17 – ТS. Fenoli – III

1. Reacţia specifică de identificare a rezorcinei este:A. Formarea sărurilor de diazoniuB. Formarea coloranţilor auriniciC. Formarea fluorescenţeiD. Reacţia de nitrozare LibermanE. Halogenarea

2. Întroducerea cărei grupe funcţionale în inelul benzenic duce la scăderea considerabilă a toxicităţii acestuia:A. –NH2

B. –CH3

C. –COOHD. NO2

E. –SH.

3. Din grupul compuşilor aromatici fac parte:A. FenoliiB. Derivaţii ciclopentanperhidrofenantreneiC. Derivaţii naftaceneiD. Derivaţii p-aminofenoluluiE. Derivaţii terpenelor

4. Reacţiile comune de identificare a fenolilor sunt:A. Cu FeCl3

B. Cu xanthidrolăC. Cu cloroform în prezenţa KOHD. Cu 4-aminoantipirinăA. Cu H2SO4 conc.

5. Vitamine K naturale sunt:A. FarnochinonaB. VicasolC. MenadionulD. FilochinonaE. Oxolină

6. Pentru compuşii aromatici sunt caracteristice următoarele tipuri de reacţii:De substituţie De oxido-reducere Acido-bazice De condensarePolimerizare

7. Produsul iniţial de sinteză a vicasolului este:A. 1-amino-2-naftolB. β-metilnaftalinăC. β-naftochinonăD. 2-metil-1,4-naftochinonăE. 3-metil-anilină

8. Azocolorantul se va forma în condiţiile:

9. Fenolul poate fi identificat prin reacţia cu clorura de fer (III) cu care dă o coloraţie:A. RoşieB. VerdeC. AlbastrăD. Albastru-violetăE. Galbenă

10. Prin încălzirea rezorcinei cu anhidridă ftalică, în prezenţa acidului sulfuric concentrat, se formează:A. FenolftaleinăB. Oxolina C. FluoresceinăD. XantinăE. Purină

11. Drept surse de obţinere a compuşilor aromatici pot fi:A. PetrolulB. Produsele prelucrării cărbuneluiC. Produsele prelucrării lemnuluiD. Produsele industriei cociliereE. Apa de mare

12. La baza structurii chimice a compuşilor aromatici se află:A. Ciclul piridinicB. Hidroxilul fenolicC. Inelul benzenicD. Rămăşiţe de izoprenE. Radicalul de ß-ionon

13. Toxicitatea compuşilor aromatici creşte odată cu introducerea în moleculă a:HalogenilorGrupei hidroxiliceGrupei nitroGrupei aminiceGrupei carboxilice

14. Substituienţi de gradul I sunt:A. Grupa – NH2

B. Grupa – OHC. Grupa – C=OD. Grupa – CH3

E. Grupa – NO2

15. Substituienţi de gradul II sunt:A. Grupa – OH

B. Grupa – C=N C. Grupa – COOHD. Grupa – НC=OE. Grupa – NH2

16. Substituienţii de gradul I din inelul aromatic orientează substituientul nou venit în poziţia:A. metaB. ortoC. paraD. meta şi paraE. orto şi para

17. Oxidarea compuşilor aromatici este cauzată de prezenţa:A. Nucleului benzenicB. Grupelor funcţionale din inelC. Mediului de oxidare (acid, bazic)D. CatalizatoruluiE. Oxigenului din aer

18. Substituienţii de gradul I modifică viteza reacţiilor de substituţi:A. Măresc viteza reacţiilor de substituţieB. Micşorează viteza reacţiilor de substituţieC. Nu influienţează viteza reacţiilor de substituţieD. Stopează reacţiile de substituţieE. Nu participă în reacţii de substituţie

19. Grupele funcţionale din molecula compuşlori aromatici influenţează:A. StabilitateaB. Alegerea metodelor de dozareC. Alegerea reacţiilor de identificareD. Alegerea condiţiilor de depozitareE. Aspectul formei medicamentoase

20. Procesul de reducere în inelul benzenic poate avea loc după schema:

21. Proprietăţile acido-bazice a compuşilor pot fi reprezentate schematic prin următoarele reacţii:

22. Fenolii pot fi obţinuţi din:

A. ChinolinăB. BenzenC. AnilinăD. CiclohexanE. Piridină

23. Fenolii au proprietăţi chimice:A. Puternic alcalineB. Slab alcalineC. Puternic acideD. Slab acideE. Amfotere

24. În rezultatul interacţiunii fenolilor cu bazele alcaline se obţin:A. BenzoaţiB. AlcoolaţiC. FenolaţiD. Acizi carboxiliciE. Amine aromatice

25. Fenolii au proprietatea de a forma:A. EteriB. FenolaţiC. Compuşi complexiD. EsteriE. Produse de policondensare

26. Reacţii de substituţie electrofile pentru fenoli sunt :A. HalogenareaB. Nitrarea C. NitrozareaD. Combinarea cu sărurile de diazoniu în mediu bazicE. Combinarea cu sărurile de diazoniu în mediu acid

27. Coloraţia fenolilor cu clorura de fer (III) depinde de:A. Numărul grupelor –OHB. Prezenţa legăturilor dubleC. Poziţia grupelor - OHD. Prezenţa altor grupe funcţionaleE. Concentraţia soluţiei de clorură de Fe (III)

28. În procesul de oxidare a fenolilor (proba iodofenolică) se obţin următorii compuşi:A. p-ChinoneB. Săruri de oxoniuC. ChinonimineD. IndofenoliE. p-Aminofenoli

29. Indofenolii se formează la :A. Reducerea fenolilor cu hidrogen atomarB. Oxidarea fenolilor cu apă de brom şi amoniacC. Oxidarea cu KMnO4 şi acid sulfuricD. Substituţie cu halogeni în mediu acidE. Nitrozarea cu nitrit de sodiu în mediu acid

30. La nitrozarea fenolilor cu NaNO2 în mediu acid (proba Liberman) se obţin următorii compuşi:A. FenolaţiB. ChinoneC. p-NitrozofenoliD. p-ChinoidoximeE. Indofenoli

31. Procesul de condensare stă la baza interacţiunii fenolilor cu :A. Clorura de fer (III)B. 4-clorimin-2,6-diclorchinonaC. Cloroform în mediu bazicD. HalogeniiE. Aldehide

32. La interacţiunea fenolului cu cloroformul în mediu bazic se formează:A. Indofenoli de culoare albastră B. Coloranţi azoici de culoare roşieC. Coloranţi aurinici de culoare galbenăD. Fluoresceină, de culoare verdeE. Hinoni de culoare galbenă

33. O reacţie specifică pentru rezorcină este:A. Formarea sărurilor de diazoniuB. Formarea azocoloranţilorC. Formarea fluoresceineiD. Formarea halogenoderivaţilorE. Formarea indofenolilor

34. Formarea azocoloranţilor parcurge conform unui mecanism de :A. OxidareaB. SubstituţieC. CondensareD. ReducereE. Formarea de compuşi complexi

35. Dozarea fenolilor se petrece cu ajutorul metodelor:A. IodclorimetricăB. NitritometricăC. BromatometricăD. ArgintometricăE. Fotocolorimetrică

36. În metoda bromatometrică directă şi indirectă se utilizează indicatorii:A. FenolftaleinăB. MetiloranjulC. AmidonulD. Roşu de metil E. Eriocromul negru

37. Fenolul, rezorcina posedă acţiune:A. AntisepticăB. AntiinflamatoareC. AnticanceroasăD. Anestezic localE. Antihemoragică

38. Din punct de vedere chimic rezorcina este:A. Fenol monoatomicB. Fenol poliatomicC. Fenol biatomicD. o-ChinoneE. p-Chinone

39. Rezorcina se dozează prin metoda:A. De neutralizareB. Iodometrică

C. ArgintometricăD. ComplexonometricăE. Bromatometrică

40. Dobezilatul de calciu poate fi identificat după:A. Spectrul IRB. Reacţia cu oxalatul de amoniuC. Spectrul UVD. Reacţia cu clorura de bariuE. Reacţia cu soluţiei hidroxid de sodiu

41. Formula de structură a substanţei aparţine: A. Dobezilatului de calciuB. RezorcineiC. EtamsilatuluiD. TimoluluiE. Tamoxifenă

18 – ТS. Tetracicline. Derivaţii p-aminofenolului – III

1. Produsul iniţial de sinteză a paracetamolului este:A. o-nitrofenolulB. Fenolul

p-aminofenolulC. p-chinonaD. Anilina

19 – TS. Acizi aromatici – III

1. Acidul benzoic poate fi obţinut la oxidarea:A. Alcoolilor alifaticB. Alcoolilor aromaticC. Aldehidelor alifaticD. Aldehidelor aromatic E. Toluenului

2. Acidul benzoic se dizolvă:A. Uşor în etanolB. Greu în etanol C. Uşor în apă D. Greu în apă E. Uşor în eter

3. Benzoaţii interacţionează cu FeCl3 în mediu:A. Slab acid B. Bazic C. Slab bazic D. Neutru E. Acid

4. Cu clorura de fer benzoaţii formează compus complex, colorat în:A. Albastru-violet B. Roşu C. Roz (ca pielea) D. Albastru

E. Verde

5. La oxidarea acidului benzoic în prezenţă de catalizator se obţine:A. Acid salicilic B. Acid acetic C. Acid acetilsalicilic D. Acid p-aminobenzenic E. Benzoat de sodiu

6. Pentru identificarea acidului benzoic se folosesc reacţiile:A. Cu H2SO4 conc. B. Cu benzaldehida C. Cu FeCl3

D. Cu H2O2 şi FeCl3

E. Cu NaOH

7. Dozarea acidului benzoic se efectuează prin metoda:A. Acidimetrică B. Alcalimetrică C. Bromatometrică D. Argintometrică E. Nitritometrică

8. În calitate de indicator la dozarea acidului benzoic se utilizează:A. Metiloranjul B. Roşu de metil C. Cristal violet D. Fenolftaleina E. Murexid

9. Acidul benzoic se păstrează în baloane bine închise, deoarece:A. Este higroscopic B. Este volatil C. Este termolabil D. Reducere E. Oxidarea

10. Acidul benzoic are acţiune:A. Antiseptică B. Anestezică C. Anticoagulantă D. Analgezică E. Antihistaminică

11. Benzoatul de sodiu se obţine:A. Din benzen la substituţie în apă de brom B. Din toluen la oxidare cu H2O2

C. Din acid benzoic la neutralizare cu hidrocarbonat de sodiu D. Din acid salicilic la decarboxilare E. Din acid benzoic la neutralizare cu carbonat de sodiu

12. Benzoatul de sodiu este:A. Greu în apăB. Uşor solubil în alcool C. Greu solubil alcool D. Uşor solubil în apă E. Foarte uşor solubil în acid clorhidric

13. Pentru identificarea benzoatului de sodiu se utilizează reacţiile:A. Cu H2SO4 conc.→ coloraţie roşie B. Cu FeCl3 → precipitat roz

C. Cu CuSO4 → precipitat albastru D. Cu HCl → precipitat alb E. Cu KMnO4 → decolorarea soluţiei

14. În baza grupei carboxilice, acidul salicilic interacţionează cu:A. Clorura de fer (III)B. Reactivul MarquisC. Hidrogenocarbonat de sodiuD. Hidroxid de sodiu E. Sulfatul de cupru

15. Dozarea acidului salicilic se realizează prin metodele:A. Argintometrică B. Bromatometrică C. Alcalimetrică D. Acidimetrică E. Nitritometrică

16. Acidul acetilsalicilic este:A. Ester acidului acetic al acidului salicilicB. Ester acidului acetic al acidului benzoicC. Ester metilic al acidului benzoic D. Ester metilic al acidului saliciclic E. Ester fenilic al acidului benzoic

17. Produsul iniţial de obţinere a anestezinei este:A. NitrobenzenulB. BenzaldehidaC. p-AminofenolulD. p-NitrotoluenulE. Acidul p-aminobenzoic

18. Denumirea de (±)-2-(4-izobutilfenil)-acid propionic corespunde la:A. TetraciclinăB. ParacetomolC. IbuprofenD. Rimantadină E. Clomifenă

19. Care din substanţele enumerate sunt derivaţi de acid p-aminobenzenic:A. Benzocaină (anestezina)B. Clohidratul de procaină (novocaină)C. IbuprofenD. Clohidratul de lidocainăE. Mesalazină

20. Pentru identificarea benzocainei (anestezinei) se utilizează reacţiile:A. Formarea bazelor ŞiffB. Oxidarea cu soluţia de cloraminăC. Proba iodoformicăD. Condensarea cu aldehida formicăE. Formarea bromderivaţilor

21. Procaina (novocaina) este:A. Bromhidratul esterului β-dietilaminoetilic al acidului p-aminobenzenicB. Clorhidratul esterului β-dietilaminoetilic al acidului p-aminobenzenicC. Clorhidratul amidei acidului p-nitrobenzenicD. Sarea de sodiu a acidului p-aminobenzenicE. Clorhidratul esterului β-dimetilaminoetilic al acidului p-aminobenzenic

22. La saponificarea acidului acetilsaliciclic se obţine:A. Acid acetic B. Acetat de sodiuC. Salicilat de disodiuD. Acid salicilic E. Salicilatul de sodiu

23. În procesul dozării salicilatului de sodiu se adaugă eter cu scopul:A. De a dizolva salicilatul de sodiu B. De a extrage acidul salicilic C. De a extrage salicilatul de sodiu D. De a schimba culoarea indicatorului E. De a crea mediul necesar

24. Acidul salicilic se utilizează:A. Intern, ca antiinflamator B. Extern, ca antiseptic C. Extern, ca emolient D. Intern, ca expectorant E. Extern, ca antialergic

25. Dozarea novocainei poate fi efectuată prin metodele:A. ArgintometricăB. BromatometricăC. ComplexonometricăD. NitritometricăE. Alcalimetrică

26. Formula de structură corespunde substanţei:A. Clohidratul de procaină (novocaină)B. IbuprofenC. BupivacainăD. Menadionă (vicasol)E. Clohidratul de lidocaină

27. Formula de structură corespunde substanţei:A. Articaină (ultracaină)B. Clohidratul de lidocainăC. IbuprofenD. BupivacainăE. Menadionă (vicasol)

28. Formula de structură corespunde substanţei:A. Diclofenac de sodiuB. Benzocaină (anestezina)C. BupivacainăD. Меtoclorpramid E. Menadionă (vicasol)

29. Produşi iniţiali de sinteză a ibuprofenii sunt:A. Izo-butilbenzenB. Nitrobenzen C. 2,6-dimetilnitrobenzen D. 2,4- dimetilnitrobenzen E. p-Aminofenol

30. Produşii de metabolizare a lidocainii sunt:A. Xilidină B. Acid dietilaminoaceticC. 2,6-dimetilnitrobenzen D. p-NitrotoluenulE. p-Aminofenol

20 – ТS. Derivaţii ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici.-III

42. Mineralizarea compuşilor ioduraţi se efectuează prin metodele :E. Încălzirea preparatului în eprubetă uscatăF. Încălzirea soluţiei apoase a preparatului în eprubetă uscatăG. Încălzirea cu H2SO4 conc.H. Încălzirea cu soluţie alcoolică de azotat de argintI. Arderea în balonul cu oxigen

43. În calitate de preparate renghenocontraste se utilizează :A. Liotironin(triiodtironina)B. IopromidaC. Iohexol D. Fenilsalicilatul E. Acid amidotrizoic (triombrastul)

44. În calitate de preparate renhenocontraste se utilizează :A. IopromidaB. Adipiodonă (bilignostul) C. IohexolD. Acid amidotrizoic (triombrastul) E. Tireoidin

45. Hormoni ai glandei tiroide şi derivaţii lor sintetici sunt :A. TireoidinB. Sarea de sodiu a levotiroxineiC. Liotironin(triiodtironina)D. IohexolE. Adipiodonă (bilignostul)

46. După căderea unui precipitat coloidal la fierberea tireoedinei în soluţie de hidroxid de sodiu şi adăugarea ulterioară de acid sulfuric dil. se identifică :

A. Iodul legat covalentB. Ionul de iodC. Restul de aminoacidD. ProteinaE. Hidroxilul fenolic

47. Determinarea cantitativă a derivaţilor ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici se bazează pe reacţiile :A. HidrolizăB. EterificareC. PrecipitareD. OxidareE. Reducere

48. Prin proba ninhidrinică se determină prezenţa :A. Hidroxilul fenolicB. Inelul benzolicC. Restul de aminoaciziD. Proteinele E. Acizii aromatici

49. Cu ajutorul probei Belştein se identifică :

A. Halogenii legaţi organicB. AminoaciziiC. Acizii aromaticiD. Ionul –halogenatE. Acizii alifatici

50. Iodaţii obţinuţi după mineralizarea derivaţilor ioduraţi pot fi identificaţi cu ajutorul reactivilor :A. Soluţie de azotat de argintB. CloroformC. Soluţie cloraminăD. Acid sulfuric dil.E. Soluţie nitrat de sodiu

51. Denumirea raţională l-3,5,3',5'-tetraiodtironin corespunde :A. Adipiodonă (bilignostul) B. Acidul amidotrizoicC. IohexolD. IopromidaE. Tiroxină

52. Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:A. IohexolulB. Adipiodonă (bilignostul) C. Sarea de sodiu a acidului amidotrizoicD. Sarea de sodiu a м-acidului aminobenzoicE. Acidul glutamic