turcu prod alim ecologice 18.03.docx

8/17/2019 TURCU prod alim ECOLOGICE 18.03.docx

http://slidepdf.com/reader/full/turcu-prod-alim-ecologice-1803docx 1/75

PRODUSE ALIMENTARE ECOLOGICE

Introducere

În ultimul deceniu, trendul consumului de către popula ie a alimentelor cu un con inut in scăderț ț

de substa e chimice, a crescut exponen ial cu nevoile oamenilor. Această ipoteză poate fi privită din maț ț

multe considerente.

Unul dintre cel mai des auzite dintre considerentele consumului de produse alimentare fără E-ur

fără conservanti sau alte tipuri de substan e care vor fi greu metabolizate de organism, sau chiar deloc, aț

fi prezen a unui snobism consumatorist.ț

Dacă am sta să analizăm inciden ă bolilor gastrointestinare, toleran a la antibiotice la carț ț

organismul uman a devenit imun in urma consumului cotidian din carnea de pui si nu numai!

dezechilibrele hormonale apărute "n urma consumului de alimente tratate cu hormoni de cre tere! dar ș

alte tipuri de afec iuni care scad rezisten a organismului uman i mai concret afectează starea de sănătatț ț ș

a popula iei, putem spune că am fi indreptă i i să consumăm alimen e netratate din punct de vederț ț ț ț

chimic. Dilema sau insatisfac ia vine din altă direc ie# costul$ț ț

%rocentul "n cre tere al indivizilor care citesc eticheta unui produs alimentar "nainte de al cumpărș

i implicit consuma, duce la ideea că popula ia este ingri&orată de ceea ce consumă, mul i oameni iș ț ț

doresc să măn'nce sănătos, "nsă atunci c'nd un aliment bun, fără E-uri, hormoni i conservan i e de douș ț

ori mai scump fată de unul obi nuit, i-am spune noi de i ar trebui să fie normalitate!, nu mai răm'nș ș

nicio "ndoială asupra faptului că vom continua să ne alimentăm defectuos$

%rezentul suport de curs are rolul de a face c'teva precizări cu privire la diferen ierea alimenteloț

din puctul de vedere al procentului i numărului de substan e nocive dar acceptate la noi i interzise "ș ț ș

alte state, chiar i europene, diferen ierea alimentelor fiind făcută cu argumente clare ce pun "n evidenș ț ț

natura alimentelor, independent de voin a noastră$ț

Autor



ac)iuni distincte pentru realizarea unui cadru &uridic coerent al lantului alimentar 0de la ferma l

consumator0.

artea albă "*i propune un singur obiectiv# #Un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii publice“ .

2n categoria alimentelor sunt incluse *i băuturile, apa, guma de mestecat precum *i alte

substan)e introduse "n mod inten)ionat "n produsele alimentare "n cursul procesării.

Defini ia elementară aț alimentului este# un produs în stare naturală sau prelucrat care serve te caș

hrană. În "ncercarea de a deslu i termenul de hrană, se ia "n discu ie termenul de nutrient.ș ț

3utrientul este componenta care asigură necesarul de energie, aport proteic, vitaminic, enzimatic

samd., pentru ca un organism să poată să- i desfă oare activită ile cotidiene i să fie apt pentru condi iș ș ț ș ț

normale de via ă.ț

3utrien)ii se pot clasifica "n macronutrienţi glucide, lipide, protide!, micronutrienţi biominerale

vitamine! *i al)i nutrien)i apa, fibrele alimentare, substan)ele bioactive!.

I.$.Macronutrien%i

Macronutrien%ii sunt responsabili cu necesarul zilnic al organismului de glucide, lipide i deș

proteine, fără de care organismele nu ar putea supravie ui.ț

Glucidele

&a'aridele cunoscute i sub denumirea deș lucide sunt substan e organice, cu func iune mixtă cț ț

au "n compozi ia lor at't grupări carbonilice c't i grupări hidroxilice. 4lucidele constituie o clasă dț ș

substan e foarte importantă at't pentru organismele animale c't i pentru cele vegetale.ț ș

(ub aspect biochimic i fiziologic, glucidele constituie o materie primă pentru sinteza celorlaltș

substan e# ț proteine, lipide, cetoacizi, acizi organici. De asemenea constituie substan e de rezervă utilizatț

de către celule i esuturi.ș ț

4lucidele sau carbohidra)ii sunt substan)e organice naturale care con)in carbon, hidrogen *i oxigen(unt perfect compatibile cu metabolismul uman *i se descompun u*or, regăsindu-se "n multe alimente de

bază, de la p'ine, semin)e, orez, cartofi p'nă la fructe, legume, cereale, paste făinoase.

4lucidele se găsesc "n diferite forme, cum ar fi zahărul, fibrele, amidonul *i pot fi simple *i

complexe. (imple sunt zahărul, fructoza, dextroza *i glucoza, se depozitează ca grăsimi, dacă nu sun

consumate rapid, prin efort. ele complexe sunt alcătuite din cel pu in treiț sau mai multe zaharuri, se

http://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Lipide


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cetoacid&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Acizi_organici


http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cetoacid&action=edit&redlink=1






absorb treptat "n s'nge *i nu cresc at't de rapid nivelul glicemiei, cum ar fi amidonul din cartofi.

4lucidele se "mpart "n monozaharide oze!, dizaharide *i polizaharide ozide!.

Monoza'aridele (ozele)* după numărul atomilor de carbon, se "mpart "n#

- peptoze+ riboza, arabinoza, xiloza prezente "n fructe *i rădăcinoase!5

-'e,oze+ fructoza, glucoza, galactoza.

Glucoza este cea mai importantă, fiind prezentă "n s'nge "n cantitate de cca 6 g7l. În cantită)i mari s

găse*te "n struguri.

-ructoza se găse*te "n stare liberă "n unele fructe *i "n miere 18!.

9onozaharidele se dizolvă bine "n apă *i se resorb repede de către organism.

Dintre ozide men)ionăm dizaharidele *i polizaharidele.

Diza'aridele cele mai importante sunt# zaharoza, lactoza, maltoza. &a'aroza este dizaharidul c

mai răsp'ndit "n natură, este zahărul care, prin hidroliză, se descompune "n molecule de glucoză *fructoză. Lactoza zahărul din lapte! este unicul zaharid animal. Maltoza, prin hidroliză, s

descompune "n două molecule de glucoză.

Poliza'aridele au "n molecula lor un număr mare de resturi de monozaharide. ele ma

importante sunt# a"idonul* celuloza* licoenul.

A"idonul este forma de stocare a hidra)ilor de carbon din semin)ele *i rădăcinile unor plant

Este compus din# amilază *i amilopectină. Amilaza se găse*te "n interiorul grăuntelui, iar amilopectin

constituie "nveli*ul grăuntelui.Celuloza este un polimer al glucozei, care nu dispersează "n apă *i este foarte rezistent la hidroliza

acidă sau enzimatică. De aceea, fibrele celulozei din alimente trec nedigerate de organism *i sun

eliminate sau sunt dezintegrate prin fermenta)ie microbiană. eluloza din morcovi, sfeclă, dovleci

piersice, prune, caise, tomate crude este celuloză /moale0, care poate fi, par)ial, descompusă d

organism.

Glicoenul este forma de rezervă a glucidelor.

Lipidele

+ipidele sunt substan e organice grase, insolubile "n apă, dar solubile "n ma&oritatea substan eloț ț

organice din categoria solven ilor organici ț eter, acetonă, benzen *.a.!. Ele sunt compu*ii organici a

carbonului, hidrogenului *i oxigenului. :ezultă din esterificarea acizilor gra*i cu diferi)i alcooli.

Din punct de vedere chimic, sunt substan)e organice cu molecula mai mult sau mai pu)in

complexă, constituită din acizi gra*i *i glicerol glicerină!.



Acizii gra*i pot fi# satura)i *i nesatura)i. În general, grăsimile bogate "n acizi gra*i satura)i sun

solide la temperatura obi*nuită, "n timp ce cele bogate "n acizi gra*i nesatura)i sunt lichide. Ele se

mai numesc uleiuri. ei mai răsp'ndi)i acizi satura)i sunt# acidul palmitic *i acidul stearic.

Acizii gra*i nesatura)i pot fi# mononesatura)i acidul palmitoleic *i acidul oleic ; cu 61 atomi de

carbon *i o singură dublă legătură! *i polinesatura)i acidul linoleic ; cu 61 atomi de carbon *i două

duble legături!. Acidul linolenic are 61 atomi de carbon *i trei duble legături5 acidul arahidonic

; atomi de carbon *i patru duble legături.

Acizii gra*i polinesatura)i linoleic, linolenic, arahidonic! nu pot fi sintetiza)i de către organismu

uman, de aceea se numesc esenţiali. Deoarece nu se sintetizează "n organism, ei trebuie adu*i prin

alimenta)ie "ntr-o propor)ie suficientă, "ntruc't lipsa sau prezen)a lor "ntr-o cantitate insuficientă

"mpiedică utilizarea celorlal)i acizi gra*i din organism.

+ipidele se "mpart "n#- lipide simple, după natura alcoolului, se "mpart "n#

- gliceride con)in clicerol!, sunt cele mai răsp'ndite lipide "n natură5

- steride con)in sterol!, după origine, pot fi#

- zoosteroli colestorolul!5

- fitosteroli sitosterolul!5

- micosteroli ergosterolul!5

(teridele se găsesc "n cantită)i mici "n toate )esuturile animale *i vegetale, concentrate "nficat, creier, măduva spinării, gălbenu*ul de ou, icre, grăsimile din lapte.

- ceride con)in alcooli superiori!. eridele sunt substan)ele componente ale suprafe)ei multo

legume *i fructe, mic*or'nd evaporarea apei. (e mai con)in "n ceara de albine *i "n lanolină.

- lipide complexe, con)in, spre deosebire de cele simple, acid fosforic, aminoalcooli, aminoaciz

*i glucide. Ele se "mpart "n#

- fosfatide sunt cele mai răsp'ndite, ele intră "n structura lipidelor membranelor celulare

*i subcelulare5 sursele# se găsesc "n gălbenu*, ficat, lapte, *i mai pu)in "n uleiurile vegetale.!5

- sfingolipide nu con)in glicerol5 "n locul lui au un aminoalcool ; sfingozina!.

Proteinele

%roteinele sunt substan e organice macromoleculare formate din lan uri simple sau complexe deț ț

aminoacizi5 ele sunt prezente "n celulele tuturor organismelor vii "n propor ie de peste <8 din greutateaț

uscată.



În func ie de compozi ia lor chimică ele pot fi clasificate "n#ț ț

oloproteine cu următoarele clase de protein#

Proteine globulare sferoproteine! sunt de regulă substan e solubile "n apă sau "n solu ii salineț ț

protaminele, histonele, prolaminele, gluteinele, globulinele, albuminele.

Proteinele fibrilare scleroproteinele! caracteristice regnului animal, cu rol de sus inere, protec ieț ț

i rezisten ă mecanică# colagenul, cheratina i elastina.ș ț ș

eteroproteinele sunt proteine complexe care sunt constituite din o parte proteică i o parte prosteticăș

"n func ie de această grupare se pot clasifica astfel#ț

Glicoproteine;

Lipoproteine;

Nucleoproteine.

9a&oritatea microorganismelor i plantelor pot sintetiza to i cei aminoacizi standard, "n timp ceș ț

organismele animale ob in anumi i aminoacizi din dietă aminoacizii esen iali!. Enzime cheie, cum ar fț ț ț

de exemplu aspartat =inaza, enzimă care catalizează prima etapă "n sinteza aminoacizilor lisină

metionină i treonină din acidul aspartic, nu sunt prezente "n organismele de tip animal. +a acestș

organisme aminoacizii se ob in prin consumul hranei con in'nd proteine. %roteinele ingerate sunt supuseț ț

ac iunii acidului clorhidric din stomac i ac iunii enzimelor numite proteaze, proces "n urma căruiaț ș ț

lan urile proteice sunt scindate denaturate!. 2ngestia aminoacizilor esen iali este foarte importantă pentruț ț

sănătatea organismului, deoarece fără ace ti aminoacizi nu se poate desfă ura sinteza proteineloș ș

necesare organismului. De asemenea, aminoacizii sunt o sursă importantă de azot5 unii aminoacizi nu

sunt utiliza i direct "n sinteza proteică, ci sunt introdu i "n procesul de gluconeogeneză, proces prin careț ș

organismul asigură necesarul de glucoză "n perioadele de "nfometare mai ales proteienele aflate "n

mu chi!.ș

I./.Micronutrien%i

9icronutrien)ii sunt vitaminele *i sărurile minerale7biomineralele.

V i ta m i nele

>itaminele sunt substan)e organice necesare cre*terii *i bunei func)ionări a organismulu

organismul fabrică o cantitate insuficientă de vitamine pentru a-*i acoperi nevoile vitaminele ?@, ?1, D

! sau unele vitamine nu pot fi sintetizate de acesta. >itaminele trebuie deci aduse prin alimenta)ie sau, "



lipsă prin medicamente. >itaminele se deosebesc "ntre ele prin structura lor chimică uneori destul d

complicată, făc'nd parte din diferite clase de substan)e organice.

>itaminele pot fi diferen)iate )in'nd seama de solubilitatea lor in diferi)i solven)i.

2n func)ie de felul solven)ilor, vitaminele se pot clasifica in două grupe#

B vitamine liposolubile, adică solubile numai "n grăsimi sau solven)i, ai acestora5

B vitamine hidrosolubile, adică solubile in apă.

Vitaminele liposolubile#

B din această grupă fac parte vitaminele# A, D, E si .

>itaminele D antirahitice! reglează con)inutul "n săruri minerale ale organismului *i condi)ioneaz

"n special depozitarea normală a calciului "n )esutul osos. Dacă această vitamină este "n cantită

insuficiente, organismul este predispus la rahitism, datorită decalcifierii.

>itaminele din grupa antihemoragice!# lipsa acestor vitamine provoacă s"ngerarea celulelosubcutanate *i a traiectului stomacal-intestinal.

Vitaminele hidrosolubile# din această grupă fac parte vitaminele complexului ?, vitamina

vitamina %%. >itamina %% vitamina antipelagroasă! - lipsa ei din organism produce boala numită pelagr

eczema, tulburări nevoase, slăbiciune!. uv"ntul de pelagra provine din limba italiană Cpelle agraC, car

"nseamnă piele aspră.

>itaminele sunt subs)ante care sunt necesare inevitabil de către organism, dar "n acela*i timp nu po

fi produse de organism. De aceea administrarea de vitamine trebuie facută prin alimente, vitaminelafect'nd aproape toate func)iile corpului de la sistemul imunitar p'nă la corecta func)ionare

metabolismului! lipsa lor sau prezen)a "n exces poate produce tulburări de sănătate.

Sărurile minerale/b io m i neralele

(ubstan)ele minerale apar "n hrana naturală5 uneori, ele pot să lipsească din alimenta)ie. Un

regim cu consum redus de lapte, legume *i fructe duce la o mineralizare insuficientă. Uneori, chiar

solul contribuie la aceasta. În unele zone umede există un sol sărac "n calciu *i fosfor. ulturile

cultivate pe astfel de soluri sunt sărace "n aceste elemente *i cu o valoare nutritivă redusă. 2ndiferent de

cantitatea lor "n organism, toate elementele minerale biogene sunt esen)iale, pentru că organismul nu le

poate sintetiza sau "nlocui. Absen)a din alimenta)ie a oricărui dintre ele determină, mai devreme sau

mai t'rziu, maladia caren)ială respectivă.

(ărurile minerale au "n primul r'nd un rol plastic important. Dintre sărurile minerale, calciul *



fosforul ocupă, din punct de vedere cantitativ, locul cel mai important "n procesele plastice.

alciul, fosforul *i magneziul sunt constituen)ii de bază ai oaselor *i din)ilor, iar unele sărur

minerale intră "n compozi)ia protoplasmei celulare. (e găsesc, de asemenea, *i "n componen)a lichidelor

celulare *i extracelulare, contribuind la men)inerea constantelor mediului intern al organismului

echilibrului acido-bazic, presiunii osmotice etc. (e află *i "n compozi)ia unor fermen)i *i hormoni

ceea ce le conferă un rol func)ional important. De exemplu, iodul intră "n compozi)ia hormonulu

tiroidian, bromul ; "n compozi)ia hormonilor hipofizari, zincul ; "n compozi)ia secre)iei pancreatice

clorul ; "n compozi)ia secre)iei gastrice5 magneziul intră "n structura fosfatazei, zincul ; "n structura

carboanhidrazei.

Deci, sărurile minerale au un rol important "n metabolismul proteinelor, glucidelor *

lipidelor. 3u mai pu)in important este aportul sărurilor minerale "n procesul de hematopoieză. Astfel

fierul intră "n structura hemoglobinei, cobaltul ; "n cea a vitaminei ?6.

I.0.Al%i nutrien%i nt2lni i la ali"enteț

Apa

(e găse*te "n propor ii foarte variabile ,6peste < 8! "n toate produsele alimentare. Astfel#ț

∗ zahărul con ine ,6-,6< 8 apă5ț

∗ untura, untul topit# sub 6 8 dar untul de masă are 6<-F8 apă!5∗ produsele deshidratate uscate artificial!# -< 8 ex. lapte praf, praf de ouă etc.!5∗ semin ele cereale, leguminoase, oleaginoase!# 6-6< 85ț

∗ p'inea# <-F< 85∗ carnea *i preparatele din carne# <<-G< 85∗ legumele *i fructele# @<-< 85∗ laptele, berea# 1G- 85∗ ceaiurile, băuturile răcoritoare# <-1 8 apă etc.

Apa din produsele alimentare are ca surse de provenien ă materiile prime, vaporii din atmosferț

*i adaosurile tehnologice. În procesele tehnologice trebuie folosită apă potabilă, care să "ntruneasc

anumite condi ii precum# să fie incoloră, inodoră, relativ insipidă, clar transparentă, fără substan e toxicț ț

*i bacterii patogene, cu un con inut admis de impurită i inclusiv săruri minerale, gaze dizolvate! ț ț

microorganisme.



Apa influen ează direct calitatea produselor, at't prin cantitate c't *i prin starea "n care se găse*tț

"n produsele alimentare apa se găse*te "n stare liberă *i "n stare legată.

Av'nd rolul de a dizolva "n masa ei celelalte substan e chimice, apa reprezintă un mediu nutritiț

necesar activită ii enzimelor bacteriene. De aceea, con inutul "n apă al produselor alimentare estț ț

urmărit *i precizat "n standarde, ca element esen ial "n func ie de care sunt stabilite condi iile *i durata dț ț ț

păstrare a alimentelor.

De asemenea, con inutul "n apă influen ează percep ia consumatorului fa ă de unele caracteristicț ț ț ț

ale produselor ex# prospe ime!.ț

on inutul "n apă respectiv, "n substan ă uscată - prin diferen ă! este un indicator de calitatț ț ț

"ndeosebi pentru produsele la care corectarea umidită ii la valori optime este posibilă *i necesară exț

cereale, br'nzeturi, preparate din carne, produse zaharoase etc!

%entru organismul uman apa este indispensabilă vitală!, "ndeplinind diverse roluri precumsolvent *i mediu transportor permite absorb ia substan elor solubile *i eliminarea unor produț ț

metabolici!5 participă la numeroase reac ii biochimice5 rol "n termoreglare5 rol de lubrifiant ex# lichiduț

sinovial!5 rol de protec ie ex. lacrimi! etc.ț

Fibrele ali m entare

Hibrele alimentare sunt o categorie de carbohidra i proveni i din alimentele de origine vegetalăț ț

fructe, legume, cereale integrale. Ace ti carbohidra i nu pot fi ataca i i digera i de enzimele din tubuș ț ț ș ț

digestiv. Ele a&ută la stimularea digestiei, reducerea nivelului de colesterol "n s'nge prevenirea cancerulu

de colon i controlarea glicemiei. Hibrele alimentare sunt pe post de balast, care se elimină odată cș

celelalte reziduuri rezultate din procesul de digestie i de fermenta ie intestinală.ș ț

Hibrele alimentare sunt indispensabile "n alimenta)ia omului sănătos datorită următoarelor efecte#

- dau senza)ia de sa)5

- previn constipa)ia5

- stimulează mu*chii tractului digestiv, pentru a-*i păstra tonusul5 previn hemoroizii *i diverticuloza5

- reduc riscul "mbolnăvirii inimii *i arterelor5

- constituie un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei de fermenta)ie, ce contribuie la sintetizare

vitaminelor din grupa ?.

Excesul de fibre alimentare este dăunător, fiindcă#

- ele transportă apa din organism *i pot cauza deshidratarea lui5



- pot limita absorb)ia fierului prin accelerarea tranzitului5

- leagă a, In *i pot elimina aceste elemente din organism.

3evoia zilnică de fibre alimentare se apreciază "ntre 6< *i g.

Hibrele vegetale se "mpart "n două mari categorii# solubile i insolubile#ș

∗ Fibrele insolubile celuloza i lignina! au o putere mare de absorb ie i se umflă ca un burete după cș ț ș

a&ung "n intestin. Ele &oacă un rol important "n constituirea bolului fecal i "n reglarea digestiei.ș

∗ Fibrele solubile pectina i hemiceluloza! nu a&ută at't de mult la trecerea alimentelor prin intestin, cș

previn sau reduc absorb ia unor substan e "n torentul sangvin# re in intrarea glucozei "n s'nge, fapț ț ț

important pentru diabetici i reduc nivelul de colesterol. 'nd se dizolvă "n apă, acest tip de fibreș

formează o substan ă gelatinoasă. Hibrele solubile se găsesc "n cantită i mari "n ovăz, mazăre, fasoleț ț

mere, citrice, morcovi, orz i "n semin ele deș ț Psllium sp. .

Substan ţele bioactive

Acestea includ numeroase combina)ii chimice cu activitate biologică marcată *i care fac parte di

diferite categorii de compu*i organici#

Enzime vegetale

Hitohormoni#

• heteroauxina,• hormonul de cre*tere pentru plante.

%igmen)i vegetali#

• carotenoizi,• flavonoide.

4licozizi#

• glicozizii cardiotonici,• amigdalina,• solanina.

Alcaloizi#

• cofeina,• teofilina,• teobromina,• chinina,• nicotina.

Uleiuri eterice *i ră*ini#

1



• mentă,• portocale,• mărar.

Acizi organici din fructe *i legume ; conferă gust acru

Janinuri ; imprimă gust astringent.(ubstan)e antibiotice *i fitoncide#

• ceapă,• usturoi,• hrean.

(ubstan)ele alimentare bioactive se găsesc "n cantită)i relativ mari "n "n numeroase plant

medicinale folosite curent "n scopuri farmaceutice sub formă de ceaiuri.

ercetările moderne au arătat că substan)ele alimentare bioactive influen)ează func)iile uno

organe interne "n doze infinitezimale.

Datorită efectelor multiple exercitate asupra ficatului, pancreasului, stomacului, intestinulu

sistemului circulator, sistemului nervos, rinichiului, glandelor endocrine, prezen)a constantă "n organism

principiilor bioactive este imperioasă.

De aceea, ra)ia zilnică trebuie să cuprindă alimente c't mai variate, asigur'ndu;se astfe

procurarea acestor substan)e at't de necesare.

Substante de sinteza

În privin)a acestui tip de produse, s-au făcut deseori referiri, pe parcursul prezentării noastre

Acest subiect, al nocivită)ii acestor factori, este con*tientizat tot mai mult, fiind abordat, uneori bin

sistematizat, at't "n mass-media, c't *i "n tratatele medicale de toxicologie *i igienă a alimenta)iei. D

aceea, "n continuare, vom realiza doar o trecere "n revistă a acestora, fără a insista "n mod special asupr

vreunui grup de produse din această categorie, deoare vor fi eviden iate "n capitolele următoare. Astfeț

putem clasifica substan)ele de sinteză *i prelucrare chimică industrială, ce pătrund "n organism, "n tr

mari categorii#

A. !onservanţi alimentari#

6. onservan)i fizici#

%rin congelare, cu scăderea marcată a temperaturii *i cu distrugerea structurilor tisulare5 %rin deshidratare ; cre*terea temperaturii prin tratamente termice intensive!5 %rin radia)ii ultraviolete5 %rin afumare.

1



. onservan)i chimici#

Acidifierea cu acid acetic glacial o)et sintetic!5 (ărarea cu clorură de sodiu 3al!5 Iahararea cu zahăr rafinat.

K. onservan)i sintetici# (ubstan)e ce se opun modificărilor biologice antiseptice, antibiotice *i antigerminative!5 (ubstan)e care se opun ac)iunii oxigenului antioxidan)i sintetici, chelatori!5 (ubstan)e care se opun modificărilor fizice lian)i, emulgatori, stabilizatori, spărgători de spumă

anticristalizan)i etc.!.

?. "ditivi #i ad$uvanţi alimentari#

onservan)i sintetici ; prezenta)i anterior5 oloran)i alimentari de sinteză5 Aromatizan)i sintetici 5 Edulcoran)i "ndulcitori! sintetici, de tipul zaharinei *i aspartamului.

. Produse denaturante utili%ate de agricultura chimică& intensivă#

oncentrate proteice pentru animale ob)inute din carcase de animale5 Antibiotice pentru animale *i plante5 Lormoni de cre*tere pentru animale *i plante5 Îngră*ăminte chimice de sinteză5 %esticide# 2nsecticide5 Hungicide5

Erbicide5 Acaricide5 3ematocide5 :odenticide.

Capitolul II

NO IUNI GENERALE DE ECOLOGIE UMAN3Ț

Ecoloia este tiin a care se ocupă cu studiul rela iilor dintre organismele vii i mediul lor de via ăș ț ț ș ț

Ecologia din grec. /oi=os0 ; casă, locuin)ă5 /logos0 ; *tiin)ă! mai este definite "n literature d

specialitate ca #tiinţa biologică despre interrelaţiile dintre organismele vii #i me'diul lor încon$urător.

1



%roblemele de protec)ie a naturii, care "n ultimul timp au devenit extrem de acute, nu au trecut p

alături de cel mai complicat element al naturii ; omul ca fiin)ă biosocială. Acest fapt a contribuit l

crearea unei direc)ii *tiin)ifice interdisciplinare noi a ecologiei umane, care studiază procesele speciale d

interac)iune a omului *i naturii.

După 2. Dediu, MEcologia umană0 prezintă o *tiin)ă complexă, care studiază legită)ile interac)iunilo

omului cu mediul ambiant, problemele populării comunită)ilor, păstrării *i ameliorării sănătă)i

desăv'r*irii posibilită)ilor fizice *i psihice ale omului, a interrela)iilor dintre biosferă, subdiviziunil

ei *i antroposistem, precum *i ale legită)ilor influen)ei mediului asupra organismului uman.

Una dintre direc iile de studiu ale Ecologiei umane este reprezentată de latura medico-biologicț

nivel ce are "n vedere#

6. Ecologia medicală cu următoarele aspecte#

probleme generale5 geografia medicală5 bolile de mediu5 sănătatea de mediu.

. Ecobiologia umană.

Analiz'nd această structură, se poate considera că ecologia umană prezintă o problem

interdisciplinară de frunte. %e l'ngă ecologia globală, se elaborează unele probleme ale eco-logie

regionale *i ecologiei aplicative, precum *i bazele ecologiei evolutive.

Din cauza crizei ecologice actuale, numărul de lucrări este mai mare la nivelul social. +a nivelumedico-biologic, cercetările con-stituie doar K8. Aici se eviden)iază direc)ii principale#

- Mmedicina ecologică05

- Mbiologia ecologică0 fiziologia, morfologia, genetica umană!.

%rima direc)ie studiază aspectele ecologice ale sănătă)ii omului, a doua ; interrela)iile dintre mediu

*i biologia omului "n dezvoltarea evolutivă.

omunitatea umană este influen)ată "n permanen)ă de factorii mediului ambiant. De aceea

importan)ă deosebită capătă investigarea indicilor, ce caracterizează starea mediului "ncon&urător.(tarea antropoecologică a anumitei regiuni poate fi caracterizată prin K grupe de factori.

%rima grupă prezintă nivelul de confort al mediului natural pentru via)a umană, care includ

factorii clima-terici, relieful, structura geologică, apele de suprafa)ă *i subterane, plantel

animalele, maladiile posibile legate de focarele naturale.

1



A doua grupă de factori este prezentată prin indicele integral ; nivelul de deteriorare a mediulu

"ncon&urător, care se caracterizează prin mai mul)i indici# folosirea "n calitate de etalon al concentraţiilo

ma(im' admisibile 9A! de substan)e poluante a aerului atmos-feric, a surselor de apă, a alimentelo

emisiilor ma(im' admisibile E9A! "n atmosferă, deversărilor ma(im' admisibile D9A! "n bazinele d

apă. În acest *ir de evaluări se includ *i indicii de eroziune a solului, dimensiunile minelor deschise d

dob'ndire a minereului pietrei!, suprafe)ele de păduri tăiate sau incendiate, terenurile ocu-pate d

gunoi*ti pentru reziduuri industriale sau gospodăre*ti, teritoriile poluate cu substan)e radioactive etc.

II.1.Ecoloia "edical!

În investiga)iile de peste hotare există un *ir de termeni, care cuprind aspectele ecologice al

problemei sănătă)ii omului. Jermenul folosit "n )ările străine MEnvironmental medicine0 "nseamn

Mecologia medicală0, ce se ocupă cu studierea aspectelor medicale ale me-diului *i sănătă)ii omului.

onform lui 2. Dediu, ecologia medicală prezintă o direc)ie ecologică, ce se dezvoltă concomiten

"n diferite domenii ale *tiin)ei medico-biologice *i se ocupă "n principiu cu elaborarea problemelo

referitoare la formele de adaptare morfo-fiziologică *i genetică a omului la mediul natural antropogen.

+a ora actuală baza acestei direc)ii este alcătuită de cercetările influen)elor ecologice asupr

sănătă)ii individuale *i evaluările lor pro-nostice referitoare la ecologia umană *i ocrotire

sănătă)ii, ale prob-lemelor generale ale mediului *i sănătă)ii, ale medicinei mediului.%ot fi divizate K direc)ii principale ale cercetărilor "n ecologia medicală#

1. Geora4ia "edical! )edical geograph! ; este considerată drept parte componentă a ecologie

medicale, include investiga)iile din domeniul medicinei tropicale. Este descrisă clinica bolilor tropicale

particularită)ile tratamentului lor, profilaxiei *i examenului medical, managementului, monitoringului. (

dezvoltă neurologia tropicală, microbiologia *i parazitologia tropicală, biochimia medicală etc.

De men)ionat tendin)a spre investiga)iile regionale ale problemelor ecologiei medicale.

În (candinavia se fac unele cercetări "n geografia medicală, inclusiv "n epidemiologia geneticăzoonozele *i maladiile infec)ioase, unele probleme ale medicinei mediului. În alte regiuni, cercetările a

un caracter particular. În Anglia, America de 3ord *i uNeit există tendin)a Mraionării0 maladiilor *

studierii varia)iilor geografice ale unor maladii "n parte, de exemplu, a alergiilor, cancerului, infec)iilo

virale, bolilor ereditare. Deoarece Mraionarea0 bolilor "ncă nu ne permite a "n)elege rolul factorilo

ecologici la apari)ia lor, se elaborează intensiv direc)ia, care studiază bolile de mediu.

1



$. 5olile deter"inate de 4actorii noci6i de mediu Environ-mental induced deseases! ; direc)i

care studiază rela)iile dintre boală *i factorii mediului, precum *i tabloul clinic al bolilor. Această direc)i

are o importantă mare pentru analiza ecologică "n cercetă-rile epidemiologice ale maladiilor.

/. 7S!n!tatea "ediului8 Environmental health! ; această direc)ie studiază nu maladiile, ci factor

mediului *i influen)a lor asupra sănătă)ii popula)iei. Este practic imposibilă delimitarea acestor direc)

ale ecologiei medicale *i K!. %roblemele sănătă)ii mediului includ, "n primul r'nd, cercetările poluări

mediului. (e cunosc investiga)iile influen)ei metalelor *i altor substan)e crom, vanadiu, nichel, arseniu

cobalt, cupru, oxizi de azot, ozon! asupra sănătă)ii.

(e fac cercetări de depistare a cancerigenilor *i substan)elor mu tagene de natură chimică, s

studiază ecologia *i efectele poluării regionale. (e dezvoltă climatologia medicală, medicina de munt

alpinică! etc.

II.$.Eco9ioloia u"an!

%e l'ngă acele discipline cu care ecologia este "n str'nsă legătură *i despre care de&a s-a relatat

pentru medici este foarte important a cunoa*te *i rela)iile dintre ecologia umană *i biologie. Unii auto

chiar consideră că ecologia umană este o *tiin)ă biologică. Desigur, această disciplină con)ine u

component biologic foarte vast. %rezintă interes, "n primul r'nd, acele *tiin)e biologice, ale căror teorii

metode sunt folosite de ecologia umană# biologia teoretică, genetica popula)ională, genetica ecologică

maladiile ereditare cromosomice! *i anomaliile la oameni, fiziologia ecologică, stările imunodeficitare

alergologia, toxicologia ecologică, toxicologia narcologică, radioecologia, biocibernetica.

Ecologia umană este destul de str'ns legată cu disciplinile medicale, "ndeosebi cu cele igienice.

Deci, a&ungem la concluzia că ecologia umană prezintă o sin- teză de *tiin)e, cauzată d

caracteristica integrativă a obiectului. Ecologia se studiază concomitent cu multe domenii *tiin)ifice

Ecologia umană prezintă o direc)ie *tiin)ifică complexă, interdisciplinară *i se integreaz

multilateral *i profund cu igiena. 2ntegrarea absolut str'nsă a acestor discipline provoacă uneori

ne"n)elegere "ntre speciali*tii corespunzători. Oi unii, *i al)ii tind spre a-*i răsp'ndi influen)a *i c'mpul dsupraveghere asupra mediului *i sănătă)ii.

2giena este o *tiin)ă medicală, care studiază influen)a factorilor mediului "ncon&urător asupr

sănătă)ii omului, capacită)ii lui de muncă *i a longevită)ii, elaborează normative, cerin)e *i măsur

orientate spre asanarea comunită)ilor, condi)iilor de trai *i de activitate a popula)iei.

1



Otiin)a igienică este destinată căutării căilor de protec)ie a sănătă)ii umane contra influen)ei nocive

factorilor fizici *i chimici, prin argumentarea *tiin)ifică a normativelor igienice privind con)inutu

substan)elor nocive "n mediul "ncon&urător.

ercetările antropoecologice sunt imposibile fără informa)ia ob)inută de la investiga)iil

igienice, epidemiologice *i ale medicinei sociale. %entru rezolvarea acestei probleme la ora actual

există Acordul de colaborare dintre 9inisterul (ănătă)ii *i %rotec)iei (ociale *i 9inisterul 9ediului, "

care sunt divizate activită)ile de supraveghere a mediului *i a sănătă)ii popula)iei, document aprobat

coordonat "n anul .

Actualmente, activitatea (erviciului (anitaro-Epidemiologic *i a 2nspectoratului Ecologic d

(tat se intersectează sensibil, fapt care "n multe privin)e impune conlucrarea permanentă *i acumulare

rezultatelor favorabile.

Ecologia umană este *tiin)a care studiază factorii mediului "ncon&urător, iar igiena mediului est*tiin)a care studiază schimbările stării de sănătate a oamenilor sănăto*i sub influen)a factorilor mediulu

"ncon&urător.

De men)ionat faptul că speciali*tii "n ecologia umană, de regulă, acumulează *i analizeaz

rezultatele investiga)iilor altor domenii de activitate, "n special, ale 9inisterului (ănătă)ii *i %rotec)i

(ociale. În perspectivă, c'nd evolu)ia ecologiei umane "i va asigura o dez-voltare deplină, se preconizeaz

a avea subdiviziuni *tiin)ifice *i cadre suficiente pentru realizarea tuturor cercetărilor antropoecologic

necesare.

Capitolul III

ALIMENTE ECOLOGICE

III.1. Aricultura ecoloic!

Agricultura ecologica a aparut "n Europa ca expresie a ne"ncrederii populatiei "n masurile d

siguranta alimentara si ca urmare a aparitiei de "mbolnaviri prin consum de produse purtatoare de nox

dioxina, trichinele, salmonele, E. coli de tip P 6<G, virus gripal, prioni etc.!.

1



Întruc't mai multe episoade de "mbolnavire au fost generate de tehnologiile de tip intensiv

industriale, bazate pe fortarea productiei prin suprafertilizarea terenului agricol, prin folosirea d

biostimulatori antibiotice, hormoni etc.! "n alimentatia animalelor, s-a conturat o cerinta noua, destul d

puternica, care s-a transformat "ntr-o adevarata miscare de nivel european, pentru obtinerea de produs

agroalimentare prin tehnologii curate, nepoluante, fara substante indezirabile.

+a baza productiei ecologice sta ideea ca principala cauza a degradarii calitatii biologice

produselor consta "n interventia necorespunzatoare a omului, la diferite niveluri structurale ale biosfere

iar cele mai grave efecte asupra omului rezulta din cumulul de greseli privind solul, plantele si animalele

Agricultura ecologica pune un accent deosebit pe calitatea naturala a produselor, aspectel

cantitative si productivitatea fiind pe un plan periferic. Dupa conturarea noilor principii, nu au "nt'rziat s

apara firme specializate, care ofera astfel de produse etichetate "n mod distinct si comercializate cu pretucrescute.

%entru prevenirea si combaterea "nselaciunii, eliminarea fraudelor prin substituirea produselo

ecologice cu cele conventionale mai ieftine!, "n scopul asigurarii protectiei consumatorilor, au aparu

reglementari specifice "n numeroase tari, iar apoi s-a trecut la elaborarea si aplicarea de standard

internationale, care urmaresc respectarea unor reguli stricte "n producerea, prelucrarea, transportul

comercializarea acestor produse.

În tara noastra, baza legala pentru organizarea productiei si desfacerii de produse ecologice a fos

pusa prin Prdonanta de Urgenta a 4uvernului nr. KF7, aprobata prin +egea nr. K176 si pri

Lotar'rea de 4uvern 6G76, care stabileste 3ormele metodologice de aplicare a prevederilor P.U.4

nr. KF7.

onform P.U.4., prin productie ecologica se "ntelege obtinerea de produse agroalimentare far

utilizarea de "ngrasaminte chimice, pesticide insecticide, acaricide, substante dezinfectante etc.! pentr

combaterea daunatorilor, aditivi si biostimulatori alimentari pentru animale antibiotice, coccidiostatice

hormoni etc.!, medicamente, organisme modificate genetic si derivatele lor.

%roductia agroalimentara ecologica are ca :cop realizarea unor sisteme agricole durabil

diversificate si echilibrate, care asigura prote&area resurselor naturale si sanatatea consumatorilor si s

refera la obtinerea de#

1



produse vegetale si animale primare neprocesate5 produse de origine animala si vegetala procesate, destinate consumului uman5 materii prime fura&ere si fura&e compuse, destinate hranirii animalelor din ferme cu productie ecologica.

Jrecerea de la productia agricola conventionala la cea ecologica se realizeaza "ntr-o anumit

perioada de timp de ordinul anilor!, "n concordanta cu standardele ecologice internationale si c

prevederile L.4. 6G76.

%entru punerea "n aplicare a dispozitiilor P.U.4. nr. KF7, s-a "nfiintat Autoritatea 3ationala

%roduselor Ecologice A.3.%.E.! "n cadrul 9inisterului Agriculturii si Alimentatiei, care asigur

respectarea prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de productie ecologica, d

certificare si de comercializare ale produselor agroalimentare, "n concordanta cu reglementaril

organismelor internationale "n domeniu la care :om'nia este parte.

Price producator de produse agroalimentare ecologice trebuie sa-si "nregistreze activitatea la A3%

si sa se supuna controlului unui organism de inspectie si certificare acreditat.

Din datele furnizate de A3%E, rezulta ca, "n anul K, au fost "nregistrati legal 66G producatori

din care#

− F de producatori pentru productia vegetala inclusiv productia de plante medicinale, seminte, impor

export de produse!5

− G de producatori pentru domeniul productiei animale lapte, carne, oua!5− F1 de producatori de apicoli miere ecologica!.

Din cauza faptului ca :om'nia nu are, "nca, o piata interna dezvoltata de produse ecologice, pest

8 din productia ecologica este exportata "n tari, precum 4ermania, Elvetia, Planda si 2talia.

(uprafetele cultivate "n conditii ecologice "n :om'nia au crescut de la 6G. hectare "n l

<G. hectare la sf'rsitul lui K, iar septelul de la 6. de animale oi si vaci! la <. capete "

K.

1



Hig. nr. 6 Evolutia productiei vegetale certificate ecologic

:egulile privind sistemul de inspectie si de certificare si conditiile de acreditare a organismelor d

inspectie si de certificare ecologica sunt stabilite prin Prdinul 9inisterului Agriculturii, %adurilor s

Dezvoltarii :urale nr. <G7K. În vederea acreditarii se efectueaza examene de laborator complex

asupra solului si a produselor vegetale si animaliere.

%entru productia animaliera inspectiile se efectueaza "n toate stadiile de productie, sacrificare

procesare, p'na la v'nzarea catre consumatori. +aboratoarele trebuie sa fie acreditate :E3A: si s

respecte prevederile standardului european E3 2(P F<66#61 privind cerintele generale pentr

organismele care aplică sistemul de certificare a produselor.

III.$.Principiile de 9aza ale produc iei aroali"entare ecoloice ; trecerea de laț

74urc! la 4urculi !8ț

%rincipiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt#

6. eliminarea tehnologiilor poluante si a organismelor modificate genetic si7sau a produselor derivate diastfel de organisme, cu exceptia unor medicamente de uz veterinar5

. realizarea structurilor de productie si a asolamentelor "n cadrul carora rolul principal revine speciilo

soiurilor si raselor cu "nalta rezistenta si adaptabilitate5K. ameliorarea fertilitatii naturale a solului prin folosirea de asolamente adecvate si "ngrasaminte organic

naturale!5

1



F. integrarea cresterii animalelor "n sistemul de productie ecologica a plantelor5<. utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si "nlocuirea acestora "n c't mai mare masur

prin utilizarea rationala a energiei neconventionale energia solara, biogazul etc.! si a produselo

secundare refolosibile5

@. aplicarea de tehnologii pentru cresterea animalelor, care sa satisfaca cerintele fiziologice si dcomportament etologice! ale speciilor si raselor.

În cele ce urmează vor fi prezentate mai pe larg, principiile de ob inere ale produselor alimentarț

ecologice, "n conformitate cu noile prevederi legale i propuse de Uniunea Europeană.ș

Eli"inarea te'noloiilor poluante i a orani:"elor "odi4icate enetic i<:au a produ:elorș ș

deri6ate

Te'noloii poluante

Te'noloiile poluante pot să apară at't prin practicarea unei agriculture ira ionale dar i priț ș

prisma industrializării for ate i fără asigurarea unor măsuri de precau ie "n mediul urban "n ceea cț ș ț

prive te poten ialul poluant al mediului i implicit al producerii de alimente ce urmează a fi consumate dș ț ș

către popula ie.ț

Eliminarea tehnologiilor poluante se referă "n principal la scoaterea din circuitul natural al agen iloț

toxici7poluan i.ț

Agen)ii poluan)i, respectiv substan)ele toxice *i7sau nocive, se pot acumula "n cantită)i ce depă*es

limitele maxim admisibile, at't "n sol, c't *i "n apele de suprafa)ă *i subterane. %rintre ace*ti agen

poluan)i pot fi considerate# reziduurile zootehnice, nămolurile oră*ene*ti de canalizare

mena&ere! nămolurile provinte de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului *i c'nepii, a celulozei etc., car

pot con)ine peste limitele maxim admisibile metale grele, substan)e organoclorurate din clasa LL

DDJ, triazine, compu*i ai azotului *i fosforului nitra)i *i fosfa)i! etc. dar *i diferi)i agen)i patogeni.

%rintre consecin)ele nocive ale acestor substan)e men)ionăm "n mod special# efectele

cancerigene *i mutagene, acumularea "n verigile lan)ului trofic, toxicitate mare etc., toate contribuind

la perturbarea gravă a echilibrului natural.

3itra)ii pot genera nitri)i care "n cantită)i mari au efecte nocive asupra sănătă)ii umane. De

asemenea, dacă fosfa)ii *i nitra)ii a&ung pe diferite căi "n ape, contribuie la producerea *

intensificarea procesului de eutrofizare, care "n final determină degradarea acestora *i distrugerea

2



par)ială sau chiar totală a florei implicit i plante de cultură! i faunei i animale domestice! prinș ș ș

eliminarea oxigenului *i formarea unor compu*i chimici nocivi.

2riga)ia *i drena&ul incorect, asociate cu alte practici necorespunzătoare monocultură sau

asolamente de scurtă durată, af'nare excesivă a solului, cu precădere prin lucrări superficiale numeroase

nerespectarea perioadelor optime de lucrabilitate *i traficabilitate a solului etc., lucrarea solului pe

terenurile situate "n pantă din amonte "n aval etc.! la care se mai adaugă o gestionare *i utilizare

necorespunzatoare a terenurilor agricole *i o folosire ira)ională a fondului forestier, determină

apari)ia *i intensificarea degradării fizice a solului prin procese ca# destructurarea, compactarea

crustificarea, eroziunea eoliană *i hidrică, contribuind "n acest mod *i mai mult la sensibilizarea

favorizarea *i accentuarea poluării pe diferite căi a principalelor componente ale mediului "ncon&urător.

%onderea cea mai mare a agen ilor toxici "n agricultură o auț inr! !"intele c'i"iceș administrate

pentru a spori cre terea i dezvoltarea plantelor de cultură, care pe langă faptul că trebuiesc evitate, esteș ș

absolut necesară găsirea unor substitute sau a unor tehnici de prevenire a efectului acestora.

Îngră*ămintele sunt amestecuri de substan)e simple *i7sau compuse, de natură organică sau

minerală, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă "n sol, la suprafa)ă, sau foliar "n scopu

sporirii fertilită)ii solului *i a produc)iei vegetale.

Din punct de vedere al originii, "ngră*ămintele sunt chimice cu azot, fosfor, potasiu

microelemente etc.!, respectiv produse industriale anorganice minerale! *i organice ex. urea *

deriva)ii ei!, organice naturale care provin din sectorul zootehnic!, organice vegetale care provin de la plante verzi# lupin, mazariche, latir, sulfina etc.5 *i plante uscate!, bacteriene nitragin, azotobacterin

fosfobacterin etc.!.

=nr!>!"inte "inerale :au c'i"ice

Îngră*ămintele minerale au o concentra)ie mare "n nutrien)i *i posibilită)i multiple de

combinare. (e pot produce sub diferite forme, sunt manipulate cu u*urin)ă iar administrarea lor se face

mecanizat, acesta fiind avanta&ul folosirii lor pe scara larga "n agricultura clasică.

Îngră*ămintele minerale, "n special cele cu azot, fiind solubile, au calitatea de a putea asigura

aproape "n totalitate nutrien)ii necesari plantelor *i "ntr-o formă care să permită plantelor absorb)ia

lor directă. Aceste avanta&e favorizează utilizarea lor cu preferin)ă "n detrimentul "ngră*ămintelor

organice, a căror manipulare *i administrare este mai dificilă *i mai costisitoare.

Disiparea nutrien)ilor aplica)i "n sol "n alte compartimente ale mediului "n mod special "n mediu

2



acvatic! depinde de solubilitatea fiecărui tip de "ngră*ăm'nt utilizat. Astfel, "n marea lor ma&oritate

"ngră*ămintele chimice cu azot sunt solubile aproape "n totalitate "n apa din sol, ceea ce creează

posibilitatea pierderilor de nitra)i "n anumite circumstan)e *i concentrarea lor "n timp "n apele

subterane *i de suprafa)a.

Hosfa)ii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumul'ndu-se "n frac)iunea minera

coloidală a solului "n care sunt reversibil adsorbi)i. antitatea de fosfa)i solubilizată de către apa din sol

este "n mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor, cantitatea antrenată prin mi*carea apei "n

straturile mai profunde ale solului este foarte redusă.

=nr!>!"inte oranice

%roduc)ia animalieră se dezvoltă "n gospodării individuale *i "n mari ferme de produc)ie concentrat"n zone tradi)ionale de cre*tere a animalelor. P consecin)ă importantă constă "n acumularea "

cantită)i mari a materialelor organice reziduale de consisten)a solidă, lichidă *i semilichidă. În mo

normal aceste reziduuri, cu valoare de "ngră*ăminte organice, sunt utilizante la fertilizare

terenurilor agricole din apropiere.

Atunci c'nd numărul animalelor este mult mai mare dec't cel optim pentru suprafa)

agricolă a fermei, cantitatea de&ec)iilor depă*e*te necesarul posibil de utilizat ca "ngră*ăm'nt organic

astfel că acestea devin de*euri care trebuie stocate *i apoi eliminate. În acest scop este necesar să fie luatanumite măsuri complementare direct la sursă, av'nd caracter tehnologic, "n func)ie de raportul dintr

produc)ia vegetală *i cea animalieră.

Încărcarea resurselor de apă cu nutrien)i proveni)i din deversările de&ec)iilor de la fermele d

animale este o consecin)ă negativă, at't a negli&en)ei *i exploatării unor utila&e tehnologice *

bazine de stocare defecte, c't *i a nerespectării legisla)iei "n vigoare privind apa *i protec)ia mediului.

Administrarea de&ec)iilor semilichide *i lichide pe terenuri cu pantă accentuată, pe terenuri sla

drenate, "nghe)ate, pe terenuri situate "n apropierea cursurilor de apă sau prin aplicarea unor cantită

excesive *i alegerea gre*ită a momentului administrării sunt practici agricole trebuie evitate.

Este importantă valoarea ridicată de fertilizare a gunoiului de gra&d *i a de&ec)iilor p

unitatea de volum. Dacă acestea sunt bogate "n nutrien)i, atunci pentru producătorii agricoli devin

rentabilă stocarea *i utilizarea lor "n locul "ngră*ămintelor minerale, care sunt mai pu)in accesibile di

2



cauza pre)urilor ridicate. Acest "ngră*ăm'nt organic este ieftin *i la "ndem'na fiecărui producăto

agricol *i, "n plus, poate fi completat cu "ngră*ăminte chimice pentru a realiza necesarul optim d

nutrien)i pentru culturile agricole.

De&ec)iile de porc sau de pasăre "n special, pot fi procesate *i transformate "n substan)concentrată, ce poate fi valorificată prin comercializare ca "ngră*ăm'nt, rezolv'nd astfel *i problem

de*eurilor "n exces.

Jrebuie să se cunoască faptul ca orice "ngră*ăm'nt cu azot sub formă organică est

mineralizat, rezult'nd "n final forme de azot nitric *i amoniacal. %rincipalul factor de evolu)ie spr

forme minerale de azot "l constituie raportul 73, respectiv raportul existent "ntre cantită)ile de carbo

provenit din resturi vegetale! *i azot din "ngră*ăm'nt. El poate fi mai mult sau mai pu)in ridicat *

condi)ionează viteza de mineralizare. Jrecerea de la forma organică la cea minerală amoniacală sanitrică! este "n func)ie de valoarea raportului 73.

Îngră*ămintele organice cu un raport 73 scăzut Q6<!, cum sunt de&ec)iile fără a*ternut de paie

evoluează rapid de exemplu# nitrificarea gunoiului de porc are loc "n trei p'nă la cinci săptăm'ni!, "n

timp ce "ngră*ămintele cu raport 73 ridicat RK!, cum sunt de&ec)iile cu a*ternut de paie, sun

mineralizate mai lent, "n func)ie de tipul substan)elor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai pu)i

degradabile *i de natura de&ec)iilor.

Terenurile aricole cultivate constituie un mediu specific unde speciile de plante dominante sun

"nlocuite cu regularitate. 3umărul speciilor cultivate este limitat, de aceea, din punct de vedere a

diversită ii biologice, se consideră că au o mare importan ă a a numitele activită i antropice saț ț ș ț

practici agricole CprietenoaseC fa ă de mediu#ț

- evitarea efectuării arăturilor timpurii iarna-primăvara!, pe un sol prea umed, care conduce l

compactarea solului, afect'nd modul de via ă al organismelor care trăiesc "n sol5ț

- folosirea c't mai redusă a agregatelor agricole agresive freze, grape, cultivatoare! pentr

af'narea i mărun irea solului, care pot afecta i ucide organismele din sol5ș ț ș

- aprovizionarea solului cu materiale organice, stimul'nd astfel activitatea benefică a r'melor5

- efectuarea lucrărilor solului c't mai devreme posibil pentru a permite animalelor sălbatice s

revină "n habitatul lor natural5

2



- cositul i seceratul să se efectueze de la mi&locul c'mpului spre margini, să fie efectuate c't maș

t'rziu posibil pentru a evita uciderea puilor i animalelor tinere5 ma inile de recoltat să fie dotate cș ș

dispozitive de alarmă pentru "ndepărtarea animalelor5

- păstrarea de spa ii necultivate "ntre cele cultivate haturi!.ț

Pa?i ti* 42ne e i p! uni @ș ț ș ș sunt considerate ecosisteme naturale i se constituie ca elementș

dominante ale mediului rural cu o mai mare diversitate biologică dec't zonele cultivate, mai ales dac

sunt "n regim natural. Este necesar să se cunoască faptul că, "n special "n zonele montană i de deal, acestș

ecosisteme sunt deosebit de sensibile i fragile. (olurile prezintă o aciditate naturală care influen eazș ț

considerabil compozi ia florei naturale fura&ere. P bună practică agricolă o reprezintă dezvoltarea dț

pă unat cu animalele la munte, "n timpul verii, la st'ne i văcării, i de asigurare a iernării "n cadruș ș ș

fermelor proprii, av'nd ca hrană de bază f'nurile naturale, multiflorale.

În scopul prote&ării acestor ecositeme naturale i a biodiversită ii lor deosebite sunt necesarș ț

următoarele măsuri#

- a nu se efectua fertilizări sau alte lucrări de "ntre inere "n pa&i ti i f'ne e naturale, "n perioadț ș ș ț

"nfloririi plantelor5

- a nu se efectua lucrări c'nd solul este prea umed pentru a nu determina apari ia proceselor dț

degradare a solului prin compactare excesivă, cu numeroase consecin e negative i asupra organismeloț ș

care trăiesc "n sol5

- a se salva i prote&a arborii mari solitari i arbu tii existen i, deoarece asigură hrană i adăpoș ș ș ț ș

vie uitoarelor sălbatice5ț

- a prote&a pă unile naturale5 se vor cosi doar dacă este necesar i "n nici un caz nu se vor araș ș

pă unile degradate se vor "nsam'n a "n solul nearat utiliz'nd semănători dotate cu brazdare adecvate5ș ț

- a se lăsa, prin rota ie, suprafe e necosite pe pa&i ti i f'ne e5 este indicat să se facă parcelări, iar lț ț ș ș ț

K-F ani o parcelă să fie lăsată necosită, pentru o re"nsăm'n are naturală completă5ț

- a se cosi manual dacă terenul are o stare de umiditate ridicată i "n luncile inundabile, unde estș

practic imposibilă utilizarea ma inilor agricole5ș

2



- a nu se pă una pe pă unile "mbătr'nite, degradate, pe cele proaspăt "nsăm'n ate "n scopuș ș ț

regenerării5 pă unatul nu se practică nici "n păduri, pe coastele dealurilor acoperite cu arbu ti sau altș ș

vegeta ie specifică, "n zone prote&ate din &urul lacurilor i r'urilor, chiar dacă acest lucru nu este profitabț ș

economic5

- pe coastele dealurilor, pe pantele lacurilor i r'urilor, "n zonele nisipoase sau cu soluri calcaroasș

pă unatul se va practica cu număr redus de animale, "n special de oi5ș

- suprapă unatul este interzis5 este necesar să se asigure un raport optim "ntre numărul de animalș

suprafa a i calitatea pa unii5ț ș ș

- este necesar ca vara, la st'ne, locul pentru muls i "nnoptare al animalelor să fie schimbat la K-ș

zile pentru a evita supra"ngră area terenului i pentru a se asigura o "ngră are uniformă t'rlire!5ș ș ș

- pe f'nea ă, bălegarul bine putrezit se va "mpră tia primăvara, imediat după topirea zăpezii, "ț ș

strat c't mai uniform5 odată cu această opera ie se poate realiza i supra"nsăm'n area cu semin e dț ș ț ț

specii de leguminoase sau graminee valoroase, cu o recomandare specială pentru trifoiul alb, "ncorporat

"n masa de fertilizant natural5

- "ngră area pă unilor i f'ne elor se va face numai cu "ngră ăminte organice naturale i se vș ș ș ț ș ș

face "n fiecare an5 pentru a evita acidificarea solului i pentru a evita fenomenul de sălbăticire a floreș

acest fenomen este prezent numai la munte!, ciclul vărat - iernat nu trebuie "ntrerupt i se va practica cș

o "ncărcătură echilibrată de animale la hectar5

- se va evita folosirea bălegarului pentru fertilizare care con ine rumegu utilizat ca a ternut pentrț ș ș

animale, din cauza acidită ii pe care acesta o determină5ț

- "n cazul cositului mecanizat, să se evite rănirea animalelor i a păsărilor care se ascund adesea "ș

zonele necosite, prin "nceperea cositului de la mi&iocul c'mpului spre margini i prin dotarea utila&elor cș

dispozitive de alarmă.

Di:truerea c'i"ic! a te,turii :olului, provocată prin utilizarea practicii gre ite de compensare ș

fertilită ii slăbite sau reduse a solului cu cantită i din ce "n ce mai mari de "ngră ăminte, poate ț ț ș

combătută dacă se adoptă următoarele bune practici#

- punerea respectivelor terenuri "n stare de elină verde pe o perioadă determinată5ț

2



- transformarea terenurilor afectate "n terenuri "nierbate permanent pă uni, f'ne e, etc.!, "n speciș ț

a celor situate pe pante abrupte i cu o configura ie concavă5ș ț

- "nfiin area culturilor de toamnă-iarnă5ț

- rota ia culturilor5ț

- practicarea culturilor ascunse.

Orani:"e "odi4icate enetic i<:au deri6ate ale ace:toraș

Prganismele modificate genetic P94! sunt acele organisme, incluzand aici, microorganismele

celulele de plante, animale, in al caror genom sunt transferate gene de la alte organisme ce nu aparti

aceluiasi taxon. ?iotehnologiile au rezolvat numeroase probleme economice, medicale, farmaceutice

astfel, ele urmărind utilizarea in aceste scopuri a culturilor de celule vegetale si animale si microorganismelor pentru producerea de substante utile. De asemenea, cu a&utorul biotehnologiilor s-a

putut obtine organisme reprogramate genetic, necesare in crearea de noi varietati de plante cu o mar

eficien ă economică.ț

OMG @ o pro9le"!

- Pentru Oa"enii# ele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaz

sanatatea mamiferelor. %orumbul modificat genetic 9P31@K al companiei 9onsanto, aprobat pentr

consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilo

cobailor care l-au consumat "n timpul unui studiu stiintific. (tudiul a fost realizat de cercetatorul france

4illes Eric (erralini si publicat "n martie G.- Pentru Mediu# Pdata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificat

genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. ulturi

conventionale sau ecologice din &ur pot fi impurificate prin polenizare, datorita vantului sau insectelor. D

asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente l

insecte si erbicide. 9ulte insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura sufer

si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. Asa este cazul buburuzelor care s

hranesc cu paduchi de frunza.

2



Au aparut de&a buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificat

genetic. P94 se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultand astfel organism

noi, intr-un mod necontrolat si imprevizibil.

- Pentru -er"ieri# ulturile modificate genetic au fost create pentru profit de companii producatoare, care au o politica extrem de agresiva. Una din consecintele utilizarii de seminte modificat

genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare semintele obtinute din recolta di

cauza patentelor pe aceste varietati. 2n fiecare an agricultorul va trebui sa cumpere semintele de l

companiile producatoare. 2n cazul "n care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura

este pasibil de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catre companie, pe baza legislatiei d

proprietate intelectuala. eea ce este si mai ingri&orator, este faptul ca legislatia care teoretic isi propun

sa prote&eze fermierii de contaminare cu P94, este absolut inaplicabila.

Datorita uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic exista riscul ca o cultura "ntreaga s

fie distrusa de un singur daunator nou.

%entru mediile rurale in care este dezvoltat agroturismul, prezenta culturilor modificate genetic i

micile ferme reprezinta un dezavanta& ma&or pentru imaginea acelei zone, datorita ingri&orarilo

cetatenilor din toata lumea, care sunt alarmati de riscurile P94-urilor asupra sanatatii si mediului si car

doresc ca alimentele pe care le consuma sa fie cat mai sigure si ecologice.

%rin aceasta tehnologie se poate a&unge la un monopol cu efecte devastatoare pentru drepturil

agricultorilor si consumatorilor, care vor deveni dependenti de produsele firmelor producatoare de P94

Ri:curile pentru :anatatea u"ana :i pentru "ediul incon?urator prezentate orani:"el

"odi4icate enetic

Atat noile tehnologii, cat si modernizarea economiei au influentat in mod hotarator ; si nu de putin

ori in sens negativ ; sistemul agroalimentar si calitatea hranei. 2n timp ce unii specialisti din cercetar

considera modificarile genetice un instrument de importanta ma&ora pentru dezvoltarea alimentatie

organismele modificate genetic P94! sunt privite cu neincredere, fiind asociate fenomenului d

globalizare sunt considerate /antievolutioniste0.

ercetarile recente au demonstrat faptul ca nu exista o unitate de opinii in legatura cu modalitate

in care biotehnologiile, respectiv P94 pot rezolva problemele sectorului agroalimentar. Prganizati

2



9ondiala pentru Agricultura si Alimentatie HAP! recunoaste potentialul acestor noi tehnologii, insa, i

acelasi timp, constientizeaza problemele pe care le pot genera.

P analiza riguroasa a P94 presupune evaluarea acestora atat din punctul de vedere al influentelo

asupra securitatii alimentare, cat si a efectelor potentiale exercitate asupra dezvoltarii durabile.Un alaspect important este acela al evaluarii costurilor, pe termen lung, generate de noile tehnologii asupr

mediului. 2n general, avanta&ele cresterilor de productie sunt diminuate de neincrederea consumatorilor.

P94 au dat nastere, in ultima perioada, unor dezbateri aprinse, atat pe plan mondial, cat si i

:omania.

2n domeniul ingineriei genetice s-au inregistrat numeroase progrese care au determinat aparitia d

plante si animale transgenetice de tipul porumbului si cartofilor rezistenti la insecte, tomatelor cu coacer

intarziata si continut ridicat in substanta uscata etc.

(ustinatorii produselor transgenetice considera ca, oricum, in timpul digestiei, AD3-ul alimentelo

este distrus5 la polul opus se afla numerosi oameni de stiinta care se impotrivesc modificarilor genetice d

orice tip pe baza argumentand ca P94 pot provoca la om, alergii de diverse tipuri si pot afecta sistemu

imunitar.

Din 6 au inceput sa fie cultivate in (UA cereale si legume ale caror gene au fost alterate pri

biotehnologiile moderne. Aceste produse au fost introduse si pe piata europeana fara ca publicu

consumator sa stie ce mananca. (onda&ele indica faptul ca peste 8 din consumatorii europeni resping

astfel de alimentatie avand in vedere si avertismentele asupra riscurilor pentru sanatate pe care l

presupune consumul unor asemenea produse date de specialisti in genetica si medicina. Experimentele d

pana acum au dovedit ca sunt posibile# o crestere a rezistentei la antibiotice, aparitia unor alergii, marire

toxicitatii in organism.

2n tarile din Uniunea Europeana, exista un adevarat scandal pe tema securitatii alimentatiei. 2n prim

plan sunt vizate importurile de alimente si cultivarea soiurilor modificate genetic.

Jari ca 4ermania si %ortugalia au oprit cultivarea soiurilor de porumb modificate genetic. omisi

Europeana a limitat introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, in urma dovezilor privin

riscul pentru sanatatea umana si mediul incon&urator aduse de Asociatia 4reenpeace.

2



2ntr-un raport al 2(AA (erviciul 2nternational pentru %romovarea ?iotehnologiei Agricole! s

arata ca :omania se afla printre cele cateva tari din lume care cultiva si testeaza soiuri de cereal

modificate genetic. %roducatorii agricoli din :omania au cultivat seminte de soia modificate genetic, ia

productia obtinuta ulterior a intrat in industria de prelucrare a carnii. De asemenea se mai cultiva cartofi

porumb transgenetice. :eprezentantii producatorilor sustin ca nu exista nici un pericol asupra sanatatii i

urma consumarii produselor lor, iar tot acest scandal din Europa este cauzat de fapt de lupta marilo

companii producatoare de insecticide si ingrasaminte chimice, care se simt amenintate de iesirea de p

piata.

2n urma unor experiente pe sobolani hraniti cu cartofi modificati genetic s-a a&uns la concluzia c

animalele s-au ales cu un sistem imunitar slabit si cu afectiuni ale creierului.

Daca in Uniunea Europeana, etichetarea corespunzatoare a alimentelor modificate genetic estobligatorie in (UA nu se intalneste inca o asemenea reglementare.

onform buletinului de specialitate al onsiliului pentru :esponsabilitate 4enetica din America

circa 8 din marfurile aflate in magazinele din (UA sunt suspectate de a contine P94. Jinand cont d

faptul ca in :omania importurile de alimente din (UA sunt semnificative, este foarte probabil ca mult

dintre produsele comercializate pe piata romaneasca sa contina P94.

:eferiri la produsele transgenetice se regasesc si in unele acte normative din :omania. Astfel di

anul , testarea, utilizarea si comercializarea P94 sunt supuse unui regim special, prevazut d

Prdonanta nr. F. Price import, export, comert cu produse modificate genetic este obligatoriu sa fi

notificat si avizat de catre omisia 3ationala pentru (ecuritate ?iologica 3(?!. %e ambala&el

produselor comercializate trebuie specificat daca exista in componenta lor P94.

Prdonanta de urgenta nr. G din iunie 6 privind reglementarea circulatiei si comercializar

alimentelor defineste alimentele provenite din P94 si7sau P94 ca fiind alimente care contin

combinatie noua de material genetic obtinut prin tehnici de biotehnologie si7sau organisme orice entitat

capabila sa reproduca sau sa transfere material genetic! in care materialul genetic a fost modificat printr

un proces care nu are loc in mod natural prin imperechere si7sau recombinare naturala.

2n conditiile utilizarii ingrasamintelor chimice, culturile transgenetice au un randament mai mare

(e considera, de asemenea, ca agricultura transgenetica poate contribui in viitor la revolutionarea unui a

2



domeniu, respectiv farmacologiei, alimentele concepute prin intermediul noilor tehnologii fiind orientat

in directia satisfacerii unor necesitati terapeutice distincte.

2ngineria genetica se diferentiaza de metodele traditionale prin aceea ca genele sunt transferate intr

specii diferite si nu in cadrul aceleiasi specii, transfer imposibil de realizat in conditii naturale. Apare, iaceste conditii inca o problema ; acea a consecintelor asupra echilibrului natural, a gradului in care est

afectat acesta.

2nsa, adeptii utilizarii soiurilor transgenetice mai aduc inca un argument# P94, datorit

modificarilor genetice la care au fost supuse devin rezistente la boli si daunatori si nu ai necesita folosire

de pesticide, substante atat de periculoase. +egat de folosirea pesticidelor doi cercetatori francezi au facu

o precizare care poate sa schimbe total felul de alimentatie. Dupa parerea doctorilor Dupont si 9ol=hou

/aproape &umatate din populatia mondiala sufera, a suferit sau va suferi de o patologie alergicalimentara0.

ei doi oameni de stiinta au observat, incepand cu anii S1, in toate spitalele din Hranta, o crester

foarte mare a manifestarilor alergice de origine alimentara, pornind de la simple mancarimi, afte s

vomitat, pana la edem sau socul anafilactic o alergie violenta, provocata de introducerea in organism

unor substante straine!, niste patologii care uneori sunt mortale. 2n Hranta, unele organisme publice, cum

ar fi 2nstitutul 3ational pentru ercetarea Agronomica, au inceput sa puna in discutie o /problem

serioasa a sanatatii publice0.

2n 6, un fost consilier in igiena alimentara al guvernului englez a admis ceea ce multi oameni d

stiinta acuzau de mult timp# pesticidele folosite in agricultura, propagate din abundenta in atmosfera, a

putea fi motivul unor numeroase patologii umane, mai mult sau mai putin grave. %aradoxul est

ingri&orator# tehnicile agricole ii pun in pericol sanatatea.

Autorul acestui raport exploziv, doctorul +eNis :outledge, a afirmat chiar ca aproape un sfert di

cazurile misterioasei maladii a encefalomielitei mialgice sindromul oboselii cronice!, cat si alte mult

cazuri de deficienta imunitara, cum ar fi astmul, colopatia spasmodica sindromul colonului iritabil!

alte alergii sunt legate de pesticide. Doctorul :outledge a afirmat# /Am cercetat pesticidele timp de ma

bine de douazeci de ani si de acum sunt convins ca ne omoara incet, dar sigur0.

Acest semnal de alarma a avut drept rezultat un studiu guvernamental intreprins in Anglia, care

stabilit ca anumite produse alimentare, distribuite in marile lanturi de supermar=eturi, contineau reziduu

3



chimice care depaseau cantitatile legale. P astfel de concluzie a facut sa apara din nou sinistra amintire

DDJ-ului diclor-difenil-triclor-etan!, un pesticid toxic, care se acumula in testuri, utilizat din abundent

intre anii 6@ si 61. (igur, DDJ-ul este in prezent interzis. Jotusi, produsele chimice utilizate pentru

a-l inlocui ar putea fi la fel de nocive pentru sanatate, dar studiile facute pe ele nu s-au terminat inca.

(pecialistii sunt de parere ca exista o adevarata prapastie intre ceea ce stim noi despre pesticide s

nivelul la care au a&uns cercetarile in prezent. (ub pretextul productivitatii multe intreprinderi agricole a

toate drepturile si trebuie, din pacate, astepta un accident, pentru a se obtine compozitia acestor pesticide

ompaniile mari par indiferente, afirmand ca altfel nu se poate. Ele uita ca agricultura are o istori

de 6. de ani si ca era agroindustriala are doar 6< de ani. În 61F, 3icolas Appert a pus la punc

conservarea alimentelor prin sterilizare si doar la inceputul secolului al TT-lea produsele agroindustrial

au inlocuit produsele agricole. Pamenii de stiinta dispun de prea putine mi&loace pentru a evalua in mocorect consecintele tehnicilor de transformare a materiilor prime.

2n Antichitate, romanii si chinezii se foloseau de minerale pentru a respinge insectele. Holosire

pesticidelor chimice, a aparut in anii SK, s-a generalizat dupa cel de-al doilea razboi mondial si a atins c

rapiditate praguri periculoase pentru consumatori. Dupa parerea expertilor, fructele si legumel

necultivate biologic prezinta in prezent un risc real pentru consumatori, din cauza reziduurilor d

pesticide si a altor produsi chimici prezenti pe coa&a. Unii dintre ei nu pot fi indepartati nici la spalare

pentru ca au penetrat in interiorul legumelor sau fructelor.

Pr, cand se stie ca pesticidele perturba functiile vitale ale plantelor cum ar fi fotosinteza! si ca sun

capabile sa distruga intestinul unei omizi, trebuie sa ne punem intrebari serioase asupra actiun

insecticidelor si a altor nitrati asupra organismului nostru. Dupa parerea cercetatorilor, in viitor va trebu

sa ne preocupam serios si de problema metalelor grele cadmiu, plumb, zinc, mercur si aluminiu! care s

acumuleaza in organismul nostru, prin intermediul alimentelor.

onsumatorii trebuie sa aiba un rol important in acest sens, avand posibilitatea sa influentez

deciziile producatorilor prin optiunile, documentate, pentru anumite produse si respingerea altora.

:ezultate ale unor analize de laborator realizate pentru alimentele cumparate de 4reenpeace di

magazinele alimentare din :omania arata ca romanii sunt cobai pentru alimentele modificate genetic, ia

autoritatile tin rezultatele secrete in mod ilegal.

3



In 6ederea "ini"alizarii poluarii enetice de catre culturile@ OMG* raportul reco"anda

:erie de "a:uri* care :a 4ie luate de catre aeicultorii care nu dore:c :a culti6e 6arietati tran:enice

- :evizuirea, cu maxima atentie, a distantelor minime de protectie5

- Anchete prealabile in fermele invecinate privind natura culturilor care au precedat semanaturile d

varietati conventionale5

- 2nstalarea unor bariere vegetale protectoare, mai ales in cazul culturilor semincere non-P94.

3umeroase pareri insa sustin ca modificarile genetice genereaza numeroase efecte adverse asupr

sanatatii umane si a mediului NNN.bioresurse.ro!#

B efecte alergice si toxice asupra oamenilor5

9a&oritatea culturilor modificate genetic sint concepute sa reziste la aplicari fara limita de ierbicid

Doua dintre cele mai folosite chimicale, bromoxnil si glphosat :oundup J9! sint asociate cu tulbura

de crestere ale fetusilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Lodg=in. (e considera ca soiul d

%P:U9? modificat genetic numit (tar+in= declanseaza reactii alergice precum voma, diareea si socu

anafilactic. Unii consultanti stiintifici din (UA considera ca toate proteinele din porumbul modifica

genetic K@8 din productia (UA! ar putea actiona ca agenti antigenici si alergenici.

B efecte alergice si otravitoare asupra plantelor si animalelor.

2n aceasta privinta, cercetatoarea dr. biolog 2rina Erma=ova a efectuat un experiement la 2nstitutu

de 3eurofiziologie si (tudiul Activitatii 3ervoase (uperioare de pe langa Academie :usa de (tiinta

3oua femele de cobai au fost impartite in K grupe de cate K# un grup de control, un grup in a carui hran

s-a adaugat faina de soia modificata genetic si un grup care a consumat alimente amestecate cu faina d

soia obisnuita. Au fost numarate femelele care au nascut si numarul de cobai nascuti si morti. Dup

primul stagiu, cobaii au fost impartiti in doua grupe, una hranita cu faina de soia modificata geneti

cealalta hranita cu faina de soia obisnuita.

A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmasii femelelor hranite cu soia modificat

genetic. 2n plus, K@8 dintre aceiasi cobai cantareau mai putin de de grame, fapt care evidentia stare

lor de extrema slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenta clara intre hranire

cu alimente modificate genetic si starea de sanatate a urmasilor.

3

http://www.bioresurse.ro/

http://www.bioresurse.ro/



/9orfologia si structurile biochimice ale cobailor sint foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor

ceea ce este extrem de ingri&orator in ce priveste efectele asupra mamelor si bebelusilor nenascuti, ma

ales in contextul in care se urmareste introducerea de cat mai multe P94 in alimentatia umana, di

ratiuni comerciale0, a declarat in concluzie Erma=ova NNN.Needscience.org!.

B efecte daunatoare asupra dinamicii populatiei de specii in mediul gazda si asupra diversitat

genetice a fiecareia dintre aceste populatii5 plantele modificate genetic sint specii exotice, capabile s

puna stapanire pe noi teritorii, eliminand alte culturi si creind supergandaci si superburuieni, care oblig

la folosirea a si mai multe chimicale toxice. %lantele modificate genetic pot poleniza incrucisat c

plantele culturilor similare, fenomen care a provocat de&a distrugerea multor ferme organice, ale caro

standarde nu permit folosirea semintelor modificate genetic5

B sensibilitatea modificata a agentilor patogeni, facilitand raspandirea bolilor infectioase sau crearede noi vectori5

B diminuarea actiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sa

fitofarmaceutice prin transferul genelor care confera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina

deoarece modificarea genetica este o stiinta cat se poate de inexacta, /specialistii geneticieniM folosesc

gena-mar=er pentru a stabili daca insertia genelor in organisme a reusit. Adesea, gena-mar=er este tocm

una dintre cele care codeaza rezistenta la antibiotice. Prganizatia 9ondiala a (anatatii a avertizat in

ca oamenii manifesta de&a niveluri de rezistenta la antibiotice care ii fac mai vulnerabili la maladiilmortale.

B efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi in descompunerea in sol a materialului organic.

%ornind de la amenintarile pe care P94-urile le reprezinta pentru sistemul imunitar uman si pentr

biodiversitatea planetei, cercetatorii din diverse domenii ale cunoasterii patologia, agronomia!, precum

organizatiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie impotriva producerii plantelor transgenice

dar cu toate acestea, marile companii cultiva P94-urile la scara larga in lume, in dispretul opinie

publice.

Realizarea :tructurilor de produc%ie >i a a:ola"entelor

3

http://www.weedscience.org/

http://www.weedscience.org/



(olul se află "n centrul preocupărilor agriculturii ecologice, care este considerat ca un mediu viu

complex, care interac)ionează str'ns cu plantele *i animalele. %rin tehnicile sale specifice, agricultur

ecologică are "n vedere intensificarea activită)ii microbiologice a solului, men)inerea *i cre*tere

fertilită)ii acestuia. (ănătatea solului face parte integrantă din stabilitatea agroecosistemului.

În agricultura ecologică se )ine cont de echilibrul "ntre intrările fizice, chimice *i biologice pentr

maximizarea cantită)ii *i diversită)ii microorganismelor din sol, "n scopul cre*terii fertilită)ii solului.2o

>., K!

Hertilitatea *i activitatea biologică a solului trebuie men)inute *i ameliorate prin#

a! cultivarea de plante leguminoase, plante pentru "ngră*ăminte verzi sau plante cu "nrădăcinar

ad'ncă "n cadrul unui asolament corespunzător5

b! "ncorporarea de substan)e ecologice "n sol, sub formă de compost sau nu, provenind de l

unită)ile producătoare, "n conformitate cu regulile de produc)ie din prezentele norme. %ot fi utilizat

produse derivate provenind din fermele de animale, precum ar fi bălegarul de curte, dacă acestea provi

din unită)ile de cre*tere a animalelor care respectă regulile na)ionale existente sau, "n absen)a acestora

practicile interna)ionale recunoscute referitoare la produc)ia animalieră ecologică.

Alte "ngră*ăminte ecologice sau minerale, pot fi aplicate numai "n măsura "n care nu este posibil

nutri)ia corespunzătoare a recoltei supusă rotirii sau ameliorarea solului prin metodele stabilite.

%entru activarea composturilor se utilizează microorganisme sau preparate pe bază de plante

C%reparatele biodinamiceC ob)inute din făinuri minerale, "ngră*ămintele naturale, se utilizează, "

stăp'nirea factorilor biotici dăunători.Prdonan)a de Urgen)ă. 3r.KF7!

A:ola"entele

%rin asolament se urmăre te crearea unor condi)ii de mediu mai favorabile pentru plantele cultivateș

o mai bună aprovizionare cu apă *i substan)e nutritive *i prevenirea pagubelor provocate de buruieni, bo

*i dăunători.

Avanta&ele pe care le realizează asolamentele mai ales "n anii agricoli cu probleme, vin "n spri&inu

producătorului agricol "n speran)a ob)inerii unor randamente pe unitatea de suprafa)ă.

3



Prganizarea unui asolament nu se face de azi pe m'ine *i nu pentru o perioadă scurtă, ci pentru

perioadă mai lungă de F - @ ani.

În organizarea unui asolament ra)ional, care "n final să realizeze sporuri de produc)ie *i eficien)

economică maximă, trebuie să se )ină seama de o serie de factori *i anume#

B condi)iile naturale5

B cerin)ele economico - organizatorice5

B cerin)ele agrobiologice ale plantelor.

Hactorii naturali, cum sunt solul *i clima, au o importan)ă deosebită "n alegerea culturilor din cadru

asolamentului. Jipul de sol, relieful, expozi)ia, ad'ncimea apei freatice, cantitatea de precipita)i

temperatura etc. sunt factori de care trebuie să se )ină seama at't "n privin)a speciilor ce se vor cultiv"ntr-o zonă sau alta, c't *i a hibrizilor *i soiurilor din cadrul fiecărei specii.

:ota)ia *i succesiunea "n cadrul asolamentelor se vor face "n func)ie de cerin)ele agrobiologice al

plantelor. Astfel, după plante care lasă "n sol cantită)i mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele

să urmeze plante mari consumătoare de azot *i fosfor, cum sunt porumbul, gr'ul, sfecla, floare

soarelui,etc. De asemenea, se recomandă ca după plante mari consumatoare de apă să urmeze plante c

un consum mai redus de apă. %rin rota)ie *i succesiunea culturilor "n cadrul asolamentului trebuie să s

realizeze *i o bună combatere a bolilor *i dăunătorilor, *i a buruienilor.

Vin'nd cont că "n agricultura )ării noastre s-au produs muta)ii foarte importante, unde agricultur

privată de)ine <8 din suprafa)a arabilă, o aten)ie deosebită trebuie acordată mărimii solelor.

În asocia)iile nou "nfiin)ate, solele sunt mai mari "n func)ie de specificul asolamentului asolament

de c'mp, asolamente fura&ere sau mixte!, "n timp ce "n agricultura privată, solele au dimensiuni mult ma

mici, "n func)ie de suprafa)a de)inută de proprietar.

În func)ie de numărul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurtă durată, -F ani *i de lungă durat

<-@ ani.

Întruc't principalele culturi din )ara noastră sunt gr'ul *i porumbul, acestea ocup'nd aproape @8

din suprafa)a arabilă, se folose*te foarte des rota)ia 4:WU - %P:U9?. Acest asolament s-a doved

3



necorespunzător, "ntruc't ambele culturi sunt mari consumatoare de elemente nutritive *i au *i unele bo

comune Husarioză!.

În acest sens se recomandă c'teva tipuri de asolamente orientative#

A:ola"ent de / ani

6. +eguminoase plante tehnice

. ereale păioase

K. %orumb

A:ola"ent de 0 ani

6. +eguminoase

. ereale păioaseK. %lante tehnice

F. %orumb

A:ola"ent de ani

6. +eguminoase plante fura&ere

. ereale de toamnă

K. ereale de toamnă

F. %orumb plante tehnice

<. %orumb plante tehnice

A:ola"ent de B ani

6. +eguminoase

. ereale de toamnă

K. %orumb, floarea soarelui, sfeclă

F. ereale de toamnă

<. %orumb

@. %orumb

În condi)ii de irigare se recomandă asolamente de K-< ani, cu următoarea structură de cultur

porumb F8, gr'u orz @8, sfeclă 18, soia 18, floarea soarelui 18, ierburi perene 18.

3



%e terenurile din zona de deal, "n asolament este necesar să se introducă o plantă amelioratoar

pentru "mbunătă)irea "nsu*irilor fizice, chimice *i biologice ale acestor terenuri 4r'u, trifoi, porumb!.

%e terenurile "n pante, expuse eroziunii este necesar să se introducă o cultură peren

amelioratoare!, "n vederea reducerii fenomenului de eroziune.

Prganizarea unui asolament fără un complex de măsuri agrotehnice corespunzătoare, nu rezolv

problemele mari care stau "n fa)a agriculturii. Este necesar ca, "n func)ie de cerin)ele plantelor *i zona "

care ne găsim, să se aplice cele mai bune metode de cultură, care să ducă la ob)inerea unor recolte ma

la hectar *i la "mbunătă)irea "nsu*irilor de fertilitate ale solului.

Principiile enerale re4eritoare la 4ertilitatea :olurilor >i ad"ini:trarea nr!>!"intelor :un

ur"!toarele#

B Agricultura ecologică redă solului materialul microbian, vegetal sau animal necesar cre*terii sau

cel pu)in, men)inerii fertilită)ii *i activită)ii biologice.

B 9aterialul biodegradabil de origine microbiană, vegetală sau animală ob)inut "n urma practicilo

ecologice trebuie să constituie baza programului de fertilitate.

B :esursele de nutrien)i trebuie utilizate "ntr-o manieră durabilă *i responsabilă. %ierderile d

nutrien)i din ferme "n mediul "ncon&urător trebuie diminuate. %entru a li se optimiza efectul, nutrien)i

trebuie utiliza)i "ntr-o manieră *i "n perioade *i locuri corespunzătoare.

B Este necesară prevenirea acumulării metalelor grele *i a altor poluan)i.

B Hertilizan)ii minerali de origine naturală, precum *i cei de origine biologică permi*i de acest

standarde, trebuie să fie considera)i ca fiind singurul component al sistemului de fertilizare *i, d

asemenea, doar ca supliment, *i nu "nlocuitor, al reciclării nutrien)ilor.

B P aten)ie deosebită trebuie acordată igienei culturale *i se recomandă ca fertilizan)ii să nu fi

aplica)i direct pe vegeta)ie "n cazul consumului uman, sau direct solului "n cazul "n care acesta va ffolosit pentru cultivarea plantelor anuale "n următoarele @ luni.

B 3utrien)ii *i produsele pentru fertilizare trebuie să fie aplicate "ntr-un mod "n care să prote&ez

solul, apa *i biodiversitatea. :estric)iile trebuie să se refere la cantită)i, loca)ie, perioada de administrare

tratamente, metode, sau alegere a produselor care vor fi aplicate.

3



B Îngră*ămintele minerale trebuie să fie folosite numai "n cadrul unui program care să se refere l

fertilitatea pe termen lung, "mpreună cu alte tehnici cum ar fi administrarea de materie organică

"ngră*ămintele verzi, rota)ii ale culturilor *i fixarea azotului de către plante. Îngră*ămintele mineral

trebuie să fie aplicate "n formele "n care se găsesc *i sunt preluate din natură *i nu trebuie să fie făcute ma

solubile prin tratamente chimice, altele dec't adăugare de apă *i amestecare cu alte substan)e acceptate

de origine naturală.

B re*terea fertilită)ii solului se realizează prin practici culturale cum ar fi# rota)ia culturilor

"ngră*ăminte verzi, culturi ascunse, culturi intercalate, reziduuri vegetale *i animale reciclabile, pă*una

prin rota)ie, *i lucrări ale solului. HAP, F!.

Principii enerale pentru co"9aterea d!un!torilor* 9olilor >i 9uruienilor din per:pecti6

ariculturii ecoloice#

(istemul de agricultură ecologică utilizează metode biologice *i culturale pentru a preven

pierderile inacceptabile datorate dăunătorilor, bolilor *i buruienilor. Aceste sisteme utilizează cultu

agricole *i soiuri bine adaptate mediului, cu un program de fertilitate echilibrat, "n scopul de a men)in

fertile solurile cu o activitate biologică intensă, rota)ii ale culturilor adaptate la condi)iile locale, cultur

asociate, "ngră*ăminte verzi *i alte practici ecologice recunoscute, a*a cum sunt descrise "n standarde.

Dăunătorii, bolile *i buruienile trebuie să fie controlate prin aplicarea con*tientă a uneia sau ma

multor măsuri combinate, după cum urmează#

B alegerea unor culturi agricole *i soiuri corespunzătoare5

B programe de rota)ii ale culturilor corespunzătoare5

B pră*it mecanic5

B protec)ia du*manilor naturali ai dăunătorilor prin asigurarea unui habitat favorabil, cum ar f

gardurile vii, amplasarea de cuiburi *i zone ecologice tampon care conservă vegeta)ia originară cu scopu

asigurării de adăposturi pentru du*manii dăunătorilor5

B ecosisteme diversificate. Acestea vor fi diferite "n func)ie de zonele geografice. De exemplu, zon

tampon pentru prevenirea eroziunii, sisteme agroforestiere, rota)ia culturilor, culturi intercalate etc.5

B combaterea termică a buruienilor5

3



B pregătirea patului germinativ5

B inamici naturali, inclusiv "mpră*tierea prădătorilor *i parazi)ilor5

B preparate biodinamice acceptate, provenite din piatră de moară, gunoi de gra&d sau plante5

B mulcitul *i cositul5

B pă*unatul animalelor5

B controlul mecanic, cum ar fi capcane, bariere, lumină *i zgomot5

B sunt permise metode fizice pentru controlul dăunătorilor, bolilor *i buruienilor, inclusiv folosire

temperaturilor ridicate.

A"eliorarea 4ertilit!%ii naturale a :olului

Agricultura ecologica utilizeaza ca materii fertilizante compusi organici sau minerali care conti

elemente nutritive, sub forma relativ indepartate de formele direct asimilabile de catre plante. Hertilizare

nu se realizeaza direct pentru planta, ci pentru mobilizarea complexului microecologic din sol, in vedere

eliberarii prin procese biologice a elementelor nutritive.

+eguminoasele anuale si perene, fixatoare simbiotice ale azotului atmosferic, ocupa un ro

important in asolament, azotul fixat de acestea eliberandu-se in sol lent, pe masura mineralizarii materie

organice rezultate din corpul microorganismelor.

2n ceea ce priveste fertilizarea cu fosfor se poate aprecia ca din reziduurile de recolta, precum s

prin utilizarea unor forme minerale insolubile Ex.# fosfatii naturali!, se poate asigura un nivel de fosfo

potential, suficient pentru realizarea unor recolte normale.

Hertilizarea cu potasiu se asigura prin utilizarea gunoiului de gra&d ca amendament organic sau

unor minerale naturale continand potasiu Ex.# sulfatul de potasiu natural, sarea potasica natural etc.!.

(e poate concluziona ca fertilizarea in agricultura ecologica, ca factor de mentinere a solului intr-

stare de nutritie optima, se bazeaza pe urmatoarele amendamente si fertilizanti#

6. Amendamente organice produse in ferma# gunoi de gra&d compostat la suprafata sau in platform

resturi vegetale ale culturilor, ingrasaminte verzi, paie utilizate ca mulci samd.

3



. Amendamente si fertilizanti provenind din exteriorul fermei# deseuri de abator, turba, paie, alge

extracte din alge, composturi forestiere, produse ecologice realizate de firme specializate si certificate d

organisme abilitate.

K. Amendamente minerale# pudra de roca, amendamente calcaroase si magneziene, alge calcifiatefosfati naturali, zgura, sulfat de potasiu natural, saruri cu microelemente.

Interarea cre>terii ani"alelor n :i:te"ul de produc%ie ecoloic!

re*terea animalelelor reprezintă o parte integrantă a fermelor ce practică agricultura ecologică

%roduc)ia animalieră trebuie să contribuie la echilibrul sistemelor de produc)ie agricolă prin respectare

cerin)elor nutritive ale culturilor *i prin "mbunătă)irea materiei organice a solului. În acest fel poat

contribui la stabilirea *i men)inerea interdependen)ei sol-plantă, plantă-animal *i animal-sol.

re*terea animalelor "n cadrul fermelor ecologice este o activitate legată de păm'nt. Animalel

trebuie să aibă acces la suprafe)e de exerci)iu "n aer liber, iar numărul acestora pe unitatea de suprafa)ă

trebuie limitat pentru asigurarea unui sistem integrat "ntre produc)ia animalieră *i produc)ia vegetală. Î

acest mod se reduce la minim orice formă de poluare a solului, a apelor de suprafa)ă *i a celor freatice.

3umărul de animale se stabile*te "n func)ie de suprafa)a disponibilă, "n scopul evitării pă*unatulu

intensiv *i eroziunii solului. Utilizarea "ngră*ămintelor naturale de la aceste animale nu trebuie să aibefecte poluante asupra mediului.

În fermele ecologice toate animalele trebuie crescute conform regulilor stabilite "n prezentel

norme. Animalele se duc la pă*unat pe terenul comun cu următoarele precizări#

- păm'ntul a fost tratat pe o perioadă de cel pu)in K ani numai cu produse specifice agriculturi

ecologice5

- numărul de animale pe hectar să corespundă "ncărcăturii maxime echivalente a 6G =g 37ha7an5

- orice produse animaliere provenite de la animalele care au fost crescute conform principiilo

agriculturii ecologice, nu vor fi considerate ca făc'nd parte din produc)ia ecologică, dacă animalel

folosesc "n comun aceea*i pă*une cu animalele care nu sunt crescute "n conformitate cu prevederil

agriculturii ecologice.4hidul oierului european, <!

4



În ceea ce prive*te cre*terea animalelor "n sistem ecologic, operatorul trebuie#

B să asigure nutre)uri adecvate de bună calitate, produse ecologic5

B să men)ină o densitate corespunzătoare a animalelor, dimensiunea c'rdurilor sau a turmelor *

rota)ii ale culturilor care să favorizeze un comportament natural al animalelor5

B să men)ină calitatea resurselor naturale *i a mediului "ncon&urător5

B să utilizeze metode de cre*tere a animalelor care reduc stresul, sus)in sănătatea *i bunăstare

animalelor, previn bolile *i parazi)ii *i evită utilizarea medicamentelor veterinare alopatice5

B să aplice practici de management care promovează folosirea durabilă a terenurilor *i a apei5

Pperatorul trebuie să se asigure că mediul, facilită)ile, densitatea animalelor *i mărimea turmelo

corespund nevoilor animalelor *i asigură#

B spa)iu suficient pentru mi*carea liberă a animalelor *i posibilitatea ca acestea să desfă*oare un

comportament normal5

B suficient aer curat, apă, alimente *i lumină naturală pentru a fi satisfăcute nevoile animalelor5

B acces la locurile de odihnă, adăposturi *i protec)ia adecvată "mpotriva luminii solare, temperaturi

precipita)iilor, noroiului *i v'ntului, pentru reducerea stresului animalelor5

B men)inerea structurilor sociale prin asigurarea că turmele de animale nu sunt )inute izolat de alt

animale din acelea*i specii5

B materiale de construc)ie *i echipamente de produc)ie care să nu dăuneze "n mod semnificati

sănătă)ii oamenilor sau animalelor. HAP, F!

Condi%iile de ad!po:t trebuie să asigure#

B acces "ndestulător la apă proaspătă *i hrană corespunzătoare necesită)ilor animalelor5

B spa)iu suficient pentru ca animalele să stea "n pozi)ie naturală, să se poată a*eza u*or, să se poat

"ntoarce *i "ngri&i singure, să adopte toate pozi)iile naturale *i să efectueze toate mi*cările naturale, cum a

fi să se "ntindă sau să dea din aripi5

B dacă animalele necesită a*ternut, trebuie să li se pună la dispozi)ie materiale naturale adecvate5

4



B construc)ia trebuie să asigure izolarea, "ncălzirea, răcirea *i aerisirea clădirii, care să permit

circula)ia aerului, evacuarea prafului, temperatura, umiditatea relativă a aerului *i concentra)iile de gaz

din aer, la nivele care să nu dăuneze animalelor5

B păsările, iepurii *i porcii nu trebuie )inu)i "n cu*ti5

B animalele să fie prote&ate de daunele produse de animale sălbatice *i prădătoare5

Joate animalele trebuie să aibă acces la pă*uni, la spa)iu pentru exerci)ii "n aer liber sau pentr

alergat, ori de c'te ori cerin)ele fizice ale animalului, vremea *i starea terenului o permit. Aceste zone po

fi par)ial acoperite. Animalele pot fi "nchise temporar din cauza condi)iilor de vreme aspre sau datorat

absen)ei pă*unilor din cauza unor condi)ii temporare sau sezoniere. Animalele trebuie să poată alerg

liber. Animalele trebuie hrănite cu fura&e proaspete, acolo unde aceasta este o metodă mai convenabilă d

utilizare a resurselor de teren dec't pă*unatul. ?unăstarea animalelor nu trebuie compromisă. ?oboc >

<!.

Utilizarea econo"ic! a re:ur:elor eneretice con6en%ionale i a produ:elor :ecundareș

re4olo:i9ile

Eneria con6en ional! i necon6en ional!ț ș ț

Eneria con6entionala este generata din surse epuizabile, in special combustibili fosili, cei ma

raspanditi fiind carbunii, petrolul si gazele naturale. Acest tip de energie are dezavanta&ul de a fi din ce ice mai scump, deoarece resursele sunt din ce in ce mai putine, iar cererea la fel de mare sau mai mare, di

acest motiv si pretul avand tendinta de crestere.

Era Energiei conventionale, spun specialistii, se apropie cu pasi repezi de sfarsit, avand in veder

ritmul accelerat de consum la nivel global al combustibililor fosili, in special carbuni si gaze naturale

estimandu-se ca aceste resurse fosile vor disparea in urmatorii <-@ de ani. Desi este utilizata pe scar

larga, energia conventionala sau traditionala are dezavanta&ul de a depinde de cantitatea de carbuni, petro

si gaze naturale existenta, care este limitata, iar prin arderea acestor combustibili se elimina in atmosfergaze nocive, precum dioxidul de carbon, care genereaza la randul sau binecunoscutul efect de sera

Acesta este principalul factor pentru aparitia unor schimbari climatice importante, care amenint

ecosistemele de pe intreg 4lobul.

4



(ursele de energie neconven)ionala au capatat si vor capata in continuare, o pondere din ce in c

mai mare in cadrul sistemelor energetice din intreaga lume, atat datorita efortului de cercetare si vointe

politice implicate in dezvoltarea lor, cat si datorita cresterii pretului energiei obtinute prin metodel

traditionale. (ursele de energie primara, numite in general regenerabile, sunt acele surse din mediu

natural, disponibile in cantitati practic nelimitate sau care se regenereaza prin procese naturale, intr-u

ritm mai rapid decat cel in care sunt consumate. Energiiile regenerabile recunoscute oficial au ca origin

razele (oarelui, temperatura interna a pamantului sau interactiunile gravitationale ale (oarelui si +unii c

oceanele.

2ncercam in cele ce urmeaza o clasificare a surselor de energie regenerabila ce se prezinta c

alternative viabile pentru acoperirea necesitatilor energetice ale umanitatii in conditiile epuizar

rezervelor de combustibili fosili. Aceasta epuizare se estimeaza ca va avea loc in maxim < de ani daca s

mentine rata actuala de exploatare a lor.

Eneria :olar!

Durata de via)ă a (oarelui este estimata la < miliarde de ani, ceea ce conduce la concluzia că, p

scara noastră a timpului, el reprezintă o energie inepuizabilă *i deci regenerabilă. Energia totală captată d

scoar)a terestră este de GX6@ JYh pe an. Disponibilitatea acestei energii depinde insa de ciclul zi

noapte, de latitudinea locului unde este captată, de anotimpuri *i de pătura noroasă. Exista mai mult

modalitati de captare7conversie a energiei solare.

Eneria :olar! ter"ic!

(e bazează pe producerea de apă caldă utilizată "n clădiri, sau "n scopul de a permite ac)ionare

turbinelor ca *i "n cazul centralelor termice clasice, pentru produc)ia de electricitate. Această tehnică de

produce electricitate se aplică "n cazul centralelor experimentale cu randamentul net "ntr-adevăr mic, d

6<8. Apele de suprafa)ă ale mărilor sunt "n mod natural "ncălzite de soare, ceea ce reprezintă un imen

rezervor de energie "n zonele tropicale. %roiectele de extrac)ie a acestei Cenergii termice a mărilorC au l

bază ac)ionarea diferitelor ma*ini termodinamice. Aceste func)ionează pe baza diferen)ei de temperatur

dintre apa de suprafa)ă < p'nă la KZ! *i apa de ad'ncime <Z la 6 m ad'ncime!. %entru c

această solu)ie să fie practică ar trebui ca diferen)a de temperatură să fie mai mare Z, dar randamentu

de 8 este foarte slab.

Eneria :olar! 4oto6oltaic!

4



(e bazează pe producerea directă de electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci c'n

străluce*te *i atunci c'nd condi)iile climatice sunt favorabile, soarele furnizează o putere de 6 =Y7mp

%anourile fotovoltaice permit convertirea directă "n electricitate a 6 - 6<8 din această putere. %roduc)i

de energie a unui astfel de panou variază odată cu cre*terea sau scăderea intensită)ii solare# 6

=Yh7mp7an "n Europa de 3ord, iar "n zona mediteraneană este de două ori mai mare. Un acoperi

fotovoltaic de <xF metri are o putere de K=Y *i %:PDUE - @ 9Yh7an. Dacă cei 6. =mp d

acoperi* existen)i "n Hran)a ar fi utiliza)i ca generator solar, produc)ia ar fi de 6. JYh pe an, aproap

dublul consumului final de electricitate "n Hran)a la "nceputul anilor F< JNh!.%rincipalel

obstacole "n utilizarea pe scară largă a energiei solare fotovoltaice *i termice! le reprezintă, pe de o part

disponibilul de putere furnizată, care constr'nge la stocarea electricită)ii pentru o func)ionare autonom

sau la utilizarea de solu)ii energetice complementare, iar pe de altă parte competitivitatea economică.

Eneria eolian!

(ursa eoliană disponibilă este evaluată pe scară mondială la circa @. JYh pe an, &umatate din

acest potential aflandu-se in locatii off shore "n largul marilor sau oceanelor!. Jeoretic, energia de origin

eoliană poate acoperi necesarul mondial de electricitate ce se ridica la F. JNh inclusiv pierderile!

%e de alta parte, principalul inconvenient al acestei surse de energie, o reprezintă instabilitatea v'ntulu

În perioadele cu temperaturi extreme, cand cererea de energie este acerbă, efectul produs de v'nt est

practic inexistent, fapt care a condus la solutia realizarii instalatiilor hibride de producere a energie

electrice, ce contin, pe langa sursa eoliană, si alte surse bazate pe energii regenerabile, cu o stabilitat

superioara "n func)ionare, precum si sisteme de stocare a energiei electrice. 2n cazul sistemelor de stocar

a energiei electrice de mare capacitate, trebuie luat "n calcul pre)ul de cost ridicat al acestor sisteme, ce s

afla "n faza de dezvoltare.

Europa nu are dec't 8 din poten)ialul eolian disponibil "n lume, dar in anul detinea G8 di

puterea instalată de origine eoliană. Ea a produs < JYh electricitate de origine eoliană "n

produc)ia mondială fiind de G JYh. %oten)ialul eolian tehnic disponibil "n Europa este de <. JYh p

an.

Eneria cinetica :i potentiala a apelor

Din punct de vedere al puterii instalate, la nivel mondial, sursa hidroelectrica poate fi considerat

prima sursă regenerabilă de electricitate. Aceasta se datoreaza atat pretului de cost mai redus a

4



instalatiilor de captare, cat si traditiei, de&a existente in domeniu. %oten)ialul mondial reprezintă u

avanta& care trebuie exploatat. %roduc)ia de energie hidroelectrica, la "nceputul anilor a fost de .G

JYh pe an, cu o putere instalată de GF 4Y. Ea poate a&unge la 1.6 JYh "n anul < prin dublare

competitivă economic a puterii instalate. Jehnic exploatabili sunt 6F. JYh din poten)ialul teoretic d

K@. JYh.

(ursa hidro de mare putere

2n aceasta categorie se incadreaza instalatiile hidroelectrice cu o putere mai mare de 6 9Y. Î

)ările industrializate, aceasta categorie de surse este exploatată "n propor)ie de 68 din poten)ialul să

maxim. ?ara&ele permit stocarea de energie, furniz'nd-o "n momentele de maximă necesitate a cererii. Î

diferite cazuri, bazinele de stocare a energiei "n amonte sau "n aval, permit o adevărată stocare de energi

utiliz'nd instala)ii de tip turbo-alternatoare reversibile care realizează pompa&ul "n perioada ne-criticăAceastă formă de stocare a energiei este foarte utilizată "n lume.

(ursa hidro de mică putere

entralele hidroelectrice cu o putere inferioară celei de 6 9Y sunt plasate, in general, pe firu

apei, func)ionarea lor depinz'nd "n mare măsură de debitul apei. Aceste mici centrale sunt utilizate pentr

o produc)ie descentralizată. %roduc)ia mondială este estimată la 1< JNh anual.

Energia mareelor

(i acest tip de energie primara regenerabila poate fi utilizată pentru a %:PDUE electricitate. (

bazeaza pe exploatarea fluctuatiilor periodice ale nivelului marilor si oceanelor, datorate atracti

gravitationale exercitate de +una si de (oare asupra apelor. %e plan mondial se afla in studiu mai mult

tipuri de instalatii de captare a acestui tip de energie. %roiecte importante se afla in curs de desfasurare i

anada, Hranta si Anglia. :ealizarea acestor proiecte nu este sigură, deoarece prin implementarea ideilo

existente in acest domeniu, se modifică considerabil ecosistemul local.

Energia valurilor

Aceasta sursa este o alta sursa importanta de energie. %uterea medie anuală pe coasta Pceanulu

Atlantic este cuprinsă "ntre 6< *i 1 =Y7m de coastă. %rototipuri de centrale de acest gen sunt astăzi "

fază de analiză *i testare. Din pacate insa, energia valurilor nu se poate folosi "nsă pe scară largă, datorit

suprafetelor mari ocupate de instalatiile de captare.

4



Energia geotermală

Jemperatura planetei cre*te considerabil odată cu aproprierea de centrul său. În anumite zone de p

planetă, la ad'ncime, se găse*te apă la temperaturi foarte ridicate. 4eotermia de temperatură ridicată 6<

p'nă la KZ! presupune pomparea acestei ape la suprafa)ă, unde, prin intermediul unor schimbătoare dcăldură, se formează vapori, care sunt utiliza)i ulterior "n turbine, ca *i "n cazul centralelor termice clasic

*i astfel se produce electricitate.

:esursele geotermice cu o temperatură scăzută mai mică de 6Z! sunt extrase cu a&utorul uno

pompe termice, "n scopul eliberării unei cantită)i de căldură pentru diferite necesită)i.

%oten)ialul geotermic natural este, "n continuare, considerat limitat, deoarece există numeroas

loca)ii unde se "nt'lne*te o temperatură foarte ridicată mai mare de Z!, dar nu există apă. Aceast

resursă termică poate fi exploatată prin intermediul tehnologiei Crocilor calde *i uscateC, "n curs d

dezvoltare. %rincipiul constă "n pomparea de apă prin intermediul unui pu) către zonele de mare ad'ncim

mai mari de K m! corespunzătoare fisurilor din rocă. Această apă re"ncălzită urcă prin intermediu

unui alt pu) *i permite producerea de electricitate ca *i "n cazul centralelor termice clasice. Jotu*

poten)ialul acestui tip de energie nu este precizat.

5io"a:a

%oate fi considerata o energie regenerabilă, cu conditia exploatării durabile a ei refacerea fondulu

forestier etc.!. 2n general, termenul de biomasa se refera la o sursa ce furnizează biocombustibili *

biocarburan)i.

?iomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, "n care se "nscriu# lemnul, pleava, uleiurile

de*eurile vegetale din sectorul forestier, agricol *i industrial, dar *i cerealele *i fructele, din care se poat

face etanol. +a fel ca *i energiile ob)inute din combustibilii fosili, energia produsă din biomasă provin

din energia solară "nmagazinată "n plante, prin procesul de fotosinteză.

?iomasa, ca sursă de energie alternativă, contribuie, "n prezent, cu 6F la sută la consumul mondiade energie primară. %entru trei sferturi din popula)ia globului ce trăie*te "n )ările "n curs de dezvoltare

biomasa reprezintă cea mai importantă sursă de energie. Pbiectivul propus "n artea Albă a omisi

Europene pentru o (trategie omunitară CEnerg for the future# reneNable sources of energC presupun

ca aportul surselor regenerabile de energie al )ărilor membre ale Uniunii Europene să a&ungă la 68 din

4



?ioetanolul este principalul biocarburant lichid utilizat in lume si este produs in special in ?razili

si (tatele Unite. %roductia mondiala este de aproximativ < miliarde litri anual, din care, KG miliarde litr

provin din cele doua Anerici. 9ateriile prime cele mai folosite sunt trestia de zahar si cerealele.

?iodieselul este al doilea ca nivel de productie dar se afla intr-o continua dezvoltare. %rincipal producatori de biodiesel se afla in Uniunea Europeana, ce produce anual peste F milioane de tone di

totalul mondial de F,@ milioane tone. a materie prima se folosesc in special uleiul de rapita si cel d

floarea soarelui.

(e estimeaza ca producerea biocarburantilor va lua o amploare deosebita, cresterea anuala di

ultimii < ani fiind de peste 6<8.

:omania are un potential imens pe piata biocarburantilor, de circa @. de tone pe an. 9a

multe companii interne si internationale si-au anuntat intentiile de a construi rafinarii de biocarburanti i

:omania.

5iocar9urantii azo:i

(unt folositi in special in domeniul casnic si in transporturi, dar si in domeniul industrial. ?iogazu

este un complex de hidrocarburi usoare, obtinut prin descompunerea deseurilor organice nereciclabile di

domeniul mena&er, agricol si industrial in medii umede si lipsite de oxigen molecular. Acest proces are lo

si in mod natural prin descompunerea materiilor organice sedimentate pe fundul apelor statatoare sau i

alte locuri unde nu patrunde aerul. onstituentul principal al biogazului este metanul.

Agentii fermentarii acestor materii organice sunt doua specii de bacterii# ?acillus cellulosa

methanicus si ?acillus cellulosae hdrogenicus. Dupa cum le arata si numele, aceste bacterii se hranes

cu celuloza si genereaza ca produsi secundari ai metabolismului lor metanul si, respectiv, hidrogenul.

%ornind de la fenomenul natural cunoscut si studiat inca din secolul al T>22-lea, au fost dezvoltat

instalatii de fermentare anaeroba controlata a materiilor organice reziduale. %entru o lunga perioada d

timp, mai ales in perioada interbelica, aceste instalatii erau folosite pentru descompunerea materiiloorganice in statiile de epurare a apei, iar biogazul obtinut era negli&at. Jreptat insa, acesta s-a impus ca

sursa de energie ieftina si destul de usor de obtinut.

a materie prima pentru obtinerea biogazului, se folosesc in principal gunoaiele provenite de l

cresterea animalelor, plantele acvatice si algele. Acestea din urma au o capacitate extrem de mare d

4



multiplicare, intr-un timp relativ scurt, ceea ce creeaza o disponibilitate mare de materie organica ce poat

fi folosita in filiera de metanizare.

9etanul este componenta care confera valoare energetica biogazului. %e l'ngă metan, biogazul ma

contine dioxid de carbon, hidrogen, hidrogen sulfurat, vapori de apă, amoniac, azot, diversi compusorganici gazosi etc. Datorita prezentei acestor gaze, puterea calorica a biogazului este mult mai scazut

decat a metanului pur.

Utilizarea produ:elor :ecundare re4olo:i9ile

Din de*eul aruncat,Dacă e bine lucrat

%o)i să faci o &ucărie,P rochi)ă din h'rtie,%ălărie sau tablou,

Din refolosibil ; 3PU !

%rodusele secundare refolosibile pot fi rezultate din mai multe tipuri de industrii i nu numai, motiș

pentru care atunci c'nd se men ionează termenul de refolosibil, se face referire la dereuri, reziduurț

resturi sau rămă i e, care "n ultima perioada de timp, mai ales "n zonele urbanizate, sunt "nt'lnite la voiș ț

"nt'mplării. Diferitele tipuri de de euri, resturi sau reziduuri pot cauza efecte negative p'nă lș

devastatoare in mediul natural.

În ultimii ani s-a intrepins pe scară larga ideea de reciclare, cură enie si depozitarea "n locuț

amena&ate i7sau spa ii de colectare a diferitelor produse nefolositoare, "ntocmai pentru a nu vi aruncate ș ț

de a nu polua mediu.

Cla:i4icarea de>eurilor

ompozitia deseurilor reprezinta totalitatea deseurilor din toate sectoarele industrie, construc)i

municipal!, cu o analiza detaliata a cantitatilor fiecarui tip de deseuri hartie, sticla, alimente, metale

lemn, deseuri de gradina, plastic, textile, etc! din cadrul fiecarui sector.

ompozitia deseurilor poate varia in functie de tara de provenienta si de nivelui socio-economic a

populatiei. (pre exemplu, compozitia deseurilor din (UA si :omania este foarte diferita, roman

producand mai multe deseuri organice, in timp ce in societatea americana se inlatura canitati uriase d

hartie.

4



Pbservarea acestor diferente este utila cercetatorilor si inginerilor care se ocupa cu cercetare

deseurilor solide, deoarece ofera solutii pentru reducerea si reciclarea acestora.

După caracteri:ticile principale de tratare#

De*euri combustibile# resturi de hartie, cartoane, textile, mase plastice, lemn. pluta!5 De*euri fermentabile# resturi alimentare, legume, fructe, de&ec)ii animaliere!5 De*euri inerte# resturi metalice feroase *i neferoase, din construc)ii betoane, tencuieli. pava&e etc!. sticlă

ceramică, zgură, cenu*ă, păm"nt etc!.

După po:i9ilit!%ile de re4olo:ire#

De*euri refolosibile ca atare # sticlă, metale feroase *i neferoase, textile, mase plastice, tabacarie

pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc!5

De*euri refolosibile ca materii prime secundare# resturi de h"rtie. carton, sticla, metale feroase *neferoase, textile, mase plastice, t'băcăne, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc, resturi alimentare

resturi vegetale, legume, fructe, de&ec)ii animaliere etc.!.

Din punctul de vedere al radului de are:i6itate 4a%a de "ediu#

De*euri periculoase - cele care sunt explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice. cancerigene, corosive, infec)ioase, teratogene, mutagene, ecotoxice dacă nu sunt gestionate

adecvat afectează echilibrul ecosistemelor etc.5 De*euri inerte - cele care nu suferă nici o transformare fizică, chimică sau biologică, cu

poten)ial redus de poluare.

Din punct de vedere al naturii :i locurilor de producere , deseurile se clasifica astfel#

o Deseuri mena&ere - sunt reziduurile colectate de la locuintele populatiei si sunt reprezentate prin #hartie

plastic , material textil ,ceramica, metal ,sticla, ambala&e, diverse substante chimice, bateri

anvelope,uleiuri si nu in ultimul rand resturi alimentare 5o Deseuri agricole ; sunt constituite din resturi vegetale ,precum cocenii si paiele .Din zootehnie rezult

mari cantitati de gunoi de gra&d si de&ectii animaliere5o Deseuri periculoase ; provin in cea mai mare parte din industria chimica , metalurgica ,rafinarii ,atelier

auto si statii de benzina.Aceste substante nu se folosesc direct de catre om , insa cele mai multe sun

utilizate la fabricarea multor produse finite necesare omului .Dintre acestea amintim # vopsele , solvent

insecticide , pesticide , acizi ,compusi metalici5o Deseuri radioactive ; sunt rezultate din activitati industriale ,medicale si de cercetare .ele mai ma

cantitati provin din activitatea de producere a energiei electrice.

5



Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere deseurile se clasifica astfel #

Deseuri din indu:tria "iniera ; sunt reprezentate fragmente de roci si minereuri sarace .Aceste

sunt depuse de regula la gura minei in zone neamena&ate expuse periodic eroziunii si spalarii de catr

apele de suprafata5

Deseuri din indu:tria eneretica :i "etalurica ; pot fi zguri , namoluri , prafuri si cenusi .Igur

si cenusa de la termocentrale reprezinta o mare cantitate de deseuri , in special in tara noastra, und

industria energetica utilizeaza cu precadere carbune inferior.Deseurile provenite de la termocentrale si di

metalurgia neferoasa au un continut ridicat in metale grele si o anumita cantitate de sulfati care pot polu

grav mediul incon&urator 5

Deseuri indu:triale ; provin in general din industria prelucratoare textila , a lemnului

alimentara! si in special din prelucrarea metalelor5

Deseuri din con:tructii ; reprezinta materialele provenite din demolarea constructiilor si resturil

ramase de la santierele de constructii civile si industriale 5

Deseuri :tradale ; sunt reprezentate de hartie , plastic , resturi ceramice si sticle ,moloz , restu

alimentare, resturi vegetale, metale, praf, acumulate in zonele stradale cotidiene.

E4ecte neati6e ale de>eurilor >i ale depozitelor de de>euri

6! Emana)iile de gaze nocive generate de procesul descompunerii de*eurilor gazele produse d

fermentare!5 Efect# poluarea aerului

! (curgerile *i infiltra)iile din precipita)ii *i infiltra)iile substan)elor "n dilu)ie transportate c

acestea *i din umiditatea proprie a de*eurilor levigat!5 Efecte# poluarea apelor de suprafa)ă *i a solurilo

din zonele adiacente, sau ale solurilor de sub amplasament *i, implicit, ale apelor subterane.

Pre6enirea 4or"!rii de>eurilor

• colectarea igienică *i presortarea reziduurilor mena&ere "n recipiente specializate pubele *i containere

amplasate "n zone cu c't mai pu)in circulate *i bine acoperite pentru, a nu fi accesibile rozătoarelor

insectelor5• "ndepărtarea organizată *i la intervale de timp c't mai scurte a reziduurilor colectate, "n afara localită)ilo

cu a&utorul unor mi&loace care să nu le răsp'ndească "n timpul transportului5

5



• depozitarea controlată *i tratarea corespunzătoare a reziduurilor colectate prin neutralizarea lor "

prealabil5• recuperarea reziduurilor reutilizabile *i prelucrarea lor, după o prealabilă neutralizare, astfel "nc't aceast

activitate să capete o rentabilitate *i eficien)ă "n exploatare c't mai sporite5

• utilizarea "n agricultură, ca "ngră*ăm'nt natural organic! a de*eurilor, at't mena&ere c't mai ales a celoagrozootehnice, evident *i "n acest caz după o prealabilă tratare *i decontaminare

• dezvoltarea unei economii integrate, deci, care să permită ca de*eurile industriale eliminate de o anumit

"ntreprindere să fie recuperate de alte "ntreprinderi, pentru a le utiliza ca materii prime.• incinerarea reziduurilor uscate care au putere calorigenă suficientă, "n scopul producerii de energi

termică pentru unele activită)i industriale sau "ncălzirea locuin)elor.

Pre:ortarea >i colectarea iienica a de>eurilor

− depozitarea "n pubele de culoare maro brună! a reziduurilor alimentare reziduuri biodegradabile!5− depozitarea "n pubele7containere de culoare verde a de*eurilor de h'rtie,cartoane coresponden)ă, ziare

reviste, căr)i, cutii, etc!5− depozitarea "n pubele7containere de culoare galbenă a de*eurilor de plastic *i metalice flacoane *i doz

de băuturi răcoritoare sau bere, conserve, margarina etc!5− depozitarea "n containere de culoare albastră a de*eurilor de sticlă de culori verde, maro7albă!.− depozitarea "n pubele7containere de culoare gri a altor categorii de de*euri,cu precădere cele incinerabil

igienă intimă, pampers etc!.

Reducerea 6olu"ului de>eurilor

introducerea *i promovarea acelor tehnologii de fabrica)ie care au un impact c't mai scăzut asupr

mediului5 marcarea produselor care au cel mai scăzut aport privind volumul *i nocivitatea de*eurilor pe parcursu

procesului de fabrica)ie, distribu)ie *i folosire. ra)ionalizarea sistemelor de produc)ie *i consum existente, prin reducerea consumului de materii prime

prin intensificarea reciclării.

:eciclarea reprezintă posibilitatea reintroducerii unui material "n procesul industrial, "n vederefabricării unui nou produs cu calită)i identice de ET. sticlă! sau inferioare de ex. conducte fabricate din

flacoane de material plastic!.

:ecuperarea de energie presupune producerea de energie adesea sub formă de căldură! din de*eu

mena&ere.

5



-incinerarea directă a de*eurilor5

-arderea combustibilului ob)inut din descompunerea anaerobă a de*eurilor5

-recuperarea de biogaz din gropile de gunoi *i utilizarea acestuia "n sistemul de producere a căldur

sau a electricită)ii.

alori4icarea de>eurilor

2ncinerarea de*eurilor# de*eurile sunt arse "n cuptoare speciale ce func)ionează "n condi)

determinate de temperatură, de re)inere a gazelor *i de purificare a noxelor evacuate.

ombustibilii ob)inu)i din gunoaie constituie o parte a de*eurilor mena&ere tratate *i condi)ionat

astfel "nc't să poată fi utilizate drept combustibil pentru cazane "n locul unui combustibil fosil.

:ecuperarea biogazului are la bază proprietă)ile termice ale metanului care permit ob)inerea d

energie.

În urma descompunerii materiilor organice "n condi)ii anaerobe rezultă metan, dioxid de carbon *

alte gaze "n cantită)i foarte mici mercaptan, hidrogen sulfurat etc.!-biogazul.

>alorificarea deseurilor presupune prelucrarea unui deseu de&a format. 9asurile de valorificar

trebuie sa faciliteze cresterea duratei de viata a deseului in circuitul economic sau reintroducerea lui i

acest circuit.

9asurile de valorificare a deseurilor, ca si cele de evitare a formarii lor pot duce la o reducer

cantitativa si calitativa a cantitatilor de resturi de inlaturat, astfel incat ambele tipuri de masuri pot f

considerate complementare. (pre deosebire de evitarea formarii, valorificarea deseurilor necesita l

randul ei energie si cauzeaza poluari ale mediului, care in cele din urma duc la costuri pentru colectare

transport si valorificare.

Acest mod de a privi lucrurile clarifica raporturile dintre evitarea formarii si valorificarea deseurilo

si motiveaza preferinta de principiu pentru cea dintai.

onform conditiilor &uridice cadru, valorificarea deseurilor trebuie realizata ecologic. Aceast

presupune ca#

• apa, aerul, solul, flora si fauna nu trebuie puse in pericol5• trebuie evitate cat mai mult posibil poluarile fonice si mirosurile5

5



• sa nu fie afectate zonele invecinate si nici cadrul peisagistic.

2n plus, functionarea statiilor de valorificare a deseurilor necesita o aprobare adecvata.

>alorificarea materiala a deseului presupune separarea sa, pe diferite cai, in componentel

valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului amestecat de&a, mai ales a celui mena&er, nu este posibil

decat cu cheltuieli foarte mari si este nesatisfacatoare de cele mai multe ori, trebuie folosite toat

posibilitatile de colectare selectiva a fiecarui material in parte sau a fiecarei grupe de material, inainte d

amestecarea cu alte parti reziduale. Acest lucru este valabil si pentru deseurile incarcate toxic numite

Cmateriale problematiceC!, a caror prezenta in deseu induce punerea in pericol a sanatatii oamenilor si

mediului.

>alorificarea materialelor din deseuri este posibila si sub forma unei valorificari energetice. Aceast

implica utilizarea deseurilor pentru obtinerea energiei, in acest mod substituindu-se si economisindu-s

resurse neregenerabile, precum carbunii, petrolul, gazele naturale. >alorificarile energetica si materiala s

situeaza in principiu la acelasi nivel. 2n fiecare caz in parte, este preferata metoda de valorificare cea ma

compatibila cu mediul incon&urator.

4estiunea in circuit incepe cu fabricarea produselor care genereaza putine deseuri si se termina c

reciclarea la nivel inalt a produselor. 2n afara de acestea, gestiunea in circuit presupune

responsabilitatea asupra produsului, ceea ce inseamna ca producatorul trebuie sa ia in considerare inca d

la producerea marfii aspectele de management al deseurilor care vor avea efecte pozitive in ceea c

priveste evitarea formarii si valorificarea deseurilor. 2n plus, este foarte important comportamentu

constient al consumatorului in domeniul gospodaririi deseurilor de ex.# %redarea produselor folosite!.

Aplicarea de te'noloii pentru cre:terea ani"alelor :ati:4!c!toare pentru cerintele 4izioloic

:i de co"porta"ent ale :peciilor :i ra:elor

Alimenta)ia, reproduc)ia, cre*terea *i măsurile sanitar-veterinare, combinate cu "ngri&ire

adăposturilor *i gestionarea gunoiului de gra&d, sunt principalele aspecte cu care trebuie să s

familiarizeze orice practician ecologist.

În continuare, se prezintă principalele aspecte privind "ngri&irea *i cre*terea animalelor pentru carn

"n sistem ecologic, cu o aten)ie deosebită asupra normelor de urmat pentru satisfacerea nevoilo

5



animalelor *i cre*terea confortului acestora, precum *i pentru diminuarea factorilor de stres din timpu

transportului animalelor.

Alimenta)ia are efecte semnificative asupra reproduc)iei *i sănătă)ii animalelor. P alimenta)ie sărac

de scurtă durată, at't cantitativ, c't *i calitativ, are un impact negativ asupra procentului de fertilitate *i greută)ii animalelor la na*tere, determină un procent mare de reten)ii placentare etc. Hura&area "n exces

animalelor gestante poate să crească procentul de fătări complicate.

Alimenta)ia dezechilibrată, precum excesul de carbohidra)i sau con)inutul mic de fibră, va ave

efecte negative, "n ceea ce prive*te sănătatea animalelor, predispun'ndu-le la atacul de boli. Dacă s

fura&ează cu o cantitate mai mică de fura&e, cre*te nivelul de stres *i disconfort al animalelor, care s

manifestă prin lupte "ntre animalele puternice *i posibile răniri ale acestora, "n timp ce, cele mai slab

pierd "n greutate *i se "mbolnăvesc.

Un alt exemplu, coroborat cu legăturile dintre componentele proceselor de cre*tere *i dezvoltare, s

referă la confortul animalelor. 'nd animalele se află "n afara gra&dului, "n mediul lor natural, fac anumit

lucruri specifice comportamentului natural, precum a se linge, a se culca, a se "ntinde, a se &uca, a se lupt

etc., starea de sănătate a acestor animale este bună. 'nd o parte din mi*cările lor native sunt reprimate

orice "nsu*ire tipică mi*cării lor naturale este diminuată, animalele sunt supuse unui anumit stres *

pericolul de "mbolnăvire cre*te.

Hura&area, unul dintre cei mai importan)i factori, con)ine modul de producere *i folosire a resurselo

naturale, suplimentele de fura&e "n perioadele de scădere a produc)iei *i formule de fura&are *i fura&

ecologice.

Într-o fermă ecologică de bovine pentru carne, "n marea ma&oritate a timpului de hrănire s

utilizează resurse naturale de pe parcelele de teren disponibile pentru bovine. 2n aceste resurse natural

sunt incluse pă*unile, "n sensul strict al cuv'ntului, frunzele copacilor, fructele, etc Dieta fura&eră ar trebu

să garanteze calitatea produsului final *i necesarul de nutri)ie "n timpul diferitelor etape ale vie)

animalelor.

De asemenea, un regim fura&er deficitar poate duce la aparitia unor boli *i la o reducere a ratei d

produc)ie. +ipsa de minerale, vitamine, fibre, concentrate, etc, poate genera probleme care, "n cele di

urmă pot pune in pericol via)a animalelor. În general, dieta bovinelor la ingrsat este ecologica si s

5



bazeaza pe resurse naturale, pe un sistem de pasunat roatational, in care densitatea animalelor corespund

marimii fiecarei parcele, eliminand potentialele probleme cauzate de pasunat excesiv.

%asunatul excesiv are efecte negative asupra mediului, precum eroziunea solului, dificultati i

refacerea pasunilor, acumularea de cantitati mari de gunoi si desigur, cresterea concentratiei de azot, carsporeste pericolul imbolnavirii animalelor. 3umarul maxin de animale pe parcela coincide cu acumulare

de gunoi corespunzator unei doze maxime 6G =g 37ha7an, care poate fi absorbit de sol si nu est

contaminant.

2n perioadele cu insuficiente resurse naturale, vitele trebuie fura&ate cu alte fura&e ecologice fura&

verzi, fan, siloz, concentrate etc.!. :atia zilnica de fibroase in substanta uscata, formata din fura&e uscate

fibroase, fan, etc. trebuie sa fie cel putin @8. De asemenea, in anumite perioade, animalele trebuie s

primeasca suplimente alimentare corespunzatoare nevoilor acestora. Hormula de nutre)uri trebuie să filiberă de antibiotice, de factori care sporesc cre*terea economică, de erbicide, pesticide, etc semin)ele n

pot fi transgenice sau să provină din organisme modificate genetic sau din derivatele lor.

În ceea ce prive*te utilizarea de vitamine, sunt incluse numai substan)ele autorizate "n conformitat

cu :egulamentul %arlamentului European EE! nr 61K6 7 K.

În ceea ce prive*te reproduc)ia, se prezintă practica naturală, de*i inseminarea artificială est

permisă. De asemenea, se recomandă studierea fiecărui program de reproduc)ie, pentru a fi siguri c

femelele au o produc)ie bună. (e va avea "n vedere, prioritar, at't la femela c't *i la pui, u*urin)a la fătare

Adăpostul, trebuie să asigure mi*carea liberă a animalelor, precum *i condi)ii de igienă *i sănătat

compatibile cu confortul animalelor. În func)ie de tipul fermei, este posibil să )inem animalele tiner

pentru carne tot timpul "n aer liber, caz "n care adăposturile vor fi foarte reduse ca mărime. În cazul "

care animalele tinere pentru carne trebuie )inute "n adăpost, aceste adăposturi trebuie echipate comple

pentru a le asigura acestora tot confortul necesar.

4estionarea gunoiului de gra&d completează ciclul particularită)ilor fermelor ecologice de cre*tere

animalelor pentru carne. 9anagementul adecvat al gunoaielor zootehnice este necesar pentru a men)in

echilibrul mediului *i a elimina contaminarea mediului "n care trăiesc animalele. În fermele de bovine

compostul *i gunoiul de gra&d sunt două dintre cele mai folosite "ngră*ăminte.

5



III.$.Conditii pentru indeplinirea indicati6ului ECO

%roducerea de alimente ecologice are la baza in principar respecterarea unor conditii destul d

severe in ceea ce priveste obtinerea cultivarea plantelor7cresterea animalelor!.

%rodusul ecologic alimentar este un mix de ingrediente provenite din agricultura ecologica c

respecta urmatoarele principii si reguli#

B eliminarea oricarei tehnologii poluante intr-o zona nepoluata5

B utilizarea de soiuri si specii cu rezistenta sporita la conditiile de mediu5

B ameliorarea si mentinerea fertilitatii naturala a solului5

B utilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentr

prepararea fura&elor, ingrediente pentru prepararea alimentelor in conformitate cu lista produselor permis

in agricultura ecologica5B absenta organismelor modificate genetic si a iradierii plantelor5

B absenta aditivilor chimici de sinteza# conservanti, coloranti, arome, emulgator

acidifianti, intaritori de gust, agenti de ingrosare.

%rodusele ecologice certificate sunt marcate si etichetate conform reglementarilor din domeniu

%roduse ecologice sunt numai acelea care au un certificat de calitate si poarta pe ambala& sigl

organismului de certificare si nu orice produs care se vinde sub denumirea de CnaturalC, Ctaranesc.

%rodusele ecologice agroalimentare cu denumirea curenta de ecoproduse alimentare po

fi incadrate in urmatoarele grupe# produse vegetale primare neprocesate, animalele si produsel

animaliere neprocesate5 produsele de origine vegetala si animala procesate destinate consumului uma

preparate din una sau mai multe ingrediente de origina vegetala si7sau de origina animala.

%rodusul bio cosmetice bio, de ingri&ire bio, de curatenie bio sau suplimente nutritive! est

obtinut din plante, din ingrediente organice, fara a fi modificate genetic si fara sa li se fi adaugat alt

produse chimice.

%lantele se cultiva pe terenuri pe care nu a fost aplicat nici un ingrasam'nt chimic5 odata culese sun

supuse macerarii fara a li se aplica procedee chimice, iar in ultima faza ele sunt ambalate fara conservan

sau alti substituienti chimici. (emintele folosite nu sunt modificate genetic, ci controlate biologic.

%rodusul natural provine din agricultura conventionala, dar la obtinerea lui nu se utilizeaza aditiv

alimentari de sinteza.

5



2ntre produsele naturale si produsele bio-organice, diferenta o reprezinta tocmai acesti pas

mentionati in productie. %rodusele denumite generic ; naturale - sunt bazate pe plante. Ele insa nu au fo

cultivate pe terenuri organice si nici nu au fost supuse procedeelor naturale ; limitate - de prelucrare, da

nu contin substante chimice pentru obtinerea produsului finit.

%rodusele organice nu contin niciun fel de compusi chimici, sintetici, modificati genetic sau d

origine animala. 2nclud doar ingrediente naturale ce provin din plante crescute in zone nepoluate, far

fertilizatori sau modificari genetice.

onform normelor generale aplicabile produc)iei ecologice, organismele modificate genetic P94

uri! sunt interzise sub orice formă. 3ormele privind etichetarea alimentelor le permit operatorilor să s

asigure că respectă această interdic)ie. Jratarea cu radia)ii ionizante este, de asemenea, interzisă.

Pperatorii care doresc să practice "n aceea*i exploata)ie cele două tipuri de produc)ie agricol

ecologică *i neecologică! trebuie să separe animalele *i parcelele.%roduc)ia vegetală ecologică trebuie să respecte unele reguli care privesc#

o prelucrarea solului, care trebuie să respecte via)a *i fertilitatea naturală a acestuia5o prevenirea daunelor, care trebuie să se bazeze pe metode naturale, dar poate recurge la utilizarea unu

număr limitat de produse fitofarmaceutice autorizate de omisie5o semin)ele *i materialul de "nmul)ire vegetativ, care trebuie să fie produse prin metoda ecologică5o produsele de cură)ire, care trebuie să fi fost autorizate de omisie.

%lantele sălbatice culese "n anumite zone sunt, de asemenea, clasificate ca produse ecologice "

măsura "n care respectă anumite condi)ii privind recoltarea *i zona de provenien)ă. Algele marine pot lr'ndul lor să fie considerate produse ecologice, at't timp c't zona lor de produc)ie *i metoda de recoltar

"ndeplinesc anumite condi)ii.

%roduc)ia animalieră ecologică trebuie să respecte anumite norme care privesc#

o originea animalelor, care trebuie să se nască *i să fie crescute "n exploata)ii ecologice5o practicile de cre*tere a animalelor, care se referă, printre altele, la anumite condi)ii de adăpostire

acestora5o metodele de reproducere a animalelor, "n general naturale5o hrana animalelor, care trebuie să fie de origine ecologică5o prevenirea bolilor5o cură)irea *i dezinfec)ia, care nu implică dec't produse autorizate de omisie.

3orme specifice analoge se aplică animalelor de acvacultură.

omisia autorizează utilizarea unui număr limitat de produse *i substan)e "n agricultura ecologic

Acestea pot fi destinate "ngri&irii plantelor, hranei animalelor *i cură)irii instala)iilor utilizate pentr

5



produc)ia animală *i vegetală. omisia poate stabili, de asemenea, anumite limite *i condi)ii privin

aplicarea acestor produse.

Exploata)iile care "ncep o activitate de produc)ie ecologică trebuie să treacă printr-o perioadă d

conversie. 3ormele stabilite "n acest regulament reglementează, de asemenea, această perioadă d

conversie.

Lrana ecologică procesată pentru animale trebuie să con)ină materii prime ecologice *i nu poate

procesată cu a&utorul solven)ilor de sinteză. Alimentele procesate trebuie să con)ină "n princip

ingrediente de provenien)ă agricolă. Alte ingrediente sunt permise dacă au fost autorizate de omisie

Dro&dia ecologică trebuie să fie produsă pe baza unor substraturi ecologice *i a altor ingredient

autorizate.

omisia poate să prevadă derogări de la dispozi)iile privind obiectivele, normele de produc)ie *

etichetarea. Aceste derogări răm'n limitate "n timp *i la anumite cazuri particulare.Tra:a9ilitatea

Unul dintre aspectele definitorii ale acestei clase de produse fie ele alimente, cosmetice, textil

sau altele! este trasabilitatea.

Jrasabilitatea presupune respectarea unor reguli stricte "n ceea ce prive te "nregistrarea ș

păstrarea unor eviden e clare i verificabile pe tot lan ul de produc ie# de la producerea materiei prime, lț ș ț ț

procesare, la transport i comer p'nă la a&ungerea produsului la consumator. În acest fel se oferș ț

consumatorului un grad ridicat de siguran ă i transparen ă la achizi ionarea unui produs ecologț ș ț ț

certificat, iar "n cazul constatării unei iregularită i se poate reface u or filiera de procesare i produc ie ț ș ș ț

se poate identifica modul "n care a fost corupt sau infestat produsul certificat ecologic i se pot lua măsuș

pentru "nlăturarea factorului negativ, respectiv factorii de control se pot "ndrepta "mpotriva celui care est

responsabil de iregularitatea identificată. Astfel de cazuri sunt rare datorită controlului i inspec iei la carș ț

este supus fiecare operator din sistemul ecologic certificat, dar spre deosebire de industria alimentar

conven ional, domeniul ecologic este cunoscut pentru intransigen a cu care rezolvă astfel de probleme ț ț

lipsa de toleran ă "n eliminarea din sistem a celor responsabili.ț

Explica ia se găse te "n caracteristicile deosebite ale acestui domeniu precum i "n faptul cț ș ș

trasabilitatea i puritatea produselor certificate ecologic este cel mai puternic argument de mar=eting ș

bran ei, iar tolerarea unor abateri de la regulile asumate ar constitui o lovitură de imagine ma&oră pentrș

"ntreg sectorul.

Etic'etarea

5



Etichetarea, publicitatea sau documentele comerciale pot con)ine anumi)i termeni, cum ar fi /eco

*i /bio0, pentru a caracteriza un produs ecologic, ingredientele sau materiile prime ale acestuia.

Etichetarea produselor agoalimentare ecologice se face "n conformitate cu Prdinul 9inisterulu

Agriculturii, Alimentatiei si %adurilor nr. 667. 9entiunea# Agricultura ecologica Ecorom - (istem d

control :P, este permisa numai "n conditiile prevazute de P.U.4. nr. KF7.

Etichetarea unui produs ecologic trebuie să fie u*or vizibilă pe ambala& *i să con)ină o referin)ă l

organismul de control care certifică produsul "n cauză.

Încep'nd cu 6 iulie 6, utilizarea siglei Uniunii Europene pe produsele alimentare provenite di

agricultura ecologică va fi obligatorie, la fel ca indicarea locului de provenien)ă a materiilor prime di

care sunt fabricate acestea. Această indica)ie va trebui să figureze "n acela*i c'mp vizual cu sigl

comunitară.

Hig. nr. (igla Uniunii Europene pentru produsele alimentare ecologice

Sc'i"9uri cu %!rile ter%e

%rodusele provenite din )ările ter)e pot, de asemenea, să fie introduse pe pia)a comunitară c

produse ecologice "n măsura "n care respectă dispozi)iile acestui regulament *i au fost supuse unu

control. Acest control poate fi efectuat fie de un organism recunoscut de Uniunea Europeană, fie de u

organism de control acreditat.

Co"ercializarea

omercializarea unui produs ecologic nu poate fi "n niciun fel "mpiedicată de autorită)ile unui sta

membru altul dec't cel al autorită)ii care l-a controlat.

6



omisia "ntreprinde o activitate de supraveghere statistică bazată pe datele furnizate de statel

membre. omitetul permanent pentru agricultură biologică E3! asistă omisia la definirea politicilo

privind agricultura ecologică.

2mportul si exportul produselor agroalimentare ecologice sunt reglementate prin Prdinu

9inisterului Agriculturii, Alimentatiei, %adurii si 9ediului nr. <G7K.

În concluzie, condi iile pe care trebuie să le "ndeplinească produsele Eco, trebuie să fie incluse "ț

următoarele#

Cateorii de produ:e ali"entare etic'etate ca ecoloice

%roduse 68 ecologice - trebuie sa contina 68 ingrediente ecologice cu exceptia apei si

sarii.

%roduse ecologice - produsele etichetate ca fiind ecologice trebuie să con ină cel pu in <8ț ț

ingrediente ecologice cu exceptia apei, sarii si a conservantilor chimici din categoria sulfitilor, pentru car

la categoria de produse de vinificatie, nu s-a gasit pana in prezent un inlocuitor ecologic.

%roduse fabricate cu ingrediente ecologice - aceasta categorie de produse trebuie sa contina ce

putin G8 ingrediente ecologice, cu exceptia apei si sarii. :estul de K8 din ingrediente pot fi produse i

sisteme conventionale.

Caracteri:tici enerale ale produ:elor ecoloice

Alimentele etichetate ca ecologice nu contin reziduri de pesticide, fungicide, ingrasamint

chimice, hormoni de crestere, radicali liberi de la iradieri, antibiotice si alte componente chimice ccaracter contaminant care este demonstrat ca se regasesc in corpul omului si animalelor, afectan

sanatatea acestora.

Caracteri:tici :peci4ice cateoriilor de produ:e ecoloice

In aricultura - este interzisa folosirea pesticidelor, ierbicidelor, ingrasamintelor si orice alt

substante chimice de sinteza ce prote&eaza culturile agricole in sistem conventional.

Este obligatoriu ca acestea sa fie inlocuite de catre metode ecologice mecanice, termice etc

fundamentate stiintific.%entru fertilizarea solului se aplica rotatia culturilor asolamentul! si folosirea ingrasamintelo

organice balegar, compost, etc.!.

3u se admite decat semanatul cu seminte certificate ecologic, si se interzice folosirea semintelo

provenite de la organisme modificate genetic P94!.

6



In cre terea ani"alelorș - este interzisa folosirea antibioticelor si a hormonilor de crestere, acesti

fiind inlocuiti de terapii alternative inclusiv homeopatice.

3u se admit la fura&are fainurile animale, plantele modificate genetic P94! si se indica numai

fura&are cu produse vegetale obtinute dintr-o exploatatie agricola certificata ecologic.

resterea animalelor si a pasarilor de productie in sistem ecologic, se face cu respectare

criteriilor de bunastare, asigurand animalelor libertatea de miscare, o iluminare adecvata, soare, aer cura

si adapare cu apa curata.

In proce:area produ:elor ecoloice - nu se admite folosirea conservantilor, colorantilo

aromelor, si orice alti aditivi chimici de sinteza. %entru evitarea radicalilor liberi cu efect mutagen, est

interzisa folosirea iradieriii alimentelor indiferent de origine.

Capitolul I

Di4erente ntre produ:ele ali"entare ecoloice 4a ! de produ:ele de cla:iceț

%rodusul eco sau organic este un produs CcuratC "ncă de la nivel de săm'n)ă. %racticile agricultur

ecologice nu permit folosirea semin)elor ameliorate cum sunt cele folosite "n agricultura industrială *i n

permit cultivarea plantelor modificate genetic. 9erg'nd mai departe, produsul eco este un produs care n

este CotrăvitC cu produse chimice *i care are o calitate nutritivă mai ridicată.

Dacă produsele industriale sunt ultraprocesate pentru a rezista la distan)a mare pe care o parcur

p'nă să a&ungă pe rafturi sau pentru a satisface un standard omogenizat, produsele )ărăne*ti sunt procesa

prin metode simple *i sunt consumate local, regional. De asemenea, produsele tradi)ionale se bazează p

varietă)i locale, semin)e )ărăne*ti ca de exemplu ro*iile Cinimă de bouC care oferă un gust deosebit *i po

fi cultivate cu u*urin)ă "n sisteme agricole )ărăne*ti.

%rin ultraprocesarea ingredientelor primare, prin adăugarea de aditivi, conservan)i, coloran)i *i alcompu*i chimici, alimentele procesate industrial "*i pierd valoarea nutritivă *i a&ung să ne otrăvească "

timp, provoc'nd diverse boli *i afec)iuni.

Agricultura eco elimină multe dintre riscurile de sănătate deoarece regulile de cultivare *i procesar

sunt mult mai stricte *i se axează pe produse finite cu o valoare nutritivă ridicată. %rin cumpărarea d

6



produse direct de la )ărani se asigură consumul de produse proaspete care nu au nevoie de adaosu

inutile. Ace*ti mici producători fac parte dintr-un lan) regional de distribu)ie, un lan) scurt, unde hrana n

călătore*te mult *i nu "*i pierde valorile nutritive.

P analiză din 6F a KFK de studii ?ara[s=i 9. at all 6F /Ligher antioxidant and loNecadmium concentrations and loNer incidence of pesticide residues in organicall groNn crops#

sstematic literature revieN and meta-analses0!, a arătat cum culturile organice au un con inut cu 6G8ț

mai mare de polifenol antioxidan i!. oncentra iile de acizi fenolici, flavonoide, difeniletilene , flavoneț ț

flavonoli, i antocianine au fost crescute, flavonoidele fiind cu @8 mai multe. Autorii studiului aș

analizat con inutul de acid ascorbic >itamina ! K6 de studii!, beta caroten precursorul vitaminei Aț

6 studii! i alpha-tocopherol o forma de vitamina E! < studii! i al i 66 nutrien i dar doar la doi aș ș ț ț

găsit valori semnificativ mai mari "n alimentele organice i anume la fosfor i polifenoli antioxidan i!ș ș ț

4ăinile organice au avut cantită i mai mari de acizi esen iali omega-K "nsă autorii studiului nu au gasț ț

diferen e "n nivelul de proteine sau cantitatea de grăsime a laptelui bio.ț

%rodusul bio incepe cu solul, semintele, ingrasamintele organice si in final depozitarea, ambalare

si transportul ce trebuie sa se incadreze in standarde ecologice. 2n privinta continutului vitaminelor si a

altor substante nutritive, nu sunt diferente mari intre produsele conventionale si cele organice dar odata c

cele conventionale, se ingeră si multe substante chimice, hormonii folositi pentru crestere, insecticide sa

pesticide iar organismul uman in timp se resimte, chiar daca pe moment avem impresia ca nu s-a inampl

ceva.

De exemplu, sunt sere in care varza sau salata, pentru a creste rapid, nu sunt plantate in pamant ci i

apa, spri&nite pe niste suporturi ce permit radacinii sa a&unga la apa in care se pun substante care a&uta l

crestere rapida. +a comercializare, radacina este complet curata deoarece nu a luat contact vreodata c

pamantul. Avand un continut nul de reziduuri din pesticide, produsele ecologice previn imbatranire

prematura, bolile cronice si contribuie la cresterea capacitatii de munca fizica si intelectuala. %esticidel

pe care le /consumam0 odata cu produsele tratate, provoaca boli nervoase, cancer, bloca&e renale sau, i

cazul nou-nascutilor, malformatii grave.

ercetatorii de la Universitatea alifornia din (an Hrancisco au atras atentia ca pesticidele modific

secventele AD3, initiind dezvoltarea cancerului si cresc activitatea genei asociata cu greutatea anormala

bebelusilor la nastere. %esticidee pot trece bariera placentara si duc la diverse malformatii precum lips

6



degetelor sau a membrelor. A doua gena cu activitate sporita a fost semnalata in randul femeilor car

sufera de infertilitate inexplicabila.

Unele dintre fructe sau legume, de exemplu capsuni, mere, piersici, ardei, cartof, telina, contin ma

multe substante chimice pentru ca au coa&a mai usor penetrabila sau sunt atacate de mai multi daunatori sunt stropite cu mai multe pesticide. Altele, cum ar fi pepene verde, porumb, mazare, asparagus sau =iN

nu necesita pesticidare in cantitati mari. Desi unele dintre produsele agriculturii conventionale pot f

considerate mai sigure din punct de vedere al adaosului de substante chimice, ele nu se pot compara cu

cele bio din punct de vedere al gustului. Deoarece multe persoane tin mult la aspectul produsului pe car

il cumpara, producatorii de masa adauga diverse substante, pentru intensificarea culorii, pentr

conservare sau pentru aspect stralucitor. De aceea multi oameni spun ca fructele sau legumele au gust /d

plastic0.

Unele persoane pun problema diferentei de pret intre legumele conventionale si cele bio. De ce sun

mai scumpe cele din urma\ 2n primul rand, este mai ieftin sa produci alimente cu a&utorul substantelo

chimice. Apoi, cele organice sunt produse la scara mai mica si trebuie procesate altfel decat celelalte

osturile distributiei sunt mai mari, deoarece neavand vreun fel de conservanti, trebuie livrate mai reped

pentru a fi consumate in stare cat mai buna. (emintele bio sunt si de cate K ori mai scumpe decat cel

utilizate in agricultura conventionala si sunt importate, de exemplu din 4ermania sau Anglia.

2n cazul agriculturii ecologice, buruienile se inlatura manual sau cu sapa in functie de planta!, chiasi de ori pe saptamana in anumite perioade, deci sunt necesari anga&ati in plus, in vreme ce produsel

conventionale se stropesc o data cu pesticide si mor toti daunatorii.

%ierderile sunt mai mari pentru producatorii bio, deoarece aproximativ 68 din productie est

mancata de daunatori, nu exista solutii radicale de indepartare a lor, cum sunt insecticidele in cazu

agriculturii de masa. %entru fermele bio exista reguli stricte de utilizare a spatiului, fata de cele obisnuite

deci se obtine o cantitate de produse mai mica, dar de o calitate mai buna.

6



Capitolul

Metode :tr!6ec'i >i conte"porate de o9%inere a produ:elor ali"entare ecoloice

Aricultura prin "etode :tr!6ec'i

9etodele străvechi denumite *i agricultura tradi)ională se referă la practici agricole care s-a

păstrat de-a lungul anilor *i tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă.

9en)ionarea termenului străvechi ne duce cu g'ndul la faptul că bunicii nostri, foloseau unelte d

lucru confectionate integral din lemn, fara inser)ii metalice, trac)iunea utila&elor era integral de natur

animală, fertilizarea terenurilor agricole se făcea cu a&utorul gunoiului de gra&d, fermentat pe durata ierni

eliminarea plantelor parasite din culturile de porumb se facea manual, prin folosirea unei unelte, ascu)it

cu care acestea erau tăiate cu mult efort omenesc. Exemplificarea metodelor de a face agricultură *

produc)ie alimentară străveche ar dura mult cat imp *i spa)iu, motiv pentru care mai men)ionăm faptul c"ncep'nd cu alimentele de bază *i finaliz'nd cu vesela *i tac'murile, toate erau Mde pe bătătura omuluiM

produse *i confec)ionate după puterile fiecăruia, cel mai bun exemplu fiind lingurile *i furculi)ele

confec)ionate din lemn de fag, farfuriile din lut, găle)ile din sc'ndurele de lemn armonios "mbinate astfe

"nc't să )ină apa.

Agro-ecosistemele tradi)ionale sunt caracterizate de utilizarea "n mod responsabil at't a plantelocultivate *i animale crescute "n gospodării c't *i a resurselor din afara fermei cum ar fi plante medicinale

fructe de pădure, resurse piscicole *i altele.

ultivarea soiurilor de plante *i cre*terea raselor locale perfect adaptate la condi)iile de medi

locale este de asemenea o caracteristică a acestui tip de agricultură, care aduce beneficii din punct d

6



vedere al siguran)ei alimentare pentru locuitorii din zonele unde s-au păstrat practicile tradi)ionale d

cultivare a păm'ntului *i cre*tere a animalelor.

Tipuri de :i:te"e aricole >i aleerea ace:tora

Aricultura dura9il! integrata!# produc)ie intensivă de produse competitive, av'n

raporturi armonioase, prietenoase cu mediul "ncon&urător. Expresia "nt'lnită frecvent Csistem

integrateC, semnifică utilizarea *tiin)ifică, armonioasă a tuturor componentelor tehnologice# pentr

lucrările solului, rota)ia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor *i dăunătorilor inclusiv pri

metode biologice, la cre*terea animalelor, stocarea, prelucrarea *i utilizarea reziduurilor rezultate di

activită)ile agricole etc., pentru realizrea unor produc)ii ridicate *i stabile "n unită)i multiltisectorial

vegetale *i zootehnice!.Aricultura con6en%ional!# intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care s

bazează "n mod deosebit pe concentrarea *i specializarea produc)iei. Diferitele componente ale sistemulu

tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, "n mod regulat af'narea solului este efectuată doar prin arătur

cu "ntoarcerea brazdei, fiind urmată de numeroase lucrări secundare de pregătire a patulu

germinativ *i "ntre)inere "n perioada de vegeta)ie. (e practică fertilizarea minerală cu doze mari *

foarte mari, monocultura sau cel mult rota)ii scurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentr

combaterea buruienilor, bolilor *i dăunătorilor. Acest tip de agricultură a fost larg răsp'ndit "n :om'ni p'nă "n 61. Astăzi, este unanim acceptat că acest tip de agricultură poate afecta mediului "ncon&urăto

mai ales dacă diferitele componente ale sistemului tehnologic agricol sunt aplicate fără a se lua "

considerare specificul local# climat, sol, relief, condi)iile sociale *i economice, care determin

nivelul de vulnerabilitate sau de susceptibilitate fa)ă de diferitele procese de degradare chimică, biologică

fizică a mediului.

Aricultura 9ioloic!# mediu intensivă *i astfel mai pu)in agresivă "n raport cu factorii de mediu

cu rezultatele produse! agricole mai pu)in competitive din punct de vedere economic pe terme

scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. În raport cu mediul "ncon&urăto

acest sistem este mai bine armonizat, tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor *i dăunătorilor sun

de preferin)ă biologice, totu*i sunt acceptate *i doze reduse de "ngră*ăminte minerale *i pesticide. %entr

6



controlul calită)ii produselor este necesară certificarea tehnolgiilor utilizate. %rodusele sun

comercializate pe o pia)ă specială.

Aricultura oranic!# se deosebe*te de cea biologică prin utilizarea exclusivă

"ngră*ămintelor organice "n doze relativ ridicate, aplicate "n func)ie de specificul local, cu predilec)ie "

scopul fertilizării culturilor *i refacerii pe termen lung a stării structurale a solurilor, degradată pri

activită)i antropice intensive *i7sau datorită unor procese naturale.

Aricultura e,ten:i6! cu inputuri redu:e# de subzisten)ă, cu o produc)ie slab competitivă.

%oate afecta "ntr-o anumită măsură mediul "ncon&urător, inclusiv calitatea biomasei, mai ales pri

dezechilibre de nutri)ie. Îngră*ămintele minerale *i alte substan)e agrochimice erbicide, insecto

fungicide, amendamente minerale! etc., nu sunt practic utilizate, sau aplicate doar "n cantită)i foarte miccu excep)ia sectorului legumicol!. De asemenea, hibrizii *i soiurile performante nu sunt răsp'ndi)i p

scară largă. Acest sistem este practicat *i "n :om'nia de către producătorii individuali.

Aricultura de precizie# cea mai avansată formă de agricultură, care este practicată chiar *i "

cele mai dezvoltate )ări ale Uniunii Europene *i (UA pe suprafe)e mai restr'nse, av'nd la bază cele ma

moderne metode de control a stării de calitate a diferitelor resurse de mediu, aplicarea "n optim a tuturo

componentelor tehnologice *i astfel un control riguros asupra posibililor factori care ar determindegradarea mediului ambiental.

(istemele agricole sunt str'ns legate de condi)iile economice, sociale *i de mediu.

(olu)ionarea acestora este cea mai importantă condi)ie pentru introducerea *i promovare

agriculturii durabile.

Alegerea sistemului de agricultură este condi)ionată de nivelul dotării tehnice, nivelul d

cuno*tin)e profesionale, dar *i de mentalitatea, educa)ia "n general, ca *i de respectul pentru natur

pentru mediul "ncon&urător al tuturor celor care lucrează "n acest domeniu.

AGRICULTURA 5IOLOGIC3

Agricultura biologică ecolgică, organică, bio-organică, bio-dinamică! este considerată

solu)ie viabilă, care rezolvă impactul negativ al agriculturii asupra mediului *i a calită)ii produselor. Î

6



acest sistem alte substan)e organice *i minerale naturale "nlocuiesc fertilizan)ii minerali, pesticidele

medicamentele *i stimulatorii de cre*tere.

%roduc)ia ob)inută este mai scăzută dar se poate ob)ine un profit economic acceptabil prin v'nzare

produselor de calitate superioară! la pre)uri mai mari pe o pia)ă special organizată.

Agricultura biologică are trei obiective ma&ore *i anume#

• ob)inerea produselor agricole de calitate, "n cantitate suficientă *i la costuri rezonabile5• "mbunătă)irea *i conservarea stării de calitate a tuturor resurselor mediului "ncon&urător *i reducerea l

minimum a surselor de poluare5• crearea cadrului general pentru producătorii de produse agroalimentare, care să asigure cantită)il

necesare dezvoltării societă)ii, să garanteze securitatea mediului de lucru, să permită cre*tere

veniturilor, să ofere satisfac)ia muncii *i armonizarea vie)ii cu natura.Agricultura biologică creează condi)iile necesare pentru construirea ecosistemelor naturale

asigur'nd dezvoltarea durabilă a societă)ii cu precădere "n mediul rural.%entru promovarea cu succes a unei agriculturi biologice este necesar să se respecte anumite

condi)ii de către producătorii agricoli, care se referă mai ales la rota)ia culturilor, fertilizare *

controlul buruienilor, bolilor *i dăunătorilor.:ota)ia culturilor este o verigă tehnologică de importan)ă esen)ială "n sistemele de agricultură

biologică. În cadrul rota)iilor trebuie aplicate modalită)i de fertilizare a solului care să asigure

"mbunătă)irea *i men)inerea fertilită)ii. În acest scop sunt folosite "ngră*ămintele organice

naturale, de preferin)ă compostate. (e urmăre*te ob)inerea unui efect benefic maxim datora

microorganismelor fixatoare de azot, at't al celor care trăiesc "n simbioză pe rădăcinile plantelor

leguminoase, c't *i al celor care trăiesc liber "n sol *i care fixează azotul atmosferic sub mai multe forme

acccesibile plantelor. De asemenea, au scopul de a "mbogă)i rezerva de nutrien)i din sol "n forme ma

accesibile pentru plante prin stimularea activită)ii micro *i macroorganismelor, *i printr-o masă

radiculară mai mare. Dezvoltarea vie)ii "n sol, a mediului biotic are consecin)e dintre cele ma

benefice asupra fertilită)ii solului *i a creerii condi)iilor optime instalării *i sănătă)ii covorulu

vegetal. Între produc)ia vegetală *i cea animală "ntodeauna există un raport echilibrat, armonizat cu

posibilită)ile unită)ii.%ierderile posibile de azot din sol sunt reduse la minimum prin fertilizarea cu "ngră*ăminte

organice naturale, care sunt aplicate "n doze optime "n func)ie de caracteristicile specifice locale *i

cerin)ele plantelor cultivate, prin utilizarea plantelor leguminoase fixatoare de azot *i prin stimularea

activită)ii microorganismelor din sol. Acest scop poate fi asigurat prin tehnici de cultură mai pu)in

intensive, perioade de timp corect alese pentru lucrările agricole, includerea culturilor ascunse.

6



%roduc)ia biologică trebuie astfel planificată "nc't să asigure pe o perioadă lungă de timp o balan)ă

echilibrată a nutrien)ilor, urmărită periodic prin efectuarea analizelor specifice de sol *i plantă. Utilizarea

fertilizatorilor permi*i poate compensa exportul de nutrien)i din sol cu recoltele.ontrolul asupra buruienilor, bolilor *i dăunătorilor trebuie să fie realizat prin intermediul unor

mi&ioace profilactice, biologice *i mecanice. %e c't posibil se va folosi capacitatea naturală aculturilor de a inhiba proliferarea buruienilor.

Acest sistem de agricultură este considerat mai apropiat de ceea ce are loc "n mod natural pentru

producerea de biomasă, *i de aceea *i consecin)ele negative asupra mediului "ncon&urător sunt mul

mai reduse.În organizarea fermei, sau a unită)ii agricole trebuie sa primeze protec)ia ecosistemelo

locale, a biodiversită)ii speciilor, a apelor, a solului *i altor elemente ale mediului "ncon&urător

alături de cele sociale *i economice ale zonelor rurale.

re*terea animalelor ia "n considerare cerin)ele acestora "n armonie cu specificul local suprafa)ăde pă*unat, calitate a pa*unilor, a nutre)urilor, libertate de mi*care, etc!. osturile pentru "ngră*ăminte *

hrană nu trebuie să depă*ească 68 din totalul cheltuielilor. :ata de "ncărcare densitatea animalelor "n

raport cu suprafa)a terenurilor agricole aferente acestei activită)i! nu trebuie să depa*ească vaci cu

lapte sau 66 porci reproducători la hectar.(istemele de agricultură biologică competitive se bazează pe cele mai recente rezultate ale

cercetării, "n scopul ob)inerii unor produse agroalimentare de calitate. Jotu*i, nivelul produc)ie

este mai mic dec't "n sistemele de agricultură conven)ională *i durabilă. În promovarea *i dezvoltarea

agriculturii biologice, pentru men)inerea volumului total al produc)iei este necesar să creascăsuprafa)a de teren. %entru fermieri, procesarea *i mar=etingul produselor biologice, sunt deosebit de

importante, datorită nivelului limitat al produc)iei.

• variantă a agriculturii biologice este agricultura biodinamică "n care sunt lua)i "n

considerare *i al)i factori de exemplu, mi*carea planetelor. În cadrul fermelor biologice se

impune evaluarea conformită)ii tehnologiilor de produc)ie cu standardele de agricultură

biologică.

6



Gunoiul :au 9!learul este un "ngră*ăm'nt organic complet, con)in'nd toate elementele nutritive

necesare plantei. ompozi)ia chimică a gunoiului de diferite provenien)e este prezentată "n tabelul <.6#

Jabelul <.6 ompozi)ia chimică medie a gunoiului de diferite provenien)e

Jipul de gunoi

ompozi)ia chimică 8!

Apă 9aterii

organice

3 %P< P aP

4unoi proaspat G< -6 ,< ,-< ,@ ,K<

4unoi de cabaline G6 -< ,<1 ,-1 ,@K ,-6

4unoi de bovine GG - ,F< ,-K ,< ,F

4unoi de ovine @F K6 ,1K ,-K ,@G ,KK

4unoi de porcine G- -< ,F< ,6E ,@ ,61

4unoi fermentat K-F luni GG 6G ,<< ,-< ,G ,G

4unoi fermentat complet

mranit)ă!

GE 6F ,E1 ,<1 ,E ,11

Capitolul I

Certi4icarea produ:elor ECO

-etapele certificarii unui produs Eco

-3ormative

Capitolul II

Do"enii pentru auditare

7



documente de certificare

Controale

:espectarea dispozi)iilor prevăzute "n acest regulament este garantată printr-un sistem de contro

care func)ionează pe baza :egulamentului E! nr. 117F *i a măsurilor de precau)ie *i de contro

stabilite de omisie. Acest sistem garantează trasabilitatea alimentelor conform :egulamentului E n

6G17.

P evaluare a riscului de "ncălcare determină natura *i frecven)a controalelor. Acestea sun

gestionate de autorită)ile desemnate de către statele membre. În anumite condi)ii, autorită)ile "n cauză po

delega unele sarcini de control către organisme acreditate, dar ele răm'n responsabile cu supraveghere

controalelor efectuate *i acordarea delega)iilor.

(tatele membre trebuie să comunice "n mod regulat omisiei lista autorită)ilor *i organismelor d

control lista organismelor sau autorită)ilor publice responsabile de activitatea de control publicată "G!.

Autorită)ile trebuie, de asemenea, să controleze activită)ile fiecărui operator implicat "

comercializarea unui produs ecologic "naintea introducerii acestuia pe pia)ă. În urma acestui contro

operatorul prime*te un document &ustificativ care certifică că respectă dispozi)iile acestui regulamen

Atunci c'nd se constată nereguli, autoritatea veghează ca etichetarea produselor "n cauză să nu con)in

nicio referin)ă la modul de produc)ie ecologic.

5i9liora4ie :electi6!

?anu -tin si colab. 1!, Jratat de industrie alimentara, Ed. A(A?, ?ucuresti,

9ateescu orneliu si colab. @!. Jratat de siguranta alimentara . >ol. 2, Ed. ?ioterra ?ucuresti

3icolau Anca @! . 9icrobiologie generala.

9eica (., (iguran a alimentelor, Editura (itech, raiova, 665ț

%op 9., 9erceologie alimentară, (uport de curs, 2a i, 65ș

7



iobanu E., iobanu 9arieta - ertificarea produselor conform reglementărilor Uniun

Europene. :ev. Jribuna calită ii nr. F-<76.ț

Decun 9., (tadiul agriculturii ecologice in :omania, Hacultatea de 9edicina >eterinar

Jimisoara

(ite-uri#

http#77ro.Ni=ipedia.org7Ni=i74lucid8F81K

http#77ro.Ni=ipedia.org7Ni=i7%rotein8F81K

http#77NNN.cesan.ro7medicina-alimentatie

http#77europa.eu7legislation]summaries7agriculture7food7f1@]ro.htm

http#77NNN.ecoruralis.ro7storage7files7Documente7P94uri.pdf http#77NNN.rodulpamantului.ro

http#77NNN.targulverde.ro7

http#77NNN.bio-romania.org7\page]id^GF1

http://www.ecoruralis.ro/storage/fles/Documete/"ormare#presa#10#08#09#$co%ur

alis

http://www.ecomaga&i.ro (

http://www.a)e*arul.ro (

http://www.+&arie.wor)press.com

http://www.taraluia)rei.ro (

http://www.&iare.com .

http://www."armaciata.ro

https#77biodumbrava.Nordpress.com76767617produse-organice-sau-conventionale7

http#77romania.panda.org7ce]facem7economie]verde7prod]traditionale]ecologice7prod]traditiona

e]ecologice7

7

http://ro.wikipedia.org/wiki/Glucid%C4%83


http://www.cesan.ro/medicina-alimentatie/alimentatie/principiile-nutritive-dupa-igiena-traditionala/56-substante-alimentare-bioactive.html

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/food/f86000_ro.htm

http://www.ecoruralis.ro/storage/files/Documente/OMGuri.pdf

http://www.rodulpamantului.ro/

http://www.targulverde.ro/

http://www.bio-romania.org/?page_id=7948

http://www.ecoruralis.ro/storage/files/Documente/Informare_presa_10_08_09_EcoRuralis


https://biodumbrava.wordpress.com/2012/01/18/produse-organice-sau-conventionale/

http://romania.panda.org/ce_facem/economie_verde/prod_traditionale_ecologice/prod_traditionale_ecologice/


http://ro.wikipedia.org/wiki/Glucid%C4%83


http://www.cesan.ro/medicina-alimentatie/alimentatie/principiile-nutritive-dupa-igiena-traditionala/56-substante-alimentare-bioactive.html

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/food/f86000_ro.htm

http://www.ecoruralis.ro/storage/files/Documente/OMGuri.pdf

http://www.rodulpamantului.ro/

http://www.targulverde.ro/

http://www.bio-romania.org/?page_id=7948



https://biodumbrava.wordpress.com/2012/01/18/produse-organice-sau-conventionale/





Drin=Nater, +aurie E. !. /Ecological noNledge# Houndation for (ustainable Prgan

Agriculture0. in Hrancis, harles. Prganic farming# the ecological sstem. A(A-((A-(((A. p. 6

2(?3 G1--1661-6GK-@

%aull, _ohn 66! CJhe ?etteshanger (ummer (chool# 9issing lin= betNeen biodnami

agriculture and organic farmingC, _ournal of Prganic (stems, 66, @!#6K-@.

LoNard, (ir Albert. /Harming and 4ardening for Lealth or Disease Jhe (oil and Lealth!0. Habe

and Haber +imited. Accesat la 61 august 6F.

?alfour, +ad Eve. /JoNards a (ustainable Agriculture--Jhe +iving (oil0. 2HPA9. Accesat la

august 6F.

+ad ?alfour0. Accesat la 6 august 6F.

Yhite, im enned5 Duram, +eslie A 6K!. America 4oes 4reen# An Encclopedia of Eco

friendl ulture in the United (tates. alifornia# A?-+2P. p. 61. 2(?3 G1-6-<11F-@<G-GDan Hlnn for Hood (afet 3eNs. April , 6F. :eport# Prganic 2ndustr Achieved < ears o

Hast 4roNth Jhrough Hear and Deception

_oanna (chroeder for Academics :evieN. Prganic 9ar=eting :eport

?ara[s=i, 95 (rednic=a-Jober, D5 >ola=a=is, 35 (eal, 5 (anderson, :5 (teNart, 4?5 ?enbroo=

5 ?iavati, ? et al. @ iunie 6F!. /Ligher antioxidant and loNer cadmium concentrations and loNe

incidence of pesticide residues in organicall groNn crops# a sstematic literature revieN and meta

analses.0. Jhe ?ritish &ournal of nutrition 66 <!# 6;61. doi#6.66G7(G66F<6F6K@@. %92DF@16K.

9ag=os H et al @! Prganic food# buing more safet or &ust peace of mind\ A critical revieN

of the literature rit :ev Hood (ci 3utr F@6! K;<@ pmid^6@FK@1

(mith-(pangler, F septembrie 6!. /Are organic foods safer or healthier than conventiona

alternatives\# a sstematic revieN.0. Annals of 2nternal 9edicine 6<G <!# KF1;K@@. doi#6.GK@7K

F16-6<G-<-6F-G. %92D FF1G<.

Dangour AD et al ! 3utritional ualit of organic foods# a sstematic revieN Jhe America

_ournal of linical 3utrition 6! K;6

anavari, 9., Asioli, D., ?endini, A., antore, 3., 4allina Joschi, J., (piller, A., PbermoNe, J

?uchec=er, . and +ohmann, 9. !. (ummar report on sensor-related socio-economic and sensor

science literature about organic food products

7



(chuldt _.%., (chNarz 3. 6!. /Jhe CorganicC path to obesit\ Prganic claims influence calori

&udgments and exercise recommendations0. _udgment and Decision 9a=ing <# 6FF;6<.

?lair, :obert. 6!. Prganic %roduction and Hood ualit# A DoNn to Earth Analsis. Yile

?lac=Nell, Pxford, U. 2(?3 G1--16K1-66G-<

?ourn D, %rescott _ 6 ianuarie !. /A comparison of the nutritional value, sensor ualitie

and food safet of organicall and conventionall produced foods0. rit :ev Hood (ci 3utr F 6!# 6;KF

doi#6.6176F1@1<FK. %92D 661KK@K<.

Yashington (tate Universit Extension Pffice. Ethlene# Jhe :ipening Lormone Ethlene# Jh

:ipening Lormone

Hresh Air, 3ational %ublic :adio. August K, 66 Jranscript# ?ananas# Jhe Uncertain Huture P

A Havorite Hruit

9ag=os H et al K Prganic food# nutritious food or food for thought\ A revieN of the evidenc2nternational _ournal of Hood (ciences and 3utrition <F<!#K<G;G6

_.3. %rett _3 Et al <! Harm costs and food miles# An assessment of the full cost of the U

Nee=l food bas=et Hood %olic K# 6;6

onflicting demands of agricultural production and environmental conservation# consumer

perception of the ualit and safet of food F!. Hilho, Yalter +eal. ed. Ecological agriculture an

rural development in entral and Eastern European countries. 2P( %ress. pp. 6FG;6F1. 2(?3 G1-6

<1@K-FK-4lobal organic sales reach @K billion, U.(. is largest mar=et, Ag %rofessional, _une <, 6K.

Daniells, (tephen. /U( organic food mar=et to groN 6F8 from 6K-610. Accesat la 6F aprili

6F.

arl Edstrom of 2:2 and athrn %eters of (%23( Pctober 6K 3atural 7 Prganic onsume

(egmentation, A Jotal 9ar=et %erspective

aroline (cott-Jhomas for Hood3avigator-U(A.com, April F, 6. U( organic mar=

continues to outpace conventional food sales groNth :ecent 4roNth %atterns in the U.(. Prganic Hood

9ar=et

9cEvo, 9iles mai 6K!. an 49Ps be used in organic products. lar=sdale# %ento

9edia, 2nc., %enton ?usiness 9edia, 2nc.

Danish Agriculture Hood ouncil Prganic Harming %age accessed _anuar K, 6<

Jpisch.at :ollA9A surve!. /?io-AufNrtstrend in sterreich0. Accesat la 6 ianuarie 6.

7



?2P AU(J:2A. /Yirtschaftlicher Durchbruch fr ?io-Hachhandel im _ubilums&ahr0. Accesat l

6K noiembrie G.

/%iata de produse bio din :omania0. Accesat la G februarie 6<.

ult 9ar=et :esearch. /%iata de produse bio din :omania in cifre0. Accesat la 61 ianuarie 6.

Prganic entre Yales. /Prganic statistics ; the shape of organic food and farming0. Accesat la

octombrie G.

(oil Association. /Prganic mar=et report 660. Accesat la 61 ianuarie 6.

(ixtJNo 2nternational onsultants. /Jhe organic food mar=et in %oland# :ead for ta=e-off0

Arhivat din original la G septembrie G. Accesat la 1 octombrie G.

turcu prod alim ecologice 18.03.docx

Documents