unele aspecte teoretice Şi aplicative privind conţinutul contravenţiei

8/19/2019 Unele Aspecte Teoretice Şi Aplicative Privind Conţinutul Contravenţiei

1/17

V. Guţuleac

Unele aspecte teoretice şi aplicative privind conţinutul contravenţiei

“Legea şi viaţa”, 2012, nr.1, pag.4

* * *

SUMMARY For the legal application of delinquency reponi!ility, an eential ignificance ha the

proper "uridical qualification of the co##itted antiocial action. $hi cientific %or& i devoted to one of the "uridical intitute of thi &ind ' content contitutive of contravention. $o eta!lihaccurately the aaulted o!"ect, the o!"ective apect, the peron of the aault ' #ean toacco#plih the e(act legal fra#ing in the definite legal nor# fro# the contravention of la% of the co##itted antiocial action.

)n aplicarea r*punderii contravenţionale o i#portanţ* deoe!it* e atri!uie calific*rii

"uridice corecte a faptei antiociale co#ie. +reenta pu!licaţie ete conacrat* conţinutuluicontravenţiei. - ta!ili corect o!iectul atentat, latura o!iectiv*, u!iectul atentatului, nea#n*a efectua ncadrarea "uridic* a faptei antiociale co#ie n nor#a #aterial* concret* din legeacontravenţional*.

Activitatea efectivă privind combaterea contravenţionalităţii nu poate fi concepută fărăconstrîngerea statală, şi anume răspunderea juridică.

Răspunderea juridică este o noţiune care are o bază reală şi ocupă un loc central în fiecareramură a sistemului de drept. Justiţia nu poate fi realizată decît prin intermediul raporturilor

juridice (raporturilor de constrîngere.Răspunderea juridică, inclusiv cea contravenţională, este o varietate a constrîngerii

juridice, reprezentînd o stare de drept deosebită ce presupune prezenţa obligaţiei fi!ate în lege,înţelegerea necesităţii de a o realiza, precum şi posibilitatea survenirii consecinţelor nefavorabile(aplicarea sancţiunilor în cazul încălcării acestei obligaţii.

Răspunderea contravenţională este o varietate a răspunderii juridice care apare în toatecazurile de comportament ilegal al persoanei şi se manifestă prin aplicarea faţă de aceasta asancţiunilor juridice corespunzătoare, în ordinea stabilită de legislaţia contravenţională. "a nu

poate fi concepută decît în cadrul unui raport juridic, în care se stabileşte fapta ilicită, vinovăţiafăptuitorului şi sancţiunea corespunzătoare #$, p.$%&'. Răspunderea contravenţională e!primăreacţia societăţii faţă de contravenienţi, deoarece aceasta este o consecinţă a săvîrşiriicontravenţiei care, la rîndul său, reprezintă premisa incidenţei răspunderii contravenţionale.

n aplicarea legitimă a sancţiunii contravenţionale, pe lîngă alte cerinţe, o importanţădeosebită o are calificarea juridică a faptei antisociale comise, încadrarea ei în norma juridicămaterială concretă din legea contravenţională.

)alificarea juridică a contravenţiei concrete este una dintre cele mai importante noţiuni aleaplicării normelor juridice materiale, utilizate pe larg în activitatea practică a organelor de drept.

n general, a califica înseamnă şi a atribui unei fiinţe sau unui lucru o anumită calitate, acaracteriza sau a atribui unele fenomene, evenimente, fapte, după semnele sau particularităţile lor calitative, unei categorii, specii sau unui gen #*, p.+'. Astfel, în domeniul dreptului a califica ofaptă antisocială ca pe o contravenţie sau drept abatere disciplinară, civilă, sau infracţiuneînsemnă a alege acea normă juridică materială, care prevede anume fapta dată, deci, a încadrafapta concretă în norma juridică corespunzătoare.

)alificarea contravenţiilor constituie o condiţie absolut necesară pentru aplicarea normelor juridicocontravenţionale. n dreptul contravenţional prin calificarea juridică a unei contravenţiiînţelegem ai da faptei antisociale periculoase aprecierea juridică adecvată, invocînd norma


2/17

juridicocontravenţională a -ărţii speciale a )odului contravenţional al Republicii oldova #%',ce cuprinde semnele contravenţiei comise.

Aşadar, noţiunea de calificare a contravenţiei poate fi caracteriat* din dou* puncte devedere/

a a activităţii organelor abilitate în vederea identificării caracteristicilor unei sau alteicontravenţii în fapta antisocială a unei persoane, şi

b a consecinţelor activităţii organelor împuternicite să constate şi să e!amineze cazurilecontravenţionale (art.%0% )) al R recunoaşterea şi constatarea în documentele juridicecorespunzătoare (procesulverbal privind comiterea contravenţiei1 2otărîrea privind aplicareasancţiunii contravenţionale etc. a coincidenţei semnelor faptei cu normele juridicocontravenţionale. Aceste două aspecte ale noţiunii de calificare contravenţională sînt strîns legateîntre ele.

3in punctual de vedere al te2nologiei, calificarea juridică a contravenţiilor prezintă un proces de comparabilitate a faptei antisociale comise cu un anumit model (standard juridic.4iecare normă materială din -artea specială a )odului contravenţional (articol concret saualineatul lui prezintă un model (standard juridic cu elementele sale (obiectul, latura obiectivă,subiectul, latura subiectivă strict determinate. 5i numai atunci cînd fapta antisocială periculoasă

se încadrează total în acest model juridic, întruneşte toate elementele constitutive ale lui, putemconsidera că fapta comisă este protejată de dreptul contravenţional şi constituie contravenţia

prevăzută de un articol concret din )odul contravenţional.3in cele menţionate, tragem concluzia că în procesul activităţii privind încadrarea juridică

a acţiunii (inacţiunii antisociale, efectuate la primele trei faze ale procedurii contravenţionale(constatarea faptei contravenţionale1 judecarea cauzei contravenţionale în instanţă, revizuireacauzei, o importanţă deosebită are conştientizarea conţinutului constitutiv al contravenţiei.

6răsăturile esenţiale ale contravenţiei sau conţinutul juridic al contravenţiei indică criteriilegenerale de diferenţiere a acesteia de alte forme de ilicit juridic (infracţiuni sau abateri, dar nu le

pot servi la particularizarea faptelor ilicite, la cunoaşterea trăsăturilor şi elementelor ce compuncontravenţia #7, p.$&+'.

3e aceea este necesar ca fapta contravenţională să fie analizată şi sub raportul conţinutuluiconstitutiv, prin care se înţelege totalitatea elementelor stabilite prin normele de dreptcontravenţional, de a căror e!istenţă depinde calificarea juridică a faptei ilicite în calitate decontravenţie. 4apta contravenţională este un fenomen al realităţii înconjurătoare, iar conţinutul eiîl constituie construcţia logică şi noţiunea juridică a acestei fapte, care e!primă însuşirile şicaracteristicile esenţiale ale acestui fenomen real ca raport antisocial.

)onţinutul constitutiv al contravenţiei este prevăzut în norma incriminatoare şi poate fidefinit ca totalitate de condiţii stipulate de lege pentru caracterizarea unei fapte de dreptcontravenţional #+, p.8*8%'.

3eci, prin conţinutul constitutiv al faptei contravenţionale se înţelege ansamblul de

elemente şi trăsături caracteristice şi definite în însăşi norma de drept, care stabileşte sancţiuneasau o altă normă la ce se face trimitere pentru a constata şi sancţiona fapta contravenţională.n ştiinţa dreptului se face distincţie între conţinutul "uridic, ce cuprinde condiţia privind

e!istenţa faptei sancţionate de lege sau care îi determină gravitatea, şi conţinutul contitutiv, cecuprinde totalitatea condiţiilor necesare pentru e!istenţa contravenţiei şi pe care le îndeplineştefăptuitorul #9, p.%+'. )onţinutul constitutiv, fiind dat întotdeauna în norma incriminatoare, nu

poate lipsi din conţinutul juridic al contravenţiei.-rin conţinutul constitutiv al contravenţiei se înţelege totalitatea elementelor stabilite în

normele de drept, de e!istenţa cărora depinde calificarea faptei ilicite în calitate de contravenţie.4apta contravenţională este un fenomen al realităţii înconjurătoare, iar conţinutul ei îl

constituie construcţia logică şi noţiunea juridică a acestei fapte, care e!primă însuşirile şi

caracteristicile esenţiale ale acestui fenomen real şi care poate fi privit ca raport antisocial #:, p.$9&'.


3/17

;egiuitorul nu inventează trăsături caracteristice faptei ilicite, ele se conţin în realitate, iar el nu face altceva decît să le selecteze pe cele mai importante, specifice, pentru a da e!presieconţinutului contravenţiei. )onstrucţia logică a contravenţiei este fi!ată în normele de drept,devenind astfel sancţionabilă.

"lementele care se referă la condiţiile de e!istenţă a contravenţiei la nivelul laturilor salefundamentale alcătuiesc conţinutul contravenţiei. )onţinutul reprezintă ansamblul

caracteristicilor specifice, elementelor constitutive ale contravenţiei arătate în ipoteza normei decontravenţionalizare #8, p.0$'.


4/17

@pre deosebire de ele#entele contravenţiei, care sînt numai patru la număr, tr**turilecaracteritice acestei fapte sînt mai multe şi diverse.

>aloare aplicativă vastă, consideră 3. a2ra2, are divizarea trăsăturilor caracteristice alecontravenţiei în/ per#anente şi varia!ile #$+, p.7%'. @înt considerate permanente acele trăsăturicare sînt stabilite pe deplin în normele de drept sau de teoria dreptului (vîrsta răspunderiicontravenţionale a persoanei fizice art.$9 alin.($ şi (*1 vinovăţia art.$7 alin.(*1 contravenţia

art.$& din )) al R, iar varia!ile acele trăsături al căror conţinut nu este fi!at concret(nerespectarea regimului fitosanitar şi de carantină art.$88 )) al R1 încălcarea regulilor şinormelor sanitarveterinare art.$09 )) al R1 încălcarea regulilor de securitate în transportulferoviar art.$08 )) al R etc, deoarece, în baza legii, conţinutul lor poate fi sc2imbat de cătreorganele centrale sau locale ale administraţiei de stat competente. 6ot ca o categorie de trăsăturivariabile, autorul le menţionează pe cele cu caracter de apreciere. "!istenţa lor urmează să fiestabilită de organul constatator, luînduse în considerare circumstanţele concrete şi scopul legii#$+, p.77'.

A. Obiectul contravenţiei. =biectul contravenţiei este acel factor al conţinutului "uridical contravenţiei ce cont* n valoarea ocial* şi relaţiile ociale generate de aceat* v*t*#are

prin acţiunea au inacţiunea interi* de nor#a contravenţional*.

3reptul contravenţional ocroteşte valorile sociale importante care nu sînt protejate de legea penală. >alorile sociale apărate de normele contravenţionale şi relaţiile juridice generate deaceastă ocrotire constituie obiectul contravenţiei.

=biectul contravenţiei nu se confundă cu instrumentele sau mijloacele materiale cuajutorul cărora a fost comisă contravenţia şi nici cu lucrurile produse prin contravenţie #$9,

p.$*$'.>aloarea socială ce formează obiectul contravenţiei poate fi vătămată în cele mai diverse

forme. Astfel, în cazul valorilor sociale nee!primate fizic, vătămarea constă întro stare detulburare a relaţiilor sociale privind aceste valori, iar în cazul valorilor sociale ce au aspectmaterial, vătămarea poate consta întro lezare fizică, fie numai întro stare de periclitare aacestora.

-entru apărarea valorilor sociale e!puse în art.* din )odul contravenţional al R, prinorganul legislativ, statul a reglementat numeroase relaţii sociale care se referă la conduitacetăţenilor vizavi de aceste valori.

3eci, după cum afirmă savantul auto2ton >. Buţuleac, obiectul reflectă acele relaţii şivalori sociale la care a atentat subiectul #7, p.$&9'.

n concluzie, putem menţiona că obiectul contravenţiei formează valorile sociale şi relaţiilesociale create în jurul şi datorită acestor valori, protejate de legea contravenţională, care sînt

prejudiciate sau puse în pericol prin comiterea faptei contravenţionale.=biectul contravenţiei se deosebeşte de cel al infracţiunii prin aceea că valorile, relaţiile

sociale, bunurile sau interesele legitime, apărate prin normele de drept contravenţional au o

importanţă socială mai redusă, ele fiind legate de activitatea organelor ce realizează administraţia publică în anumite domenii de activitate sau privesc unele raporturi sociale de o rezonanţă mairedusă, pe cînd obiectul infracţiunii vizează valorile fundamentale ale statului #$:, p.$&'. 3ee!emplu, infracţiunea ce vizează purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea saucomercializarea ilegală a armelor şi a muniţiilor (art.*0& )od penal al R are ca obiect relaţiilesociale care apără viaţa şi integritatea persoanelor, ordinea şi liniştea publică, deci valorifundamentale ale societăţii, pe cînd contravenţia de încălcare a regulilor de deţinere, port,transport, folosire sau aplicare a armei individuale şi a muniţiilor aferente (art.%9$ )) al R areca obiect relaţiile sociale privind modul de administrare a armei individuale.

3e obicei, în literatura juridică obiectele contravenţiei sînt clasificate în baza a douăcriterii/

a pe vertical* în funcţie de nivelul generalizării general, generic şi nemijlocit1 b pe oriontal* în funcţie de importanţa obiectului nemijlocit de bază, complementar sau facultativ #8, p.0*'.


5/17

!iectul generic este format din totalitatea relaţiilor şi valorilor sociale apărate prinnormele )odului contravenţional al R împotriva contravenţiilor prevăzute de legeacontravenţională. =biectul juridic general este unul pentru toate contravenţiile şi este indicat înart.* din legea contravenţională/ C@copul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şilibertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite delege, în soluţionarea cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvîrşirii de noi

contravenţiiD #%'.!iectul "uridic generic sau de grup este format din mănunc2iul de relaţii sociale deaceeaşi natură sau omogene apărate prin normele contravenţionale. =biectul generic a constituitcriteriul de bază de care sa folosit legiuitorul la clasificarea contravenţiilor din partea specială a)odului contravenţional al R #$8, p.98'.

3e e!emplu, contravenţiile din capitolul E


6/17

singură valoare socială şi relaţiile corespunzătoare acesteia, spre e!emplu, contravenţia prevăzutăîn art.90 CnjuriaD are ca obiect simplu Conoarea şi demnitatea persoaneiD1 o!iect "uridicco#ple( cînd prin fapta prejudiciabilă sînt vătămate două sau mai multe relaţii sociale, cea maiimportantă din aceasta avînd natura acestei contravenţii. 3eci, contravenţia prin care se atenteazăconcomitent la două sau mai multe obiecte are obiect comple!.

=biectul comple! e format din obiectul principal şi upli#entar ecundar, adiacent #$9,

p.$*%'.!iectul principal este acel obiect care este protejat de legea contravenţională şi determinăesenţa contravenţiei. =biectul principal este obiectul care corespunde după conţinut cu obiectulgeneric. )alificarea contravenţiei este efectuată numai după obiectul principal al ei.

!iectul ecundar este acela căruia i se aduce atingere prin contravenţia care esteîndreptată nemijlocit asupra altui obiect, adică asupra obiectului principal, de e!emplu/ acostarea

jignitoare a cetăţeanului (art.%+7 )odul contravenţional al R are ca obiect nemijlocit principalcinstea şi demnitatea persoanei concrete, iar ca obiect nemijlocit secundar ordinea publică.

!iectul #aterial al contravenţiei este format din bunul, lucrul sau valoarea împotrivacărora se îndreaptă acţiunea sau inacţiunea incriminată şi asupra cărora se răsfrîng urmările

provocate, aducînduse, astfel, atingere relaţiilor sociale ocrotite de norma contravenţională.

3acă obiectul contravenţiei este întotdeauna o valoare socială, anumite interese, atunci obiectulmaterial al contravenţiei este întotdeauna o substanţă materială #7, p.$&:'. -rin urmare, obiectulcontravenţiei este o categorie abstractă, inaccesibil pentru perceperea directă, iar obiectulmaterial are întotdeauna un conţinut material accesibil pentru perceperea cu ajutorul organelor desimţ. Astfel, contravenţia de nee!ecutare a sentinţei, 2otărîrii sau deciziei judecătoreşti (art.%$8)) al R, obiectul material va constitui, după caz, paguba materială e!primată în valorimateriale ocrotite. =biectul material nu e!istă la toate contravenţiile, ci numai la acelea la carevaloarea socială ocrotită constă sau se e!primă întro entitate materială, ca urmare unelecontravenţii pot să nu aibă obiect material.

Apariţia obiectului contravenţiei (intrarea în vigoare a normei contravenţionale materialedetermină apariţia raportului contravenţional de confor#are. 6oate persoanele fizice şi juridicesînt obligate să se conformeze regulilor de conduită stipulate în aceste norme juridice, în cazcontrar, statul ameninţă cu aplicarea constrîngerii statale, prevăzute în sancţiunea normeimateriale respective.

B. Latura obiectivă a contravenţiei. 3upă cum am menţionat mai sus, fiecare elementdin conţinutul contravenţiei este format dintrun sistem de trăsături caracteristice prevăzute înnormele de drept contravenţional. ;atura obiectivă, ca element constitutiv al contravenţiei, estealcătuită din acele trăsături ce caracterizează materialitatea faptei. Reprezentanţii doctrinei

penale includ în categoria trăsăturilor obligatorii ale laturii obiective/ pericolul ocial,conecinţele negative, raportul caual .

n opinia . =rlov, latura obiectivă a contravenţiei trebuie înţeleasă plecînd de la ideea că

pericolul social şi ilicitul sînt, totuşi, trăsături globale care rezultă din interacţiunea tuturor trăsăturilor caracteristice ale contravenţiei şi, prin urmare, nu pot fi luate în consideraţie izolat,atribuindule un element concret #0, p.$+*'.

n ceea ce priveşte consecinţele şi raportul cauzal, definiţia legală a contravenţiilor nuconstituie precizări cu privire la consecinţele lor dăunătoare. 3e aceea, latura obiectivă acontravenţiei va cuprinde, în mod obligatoriu, numai acele trăsături ce caracterizeazămaterialitatea faptei sancţionate. 3acă pornim de la faptul că majoritatea normelor contravenţionale materiale au un conţinut formal, şi nu unul material, atunci putem trageconcluzia că anume fapta, adică acţiunea au inacţiunea ete principala tr**tur* a laturiiobiective a contravenţiei #0, p.$+%'.

;atura obiectivă a contravenţiei arată conţinutul şi modalitatea atentării subiectului asupra

obiectului (valorilor protejate. "a poate fi definită ca acţiunea sau inacţiunea ilicită producătoarede consecinţe socialmente periculoase sau care ameninţă anumite valori, relaţii sociale, bunuriori interese legitime şi care este considerată ca ilicită în legea contravenţională #7, p.$&9'.


7/17

ntro altă accepţiune latura obiectivă a contravenţiei este manifestarea e!terioară a persoanei adică fapta care prin rezultatul produs lezează sau pune în pericol valorile ocrotite prin legea contravenţională #8, p.07'.

n doctrina auto2tonă majoritatea autorilor sînt de părerea că părţile componente ale laturiiobiective sînt/ ele#entul #aterial, reultatul periculo, raportul de caualitate şi unele condiţiide loc, ti#p, #od, #pre"ur*ri #0, p.$+7'.

3le#entul #aterial se manifestă prin acţiune sau inacţiune. 3e e!emplu, contravenţiile prevăzute în art.$&0 )) al R pot fi săvîrşite atît prin acţiune încălcarea regimului de protecţiea apelor, avînd drept urmare poluarea acestora, eroziunea solurilor şi alte fenomene dăunătoare(alin.($, cît şi prin inacţiune nerespectarea limitelor şi regimului de protecţie a perdelelor forestiere de protecţie a apelor (alin.(+.

Rezultatul social periculos (consecinţele sau urmările prejudiciabile este lezarea sau punerea în pericol a obiectului juridic al contravenţiei prin comiterea unei fapte cu pericol socialşi se manifestă prin vătămarea efectivă sau prin starea de pericol.

Leg*tura de caualitate reprezintă al treilea semn al laturii obiective a contravenţiei.Raportul cauzal reprezintă una dintre cele mai dificile probleme nu numai din teorie, dar şi din

practică.

Raportul cauzal dintre acţiunea sau inacţiunea contravenţională şi consecinţele criminalereprezintă semnul principal, numai în cazul componenţei materiale. n unele situaţii stabilirearaportului cauzal nu prezintă dificultăţi, fiind uşor a se dovedi că o anumită consecinţă a fost

provocată de acţiunea ilegală a unei persoane, a cărei activitate nu a fost precedată sau însoţită dealte cauze sau împrejurări ce complică rezolvarea problemei date. n alte situaţii, în procesulstabilirii raportului de cauză apar însă probleme, mai ales atunci cînd consecinţa a fost precedatăde mai multe acţiuni care sînt concomitente, din partea mai multor persoane sau anumiteîmprejurări care au influenţat, întro măsură oarecare, producerea rezultatului periculos #$8,

p.:&'.;ocul, timpul, modul şi împrejurările în care se comite contravenţia poartă un caracter

facultativ. "le devin obligatorii doar atunci cînd legiuitorul le include în componenţa decontravenţie/ de e!emplu, contravenţiile prevăzute în art.%++ )) al R consumul de băuturi înlocuri publice şi apariţia în stare de ebrietate în locuri publice sînt condiţionate de săvîrşirea lor în loc public.

)onsumul de băuturi alcoolice în locurile permise de autorităţile administraţiei publicelocale sau aflarea în stare de ebrietate în afara locurilor publice nu constituie latura obiectivă acontravenţiilor prevăzute de art.%++ alin.($ şi (* ale )) al R.

Pluralitatea laturilor obiective. @tabilirea corectă a laturii obiective a fapteicontravenţionale imputate este una dintre condiţiile de bază a încadrării juridice corecte a fapteiilicite comise, şi, ca urmare, a aplicării corecte şi legitime a constrîngerii statale faţă defăptuitorul ei.

3e menţionat că dispoziţiile unor norme materiale din )odul contravenţional conţin cîtevavariante ale laturii obiective a contravenţiei. 3e e!emplu, art.09 alin.($ Cncălcarea dreptului deautor şi a drepturilor cone!eD are : variante ale laturii obiective, adică o componenţă decontravenţie, însă cu : variante diferite ale acţiunilor sau inacţiunilor, prin care are loc atentareala valorile sociale, protejate de această normă1 art.$90 Cncălcarea normelor de desfăşurare aactivităţilor licenţiate în domeniul energeticD respectiv $+ variante1 art.$:: Cncălcarealegislaţiei şi documentelor normative în construcţiiD alin.($ ($7, alin.(* ($&1 art.%7+ alin.($Cncălcarea regulilor din domeniu' metrologieiD 8 variante etc. 3eci, stabilirea şi probarea prin

probe acumulate şi administrate a acţiunii sau inacţiunii concrete (laturii obiective, prin caresubiectul activ al contravenţiei a atentat la valorile sociale, prevăzute în ipoteza normei materialeconcrete este una dintre sarcinile prioritare ale agentului constatator în procesul pornirii

procedurii contravenţionale şi cercetării cazului. n unele cazuri, conţinutul laturii obiective acontravenţiei este influenţat şi de forma ei.


8/17

Unitatea contravenţională. n literatura de specialitate sînt diverse opinii referitoare laformele, modalităţile şi felurile contravenţiei #$9, p.$+*$+71 8, p.+++0'.

>om menţiona numai că contravenţia ca fenomen sociouman este o manifestare decomportament obiectivă a omului, avînd o e!istenţă unitară în materialitatea sa. )ontravenţiaeste însă şi o unitate juridică, fiindcă fiecare faptă ce constituie o contravenţie reprezintă oconcretizare a conceptului de contravenţie e!istent în norma legală. "lementele contravenţiei se

prezintă în interdependenţă, ceea ce dă unitate faptei contravenţionale. Initatea şi pluralitatea decontravenţii sînt categorii juridice ce se raportează la o bază de evaluare contravenţia. >om fi în prezenţa unităţii contravenţionale dacă prin raportare la baza de evaluare vom identificaelementele unei singure contravenţii. n sc2imb, va e!ista pluralitate de contravenţii dacăactivitatea analizată va cuprinde elementele ale mai multor contravenţii #$0, p.$+*'.

n funcţie de structura elementului material şi rezultatul produs, unitatea contravenţional* poate fi simplă sau comple!ă. -roblema unităţii contravenţiei e!istă numai dacă bazei deevaluare contravenţia îi ataşăm şi o altă coordonată, anume ca pluralitatea de acţiuni sauinacţiuni să fie realizată de acelaşi făptuitor. )ontravenţia este luată în considerare ca bază deevaluare prin prisma părţii esenţiale a contravenţiei, iar nu şi referitor la condiţiile accidentalesau circumstanţe. 4aţă de aceste precizări vom spune că avem unitate contravenţională dacă

activitatea ilicită a unei persoane realizează conţinutul unei singure contravenţii, c2iar dacă o parte din această activitate îmbracă şi forma unei categorii de ilicit e!tracontravenţional. ncazurile în care activitatea ilicită a unui făptuitor îndeplineşte condiţiile de e!istenţă ale maimultor contravenţii va e!ista pluralitate de contravenţii #$9, p.$+*'.

Hoi ne aprofundăm în polemica ştiinţifică referitor la formele, modalităţile şi felurilecontravenţiei, deoarece legislaţia contravenţională naţională prevede doar trei feluri decontravenţii/ contravenţia continu*, contravenţia prelungit* şi tentativa.

Contravenţia continuă este diferită şi este acea formă a unităţii naturale contravenţionalecare constă în prelungirea în timp a elementului material (acţiunii sau inacţiunii şi a procesuluide producere a rezultatului pînă la un moment viitor consumării, pe cînd activitateacontravenţională este oprită datorită unei energii contrare.

)ontravenţia continuă este una dintre formele unităţii contravenţionale ce cunoaşte oevoluţie temporară datorită e!istenţei în timp a acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementulmaterial al laturii o!iective a contravenţiei.

-otrivit )odului contravenţional al R, se consideră contravenţie continuă fapta care secaracterizează prin săvîrşirea neîntreruptă, întrun timp nedeterminat, a activităţiicontravenţionale. n cazul contravenţiei continue nu e!istă pluralitate de contravenţii.

)ontravenţia continuă se consumă în momentul încetării acţiunii sau inacţiuniicontravenţionale sau al survenirii unor evenimente care împiedică această activitate #%, art.$$'.

n cazul contravenţiei continue, latura obiectivă a contravenţiei se va manifesta prinactivitate ilicită de acelaşi gen, însă, desfăşurată întro perioadă nedeterminată. 3e e!emplu,

persoana ce a consumat substanţe narcotice sau alte substanţe psi2otrope fără prescripţiamedicului (art.8+ alin.($ )) al R a intrat în raport contravenţional de conflict cu prevederilenormei juridice date în momentul consumului pentru prima dată. nsă, indiferent de faptul cîttimp se va desfăşura această activitate ilicită, contravenţia va fi consumată în cazul în care/

a adresării benevole a consumatorului la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţanecesară în legătură cu consumarea ilegală a substanţelor narcotice şisau a altor substanţe

psi2otrope1 b activitatea ilegală privind consumul de substanţe narcotice şisau a altor substanţe

psi2otrope va fi constatată de către agentul constatator.n primul caz, în temeiul art.8+ alin.(* va fi întreruptă răspunderea contravenţională. n cel

deal doilea caz, dacă consumatorul este subiect al răspunderii contravenţionale şi se va găsi

vinovat, va fi pedepsit potrivit sancţiunii normei materiale respective.


9/17

Contravenţia prelungită. @e consideră contravenţie prelungit* fapta săvîrşită cu o unicăintenţie, caracterizată prin două sau mai multe acţiuni şisau inacţiuni contravenţionale identicecomise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o contravenţie.

)ontravenţia prelungită se consumă în momentul săvîrşirii ultimei acţiuni sau inacţiunicontravenţionale #%, art.$*'.

3e e!emplu, latura obiectivă a contravenţiei prevăzută în art.*9+ )) al R se va

manifesta prin activitatea privind/$ ac2iziţionarea mărfurilor, produselor ori a materiei prime fără dovada originii şi a provenienţei lor, dacă dispunerea de o asemenea dovadă este obligatorie conform legii1

* păstrarea lor1% transportarea spre comercializare17 comercializarea ilicită.Această contravenţie se va considera ca fiind prelungită dacă va fi consumată cel puţin

după a doua acţiune Cpăstrarea valorilor materialeD.entativa este acea formă a contravenţiei după fazele desfăşurării acesteia în timp,

consideră A. Gotca, care constă în punerea în e!ecutare a intenţiei de a săvîrşi contravenţia,e!ecutare ce a fost întreruptă sau nu şia produs efectul #$9, p.$+9'. 6entativa face parte din faza

e!ecutării contravenţiei, deoarece ea presupune realizarea în întregime sau parţial a elementuluimaterial al contravenţiei. 4iind o faptă realizată parţial, tentativa trebuie să aibă un tratament

juridic diferit faţă de cel al faptei consumate.3upă @. 4urdui, tentativa se caracterizează prin trei e#ne a acţiunile făptuitorului sînt îndreptate nemijlocit spre comiterea contravenţiei concrete1

b făptuitorul nu duce contravenţia pînă la capăt şi fapta lui rămîne neterminată1c făptuitorul nu şia realizat rezultatul contravenţional din cauze independente de voinţa sa

#8, p.09'.n viziunea autorului nominalizat, se deosebesc două modalităţi ale tentativei de

contravenţie/$ tentativa consumată are loc atunci cînd persoana a comis toate acţiunile sau inacţiunile

pe care le consideră necesare pentru a comite contravenţia, însă rezultatul dorit na survenit dincauze independente de voinţa ei1

* tentativa consumată are loc atunci cînd persoana na comis toate acţiunile sau inacţiunile pe care le consideră necesare pentru obţinerea rezultatului contravenţional dorit. 3e e!emplu,rezultatul nu a fost cel scontat, din cauza rezistenţei opuse de persoana vătămată princontravenţie #8, p.09'.

@ub apect o!iectiv, tentativa reprezintă, în primul rînd, un început de e!ecutare a acţiuniiîndreptate nemijlocit împotriva valorii sociale ocrotite de dreptul contravenţional. 4ăptuitorul,

prin diverse metode, atentează la obiectul concret şi creează un pericol real de ai cauza o daună,iar în unele cazuri c2iar îi cauzează o anumită daună #7, p.$&+'.

= altă trăsătură a aspectului obiectiv al tentativei constă în faptul că acţiunea începută nuşia produs efectul din cauze independente de voinţa făptuitorului. Aceste cauze se constituie dinîmprejurări apărute contrar voinţei făptuitorului, care întrerup acţiunile şi fac imposibilăcontinuarea lor sau care înlătură producerea rezultatului. 6entativa, sub apect u!iectiv, sedistinge prin caracterul intenţionat al faptei (practic intenţia directă.

n funcţie de caracterul intenţionat al tentativei şi al cauzelor ce înlătură producerearezultatului, tentativa poate apărea sub formă de tentativă asupra unui obiect nul sau de tentativăcu #i"loace nule #$$, p.0$'.

$entativa aupra unui o!iect nul se consideră fapta prin care se atentează la valorile socialeocrotite de legea contravenţională, însă acţiunile comise nu cauzează şi nu au putut cauza daunedin cauza greşelii autorului, deoarece obiectul lipsea în momentul atentatului sau avea calităţi atît

de bune, încît prin acţiunile întreprinse el nu putea fi vătămat.$entativa cu #i"loace nule survine în cazul în care consumarea contravenţiei nu a fost posibilă din cauza insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite.


10/17

-revederile doctrinare în ceea ce priveşte definiţia de tentativă au fost practic preluate şi delegislatorul naţională, care constată/ C@e consideră tentativă de contravenţie acţiunea sauinacţiunea intenţionată, îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea unei contravenţii care, din cauzeindependente de voinţa făptuitorului, nu şia produs efectulD #%, art.$%'.

Această reglementare a tentativei este completată prin conţinutul normelor juridice prevăzute de articolele *9 şi *8 ale )) al R. -rima normă juridică ne indică precum că una

dintre cauzele ce înlătură răspunderea contravenţională poate fi tentativa. )ea dea doua normă juridică are următorul conţinut/ Cn cazul contravenţiei neînsemnate, organul (persoana cufuncţie de răspundere împuternicit să rezolve cazul poate înlătura răspunderea contravenţională,limitînduse la adresarea unei observaţii verbale făptuitorului. @e consideră neînsemnată tentativade contravenţie pentru care prezentul cod prevede în calitate de sancţiune ma!imă aplicarea uneiamenzi de pînă la $& unităţi contravenţionale.D

3in cele menţionate, tragem concluzia că orice tentativă de contravenţie se considerăneînsemnată şi că făptuitorului ei îi poate fi înlăturată răspunderea contravenţională.

Apariţia laturii obiective a contravenţiei, adică atentarea reală la obiect, constituie faptacontravenţional* (obiectul contravenţiei şi latura obiectivă mărturiseşte apariţia raportului deconflict, care urmează a fi curmat (stopat cît mai rapid prin aplicarea măsurilor de constrîngere

statală în scopul minimizării daunei pasibile.C. !ubiectul contravenţiei. n literatura de specialitate, sintagma Csubiectul contravenţieiD

este, deseori, asociată cu sintagma Cfăptuitorul ilicitului contravenţionalD, fapt care este, cel puţin, discutabil. )onsiderăm că orice subiect al dreptului contravenţional are, practic, în fiecarecaz aparte o calitate concretă determinată de lege.

)ontravenţia, fiind o activitate ilicită, este atribuită unei persoane care a încălcat obligaţiade conformare. )u e!cepţia minorilor sub $9 ani şi iresponsabililor permanenţi, toţi membriisocietăţii sînt susceptibili de a săvîrşi contravenţii, avînd calitatea de subiecţi activi aicontravenţiei. -e de altă parte, toţi subiecţii de drept contravenţional sînt titulari de valori socialecare pot fi vătămate prin contravenţie, astfel aceştia devenind subiecţi pasivi. Aşadar, fie activi,fie pasivi, toţi subiecţii de drept contravenţional pol fi antrenaţi în săvîrşirea unei contravenţii.

-rin subiect, în general, în literatura juridică se înţelege calitatea de subiect de drept,noţiune ce e!primă Ccalitatea, capacitatea, însuşirea, aptitudinea sau posibilitatea care îngăduieoamenilor să participe individual sau colectiv la raporturi juridice ca titulari de drepturi şiobligaţiiD #$0, p.%87', adică subiectul de drept este titularul drepturilor şi obligaţiilor juridice.

Beneric, sînt subiecţi de drept atît titularul drepturilor şi obligaţiilor izvorîte direct din lege,cît şi titularul drepturilor şi obligaţiilor rezultate din raporturile juridice sau din săvîrşireafaptelor juridice #$0, p.%87'.

5u!iecţii contravenţiei sînt contravenientul (subiectul activ şi victima (subiectul pasiv.@ubiecţii contravenţiei sînt factori pree!istenţi comiterii contravenţiei pentru că subiectul activ şicel pasiv erau în fiinţă înaintea săvîrşirii acesteia. Hoţiunea de Csubiect al contravenţieiD nu

trebuie confundată cu cea de Csubiect de drept contravenţionalD, deoarece acesta constituie genul pro!im al speciei subiect al contravenţiei. 3iferenţa specifică o reprezintă subiectele raporturilor contravenţionale de conformare.

Raporturile contravenţionale de cooperare sînt acele raporturi juridice care se nasc prinintrarea în vigoare a legii contravenţionale care stabileşte contravenţia, între stat şi persoaneleobligate să se supună conduitei prevăzute de norma contravenţională. 5u!iectele de drept contravenţional sînt persoanele între care e!istă raporturi juridice contravenţionale deconformare şi cele de conflict (de contradicţie, de represiune, de constrîngere sau de răspundere.

Reieşind din aceste precizări, rezultă că u!iecţii contravenţiei nt u!iecţi de drept contravenţional care apar n calitate de p*rţi ale raportului "uridic contravenţional de conflict,adic* peroanele i#plicate n co#iterea contravenţiei, prin *vrşirea aceteia au prin

uportarea conecinţelor ale #7, p.$&0'.


11/17

5u!iecţii contravenţiei sînt persoanele trase la răspundere contravenţională (delincvenţii u!iectul activ (statutul lui juridic fiind stipulat în art.%87 din )odul contravenţional al R şivictima u!iect paiv (art.%8: din )odul contravenţional al R.

Humai oamenii pot fi subiecţi de drept, individual, ca persoane fizice, sau în cadrulorganizat al unor grupări sociale, ca persoane juridice.

3upă cum am menţionat, calitatea de u!iect de drept nu poate fi n* identificat* cu cea

de u!iect al contravenţiei au al r*punderii "uridice. ntradevăr, subiect al contravenţiei poatefi numai un subiect de drept contravenţional, dar aceasta nu înseamnă că toţi subiecţii de dreptcontravenţional sînt şi subiecţi activi ai contravenţiei. = asemenea calitate o dobîndesc nu#aiacei care *vrşec fapte ilicite #$0, p.%87'. )a atare, u!iect al r*punderii "uridice ete

peroana fiic* au "uridic* #potriva c*reia e e(ercit* contrngerea tatal* prin aplicarea ancţiunilor "uridice #*&, p.$&0'.

@ubiectele contravenţiei, menţionează @ergiu 4urdui #8', sînt factorii pree!istenţi comiteriicontravenţiei, care apar în calitate de părţi ale raportului juridic contravenţional de conflict, adică

persoanele implicate în comiterea contravenţiei, prin acţiune sau inacţiune ori prin suportareaconsecinţelor contravenţionale.

". #oţiunea de subiect activ al contravenţiei. "ste subiect activ al contravenţiei sau

contravenient peroana fiic* au "uridic* care co#ite o fapt* prev*ut* de legeacontravenţional* prin acte de e(ecutare, de deter#inare au de co#plicitate #$9, p.$*7'.

@ubiectul activ al contravenţiei nu se confundă cu făptuitorul, deoarece calitatea defăptuitor (contravenţional este dată de împrejurarea comiterii unei fapte prevăzute de legeacontravenţională, care poate sau nu să fie contravenţie. 4ăptuitorul devine contravenient numaidacă fapta pe care a comiso realizează toate condiţiile obiective şi subiective de e!istenţă acontravenţiei. )orelaţia dintre noţiunea de făptuitor şi contravenient este una genspecie.

3e asemenea, subiectul activ al contravenţiei, aşa cum am văzut mai înainte, nu trebuieconfundat cu subiectul de drept contravenţional, noţiune mai largă, ce cuprinde toate persoaneleimplicate în raporturi juridice contravenţionale, respectiv subiectele active şi pasive aleraporturilor juridice contravenţionale de conformare şi conflict.

3intre subiectele raporturilor juridice contravenţionale, contravenientul se identificănumai cu subiectul pasiv al răspunderii contravenţionale.

$. Condiţiile generale ale subiectului activ % persoana &i'ică. 3eterminarea corectă acondiţiilor generale ale subiectului activ al contravenţiei (persoana fizică este condiţionată declasificarea lor, trăsăturile ce caracterizează un subiect activ particular.

;a acest capitol, în literatura de specialitate lipseşte consensul de opinii. Inii savanţidivizează subiecţii activi ai contravenţiei în dou* grupe generală şi specială #7, p.$$&1 8, p.0%1$+, p.+:'. Alţii consideră că e!istă şi al treilea grup de subiecţi activi ai contravenţiei subiectactiv deosebit #:, p.$99'.

n ce priveşte clasificarea subiecţilor activi ai contravenţiei, în doctrina dreptului

contravenţional romFnesc se e!aminează Cpluralitatea de făptuitori (contravenienţiD.n viziunea savantului A. Gotca, e!istă pluralitate de contravenienţi (făptuitori în cazul încare mai multe persoane săvîrşesc împreună o contravenţie #$9, p.$%%$7&'.

-ersoana ce cooperează la comiterea unei contravenţii, menţionează autorul, poartădenumirea de participant. Iltimul poate fi denumit ca fiind persoana ce contribuie la săvîrşireaunei contravenţii în calitate de autor( investigator sau co)plice. )eea ce leagă o pluralitate decontravenţii (făptuitori şi dă substanţă acesteia este conlucrarea persoanelor implicate încomiterea contravenţiei. n lipsa unei cooperări nu sîntem în prezenţa unei particularităţi defăptuitori, ci a unui concurs de fapte individuale #$9, p.$%%$%7'.

=dată ce legiuitorul naţional nu utilizează instituţia Cpluralitatea de contravenţiiD, nelimităm doar la această constatare, fără a supune unui studiu mai larg instituţia juridică

nominalizată şi ne vom referi doar la primele două variante de clasificare.3upă 3. a2ra2, trăsăturile caracteristice unui u!iect activ general sînt/ vrsta şidiscernă)ntul #$+'. @avanţii A. Gotca, @. 4urdui, >. Buţuleac consideră că subiectului activ al


12/17

contravenţiei, pe lîngă vrstă şi discernă)nt, îi sînt caracteristice libertatea de voinţă şiacţiunea #$91 81 7'.

5u!iectul activ pecial al contravenţiei este stabilit în funcţie de anumite situaţii particulareale unor categorii de cetăţeni, categorii care pot fi grupate, la rîndul lor, în baza mai multor criterii/

a după particularităţile muncii prestate (funcţionar de stat, persoană cu funcţie de

răspundere, şofer, medic etc.1 b alte particularităţi ale statutului său juridic (de e!emplu, militar, invalid #:, p.$99'.-entru ca o persoană fizică să poată fi u!iect activ general al unei contravenţii, potrivit

legislaţiei naţionale, ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii/a să aibă la momentul săvîrşirii contravenţiei vrta #plinit* de 16 ani #%, art.$9 alin.($',

iar pentru anumite fapte e!pres prevăzute de legea contravenţională între $9 şi $8 ani #%, art.$9alin.(*' şi să aibă discernămînt1

b să fie responsabilă. Responsabilitatea este starea psi2ofizică a unei persoane de a aveacapacitatea reprezentării conduitei sale şi a urmărilor acesteia, orientînduşi în mod voit energiasa fizică în raport cu această conduită.

3in perspectiva dreptului, menţionează A. Gotca, responsabilitatea e!istă sau nu, dar din

punct de vedere medical ea poate avea mai multe grade de intensitate #$9, p.$*+'. Aşa precumam menţionat, omul perfect normal fiind o e!cepţie, Kuasitotalitatea oamenilor au uneledeficienţe psi2ofizice. "ventualele alterări ale facultăţilor mintale ale contravenientului vor fiapreciate cu ocazia individualizării sancţiunilor aplicabile, dar ele nu produc nici un efectreferitor la e!istenţa responsabilităţii sale. @înt legislaţii care consideră diminuarearesponsabilităţii o cauză de atenuare a răspunderii.

)n opinia noatr* şi n dreptul notru contravenţional ar tre!ui regle#entat*repona!ilitatea di#inuat*, ca o tare de atenuare a r*punderii contravenţionale ori ca ocircu#tanţ* atenuant* peronal*.

7epona!ilitatea condiţie a subiectului activ al contravenţiei nu se confundă curesponsabilitatea juridică sau răspunderea juridică. -rin urmare, responsabilitatea condiţie asubiectului activ al contravenţiei ete o categorie pihologic* ce viea* capacitatea

pihofiic* a o#ului de a realia e#nificaţia. Răspunderea juridică şi responsabilitatea juridicăsînt categorii juridice #$9, p.$*+'1

c să dispună de li!ertatea de voinţ* şi acţiune, adică să nu fie constrîns (fizic sau psi2icde către o altă persoană să comită contravenţia, deci săşi poată determina şi dirija liber voinţa şiacţiunea sa.

5u!iectul activ al contravenţiei, pe lîngă condiţiile obligatorii pentru subiectul activgeneral, trebuie să întrunească şi o condiţie suplimentară să aibă o anumită calitate (să fie

persoană cu funcţie de răspundere art.$9 alin.(91 să aibă statut de militar în termen, art.$9 alin.(+1 să fie posesor al permisului de conducere, al permisului de armă individuală etc.. 3e

e!emplu, legea contravenţională (art.$9 alin.(9 şi (: stipulează că persoana cu funcţie derăspundere (persoana căreia, întro întreprindere, instituţie, organizaţie de stat, autoritate publicăcentrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau învirtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea e!ercitării funcţiilor autorităţilor

publice sau acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice este pasibilă derăspundere contravenţională pentru săvîrşirea unei fapte prevăzute de )odul contravenţional încazul/ a folosirii intenţionate a atribuţiilor sale contrar obligaţiilor de serviciu1 b depăşirii văditea drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege1 c neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoarea obligaţiilor de serviciu.

n lipsa condiţiilor enunţate, persoana cu funcţie de răspundere vinovată de comiterea uneicontravenţii răspunde conform dispoziţiilor generale.

-oziţia doctrinarilor în ceea ce priveşte clasificarea subiecţilor activi ai contravenţiei îngeneral şi special este preluată şi de către legiuitorul naţional. = bună parte a normelor materiale


13/17

din )odul contravenţional (art.art.*0&, *0$, %%* etc. conţin două sancţiuni una pentru u!iectul general, iar alta pentru u!iectul pecial .

6răsăturile caracteristice ale subiectului general şi special sînt incluse în conţinutulcontravenţiei. 3ar, în afară de aceste trăsături, în normele de drept sînt stabilite şi altecircumstanţe ce caracterizează subiectul, printre care pot fi/ graviditatea femeilor, vîrsta, stareasănătăţii, statutul de deputat etc. 3e e!emplu, una dintre normele juridice ale )odului

contravenţional al R arată că, privarea de dreptul de a conduce ve2icule nu poate fi aplicată persoanei cu dizabilităţi care foloseşte ve2iculul ca unic mijloc de deplasare #%, art.%+ alin.(*'1 oaltă normă constată că munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată

persoanelor declarate invalizi de gradul < şi de gradul


14/17

;egea contravenţională nu defineşte noţiunea de persoană juridică. -otrivit )odului civil alR (art.++/ C-ersoana juridică este organizaţia care posedă un patrimoniu distinct şi răspunde

pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobîndească şi să e!ercite în nume propriudrepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, săşi asume obligaţii, poate fi recla#ant şi

prt în instanţa de judecatăD. "a se consideră constituită din momentul înregistrării şi din acestmoment are capacitate de foloinţ* (art.9& alin.($ din )odul civil şi de e(erciţiu (art.9$ alin.($

din )odul civil. Humai din acest moment între persoana juridică şi stat poate să apară un raport juridic contravenţional de conflict. -rin urmare, persoana juridică poate fi considerată subiect alcontravenţiei din data înregistrării ei de către stat.

Hu orice persoană juridică, în sensul prevederilor )odului civil (art.++, poate fi însăsubiect al contravenţiei. "!istă şi e!cepţie de la această regulă generală. -otrivit )oduluicontravenţional (art.$: alin.($, autorităţile publice şi instituţiile publice nu pot fi subiecţi activiai contravenţiei.

3e menţionat că instituţia Crăspunderii contravenţionale a persoanei juridiceD este onoutate absolută atît pentru doctrina naţională, cît şi pentru legislator. 3in aceste considerente,

pentru ştiinţa dreptului contravenţional rămîn fără răspuns multiple întrebări în ceea ce priveşte/$ peroana "uridic* ca u!iect activ al contravenţiei1 * #ecani#ul def*şur*rii ilicitului

contravenţional latura o!iectiv* a contravenţiei1 % #anifetarea laturii u!iective a peroanei "uridice1 7 realiarea principiilor individuali*rii pedepei şi r*punderii contravenţionale peronale etc.

-. !ubiectul pasiv al contravenţiei victi)a/. @ubiectul pasiv al contravenţiei este persoana fiic* au "uridic* titular* a valorii ociale v*t*#ate prin contravenţie. Altfel spus,subiectul pasiv al contravenţiei este victima acesteia sau persoana vătămată. @pre deosebire decontravenient, victima nu trebuie să îndeplinească nici o condiţie generală decît aceea de a i se ficauzat o vătămare materială sau morală prin contravenţie. Hu trebuie însă să se confunde, c2iar dacă de cele mai multe ori este aşa, persoana vătămată prin contravenţie cu persoana prejudiciată

prin aceasta #$9, p.$%$'. +eroana pre"udiciat* este cea care a suferit un prejudiciu material sau moral prin

contravenţie. Această persoană este subiect de drept civil, adică titulara acţiunii civile ce rezultădin săvîrşirea contravenţiei. 3e e!emplu, în cazul contravenţiilor prevăzute de )apitolul


15/17

Hu putem fi de acord cu poziţia legislatorului în ceea ce priveşte coraportul volumului dedrepturi al victimei cu cel al subiectului activ al contravenţiei (persoanei în a cărei privinţă a fost

pornit procesul contravenţional #%, art.%87'.3e e!emplu, legea nu prevede dreptul victimei/ a să solicite audierea martorilor1 b să facă

obiecţii împotriva acţiunilor agentului constatator şi să ceară consemnarea obiecţiilor sale în procesulverbal1 c să ia cunoştinţă de procesulverbal înc2eiat de agentul constatator, să facă

obiecţii asupra corectitudinii lui, să ceară completarea lui cu circumstanţele care, în opinia sa,trebuie să fie consemnate1 d să ceară recuzarea reprezentantului autorităţii competente săsoluţioneze cauza contravenţională, e!pertul, interpretul, traducătorul, grefierul etc.1

n viziunea noastră, lipsirea victimei de drepturile nominalizate poate contribui la lezareaintereselor legitime ale subiectului pasiv al contravenţiei şi, în primul rînd, în cazurile în care

procesul contravenţional se porneşte doar n !aa plngerii preala!ile a victi#ei (în cazulcomiterii contravenţiilor prevăzute în art.90, 09$&8 )) al R.

"ste absolut neclar faptul că dreptul victimei de a fi prezentă la e!aminarea cauzeicontravenţionale nu este justificat prin lege. n acelaşi timp, potrivit prevederilor legiicontravenţionale, poate avea loc Cconducerea forţată în faţa instanţei de judecată a martorului saua victimei care se esc2ivează de la prezentareD #%, art.7%:'.

enţionăm, spre uimirea noastră, prevederile normei juridice indicate nu se referă lasubiectul activ al contravenţiei. 4ăptuitorul faptei contravenţionale ce comite cu vinovăţiecontravenţia nu poate fi supus Caducerii siliteD pentru a participa la e!aminarea cauzei.

0. Latura subiectivă ca element al conţinutului contravenţiei se referă la atitudinea psi2ică a contravenientului faţă de fapta săvîrşită şi urmările ei. "lementul principal al laturiisubiective este vinovăţia cu formele ei. ;a majoritatea contravenţiilor acest element constitutivare forma de intenţie, însă la unele fapte se poate întîlni şi culpa.

3upă cum sa menţionat deja, doctrina dreptului contravenţional nu conţine soluţii destabilire a laturii subiective, ca element constitutiv al contravenţiei comise de către persoana

juridică.Atitudinea psi2ică a făptuitorului (persoana fizică faţă de acţiunile sau inacţiunile sale şi

consecinţele acestora este formată din stări efective, cum sînt/ motivele sau mobilurile caredetermină comiterea faptei1 stări intelective, cum este atitudinea conştiinţei faţă de faptă, adicăvinovăţia1 stări volitive, cum este voinţa de a săvîrşi fapta şi scopul #*$, p.8*'.

)a element al laturii subiective, prin voinţa de a săvîrşi contravenţia se înţelege căfăptuitorul din iniţiativa sa proprie şi neconstrîns de nimeni a trecut la comiterea ei. >inovăţiaeste un semn principal al laturii subiective, care se manifestă în atitudinea psi2ică a făptuitoruluifaţă de fapta prejudiciabilă săvîrşită şi urmările acesteia.

4ormele de bază ale vinovăţiei sînt/ intenţia şi i#prudenţa. 8ntenţia este cea mai răspîndită formă a vinovăţiei atît în practica judiciară, cît şi în

legislaţie.

8ntenţia direct* se consideră numai în cazul în care persoana care a săvîrşit o contravenţieîşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile şi lea dorit #**, p.$9+'.

8ntenţia indirect* se consideră în cazul cînd persoana care a săvîrşit contravenţia îşi dădeaseama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei

prejudiciabile şi a admis în mod conştient survenirea acestor urmări. 8#prudenţa, la rîndul ei, are două forme/ inencrederea şi ncrederea e(agerat* n ine.@e consideră că fapta este comisă prin i#prudenţ*, forma inencrederea, atunci cînd

persoana prevede caracterul social periculos al acţiunii sau inacţiunii sale, prevede consecinţelesocial periculoase, însă nu le doreşte şi face tot posibilul pentru a le evita. n cazul sineîncrederii,

persoana, prevăzînd caracterul social periculos al faptei sale şi consecinţele acesteia (elementul

intelectiv, nu doreşte survenirea urmărilor (elementul volitiv.


16/17


17/17

1e&erinţe bibliogra&ice $. ulai )ostică. anual de drept penal. -artea generală. ucureşti/ "ditura A;;, $00:.*. orodac A. 3rept penal. )alificarea infracţiunilor. )2işinău/ 5tiinţa, $009.%. )odul contravenţional al Republicii oldova nr.*$8 din *7.$&.*&&8. onitorul =ficial al Republicii

oldova nr.%9 din $9.&$.*&&0, art. nr.$+. 3ata intrării în vigoare %$.&+.*&&0.7. Buţuleac >ictor. 6ratat de drept contravenţional. )2./ ".4.p.C6ipogr. )entralăD, *&&0.

+. itrac2e )onstantin. 3rept penal romFn. -artea gen/ 5ansa, $000.9. )onstantin 3răg2ici, >ictor )onstantin 3răg2ici, Adrian asilica. 3rept administrativ. "diţie revăzută şi adăugată. ucureşti/ ;umina ;e!, *&&7.$$. )odul penal al Republicii oldova/ comentariu. @ub red. Ale!ei arbăneagră. )2işinău/ )entrul de 3rept

al Avocaţilor, *&&%.$*. >edinaş >irginia. 3rept administrativ şi instituţii politicoadministrative. anual practic. ucureşti/

;umina ;e!, *&&*.$%. LMNMOPQ .S. TUVWXWYZ[\ZW]X^_ `[\]^ _Y`MOWQW ÔU^]\/ _. UOP [WUW_YQW ]Mh^] W \Q.

)2./ C"lena >. ictor. 3rept contravenţional ramură sau subramură a sistemului de drept în Republicaoldova. Revista C;egea şi viaţaD, martie, *&$$.$+. k\[\ .G. TUVWXWYZ[\ZW]X\P ^Z]_^YZ]_XX^YZ [\U\X ] / _. `^Y^W_. ]_[UO^]YQ/

ShU]^ [\O. XZ\, $080.$9. Gotca i2ai Adrian. 3rept contravenţional/ partea generală. ucureşti/ "ditas, *&&%.$:. qiclea Ale!andru. Reglementarea contravenţiilor. ucureşti/ ;umina ;e!, *&&%.$8. )ilibic 3orin. @tructura logicojuridică a contravenţiei. 3reptul contravenţional ca ramură distinctă a

sistemului de drept/ aterialele simpoz. şt. studenţesc univ. din % dec. *&$&red. şt./ >ictor Buţuleac. )2./ CHotograf -rimD @R;, *&$$, (p.9::* articolul.

$0. anda )omeliu. 3rept administrativ/ 6ratat elementar. ucureşti/ ;umina ;e!, *&&:.*&. )ostin ircea. Hoţiunea de conduită ilicită şi criteriile de determinare. Revista RomFnă de 3rept, $0:&.*$. _Z[^]\ .S., P`MX^]\ .S. Ô^]X^_ `[\]^. \YZ ^w\P. \YZ ^Y^_XX\P. _XWQ, WhU\XW_

]Z^[^_, WY`[\]O_XX^_ W U^`ÔX_XX^_. ^YQ]\/ [WY`[MU_XNWP, *&&$.

**. altag 3umitru. 6eoria răspunderii şi responsabilităţii juridice. )2./ I;

unele aspecte teoretice Şi aplicative privind conţinutul contravenţiei

Documents