un alt fel de don juan

8/17/2019 Un Alt Fel de Don Juan

http://slidepdf.com/reader/full/un-alt-fel-de-don-juan 1/23

Un alt fel de Don Juan – deconstructia personajului

Mitul lui Don Juan este o problemă a literaturii universale, problemă legată de apariţia,

manifestarea şi avatarurile personajului Don Juan, de la perioada romantică până la perioada

postmodernă. ncă de la apariţia lui, personajul Don Juan a e!ercitat o continuă fascinaţie asupra

audienţei literare, "n special asupra audienţei feminine, cau#ând reacţii diferite. Dacă bărbaţii

ridicau cu dispreţ din umeri şi sprâncene, "ntrebând ironic$ %&ine mai e şi acest Don Juan'(,

simţindu)şi ameninţate atât po#iţia de soţ, cât şi credibilitatea propriilor minciuni despre

fidelitate, femeile s)au situat mereu pe o po#iţie mai moderată cu privire la marele libertin.

*voluţia personajului Don Juan a fost marcată de polemici şi admiraţie, dar iresponsabilul şi

ire#istibilul cuceritor a continuat să ne fascine#e de)a lungul veacurilor şi se dovedeşte a fi acum

mai actual decât oricând, dată fiind multitudinea creaţiilor literare recente, la nivel mondial, care

"l au pe Don Juan "n centru.Una din operele literare in care il intalnim, este poemul eroic)comico)dramatic, cu accentuate

influenţe autobiografice, Don Juan, al marelui poet romantic engle# +eorge +ordon oel -ron.

De la prima lectură, acest poem fascinea#a prin stilul sprinten, jucăuş, de)a dreptul obra#nic şi

indecent pe alocuri, dar mai ales prin noutatea temei propuse$ un altfel de Don Juan, un anti)

erou, un anti)Don Juan. /rin urmare, pentru a construi ceva nou, de multe ori trebuie să

insolite#i, să des)faci, să deconstruieşti ceva vec0i. 1sta nu "nseamnă că mitul sau ar0etipul Don

Juan va avea de suferit, pentru că, indiferent sub ce formă este pre#entat, Don Juan va continuasă e!ercite aceeaşi fascinaţie asupra cititorilor.

2ema deconstrucţiei se dovedeşte a fi una de mare actualitate, deconstrucţia fiind una dintre

principalele forme de anali#ă filo#ofică şi literară, derivată din operele publicate "n anii 345 de

filo#oful france# Jac6ues Derrida. Deconstrucţia personajului se poate aborda dintr)o triplă

perspectivă$ ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat de Derrida, ca mod

de lectură şi ca mod de interpretare. Deconstrucţia supune anali#ei şi pune la "ndoială distincţiile

conceptuale fundamentale sau opo#iţiile din filo#ofia occidentală printr)o e!aminare detaliată a

limbajului şi a logicii te!telor literare şi filo#ofice. n studiile literare deconstrucţia se manifestă

prin parodie, ironie, pastişă. 7iind o formă de anali#ă relativ recentă, volumul Despre

+ramatologie al lui Derrida fiind tradus şi lansat "n 8omânia abia "n iunie 955:, deconstrucţia a

fost folosită ca iniţiativă teoretică radicală "n diverse arii ale ştiinţelor umane şi sociale, pe lângă



filo#ofie şi literatură, cum ar fi psi0anali#ă, ar0itectură, antropologie, teologie, feminism, teorie

politică, istoriografie şi teoria filmului.

n polemicile cu privire la tendinţele intelectuale ale sfârşitului de secol ;;, termenul de

deconstrucţie a fost uneori folosit "n mod peiorativ pentru a sugera scepticismul frivol sau c0iar

ni0ilismul, "n timp ce, "n u#anţă populară, termenul a ajuns să "nsemne de)montare < des)facere

critică a modurilor de gândire tradiţionale şi a tradiţiei.

=n aproape toate operele ulterioare lui 2irso de Molina şi lui -ron, opere "n care apare

personajul Don Juan, e!istă o versiune insolitată, de)construită, aparte, a ar0etipului Don Juan, si

se poate descoperi modul "n care aceste repre#entări diferă de modelul original. Demersurile

critice avute in vedere, au fost determinate de intenţia de a anali#a formele de manifestare ale

ar0etipului Don Juan "n cadrul creaţiilor literaturii universale, "ncepând cu perioada romantică

>poemul Don Juan al lui -ron?, până la perioada postmodernă >2im @ott, /atricA Marber,Douglas &arlton 1brams, /aul *verac, @ucia Berona, etc.?, impreuna cu o sinte#a modului "n

care a fost repre#entat Don Juan "n teatru şi pe marele ecran.

Don Juan a fost abordat prin studiu de tip diacronic >metoda cultural)istorică?, reliefand)se

evoluţia, "n conte!t universal, a conceptului, strategiei şi termenilor c0eie ai deconstrucţiei, a

conceptului de personaj literar, a conceptului personajului Don Juan şi a conceptului de

donjuanism.

/e langa metoda deconstructivistă, au fost valorificate şi metoda inductivă, metoda deductivă,metoda anali#ei de te!t, metoda anali#ei situaţiilor de ca#, metoda anali#ei biografice, metoda

anali#ei comparate, metoda descriptivă, şi metoda psi0analitică. 2oate aceste metode au fost

folosite prin raportare constanta la opere deja consacrate ale literaturii universale şi la opere mai

puţin sau deloc studiate, anali#ând modul "n care se reiterea#ă scenariul ar0etipal, dar mai ales

abaterile de la acest scenariu şi inovaţiile aduse de scriitorii anali#aţi.

De)a lungul timpului, mulţi scriitori s)au dovedit a fi preocupaţi de anali#a personajului Don

Juan şi a donjuanismului, dintre aceştia amintim$ cercetările e!tinse ale lui 1rmand *dCard

inger, cu toate suplimentele ulterioare, 1 -ibliograp0 of t0e Don Juan 20eme. Bersions and

&riticism. =n, Eest Birginia Universit -ulletin. eries FG. o.H5)H, 1pril H:FG. MorgantoCn,

Eest Birginia Universit /ress, H:FG, care oferă o bibliografie e!tinsă a versiunilor şi adaptărilor

temei Don Juan din H:FG până "n 955F, listând peste G.I55 de versiuni, şi identificând figura lui

Don Juan "n viaţă şi "n mitologie, @eo Eeinstein, 20e Metamorp0oses of Don Juan, tanford



Universit /ress, tanford, &alifornia, H:F:, scar Mandel, 20e 20eatre of Don Juan, 1

&ollection of /las and BieCs, H4I5)H:4I. Universit of ebrasAa /ress. @incoln, *.,H:4I,

1lvin -. Kernan, Don Juan, 20e /erspective of atire, 1nt0olog of &ritical tudies,

8omanticism and &onsciousness, eC LorA, H:5, J.D. Eilson, 2irso, MoliNre, and -ron, 20e

emergence of Don Juan as romantic 0ero. 20e out0 &entral -ulletin, I9>G?, H:9, Jerome J.

Mc+ann, Don Juan in &onte!t. Universit of &0icago /ress, &0icago, H:4, lvia Eals0

UtterbacA, Don Juan and t0e 8epresentation of piritual ensuousness, Journal of t0e 1merican

1cadem of 8eligion, H::, Dim /ăcurariu, Don Juan şi donjuanismul sau despre naşterea şi

moartea unui mit in 2eme, motive, mituri şi metamorfo#a lor, -ucureşti, *ditura 1lbatros, H::5,

/eter J. Manning, Don Juan and t0e 8evisionar elf, ed. 8obert -rinAle and Keit0 Oanle,

H::9, 1nne -arton, -ron, Don Juan, Universit of &ambridge, &ambridge Universit /ress,

H::9, =an /. Eatt, Mt0s of Modern =ndividualism, 7aust, Don Pui!ote, Don Juan, 8obinson&rusoe, &ambridge Universit /ress, H::4, tto 8anA, Dublul. Don Juan. =nstitutul *uropean,

=aşi, H::, minunata carte a lui Jean 8ousset, Mitul lui Don Juan, *d. Univers, -ucureşti, H:::,

8amiro De Mae#tu, Don Puijote, Don Juan şi &elestina. *seuri "ntru simpatie. 2raducere şi note

de Mariana Bartic, prefaţă de =on Bartic, -iblioteca 1postrof, &luj apoca, H:::, operele

doamnei Daniela itar)2ăut, opere pe care le)am considerat ca fiind printre cele mai bune anali#e

ale personajului Don Juan şi ale fenomenului donjuanismului, cu micile scăpări inerente unui

demers atât de amplu, Don Juan – mitografia unui personaj. *ditura Universităţii de ord, 955I,Don Juan – o mitografie a seducţiei, *ditura @imes, 955G, *stetica donjuanismului. anali#ă a

fenomenului auto0ton, *ditura /rinceps *dit, =aşi, 955, şi cea mai recentă carte a e!egetei,

1vatarurile educătorului, =posta#e ale donjuanismului "n literatura universală, *ditura 8isoprint,

&luj apoca, 955, &0ristian -iet, Don Juan. Mitul cuceritorului. *d. Univers, -ucureşti, 955Q

şi +regorio MaraRSn, Don Juan. *seuri asupra originii legendei. *ditura Oumanitas, -ucureşti,

955Q.

)au pre#entat o vi#iune şi o anali#ă unitară a modului "n care este insolitat Don Juan "n cadrul

operelor literare alese, pentru a descoperi trăsăturile comune ale deconstrucţiei personajului Don

Juan "n multiple opere literare, pentru a delimita conceptul de deconstrucţie "n literatură, de a

delimita conceptul de personaj literar, pentru a delimita conceptul personajului Don Juan, pentru

a delimita conceptul de donjuanism, şi, nu "n ultimul rând, pentru a pre#enta rolul pe care poate

să "l joace deconstrucţia "n reconfigurarea estetică şi "n revalori#area lui Don Juan, şi pentru a



pre#enta modul "n care, cu ajutorul deconstrucţiei, personajul Don Juan este auto0toni#at,

asimilat şi adaptat la specificul unui anumit conte!t naţional.

copurile abordarii deconstructiviste sunt$

• de a delimita aspectele definitorii ale deconstrucţieiT• de a da o definiţie a ceea ce este şi, mai ales, a ceea ce nu este deconstrucţiaT• de a delimita strategia şi termenii c0eie ai deconstrucţieiT• de a delimita conceptul de personaj literarT• de a delimita conceptul personajului Don JuanT• de a delimita conceptul de donjuanismT• de a demonstra modul "n care este deconstruit personajul Don Juan "n operele aleseT• de a demonstra utilitatea aplicării conceptului de deconstrucţie "n studierea creaţiilor

literaturii universale de la romantism până la postmodernism.

outatea ştiinţifică a ideii de deconstructie este dată "n primul rând de modul netradiţional,

inedit, "n care s)a abordat anali#a unui personaj consacrat al literaturii universale. outatea

investigaţiei constă nu atât "n noutatea propriu)#isă a conceptului de deconstrucţie >care va fi

pre#entată de la apariţie până "n #ilele noastre?, ci "n modul "n care s)a integrat acest concept "n

anali#a dedicată operelor literare alese.

1spectul original, novator, este, "n primul rând, anali#area operelor selectate din perspectivă

deconstructivistă, psi0analitică şi biografică, precum şi relevarea trăsăturilor comune ale

personajului Don Juan deconstruit "n aceste opere. Un alt aspect inedit constă "n selecţia operelor

literare "n care apar versiuni deconstruite ale lui Don Juan. /e lângă operele consacrate "n careemerge personajul Don Juan, e!ista opere mai puţin sau c0iar deloc anali#ate "n cercetările

anterioare.

Demersul a "ntâmpinat mai multe dificultăţi, prima şi cea mai evidentă fiind imposibilitatea unei

abordări e!0austive a subiectului, iar a doua constând "n selectarea operelor literare, dată fiind

multitudinea lor >peste G.I55 de titluri listate de 1rmand *dCard inger?. Un alt aspect dificil l)a

repre#entat obţinerea acestor opere, unele dintre ele fiind foarte vec0i şi greu de găsit >Oortensia

/apadat -engescu, Bictor *ftimiu, *ric @inAlater, /uşc0in?, altele foarte recente şi, din nou,foarte greu de obţinut >/atricA Marber, /aul *verac, 2im @ott, @ucia Berona?.

1stă#i asistăm la deconstrucţia mitului lui Don Juan, la reconte!tuali#area şi moderni#area lui, la

o desc0idere a evantaiului genurilor, la o dispersare a temei donjuaneşti "n formele ei cele mai

diverse, forme deconstruite şi auto0toni#ate de multe ori la specificul naţional al scriitorului.

1stă#i se vorbeşte şi se scrie despre Don Juan "n toate formele şi "n toate genurile, se scrie, se de)



mai spumoase personaje ale literaturii universale, este %un seducător, adică un bărbat iubind

femeile şi având succes la femei(4 , un seducător care nu poate fi vidat de substanţa sa 0ispanică,

solară, a voluptăţii meridionale ce stă sub semnul unei #odii a estivalului menit parcă să aprindă

mai mult spiritele incandescente. *l nu poate fi anali#at "n afara mediului "n care a apărut, %a

trăit( şi a dat naştere unor fapte ce tind spre sfera mitologică a evenimentelor relevante,

e!emplare şi repre#entative. paniol până "n măduva oaselor, contrariat şi ne"mpăcat cu lumea şi

cu sine, Don Juan este un nobil de viţă aleasă, un mândru aristocrat cu o educaţie rafinată, care

priveşte lumea cu trufie, ignorând şi provocând tot ceea ce "nseamnă reguli. /rofilul lui Don Juan

este cel al unui mare aventurier, al unui ins parado!al până la e!treme, iubitor de plăceri şi

dependent de tot ceea ce are viaţa mai trepidant şi incitant "n natura ei.

+regorio MaraRSn e!plică originea spaniolă a lui Don Juan "n felul următor$ %"ntrucât

Don Juan se opune doctrinei sociale şi religioase a epocii, e limpede că rebeliunea lui era maieroică, mai bătătoare la oc0i "n pania decât oriunde altundeva, fiindcă aici, la noi, puterile

"mpotriva cărora se sumeţea – Dumne#eu şi tatul – erau şi ele mai puternice decât "n oricare altă

parte.(

Don Juan, care este perceput "n mod universal ca fiind un amant iresponsabil şi ire#istibil,

repre#intă simbolul libertinismului, al energiilor inepui#abile, al pasiunii de a "ncălca legile şi de

a "nfrunta sacrul. 7ascinaţia pe care o tre#eşte personajul mitic al lui Don Juan "n inima femeilor

s)ar putea e!plica prin natura sa contradictorie. Don Juan repre#intă simultan spontaneitateainstinctului şi spiritul pur "n dansul lui ameţitor deasupra e!istenţeiT el este o contradicţie

ambulantă$ nu poate iubi, deşi este iubit mereu. Don Juan este infidelitatea perpetuă, dar şi

perpetua căutare a unei femei unice, care să nu fie atinsă niciodată de neobosita eroare a dorinţei.

*ste nesaţul arogant al tinereţii renăscute cu fiecare "ntâlnire şi totodată slăbiciunea ascunsă a

celui care nu poate poseda şi seduce destul, deoarece nu e!istă suficiente femei care să poată

potoli setea de posesiune a lui Don Juan.

Marele merit al lui 2irso de Molina este faptul că ne)a oferit prima versiune scrisă, primul

model literar al lui Don Juan. Dar este oare 2irso de Molina inventatorul lui Don Juan' &red, mai

degrabă, că "nsuşi 2irso de Molina a re)construit şi de)construit ectipul lui Don Juan, ectip care

rămâne etern "n conştiinţa colectivă şi care la scurt timp şi)a câştigat independenţa atât faţă de Dim. G)curariu, %eme, motive, mituri şi metamor'oa lor, Editura l+atros, Bucureşti, 199?,p.12.L reorio MaraOPn, Don Juan. Eseuri asupra oriinii leendei. Editura 7umanitas, Bucureşti,2??, p. L?.



inventatorul său, cât şi faţă de te!tul fondator Q. 2ot ceea ce s)a scris după 2irso de Molina se

raportea#ă direct la ar0etipul impus de 2irso de Molina şi indirect la ectipul, la modelul eidetic

Don Juan, la acel %Don Juan imaginar care face el "nsuşi autoritate(: . Ulterior, 2irso de Molina

şi piesa sa dispar din memoria utili#atorilor care nu mai fac nicio referire la ei. Don Juan "nsă

supravieţuieşte şi trece dintr)un secol "n altul, de la un autor la altul, apărând pretutindeni, "n

toate versiunile e!istente, ca şi cum ar aparţine tuturor şi nimănui.H5 1stfel, mitul lui Don Juan

capătă o calitate ambiguă$ are un inventator cunoscut >2irso de Molina?, dar "n acelaşi timp

aparţine anonimatului, fapt care "i e!plică forţa durabilă şi supravieţuirea peste veacuri. De)a

lungul multiplelor sale variante deconstruite, Don Juan vă#ut "n iposta#e deconstruite din

perspectivă biografică, psi0analitică, biblică)creştină, "n iposta#ă de copil, de amant fără voie, de

seducător sedus sau plictisit, de seducător femini#at, de victimă sau duşman al femeilor, de

travestit, de prostituat, de tată, de ambasador, de asasin şi erou fără voie, de mântuit, de1ntic0rist, de monstru iraţional, de spectator al propriei sale vieţi, de fante de ma0ala, de

seducător modern, de creator prin verbiaj, Don Juan se depărtea#ă de substanţa sa mitică,

identitatea sa primară dispare, iar eroul se detaşea#ă de scenariul ar0etipal. Metamorfo#ele şi

deconstrucţia mitului lui Don Juan se aplică doar asupra Don Juan)ului impus de 2irso de

Molina, pe când ectipul Don Juan nu "şi pierde identitatea. )a anali#at evoluţia personajului Don

Juan din perspectivă deconstructivistă şi s)a ajuns la două modele deconstruite$ modelul bronian

al anti)Don)Juan)ului şi modelul brebanian al Don Juanului obsedat de posesia prin creaţieverbală, ambele modele fiind urmate de versiuni care decurg din ele.

/oemul lui -ron, Don Juan, tratea#ă atât de multe probleme "ncât este destul de dificil

să "ncercăm să focali#ăm anali#a asupra uneia sau alteia dintre ele. *ste poemul un atac la adresa

ideologiei epocii romantice' *ste un poem de dragoste sau comentariu social' *ste un poem

ni0ilist, cu o vi#iune specifică asupra lumii, sau este un poem care intenţionea#ă să demonstre#e

necesitatea respectării unor principii morale tradiţionale'

-ron a creat un poem care nu duce, "n mod intenţionat la nicio conclu#ie, deoarece

poetul voia să arate că viaţa, finalmente, este lipsită de "nţeles. 1devărul este că Don Juan nu are

nicio misiune, iar această absenţă a misiunii face parte din "ncercarea lui -ron de a descrie "n

mod realist condiţiile eroismului şi faptul că, deşi un erou poate fi admirabil, faptele lui nu vor

Jean Rousset, ;p. cit., p. .9 *dem, i+idem, p. 9.1? *dem, i+idem, pp. AL.



avea niciun re#ultat concludent. n mod ironic, deşi viaţa poate părea lipsită de "nţeles, asta nu)l

"mpiedică pe Don Juan să o trăiască la ma!imum.

*li#abet0 7. -od afirmă că$ %"n ciuda tuturor negaţiilor sale, Don Juan este,

fundamental, un poem afirmativ... &inismul lui -ron, dacă poetul are vreo urmă de cinism,

i#vorăşte din idealul perfecţiunii naturii umane, ideal care este trădat peste tot de fragilitate şi

ignoranţă(HH

*dCard *. -ostetter continuă "n aceeaşi direcţie$

%-ron are o pasiune evidentă pentru condiţia umană pe care o deplânge atât de mult şi

pe care o critică atât de aspru. Dacă se "ndoieşte de semnificaţia supremă a omului "n Univers, "n

acelaşi timp el crede "n capacitatea omului de a)şi "mbunătăţi soarta aici, pe /ământ. &0iar şi

tonul "n care scrie atunci când atacă ră#boiul şi făţărnicia societăţii demonstrea#ă faptul că el

consideră că viaţa merită osteneala de a e!pune toate relele fundamentale care stau "n calea"mplinirii potenţialităţilor umane. /oetul are anumite vi#iuni implicite "n privinţa progresului

social şi a nevoii de acţiuni sociale... /oetul este convins că viaţa este mai bună dacă o trăim fără

ilu#ii "n ceea ce ne priveşte. mul este un animal comic şi trebuie să se vadă ca atare.(H9

&ând citim poemul lui -ron, ne aşteptăm la o altă abordare tradiţională a mitului lui

Don Juan, dar, spre marea noastră surpri#ă, descoperim că "n Don Juan, -ron e!plorea#ă mitul

legendarului seducător pentru a)şi atinge propriile scopuri. &u ajutorul ironiei romantice, -ron

subminea#ă şi deconstruieşte nu numai faima lui Don Juan, care seamănă prea puţin cu personajul original al lui 2irso de Molina, ci şi reputaţia eroilor lui de tinereţe. Don Juan nu

seamănă deloc cu melancolicul =nfante Oarold, cu demonicul corsar sau cu misteriosul @ara.

1cest Donn Jo0nn este constant "n afecţiune, nu iubeşte mai multe femei deodată, nu

"şi părăseşte niciodată iubita "n mod voluntar şi regretă fiecare pierdere. *l este victima unor

circumstanţe nefavorabile, cum ar fi$ ră#boiul, naufragiul, sau victima unor acţiuni divine care "l

"ndepărtea#ă de femeia iubită. Don Juan este un personaj mediocru, dar nu totalmente nevinovat,

care este surprins de aventurile care i se "ntâmplă şi de evenimentele care au loc "n jurul lui. *ste

interesant de observat faptul că Don Juan are capacitatea de a trăi "n această lume fără a fi foarte

afectat de ceea ce se "ntâmplă "n jurul său. Don Juan nu este nici o figură satanică, nici un

11 Elia+et Frenc BoId, BIronQs Don Juan/ #ritical tudI, Ruters UniversitI Gress, -eBrunsic8, 19@5, pp. 9A99.12 Edard Bostetter, ed. %entiet #enturI *nterpretations o' Don Juan, Enleood #lis, -J/Grentice, 199, p. 1@.



sălbatic seducător, nici măcar o proiecţie imaginativă a lui -ron, deşi poetul se joacă cu

aşteptările cititorilor.

/rin Don Juan, -ron face o aspră critică a vieţii şi a societăţii contemporane lui,

pre#entând toate impulsurile umanităţii, nu doar pe cele nobile, "n acelaşi timp militând pentru

omul simplu, natural. Don Juan marc0ea#ă dispariţia virtuală a eroului bronian ca protagonist

simbolic. Donn Jo0nn este un ec0ivalent burlesc a figurii pelerinului Oarold. imic nu este

intenţionat malefic la Donn Jo0nn. @a fel ca -ron, aventurile "l poartă prin *uropa şi, "n

timpul călătoriilor sale, descoperă diferitele forme de guvernare şi obiceiurile multor ţări.

Uimitul aventurier Don Juan este un amant din "ntâmplare şi un erou din "ntâmplareT

prins "n mijlocul evenimentelor, el pur şi simplu descoperă că nu are ce să facă şi trebuie să

meargă mai departe. 7iind obiectul, nu subiectul acţiunii, diferite lucruri i se "ntâmplă lui Don

Juan, dar nu el este cel care le cau#ea#ă.-ron a şocat şi mai mult audienţa pre#entând un Don Juan blând, cu o inimă bună şi

uneori c0iar naiv, un Don Juan care nu are niciuna din caracteristicile maleficului său ar0etip, un

Don Juan care este sedus de femei, nu care seduce. Don Juan este mai degrabă seducătorul sedus,

care deconstruieşte legenda faimosului seducător. După cum afirmă Malcolm Kelsall$

V/olitica se!uală a acestui poem inversea#ă noţiunile de libertate, concentrându)se asupra

femeilor acaparatoare şi ipocrite care "l seduc şi care "l folosesc pe neajutoratul libertin bărbat,

Donn Jo0nn(.

HI

-ron "l investeşte pe Don Juan cu o semnificaţie ironică. Don Juan)ul tradiţional este un

seducător teribil şi un aventurier fie din cau#a naturii sale de prădător emoţional, fie pentru că se

află "n căutarea femeii ideale. Dar eroul lui -ron nu are niciuna din aceste calităţi. 7iind eroul

unui poem eroi)comic, el este o victimă voluntară, un personaj mediocru, uneori naiv, dar nu

nevinovat, luat prin surprindere de aventurile care i se "ntâmplă lui şi "n jurul lui. Don Juan)ul lui

-ron$

%nu este un 0omme fatal convenţional, "n sc0imb, el oferă o alternativă la combinaţia de

frumuseţe satanică şi pasiune impetuoasă cu care Ooffman "şi "n#estrase eroul. Don Juan)ul lui

-ron repre#intă un nou tip de amant ire#istibil$ unul care este atât de c0ipeş, atât de natural şi de

13 Malcolm elsall, <ord BIron, in %e Romantic Geriod, edited +I David B. Girie, %e Genuin7istorI o' <iterature, Genuin Boo8s, 199@, p. 3?.



atrăgător, "ncât principala sa preocupare nu este să seducă, ci, dimpotrivă, să se proteje#e şi să nu

fie sedus de femei pe care nu le iubeşte.(HG

-ron deconstruieşte faima nemilosului colecţionar de inimi, a eroilor lui anteriori şi a

naraţiunii, stabilind o relaţie foarte directă cu cititorii lui, cu care discută procesul scrierii şi

scopurile ei, transformând cititorii "n martori implicaţi activ "n procesul de creaţie. Don Juan este

un anti)erou, menit să neutrali#e#e acţiunile e!traordinare ale eroilor romantici bronieni. *l

deţine o falsă reputaţie, iar -ron "l reduce "n mod ironic la proporţiile lui reale.

&0iar şi sfârşitul poemului este investit cu o semnificaţie ironică$ "n loc să "nfrunte

comandorul de piatră, Juan este vi#itat de un călugăr fantomatic care miroase c0iar bine$ Ducesa

+race 7it#)7ulAe. 8espingerea oricărei forme de tiranie, ura faţă de ră#boi, vi#iunea "ntunecată

asupra destinului uman şi #elul revoluţionar de care -ron dă dovadă pentru eliberarea

popoarelor oprimate sunt, "n opinia lui cott Oolstad, factorii care fac din Don Juan o măiastrăe!plorare a condiţiei umane. Don Juan nu este o operă ni0ilistă, dar "n acelaşi timp nici una

idealistăT este doar o poveste complicată a unei dileme e!istenţiale care conţine atât ni0ilism, cât

şi moralitate tradiţională.

Deşi scris acum aproape 955 de ani şi deşi este unul dintre cele mai lungi poeme din

literatura universală, Don Juan "ncă ne oferă sen#aţia de a fi e!trem de modern, de amu#ant şi de

bine direcţionat, şi are rara calitate de a deveni din ce "n ce mai bun, mai captivant, şi mai

fascinant pe măsură ce "l citeşti. Urmând modelul bronian, fără a se raporta direct la ar0etipullui 2irso de Molina, *ric @inAlater procedea#ă la deconstruirea prin reconte!tuali#are a mitului

esenţialmente european<spaniol al seducătorului.

n acelaşi spirit deconstructivist, remarcăm demersul lui MirAo Jelusic0 care operea#ă

paralelisme "ntre mitul lui Don Juan şi personajul Dorian +ra al lui scar Eilde, pre#entându)l

pe Don Juan ca fiind victima voluntară a propriilor sale dorinţe, un animal)minune necesar

curio#ităţii feminine. 7olosind elemente aparţinând modelului bronian >educaţia severă?,

scriitorul ce0 Josef 2oman continuă deconstrucţia personajului Don Juan, pre#entându)l "n

iposta#a unui nobil crud şi impetuos, temut "n toată ţara pentru banii şi aventurile sale, un

adevărat 1ntic0rist, "n romanul său Biaţa şi moartea lui Don Miguel de MaRara >H:4F?, operă

realistă, cu uşoare alunecări "n romantism.

1@ <eo Keinstein, %e Metamorposes o' Don Juan, tan'ord UniversitI Gress, tan'ord,#ali'ornia, 1959, p. 1.



Bictor *ftimiu ne pre#intă un Don Juan menit să "şi dedice viaţa şi, şi mai important,

averea, bisericii, "n piesa sa, Don Juan sau tragedia iubirii, Dramă "n şapte tablouri "n versuri, din

H:99, un Don Juan care moare, iertat de toate femeile pe care le)a iubit, absolvit de orice vină "n

numele iubirii.

Jose Worilla ne pre#intă iposta#a unui seducător ticălos şi nemilos, un Don Juan care

sfârşeşte prin a fi mântuit, "n piesa Don Juan 2enorio$ Drama religiosofantXstico en dos partes

>Don Juan 2enorio$ Drama religioasă)fantastică "n două părţi? din HQGG, care este o interpretare

mai romantică a mitului lui Don Juan "n literatura spaniolă. 1ceeaşi iposta#ă deconstruită a lui

Don Juan mântuit de şi prin iubire o "ntâlnim la /uşc0in "n poemul dramatic aspetele de piatră

din HQI5.

ntâlnim o iposta#ă deconstruită aparte a mitului lui Don Juan ca mort, un Don Juan

privat de orice calităţi donjuaneşti, la lvia Earner 2oCnsend "n romanul 1fter t0e Deat0 of Don Juan >După moartea lui Don Juan?, din H:IQ, republicat "n H:Q:, la &0arles /ierre

-audelaire "n poemul Don Juan "n =nfern in HQQ4T "n iposta#a de sinucigaş, un produs al

propriului renume, "n poemul inuciderea lui Don Juan de =on MinulescuT "n iposta#a de mort

reanimat cu ajutorul memoriei "n nuvela din H:95 @ui Don Juan "n eternitate... "i scrie -ianca

/orporata a Oortensiei /apadat)-engescuT şi un Don Juan pe moarte "n poemul Ultima noapte a

lui Don Juan din H:9H al lui *dmond 8ostand.

iposta#ă neruşinată a deconstrucţiei mitului lui Don Juan ca monstru iraţional, obsedatde se!, un adevărat maratonist sen#ual, o "ntâlnim "n opera lui +uillaume 1pollinaire, =sprăvile

unui tânăr Don Juan din H:HH. 1pollinaire eşuea#ă lamentabil "n tratarea mitului seducătorului,

fiind foarte proli! "n oferirea detaliilor carnale.

8adu tanca vine cu o variantă originală a mitului "n piesa sa Dona Juana, comedie

tragică "n trei acte >H:G?, care modifică perspectiva comună de receptare şi de prelucrare literară

a mitului. educătorul e, de astă dată, o femeie, care e!ercită o mare putere de atracţie asupra

bărbaţilor, doar prin frumuseţea şi farmecul său neobişnuit. Don Juan şi ec0itipul său feminin,

Dona Juana, sunt "nspăimântaţi de posibilitatea de a se "ndrăgosti, de negarea propriei lor

substanţe şi esenţe, preferând astfel travesti)ul ca modalitate de negare a realităţii.

2im @ott "n nvăţăturile lui Don Juan din 955 preia numele lui Don Juan, dar "i

deconstruieşte legenda, redenumindu)l Daniel avage, #is şi Yeapă, devoalând resorturile

sufletului masculin măcinat de angoase, cartea fiind un roman plăcut care atrage prin comicul



constantei luări "n răspăr a sinelui. Yeapă devine victima femeilor şi demonstrea#ă tendinţe

0omose!uale, cel puţin la nivel teoretic. n romanul lui 2im @ott asistăm la evoluţia unui Don

Juan deconstruit, bla#at, vlăguit, secătuit, care trebuie să accepte nimicnicia lumii şi nimicnicia

sa interioară, atât pentru a putea fi "n stare să continue să trăiască "n această lume nedreaptă "n

care %u e!istă nici un Dumne#eu(HF, cât şi pentru a putea să renască moral, intelectual şi afectiv.

&onştienti#area propriei nimicnicii şi nimicniciei generale demonstrată de fatalul %u se poate

face nimic(H4 la care se reduc toate "nvăţăturile lui Don Juan "i aduce, "n mod ironic, eliberarea

lui Daniel avage. Daniel avage trebuie să accepte ine!istenţa unei instanţe divine pentru a fi

capabil să "nţeleagă că Dumne#eu este "n fiecare dintre noi, că %*!istă un Dumne#eu. 1dică

eu.(H

Următoarea iposta#ă deconstruită a mitului Don Juan derivă logic, Don Juan apărând

acum ca duşman al femeilor, total de#interesat de seducerea şi posedarea repre#entantelor se!uluifrumos, "n poe#ia lui Marin orescu, Don Juan, "n piesa lui Ma! 7risc0, de pildă, Don Juan sau

dragostea pentru geometrie din H:FI. *roul e cel tradiţional, de dinainte de romantism, un

seducător cinic, care nu se căieşte de faptele sale, "ntre victimele sale numărându)se şi logodnica

celui mai bun prieten. Don Juanul lui Ma! 7risc0 este lipsit de credinţă, preferând farmecul

geometriei, puritatea, luciditatea şi preci#ia, şi respingând farmecele femeilor, plăcerile trupului

şi stările sufleteşti propriu)#ise. Don Juan părăseşte femeile nu pentru că nu le iubeşte, ci pentru

că iubeşte geometria mai mult decât femeile şi pentru că se teme că se va "nşela pe sine, că se va pierde pe sine$

%u)i mai tot lua apărarea lui fiu)meu. )are inimă, ţi)o spun eu, e leit maică) sa. 8ece ca

piatra. 1u#i ce spune la două#eci de ani$ %u mă interesea#ă femeileZ( i partea proastă, pater

Diego, e că nu minte. &um g"ndeşte, aşa vorbeşte. &ică iubita lui, şi mi)o spune aşa de la obra#, e

+eometriaZ(HQ

1vem de)a face cu mitul deconstruit al Don Juan)ului tradiţional, cu un Don Juan de 95

de ani care nu a cunoscut femeia, cu un erou fără de voie, un tânăr care$

%&0iar dacă se "ntâmplă să calce vreodată "ntr)un bordel, ce face acolo' Joacă şa0Z(H:

15 %im <ott, Snv)()turile lui Don Juan, #olec(ia RTsul <umii, Editura 7umanitas,Bucureşti, 2??L, p. 2.1 *dem, i+idem, p. 29.1L *dem, i+idem, p. 291.1 MaH Frisc, Don Juan sau draostea pentru eometrie. #omedie $n cinci acte, Editurapentru <iteratur) Universal), Bucureşti, 19, pp. 25A2.19 *dem, i+idem, p. 2.



2ot un Don Juan deconstruit "n iposta#a de duşman al femeilor "ntâlnim "n Juan 2igrul şi

7elcerul onoarei sale, ultima şi una dintre cele mai desăvârşite opere ale lui 8amon /ere# de

1ala. Juan 2igrul suferă de un adevărat comple! antifeminin. u arată nici o slăbiciune pentru

se!ul frumos, se "ncruntă şi)i tremură bărbia când aude glume despre bărbaţii "ncornoraţi, fiindcă

femeia care "şi "nşală bărbatul este pentru el$

%ca soldatul care de#ertea#ă de pe câmpul de luptăT amândoi au juratT amândoi sunt

sperjuri. judecată sumară şi la #id cu ei.(95

Juan 2igrul este, la "nceputul romanului, tipul spaniolului e!agerat care plasea#ă femeia

fie foarte sus, adorând)o ca pe o icoană de pus "ntr)un altar, fie foarte jos, dispreţuind)o ca pe o

prostituată, fără a putea găsi calea de mijloc. *ste un misogin convins, considerând femeile$

%fiinţe primitive şi viclene >...? pier#ania societăţii, dat fiind că s"nt pier#ania bărbaţilor(9H.

*l vede "n Don Juan 2enorio bărbatul care mântuie omenirea de păcatul repetat fără"ncetare de toate urmaşele *vei. 7inalul romanului aduce transformarea morală a lui Juan şi

condamnarea seducătorului, a mitului lui Don Juan, pe care)H aşteaptă o pedeapsă cumplită$ să se

vadă mort "n viaţă99, ca "n poemul lui amuel 2alor &oleridge.

8omanul Jurnalul pierdut al lui Don Juan. Despre adevărata artă a pasiunii şi

primejdioasa aventură a iubirii, apărut "n 8omânia "n 955, al lui Douglas &arlton 1brams ni)l

pre#intă pe Don Juan "n iposta#a deconstruită a seducătorului sedus. Jurnalul este narat la

persoana "ntâi de către un Don Juan "n vârstă de I4 de ani, aflat la vârsta rememorărilor salvatoare, care "şi povesteşte viaţa "ncă de la "nceput, de când a fost abandonat de mama lui

%"ntr)o boccea, "n şura de la &onvento de Madre agrada.(9I Don Juan scrie acest jurnal, nu dintr)

un impulsiv confesiv interior, ci la "ndemnul binefăcătorului său Don /edro, marc0i# de la Mota$

%Marc0i#ul a stăruit că trebuie să scriu acest jurnal pentru viitorime, pentru că doar faima

"l face pe om cu adevărat nemuritor.(9G

şi din dorinţa de a le "mpărtăşi urmaşilor ceea ce a "nvăţat despre arta pasiunii şi despre

tot ceea ce are sfânt femeia. /entru Don Juan, *rosul se dovedeşte a fi o modalitate de

2? Ramon Gere de Iala, Juan tirul. Felcerul onoarei sale. Ed. Univers, Bucureşti, 19?, [email protected] *dem, i+idem, p. 52.22 *dem, i+idem, p. 2.23 Doulas #arlton +rams, Jurnalul pierdut al lui Don Juan. Despre adev)rata art) a pasiuniişi prime"dioasa aventur) a iu+irii. %raducere din lim+a enle) de anda ronescu, Editura7umanitas Fiction, Bucureşti, 2??L, p. 9.2@ *dem, i+idem, p. 9.



cunoaştere, de reintegrare a fiinţei umane "n ritmurile primordiale ale Universului şi de accesare

a divinităţii$

%Dar cum să nu fi dorit să)l slujesc pe Domnul, după ce sorbisem dragostea "ngerilor @ui'

n braţele unuia dintre "ngerii @ui "l #ărisem prima dată pe Dumne#eu.(9F

l "ntâlnim din nou pe Don Juan "n iposta#a seducătorului sedus "n episodul Don Juan "n

=ad din piesa m şi supraom >H:5I? a lui +.- 0aC. 1sistăm la evoluţia unui Don Juan

deconstruit, care distruge mitul lui Don Juan cuceritorul, o %victimă a voinţei feminine,

deţinătorul unei false reputaţii(94, un filosof care nu "şi găseşte locul "n =adT mai mult un c0iar, un

Don Juan de#avuat de "nsuşi Diavolul care l)ar prefera pe &omandor "n locul lui şi care speră că

Don Juan va sc0imba aerul9 şi va lua locul &omandorului "n 8ai. După cum nota *lena

/opescu9Q, +.-. 0aC susţine prin această piesă ideea că, "n duelul dintre se!e, Don Juan)

bărbatul este cel vânat de femeie, "mpinsă de forţa instinctului vital natural, care doreşte săelabore#e o specie superioară, supraomul. n piesa lui 0aC, rolul tradiţional al lui Don Juan este

deconstruit. Din seducător, Don Juan devine sedus şi din urmăritor, urmărit, el este un non)

conformist, "n sens filosofic şi din punctul de vedere al autorului, un "nfrânt "n lupta se!elor. n

condiţiile vieţii contemporane, 1nn E0itefield "l cucereşte pe Jo0n 2anner >Don Juan?, ajutându)

se de toate mijloacele pe care i le pun la dispo#iţie ipocri#ia şi prejudecăţile convenţionale9:.

@a 1lfred de Musset, Don Juan apare "n iposta#a de seducător plictisit, care şia irosit

viaţa, frumuseţea şi geniul "n căutarea unei femei ideale pe care nu a găsit)o niciodată. Don Juanapare deconstruit ca spectator al propriei vieţi "n romanul lui /eter OandAe Don Juan >povestit de

el "nsuşi?, din 9554, "n care apare Don Juan autonarat, autorul asumându)şi rolul de atent

ascultător al poveştilor spuse de acesta la persoana a treia. Un alt don Juan, "n iposta#a de

spectator al propriei vieţi şi narator al propriilor aventuri "ntâlnim la -arbe D31urevill "n

povestirea &ea mai frumoasă iubire a lui Don Juan.

25 *dem, i+idem, p. @2.2

&era #)lin, RTsul lui a, $n ttp/.scri+d.comdoc299329RevistaAteatrulAnrA3AanulA*auustA195, p. 1.2L eore Bernard a, Man and uperman, pro"ect uten+er e+oo8, EBoo8 V332W, p.1@?.2 Elena Gopescu, Goetica teatral) realist) şi controversele contemporane, $n Im+olon,revist) de ştiin(e teatrale, 2??5, nul &*, nr. 9, nalele Universit)(ii de rt) %eatral), %TruAMureş, Editura Universit)(ii de rt) %eatral), %TruAMureş,ttp/.uat.ropd'pd'rosIm+olon2??5>1>open;.pd', p. 12.29 ilvian *osi'escu, eore Bernard a, %eatru, tudiu introductiv de ilvian *osi'escu,Editura pentru literatur) şi art), Bucureşti, 195, p. 35, 3L.



/oemul dramatic 7ifine at t0e 7air >7ifine la târg? al lui 8obert -roCning "n @ondra "n

HQ9 ne pre#intă un Don Juan filosof care se lansea#ă "ntr)o serie de di#ertaţii asupra naturii

sentimentelor sale, punând "n contrast caracterul efemer, dar intens, al dorinţei cu permanenţa

plictisitoare a dragostei.

=posta#a unui Don Juan modern o "ntâlnim la 2eodor Ma#ilu "n Don Juan moare ca toţi

ceilalţi >H:5?, piesă "n care avem de)a face cu un permanent demers deconstructivist, de

parodiere a mitului lui Don Juan, un Don Juan căruia "i plac din ce "n ce mai puţin femeile şi nici

măcar nu este frumos, după cum afirmă Maria Magdalena$

%Mă uit la tine şi "mi dau seama c"tă imaginaţie trebuie să aibă o femeie ca să se

"ndrăgostească de tine. ici măcar frumos nu eşti...(I5

Don Juan este un tip vanitos, comod, cu un indiscutabil "nceput de burtă IH, plictisit şi

obosit de povara mitului săuT el devine obiectul, nu subiectul acţiunii, mai degrabă victimă afemeilor, decât victimi#atorul lor$

%=maginea asta de amant desăv"rşit, de bărbat veşnic "ndrăgostit, pe care şi)au făcut)o

femeile despre mine, m)a adus la sapă de lemn. 2otdeauna trebuie să fii fermecător. 2otdeauna

trebuie să fii necruţător şi proaspăt. 2otdeauna trebuie să ai o vorbă de spirit pe bu#e. 2otdeauna

trebuie să fii cu oc0ii dilataţi de patimă. &"nd să te mai odi0neşti, c"nd să mai citeşti o carte'(I9

Un alt Don Juan modern, care foloseşte -lacA-err şi fumea#ă droguri "ntâlnim la

/atricA Marber, autor care, urmând fidel modelul piesei Don Juan a lui MoliNre, publică "n 955 piesa Don Juan "n o0o. După MoliNre >Don Juan in o0o. 1fter MoliNre?, piesă care repurtea#ă

un succes e!traordinar pe scena teatrelor londone#e.

=posta#a lui Don Juan – fante de ma0ala o "ntâlnim "n piesa Don Juan a lui +ib =.

Mi0ăescu, "n romanul lui /aul *verac Don Juan din +rădina =coanei şi tot la /aul *verac, "n

955:, "n /iesa Don Juan urmată de alte patru capcane ale idealismului.

/iesa lui 1le!andru ever Don Juan 1pocalipticul ne pre#intă o iposta#ă deconstruită a

mitului donjuanesc "n care "l avem pe 1dolf Oitler "n iposta#a seducătorului. 1le!andru ever

face o paralelă "ntre seducţia erotică şi seducţia politică, ajungând la conclu#ia că procesul

seducţiei este esenţialmente acelaşi, ceea ce diferă fiind doar obiectul seducţiei.

3? %eodor Mailu, Don Juan moare ca to(i ceilal(i, %raiAcomedie $ntrAun act, in Frumos e $nseptem+rie la &ene(ia, Editura #artea RomTneasc), 19L3., p. 931 *dem, *+idem, p. 2?.32 *dem, *+idem, p. 12.



&lonarea oiţei Doll inspiră o savuroasă versiune deconstruită a lui Don Juan, &lon Juan,

"n romanul @uciei Berona 1facerea &lonegate. Don Juan şi &eilalţi, din 95HH. pre deosebire de

ilustrul său "naintaş, &lon Juan se pare că nu va deveni un intelectual fin, deoarece nu citeşte

nimic "n afară de ben#i desenate şi reviste pornografice. Deşi are acelaşi magnetism şi e!ercită

aceeaşi atracţie asupra femeilor, &lon Juan nu are nobleţea, cultura şi pregătirea fi#ică a lui Don

Juan. /ornind de la mitul lui Don Juan, @ucia Berona ne oferă o versiune diluată, clonată şi

deconstruită parodic. &lon Juan nu mai are nimic din farmecul şi cultura ilustrului său original,

nu mai avem nici o DoRa 1na, nici un &omandor ră#bunător.

@ecturarea tuturor acestor opere "n care apar versiuni ale personajului Don Juan, dintr)o

perspectivă deconstructivistă, nu "nseamnă a %decoda mesajul(, ci a intra "n subtilul joc al

contradicţiilor, al referinţelor multiple şi "n eterna punere la "ndoială a răspunsurilor categorice.

Bariantele deconstruite ale lui Don Juan au marele merit de a nu fi simplu fidele ar0etipului, dar nici absolut transgresive lui, ci de a oscila "ntre aceste revendicări duale.

&e se va "ntâmpla cu mitul lui Don Juan "n continuare' +iovanni Macc0ia pare pesimist

atunci când afirmă$

%&red că marea epocă a lui Don Juan a trecut..., condiţiile care l)ar face să trăiască şi să

prospere lipsesc poate din societatea de a#i. ici una din mitologiile contemporane nu par să se

"ntoarcă spre donjuanism. &ăci omul nu mai "ncearcă să)şi e!prime dispreţul faţă de morală,

plăcerea pentru violenţă şi pentru profanarea sentimentelor oneste prin dragoste, cum făcea DonJuanul secolului al ;B==)lea.(II

Don Juan a fascinat şi va fascina imaginaţia autorilor. Mă "ndoiesc că va fi condamnat la

uitareT dimpotrivă, cred că va continua să inspire alte mii de scrieri, cred "n supravieţuirea

mitului său, la fel ca Jean 8ousset$

%2rei secole l)au confirmat şi l)au sporit, căci după romantism, epoca modernă este cea

care a "nrădăcinat "n minţile noastre şi a populari#at, dacă nu mitul, cel puţin personajul.(IG

Una dintre e!plicaţiile supravieţuirii mitului şi personajului Don Juan este e!act

reconte!tuali#area, parodierea, re)inventarea, re)vi#itarea, de)construirea şi reconstruirea luiT

prestigiul lui Don Juan ar fi dispărut fără aceste metamorfo#e legitime care revin mereu la

modelul ar0etipal. Don Juan este cameleonicT se adaptea#ă la spiritul epocii, suferă transformări,33 iovanni Maccia, &ita avventure e morte di Don iovanni, Bari, 199, p. 9, apud JeanRousset, ;p. cit., p. 15.3@ Jean Rousset, ;p. cit., pp. 153A15@. tul+ur)tor, $n veXnic) scim+are, prototipul teri+iluluiseduc)tor



este i#olat de conte!tul său structural şi de re#onanţa sa mitică, dar ar0etipul său iese de fiecare

dată "nvingător. Mitul deconstruit al lui Don Juan supravieţuieşte prin diferenţă, opo#iţie şi

similaritate faţă de ar0etip, e!istând prin diferenţele faţă de acesta şi prin filiaţiile cu acesta.

Bersiunile deconstruite ale lui Don Juan dovedesc o relaţie de opo#iţie cu ar0etipul Don Juan "n

termenii unui para#itism structural şi ai unei contaminări deoarece fiecare versiune deconstruită

este legat "n mod structural şi este deja ancorată de ar0etip. Bersiunile deconstruite ale lui Don

Juan sunt date tocmai de structura instabilă a opo#iţiei dintre versiuni şi ar0etip, de jocul

nelimitat, infinit şi indefinit al diferenţelor dintre acestea. 8espectând principiul unităţii

contrariilor >coincidentia opositorum?, toate iposta#ierile deconstruite ale lui Don Juan duc la

ar0ile!emul, la modelul eidetic al lui Don Juan.

8espins şi "ndrăgit, adorat şi vituperat, acu#at i dorit "n taină, Don Juan rămâne şi astă#iș

ar0etipul vânătorului misterios de femei, al individului sen#ual şi tulburator, in vesnicasc0imbare, prototipul teribilului seducator IF, al omului dedat plăcerii aflat "n căutarea comuniunii

totale cu propriul sine sau, după cum "l numea +regorio MaraRSn, %al bărbatului "ntotdeauna

iubit şi mereu ne"nstare să iubească.(I4

=posta#ele culte ale Wburatorului in literatura romana sunt personajele eminesciene @uceafarul si

&alin, dar si Wburatorul lui =on Oeliade)8adulescu.

Din umbra falnicelor bolti*a pasul si)l "ndreapta

@ânga fereastra, unde)n colt

@uceafarul asteapta.

7ereastra este interfata de comunicare intre doua lumi diferite. *ste un spatiu prin care se

pot transmite emotii, emotiile unei iubiri speciale.

i pas cu pas pe urma ei

1luneca)n odaie,

2esând cu recile)i scântei

mreaja de vapaie.

35 Edard !uinn, DictionarI o' <iterarI and %ematic %erms, econd Edition, Facts on File*nc, -e =or8, 2??, p.123 reorio MaraOPn, Don Juan. Eseuri asupra oriinii leendei. Editura 7umanitas, Bucureşti,2??, p. .



1spectul imaterial al @uceafarului este redat de verbul ,,a aluneca33. =deea de alunecare

presupune o deplasare continua pe o suprafata neteda, ceea ce nu este posibil in ca#ul unei

entitati antropomorfe in incinta unui castel. =n plus, scanteile reci ii apartin >,,recile)i scantei33?,

de unde deducem ca @uceafarul este o structura energetica ba#ata pe plasma rece. =nteresanta

analogia intre cuvintele ,,plasma33 >substanta ga#oa#a puternic ioni#ata? si ,,a plasmui33 >a fauri, a

inventa?. 1stfel, putem spune ca gandurile pe care le emitem au o oarecare consistenta.

i când "n pat se)ntinde drept

&opila sa se culce,

=)atinge mânile pe piept,

=)nc0ide geana dulceT

*fectul @uceafarului asupra fetei este 0ipnotic. e pare ca reuseste sa o adoarma, prin privire >=)

nc0ide geana dulce?, dar si prin interactiune cu campul ei energetic la nivelul inimii >=)atingemânile pe piept?.

i din oglinda luminis

/e trupu)i se revarsa,

/e oc0ii mari, batând "nc0isi

/e fata ei "ntoarsa.

glinda, ca si fereastra, repre#inta un portal de comunicare intre cele doua lumi, cea vi#ibila si

cea invi#ibila. 7aptul ca oc0ii fetei clipesc in timp ce sunt inc0isi arata ca ea se afla intr)o starede transa semiconstienta. 7aţa intoarsa poate sugera o imagine in oglinda, confirmarea ca, la

nivel de suflet, fata a intrat in lumea invi#ibila.

*a "l privea cu un surâs,

*l tremura)n oglinda,

&aci o urma adânc "n vis

De suflet sa se prinda.

omnul 0ipnotic al fetei devine profund >,,o urma adanc in vis33?. 7aptul ca el ,,tremura)n

oglinda33 sugerea#a sincroni#area celor doua entitati, la nivel de vibratie, pana la fu#iune >,,De

suflet sa se prinda33?.

=ar ea vorbind cu el "n somn,

ftând din greu suspina$

, dulce)al noptii mele Domn,



De ce nu vii tu' BinaZ

=n lumea invi#ibila emotiile se amplifica >,,ftand din greu suspina(?. 7ata constienti#ea#a ca,

desi pot interactiona, e!ista o bariera intre ei >De ce nu vii tu' BinaZ?I.

*l asculta tremurator,

e aprindea mai tare

i s)arunca fulgerator,

e cufunda "n mareT

=nvocata, o entitate din lumea invi#ibila se poate intrupa din elemente fundamentale ale &reatiei,

in acest ca#, din aer si apa, intr)un vorte!, traiectorie asociata cu materiali#area >i apa unde)au

fost ca#ut<n cercuri se roteste?.

Din sfera mea venii cu greu

&a sa)ti urme# c0emarea,=ar cerul este tatal meu

i muma)mea e marea.

Usor el trece ca pe prag

/e marginea ferestei

i tine)n mâna un toiag

ncununat cu trestii.

=maginea de tanar voievod si toiagul cu trestii ma duce cu gandul la aceste versete din -iblie.1daugand ideea de giulgi vanat in raport cu giulgiul alb, &0ristic, putem afirma ca @uceafarul

este o entitate anti)c0ristica, o entitate de lumina rece, ,,Un mort frumos cu oc0ii vii33.

HQ. i au "nceput să se plece "n faţa @ui, #icând$ -ucură)2e regele iudeilorZ

H:. i)@ băteau peste cap cu o trestie şi)@ scuipau şi, că#ând "n genunc0i, = se "nc0inau.

fânta *vang0elie după Marcu, &apitolul HF

/area un tânar voievod

&u par de aur moale,

Un vânat giulgi se)nc0eie nod

/e umerele goale.

=ar umbra fetei strave#ii

* alba ca de ceara

3L *. G. #ulianu Y articolul ZFantasmele erosului la Eminescu. Goemul <ucea'arul Z, $n;+servatorul #ultural, nr.15 2???



Un mort frumos cu oc0ii vii

&e scânteie)n afara.

train la vorba si la port,

@ucesti fara de viata,

&aci eu sunt vie, tu esti mort,

i oc0iul tau ma)ng0eata.

Materiali#area este angelica >,,un inger se arata33?, insa avand in vedere ca aceasta entitate este o

umbra cu fata strave#ie, ca de ceara, un mort frumos, putem spune ca este vorba de un inger

,,ca#ut33, anti)matere care trece usor pe marginea ferestrei. *ste interesant de remarcat faptul ca

in iposta#a angelica, oc0iul @uceafarului o ing0eata, pec and in iposta#a de demon, privirea lui o

arde.

1flam ca in iposta#a subacvatica, @uceafarul intrupat din aer si apa are posibilitatea de asupravietui ,,veacuri multe33.

&olo)n palate de margean

2e)oi duce veacuri multe,

i toata lumea)n ocean

De tine o s)asculte.

-arbatul brun, cu oc0i negri, pasional, cu conotatie demonica, se regaseste in romantism,

e!celent redat de *minescu

IQ

n aer rumene vapai

e)ntind pe lumea)ntreaga,

i din a c0aosului vai

Un mândru c0ip se)nc0eagaT

&onstatam ca materiali#area @uceafarului s)a produs dintr)o combinatie de aer si ,,rumene

vapai33 >plasma, foc? undeva, in partea de jos a a!ei lumii, in ,,a c0aosului vai33. alta observatie

in legatura cu vorte!ul materiali#arii. =n iposta#a angelica, vorte!ul este in apa, iar in iposta#a de

demon, in aer, ,,=ar ceru)ncepe a roti<=n locul unde piere33.

/e negre vitele)i de par

&oroana)i arde pare,

3 Miai Eminescu Y Goeii. Gro) literar), vol.1, Ed. #artea romTneasc), Bucureşti, 19@,pa.12.



Benea plutind "n adevar

caldat "n foc de soare.

Desi este materiali#at, nu paseste, ci pluteste, iar imaginea este a unui tanar intunecat,

trist, ganditor, palid,cu brate ,,marmoree33, lipsite de sange, de viata, am putea spune. =deea de

foc este redata repetitivT ,,&oroana)i arde33, ,,caldat in foc de soare33.

Din negru giulgi se desfasor

Marmoreele brata,

*l vine trist si gânditor

i palid e la fataT

+iulgiul este negru, iar in iposta#a angelica este vanat, in niciun ca# alb. =deea de lumina

se regaseste in verbul ,,a luci33, insa este imediat contracarata ,,de)ntuneric33.

Dar oc0ii mari si minunati@ucesc adânc 0imeric,

&a doua patimi fara sat

i pline de)ntuneric.

c0ii lucesc 0imeric, prin urmare, entitatea nu apartine acestei lumi, insa este dominata

de ,,patimi fara sat33. =ntensitatea dorintelor il indepartea#a pe om de Dumne#eu.

Din sfera mea venii cu greu

&a sa te)ascult s)acuma,i soarele e tatal meu,

=ar noaptea)mi este mumaT

=nvocat, @uceafarul isi paraseste dimensiunea, intrupandu)se din lumina solara si

elemente ale noptii. e spune ca intunericul are o anumita consistentaT este anti)lumina, prin

urmare, combinatia soare)noapte este artificiala, imposibila.

Ma dor de crudul tau amor

1 pieptului meu coarde,

i oc0ii mari si grei ma dor,

/rivirea ta ma arde.

8emarcam, ca si la inceput, cand, intrand pe fereastr, @uceafarul a adormit)o pe fata si i)a

,,tulburat33 campul energetic la nivelul inimii, actiunea acestuia asupra acelorasi parti ale

corpului$ ,,Ma dor...<1 pieptului meu coarde33, ,,i oc0ii mari si grei ma dor33.



8efu#at de doua ori de fata, @uceafarul isi doreste ,,o ora de iubire33. 8aul inseamna

absenta iubirii. Dumne#eu este iubire, lumina calda. @uceafarul, dorind iubire, solicita o

,,modificare genetica33 de la creatorul lui.

/orni luceafarul. &resteau

n cer a lui aripe,

i cai de mii de ani treceau

n tot atâtea clipe.

e pare ca drumul interdimensional si interstelar catre demiurg este o calatorie in timp, un

#bor, din moment ce are ,,aripe33, ,,i cai de mii de ani treceau<=n tot atatea clipe.33

Un cer de stele dedesupt,

Deasupra)i cer de stele

/area un fulger nentrerupt8atacitor prin ele.

@uceafarul parea un ,,fulger nentrerupt33 si #boara ,,gand purtat de dor33, fiind o

,,plasmuire33 a mintii si a sufletulu fetei, probabil.

i din a c0aosului vai,

Jur)"mprejur de sine,

Bedea, ca)n #iua cea de)ntâi,

&um i#vorau lumineT1flam ca in ,,#iua cea de)ntai33 lumina i#vora din ale ,,c0aosului vai33, prin urmare viata s)

a nascut dintr)o fu#iune a contrariilor, din masculin si feminin, din iubire sau absenta iubirii,

dand nastere ingerilor si demonilor, binelui si raului, dualitatii din universul nostru.

Dorindu)si iubire, @uceafarul nu vrea sa devina inger, ci muritor. *ntitatile din anti)

materie, umbrele, ca si vampirii, sunt nemuritoare, insa nu sunt vii si nu au iubire.

&um i#vorând "l "nconjur

&a niste mari, de)a)notul...

*l #boara, gând purtat de dor,

/ân piere totul, totulT

&aci unde)ajunge nu)i 0otar,

ici oc0i spre a cunoaste,



i vremea)ncearca "n #adar

Din goluri a se naste.

1stfel ajunge undeva, dincolo de timp, unde ,,vremea)ncearca in #adar<Din goluri a se

naste.33. 1colo este doar ,, sete care)l soarbe33, un adanc...

u e nimic si totusi e

sete care)l soarbe,

* un adânc asemenea

Uitarii celei oarbe.

*ste un fel de laborator in care se poate sc0imba 1D)ul$ intri nemuritor si iesi muritor.

Din c0aos, Doamne,)am aparut

i m)as "ntoarce)n c0aos...

i din repaos m)am nascut,Mi)e sete de repaos.

=n conclu#ie, putem spune ca @uceafarul eminescian nu este c0iar diferit de Wburatorul

din literatura populara. *ste un seducator din alta lume, a carui poveste nu are un final fericit.

Daca ne gandim si la ideea ca geniul este un singuratic, acesta seduce, fascinea#a, insa este lasat,

in general, in lumea lui.

O

un alt fel de don juan

Documents