umpluturi caiet de sarcini suprainaltare

A. PIESE SCRISE

I. Date generale3

I.1. Denumirea obiectivului de investiţii.........................................................................3

I.2. Amplasamentul obiectivului de investiţii.................................................................3

I.3. Beneficiarul investiţiei..............................................................................................3

II. Descriere generală 3

II.1. Amplasamentul.....................................................................................................3

II.2. Topografia.............................................................................................................3

II.3. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei.......................................................3

II.4. Geologia şi seismicitatea.......................................................................................4

II.5. Situaţia existentă...................................................................................................4

II.6. Memoriu tehnic.....................................................................................................5

II.6.1. Înălţarea peronului liniei 1................................................................................5

II.6.2. Modernizarea peronului de din faţa staţiei de călători şi a zonelor de acces la peron 6

II.6.3. Rețea de canalizare pluviala..............................................................................6

II.6.4. Retea de alimentare cu apă. Cismea..................................................................7

II.6.5. Lucrări pentru protecţia mediului......................................................................7

III. Caiete de sarcini 7

III.1. Lucrări de drumuri................................................................................................7

III.1.1. Lucrări de terasamente...................................................................................7

III.1.2. Fundaţii din balast.......................................................................................10

III.1.3. Fundaţii de piatră spartă..............................................................................11

III.1.4. Borduri din beton de ciment........................................................................18

III.1.5. Imbracaminti cu pavele autoblocante..........................................................18

III.1.6. Imbracaminti din beton asfaltic BA8...........................................................20

III.2. Retea de alimentare cu apa.................................................................................20

III.3. Rețea de canalizare.............................................................................................25

III.4. Masuri PSI si de protectia si igiena muncii........................................................31

B. PIESE DESENATE

1. Plan de incadrare in zona - scara1:10002. Plan de situatie - scara1:1003. Plan General - Situatie Existenta - scara1:1004. Plan General - Lucrari Propuse - scara1:1005. Sectiune Longitudinala 2-2 - scara1:25

Suprainaltare peron linia 1 si modernizare peron gara Titu Pagina | 1

6. Sectiune Transversala 1-1 - scara1:25 7. Detalii Armare - Zid Sprijin prefab. + Dala prefab. - scara1:208. Plan Retele - Apa / Cnalizare - scara1:100


A. PIESE SCRISE

I. Date generale

I.1. Denumirea obiectivului de investiţii

Obiectivul de investiţii este: Lucrări de supraînălţare a peronului de la linia 1 şi de refacere a peronului existent în staţia de cale ferată Titu.

I.2. Amplasamentul obiectivului de investiţii

Obiectivul de investiţii este situat în judeţul Dâmboviţa, oraşul Titu, la intersecţia dintre strada Gării (drumul județean 701) şi strada Iancu C. Vissarion.

I.3. Beneficiarul investiţiei

Regionala CF CREIR Bucureşti

II. Descriere generală

II.1. Amplasamentul

Oraşul Titu este amplasat, din punct de vedere geografic, în zona nordică a Câmpiei Titu care este situată în partea central-sudică a României şi care, alături de câmpiile Sărata, Târgovişte-Ploieşti, Istriţei şi Vlăsiei, constituie sectorul central-estic al Câmpiei Române, denumit Câmpia Ialomiţei.

II.2. Topografia

Câmpia Titu, fiind localizată între cursurile inferioare ale Argeşului şi Dâmboviţei, se caracterizează prin elemente morfohidrografice specifice, respectiv lunci largi, grinduri, râuri divagante care şi-au schimbat frecvent albiile în vremuri recente. De asemenea Câmpia Titu este caracterizată prin văi puţin adâncite, albii părăsite, terase fluviatile îngopate, acoperite de depozite loessoide.

Oraşul Titu se află la o altitudine de 150m.

II.3. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Unitatea climatică specifică zonei este clima continentală, caracterizată prin veri foarte calde , cu precipitaţii moderate şi ierni nu prea reci, cu viscole şi cu frecvente intervale de încălzire care duc la topirea rapidă a stratului de zăpadă.

Temperatura medie anuală a aerului este de 10,1°C iar media de temperatură a lunii celei mai calde este de 21,7°C şi a lunii celei mai reci este de -2,9°C. Temperaturile maxime au depăşit 32°C, iar temperaturile minime au avut valori mai mici de -25°C.

Din punct de vedere al precipitaţiilor atmosferice, cantităţile medii lunare cele mai mari s-au înregistrat în luna iunie – 85,1 mm, iar cantităţile lunare cele mai scăzute s-au înregistrat în luna februarie – 30,3 mm. În sezonul cald, o mare parte din precipitaţiile atmosferice au caracter de averse, cantităţile maxime înregistrate în 24 de ore fiind de 95,6 mm. În sezonul rece, grosimile medii decadale ale stratului de zăpadă ating 10-15 cm în ianuarie şi februarie; s-au înregistrat grosimi maxime ale stratului de 85-90 cm.


În conformitate cu prevederile Normativului C107-1-2005, amplasamentul se încadrează în zona climatică II.

II.4. Geologia şi seismicitatea

Din punct de vedere geologic, Câmpia Titu este o câmpie de subsidenţă, situată în sectorul valah al Platformei Moesice, în apropierea avanfosei carpatice. Fundamentul platformei este alcătuit din roci metamorfice de vârstă precambriană în care au fost puse în evidenţă intruziuni magmatice de vârste hercinice, contemporane cu o parte a cuverturii de platformă. Formaţiunile sedimentare ale cuverturii au fost depuse pe parcursul a patru cicluri majore de sedimentare desfăşurate între Ordovician şi Terţiar.

Caracteristicile seismice ale amplasamentului, în conformitate cu prevederile SR EN 1998-1-2004 şi P100-1-2006, sunt următoarele:

Acceleraţia terenului ag = 0,24gPerioada de colţ Tc = 1,0sClasa de ductilitate H

II.5. Situaţia existentă

Construită în perioada anilor 1880, stația de cale ferată Titu este un important nod feroviar, deservind liniile de cale ferată 901 (București – Pitești – Craiova) și 904 (Titu – Târgoviște – Pietroșița).

Peronul principal al gării Titu este alcătuit din dale de beton de 50 x 50 cm pozate iniţial pe o şapă de beton nearmat şi pe un strat de 20 cm de balast. În ultimii 40 de ani nu au fost executate lucrări de amenajare/ modernizare a peronului, astfel încât infrastructura şi suprastructura sunt deteriorate în proporţie de cca. 80-85%; nenumăratele cicluri îngheţ/ dezgheţ, de uscare/ hidratare care au avut loc de-a lungul acestui interval de timp, precum şi intervenţiile la reţelele de utilităţi din incintă au condus şi la apariţia unor zone cu denivelări care afectează siguranţa circulaţiei călătorilor/pietonilor în zonele respective.


Accesul călătorilor pe peron se realizează din strada Gării, pe o alee din partea estică a clădirii staţiei de călători, amplasată lângă o pasarela pietonală care face legătura cu cartierul Titu-Gară. După cum se poate vedea în imaginea alăturată, şi această zonă este deteriorată; stratul subțire de asfalt este degradat, iar în porțiunea de racordare cu trotuarul de pe strada Gării este desprins în totalitate.

Un alt acces este situat la vest de clădirea staţiei de călători, tot din strada Gării; aceasta este singura zonă prin care se poate realiza accesul auto în incinta staţiei. Zona respectivă are o lăţime de cca. 4,00 m şi este din pământ.

Din punct de vedere al instalaţiilor, în zona peronului există următoarele tipuri de instalaţii:

1. O instalaţie de cablu optic amplasată înaintea bordurii peronului de la linia 1.2. O instalaţie de iluminat public formată din 8 stâlpi de iluminat amplasaţi la 3,00m de

bordura peronului de la linia 1; distanţa între stâlpi este de cca. 20,00 m. Cablurile electrice sunt îngropate la cca. 40 cm.

3. O conductă de alimentare cu apă potabilă a clădirii staţiei, al cărui traseu trece la cca 2,00 m de această clădire; conducta este din oţel şi are un diametru de 110mm.

4. O conductă de canalizare colmatată, care deservea celelalte clădiri.5. O conductă de alimentare cu apă a fostei cişmele, de asemenea nefuncţională.

Este posibil ca în amplasament să mai existe şi alte conducte despre care însă, în acest moment, nu există informaţii.

Spaţiile verzi sunt insuficiente în raport cu suprafaţa construită şi nu sunt îngrijite.

II.6. Memoriu tehnic

Proiectul are următoarele obiective:

1. Înălţarea peronului liniei 1, cu respectarea specificaţiilor tehnice de interoperabilitate privind căile ferate convenţionale.

2. Modernizarea peronului din faţa staţiei de călători şi a zonelor de acces la peron

Categoria de importanta a cladirii este IIA.

II.6.1. Înălţarea peronului liniei 1


Se va realiza un peron cu înălţimea de 0,73m faţă de nivelul superior la şinei liniei 1 (NSS L1). Peronul va avea o lăţime de 2,50 m şi o lungime de 125,50 ms.

Structura acestui peron se va realiza din elemente prefabricate din beton armat cu o grosime de 15 cm, în formă de “L” (zid sprijin), peste care se vor aşeza dale prefabricate din beton armat cu o grosime de 15 cm.

Elementele prefabricate din beton în formă de L vor fi armate cu armături din PC52 Ø10 prinse cu etrieri din OB37 Ø8. Dala de beton va fi dublu armată cu plasă sudată de Ø8, cu ochiuri de 10x10 şi cu armături suplimentare din PC52 Ø10. Elementele prefabricate de tip dala vor fi prevăzute cu urechi de prindere pentru manipulare şi transport, confecţionate din OB 37 Ø14.

În partea dinspre liniile de cale ferată dalele vor fi puse în consolă, marginea acestora fiind la 0,55m faţă de elementele prefabricate în formă de “L” şi la 1,05 m faţă de axul primei şine; rolul consolei este de a permite realizarea operaţiunilor de întreţinere a liniilor cu utilaje specifice.

Elementele prefabricate în formă de “L” vor fi îngropate la 0,98 m faţă de NSS L1 şi vor fi pozate pe o şapă de beton slab armată de 10 cm grosime, turnată pe un strat de 15 cm de piatră spartă compactată. Între cele două elemente prefabricate se va realiza o umplutură din balast compactat.

Peste dala de beton se va aşterne manual beton asfaltic BA8 cu o pantă de 1‰ în partea opusă liniilor de cale ferată. Zona de risc a peronului va avea o lăţime de 0,50m şi va fi evidenţiată cromatic şi tactil prin turnarea unui covor antiderapant termoplastic de culoare roşie şi delimitat de restul peronului printr-un marcaj termoplastic alb cu lăţime de 0,10 m.

Accesul călătorilor pe peron se va realiza prin:

a) Rampele şi scările din capetele peronuluib) Rampele şi scările din zona trecerii la nivel dintre linia 1 şi linia 2c) Trei tronsoane de scări cu lungime de câte 2,00 m amplasate de-a lungul peronului.

Pe toată lungimea peronului, de-a lungul rampelor şi scărilor de acces sunt prevăzute balustrade de protecţie cu înălţime de 1,10m, confecţionate din bare de otel; acestea vor fi protejate cu un strat de vopsea grund şi cu două straturi de vopsea alchidică de culoare gri.

II.6.2. Modernizarea peronului de din faţa staţiei de călători şi a zonelor de acces la peron

După desfacerea structurii existente se va realiza un sistem rutier cu următoarea structură:

a) Un strat de balast compactat de 10 cm grosimeb) Un strat de piatră spartă compactată de 10 cm grosimec) Un strat de nisip de 5 cm grosimed) Pavele autoblocante de culoare gri cu grosime de 8 cm.

Delimitarea peronului de spaţiile verzi existente se va realiza cu borduri din beton de ciment cu dimensiunile de 10x15cm.

II.6.3. Rețea de canalizare pluviala

Se va realiza o retea de canalizare din PVC cu Dn=300mm, pozata la o adancime medie de 2,00m, avand o lungime de 116m. Pe aceasta se vor amplasa 4 camine de vizitare din PE, necarosabile. La doua dintre camine se vor face legaturile cu patru guri de scurgere prevazute cu sifon si gratar necarosabil.


Reteaua de canalizare se va racorda la reteau de canalizare pluviala a orasului.

II.6.4. Retea de alimentare cu apă. Cismea

Din reteaua existenta pe amplasament se va realiza o ramificatie din PEHD cu d=73mm pentru alimentarea unei cismele publice. Se va realiza si un camin de vane din beton.

II.6.5. Lucrări pentru protecţia mediului

În faţa clădirii staţiei de călători se vor înfiinţa două spaţii verzi cu o suprafaţă totală de cca. 304 mp care vor include şi arborii existenţi şi care vor fi încadrate cu borduri de 10x15cm.

Spaţiile verzi existente se vor reface şi amenaja corespunzător.

III. Caiete de sarcini

III.1. Lucrări de drumuri

III.1.1. Lucrări de terasamente

Prevederi generale. Materiale

Prezentele prevederi se aplica atat la lucrari de terasamente in rambleu sau debleu, precum si la platforme tehnologice aferente investitiilor industriale unde se executa retele subterane in ampriza carosabilului.

Categoriile si tipurile de pamanturi pentru terasamente, sunt clasificate in STAS 1243-82, dupa cum urmeaza:

Pamanturi necoezive grosiere, la care fractiunea mai mare de 2 mm, reprezinta mai mult de 50%, precum si bolovanisul si pietrisul (1-a si 1-b), sunt de calitate foarte buna in conditiile in care d < 0.005 mm este sub 1%, d < 0,05 mm este sub 10%, iar d < 0,025 mm este sub 20%, avand indice de plasticitate (pentru fractiunea sub 0,5 mm) de valoare zero.

Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa contina materii organice si suspensie.

Prin stabilizari mecanice, patul drumului si al platformelor se va aduce la indeplinirea caracteristicii E=120-:-150 daN/cmp

Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu prevederile standardelor si normrlor in vigoare, din care amintim:

STAS 1243/4 – 86 Teren de fundare, clasificarea si identificarea pamanturilor

STAS 2914/4 – 75 Terasamente. Determinarea modulului de deformatie liniara pentru terasamente, complexe rutiere

STAS 2914/84 Lucrari de drumuri. Terasamente, conditii generale

STAS 1913/13 – 83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare

STAS 1913/15 – 75 Teren de fundare. Determinarea volumetrica pe teren

STAS 1913/4 – 86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/1 – 82 Terenuri de fundare. Determinarea umiditatii

STAS 1913/5 – 86 Terenuri de fundare. Determinarea granulozitatii

STAS 730 – 89 Terenuri de fundare. Determinarea coeficientul de preuniformitate


STAS 1913/12 – 88 Terenuri de fundare. Determinarea coeficientul de umflare libera

STAS 1709/2 – 90 Terenuri de fundare. Determinarea sensibilitatii la inghet–dezghet

STAS 6400/84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie

STAS 662/2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera

STAS 790/84 Lucrari de drumuri. Apa

C 176/1984 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundatie, penetratie dinamica cu con

C 182/1987 Normativ privind executia mecanica a terasamentelor de drumuri

Executarea terasamentelor

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul va stabili si completa pichetajul.

Se vor folosi tarusi si sabloane pentru inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii si inclinarea taluzelor.

Pichetii si reperii se vor conserva prin grija antreprenorului, scosi in afara zonei de lucru.

Cu ocazia pichetarii vor fi identificate instalatiile subterane si aeriene aflate in ampriza lucrarilor, in vederea mutarii sau protejarii acestora.

Pamantul vegetal va fi decapat de pe intreaga suprafata a amprizei drumului, platformei de manavra si depozitat separate.

Constructiile nefuncționale existente în ampriza (fundatii, camine abandonate) se vor demola pana la adancimea de 1,0 m sub nivelul platformei. Toate golurile vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor, se vor transporta in depozite definitive.

Alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea antreprenorului, sub rezerva aprobarii beneficiarului.

Tolerantele de executie sunt de ± 3 cm sub cota de 3.0 m, platforma cu strat de forma si de ± 5 cm in cazul platformei fara strat de forma, pentru pamanturi necoezive si coezive.

Antreprenorul va trece la executia rambleelor (umpluturilor), doar dupa verificarea si acceptarea de catre beneficiar a pregatirii terenului.

Nu se executa lucrari de umpluturi pe timp de ploaie, ninsoare sau cu pamanturi inghetate.

Pe timp friguros nu se admit ca lucrarile terasamente sa fie intrerupte in faze intermediare ale procesului tehnologic. Executia terasamentelor pe timp friguros sub +5gr C se poate face numai cu luarea unor masuri speciale prevazute in reglementarile in vigoare.

Sapaturile pentru realizarea patului drumului si planformelor, se vor executa pe tronsoane limitate imediat inainte de executia fundatiei, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului

La punerea in opera a pamanturilor se va tine cont de umiditatea optima de compactare, in baza determinarilor facute de laboratorul santierului, care va stabili necesitatea lasarii pamantului spre zvantare sau tratarii lui cu var in vederea reducerii umiditatii.


Compactarea rambleelor se va face pentru a realiza gradul de compacatre Proctor normal, prevazut in STAS 2914-84 (grade de compactare cuprinse 92 si 100%, functie de caracterul imbracamintii, permanenta sau semipermanenta, si de natua pamantului).

Abaterile limita fata de gradul de compactare va fi de 4% sub imbracamintile asfaltice, si de 3% pentru cele din beton de ciment.

Controlul compactarii se efectueaza pentru fiecare strat, minim o incercare la 5000 mc, constand din incercarea Proctor normal, determinarea continutului de apa (la fiecare 500 mc) si determinarea gradului de compactare (minim 3 determinari la 2000 mc).

Rezultatele se vor inregistra in formulare tipizate.

Toate lucrarile de sapatura se vor executa cu respectarea normelor de protectia muncii, din care amintim:

Toate utilajele sau dispozitivele mecanice care se folosesc, trebuie sa fie in buna stare de functionare

In timpul incarcarii pamantului este interzis a stationa intre dispozitivul utilajului de incarcare si mijloacele de transport, precum si in zona de actiune a acestora

Excavatorul va fi folosit numai cand el poate actiona pe un teren plat si stabil, rezistent in raport cu presiunea exercitata de senile pe suprafata terenului

La descarcarea pamantului excavat, direct din autovehicole, este interzis actionarea cu cupa pe deasupra cabinei de comanda a autovehiculului, a descarcarii din autovehicol de la inaltime si a sta in sau pe autovehicol in momentul descarcarii

Este permis executia lucrarilor de terasamente, numai dupa identificarea exacta a instalatiilor subterane existente in zona

Pentru calatori/ pietoni se vor asigura conditii corespunzatoare pentru ca circulatia acestora sa se desfasoare in siguranta

Controlul executiei lucrarilor

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta din:

Verificarea trasarii axei, amprizei drumului si platformelor, conform proiect Verificarea executarii lucrarilor pregatitoare Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat – pe baza probelor de laborator Controlul grosimii straturilor asternute Controlul umiditatii efective la care se compacteaza pamantul Controlul compactarii terasamentelor Controlul profilului longitudinal si transversal realizat, fata de prevederile proiectului

Receptia terasamentelor

Receptia se va face pe parcursul executiei (pe faze de executie), la terminarea terasamentelor, si la terminarea lucrarilor de drum si receptia finala.

Receptia pe faze se face in urmatoarele momente:

trasarea si sablonarea lucrarilor terminarea lucrarilor pregatitoare pregatirea terenului natural terminarea terasamentului la nivelul patului terminarea stratului de forma

Receptia la terminarea lucrarilor se face odata cu receptia sectorului de drum terminat, verificarea existentei receptiilor pe faze, precum si starea de stabilitate, indepartarea apelor, starea taluzurilor.


Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

Receptia finala va consemna modul in care s-au comportat terasamentele in perioada de garantie si daca acestea au fost intretinute corespunzator.

III.1.2. Fundaţii din balast

Prevederi generale. Materiale.

Fundaţiile din balast şi balast optimal vor respecta prevederile STAS 6400 – 84 şi se vor executa într-unul sau mai multe straturi de la 15 la 30 cm.

La execuţia lor se va utiliza balast sau balast amestec optimal cu granula maximă de 71 mm.

Balastul va proveni din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ şi nu trebuie să conţină bulgări de pământ, cărbune, lemn sau resturi vegetale.

Granulozitatea balastului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii conform STAS 662 – 02 (in cazul sortului granular 0 – 71 mm):

fracţiune sub 0,02 mm max. 3%

fracţiune între 0-7,1 mm între 15 – 70%

fracţiune între 31 – 71 mm între 15 – 60%

Funcţie de granulozitate, valorile de calcul ale modulului de deformaţie, variază între 450 şi 700 daN/mp.

Conform instrucţiunilor tehnice departamentale PD 177 – 01 (tabelul 4):

echivalent nisip (EN) min. 30%

coeficient de neuniformitate (U) min. 15%

rezistenţa de uzură (LA) max. 50%

Pentru balast, amestec optimal – sort. 0 – 71 mm., se vor îndeplini următoarele condiţii (STAS 662 – 02):

fracţiunea sub 0,02 mm. max. 3%

fracţiunea sub 0,2 mm. între 4 – 10%

fracţiunea între 0-7 mm. între 30 – 45%

fracţiunea între 31 – 71 mm. între 25 – 40%

echivalent nisip (EN) min. 30%

rezistenţa la uzură (LA) max. 35%

de valoare (coeficient de calitate) min. 13%

Verificarea calităţii se face conform STAS 1913/1-82, STAS 1913/5-85 şi STAS 730-89.

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se fac de către laborator prin metoda Proctor-Modificat – STAS 1913/13-83, stabilindu-se greutatea volumetrică în stare uscată, maximă, precum şi umiditatea optimă de compactare.

Execuţia fundaţiei de balast

Execuţia stratului de fundaţie se face după recepţionarea lucrărilor de terasamente.


Înainte de începerea lucrărilor, constructorul va executa un tronson experimental de 30 ml şi lăţime de min. 3,40 m, în scopul stabilirii utilajelor de compactare şi a modului de acţionare a acestora, pentru reglarea utilajelor de răspândire şi pentru realizarea grosimii din proiect.

Compactarea de probă pe tronsonul experimental, se va face în prezenţa beneficiarului, ocazie care se va stabili de comun acord întrega tehnologie de realizare a fundaţiei.

Balastul se va aşterne şi compacta în straturi de 15 cm, mai întâi stratul de formă şi apoi stratul de fundaţie de 15 cm.

În caz că se utilizează un singur fel de balast acesta va avea caracteristicile balastului din fundaţie, de tip 2 cu E = 60 MPa conform normativelor PD 177 – 01 şi PD 146 – 84.

Controlul calităţii compactării balastului

În timpul execuţiei stratului de fundaţie de balast se vor face următoarele determinări:

Încercarea Proctor-modificat – STAS 1913/13 – 83; Determinarea umidităţii de compactare – 3 probe/1500 mp.; Determinarea grosimii stractului compactat – 3 probe/1500 mp.; Determinarea gradului de compactare – 3 probe/1500 mp.;

Metode de verificare

Se vor verifica elementele geometrice, respectiv grosimea stratului de fundaţie (abaterea admisibilă 20 mm), la fiecare 50 ml de drum/platforma.

Lăţimea stratului se va verifica în dreptul profilelor transversale, abaterea fiind de 5 cm.

Declivităţile în profil longitudinal vor fi conform proiect cu abateri de max. 10 mm – la cote, gradul de compactare va fi de 98% Proctor modificat, la drumurile din clasele IV – V, şi de 100% Proctor modificat la drumurile din clasele I – III.

Se verifica compactarea straturilor de fundatie, conform prevederilor STAS 6400/1984 si STAS 2914/1984

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie, se considera realizată dacă valoarea înregistrată la deflexiuni, din 3 măsurători, este mai mică decât cea admisibilă, respectiv de 250 (l/100) mm.

Abaterile admisibile în profil longitudinal (la cote) sunt de 20 mm.

Aceleaşi valori se admit şi în profil transversal.

Recepţia lucrărilor

Recepţia fundaţiei se face pe faze şi la terminarea lucrărilor (conform STAS 6400/1984).

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie.

III.1.3. Fundaţii de piatră spartă

Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.

El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667:2000 si SR 662:2002 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400-84 de stratul de piatra executat.


Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza în doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea reprezentatului beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, reprezentatului beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Materiale

Agregate naturale

Pentru executia fundatiilor din piatra sparta mare, 40-80, se utilizeaza urmatoarele agregate:

balast 0-63 mm in stratul inferior; piatra sparta 40-80 mm in stratul superior; split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior; nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.

Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1,2 si 3 de mai jos si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Balast – Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662-2002

Tabel 1Caracteristici Conditii de admisibilitateSort (ochiuri patrate) 0-63Continut de fractiuni, %, max.:

– sub 0,02 mm 3– 0…63 mm 100

Coeficient de neuniformitate (Un) min. 15Echivalent de nisip (EN) min. 30Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), % max. 50

Piatra sparta – Conditii de admisibilitate conform SR 667-2000

Tabel 2

SortCaracteristica

Condiţii de admisibilitate

Savura Piatra spartă (split)Piatra spartă

mare

0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80

Continut de granule:– raman pe ciurul superior (dmax),%, max.

5 5 5 5

– trec prin ciurul inferior(dmin), %, max.

- 10 10 10


Continut de granule alterate, moi,friabile, poroase si vacuolare, %,max.

- 10 10 -

Forma granulelor:– coeficient de forma, %, max.

- 35 35 35

Coeficient de impuritati:– corpuri straine, %, max 1 1 1 1– fractiuni sub 0,1 mm, %, max. - 3 Nu este cazul

Uzura cu masina tip Los Angeles,%, max.

- 30

Corespunzatorclasei rocii

conform tabelelor2 si 3 din SR 667

Rezistenta la actiunea repetata asulfatului de sodiu (Na2SO4),5 cicluri, %, max.

- 6 3Nu este cazul

Nisip – Conditii de admisibilitate conform SR 662-2002

Tabel 3

CaracteristiciConditii de admisibilitate pentru:

Strat izolant Strat de protectieSort (ochiuri patrate) 0-4 4-8Granulozitate:

– continut de fractiuni sub 0,1 mm, % max.; 14 –– continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.; – 5– conditii de filtru invers 5 d15 p<d15 f < 5 d85 p –

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 –

Apa

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundatie

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4.

Actiunea, procedeul deverificare sau caracteristicilecare se verifica

Frecventa minimaMetode de

determinareLa aprovizionareLa locul depunere in opera

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

– –

Corpuri straine:– argila bucati– argila aderenta– continut de carbune

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de impurificare

STAS 4606

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare

O proba la max. 500 mcpentru fiecare sursa

– SR 667

Granulozitatea sorturilorO proba la max.500 mcpentru fiecare sort si sursa

– STAS 730

Forma granulelor pentru piatra sparta.Coeficient de forma

O proba la max.500 tpentru fiecare sort sifiecare sursa

– STAS 730


Echivalentul de nisip (ENnumai la produse debalastiera)

O proba la max.500 mcpentru fiecare sursa

– STAS 730

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri

O proba la max.500 mcpentru fiecare sursa

– STAS 4606

Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala

O proba la max. 500 mcpentru fiecare sort depiatra sparta si sursa

– STAS 730

Uzura cu masina tip LosAngeles

O proba la max.500 mc pt. fiecare sort si fiecaresursa

– STAS 730

Caracteristicile optime de compactareCaracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max. P.M. – greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3

Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %

Realizarea straturilor de fundatie

Masuri preliminare

La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.

Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier

Experimentarea executiei straturilor de fundatie

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min.10 cm.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min.30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.


Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea

de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc;

S - suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime.

Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.

Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

Executia straturilor de fundatie

Executia stratului inferior din balast

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.

Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.

Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.


Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.

Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80

Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit.

Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.

Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.

Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie

In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face urmatoarele verificari privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat

(umiditatea optima, densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta)

Conditii tehnice reguli si metode de verificare

Elemente geometrice

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare25 m.

Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.

Conditii de compactare

Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.


Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinate prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:

98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare.

Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate;

in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.

Receptia lucrarilor

Receptia pe faza determinanta

Receptia pe faza determinanta se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile anterioare.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse.

Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Receptia finala

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Standarde de referință

SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. conditii tehnice de calitate

SR 667:2000 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate

SR EN 730-2:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare

STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii


STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 12288-84 Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

III.1.4. Borduri din beton de ciment

Bordurile se vor executa pentru drenarea spatiilor verzi si pentru ancadramentele laterale ale pronului.

In conformitate cu prevederile STAS 1139/1987 se vor utiliza borduri de ciment de tipul B, cu dimensiuni 100 x 150mm montate pe o fundatie din beton de ciment Bc 7.5 (B 100)

Caracteristicile fizice

Caracteristicile fizice pentru tipurile de borduri utilizate sunt conform tabelului nr. 2 din STAS 1139/1987 - "Borduri din beton".

Clasa betonului utilizat este Bc 25 (B300).

Rezistenta la inghet-dezghet impune ca dupa încercare sa nu apară fisuri sau striuri la nici o bordura din proba.

Uzura se va realiza cu nisip monogranular (normal, cu dimensiunea maxima de 1,3 mm)

Aspectul bordurilor

Condiţiile de aspect sunt conform tabelului nr. 3 din STAS 1139/1987 - "Borduri din beton".

Nu se admit deformări pe fetele văzute, mai mari de 2 mm.

Culoarea trebuie sa fie uniforma pe aceeaşi bordura, eventual cu mici diferente de nuanţa intre bordurile din acelaşi lot.

Materiale utilizate

Ciment - conform SR 388-95

Agregate de balastiera cu granulatie de 0-31,5 mm si agregate sfărâmate din roci dure, conform SR 667/2001.

Marcare, depozitare, livrare

Bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de maximum 1.5 m inaltime. Intre randuri se recomanda a se aseza sipci.

Bordurile se livreaza la varsta de 28 zile, sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere.

Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau alunecare.

Fiecare lot trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

III.1.5. Imbracaminti cu pavele autoblocante


Pentru realizarea imbracamintii peronului se vor utiliza pavele in forma de „I” confectionate din beton de ciment vibropresat, avand o grosime de 8 cm.

Prescriptii de executie

Lucrările de execuţie cuprind:

pregătirea stratului suport prin curăţare; aşternerea stratului de nisip de 2-3 cm grosime, concomitent cu stropirea cu apă; aşezarea pavelelor pe nisip una lângă alta, fixându-se prin batere cu ciocanul; corectarea denivelărilor cu dreptarul şi şablonul; împrăştierea nisipului şi împingerea lui cu peria în rosturi, concomitent cu stropirea cu

apă; rectificarea denivelărilor.

Tolerante si tehnologia de executie

Denivelările maxime admise sunt de 10 mm.

Abaterea limită la pantele profilului transversal este de ±4 mm/m.

Se admit abateri limită de ±5 cm la lăţimea platformei peronului şi la cotele din profilul longitudinal, cu respectarea pasului de proiectare.

Rosturile au lăţimea maximă de 5 mm.

Aşezarea pavajului se face pe tronsoane, pe toată lăţimea tronsonului deodată. După executarea încadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşterne un strat de nisip de 3 cm, care se nivelează şi se pilonează, apoi se aşterne un al doilea strat de nisip afânat, pe care se aşează pavelele fixându-se prin batere cu ciocanul.

După aşezarea pavelelor, se face prima batere cu maiul la uscat, bătându-se bucată cu bucată, verificându-se suprafaţa cu dreptarul şi şablonul şi corectându-se eventualele denivelări.

Se împrăştie apoi nisip argilos pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se freacă cu peria, împingând nisipul în rosturi, până la umplerea lor.

Se execută apoi a doua batere cu maiul, se aşterne un strat de nisip de 1÷1,5 cm şi se cilindrează cu un compresor de 6 tone. Cilindrarea se face cu minimum 5 treceri peste aceeaşi fâşie, începând de la margini spre axul drumului.

Neregularităţile rămase după această operaţie se suprimă prin scoaterea pavelelor şi revizuirea grosimii stratului de nisip, prin adăugare sau scoatere de material.

De asemenea, se înlocuiesc individual pavelele care s-au fisurat la cilindrare şi cele care se menţin umede timp îndelungat.

Reguli pentru verificarea calitatii lucrarilor

Verificarea materialelor se face conform standardelor aplicabile.

Înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile prevăzute în STAS 6400/84.

Verificarea elementelor geometrice

Se vor verifica profilele transversale şi longitudinale, denivelările şi mărimea rosturilor.

În profil longitudinal, verificarea se va face cu un dreptar de 3 m lungime, aşezat pe axa platformei şi pe primul rând de pavele de lângă bordurile de încadrare/ peronului înălțat.

În profil transversal, verificarea se va face la intervale de maxim 25,00 m.


Pentru măsurarea denivelărilor se va folosi o pană gradată, iar pentru cotele în lung şi cele de la gurile de scurgere se va utiliza un aparat de nivel.

Rezultatele verificărilor se consemnează în evidenţele de şantier.

Receptia lucrarilor

Recepţia preliminară se va face atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.

Recepţia finală se face conform prescripţiilor legale în vigoare.

Perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive va fi de 1 an de la data recepţiei preliminare.

III.1.6. Imbracaminti din beton asfaltic BA8

Pentru realizarea imbracamintii peronului suprainaltat se va utiliza beton asfaltic BA8.

III.2. Retea de alimentare cu apa

Generalitati

Reteaua de alimentare cu apa se va executa din conducta PEHD cu Pn 6, d=63/110, ceea ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

A . Faze premergatoare

parcurgerea traseului pentru reteaua de apa, urmarindu-se eliberarea de eventuale obstacole, cat si asigurarea culoarului optim de executie - participa proiectantul, executantul si beneficiarul;

marcarea traseului si a caminelor prin fixarea reperelor in afara amprizei culoarului de lucru, identificarea retelelor executate in zona, pozitionarea sondajelor;

receptia si verificarea lotului principalelor materiale si prefabricate folosite si apoi transportul la punctul de lucru esalonat cu graficul de executie - participa executantul si beneficiarul.

B. Faza de executie

executia sondajelor pentru identificarea eventualelor retele executate; lucrari de sustinerea retelelor executate; indepartarea stratului vegetal, si depozitarea acestuia pentru refacerea terenului la

starea initiala (unde este cazul), desfacerea structurii drumului; saparea transeei - sapatura mecanizata 80%; saparea transeei - sapatura manuala 20% pentru realizarea cotelor de fundare; sapatura transeei se face cu 10-15 cm mai jos de cota de fundare pentru realizarea

patului de nisip pe care se vor poza conductele; verificarea cotelor de fundare; montarea conductelor de PEHD; executarea umpluturilor manuale compactate din nisip in jurul conductei; executare restului de umplutura compactata din materialul sapaturii

C. Faza de probe si punere in functiune

probe de etanseitate pe tronsoane; proba de functionare la camine; receptia generala a retelei.

Trasarea lucrarilor


Trasarea retelelor de apa se va face pe tronsoane respectandu-se traseul din planurile de situatie,

Materializarea traseului se va face prin tarusi fixati pe axul retelei in punctele de schimbare de directie si de amplasare a caminelor. Tarusii vor fi reperati prin cate doi ,,martori “ amplasati la distanta corespunzatoare pentru a putea fi feriti de acoperirea cu pamant sau de circulatia utilajelor.

Functie de dotarea executantului cu aparatura de materializare si verificare a trasarii tronsoanelor retelei de apa, impreuna cu proiectantul si beneficiarul, executantul va materializa pe teren axul conductei si va transmite cotele radier conform profilelor cuprinse in proiect. Trasarea retelei de apa va tine cont si de distantele obligatorii fata de retelele existente pe traseu in urma realizarii sondajelor si identificarea acestora.

Saparea transeei si umplutura

Lucrarile de terasament se vor executa mecanizat si manual tinind cont de urmatoarele conditii specifice:

cand nu sunt zone de intersectii cu alte eventuale retele subterane executate anterior sapatura se va executa mecanizat excluzand ultimii 15-25cm pana la radierul transeii, care se executa manual cu putin timp inainte de montarea conductei.

in zonele de intersectie a conductelor de apa cu alte eventuale retele subterane executate si in functiune, sapatura se va executa manual pentru a se evita deteriorarea acestora.

Umplutura manuala din jurul conductei de apa, pe o grosime de cca 30 cm peste generatoarea superioara, se va executa in straturi de 10 –20 cm grosime si se va executa simultan pe ambele parti ale conductei cu nisip. Restul pamantului de umplutura a transeei conductei PEHD nu va contine pietre mai mari de 30 mm. Umplutura mecanizata se va executa in completarea umpluturii manuale asigurand gradul de compactare optim conform prevederilor STAS 9850-89. Umiditatea optima de compactare stabilita conform STAS 1913/1-82 se asigura prin stropire manuala in locurile inguste si prin stropire mecanizata in celelalte zone.

Transeele cu pereti verticali cu adancimi mai mari de 1.5m se va sprijini cu dulapi orizontali cu interspatii intre dulapi de 21-60 cm, montarea sprijinilor facandu-se intr-un timp cat mai scurt dupa executarea transeii. Demontarea si indepartarea sprijinilor se va face de jos in sus pe masura executarii umpluturilor. Numarul de dulapi orizontali care se vor indeparta simultan nu va fi mai mare de 3, iar la teren cu coeziune redusa numarul va fi de max 1. In timpul indepartarii dulapilor trebuie montate corespunzator spraiturile, cele existente neputand fi scoase decat dupa ce s-au fixat spraiturile provizorii.

Evacuarea pamantului rezultat din sapatura se va face astfel ca intre marginea sapaturii si marginea depozitului de pamant de pe mal sa existe o zona libera (bancheta) a carei latime trebuie sa fie:

la sapaturile nesprijinite, latimea banchetei cel putin egala cu adancimea sapatura; la sapaturi sprijinite latimea banchetei de cel putin 0.5 m iar materialul lemnos la cel

putin 2 m.

Montarea conductelor

Tronsoanele de conducte PEHD (de regula tronsoane de 12 m) imbinate se vor forma pe marginea transeei , dupa care se vor lansa cu mijloace mecanizate sau manuale, functie de dotarea executantului.


Tehnologia de montare si de imbinare a conductelor din polietilena va respecta prescriptiile tehnice ale furnizorului.

Partile metalice din componenta ansamblelor de imbinare trebuie sa fie protejate corespunzator impotriva actiunii corozive a solului, in caz contrar, multe din avantajele folosirii conductelor din PE pot fi anulate.

Cerinte pentru instalare

Inainte de instare in sant se va asigura temperatura conductei la aproximativ temperatura de functionare, in situatia in care tevile au fost expuse anterior la o temperatura a mediului ambiant diferita de temperatura de functionare.

Se va evita prezenta in patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite; acestea pot produce fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a conductei.

La instalarea in terenuri imbibate cu apa este necesar sa se realizeze o incarcare substantiala cu material de umplutura imediat dupa pozare; astfel se contracteaza tendinta de ridicare a tevilor golite de apa datorita densitatii mici a materialului de constructie;

Utilizarea necorespunzatoare a mijloacelor de compensare a eventualelor dilatari sau contractari ale conductei datorita variatiilor de temperatura. La nivelul tevilor de PEHD, variatia de lugime este de cca 2mm/m pentru fiecare 10º variatie de temperatura;

Flexibilitatea si tendinta de fluaj a tevilor din PE genereaza o susceptibilitate pentru deformatii in timpul depozitarii, atat la nivelul tevilor drepte cat si al celor infasurate (in colaci sau pe tamburi). Tratarea capetelor de teava este esentiala pentru realizarea imbinarii prin sudura, indiferent de procedeul utilizat.

Ca o cerinta specifica tevilor din PE, se va evita instalarea acestora in solurile contaminate cu gaz de carbune sau hidrocarburi, data fiind permeabilitatea ridicata a polietilenei fata de aceste medii.

Se va semnala prezenta conductei cu o grila metalica sau banda de polietilena.

Cerinte pentru intretinere si reparatii

Datorita rezistentei ridicate la coroziune si a durabilitatii tevilor din PE, cheltuielile de intretinere sunt foarte reduse.

In situatia aparitiei in zone neetanse sau deteriorarea mecanica a unor portiuni de conducte sau racorduri, se procedeaza la inlocuirea acestora cu noi elemente de conducta. Daca acestea apar in zona unor imbinari prin sudura, acestea trebuie inlaturate complet anterior resudarii.

Durata de viata si siguranta in exploatare

Durata de viata previzionata a conductelor realizate cu elemente de polietilena este de min 50 ani.

Siguranta in exploatare, in conditiile respectarii conditiilor de calitate privind fabricarea, instalarea si exploatarea conductelor din PE, se inscrie, de asemenea, la nivele ridicate.

Edificator, in aceasta privinta este comportarea conductelor din polietilena in timpul cutremurelor de mare intensitate (7.3º pe scara Richter- ex. Niagara, Japonia 1978). Sistemele de conducte realizate din elemente din PE si-au pastrat integritatea ramanand operationale si dupa cutremur, pe cand sistemele de conducta din fonta cenusie au fost complet distruse.

Satisfacerea cerintelor igienico-sanitare


Polietilena, prin insasi structura ei, nu are gust, miros ramanand neutra in raport cu lichidul transportat.

La fabricarea tevilor si racordurilor din PE pentru utilizari in sistemele de alimentare cu apa potabila, producatorii consacrati folosesc aditivi autorizati pentru contactul cu apa potabila.

Piesele din PE au un marcaj de identificare corespunzator utilizarii la apa potabila (de regula culoarea albastra sau linii longitudinale albastre pe fond negru). Aceasta evita posibilitatea folosirii unor materiale destinate altor utilizatori (ex. – pentru sisteme de canalizare).

Executarea caminelor de vana

Tehnologia de executie pentru caminele de vane consta in:

trasarea axelor si fixarea reperelor de nivelment; saparea si polizarea manuala a gropilor; cofrarea exterioara a fundatiei caminului si inglobarea in cofraj a tevilor conductei de

apa; montarea armaturii si turnarea betonului in radier; montarea armaturii in pereti; cofrarea interioara si exterioara a peretilor caminului; turnarea betonului in peretii; decofrarea interioare si exterioara a peretilor caminului; montarea si monolitizarea placii prefabricate; montarea ramei si capacului de fonta la cota drumului; realizarea umpluturii compactate; inglobarea scarilor de acces la interiorul caminului.

La executarea structurii de rezistenta a caminelor de vane se va avea in vedere pozitionarea in cofraj a pieselor de trecere tip B la cotele indicate in planurile de rezistenta, care se vor ingloba in pereti la turnarea betonului.

Dupa decofrarea peretilor caminelor se va executa instalatia hidraulica din camine respectand pozitia armaturilor si pieselor de imbinare la cotele de montaj indicate in proiect.

Lucrarile de beton si beton armat

Toate materialele care intra in componenta betonului pot fi introduse in opera numai daca in prealabil s-au efectuat urmatoarele operatii:

s-a verificat, de catre conducatorul tehnic al lucrarii, ca betoanele au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa in Normativul C 140-1986.

Betonarea va incepe numai dupa ce se va verifica existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa, corespunde prescriptiilor tehnice si ca toate cofrajele si elementele ce se inglobeaza la turnare, corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul.

Calitatea betoanelor trebui sa corespunda STAS 8102-86.

Conform Ordonantei nr. 2/1994 a Guvernului Romaniei, proiectantul va fi chemat pe santier la urmatoarele faze de executie:

verificarea trasarii si receptia calitativa a terenului de fundare; fundatii si radier din beton simplu turnate;


verificarea elementelor prefabricate (piesa dintre fundatie si camera de lucru, placa ce inglobeaza rama si capacul de fonta, scarile de acces);

monolitizarea elementelor prefabricate; receptia preliminara.

Proba de presiune

Proba de presiune la conductele de apa, conform prevederilor STAS 6819-82, este de 1,5xPnominala ( max. 9 at. ) si se efectueaza pe tronsoane si proba generala, presupunand urmatoarele operatii:

umplerea tronsonului cu apa din punctul cel mai de jos cu un debit de maxim 5l/s si eliminarea aerului prin robinetii deschisi, montati in capatul celmai inalt al tronsonului probat.

ridicarea presiunii la presiunea de incercare si mentinerea timp de o ora, timp in care scaderea presiunii in tronsonul de incercat daca este 'O' se considera reusita. Proba de presiune pe tronsoane se efectueaza cu armaturile montate in caminele de vane.

Spalarea si dezinfectarea conductei

Conform STAS 6819-97 spalarea si dezinfectarea intregii retele care trebuie pusa in functiune se va face cu apa potabila continand 20-30 mg/l clor activ in cantitate reprezentand dublul conductelor, apa de spalare mentinandu-se in conducte cel putin 2 ore.

Viteza de golire la spalarea conductei va fi de minimum 1.5mc.

Receptia lucrarilor

Inainte de darea in exploatare a lucrarilor propuse se va efectua receptia de catre beneficiar, executant si proiectant.

Receptia se va face pe faze de desfasurare a lucrarilor si anume receptii partiale si receptia pentru darea in functiune.

Receptia partiala se efectueaza esalonat pe toata durata executiei lucrarilor si au drept scop sa verifice corespondenta dintre proiect si ce s-a executat pentru toate lucrarile ascunse sau greu accesibile, precum si verificarea calitatii si modului de punere in opera a materialelor de instalatii si constructii. In acest scop, in timpul executarii lucrarilor se vor verifica corespunzator cotelor realizate cu cele prevazute in proiect si anume:

adancimea transeelor, natura terenului de fundare si panta conductelor de apa; respectarea dimensiunilor conductelor si al presiunilor, instalatiilor din camine cat si a

partii de constructie a caminelor; respectarea aliniamentelor tronsoanelor de conducte a pozitiei caminelor de vane, corecta executie a caminelor de vane, inclusiv verificarea probei de presiune si a

constructiilor caminelor de vane.

La executia lucrarilor aferente retelei de apa din PEHD se impun a fi respectate prevederile cuprinse in normativele si STAS-urile in vigoare, precum si tehnologia indicata de furnizorul de conduca

Lista reglementarilor tehnice pentru alimenatri cu apa

STAS 1343/0-1989 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru unitati industriale.

SR 1343/1-1995 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati


STAS 1343/2-1989 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru unitati industriale

STAS 1478-1990 Alimentari cu apa la constructii civile si industriale

STAS 2250-1981 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxime admisibile.

SR 4163-1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale pentru proiectare.

SR 4163-2/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.

SR 4163-3/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare.

STAS 6002-1988 Camine pentru bransamente de apa

STAS 6054-1977 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei

STAS 7335/3-1986 Protectia impotriva coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor

SR 8591-1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.

STAS 9342-1982 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru alimentarea directa a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.

STAS 9824/5-1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri.

STAS 10898-1985 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.

III.3. Rețea de canalizare

RETELE CANALIZARE din TUBURI PVC u-KG,

A. EXECUTAREA CANALIZĂRII

GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţii tehnice pentru executarea canalizării exterioare ape uzate menajere, cu tuburi si fitinguri din PVC u-KG avand diametrul d= 315/200 cu camine de inspectie.

Tehnologia executării canalizării comportă, în principal, următoarele faze şi operaţiuni:

Faza premergătoare

Pregătirea traseului (eliberarea terenului cu asigurarea unui culoar optim pentru executia canalizarii) şi amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor, identificarea reperelor de nivelment si orientare;

Marcarea traseului şi fixarea de repere (axe) în afara amprizei lucrărilor, în vederea execuţiei lor la cotele din proiect;

Recepţia, sortarea şi transportul conductelor, a celorlalte materiale legate de execuţia canalizarii.

Faza de execuţie

săparea tranşeelor si indepartarea pamantului excedentar;


amenajarea patului de fundare si verificarea cotei de fundare;

lansarea tuburilor, fitingurilor, imbinarea acestora si racordarea cu bazinul caminelor de vizitare

executarea caminelor de vizitare

executarea umpluturilor

Faza de verificari, probe şi punerea în funcţiune

verificarea pe parcursul execuţiei;

înlăturarea defecţiunilor;

proba generală;

punerea în funcţiune şi recepţia generală a lucrărilor.

La fazele de execuţie referitoare la efectuarea probelor generale de functionare si de etanseitate, la punerea în funcţiune se vor încheia procese-verbale de lucrări, între beneficiar şi constructor, proiectant, ISCLPUAT în care să se consemneze modul cum s-au executat operaţiile sau rezultatele probelor.

Din prezentul caiet de sarcini fac parte integrantă standardele, normativele şi instrucţiunile privind executarea terasamentelor, montarea tuburilor, probelor, protecţia muncii în vigoare la data executării lucrărilor.

Prezentul caiet de sarcini respectă tehnologia şi calitatea materialelor pentru canalizari, conform datelor tehnice transmise de furnizorul de tuburi sic amine SP425.

TRASAREA ŞI NIVELMENTUL

La începerea lucrărilor, constructorul va materializa pe teren traseul canalizării; se vor prevedea repere de control si verificare pe parcursul executiei la distante suficiente de axul canalizarii pentru a nu fi deteriorate in cursul executiei lucrarilor.

În cazul în care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordanţe între situaţia din teren şi proiect, se vor solicita clarificări din partea proiectantului.

De-a lungul aliniamentului se vor bate ţăruşi in axul canalului, sau se va trasa cu vopsea, var, iar la o distanţă suficientă pentru a rămâne nedeplasaţi în timpul lucrărilor, pentru materializarea permanentă a axului canalizării în timpul execuţiei.

Determinarea exactă a adâncimii săpăturii se va face cu aparatura topo pentru a asigura cotele din proiect şi panta continua a tronsoanelor.

SĂPĂTURA

Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a şantierului şi aprovizionarea cu tuburi PVC, fitinguri si elementele componente ale caminelor de inspectie, cu celelalte materiale necesare, astfel ca şanţul să rămână deschis numai timpul strict necesar.

Săparea şanţurilor va începe conform unui grafic detaliat al execuţiei canalizării, întocmit de constructor pe baza posibilităţilor de lucru al şantierului.

Săpătura se va executa mecanizat şi manual conform prevederilor din proiect şi din caietul de sarcini. In zona fundatiei stalpilor sapatura se va executa numai manual. Sapatura se va executa obligatoriu incepand dinspre aval spre amonte.


Ultimul strat de săpătură tranşeu de aproximativ 10-15 cm se va executa manual cu puţin timp înainte de montarea tuburilor si asigura etanseitatea.

Săpătura se adânceşte în mod corespunzător în dreptul îmbinării tuburilor, pentru a se putea executa corect imbinarile. Cota sapaturii va fi cu cca.15 cm mai jos decat cota radier pentru asigurarea patului conductei realizat din nisip compactat iar dupa montarea canalizarii se realizeaza “anvelopa” din nisip compactat.

Durata de viata a conductelor din PVC este influentata decisiv de calitatea patului de fundare, pozare. Trebuie realizat un pat de pozare de min 15 cm grosime in terenuri normale. Patul de pozare se va realiza din material granular (nisip – pentru tuburile din PVC si PE). Acelasi material se va folosi si pentru stratul de umplutura din jurul si deasupra tuburilor pana la 30 cm peste generatoarea superioara. La realizarea patului de fundare se va asigura contactul intre baza tubului si patul de fundare pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min.90.

Manevrarea

Datorita greutatii specifice scazute, tevile si fitingurile sunt usor de transport si manevrat.

Transportul, manipularera si depozitarea tuburilor din PVC

Tevile se livreaza in bare de 1, 2 sau 5 m lungime iar fitingurile in cutii de carton.

Tevile si fitingurile din PVC/PE se transporta cu vehicule corespunzatoare luandu-se masuri de siguranta la incarcare si descarcare.

Se vor lua masuri pentru a preveni socurile in cazul in care transportul se

efectueaza la temperaturi scazute, aproape de punctul de inghet.

La depozitare se vor lua masuri pentru ca sa se evite intrarea altor componente in interiorul tevilor.

Inaltimea de depozitare nu trebuie sa depaseasca 2 m.

Vor fi prevazuti suporti din loc in loc pentru a se evita deformarea tevilor.

Acest tip de depozitare nu se aplica la tevile gata paletate de catre furnizor.

Trebuie evitat ca tevile sa intre in contact cu substante ce ataca PVC/PE-ul cum sunt: combustibili pentru motoare, solventi, etc. De asemenea, tevile vor fi protejate de socuri puternice si nu se vor târî pe sol.

Aplicabilitatea

Tevile si fitingurile intre d110 si d200 nu trebuie sa fie supuse unor temperaturi mai mari de 600C iar cele intre d250 si d500 unor temperaturi mai mari de 400C.

Se pot utiliza pentru vehicularea fluidelor cu pH cuprins intre 2 (acide) si 12 (alcaline).

Punerea in opera se realizeaza in santuri inchise, in terenuri necoezive reprezentate prin amestecuri de argila cu nisip, praf si pietris mic cu densitate de maxim 20 kN/m3 (eventual obtinuta prin compactare) si un unghi de frecare interna de 250.

A se urmari aceste instructiuni:

Adancimea minima poate fi redusa in cazul unui trafic redus la 0.7-0,8 m.

LANSAREA TUBURILOR


Tuburile vor fi aşezate în zonele de lucru de-a lungul şanţului, astfel încât să reazeme pe generatoarea inferioara fara pietre sau materiale colturoase. Exemplu de depozitare pe marginea santului: bancheta libera 0,5 m, transee, bancheta libera 0,50 m, tubul, materialul din sapatura.

Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se va face atât la primirea acestora pe şantier cât şi la depozitarea pe marginea şanţului. Verificarea va avea ca obiect aspectul, dimensiunile extremităţilor tuburilor şi va trebui să se încadreze în condiţiile tehnice din normele de fabricatie,a se vedea si STAS 816/80.

Lansarea în tranşee a tuburilor se va face cu cea mai mare atenţie, pentru a se evita orice ciocnire a acestora, sau lovirea de materiale dure sau ascutite.

Lansarea se va face manual sau mecanizat. Nu se vor utiliza cabluri sau lanţuri neprotejate. Se recomandă folosirea chingilor late, evitându-se deteriorarea stratului superficial. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului.

În funcţie de condiţiile de montare se vor folosi utilaje adecvate de lansare a tuburilor, montarea lor realizându-se în tranşee cu pereţi verticali cu sprijiniri (daca este cazul).

ÎMBINAREA TUBURILOR

Taierea si sanfrenarea tuburilor PVC

Taierea tevilor se va realiza cu un ferastrau pentru plastic sau cu o lama de bonfaier. In cazul tevilor de diametru mare se poate utiliza un disc de taiere pentru plastic.

Taierea se face la un unghi de 90 de grade dupa care capetele tevii trebuie debavurate.

Dupa debavurare se va executa un nou sanfren la 45º.

La fitinguri nu se permite scurtarea acestora, pentru ca in acest caz, rezistenta acestora nu mai este asigurata.

Imbinarea tevilor si fitingurilor

Se curata de praf si alte depuneri capatul tevi ce trebuie introdus in fiting sau alta teava, iar fitingul sau teava de imbinare se curata la interior, inclusiv garnitura de etansare cu o carpa curata.

Se aplica un strat subtire de lubrifiant (de regula solutie de sapun) atat pe garnitura cat si pe capatul tevii. Nu se va folosi ca lubrifiat ulei sau grasime.

Se impinge fitingul sau teava de montaj in teava pana la maxim si se marcheaza cu un creion. Capatul tevii trebuie tras apoi inapoi din fiting sau teava de montaj, aproximativ 3 mm pentru fiecare metru de teava intinsa de la ultila imbinare pana la noua imbinare, dar nu mai mult de 10 mm.

EXECUTAREA UMPLUTURILOR

ATENTIE: Pentru umpluturi si realizarea gradului de compactare cerut se va acorda atentie sporita, nefiind admise compromisuri. In caz contraar se vor relua lucrarile de umplutura si compactare.

Dupa îmbinare se va realiza compactarea obligatorie manuala a nisipului (materialului granular cu d20 mm), cu grija pana la 300 mm deasupra generatoarei superioare, pe ambele parti ale conductei simultan, la gradul de compactare cerut (98%).


În continuare umplutura se va realiza cu balast în straturi de 10 cm bine compactate. Pana la 50 cm peste generatoarea superioara compactarea se va face numai manual, peste 50 cm putandu-se aplica si maiul mecanic. Umplutura se va face în straturi de 10 cm grosime.

Graficul de executie al umpluturilor “pe etape“ se va consemna prin proces verbal.

Gradul de compactare obligatoriu va fi conform STAS 2914/4-89 , recomandabil minim 98%.

Se vor recolta probe pentru determinarea gradului de compactare pentru fiecare ramura – minim o proba si în mod special cand apare evident ca gradul de compactare realizat la un moment dat nu este corespunzator, cate o proba Proctor pe cheltuiala antreprenorului in caz ca aceasta nu este corespunzatoare, sau pe cheltuiala celui care a ordonat proba suplimentara in cazul ca aceasta este corespunzatoare. La prelevarea acestor probe vor fi prezenti beneficiarul si antreprenorul, proba fiind executata de catre un laborator neutru.

Rezultatele se vor consemna în buletine de analiza anexate la actele pentru receptia, cartea constructiei. Locul de preluare a probelor va fi cat mai uniform repartizate, consemnandu-se aceste puncte.

Umiditatea optima de comportare se va asigura prin stropire manuala.

Pamântul excedentar se va depozita in zone stabilite de beneficiar.

Imbinarile tuburilor si a fitingurilor se vor lasa libere pana la efectuarea probei de etanseitate pentru a se observa eventualele scapari de apa

CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI CALITATEA LUCRARILOR

Asigurarea calitatii lucrarilor se va face in conformitate cu Legea calitatii în Constructie nr.10/1995, a standardelor si normativelor in vigoare la data executiei constructiilor (conform listei prescriptiilor tehnice anexate) si a prevederilor proiectului.

Lista prescriptiilor tehnice nu este limitativa, neindicarea unor prescriptii neinsemnand neaplicarea lor.

Verificarea calitatii lucrarilor executate se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate prevazute in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente conform C56-1985, a standardelor si normativelor mentionate de acesta precum si a prevederilor proiectului.

Verificarea conditiilor de calitate se efectueaza permanent de catre conducatorul tehnic al lucrarii - delegatul CTC al societatii constructoare si de reprezentantul beneficiarului pentru fiecare faza de lucrare, cu participare proiectantului la faze determinante.

Se verifica si se receptioneaza toate lucrarile ascunse care conditioneaza rezistent , stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea constructiilor respective si calitatea materialelor.

Constatarea lucrarilor se efectueaza prin:

examinarea documentelor de atestarea calitatii materialelor utilizate si a rezultatelor incercarii probelor de control;

examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarilor din punct de vedere al pozitiei, formelor si dimensiunilor precum si al aspectului.

Rezultatele verificarilor si receptiilor lucrarilor ce devin ascunse se consemneaza in procese verbale.


Daca la verificare se constata abateri peste limitele admise, se procedeaza la remedieri, cu precizarea ca abaterile de natura a afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei se pot remedia numai cu avizul scris al proiectantului.

VERIFICARI SI INCERCARI (conf STAS 3051/91) PENTRU LUCRARILE DE CANALIZARE

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.

Se admit abateri limita fata de proiect:

la panta + 10%

la cote + 1cm fara a se depasi abaterile admise pentru pante.

INCERCAREA DE ETANSEITATE

Dupa terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor, se va executa incercarea de etanseitate a canalelor inchise, pe tronsoane.

In vederea incercarii, care se face cu apa sunt prevazute urmatoarele lucrari premergatoare:

umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere;

inchiderea etansa a tuturor orificiilor;

blocarea extremitatilor canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei. Pentru asigurarea etanseitatii la capetele canalului probat se vor folosi burdufuri pneumatice special concepute în acest scop cu D=110/125/160, introduse în capatul aval sau/si amonte înainte de introducerea apei.

Se recomanda ca pentru proba de verificare la etanseitate pentru fiecare tronson sa se foloseasca minim 2 buc, avand in vedere gradul de refolosire al acestora, iar dupa receptie aceste elemente sa fie predate beneficiarului, pentru a fi folosite ulterior, in exploatare. La proba obturatorul se va introduce integral in tub; se va evita obligatoriu introducerea lui partiala, existand riscul de avariere. Presiunea maxima de umflare este tiparita pe obturator, vizibil.

Presiunea de incercare masurata la capatul aval al tronsonului pentru canale functionand cu nivel liber, va fi de maxim 5 mcA. Conducta trebuie umpluta cu apa cu cel putin o ora înainte. Durata probei 15 minute.

În timpul probei ¼ ora nu trebuie practic sa existe pierderi de apa se admite totusi ca apa adaugata sa nu depaseasca 0,02 l/mp. suprafata udata de tub.

Pierderile de apa admise in canale inchise vor fi conform STAS 3051-91.

In cazul in care rezultatele incercarii la etanseitate nu sunt corespunzatoare, se vor lua masuri de remediere, stabilite cu consultarea proiectantului.

CONSIDERATII FINALE

Căminele de canalizare din PVC/PE vor executa cu respectarea prescripţiilor furnizorului. După efectuarea săpăturii pentru cămine are loc montarea in anvelopa de nisip.

La terminarea lucrărilor se îndepărtează materialele de construcţii rămase, precum şi surplusului de pământ lăsându-se traseul în stare curată.

Pe tot timpul execuţiei, constructorul va lua toate măsurile de securitate a muncii impuse la acest gen de lucrări şi anume: parapeţi şi podeţe de trecere pe panouri avertizoare care pe timp de noapte vor fi dotate cu lămpi electrice.


Aceste măsuri se vor lua pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a persoanelor fizice atât ziua cât şi noaptea în şanţuri.

CONDIŢII DE CALITATE

La acest gen de lucrări, pentru asigurarea calităţii lucrărilor, este necesar să se respecte următoarele norme şi normative :

STAS 816/80 Tuburi şi prize, de canalizare din beton simplu;

Normativ I 22 – 84 Proiectarea şi executarea conductelor din tuburi beton;

Normativ C 140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat;

C 18 – 83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede;

STAS 2914 – 84 Terasament drumuri;

STAS 2448 – 82 Cămine de vizitare;

STAS 2308 – 81 Capace şi rame pentru căminele de vizitare;

STAS 3051 – 81 Reţele de canalizare;

STAS 6701 – 82 Guri de scurgere;

STAS 8591 – 91 Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane, edilitare;

STAS 10473 – 1/87 Straturi de agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment la drumuri;

Normativ C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii caiet XXVI;

Normele Republicane pentru protectia muncii (1985)

HGR 766/97 Regulamente privind calitatea in constructii;

HGR 273/94 Regulament privind receptia lucrarilor de constructii.

III.4. Masuri PSI si de protectia si igiena muncii

Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a inceniilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii, inclusiv in timpuloperatiilor de revizie, reparatii si remedieri ale avariilor.

Raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antrepenorului, precum si santierului care asigura executia conductelor.

Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, topire de materiale izolante) se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii avand in vedere prevederile Normativului C 300 ,,Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora".

In timpul lucrarilor de vopsitorii, izolatii se iau masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranta de minm 30 m.

Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Lucrarile de sudura nu se executa in zonele in care se realizeaza vopsitorii sau izolatii.

Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor necesari functionarii utilajelor. Utilajele se prezinta la program alimentate cu combustibilii necesari.


Pentru lucrarile de executie in spatii inchise (camine) se prevad masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor in functie de natura lucrarilor si a conditiilor locale. Conducatorul formatiei de lucru asigura instruirea personalului si urmareste permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.

La executie se vor respecta:

Legea nr. 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;

HG nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 319/2006;

HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;

HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

HG 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

HG nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;

HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;


umpluturi caiet de sarcini suprainaltare

Documents