tratamente termice_curs 1-introducere
DESCRIPTION
Tratamente Termice_Curs 1-IntroducereTRANSCRIPT
![Page 1: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/1.jpg)
Tratamente Termice
Curs 1
![Page 2: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/2.jpg)
1. Obiectul şi importanța Tratamentelor Termice
2. Sistemul Fe-C (proprietățile constituenților structurali rezultați în urma tratamentelor termice)
![Page 3: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/3.jpg)
Obiectul și importanțaTratamentelor Termice
![Page 4: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/4.jpg)
• succesiune de operaţii • încălziri, mențineri și răciri efectuate în
anumite medii,
• cu respectarea unor condiții de: • temperatură, durată, viteză de încălzire și
răcire,
• aplicate produselor (semifabricate, piese și scule)
pentru a produce modificări în structura materialului acestora
Tratamentul Termic
![Page 5: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/5.jpg)
• la schimbarea proprietăților tehnologice, fizico-chimice și mecanice ale produselor.
• ! scopul tratamentelor termice este • obținerea unor anumite structuri, care
să dea produsului proprietățile dorite, fără a schimba• forma piesei• starea de agregare a materialului.
T. T.
![Page 6: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/6.jpg)
Tratamentele termice, procese
tehnologice în urma cărora produsele
obțin proprietăți noi
![Page 7: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/8.jpg)
Schema generală a ciclului tehnologic de fabricare a pieselor din oţel.
![Page 9: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/9.jpg)
• TT incorecte ⇒ rebutarea produselor
• € ($) >>T.T.
Cunoașterea și executarea corectă a
Tratamentelor Termice
![Page 10: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/10.jpg)
Sistemul Fe-C
![Page 11: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/11.jpg)
• Fe ⇒ trei forme polimorfe:
• Fe α, Fe γ şi Fe δ.
Cubic cu Volum Centrat Cubic cu Fețe Centrate
![Page 12: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/12.jpg)
Fierul α: rețea CVC, parametrul rețelei:✦2,86 Å la 20°C✦2,895 Å la 800°C.
Fierul γ rețea CFC, parametrul rețelei:✦3,638 Å la 912°C✦3,645 Å la 1000°C.
<
![Page 13: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/13.jpg)
• Fierul δ aceeași rețea cristalină ca Fe α,• distanţa reticulară mărită. • fierul δ este un fier α stabil la temperaturi
înalte
• fierul are numai două forme polimorfe (α şi γ).
![Page 14: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/14.jpg)
• Sistemul Fe-C ⇒2 forme:
• sistemul fier-grafit (sistemul stabil)• sistemul fier-cementită (sistemul metastabil)
![Page 15: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/16.jpg)
Punctul critic Semnificaţia
A0 Punctul Curie al cementitei, 210-215°C
A1 Temperatura transformării eutectoidei corespunzătoare izotermei PSK, 727°C
A2 Puntul Curie al feritei, 770°C (linia MO)
A3 Temperaturile corespunzătoate liniei GOS
A4 Temperatura corespunzătoare transformării δ → γ
Acem Temperatura corespunzătoare liniei SE
Ac1Temperatura la care începe transformarea perlitei în austenită, la încălzire; la oţelurile hipoeutectoide începe şi transformarea (dizolvarea) feritei în austenită, iar în oţelurile hipereutectoide a cementitei secundare în austenită.
Ar1Temperatura de transformare a austenitei în perlită, la răcire; în oţelurile hipoeutectoide se termină separarea feritei, iar la cele hipereutectoide a cementitei secundare din austenită
Ac2 Temperatura transformării magnetice a feritei la încălzire
Ar2 Temperatura transformării magnetice a feritei la răcire
Ac3 Temperaturile la care se termină transformarea (dizolvarea) feritei în austenită la încălzirea oţelurilor hipoeutectoide
Ar3 Temperaturile la care începe separarea feritei din austenită, la răcirea oţelurilor hipoeutectoide
Accem Temperaturile la care se termină dizolvarea cementitei în austenită, la încălzirea oţelurilor hipoeutectoide
Arcem Temperaturile la care începe separarea cementitei secundare din austenită, la răcirea oţelurilor hipereutectoide
![Page 17: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/17.jpg)
• diagrama Fe-Fe3C este caracterizată prin două tipuri de transformări:a) transformarea eutectică:✴ lichid(4,3%C) ↔ Fe3C + γ(2,11%C)
b) transformarea eutectoidă:✴γ(0,77%C) ↔ Fe3C + α(0,02%C)
c) transformarea peritectică:✴ lichid(0,51%C) + δ(0,1%C) ↔ γ(0,16%C)
727°C
1148°C
perlită
ledeburită
1487°C
![Page 18: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/18.jpg)
• Constituent structural
• un element component al structurii, format din una sau mai multe faze.
• faza este o parte omogenă dintr-un sistem (aliaj) care are aceeași compoziție chimică, un tip de rețea cristalină, proprietăți determinate și care este delimitată de alte părți din sistem printr-o suprafață de separație bine conturată.
Constituenții structurali rezultați în urma TT
![Page 19: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/19.jpg)
• Constituenții alcătuiesc arhitectura internă a materialelor metalice:
• metalul pur,
• soluția solidă,
• compusul chimic,
• amestecul mecanic.
cristale perfect omogene, cu aceeași compoziție chimică
constituent eterogen format din cel puțin două faze, care pot fi oricare din fazele precedente
![Page 20: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/20.jpg)
Diagrama Fe-Fe3C❖ faze sau constituenți omogeni:
❖ austenita, ferita, cementita și grafitul,
❖ constituenți eterogeni:❖ perlita (lamelară sau globulară) și
ledeburita.
În diagramele TTT❖ constituenți și faze diferite de
echilibru:❖ martensita de călire,
❖ martensita de revenire,
❖ bainita superioară și inferioară,
❖ troostita
❖ sorbita.
![Page 21: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/21.jpg)
Ferita
Soluție solidă de carbon în fierul α, cu o rețea CVC. Rețeaua CVC are locuri interstițiale octaedrice și tetraedrice.
!
solubilitatea maximă este de 0,0218%C la 727º C
![Page 22: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/22.jpg)
Austenita
Soluție solidă de carbon în Fe γ, rețeaua cristalină CFC.Locul liber din centrul celulei elementare (1,02÷3,68Å)
creează posibilitatea dizolvării unor cantități relativ mari de carbon în această celulă.
solubilitatea maximă este de 2,11%C la 1148º C!
![Page 23: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/23.jpg)
Cementita
✤Conține 6,67%C ➡ compusul chimic al carbonului cu fierul α (Fe3C), numită și carbură de fier.
✤Rețea ortorombică, nu prezintă transformări alotropice, este cel mai dur constituent al aliajelor Fe-C (peste 800 HV), nu este plastic, este casant și fragil.
✤Este stabilă la temperaturi < de 727 ℃, în anumite condiții se poate descompune sub 727 ℃ în ferită și grafit.
primară
Cementita eutectică
secundară
eutectoidă
terțiară
lamelară
globulară
aciculară
în benzi
în plăci sau în insule
în rețeaDupă domeniul și condițiile în care se formează După aspectul microscopic
![Page 24: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/24.jpg)
Perlita
Amestec mecanic de ferită și cementită. Cele două faze se separă simultan, în condiții de echilibru, la temperatură constantă (727 ℃) din austenita de concentrație eutectoidă (0.77% C) la răcire lentă.
După aspectul microscopic
Lamelară✦ lamele de cementită prinse într-o masă de bază de ferită,
✦ la răcirea lentă de la temperaturi mai înalte decât temperatura punctului, prin transformarea eutectoidă a austenitei
✦are aspectul unei amprente digitale
Globulară ✦sub formă de globule într-o masă metalică,
✦se poate obține printr-o recoacere de globulizare (de înmuiere) a perlitei lamelare
✦are cea mai bună prelucrabilitate prin așchiere
În rozetă✦perlită fină cu aspect radial, ✦apare în oțelurile încălzite la temperaturi ridicate, temperaturi de la care ulterior sunt răcite în aer
![Page 25: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/25.jpg)
Bainita
Ferită suprasaturată în carbon α’ și carburi globulare fine FexC.
Rezistenţa ridicată a bainitei se datorează dimensiunilor mici ale cristalelor de ferită, dispersiei precipitatelor de
carburi, densității mari a dislocațiilor și distorsiunii rețelei feritei datorită suprasaturării cu carbon.
Bainită superioară✦ formată în apropierea maximului
cinetic (stabilitatea minimă a austenitei, tmin)
Bainită inferioară✦ formată la temperaturi joase
deasupra punctului Ms,✦ are o structură aciculară
asemănătoare martensitei
![Page 26: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/26.jpg)
Martensita
Soluție solidă de carbon în fierul α, suprasaturată
și metastabilă.
Principala caracteristică: duritatea ridicată, care depinde practic numai de conținutul în carbon
!
![Page 27: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/27.jpg)
Alte structuri
Troostita de călire✦amestec de ferită și cementită, extrem de fin
✦călire moderată, cu o viteză de răcire mai mică decât cea critică
✦ la microscop: sub formă de pete negre, sferoidale sau rozete, situate la marginea grăunților (foști austenitici).
✦duritate de 35÷40 HRC, tenacitate și plasticitate mai ridicată decât a bainitei.
Troostita de revenire✦din martensita de revenire sau călire în urma revenirii medii (300÷500℃)
✦amestec de ferită nerecristalizată și cementită parțial sferoidizată
Sorbita de călire✦ la o răcire continuă mai lentă decât ce a troostitei
✦un amestec de ferită şi cementită mai puţin fin decât troostita
✦duritate sub 300 HB, plasticitatea și tenacitate > troostită.
Sorbita de revenire✦din martensita sau troostita de revenire în urma revenirii înalte (500÷650℃)
✦ îmbină în modul cel mai favorabil caracteristicile de rezistenţă mecanică cu cele de plasticitate.
Martensita de revenire ✦din martensita de călire în urma revenirii joase (100÷250℃) și asigură oțelurilor carbon rezistenţă la tracțiune și duritate mari, în dauna tenacității
✦valorile alungirii și gâtuirii sunt mici.
![Page 28: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/28.jpg)
• Gradul de fineţe a structurilor de tip perlitic • distanţa dintre lamelele de cementită şi
ferită, Δ0, ⇒ suma grosimii lamelei de cementită şi ferită.
• Valoarea lui Δ0 se poate calcula cu relaţia:
✦ TE este temperatura de echilibru (Ac);✦ T temperatura la care are loc transformarea în
urma răcirii cu anumite viteze.
![Page 29: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/29.jpg)
Temperatura de subrăcire Structura Reprezentare Valoarea lui
Δ0, µmDuritatea
HB
700°C Perlită 0,5-0,8 180
650°C Sorbită 0,3…0,4 250
600°C Trostită 0,1…0,2 400
Gradul de fineţe a structurilor de tip perlitic (schemă)
![Page 30: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/30.jpg)
Influenţa elementelor de aliere
• Dacă în sistemul Fe-C mai intervine un element de aliere (X), ⇒ ternar Fe-C-X (15Cr9; 42Cr4 ş.a.).
![Page 31: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/31.jpg)
![Page 32: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/32.jpg)
![Page 33: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/33.jpg)
• Carbonul în oțelurile aliate formează carburi cu elementele de aliere.
• Afinitatea termodinamică (-ΔG) a diverselor elemente pentru carbon:
Si-Al-Cu-Ni-Co-Fe-Mn-Cr-Mo-W-V-Ti-Nbnu formează carburi
(nu sunt carburigene)formează carburi
(sunt carburigene)
![Page 34: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/34.jpg)
• Carburile formate sunt de două tipuri, în funcţie de natura elementului şi de conţinutul său:• cementite aliate: (Fe, X)3C, cu structură
ortorombică;• carburi speciale: (Fe, X)mCn; tipurile
principale sunt: M23C6; M6C; M2C; M7C3; MC.
M reprezintă unul sau mai multe elemente metalice, carburigene
![Page 35: Tratamente Termice_Curs 1-Introducere](https://reader037.vdocuments.pub/reader037/viewer/2022102514/563db7c8550346aa9a8de4fb/html5/thumbnails/35.jpg)
• Ni şi Mn sunt elemente gamagene, măresc domeniul γ
• Si, Mo şi Cr sunt elemente alfagene reduc domeniul γ
Modificarea domeniului γ de către
Ni, Mn, Si, Mo, Cr