economice.

Distribuia cutremurelorHarta seismicitii evideniaz teritoriile n care seismele se manifest puternic i frecvent:

centura de foc a Pacificului, creia i revin circa 80% din cutremurele puternice globale i 90% din toat energia seismic anual brul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde i munii Carpai cu zona seismogen Vrancea

Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioar a Oceanului Pacific, Riftul EstAfrican .a. au o activitate seismic mai redus. ara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din Romnia i au focarul n munii Vrancei, fiind produse de micri ale scoarei terestre. Exist i zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt urmtoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rus, Groenlanda .a..

Producerea cutremurelorn momentul n care se declaneaz cutremurul, din epicentru, adic din punctul situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de oc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propag asemntor cu undele sonore: produc micri n sens nainte napoi, n direcia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcia de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafa, provoac unduirea solului i accentueaz efectul distrugator al undelor secundare.

1. Unda P :

este o und longitudinal, de compresie determin micarea particulelor solului paralel cu direcia de propagare unda se deplaseaz prin compresie-dilatare n direcia de mers amplitudinea acestei unde este direct proporional cu magnitudinea (energia cutremurului) este perceput la suprafa de ctre oameni ca pe o sltare, un mic oc n plan vertical nu este periculoas pentru structuri (cldiri) deoarece conine (transport) aproximativ 20% din energia total a cutremurului

2. Unda S :

este o und transversal, de forfecare determin micarea particulelor solului perpendicular (transversal) fa de direcia de propagare deplasarea acestei unde este similar cu naintarea unui arpe (micri ondulatorii stnga-dreapta fa de direcia de naintare) este resimit la suprafa sub forma unei micri de forfecare, de balans n plan orizontal este periculoas, deoarece transport aproximativ 80% din energia total a cutremurului determin distrugeri proporionale cu magnitudinea cutremurului i cu durata de oscilatie

cldirile cad datorit intrrii n rezonan a frecvenei proprii de oscilaie a structurii cldirii cu frecvena undei incidente, n acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .

Suprafaa globului este divizat n plci tectonice. n timpul deplasrii lor, acestea inevitabil vor ntlni alte plci tectonice n cale. Cnd dou plci se ntlnesc, i lovesc i i deformeaz marginile astfel:

. Margini divergente

Dac se ntlnesc dou plci a cror margini sunt formate din crust oceanic i care se mic deprtndu-se una de alta, n spaiul care apare, iese la suprafa roca ncins din manta, formndu-se vulcani. Aceast roc ncins se rcete n apa oceanului, se ntrete i duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea mpinge cele dou plci forndu-le s se deprteze ducnd la apariia cutremurelor n locul respectiv. Locul n care acest fenomen apare se numete zon de divergen.

2.Margini convergente

Cnd dou plci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plcilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocnete o plac oceanic de una continental, cea oceanic, fiind mai subire i mai dens va fi forat s intre sub cea continental care este mai uoar i mai groas. Aici apare fenomenul de subducie . Crptura scoarei pe unde placa ptrunde n manta se numete fos. -cnd se ciocnesc 2 plci oceanice, de asemenea una poate fi mpins sub cealalt. -cnd se ciocnesc dou plci continentale, se creeaz arii de muni pentru c marginile care se ciocnesc se vor ncrei, se vor compresa i vor fi mpinse la suprafa. Acesta este procesul formrii munilor prin ncreire (ex.: Himalaya). Zona n care dou plci se ciocnesc se numete zon de convergen.

3.Cnd plcile tectonice trec unele pe lng altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta ducnd la apariia unei presiuni care va face ca plcile s se zdruncine, s se smuceasc formnd cutremure.

Cutremure cunoscuteEuropa :

464 .Hr., Cutremur Sparta, 20.000 mori 1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 n Romnia 1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 n Romnia 1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 n Romnia 1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 n Romnia 1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 n Romnia 1268, Cutremur n CiliciaTurcia, 60.000 de mori 1276, Cutremur n Romnia 1327, Cutremur de gradul 7 n Romnia 1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveia, pn azi cel mai puternic cutremur Europa central 1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 n Romnia 1456, 5 decembrie, Cutremur distruge oraul Napoli, 30.000 pn la 40.000 mori 1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 n Romnia 1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 n Romnia 1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 n Romnia 1530, Cutremur de gradul 4,7 n Romnia 1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 n Romnia 1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 n Romnia 1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 n Romnia 1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 n Romnia 1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 n Romnia 1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 n Romnia 1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 n Romnia 1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 n Romnia 1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 n Romnia 1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 n Romnia 1620, 8 octombrie, Cutremur n Romnia 1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 n Romnia 1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 n Romnia 1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 n Romnia 1693, 11 ianuarie, Cutremur n Sicilia(Italia), 60.000 de mori 1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 n Romnia 1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 n Romnia 1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 n Romnia 1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 n Romnia

1750, Cutremur n Romnia 1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona, circa 60.000 mori, Cutremurul cel mai intens din istorie Tsunami 1756, 18 februarie, Cutremur pe Valea Rinului, Germania cu Epicentru n Dren, Cutremur cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter. 1778, 18 ianuarie, Cutremur n Romnia 1783, 4 februarie, Cutremur n (Calabria) Italia, 50.000 de mori 1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 n Romnia 1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 n Romnia 1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 n Romnia 1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 n Romnia 1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 n Romnia 1823, 5 ianuarie, Cutremur n Romnia 1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 n Romnia 1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 n Romnia 1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 n Romnia 1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 n Romnia 1847, 15 octombrie, Cutremur n Romnia 1859, 17 octombrie, Cutremur n Romnia 1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 n Romnia 1868, 13 noiembrie, Cutremur n Romnia 1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 n Romnia 1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 n Romnia 1879, 10 octombrie, Cutremur n Romnia 1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 n Romnia 1892, 14 octombrie, Cutremur n Romnia 1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 n Romnia 1894, 2 septembrie, Cutremur n Romnia 1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 n Romnia 1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul distruge Messina (Sicilia) i Reggio Calabria (pe peninsula Italiei) circa 84.000 mori (70.000 in Messina, 15.000 in Reggio Calabria). 1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 n Romnia 1915, 13 ianuarie, Cutremur n Avezzano Italia 1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 n Romnia 1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 n Romnia 1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 n Romnia 1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 n Rusia 1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 n Romnia 1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 n Romnia, circa 1.000 de mori (vezi i Cutremurul din 1940) 1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 n Romnia 1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 n Rusia 1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 n Romnia 1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 n Romnia (vezi i Cutremurul din 1977) 1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7 in Albstadt, Schwbische Alb, Germania Pagube n valoare de milioane de mrci. 1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 n Romnia 1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 n Romnia

1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 n Romnia 1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 n Romnia 1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 n Romnia 1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 n Romnia 1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9 in Roermond grani cu Olanda i Germania, 1 mort 1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 n nord-vestul Turciei, peste 20.000 de mori 2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 n Romnia 2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9 n Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena 2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 n Norvegia; este cel mai puternic seism nregistrat vreodat n aceast ar 2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 n Suedia; Nu s-au inregistrat victime; este cel mai puternic cutremur din Suedia din ultimii 100 de ani. 2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 n Italia. Cutremurul este considerat cel mai grav nregistrat n Italia n ultimii zece ani. Dup cutremur au fost nregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 i al cror hipocentru a fost localizat n zona L'Aquila. 2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter) cu epicentru la 95,80 km adncime, n zona Vrancea, Romnia. Nu s-au nregistrat victime; a fost resimit n puine localiti. 2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu epicentru la 6 km adncime, n zona Shabla, Bulgaria, Marea Neagr. 2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara Richter) n Peshkopia, nord-estul Albaniei. Seismul a produs pagube materiale, dar nu i victime. 2011, 4 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 (scara Richter) in Romania, regiunea Vrancea, ora 5:40. Nu s-au semnalat pagube materiale. Cutremurul a fost simtit si in Bucuresti.

America de Nord :

1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 n Alaska 1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 n Alaska 1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 n Alaska 1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 n Ciudad de Mexico 2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 n provincia Columbia Britanic din Canada

America Central :

2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 n Haiti

America de Sud :

1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 n Ecuador 1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 n Chile, cel mai puternic seism nregistrat 1970, Cutremur n Peru, 66000 de mori 2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 n provincia Santiago del Estero din Argentina 2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile

Asia :

856 .Hr., 22 decembrie, Cutremur n Damghan (Iran), circa 200.000 de mori 893 .Hr., 23 martie, Cutremur n Ardabil (Iran), circa 150.000 de mori 1138, 9 august, Cutremur n Aleppo (Siria), circa 230.000 de mori 1290, septembrie, Cutremur n Chihli (China), circa 100000 de mori 1556, 23 ianuarie, Cutremur n (Shansi) China, circa 830.000 de mori 1667, Cutremur n Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de mori 1727, 18 noiembrie, Cutremur n (Tabriz) Iran, circa 77.000 de mori 1737, 11 octombrie, Cutremur n Calcutta India, circa 300.000 de mori 1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 n Regiunea Kant (Japonia), circa 143.000 de mori 1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 n China, circa 200.000 de mori 1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 n Gansu (China), circa 200.000 de mori 1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 n China, circa 70.000 de mori 1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 n Quetta (Pakistan), ntre 30.000 i 60.000 de mori 1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 n Indonezia 1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 n Ashgabat (Turkmenistan), circa 110.000 de mori 1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 n India 1976, 27 iulie, Cutremur n Tangshan (China), circa 255.000 de mori 1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 n Iran, circa 50.000 de mori 1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 n Maharastra (India), circa 7.600 de mori 1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 n Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de mori 1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 n Afganistan, circa 5.000 de mori 2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 n Gujarat India, peste 20.000 de mori 2003, 22 mai, Cutremur n Bam (Iran), circa 31.000 de mori 2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1 n Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de mori 2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7 n Sumatra (Indonezia), circa 1.000 de mori 2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 n Indonezia 2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 n China, circa 55.000 morti 2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat de tsunami), pe coasta de est a Japoniei, n apropierea oraului Sendai.Africa :

236, Cutremur n Algeria 1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 n Algeria 1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 n Algeria

Cele mai intense cutremure nregistrate :

Inundaiile

Inundaiile sunt volume de ap ce trec peste albiile rurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundnd regiuni de pmnt, care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale n viata fiecrui lac, ru sau ocean. O inundaie poate fi cauzat de precipitaii intense i prelungite, valuri cauzate de furtun, prbuirea barajelor, etc. Din moment ce majoritatea populaiei triete n apropierea malurilor unui ru, lac sau ocean, inundaiile sunt o ameninare major pentru sute de milioane de oameni, cauznd pierderea vieilor, proprietarilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor i lanurilor. Totui, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declana i alte hazarde ca: alunecri de teren i chiar incendii.

Grindina este o form de precipitaii, particulele de ap din atmosfer cznd pe suprafaa solului n form de ghea. Se formeaz atunci cnd picturile de ploaie traverseaz straturi de aer cu temperaturi sczute (sub 0 C).

Particulele de ghea au n general o form neregulat, diametrul mediu fiind n general de 5 50 mm, dar putnd fi mult mai mare n cazul furtunilor electrice. Particulele sunt formate din ghea transparent sau dintr-o alternan de staturi de ghea transparent i ghea translucid, grosimea straturilor fiind de cel puin 1 mm. Cea mai grea grindin a avut 1 kilogram i a czut n anul 1986 n Gopalganj, Bangladesh. Grindina este totdeauna produs de nori cumulo-nimbus.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbinarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii abundente. Datorita faptului ca materialul noroios depaseste de 1,5-2 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport si de distrugere. Spre exemplu, in 1970, in Anzii Peruvieni,unde o curgere de noroi cu o lungime de 15 km s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/h,acoperind in cateva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime.Eroziunea in suprafata si ravenare sunt hazarde care se manifesta pe 1,1 miliarde hectare pe Glob, atat in regiunile umede, cat si in cele aride si semiaride. Aceste hazarde sunt intensificate si extinse de activitatile umane. Numai in Podisul Moldovei au fost identificate peste 9000 de ravene, care au determinat indepartarea intr-un interval de 100-300 de ani a 274 milioane m3de sol si roca si scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete insemnate de terenuri. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroaie instabile determina formarea unor mici canale numiterigole, a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele(0,52 metri adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc 2 metri. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube, contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse. In tara noastra arealele cele mai afectate de procese de eroziune in suprafata si de ravenare sunt localizate in Podisul Moldovei, in Subcarpati si in Podisul Getic.

Schimbarea climei Toate regiunile planetei prezinta risca sa fie influentate de hazardele produse de schimbarea climei. Cu o marire a temperaturii globale, este foarte posibil ca atat numarul

cat si intensitatea furtunilor sa se mareasca in multe regiuni ale lumii. Este, deasemenea , posibil ca multe regiuni aride sa devina si mai uscate si sa inceapa sa se extinda. Riscul depinde de natura schimarilor in circulatia atmosferica si de caracteristicile mediului local. Ciclul hidrologic al Pamantului este atat de dinamic incat in prezent nu este posibil sa se prezica efectele schimbarii climei intr-o locatie specifica in viitor. Principala cauza a schimbarii climei o reprezinta gaura mereu crescanda formata in stratul de ozon si efectul de sera. Seceta Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezinta o perioada extinsa de precipitatii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se intampla cand mai multa apa este luata dintr-un rezervor decat cea adaugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinatii de persistenta a presiunii mari intro regiune, care produce cer senin cu precipitatii putine sau ne-existente , si folosirea excesica a apei pentru activitatile umane. Rezultatele secetei pot fi miscorarea lanurilor , micsorarea calitatii si existentei apei de baut si micsorarea rezervelor de hrana. Astfel, cand populatia e in continua crestere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicatiile secetei devin din ce in ce mai serioase. De asemenea, vegetatia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenintand locuinte, lanuri si vieti. Seceta cauzeaza si desertificarea sau marirea deserturilor planetei Uraganele Cicloanele tropicale sunt celule de mica presiune mult intensificate care au originea si isi petrec majoritatea vietii in oceane. In Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. In Oceanul Pacific sunt numite taifune. Sunt alimentate de temperaturi mari si aer umed; cand un uragan se misca pe uscat, tinde sa-si piarda din intensitate. Furtunile tropicale devin uragane cand vantul trece de 74 km/h. Intr-un uragan, usile si ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc in mijocul lor. In unele cazuri, uraganele produc vortexuri ce seamana cu cele ale tornadelor care pot distruge in totalitate cladiri intregi. Ploaia torentiala si valurile pot cauza inundatii de-a lungul coastelor, amenintand vieti si proprietati private.

Erodarea coastelor si chiar incendiile pot fi cauzate de uragane. De asemenea, uraganele cauzeaza contaminarea apei potabile si intreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicatii, transport ) .

Zapada si gheata In atmosfera inalta, ploaia este adesea initial inghetata sub forma de zapada sau gheata, chiar si vara. Iarna, temperaturile din atmosfera joasa permit precipitatiilor sa ramana in forma solida. Zapada si gheata sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce traiesc in zonele muntoase sau in regiunile nordice la 35 grade altitudine nordica. 19629lls98vck1r Intreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, intarzierea transporturilor si sosele periculoase sunt cauzate de zapada si gheata in perioada de iarna. Zapada poate fi umeda, cauzand conditii de apa si inundatii sau solida, in combinatie cu ploaia cauzand polei. Zapada solida duce la ger si viscol, combinata cu vanturile inalte. In multe regiuni muntoase, avalansele sunt un hazard comun provocat de zapada. Cand depozite mari de zapada incep sa se topeasca, inundatiile devin un hazard iminent pentru populatiile ce traiesc in vale. Furtunile: Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost fortate sa se ridice si sa produca fulgere si tunete. Ele sunt caile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torentiala, vanturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce miscarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata. Vanturile din urma unei furtuni la suprafata ajung la 80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor si proprietatilor in doar cateva secunde si pot rani oameni si animale. Precipitatiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundatiile sunt asociate cu acest tip de precipitatii. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzeaza incendii care ameninta vieti si locuinte omenesti. Intreruperea curentului cauzata de fulger sau vanturi poate cauza o intrerupere pe scara larga a activitatilor zilnice ale oamenilor. Tornadele:

Tornadele sunt coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni. O singura furtuna poate cauza mai multe tornade si o tornada poate avea mai multe vortexuri. Vantul este principala amenintare in cazul unei tornade, cu viteze care depasesc 330 km/h.Aceste vanturi puternice pot distruge rapid cladiri si, in unele cazuri, intregi comunitati. Grindina este si ea asociata cu furtunile tornadice si este de asemenea capabila sa cauzeze pagube enorme in scurt timp. Tornadele se pot deplasa cu pana 100 km/h si raman la sol pentru cateva minute.Majoritatea tornadelor apar intre orele 16.00 si 18.00 cand atmosfera joasa este cea mai instabila. Incendiile: Ca si inundatiile cauzate de panza freatica, incendiile in paduri si in regiunile salbatice sunt normale in multe ecosisteme.De fapt, focul joaca un rol foarte important in unele ecosisteme ca preriile sau savanele de stejar. Totusi, cand focul ameninta vietile omenesti sau proprietati, este considerat un hazard natural. lc629l9198vcck Pe langa amenintarile normale ale flacarilor fierbinti ce cauzeaza arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenusa in atmosfera, cauzand inhibitia dezvoltarii plantelor, reducand vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecarilor de teren , prin distrugerea vegetatiei si lasand regiunile de deal vulnerabile la caderi masive de precipitatii dupa ce focul s-a stins. Incendiile in paduri si regiuni salbatice sunt incendii care se extind pe multi kilometri si care ard zile intregi si sunt cauzate de fulgere sau activitati umane ca fumatul sau focurile de tabara. Cutremurele: Cutremurele apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul faliilor. Ele sunt cele mai intalnite de-a lungul limitelor placii tectonice dar pot aparea aproape oriunde. Cutremurele sunt frecvent asociate cu activitatea vulcanica. Chiar daca de obicei dureaza cateva secunde, ele pot cauza pagube pe arii extinse cladirilor, tevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicatii si soselelor. Focul cauzat de tevile de gaze si de caderea liniilor de curent este o cauza primara de pagube in cutremurele moderne. Cand cutremurele se declanseaza intr-un ocean sau lac mare, se poate forma un tsunami care sa inunde coastele inconjuratoare. Inundatii: Inundatiile sunt volume de apa ce trec peste albiile raurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundand regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt

evenimente naturale in viata fiecarui lac, rau sau ocean. O inundatie poate fi cauzata de precipitatii intense si prelungite, valuri cauzate de furtuna, prabusirea barajelor, etc. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii. Alunecarile de teren: Alunecarile de teren sunt fenomene natural majore in multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ caderea pietrelor si avalanse.Clasificare alunecarilor de teren depinde de felul in care se misca si natura materialului miscat. Alunecarile de teren cauzeaza pagube imense pentru sosele, proprietati si locuinte. Ele pot declansa alte hazarde ca cutremure, ploi torentiale sau inghetarea apei subsolice. Tsunami-urile In istorie, valurile seismice ale oceanelor au fost incorect numite valuri tidale (maree). In realitate, aceste fenomene nu sunt inrudite cu mareele in nici un fel. Astazi, valurilor seismice li se spune tsunami (traducerea din japoneza: valuri ale porturilor). Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu inaltimi foarte mari care calatoresc pe distante mari. Ele sunt imperceptibile in interiorul oceanelor dar devastatoare pentru coaste. Totusi, tsunami-urile pot exista si in interiorul lacurilor si raurilor mari, cauzate de falii cand un cutremur se produce. Ele sunt cauzate de orice fenomen care cauzeaza marirea inaltimii si volumului apei, cum ar fi cutremure, eruptii vulcanice sau alunecari de teren. Ele pot duce vasele mari din apropierea tarmului foarte departe pe ocean, sa inunde coastele si sa ia intregi comunitati cu ele cand se retrag.

Vulcani Vulcanii sunt cratere pe suprafata pamantului prin care erupe magma, gaze si alte materiale. Ele se gasesc in limitele placii tectonice dar exista si pe locurile fierbinti ale Pamantului , cum ar fi I-lele Hawaii.

Unii vulcanii erup exploziv, altii incet. Vulcanii explozivi prezinta multe potentiale amenintari incluzand gazele toxice, valurile piroclastice ( fragmente de roca fierbinte si cenusa ), nori arzatori (nori ce se misca foarte repede si ce contin gaze fierbinti si cenusa fina) si o mare cantitate de cenusa. Valurile de pietre, cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, incendiile si alte hazarde pot fi provocate de eruptiile vulcanice. i: