translatia la proteine

2
 Transla?ia[modificare | modificare sursa] În timpul transla?iei ARNm transcris din ADN este decodat de ribozomi pentru sinte za proteinelor.Acest proces este divizat în 3 etape: Ini?ierea Elongarea Faza terminala. Ribozomul are situsuri de legare care permit altei molecule de ARNt (ARN de tran sfer), sa se lege de o molecula de ARn m, proces înso?it de prezen?a unui anticodo n. Pe masura ce ribozomul migreaza de-a lungul moleculei de ARNm (un codon o dat a) o alta molecula de ARNt este ata?ata ARNm. Are loc eliberarea ARNt primar, ia r aminoacidul care este ata?at de acesta este legat de ARNt secundar, care îl leag a de o alta molecula de aminoacid. Transla?ia continua pe masura ce lan?ul de am inoacid este format. La un moment dat apare un codon de stop, o secven?a formata  din 3 nucleotide (UAG, UAA), care semnaleaza sfîr?itul lan?ului proteic. Chiar du pa termminarea transla?iei lan?urile proteice pot suferi modificari post-transla ?ionale ?i plierea lan?ului proteic, responsabila de structura secundara ?i cea ter?iara. Modificarile post-transla?ionale se refera la posibilitatea formarii d e legaturi disulfidice, sau de ata?area la scheletul proteic a diferite grupari ca rol biochimic: acetat, fosfat etc. Sinteza chimica[modificare | modificare sursa] Procesul de sinteza chimica poate avea loc în laborator, dar pentru lan?uri mici d e proteine. O serie de reac?ii chimice cunoscute sub denumirea de sinteza peptid elor, permit producerea de cantita?i mari de proteine. Prin sinteza chimica se p ermite introducerea în lan?ul proteic a aminoacizilor ne-naturali, ata?area de exe mplu a unor gruparifluorescente. Metodele sunt utilizate în biochimie ?i in biolog ia celulei. Sinteza are la baza cuplarea gruparii carboxil -COOH (carbon terminu s) cu gruparea -amino -NH2(segmentul N terminus). Se cunosc 2 metode de sinteza pe cale chimica_ Sinteza în faza lichida, metoda clasica, care a fost înlocuita cu sinteza în faza soli da. Sinteza în faza solida (Solid-phase peptide synthesis SPPS), a carei baza a fost p usa de Robert Bruce Merrifield. Prin aceata metoda, se pot sintetiza proteine D,  cu aminoacizi D. În prima faza Merrifield a folosit metoda tBoc (ter?-butil-oxi-c arbonil). Pentru înlaturarea acestuia din lan?ul peptidic se folose?te acidul fluo rhidric (HF), care este foarte nociv, periculos, iar din acest motiv, metoda nu se mai utilizeaza. Atunci cînd este vorba de sinteza analogilor peptidici non-natu rali de tip baza (depsi-peptidele) este necesara. O alta metoda este cea introdusa de R.C. Sheppard în anul 1971, ?i are la baza fol osirea Fmoc (fluorenil metoxi carbonil), iar pentru înepartarea acesteia se folose ?te de obicei mediu bazic asigurat de o solu?ie 20% piperidina/DMF (dimetil form amida). Îndepartarea gruparii din lan?ul proteic se face prin incubare în acid trifl uoracetic (TFA).

Upload: cristiannecula

Post on 14-Jan-2016

220 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Translatia proteinelor

TRANSCRIPT

Page 1: Translatia la proteine

7/18/2019 Translatia la proteine

http://slidepdf.com/reader/full/translatia-la-proteine 1/1

Transla?ia[modificare | modificare sursa]În timpul transla?iei ARNm transcris din ADN este decodat de ribozomi pentru sinteza proteinelor.Acest proces este divizat în 3 etape:Ini?iereaElongareaFaza terminala.Ribozomul are situsuri de legare care permit altei molecule de ARNt (ARN de transfer), sa se lege de o molecula de ARn m, proces înso?it de prezen?a unui anticodon. Pe masura ce ribozomul migreaza de-a lungul moleculei de ARNm (un codon o data) o alta molecula de ARNt este ata?ata ARNm. Are loc eliberarea ARNt primar, iar aminoacidul care este ata?at de acesta este legat de ARNt secundar, care îl leaga de o alta molecula de aminoacid. Transla?ia continua pe masura ce lan?ul de aminoacid este format. La un moment dat apare un codon de stop, o secven?a formata din 3 nucleotide (UAG, UAA), care semnaleaza sfîr?itul lan?ului proteic. Chiar dupa termminarea transla?iei lan?urile proteice pot suferi modificari post-transla?ionale ?i plierea lan?ului proteic, responsabila de structura secundara ?i ceater?iara. Modificarile post-transla?ionale se refera la posibilitatea formarii de legaturi disulfidice, sau de ata?area la scheletul proteic a diferite gruparica rol biochimic: acetat, fosfat etc.Sinteza chimica[modificare | modificare sursa]Procesul de sinteza chimica poate avea loc în laborator, dar pentru lan?uri mici de proteine. O serie de reac?ii chimice cunoscute sub denumirea de sinteza peptidelor, permit producerea de cantita?i mari de proteine. Prin sinteza chimica se permite introducerea în lan?ul proteic a aminoacizilor ne-naturali, ata?area de exe

mplu a unor gruparifluorescente. Metodele sunt utilizate în biochimie ?i in biologia celulei. Sinteza are la baza cuplarea gruparii carboxil -COOH (carbon terminus) cu gruparea -amino -NH2(segmentul N terminus). Se cunosc 2 metode de sintezape cale chimica_ Sinteza în faza lichida, metoda clasica, care a fost înlocuita cu sinteza în faza solida.Sinteza în faza solida (Solid-phase peptide synthesis SPPS), a carei baza a fost pusa de Robert Bruce Merrifield. Prin aceata metoda, se pot sintetiza proteine D, cu aminoacizi D. În prima faza Merrifield a folosit metoda tBoc (ter?-butil-oxi-carbonil). Pentru înlaturarea acestuia din lan?ul peptidic se folose?te acidul fluorhidric (HF), care este foarte nociv, periculos, iar din acest motiv, metoda nuse mai utilizeaza. Atunci cînd este vorba de sinteza analogilor peptidici non-naturali de tip baza (depsi-peptidele) este necesara.

O alta metoda este cea introdusa de R.C. Sheppard în anul 1971, ?i are la baza folosirea Fmoc (fluorenil metoxi carbonil), iar pentru înepartarea acesteia se folose?te de obicei mediu bazic asigurat de o solu?ie 20% piperidina/DMF (dimetil formamida). Îndepartarea gruparii din lan?ul proteic se face prin incubare în acid trifluoracetic (TFA).