Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Master Ingineria Informatiei si a Sistemelor de CalculUniversal Mobile Telecommunications Systems (UMTS)Coordonator:

Masterand:

Prof. dr. ing. Stefan Stancescu

Andreea HONCIUC

Cuprins

2Introducere n UMTS

2Arhitectura sistemului

6Accesul multiplu in UMTS

7Banda de frecventa

8Modulare si rata de date

10Modulatia downlink

10Modulatia uplink

10Rate de transfer UMTS

10Forward Error Decoding

11Quality of Service

14Concluzii

14REFERINTE

Introducere in UMTS

UMTS (Universal Mobile Telecommunications Systems) este un sistem de telefonie mobil 3G (Third Generation) i face parte din familia IMT-2000 (International Mobile Telecommunication 2000) a standardelor de comunicaii mobile de generaia a treia. [9] Cele trei standarde special definite pentru 3G sunt: UMTS sau W-CDMA (CDMA de banda larga), cdma2000 si TD-SCDMA (TDMA/CDMA cu sincronizare)

UMTS a fost iniial dezvoltat de ETSI, iar apoi a fost preluat de 3GPP (Third Generation Partnership Project). [9]

Sistemul UMTS reprezint o evoluie n servicii i n viteza de transfer de la a doua generaie la a treia generaie (3G) i consituie o cale real pentru dezvoltarea produselor i serviciilor multimedia. [10]

Sistemul UMTS a fost prevzut ca successor al sistemului GSM i se adreseaz unei creteri a cererii aplicaiilor mobile i Internet. [11]

Arhitectura sistemului

Elementele de reea ale sistemului UMTS sunt mprite n dou grupe. Prima grup corespunde reelei de acces radio, RAN (Radio Access Network), care suport toate funcionalitile radio. n cazul sistemelor UMTS, cu acces radio de tip WCDMA (Wide CDMA), se utilizeaz denumirea de UTRAN (UMTS Terrestrial RAN) sau UTRA. Cea de-a doua grup corespunde reelei centrale, CN (Core Network), care este responsabil de comutaia i de rutarea comunicaiilor spre reelele externe. Pentru a completa sistemul, se definete, de asemenea, terminalul utilizator UE (User Equipement). [5]

UTRAN este format din unul sau mai multe RNS-uri (Radio Network Subsystems), care la rndul lor sunt formate din staii de baz (Node Bs) i RNCuri (Radio Network Controllers). [4] Node B este o staie de baz, ce comunic cu UE prin interfaa WCDMA. RNC controleaz resursele radio. [5]

Reeaua de acces radio UTRAN ndeplinete mai multe categorii de funcii:

- funcii privind controlul accesului n sistem;

- funcii de criptare i de decriptare a informaiilor pe canalul radio;

- funcii de mobilitate;

- funcii lagate de controlul i managementul resurselor radio;

- funcii legate de serviciile difuzate. [8]

Reeaua Central (CN) este partea sistemului UMTS ce conecteaz UTRAN la reelele externe, cum ar fi PTSN (Public Switched Telephone Network) i Internet. [3]

Echipamentul de utilizator (UE) este format din USIM (UMTS Subscriber Identification Module) i echipamentul mobil, ME (Mobile Equipment). [5] Interfaa radio Uu reprezint punctul de legtur dintre terminalul mobil (UE) i reeaua UMTS.

Fig. 1: Arhitectuta UMTS

Arhitectura protocoalelor pe interfaa radio, structurat pe trei nivele, este prezentat n figura 1. [10]Nivelul fizic

Nivelul 1 (sau L1) se bazeaz pe tehnologia WCDMA. El interfaeaz cu subnivelul de control al accesului la mediu MAC (Medium Access Control) din nivelul 2 i nivelul de control al resurselor radio RRC (Radio Resource Control) din nivelul 3. De asemenea, ofer pentru MAC diferite canale de transport, iar MAC ofer diferite canale logice pentru RRC. Nivelul fizic este controlat de RRC. [9]Nivelul legtura de date

Nivelul 2 (sau L2) asigur servicii i funcionaliti ca MAC, RLC, protocolul de convergen a datelor n pachete PDCP (Packet Data Convergence Protocol) i controlul modurilor broadcast/multicast BMC (broadcast/multicast control). De observat c PDCP i BMC exist numai n planul informaiilor de utilizator (U-plane information).[9]Nivelul reea

n planul de control, nivelul 3 este partiionat n mai multe subnivele, din care subnivelul cel mai de jos este RRC. Aceasta asigur interfaa cu nivelul 2 i se termin n UTRAN.

Nivelul 3 (reea sau L3) asigur funcii pentru:

- managementul resurselor radio RRM (Radio Resource Management);

- controlul resurselor radio RRC;

- managementul mobilitii MM (Mobility Management);

- managementul conexiunilor CM (Connection Management);- controlul legturii logice LLC (Logical Link Control).[9]

Fig. 2 - Arhitectura protocoalelor pe interfaa radio [1]

Se poate afirma ca retelele UMTS sunt cu adevarat universale in sensul ca:

Sunt proiectate astfel incat sa acopere intreaga planeta; acest lucru se realizeaza prin combinarea unei componente terestre a serviciului (Terrestrial- UMTS) si a unei componente care ofera serviciul cu ajutorul comunicatiei prin satelit (Satellite- UMTS);

Sunt gandite in ideea oferirii unor servicii universale utilizatorilor (mult peste posibilitatile retelelor de telefonie mobila existente la ora actuala care permit doar comunicatii vocale si transferuri de date la viteze scazute);

Sunt proiectate avand in vedere mediul universal in care vor fi utilizate (incaperi, spatii deschise, locatii fixe, vehicule aflate in miscare).

Pentru ca serviciul sa aiba acoperire cu adevarat globala (chiar si pe caile maritime sau cele aeriene) este neaparata nevoie de existenta unei constelatii de sateliti (S- UMTS - Satellite UMTS) geostationari care sa asigure legaturile in aceste zone. Ca urmare, satelitii vor forma o parte integranta a retelelor UMTS, completand infrastructura terestra.

Trebuie spus ca trecerea de la retelele din a doua generatie (2G) operationale in ziua de azi spre infrastructura UMTS se face prin intermediul serviciului General Packet Radio Services (GPRS), care ofera oarecum un serviciu intermediar intre primele doua, permitand viteze de comunicatie mai ridicate (de la 56 Kbps la 114 Kbps) decat cele atinse in cazul retelelor 2G, dar neavand calitatea serviciilor si multitudinea aplicatiilor oferite de viitoarele retele 3G. [2]Nivelul aplicatie: este nivelul la care sunt stocate aplicatiile accesibile utilizatorului. In majoritatea cazurilor aplicatiile sunt incorporate in terminalele mobile si in serverele de aplicatii dedicate acestui scop. Deseori serverele de aplicatii sunt completate cu servere care gazduiesc baze de date cu continut aditional (sistemul de facturare, sistemul de administrare al retelei, administrarea performantei retelei, colectii de video-clipuri sau de stiri, etc.). Operatorii se pot diferentia unii fata de altii pe baza pachetelor de servicii unice pe care le ofera abonatilor la acest nivel. In plus, operatorii pot apela la firme specializate pentru dezvoltarea, rularea, sau depanarea acestor aplicatii, ceea ce duce la un numar foarte mare de aplicatii posibile oferite abonatilor retelei. Nivelul aplicatie este conectat la nivelul controlului de retea prin intermediul unor API-uri (Application Program Interface). [3]Nivelul control de retea: acest nivel include toate functiile necesare asigurarii unor servicii de calitate superioara pe diferite tipuri de retele. Diferitele tipuri retele pot fi privite ca si un set de domenii, fiecare dintre acestea avand in componenta servere de control care controleaza fiecare tip de retea in parte. Serverele de control administreaza apelurile si sesiunile de comunicatie intre utilizatori, asigura serviciile de securitate, sau indeplinesc alte functii similare cu acestea. Aceste domenii pot fi detinute de un singur operator sau de operatori individuali pentru fiecare domeniu sau grup de domenii. Nivelul control de retea contine si serverul HSS (Home Subscriber Server) care are un rol foarte important, devenind o entitate multidomeniu. Acesta poate administra autorizari, autentificari si poate administra locatii din toate domeniile prezente in reteaua respectiva. Legatura intre nivelul control de retea si nivelul conectivitate este realizat cu ajutorul protocoalelor GCP (Gateway Control Protocol). [3]Nivelul conectivitate: la acest nivel vorbim despre un mecanism de transport capabil de transportul oricarui tip de informatie prin intermediul conexiunilor vocale, de date sau ale fluxurilor multimedia. Arhitectura acestui nivel incorporeaza rutere sau comutatoare care directioneaza traficul, precum si echipamente care colecteaza date si informatii privind facturarea serviciului si asigura garantii cu privire la asigurarea unei bune calitati a serviciului.[3]Accesul multiplu in UMTS

Pentru UMTS au fost standardizate doua moduri de operare, unul pentru operatii pe frecvente duplex (FDD) si unul pentru operatii in benzi impare de frecvente in timp duplex (TDD). UMTS-FDD si UMTS-TDD difera nu doar in tehnicile de duplex, dar si in tehnicile de multi-acces. Se poate spune in general ca singurul mediu unde aceste doua sisteme difera este in nivelul fizic a stivei protocolului UTRA. [7]

Accesul multiplu a ambelor moduri este bazat pe acelasi tip de schema. Pentru realizarea functiilor periodice, timpul este divizat in ferestre de 10 ms fiecare. Durata unei ferestre corespunde duratei de 38400 chip-uri, rata de modulatii fiind deci 3.84 Mchip/s. Datorita utilizarii modulatiei QPSK cu 4 valori, un chip poarta informatia a doua chipuri, unul pentru ramura de faza a modulatiei si una pentru ramura de cuadratura. Fiecare fereastra este divizata in 15 slot-uri, fiecare corespunzand duratei a 2560 de chipuri. Durata unui chip este de 0.2604 micros. Optional, modul TDD poate fi operat si la o rata mai mica de chip.

Accesul multiplu pe interfata radio se poate face n dou moduri [4]:

- DS-CDMA de band larg cu duplex frecvential, WCDMA (FDD);

- DS-CDMA de band larg cu duplex temporal, WCDMA (TDD). [5]

Sistemul european UMTS, n varianta pentru retele terestre, utilizeaz pentru interfata radio WCDMA, in modul FDD benzile de frecvent [4]:- 1920-1980 MHz pentru downlink;

- 2110-2170 MHz pentru uplink.

Pentru interfata radio WCDMA n modul TDD s-au alocat benzile frecvent[4]:

- 1900-1920 MHz pentru downlink;

- 2170-2200 MHz pentru uplink.

Banda unui canal radio modulat QPSK este de 5 MHz , durata cadrului de 10 ms, numrul de sloturi temporare este 15, debitul chip de 3,84 Mcps sunt aceleasi att pentru modul FDD ct si pentru modul TDD. Difer factorul de mprstiere DL (Down Link)/UL (Up Link) de 512:4/256:4 la FDD respectiv 16:1/16:1 la TDD si rata de simbol pe purttoare 7,5/15kbps si 240/240 kbps respectiv pentru modul FDD si modul TDD. Numrul de canale radio n band

este de 12 la modul FDD si de 4 la modul TDD. [6]

n figura 3 sunt prezentate sloturile de pe o purttoare.

Fig. 3 Slot-urile de pe o purtatoare [6]

Distanta dintre dou purttoare este mare, de 4,2,..., 5 MHz (cu un rastru de 200 kHz) pentru ca s nu se produc interferente ntre canale. Canalele de transport, implementate pe canalele radio, sunt expandate spectral cu coduri de canalizare (spreading) si marcate cu coduri de mprstiere - amestecare (scrambling) pentru a permite identificarea UE sau a BS, n functie

de sensul transmisiei. [6]

Banda de frecventa

Spectrul de frecventa de 230 MHz alocat sistemelor 3G este divizat in doua benzi: 1885-2025 MHz si respectiv 2110-2200 MHz, din care 60 MHz in subbenzile 1980-2010 si respectiv 2170-2200 sunt rezervate componentei satelitare, iar restul de 170 MHz pentru componenta terestra. In zona europeana se preconizeaza utilizarea pentru componenta terestra a unui spectru de 155 MHz in modul urmator: un spectru de 2x60=120 MHz pentru comunicatii duplex prin divizare in frecventa FDD si doua subbenzi de 20 MHz si respectiv 15MHz pentru comunicatii duplex cu diviziune in timp TDD. [7]

[7]Modulare si rata de dateUTRAN foloseste tehnica QPSK de modulatie a datelor pe purtatoarea de frecventa. Imprastierea, adica cresterea benzii semnalului transmis peste valoarea benzii semnalului de informatie , se realizeaza prin multiplicare in doua etape cu secventa directa pe ambele canale I si Q. [8]

Intr-o prima etapa se folosesc coduri ortogonale pentru imprestiere cu scopul separarii utilizatorilor intre ei. Codul de imprastiere reprezinta canalul de transmisie. In modul FDD sunt sincronizate numai transmisiile unui acelasi Nod B sau ale unui acelasi UE; nu exista sincronizari ale transmisiilor intre Nodurile B ale aceluiasi RNC sau intre UE din aceeasi celula. In modul TDD sunt sincronizate transmisiile tuturor entitatilor ce participa la comunicatie.

Fiecare din canalele I si Q sunt supuse unei noi imprastieri prin multiplicare cu secventa directa folosind secvente de coduri pseudoaleatoare cu bune proprietati de autocorelatie. Nodurile B folosesc coduri diferite pentru reducerea interferentei intercelulare. Pe legatura inversa toate UE dintr-o celula folosesc acelasi cod, dar cu diverse decalari pentru ca semnalele sa poata fi separate de Nodul B cu care comunica.

UMTS utilizeaza o rata de chip de 3.84 Mcps pe o purtatoare de 5 MHz (efectiv se utilizeaza doar 3.84 MHz cu restul de banda actionand ca o protectie fata de frecventele adiacente). Din moment ce modulatia maxima in UMTS este QPSK , adica 1 bit pe simbol, facand ca throughput-ul maxim pentru o purtatoare de downlink de 5MHz sa fie 3.84 Mbps. In conditii radio potrivnice poate fi utilizat QPSK 1/3 (0.7 bits per simbol) cu pretul throughput-ului. [8]

Pentru a permite mai multor utilizatori sa acceseze purtatoare in acelasi moment de timp, utilizatorii sunt separati de codurile PN, ce permite utilizatorilor sa distinga semnalul lor unic si sa-i vada pe ceilalti ca pe un zgomot. Din moment ce semnalele celorlalti utilizatori contribuie la cresterea zgomotului, controlul puterii este un factor foarte important.

Codurile OVSF (OVSF=Orthogonal Variable Spreading Factor Codes) permit fiecarui utilizator sa acceseze un cod unic ce este ortogonal cu alte coduri ce sunt transmise. Pentru downlink factorii de imprastiere utilizati in UMTS sunt: 4, 8, 16, 32, 64, 128 si 256. Daca un cod din arbore este utilizat, toate codurile de dedesubt sunt mai pot fi utilizate.

Cel mai inalt factor de imprastiere utilizat in UMTS este SF=8, ce corespunde cu rata de bit a utilizatorului de 384 kbps. Rata de voce in intregime este pe SF=128, adica un maxim de 128 de convorbiti simultane pe o purtatoare de 5 MHz.

Fig. 4 Rata de date, factorul de imprastiere, schema de codare [8]

Au fost luate in considerare unele caracteristici in momentul in care s-a decis formatul de modulatie utilizat de UMTS. Acestea sunt: este necesar sa se asigure ca datele sunt purtate in siguranta pe spectrul disponibil si de aceea maxima utilizare este realizata pe spectrul disponibil si deci capacitatea sistemului este maximizata.

schema de modulatie trebuie sa fie aleasa pentru a asigura efieicnta amplificatorului de putere RF . Prin activarea amplificatorului de putere sa fie maximizat, se consuma mai putina baterie pentru aceeasi putere transmisa.

formatul modulatiei trebuie ales astfel incat sa evite interferenta radio cauzata de alte echipamente electronice aflate in imediata apropiere. Deoarece formatele uplink si downlink au cerinte diferite, formatul exact pentru modulatie este oarecum diferit si el.

Schemele de modulatie pentru uplink si downlink desi usor diferite utilizeaza formatul Phase Shift Keying. Acest format aduce un plus de eficienta fata de alte formate.PSK:

Phase shift Keying, PSK este o forma de modulatie utilizata in particular pentru transmisia de date. Ofera practic o cale efectiva de transmitere a datelor. Prin alterarea numarului de stari diferite de faza ce pot fi adoptate, viteza datelor pot fi obtinute printr-un anumit canal ce poate fi marit, dar cu costul scaderii rezistentei la zgomot.

Modulatia downlink

Formatul modulatiei UMTS pentru downlink este mult mai simplu decat cel folosit la uplink. Downlink-ul utilizeaza modulatia in cuadratura PSK, adica QPSK.

Modulatia QPSK utilizata in downlink este utilizata cu controlul timpului multiplexat si cu sirul de date. In timp ce timpul multiplexat ar putea fi o problema in uplink, unde transmisia in acest format ar genera interferente in sistemele audio locale, acesta nu este relevant in downlink unde Nodul B asigura inexistenta problemei legate de interferenta. [11]Modulatia uplink

Desi uplink-ul utilizeaza doua canale separate astfel incat transmitatorul nu cauzeaza interferente pe liniile audio. Cele doua canale sunt obtinute prin aplicarea datelor codate ale utilizatorului in faza de inceput In sau I a modulatorului DQPSK, si datele de control ce au fost codate utilizand un cod diferit de intrarea cuadraturii Q a modulatorului. [11]Rate de transfer UMTS

Potrivit specificatiilor standardului UMTS volumul de date obiectiv pentru throughput este 600-700 kbit/s per 5MHz purtatoare de frecventa. Cu UMTS utilizatorul unui serviciu este alocat unui canal fizic cu rata de transmisie a datelor ce poate fi selectat din sistem. Ce este de notat este faptul ca throughput-ul maxim apare ca fiind cel mai inalt cu canale de 64 sau 128 kbit/s, atingand aproximativ 570 kbits. Rata de date de 2Mbit pentru utilizatori este bazata pe simplificarile motivationale de publicitate. Este adevarat ca o rata de date de 2Mbit este posibila pentru o purtatoare de 5MHz, dar doar daca un utilizator comunica si exista o mica interferenta si dispersie de timp a semnalului pe calea radio. Din pacate este rar intalnit acest caz. Intreaga rata de date disponibila per purtatoare este divizata intre utilizatori. [10]Forward Error Correction

Din pacate legaturile wireless sunt sunt atat fiabile ca legaturile fixe. Nu e vreo exceptie sa existe rata de eroare de bit de 10-3 sau chiar 10-2. Acest lucru semnifica faptul ca fiecare un bit din 1000 sau 100 de biti este achizitionat incorect. Utilizand un pachet de dimensiune 512 bytes implica faptul ca niciun pachet nu va fi achizitionat corect. Pentru a impiedica aceasta problema, UMTS suporta doua tipuri de coduri de corectie de erori de tip forward (FEC):codarea convolutionala si codarea turbo. Codarea de erori de tip forward adauga biti redundanti pe partea transmitatorului, ce face posibil decodarea cadrului fara erori pe partea receptorului. Utilizand acest cadre de coduri se poate totusi primi corect cand canalul are o rata de eroare de bit de 10-1. Codarea turbo este curent una din cele mai sofisticate codari de tip forward error correction disponibila. [2]Quality of Service

Serviciile retelei sunt considerate ca fiind de la sursa la destinatie (end-to-end) , insemnand practic de la un echipament terminal la un alt echipament terminal. Un serviciu sursa destinatie poate avea o anumita calitate a serviciului (QoS) ce este furnizata utilizatorului unui serviciu de retea. Utilizatorul decide insa daca este satisfacut de calitatea oferita sau nu.

Practic QoS reprezinta un set de cerinte ce trebuie satisfacut astfel incat aplicatia sa poate fi livrata clientului atat la un nivel cantitativ, cat si la unul calitativ. Calitatea serviciilor in UMTS este data de asa numitul QoS Bearer Service si include aspecte ca si controlul semnalizarii, probabilitatea pachetelor pierdute, banda de frecventa garantata, controlul traficului si functionalitatea de management a calitatii serviciilor. [4]

Arhitectura UMTS Bearer Service este afisata in imaginea de mai jos, fiecare serviciu dintr-un anumit nivel ofera serviciile sale individuale utilizand servicii furnizate de nivelurile de mai jos.

Fig 5. Arhitectura UMTS QoS [4]

Aplicatiile sunt clasificate in patru tipuri de QoS bazate pe traficul generat [4]:

clasa conversational (voce, video-conferinta) clasa streaming (video streaming) clasa interactiva (Web browsing, jocuri) clasa background (download-ul email-urilor din background)

Aceste clase sunt caracterizate de rata de bit maxim garantata, dimensiunea maxima a pachetului, intarzierea transferului sau de prioritatea in trafic. Aceste caracteristici sunt detaliate in tabelul de mai jos.Clasa de traficClasa Conversationala

Real TimeClasa Streaming

Real TimeClasa Interactiva

Best EffortClasa Background

Best Effort

Caracteristici fundamentale- Mentine relatia timp (variatie) intre entitatile de informatie a fluxului-bidirectional

- Model conversational (intarziere slaba si riguroasa)- Mentine relatia timp (variatie) intre entitatile de informatie a fluxului

- unidirectional-model de raspuns la cerere

- mentine continutul sarcinii- bidirectional

--destinatia nu asteapta datele intr-un anumite moment- mentine continutul sarcinii- unidirectional

Example de aplicatiivocestreaming videoNavigare webtelemetrie, email

Fig. 6 Clasele UMTS QoS [4]

Lista atributelor UMTS Bearer Service : clasa de trafic ('conversational', 'streaming', 'interactiv', 'background')

rata de bit maxima (kbps)

rata de bit garantata (kbps)

ordinul de livrare (y/n)

dimensiunea SDU maxima (octeti)

formatul informatiei SDU (bits)

rata de eroare SDU

rata de eroare a bitului Residual

livrarea SDU-urilor eronate (y/n/-)

intarzierea in transfer (ms)

gestionare prioritatii in trafic

prioritatea in alocare/dezalocare SDU = Service Data Unit

Diverse servicii si diverse calitati ale unui aceluiasi serviciu se obtin prin alegerea adecvata a numarului de ferestre din cadru si a valorii factorului de imprastiere alocate pentru comunicatie. Pentru valori mici ale factorului de imprastiere se poate utiliza la receptie detectia simultana a semnalelor dintr-o fereastra reducandu-se astfel efectul interferentei intracelulare. Numarul ferestrelor de timp dintr-un cadru alocate unui sens de comunicatie este variabil in functie de intensitatea traficului, permitand preluarea eficienta a traficului asimetric. Solutiile oferite la acest nivel se pot baza pe transmisii ATM (Asynchronous Transfer Mode) sau IP (Internet Protocol). Este destul de clar ca pe termen lung rolul protocolului ATM, ca si tehnologie de transport, va scadea considerabil, lasand din ce in ce mai mult teren transmisiei IP ca si tehnologie predominanta. [4]Concluzii

UMTS ofera atit comutatie de inalta calitate cat si transmisii de date la o viteza ridicata cu ajutorul carora se pot utiliza servicii multimedia si servicii Internet. Aceste servicii includ servicii personalizate precum serviciile de informare, de business, de comunicare, educationale, servicii de telemetrie, financiare precum si servicii de video telefonie.

Avantajele utilizatorilor

Servicii mobile atractive si personalizate pentru utilizatorii rezidentiali si business

Aparate noi multimedia atractive

Transport de date la viteze inalte de pina la 2 Mbit/s

Servicii ireprosabile independente de locatia operatorului

Aspect unitar al tuturor serviciilor - VHE (Virtual Home Environment)

Avantaje ale operatorilor

Acces rapid la date pentru aplicatiile multimedia, conexiunile la internet/intranet, biroul mobil, servicii bancare.

Generarea de profit si diferentierea prin noi servicii

Servicii suplimentare, de exemplu serviciile preplatite

Noi oportunitati de afaceri pentru furnizorii deja existenti sau potentiali in domeniul aplicatiilor mobile de date

UMTS poate fi combinat cu GSM si in viitor cu alte interfete radio precum WLAN si EDGE

utilizare mai eficienta a resurselor retelei

REFERINTE[1] E. Marza, Radiocomunicaii mobile, EOU, Timioara, 2001

[2] S. Halunga-Fratu, O. Fratu, D. N. Vizireanu, Sisteme de comunicaie cu

acces multiplu cu diviziune n cod (CDMA), ETF, Bucuresti, 2000

[3] ***, Digital Multiple Access Techniques

http://www.seas.upenn.edu/~tcom510/AdobeFiles_pdf/ch2.2.pdf

[4] ***, http://www.soc.staffs.ac.uk/rac1/mobile%20computing/mobile_computing.doc

[5] ***, Chapter 9 Multiple Access Protocols,

http://cpk.auc.dk/~tatiana/Courses/ComSys2/Chapter9.pdf

[6] ***, 1 An Introduction to Wireless Mobile Internet,

http://media.wiley.com/product_data/excerpt/8X/04708446/047084468X.pdf

[7] J. Pollonen, Quality of Service Based Admission Control for WCDMA

Mobile Systems, Helsinki, 2001

[8] I. Bicaku, N. Lefeuvre, P. Lungaro, T. Nguyen, Wireless Networks, 2002

[9] N. G. Mansvelt, An Examination of FDD and TDD on the UMTS Air

Interface, TELKOM SA, Pretoria, South Africa

[10] Emmanuel Jeker, UMTS: La 3ime Gnration Prsentation Personelle,

decembrie 2002, http://www.tcom.ch/Tcom/team/ELS/presentations/UMTS.pdf

[11] Tektronix, UMTS Protocols and Protocol Testing,

http://www.iec.org/online/tutorials/acrobat/umts.pdf

[12] Pastore Americo, Services et applicationes UMTS, iulie 2001,

UE

UTRAN

CN

Interfata Uu (radio)

Interfata Iu

16

_1337103936.vsd

PHY

MAC

RLC

RRC

PDCP

BMC

PLAN DE UTILIZATOR

Canale fizice

Canale de transport

Canale logicede trafic

Canale logicede control

Stabilirea conexiunii

Semnalizareapurttorilor radio

Navigare Internet

SMS broadcast

PLAN DE CONTROL

L3

L2

L1