universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi … major al acestui studiu este de a evalua percepţia...
TRANSCRIPT
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
1
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Ing. Coteţ Alina Carmen (căs. Farcău)
TEZĂ DE DOCTORAT
PhD THESIS
MANAGEMENTUL CALITĂŢII PRODUSELOR
ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ
(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)
FOOD QUALITY MANAGEMENT OF FOODS BY PLANT
ORIGIN
(SUMMARY OF Ph.D. THESIS)
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE
Cluj-Napoca
2011
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
2
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................. 6
PARTEA I. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU..................................... 7
CAPITOLUL 1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII……………………............ 7
1.1.Conceptul extins de calitate……………………………………………...………… 7
1.1.1. Orientări privind definirea calităţii………………………...………….......... 7
1.1.2. Factorii calităţii. Funcţiile calităţii…………………………………..…....… 7
1.1.3.Dimensiuni ale calităţii produselor alimentare………………….................... 7
1.2. Abordările managementului calităţii………………………………..……………... 8
1.2.1. Istoricul managementului calităţii ................................................................. 8
1.2.2.Conceptului de management al calităţii. Funcţiile managementului
calităţii……………………………………………………………………………..
9
1.2.3. Definirea și implementarea sistemului de management al calităţii…............ 9
1.3. Problema alimentară………………………………………………………………. 10
1.3.1. Aspecte cantitative ale problemei alimentare………………………………. 10
1.3.2.Aspecte calitative ale problemei alimentare.................................................... 10
1.3.2.1.Funcţiile produsului alimentar. Produsele vegetale în alimentaţie……. 10
1.4. Infrastructura internaţională, europeană şi naţională pentru evaluarea şi certificarea
conformităţii şi calităţii……………………………………………………................... 11
1.4.1. Politici privind calitatea şi securitatea alimentară………………………….. 11
1.4.2. Nivel mondial……………………………………………………….…….... 11
1.4.3. Nivel european………………………………………………………..…….. 12
1.4.4. Nivel naţional……………………………………………………………..... 12
1.4.5. Politica naţională a calităţii. Impactul implementării sistemului de management al
calităţii in industria alimentară……………………………………...........................
12
PARTEA A II-A. MATERIAL ŞI METODĂ ....................................................... 13
CAPITOLUL 2. AREALUL CERCETĂRII……………………………………. 13
2.1. Regiunile de dezvoltare ale României...................................................................... 13
2.1.1. Delimitare geografică………………………………………………………. 13
2.1.2. Elemente de eterogenitate............................................................................... 13
2.2. Regiunea de dezvoltare nord-vest............................................................................. 13
2.3. Judeţul Satu Mare. Prezentare generală…………………………………………… 14
2.3.1. Cadrul natural................................................................................................. 14
2.3.2. Date demografice………………………………………………………..….. 14
2.3.3. Sănătate: protecţie socială şi sistemul de pensii……………………………. 15
2.3.4. Educaţie…………………………………………………………………….. 15
2.3.5. Sistemul bancar…………………………………………………………….. 15
2.3.6. Transportul……………………………………………………………….. 15
2.3.7. Telecomunicaţii şi servicii de mesagerie rapidă…………………….……. 15
2.3.8. Hoteluri şi restaurante……………………………………………………... 16
2.3.9. Economia judeţului………………………………………………………… 16
2.3.9.1. Industria şi evoluţia producţiei industriale………………………....... 16
2.3.9.2. Agricultura……………………………………………………………. 16
2.3.9.3. Turism…………………………………………………………………. 16
2.3.9.4. Forţa de muncă………………………………………………………... 16
2.4. Centrele de cercetare/Centrele Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu
Mare………………………………………………………………….............................. 17
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
3
CAPITOLUL 3. METODELE DE CERCETARE……………………………... 18
3.1. Documentarea …………………………………………………………………….. 18
3.2. Ancheta ………………………………………………………………………….... 18
3.2.1. Obiectivele cercetării………………………………………………………. 18
3.2.2. Documentarea prealabilă asupra arealului studiat…………………………. 18
3.2.3. Determinarea eşantionului…………………………………………………. 18
3.2.4. Determinarea tehnicilor de anchetă………………………………………… 20
3.2.5. Crearea instrumentelor de lucru……………………………………………. 20
3.2.6. Echipa de anchetatori……………………………………………………….. 20
3.2.7. Ancheta pilot (testarea şi adaptarea instrumentului de lucru)……………… 20
3.2.8. Calendarul de desfăşurare…………………………………………………... 20
3.2.9. Culegerea datelor…………………………………………………………… 20
3.2.10. Crearea bazei de date……………………………………………………… 21
3.2.11. Analiza informaţiilor……………………………………………………… 21
PARTEA A III-A. REZULTATE ŞI DISCUŢII ……………………………….. 23
CAPITOLUL 4. DIAGNOZA MEDIULUI CERCETAT…………………… 23
4.1. Profilul respondenţilor …………………………………………………………… 23
4.1.1. Sexul respondenţilor……………………………………………………….. 23
4.1.2. Vârsta respondenţilor……………………………………………………….. 24
4.1.3. Mediul de domiciliu al respondenţilor……………………………………… 25
4.1.4. Naţionalitatea respondenţilor……………………………………………….. 25
4.1.5. Religia respondenţilor………………………………………………………. 26
4.1.6. Status principal al respondenţilor…………………………………………... 27
4.1.7. Nivelul de educaţie al respondenţilor………………………………………. 27
4.1.8. Venitul respondenţilor……………………………………………………… 28
4.2. Obiceiurile alimentare ale respondenţilor ………………………………………… 29
4.3. Percepţia consumatorului asupra calităţii…………………………………………. 31
4.4. Instituţii şi organizaţii implicate în asigurarea calităţii produselor alimentare…… 38
CAPITOLUL 5. CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL CALITĂŢII PRODUSELOR
ALIMENTARE…………………………………………………
42
5.1. Influenţa sexului respondenţilor asupra consumului de alimente ……………….. 42
5.2. Influenţa vârstei respondenţilor asupra consumului de alimente…………………. 42
5.3. Influenţa mediului de domiciliu al respondenţilor asupra consumului de alimente. 44
5.4. Influenţa nivelului de educaţie al respondenţilor asupra consumului de alimente.. 46
5.5. Influenţa venitului lunar al respondenţilor asupra consumului de alimente……… 49
5.6. Percepţia asupra riscului pentru sănătate…………………………………………. 51
5.7. Disponibilitatea de a cheltui………………………………………………………. 54
CONCLUZII………………………………………………………………………….
56
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 59
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
4
CONTENTS
INTRODUCTION…………………………………………………………………… 6
PART I. STAGE OF KNOWLEDGE IN DOMAIN………………………. 7
CHAPTER 1. QUALITY MANAGEMENT………………………………….. 7
1.1.Extended concept of quality……………………………………………………….. 7
1.1.1.Guidelines for defining quality………………………………………………. 7
1.1.2.Quality factors. Quality features…………………………………………….. 7
1.1.3. Dimensions of quality food products……………………………………….. 7
1.2. Quality management approaches………………………………………………….. 8
1.2.1. History of quality management……………………………………………... 8
1.2.2. Quality management concept. Quality management functions……………..
9
1.2.3. Defining and implementing quality management system………………….. 9
1.3. Food problem………………………………………………………………………. 10
1.3.1.Quantitative aspects of the food problem…………………………………… 10
1.3.2. Qualitative aspects of the food problem……………………………………. 10
1.3.2.1. Functions of food. Eating vegetable products………………………… 10
1.4. Infrastructure international, european and national assessment and certification of
compliance and quality ………………………………………………………………… 11
1.4.1. Food quality and safety policies……………………………………………. 11
1.4.2.Worldwide…………………………………………………………………… 11
1.4.3. European level………………………………………………………………. 12
1.4.4. National level………………………………………………………………... 12
1.4.5.National quality policy. The impact of implementing quality management system
in food industry………………………………………………………………….
12
PART II. MATERIAL AND METHOD ……………………………….. 13
CHAPTER 2. RESEARCH ARE………………………………………………… 13
2.1. Romania's development region …………………………………………………… 13
2.1.1. Geographical delimitation………………………………………………….. 13
2.1.2. Elements of heterogeneity………………………………………………….. 13
2.2. Northwest region development……………………………………………………. 13
2.3. Satu Mare Country. Overview……………………………………………………. 14
2.3.1. Natural environment……………………………………………………….. 14
2.3.2. Demographics……………………………………………………………… 14
2.3.3. Health: social protection and pensions…………………………………… 15
2.3.4. Education…………………………………………………………………… 15
2.3.5. Banking…………………………………………………………………… 15
2.3.6. Transport………………………………………………………………….. 15
2.3.7. Telecommunications and instant messaging services……………………… 15
2.3.8. Hotels and restaurants…………………………………………………….. 16
2.3.9. County Economy…………………………………………………………. 16
2.3.9.1. Industry and the evolution of industrial production…………………. 16
2.3.9.2. Agriculture…………………………………………………………….. 16
2.3.9.3. Tourism………………………………………………………………... 16
2.3.9.4. Workforce…………………………………………………………… 16
2.4. Research Centres/Local Centres for Payment and Intervention Agency for Agriculture
Satu Mare…………………………………………………………………. 17
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
5
CHAPTER 3. RESEARCH METHODS………………………………………. 18
3.1. Documentation……………………………………………………………………. 18
3.2. Investigation……………………………………………………………………….. 18
3.2.1. Research objectives…………………………………………………………. 18
3.2.2. Preliminary documentation to the study area………………………………. 18
3.2.3. The sample determination………………………………………………….. 18
3.2.4. The investigative techniques determination……………………………….. 20
3.2.5. Creating working instruments………………………………………………. 20
3.2.6. The investigators……………………………………………………………. 20
3.2.7. The pilot survey (instrument testing and adaptation of work)……………. 20
3.2.8. Deployment calendar……………………………………………………….. 20
3.2.9. Data collection……………………………………………………………… 20
3.2.10. Creating database………………………………………………………….. 21
3.2.11. Data analysis……………………………………………………………….. 21
PART III. RESULTS AND DISCUSSION……………………………… 23
CHAPTER 4. ENVIRONMENTAL DIAGNOSIS INVESTIGATED……… 23
4.1. Respondent profile………………………………………………………………… 23
4.1.1. Respondents gender…………………………………………………………. 23
4.1.2. Age of respondents………………………………………………………….. 24
4.1.3. Respondents' home environment……………………………………………. 25
4.1.4. Nationality of respondents…………………………………………………... 25
4.1.5. Religion of respondents……………………………………………………... 26
4.1.6. Main Status of respondents…………………………………………………. 27
4.1.7. Education level of respondents……………………………………………… 27
4.1.8. Income respondents…………………………………………………………. 28
4.2. Food habits of respondent………………………………………………………….. 29
4.3. Consumer perceptions of quality ………………………………………………….. 31
4.4. Institutions and organizations involved in food quality assurance………………… 38
CHAPTER 5. RESEARCH ON THE IMPACT OF FOOD QUALITY…………..
42
5.1. The influence of respondents gender on food consumption……………………….. 42
5.2. The influence of respondents age on food consumption………………………….. 42
5.3. The influence of respondents home environment on food consumption…………. 44
5.4. The influence of respondents education level on food consumption……………… 46
5.5. The influence of respondents monthly income on food consumption……………. 49
5.6. Perception of health risk…………………………………………………………… 51
5.7. Willingness to spend………………………………………………………………. 54
CONCLUSIONS…………………………………………………………….............. 56
BIBLIOGRAPHY…………………………………………………………………… 59
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
6
INTRODUCERE
Niciodată ca în prezent nu s-a acordat o atât de mare importanţă alimentaţiei
umane. În ultimii ani, un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei alimentaţie-
calitate-boală precum şi relaţiei alimentaţie-cantitate-criză alimentară, în speranţa că
se va putea elabora o tactică alimentaţie-sănătate. Problema a depăşit acum limitele
ştiinţifice căpătând valenţe politice, economice, cu implicaţii sociale care, în cadrul
unui concept alimentar unitar, decid strategia nutriţională, starea de nutriţie şi de
sănătate.
Lucrarea analizează mai multe aspecte (balanţa alimentaţie-sănătate, aspecte
legate de materiile prime, tehnologii, reglementari tehnice şi legislative, procesare,
depozitare, opinii, cerinţe şi aşteptări ale consumatorului), astfel încât în final să se
poată determina factorii de natură umană, materială, instituţională şi științifică
implicaţi în obţinerea şi în final în consumul unor produselor alimentare de calitate.
Obiectivul major al acestui studiu este de a evalua percepţia consumatorului
asupra modului în care managementul influenţează calitatea produselor alimentare.
Prezenta cercetare analizează modul în care elementele/procesele unui sistem de
management al calităţii - responsabilitatea managementului, managementul resurselor,
realizarea produselor/serviciilor, măsurare, analiză și îmbunătățire, aplicate de-a
lungul lanţului alimentar contribuie la obţinerea unor produselor alimentare de
calitate, precum şi modul în care, consumul alimentar este influenţat anumiţi factori.
Metoda folosită pentru culegerea datelor a fost ancheta, iar ca instrument de
cercetare a fost folosit chestionarul. Fundamentarea, creearea şi pretestarea
instrumentului de cercetarea a avut în vedere identificarea eventualelor erori de
fundamentare a întrebărilor, precum şi determinarea modalităţilor optime de
implementare a chestionarului astfel încât atingerea obiectivelor să fie realizată.
Pe baza informaţiilor din chestionarele aplicate în judeţul Satu Mare, judeţ care
a reprezentat arealul cercetării studiului propus, s-a realizat baza de date. Arealul
cercetat a fost împărţit în şase centre de cercetare/unităţi teritoriale, centre care au
acoperit întreaga suprafaţă a judeţului şi care s-au suprapus cu centrele locale ale
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare, instituţie care a
contribuit la realizarea studiului. A fost realizată o baza de date în programul SPSS
v17, pentru fiecare centru de cercetare în parte şi pentru întreg arealul cercetat, bază
care a facilitat analiza ulterioară a informaţiilor oferite de chestionar.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
7
PARTEA I.
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
Capitolul 1
MANAGEMENTUL CALITĂŢII
1.1. CONCEPTUL EXTINS DE CALITATE
1.1.1. Orientări privind definirea calităţii
Calitatea este o noţiune cu care se operează astăzi în toate domeniile. În
literatură se găsesc multe definiţii ale calităţii, marea lor majoritate neavând
importanţă practică. De-a lungul timpului noţiunea de calitate a fost interpretată de
mulţi filosofi, începând cu Aristotel, trecând prin filosofia clasică germană şi ajungând
la curentele filosofice contemporane. Definiţiile clasice ale calităţii formulate de
diverşi cercetători în domeniu, reflectă necesitatea definirii clare a acestui indicator
global.
1.1.2. Factorii calităţii. Funcţiile calităţii
Realizarea calităţii este un proces complex, colectiv, cu caracter de
management şi care se realizează cu participarea a numeroşi factori, care se
intercondiţionează şi se integrează în producţie. Dimensiunile calităţii sunt influenţate
de o serie de factori intrinseci şi extrinseci (Luning, 2002). Aceştia sunt: securitatea
produsului şi aspecte legate de sănătate, proprietăţi senzoriale şi termenul de
valabiltate, fiabilitatea şi convenienţa produsului, caracteristicile sistemului de
producţie, aspecte legate de mediul înconjurător, aspecte referitoare la marketing.
Calitatea are un caracter complex şi dinamic şi înglobează un ansamblu de
caracteristici tehnico-funcţionale, economice, sociale, psiho-senzoriale, care împreună
satisfac într-un anumit grad nevoia socială la un moment dat şi într-un anumit loc.
Funcţiile pe care le îndeplineşte calitatea sunt (Olaru, 1995):
Funcţia tehnică;
Funcţia economică;
Funcţia socială.
1.1.3. Dimensiuni ale calităţii produselor alimentare
Pornind în abordarea calităţii, J.M. Juran (Juran şi Gryna, 1973), sublinia faptul
că "fundamentul pe care este construită calitatea îl constituie caracteristicile calităţii".
El defineşte caracteristicile calităţii ca reprezentând "orice dimensiune, proprietate
chimică sau organoleptică care conferă produsului atributul de a fi corespunzător
pentru utilizare. Alte caracteristici sunt durata serviciului, fiabilitatea,
mentenabilitatea".
Caracteristicile (dimensiunile) calităţii sunt clasificate în mod diferit în
literatura de specialitate. În raport cu natura şi efectul pe care îl au în procesul de
utilizare, caracteristicile de calitate se grupează în: caracteristici tehnice, caracteristici
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
8
de disponibilitate, caracteristici psiho-senzoriale, caracteristici economice,
caracteristici sociale.
1.2. ABORDĂRILE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII
1.2.1. Istoricul managementului calităţii
Noţiunea principală cu care se operează astăzi în domeniul managementului
este aceea de calitate. Cu toate că noţiunea de calitate a fost interpretată de mulţi
filosofi, începând cu Aristotel, studiul experienţei productive şi al teoriei producţiei
creează impresia că doar astăzi calitatea a ajuns un cuvânt la modă. În realitate
conceptual de calitate îşi are originile din cele mai vechi timpuri.
Evoluţia managementului calităţii poate fi redată prin următoarea reprezentare
grafică (Figura 1.).
Figura1. Istoricul managementului calităţii
Sursa: Prelucrare după (20, 2002)
Evoluţia conceptului de calitate cu siguranţa nu se va opri în această etapă.
Numeroase întreprinderi şi instituţii, încearcă prin eforturi speciale să realizeze
produse şi servicii apreciate pe piaţă. Pieţele de desfacere vor fi câştigate de unităţi
care vor realiza produse de calitate şi la preţuri cât mai mici. Este deci normal ca
succesul să fie de parte celor care, pe lângă aplicarea tehnologiilor conştient elaborate
şi planificate, îşi vor organiza producţia după sisteme noi şi moderne de asigurare a
calităţii.
Abordarea stastatistică a calităţii calităţii
Siguranţă statistică Calitatea în locul costului
Îmbunătăţire
Prevenire
Managementul calităţii totale TQM
Asigurarea calităţii AQAP, GP codes
ISO
HACCP
1930
1950
1960
1970
1980
1990
2000
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
9
1.2.2. Conceptul de management al calităţii. Funcţiile managementului
calităţii
Sistemul de management al calității (SMC) este definit ca fiind un sistem de
management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește
calitatea (44, 2006).
Conform seriei ISO 8402/95 managementul calităţii reprezintă ansamblul
activităţilor funcţiei generale de management care determină politica în domeniul
calităţii, obiectivele şi responsabilităţile în cadrul sistemului calităţii prin mijloace
cum ar fi: planificarea, controlul, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii.
1.2.3. Definirea și implementarea sistemului de management al calităţii
Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a elaborat standarde
pentru Sistemul de Management al Calităţii (SMC) începând din anul 1987, sub forma
seriei de standarde ISO 9000:1987. Acestea au fost revizuite de mai multe ori, iar
ultima revizuire majoră a fost în anul 2000, creându-se seria ISO 9000:2000. ISO a
aprobat o revizuire minoră, ISO 9001:2008, în 14 octombrie 2008, incluzând în
special modificări gramaticale pentru ușurarea traducerii standardului în alte limbi.
După revizuirile din anii 2000 și 2006, principalele standarde din familia ISO
9000, adoptate și de România prin Asociația de Standardizare din România (ASRO)
sunt :
SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii
fundamentale și vocabular;
SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calității. Cerințe;
SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calității. Linii directoare
pentru îmbunătățirea performanțelor.
Pentru implementarea unui SMC pe baza familiei de standarde ISO 9000 este
necesar să se utilizeze și alte standarde pentru anumite activități complementare, de
exemplu:
SR EN ISO 19011:2003 - Linii directoare pentru auditarea sistemelor de
management al calității și/sau mediului;
SR EN ISO/TR 10013:2003 - Linii directoare pentru documentația sistemului
de management al calității;
SR EN ISO 10015:2000 - Managementul calității. Linii directoare pentru
instruire.
Cerințele pentru sistemele de management al calității sunt specificate în
standardul SR EN ISO 9001:2008. Aceste cerințe sunt generale și aplicabile
organizațiilor din orice sector industrial sau economic, însă nu sunt cerințe pentru
produse.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
10
1.3. PROBLEMA ALIMENTARĂ
O opinie răspândită spune că dacă produsele alimentare ar fi echitabil şi
corect repartizate pe glob, atunci nu ar mai exista oameni înfometați (Dima și
Diaconescu, 2005). Multitudinea dovezilor arată că eliminarea foametei şi malnutriţiei
ar putea salva milioane de vieţi anual. Extinderea foamei şi malnutriției afectează
performanţa economică nu numai la nivel de familie şi de individ, ci şi de naţiune.
Impactul economic al unor deficienţe de substanaţe minerale fost calculat de către
profesorul-economist Joy Ross şi epidemiologul Susan Horton (Ross şi Horton, 1998).
El a fost măsurat în valoarea productivităţii pierdute pe cap de locuitor şi în procent
din Produsul Intern Brut (PIB). Studiile efectuate au arătat că, în unele ţări anemia stă
la baza reducerii produsului intern brut (PIB) cu 0.5%-1.8%.
1.3.1. Aspecte cantitative ale problemei alimentare
Banca japoneză de investiţii Nomura a elaborat un raport de cercetare care
detaliază ţările care ar putea fi afectate cel mai tare criză alimentară. Indexul Nomura -
Nomura’s Food Vulnerability Index (NFVI) este calculat in functie de 3 indicatori:
Produsul Intern Brut nominal pe cap de locuitor în dolari SUA la cursul de
schimb pe piaţă.
ponderea cheltuielilor pentru hrana din consumul total al gospodăriei.
exporturile nete de alimente ca procent din PIB.
Indexul Nomura ordonează (47, 2010), 80 de ţări expuse la criza alimentară
mondială. Indexul Nomura a plasat România pe locul 12 în lume din punct de vedere
al vulnerabilității la criza alimentară, în pofida faptului că ţara noastră ocupă locul 25
în lume din punctul de vedere al suprafeței terenurilor arabile şi, teoretic, ar putea
asigura hrana pentru 130 de milioane de oameni.
1.3.2. Aspecte calitative ale problemei alimentare
Calitatea produselor alimentare este în strânsă legătură cu îmbunătăţirea stării
de sănătate a populaţiei, potenţialul de dezvoltare economică a ţării, cu reducerea
pierderilor şi alterarea alimentelor. În prezent, la nivel mondial, calitatea alimentelor
este afectată de reducerea cantității şi calităţii materiilor prime, de operațiile de
procesare, de operaţiile post-procesare, precum şi de comportamentul consumatorilor.
1.3.2.1. Funcţiile produsului alimentar. Produsele vegetale în alimentaţie
Rolul produsului alimentar în hrănirea şi asigurarea stării de sănătate a
populaţiei se realizează printr-o serie de funcţii care se manifestă pe mai multe planuri
şi care sunt în strânsă interdependenţă cu structura, compoziţia chimică şi proprietăţile
alimentului.
A. Funcţia nutritivă-FN = f(P,L,G,SM,V,E,A)
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
11
P - conţinutul de proteine din compoziţie
L - conţinutul de lipide din compoziţie
G - conţinutul de glucide din compoziţie
SM - conţinutul de săruri minerale din compoziţie
V - conţinutul de vitamine din compoziţie
E - conţinutul de enzime din compoziţie
A - conţinutul de apă din compoziţie
B. Funcţia plastică-FP = f(P,L,G,SM)
C. Funcţia energetic-FE = f(G,L,P)
D. Funcţia catalitică-FC = f(E,P,V,SM)
E. Funcţia de protecţie şi sanogeneză-FPS = f(P,G,L,V,SM)
F. Funcţia terapeutică
FT = f(G,L,P,SM,V,E,A)
G. Funcţia psihosenzorială şi estetică-FPE = f(G,L,P,SM,Pg,A,Amb)
Pg - conţinutul de pigmenţi
Amb - estetica ambalajului
1. 4. INFRASTRUCTURA INTERNAŢIONALĂ, EUROPEANĂ ŞI NAŢIONALĂ
PENTRU EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA CONFORMITĂŢII ŞI CALITĂŢII
1.4.1. Politici privind calitatea şi securitatea alimentară
Problema alimentară mondială rezultă din jocul a numeroase contradicţii din
sfera producţiei şi distribuţiei bunurilor alimentare, contradicţii determinate, la rândul
lor, de un ansamblu de fenomene complexe – economice, sociale şi politice –
specifice ţărilor şi regiunilor lumii. Proiectele de dezvoltare vizând o alimentaţie
adecvată sunt cele care aduc beneficii unui segment extins de populaţie, care
contribuie la reducerea inegalităţii veniturilor şi au şanse să ducă la îmbunătăţirea
sănătăţii şi calităţii vieţii celor deficitari din aceste puncte de vedere. În acest context,
recunoaşterea existenţei unei probleme alimentare, precum şi conştientizarea
implicaţiilor şi riscurilor pe care nerezolvarea acesteia le poate induce asupra stării de
sănătate a populaţiei pe termen scurt, mediu şi lung, s-au materializat în intensificarea
eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici alimentare şi nutriţionale al
căror scop general îl constituie salvgardarea dreptului fiecărui individ de a avea acces
permanent la hrana necesară unei vieţi active şi sănătoase.
1.4.2. Nivel mondial
Un rol central în rezolvarea problemei alimentare pe plan mondial revine
Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cadrul căreia au fost create organisme şi instituţii cu
atribuţii în domeniul agroalimentar şi al sănătăţii, reprezentative fiind FAO – ONU
pentru Alimentaţie şi Agricultură şi OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Atât
acţiunile individuale, cât şi colaborarea, cooperarea dintre aceste instituţii, au avut
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
12
drept consecinţă adoptarea treptată a unor căi practice, fundamentate ştiinţific, în
vederea rezolvării eficiente a ecuaţiei populaţie – alimentaţie.
1.4.3. Nivel european
Grupul de lucru C.E.E./ONU pentru standardizarea produselor alimentare şi
îmbunătățirea calității urmărește, prin activitatea sa, promovarea dezvoltării
industriale şi comerciale prin încurajarea armonizării internaționale a standardelor şi a
reglementarilor tehnice, prin eliminarea şi reducerea progresivă a obstacolelor tehnice
din calea comerțului şi prin promovarea cooperării științifice şi tehnologice, graţie
elaborării politicilor de standardizare şi activităților conexe.
1.4.4. Nivel naţional
În România este recunoscut rolul organismului de standardizare (ASRO –
Asociaţia de Standardizare din România), de acreditare (RENAR - Asociaţia de
Acreditare din România). La acestea se adaugă Biroul Român de Metrologie Legală.
1.4.5. Politica naţională a calităţii. Impactul implementării sistemului de
management al calităţii in industria alimentară
Scopul politicii naţionale a României în domeniul calităţii ar trebui să fie
plasarea factorului uman pe unul dintre primele locuri în cadrul procesului decizional.
Pentru a aduce avantaje întregii societăţi , competitivitatea trebuie să creeze un plus de
bunăstare atât pentru consumator, cât şi pentru angajat. În vederea realizării acestui
obiectiv, reprezentanţii partenerilor sociali tradiţionali – organizaţiile sindicale,
organizaţiile patronale şi Guvernul – ca şi reprezentanţii organizaţiilor profesionale,
ale celor ce fac parte din infrastructura sistemului naţional al calităţii, ai agenţilor
economici şi ai altor organizaţii vor coopera cu reprezentanţii Sistemului Naţional
pentru Managementul Calităţii şi cu cei ai Sistemului Naţional pentru Protecţia
Consumatorilor, în vederea elaborării şi implementării politicilor şi strategiilor din
domeniul calităţii, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
13
PARTEA a II-a
MATERIAL ŞI METODĂ
Capitolul 2
AREALUL CERCETĂRII
2.1. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI
2.1.1. Delimitare geografică
Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create
în anul 1998 pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să
adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu
diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în
domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ,
neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt
unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord
liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile
PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici
regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale
regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la
UE, în 2007. România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția
geografică în țară: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru,
București și Ilfov.
2.1.2. Elemente de eterogenitate
Regiunile de dezvoltare ale României nu sunt diferite doar din punctul de
vedere al numărului de judeţe din care sunt compuse, ci şi ca densitate şi număr de
localităţi. Însă, în ceea ce priveşte distribuţia suprafeţei României între cele 8 regiuni,
se poate remarca faptul că, exceptând Regiunea Bucureşti – Ilfov (care abia ocupă
aproximativ 1% din suprafaţa la nivel naţional), distribuţia este relativ omogenă,
fiecare regiune ocupând o pondere între 12-16%, singura regiune care coboară cu
puţin sub 3 milioane de hectare fiind Regiunea Sud Vest Oltenia.
2.2. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza
legii 151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a
administraţiilor publice locale, dar nu este momentan o unitate administrativ-
teritorială şi nu are personalitate juridică. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest include
6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Salaj.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
14
Suprafaţa regiunii este de 34.159 km2, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării
şi ocupând locul 4 între cele 8 regiuni de dezvoltare (129, 2011), cu o populaţie totală
de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unitaţi administrativ-teritoriale: 6
judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii 398 comune şi 1.823 de sate (49, 2011).
Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având graniţe atât cu Ungaria şi
Ucraina cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din România.
2.3. JUDEŢUL SATU MARE. PREZENTARE GENERALĂ
2.3.1. Cadrul natural
Judeţul Satu Mare este situat în zona de contact a Câmpiei Tisei cu Carpaţii
Orientali şi Podişul Someşan, între 47°23’ şi 48°0,6’ latitudine nordică şi 22°18’ şi
23°37’ longitudine estică, fiind delimitat, spre est de judeţul Maramureş, spre sud –
est de judeţul Sălaj, spre sud de judeţul Bihor, spre vest de graniţa de stat cu Ungaria,
iar spre nord de graniţa de stat cu Ucraina.
Suprafaţă totală a judeţului este de 4.418 km2, reprezentând 1,85% din teritoriul
ţării (locul 36 între judeţe) (52, 2011).
După destinaţie şi utilizare, suprafaţa totală a judeţului de 441.785 ha este
utilizată ca teren agricol în proporţie de 71,87 %, iar suprafaţa arabilă reprezintă
50,17% reflectând ponderea mare a terenurilor agricole respectiv arabile în economia
funciară a judeţului (53, 2011).
2.3.2. Date demografice
Judeţul Satu Mare numără 364597 locuitori (1,69% din totalul populaţiei
României). Organizarea administrativ‑teritorială a judeţului Satu Mare cuprinde
municipiile Satu Mare – reşedinţă de judeţ şi Carei, oraşele Negreşti‑Oaş, Tăşnad,
Livada şi Ardud, precum şi 57 de comune constituite din 226 sate. Densitatea
populaţiei este de 82,4 locuitori/ km2 (52, 2011).
Structura pe sexe a populaţiei relevă o uşoară predominare numerică a
populaţiei feminine – 187631 persone, faţă de 176966 persoane de sex masculin.
Populaţia urbană este de 172797 persoane, iar populaţia rurală este de 191800
persoane.
Cei 364597 locuitori ai judeţului Satu Mare reprezintă 1,69% din populaţia
României, gradul de urbanizare este de 47,39% (52, 2011), cu aproape 8 procente sub
nivelul naţional, iar gradul de feminizare depăşeşte 50% un procent aproximativ
similar cu cel naţional.
Structura pe naţionalităţi, conform recensământului din 2002 se prezintă
astfel: 58,8% români, 35,2% maghiari, 1,0% germani, 3,7% rromi şi 0,3% alte
naţionalităţi. Din punct de vedere al structurii confesionale, datele aceluiaşi
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
15
recensământ arată că 50,6% din populaţia judeţului este de religie ortodoxă, 18,0%
romano catolică, 17,9% reformată, 8,0% greco catolică, iar 4,7% de alte religii.
2.3.3. Sănătate: protecţie socială şi sistemul de pensii
Sistemul de sănătate la nivel de judeţ este organizat prin intermediul a două
organisme publice: Direcţia de sănătate publică şi Casa de asigurări sociale: rolul
acesteia este de a administra fondurile asiguraţilor sociali.
2.3.4. Educaţie
Conform datelor Consiliului Judeţean Satu Mare (51, 2011 ), sistemul educativ
se compune din 504 unităţi de învăţământ. Învăţământul superior este reprezentat prin
3 universităţi particulare situate înSatu Mare şi prin 3 unităţi de învăţământ public.
Învăţământul se desfăşoară în trei limbi: română, maghiară şi germană.
2.3.5. Sistemul bancar
Majoritatea instituţiilor bancare care îşi desfăşoară activitatea în România au
sucursale şi în judeţul Satu Mare, în care efectuează atât operaţiuni interne cât şi
internaţionale.
2.3.6. Transportul
Aeroportul Internaţional Satu Mare are în acest moment o situaţie
dezavantajată, existând doar curse către Timişoara prin curse ale companiei CarpatAir
şi curse către Bucureşti ale companiei Tarom putând totodată să primească curse
charter (interne şi internaţionale) de pasageri sau de mărfuri. Reţeaua de drumuri a
judeţului este bine dezvoltată, şosele principale DN 19A către Zalău – Cluj –
Bucureşti, respectiv Baia Mare – Dej – Bistriţa – Suceava şi DN 19 către Oradea –
Arad – Timişoara, realizând legăturile cu principalele oraşe din ţară, precum şi cu
puncte de trecere al frontierelor cu Ucraina, Ungaria şi Iugoslavia. Pe teritoriul
judeţului Satu Mare sunt 220 km linie de cale ferată (care este deservită de 52 de staţii
şi halte), pe care se desfăşoară atât trafic de persoane cât şi de mărfuri.
2.3.7. Telecomunicaţii şi servicii de mesagerie rapidă
În judeţ predomină centralele telefonice digitale cu acces internaţional direct.
În prezent, serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate la 60% din gospodării, 67% în
mediul urban, respectiv la 33% în mediul rural (50, 2011).
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
16
2.3.8. Hoteluri şi restaurante
În judeţ există mai multe capacităţi de cazare şi restaurante, în majoritatea
acceptându-se cărţi de credit Visa, Master Card, Eurocard. Numărul de structuri
turistice cu funcţiune de cazare este de 44, iar a celor cu funcţiune de alimentaţie
publică este de 40 (123, 2011).
2.3.9. Economia judeţului
Economia judeţului Satu Mare, caracterizată drept o economie industrial -
agrară, specializată în industrie alimentară, textilă, construcţii de maşini şi în producţia
de mobilier, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în plină ascensiune.
2.3.9.1. Industria şi evoluţia producţiei industriale
Centrul economic şi financiar al judeţului este municipiul Satu Mare. Alte
repere administrative - municipiul Carei, oraşele: Negreşti-Oaş, Tăşnad, Ardud,
Livada. Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor situează judeţul Satu Mare în primele
20 ale ţării. Industria şi construcţiile sunt ramurile care contribuie cel mai mult la
crearea PIB-ului (36%), urmate de ramura serviciilor (34%) şi de agricultură,
silvicultură şi exploatare forestieră (30%) (50, 2011).
2.3.9.2. Agricultura
Agricultura este un domeniu important al economiei judeţului cu posibilităţi
mari pentru o viitoare dezvoltare durabilă. Potenţialul agricol, suprafeţe mari de
terenuri agricole, rezultate bune obţinute la anumite culturi, pondea importantă din
populaţia ocupată, oferă oportunităţi reale de investiţii.
2.3.9.3. Turism
Judeţul Satu Mare prezintă un mare potenţial turistic, insuficient valorificat
până în prezent. Astfel, turismul balnear este legat de existenţa apelor minerale şi
termale din zonele Satu Mare, Tăşnad, Carei, Bixad, Turţ Băi, Băile Puturoasa, Valea
Măriei, Beltiug, Acâş.
Turismul rural, precum şi cel etnografic întruneşte condiţii de practicare în
zona Codru şi în Ţara Oaşului.
2.3.9.4. Forţa de muncă
Populaţia activă ocupată, de 146 mii persoane, reprezintă 64,5%, din care
aproape jumătate lucrează în agricultură (44,7%) şi peste un sfert în industrie
(26,8%). Urmează ca pondere populaţia ocupată în comerţ (8,3%), cea din învăţământ
(4,7%), cea din sectorul sanitar (3,5%), cea din transporturi (3,6%) şi cea din
construcţii (2,3%) .
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
17
2.4. Centrele de cercetare/Centrele Locale ale Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare
Studiul a fost aplicat în judeţul Satu Mare, concomitent, în 6 centre ale
judeţului, centre care au fost împărţite conform structurii organizatorice a Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare – instituţie care a sprijinit realizarea
cercetării. Studiul s-a desfăşurat în paralel cu Campania de primire a cererilor de plată
pentru schemele - măsurile de sprijin pe suprafaţa 2011, campanie care a fost lansată
la 1 martie 2011.
Figura 2. Localizarea Centrelor de cercetare/Centrelor Locale ale Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare
Centrul nr. 1-Ardud are arondate un număr de 9 comune şi oraşul Ardud,
fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 1-Ardud reprezintă
aproximativ 21,03% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori
reprezintă aproximativ 8,97% din întreaga populaţie a judeţului.
Centrul nr. 2-Carei are arondate un număr de 13 comune şi municipiul Carei,
fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 2-Carei reprezintă aproximativ
19,16% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori reprezintă
aproximativ 15,06% din întreaga populaţie a judeţului.
Centrul nr. 3-Livada are arondate un număr de 8 comune şi orasele Livada şi
Negreşti Oaş, fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 3-Livada
reprezintă aproximativ 17,84% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de
locuitori reprezintă aproximativ 17,78% din întreaga populaţie a judeţului.
Centrul nr. 4-Satu Mare are arondate un număr de 14 comune şi municipiul
Satu Mare, fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 4-Satu Mare
reprezintă aproximativ 21,19% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de
locuitori reprezintă aproximativ 44,01% din întreaga populaţie a judeţului. Centrul nr.
4-Satu Mare este cel mai mare centru atât în ceea ce priveşte populaţia cât şi suprafaţa.
Centrul nr. 5-Tăşnad are arondate un număr de 6 comune şi oraşul Tăşnad,
fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 5-Tăşnad reprezintă
aproximativ 12,3% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori
reprezintaă aproximativ 5,58% din întreaga populaţie a judeţului.
Centrul nr. 6-Turţ are arondate un număr de 8 comune, fiecare cu localităţile
aferente. Ca suprafaţa Centrul nr. 6-Turţ reprezintă aproximativ 8,71% din suprafaţa
judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori reprezintă aproximativ 8,57% din
întreaga populaţie a judeţului.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
18
Capitolul 3
METODELE DE CERCETARE
3.1. DOCUMENTAREA
Documentarea ştiinţifică este un concept cu conţinut complex care include trei
forme: documentarea bibliografică, documentarea directă şi consultarea specialiştilor.
3.2. ANCHETA
Dintre cele cinci metode fundamentale de investigare a fenomenelor în cadrul
ştiinţelor socio-economice (experimentul, observaţia, analiza documentelor, interviul
şi ancheta) (Rotariu şi Iluţ, 1997), utilizate în acest caz pentru studierea practică a
influenţei managementului asupra calităţii produselor alimentare de origine vegetală,
s-a recurs la anchetă, deoarece a fost considerată a fi cea mai potrivită, atât din punct
de vedere al eficacităţii, cât şi din punct de vedere al eficienţei pentru scopul propus în
cadrul acestei lucrări.
3.2.1. Obiectivele cercetării
Obiectivul major al acestui studiu este de a evalua percepţia consumatorului
asupra modului în care managementul ca știință influențează calitatea produselor
alimentare, precum şi modul în care anumiţi factori de natură endogenăşi exogenă
influenţează consumul deproduse alimentare.
3.2.2. Documentarea prealabilă asupra arealului studiat
Documentarea prealabilă a avut ca scop identificarea şi studierea surselor de
informare cu caracter general şi, ulterior, a surselor de informare cu caracter specific,
pentru determinarea caracteristicilor judeţului cercetat.
În acest scop au fost consultate bazele de date şi buletinele statistice ale
Institutului Naţional de Statistică a României, pentru observarea seriilor de timp a
unor indicatori cu relevanţă pentru cercetare precum şi date furnizate de Agenţia de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare. Au mai fost studiate documente
accesabile de pe site-urile autorităţilor locale ale judeţului şi ale fiecărei comune a
judeţului.
3.2.3. Determinarea eşantionului
Grupul ţintă este reprezentat de locuitorii judeţului Satu Mare împărţiţi în cele 6
zone ale judeţului, zone care acoperă întreg teritoriu judeţului (zone stabilite şi
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
19
denumite în capitolul precedent: Centrul nr. 1-Ardud, Centrul nr. 2-Carei, Centrul
nr.3-Livada, Centrul nr. 4-Satu Mare, Centrul nr. 5-Tăşnad, Centrul nr. 6-Turţ).
Eşantionul a fost format prin alegerea aleatoare a subiecţilor din populaţia
totală. Astfel, la baza calculului au stat date privind populaţia judeţului Satu Mare de
la 1 ianuarie 2011, date ale Institutului Naţional de Statistică din România, precum şi
date colectate de pe site-urile oficiale ale primăriilor judeţului. Baza calculului o
reprezintă populaţia judeţului Satu Mare, pe categorii de vârstă.
Pentru stabilirea volumului eşantionului, s-a ales metoda sondajului simplu,
nerepetat caracteristică alternativă, pentru o eroare limită relativă de 3% şi o
probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. Seria statistică privind distribuţia
populaţie după caracteristica sex arată în felul următor:
187631176966
01
unde 1 este valoarea atribuită caracteristicii sex, varianta masculin, iar 0 este
valoarea atribuită caracteristicii sex, varianta feminin.
Eroarea limită în formă absolută a fost calculată potrivit formulei (Merce şi
Merce, 2010):
03,0100
13
100
XRmaxx
~
x~
(1)
unde x~ este eroarea limită în formă absolută,
x~R eroarea limită în formă
relativă, iar max
X valoarea maximă a caracteristicii.
Volumul eşantionului (n) a fost determinat pe baza dispersiei:
)1(2
xpp (2)
unde 2
x reprezintă dispersia, p reprezintă media persoanelor de sex masculin.
Fiind vorba de date grupate după o caracteristică alternativă, media este egală
cu frecvenţele relative:
48,0364597
176966
N
Np
j
i (3)
iar dispersia:
25,0)48,01(*48,0)1(2
ppx
(4)
Volumul eşantionului se calculează după următoarea relaţie (Merce, Merce şi
Dumitraş, 2010):
persoane 1062 persoane 08,1062
341013
25,0*)96,1()03,0(
25,0*)96,1(
)1(*
)1(*
2
2
2
2
2
2
N
ppk
ppkn
x
(5)
unde n reprezintă volumul eşantionului, iar k limita probabilităţi de garantare.
Cele 1062 persoane cuprinse în eşantion trebuie să aibă aceeaşi structură în
eşantion ca şi în populaţia originară.
În consecinţă, structura pe centre/unitate teritorială a celor 1062 de persoane
incluse în eşantion s-a determinat prin ponderarea numărului total de persoane cu
structura procentuală a grupului ţintă.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
20
3.2.4. Determinarea tehnicilor de anchetă
În cadrul cercetării, tehnica de anchetă la care s-a recurs (Rotariu şi Iluţ, 1997),
a fost tehnica anchetei individuale, prin chestionarea pe rând, în particular, a fiecărui
respondent.
3.2.5. Crearea instrumentelor de lucru
Ca instrument principal de lucru a fost ales chestionarul, luându-se în
considerare avantajele oferite de utilizarea acestuia -obţinerea unor informaţii unitare
care oferă posibilitatea codificării răspunsurilor pentru analiza lor ulterioară, relativa
sa uşurinţă în aplicare etc.
3.2.6. Echipa de anchetatori
Operatorii care au asigurat buna desfășurare a anchetei au fost salariaţii proprii
ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare, personal de execuţie
din centrele județene/locale, responsabili cu preluarea cererilor din campania 2011.
3.2.7. Ancheta pilot (testarea şi adaptarea instrumentului de lucru)
Anchetă pilot (constând într-o pre-anchetă pentru testarea chestionarului) s-a
desfășurat în cadrul centrului de cercetare/unităţii teritoriale - Centrul nr. 5-Tăşnad,
unde fiecare dintre cei 5 operatori a primit un număr de 10 chestionare. Acestea au
fost aplicate în cadrul ședințelor de informare a fermierilor referitoare la Campania de
primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă 2011,
ședințe care au avut loc în fiecare localitate arondată centrului local Tăşnad în luna
februarie 2011.
3.2.8. Calendarul de desfăşurare
Ancheta s-a desfășurat concomitent în cele şase centre locale în perioada
februarie-aprilie 2011.
3.2.9. Culegerea datelor
Culegerea propriu-zisă a constat, în acelaşi timp, în aplicarea chestionarelor de
către personalul APIA grupului ţintă, în paralel cu depunerea cererilor pentru
Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe
suprafaţă 2011, dar şi prin completarea chestionarului direct de către persoanele
intervievate.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
21
3.2.10. Crearea bazei de date
Baza de date a fost realizată în format SPSS v 17 prin codificarea prealabilă a
informaţiilor. Codificarea a urmărit anticiparea tuturor răspunsurilor posibile
răspunsuri şi omogenizarea lor astfel încât să ofere posibilitatea unei analize unitare a
instrumentului de lucru.
3.2.11. Analiza informaţiilor
Prelucrarea datelor din baza de date s-a realizat cu ajutorul Programului SPSS ,
utilizându-se diverse metode statistice care să releve corelaţiile dintre fenomene,
precum şi cauzalitatea acestora care să se regăsească în raportul de anchetă redactat la
finalul cercetării.
În vederea analizei şi interpretării datelor colectate pe baza anchetei s-a apelat
la următorii indicatori şi metode de reprezentarea a datelor statistice:
Indicatorii relativi de structură arată ponderea unităţilor din clasa (grupa) i în
totalul populaţiei cercetate.
100f ;100*fsau 1f ;
)(
jj
(j)
j
j
jj
jN
N
N
Nf (6)
unde: fj – frecvenţa relativă, Nj – numărul unităţilor din grupa j, N – volumul
populaţiei cercetate
Valoarea medie este un parametru care rezumă şi reprezintă ansamblul de
valori observate ale unei caracteristici prin intermediul unei funcţii adecvate a acelor
valori. Dacă observaţiile asupra caracteristicii X au condus la variantele: x1, x2, … xN,
iar funcţia care reprezintă parametrul este (x), atunci valoarea medie este soluţia
proprietăţii determinate a caracteristicii (Merce, Merce şi Dumitraş, 2010):
)](...)()([)(*21 N
xxxxN (7)
Valoarea medie se poate determina ca medie armonică, medie geometrică,
medie aritmetică, medie pătratică.
Media aritmetică reprezintă o modalitate fundamentală de determinare a valorii
medii, frecvent utilizată în practica prelucrărilor statistice. Ea se foloseşte, de regulă,
pentru calculul valorii medii, în cazul seriilor de repartiţie, construite cu frecvenţe
absolute sau relative.
Relaţia de calcul a valorii medii, ca medie aritmetică, se deduce în baza
proprietăţii determinante a caracteristicii după cum urmează (Merce, 2010):
- în cazul seriilor cu frecvenţe absolute
k
j
j
j
jj
k
j
j
N
N
NxNx
1
k
1j
j
k
1j1
*x
X
şi **
(8)
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
22
- în cazul seriilor cu frecvenţe relative
j
k
j
j
k
j
j
k
j
j
f
fxfx
*xx
şi *
1
j
11
(9)
Tabelul statistic pe grupe este un tabel în care colectivitatea este prezentată pe
grupe după o singură caracteristică. Totodată caracterizarea subiectului se face cu
ajutorul a două sau mai multe predicate.
Criteriul Hi-patrat are o largă sferă de aplicabilitate, fiind în egală măsură
aplicabil atât pentru distribuţiile numerice cât şi pentru cele nenumerice. Mai este
numit, din aceste motive, şi test al frecvenţelor. Utilizat în general ca test al
normalităţii, el este frecvent aplicat şi pentru verificare legăturii dintre două
caracteristici şi chiar pentru aprecierea intensităţii legăturii prin calculul coeficienţilor
de contingenţă de tip Pearson.
Dacă factorul X nu ar influenţa în nici un fel caracteristica Y, atunci structura
populaţiei pe clasele lui X ar fi aproximativ aceeaşi cu structura marginală
unidimensională după caracteristica rezultativă (Y) (Merce, Merce şi Dumitraş, 2010)
n
n
n
ni
j
ij
(10)
Rezultă că, într-o asemenea ipoteză, teoretic, frecvenţele ar trebui să fie:
n
nnn
ij
ij
(11)
În fond, testul Hi-pătrat, ca test de asociere, îşi propune a demonstra că între
structura frecvenţelor observate (ij
n ) şi structura frecvenţelor teoretice ( *
ijn ) există
diferenţă semnificativă şi că, implicit, între caracteristicile cercetate este o relaţie de
determinare semnificativă.
Utilizarea testului, presupune determinarea variabilei Pearson de forma (Merce,
şi Merce, 2009):
C
2 ij ij
2
ijji
n n
n
(12)
Această valoare se compară cu cea teoretică pentru o probabilitate de eroare de
0,05 (5%) şi numărul gradelor de libertate corespunzător:
Dacă 2
;05,0
2
gC , atunci se poate aprecia că între cele două variabile există o
legătură. Intensitatea legăturii se determină cu ajutorul coeficientului de contingenţă a
lui Pearson după formula (Merce, Merce şi Dumitraş, 2010):
2
2
nc
cC
(13)
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
23
PARTEA a III-a
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Capitolul 4
DIAGNOZA MEDIULUI CERCETAT
Chestionarul a fost conceput astfel încât să includă diverse tipuri de întrebări,
care să ajute la identificarea într-o primă etapă a profilului respondenţilor, apoi la
identificarea importanţei şi rolului produsului alimentar pe de-o parte în alimentaţia
umană, precum şi a importanţei şi rolului acestuia în cadrul mediului social, cultural şi
economic. În acelaşi timp, în cadrul acestui capitol s-au determinat caracteristicile
comparative ale fiecăruia dintre cele 6 centre de cercetare/unităţi administrative din
cadrul judeţului inclus în arealul cercetat. În vederea unei viziuni unitare asupra
prezentării informaţiilor, detalierea interpretării la nivel de centru de cercetare/unitate
administrativă va respecta structura studiului de diagnoză la nivel general.
4.1. PROFILUL RESPONDENŢILOR
4.1.1. Sexul respondenţilor
Dintre cele 1111 chestionare aplicate la nivelul arealului studiat, şi care au fost
validate la finalul anchetei, 579 respondenţii au fost de sex feminin, şi 532 au fost
completate pe baza răspunsurilor intervievaţilor de sex masculin.
Figura 3. Structura respondenţilor în funcţie de sex
Atât la nivelul general - la nivelul întregului eşantionului cercetat, precum şi la
nivelul fiecărui centru de cercetare/unitate teritorială, procentul populaţiei de sex
42
44
46
48
50
52
54
Judet/Country Centrul nr.1-
Ardud/Center no. 1
Ardud
Centrul nr. 2-
Carei/Center no. 2
Carei
Centrul nr. 3-
Livada/Center no. 3
Livada
Centrul nr. 4-Satu
Mare/Center no. 4
Satu Mare
Centru nr. 5-
Tasnad/Center no. 5
Tasnad
Centrul nr. 6-
Turt/Center no. 6
Turt
47.88
46.4647.06
47.6748.41 48.78
47.92
52.12
53.5452.94
52.3351.59 51.22
52.08
(%)
Bărbaţi /Male Femei / Female
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
24
feminin şi implicit al populaţiei de sex masculin este foarte apropiat de procentajul
judeţului (51,46% populaţie de sex feminin, 48,54% populaţie de sex masculin (129,
2011)), ceea ce dovedeşte că eşantionul a fost corect stabilit.
4.1.2. Vârsta respondenţilor
Potrivit scopului anchetei, s-au preferat persoanele din toate categoriile de
vârstă, cea mai tânără având 14 ani, iar cea mai în vârstă 85 ani. S-au inclus în
eşantion diverse persoane, neţinând cont de un interval anume de vârstă, pentru a se
putea determina analizele multicriteriale în funcţie de vârstă.
Figura 4. Distribuţia în funcţie de vârstă a respondenţilor
Repartiţia în funcţie de vârstă a respondenţilor atât la nivel general, cât şi la
nivelul fiecări centru de cercetare/unitate teritorială în care a fost aplicat chestionarul,
oferă posibilitatea observării faptului că se confirmă curba lui Gauss a distribuţiei
normale, ceea ce dovedeşte că eşantionul a fost corect stabilit.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
25
4.1.3. Mediul de domiciliu al respondenţilor
Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Satu Mare (52, 2011), 172797
persoane, locuitori ai judeţului Satu Mare au domiciliul în mediul urban, iar 191800
persoane au domiciliul în mediul rural, ceea ce reprezintă un procent de 47,39%
locuitori cu domiciliu în mediul urban şi un procent de 52,61% locuitori cu domiciliu
în mediul rural.
Eşantionul anchetat respectă structura populaţiei originare, în ceea ce priveşte
preponderenţa respondenţilor cu domiciliul în mediul rural, atât la nivel general cât şi
la nivelul fiecărui centru de cercetare în parte.
Figura 5. Structura respondenţilor în funcţie de domiciliu
4.1.4. Naţionalitatea respondenţilor
Repartiţia în funcţie de naţionalitate a respondenţilor atât la nivel general, cât şi
la nivelul fiecări centru de cercetare/unitate teritorială în care a fost aplicat
chestionarul, respectă aceleaşi proporţii. Totodată însă, structura respondenţilor în
funcţie de naţionalitate oferă posibilitatea observării faptului că persoanele de
naţionalitate română, au fost mai receptive şi au manifestat interes pentru studiu, lucru
demonstrat de procentul mare (aproximativ 69,4% respondenţilor de naţionalitate
română la nivel general şi la nivelul fiecări centru de cercetare/unitate teritorială), faţă
de procentul persoanelor de naţionalitate română, locuitori ai judeţului Satu Mare
(58,8% români (52, 2011)).
48.24 48.48 48.82 49.23
47.7848.78
46.88
51.76 51.52 51.18 50.77
52.2251.22
53.12
434445464748495051525354
Judet/Country Centrul nr. 1-
Ardud/Center
no. 1 Ardud
Centrul nr. 2-
Carei/Center no.
2 Carei
Centrul nr. 3-
Livada/Center
no. 3 Livada
Centrul nr. 4-
Satu
Mare/Center no.
4 Satu Mare
Centrul nr. 5-
Tasnad/Center
no. 5 Tasnad
Centrul nr. 6-
Turt/Center no.
6 Turt
%
Urban /Urban Rural/Rural
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
26
Figura 6. Structura respondenţilor în funcţie de naţionalitate
4.1.5. Religia respondenţilor
Fiecare centru de cercetare/unitate teritorială în care a fost aplicat chestionarul,
prezintă specificităţi în ceea ce priveşte apartenenţa la o anumită religie, specificităţi
derivate din influenţa factorilor geografici (judeţul Satu Mare este delimitat spre vest
de graniţa de stat cu Ungaria, iar spre nord de graniţa de stat cu Ucraina) factorilor
sociali, istoriei şi culturii. Structura eşantionului indică clar faptul că religia ortodoxă
înregistrează procentul cel mai mare în cadrul structurii confesionale, fapt înregistrat
şi la nivelul populaţiei originare-judeţul Satu Mare.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
27
4.1.6. Status principal al respondenţilor
Dintre cele 1111 chestionare aplicate în arealul format din cele 6 centre de
cercetare/unităţi teritoriale un număr de 83 respondenţi au fost elevi/studenţi, 117
respondenţi cu statut casnic(ă), 42 şomeri înregistraţi/șomeri neînregistrţi, 126
pensionari, 10 persoane în incapacitate de mucă, 570 respondenţi care lucreză cu carte
de muncă, 74 respondenţi care lucreză pe cont propriu, 29 patroni, 31 respondenţi care
lucreză cu ziua sau la negru, 11 respondenţi care nu au răspuns, 18 care au considerat
că au un alt status, decât cel enumerat în întrebare (concediu de maternitate, ţăran).
4.1.7. Nivelul de educaţie al respondenţilor
Un element considerat important pentru descrierea profilului respondenţilor se
referă la nivelul de educaţie al grupului ţintă. La nivelul judeţului doar un număr
foarte redus, 1,8% dintre cei intervievaţi nu au finalizat nici o formă de învăţământ,
15,84% au finalizate doar studiile elementare (şcoala primară), 45,81% dintre cei care
au răspuns au studii medii, iar respondenţi cu studii superioare înregistrează, la rândul
lor, 36,55 % din totalul respondenţilor.
6051.11 47.15
56.7940 44.89
52.8243.12
0
20
40
60
80
Fără studiiNo formal education
Studii elementare
Elementary education
Studii mediiMedium studies
Studii superioare
University education
%
Judet/Country
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
01020304050607080 54.55
43.960.47
75
45.4556.1
39.5325%
Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1 Ardud
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
01020304050607080
7557.58 46.91 57.69
2542.42 53.09 42.31
%
Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2 Carei
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
28
Figura 7. Distribuția respondenţilor în funcţie de sex şi de nivelul de educaţie
4.1.8. Venitul respondenţilor
Ancheta indică, faptul că la nivelul întregului eşantion 30,5% dintre cei
chestionaţi au un venit cuprins între 651 lei şi 1.000 lei lunar, 25,8% dintre ei un venit
cuprins între 1.000 lei şi 2000 lei lunar, iar 12,9% se situează în jurul nivelului stabilit
al salariului minim pe economie. Doar 6,12% dintre respondenţi au venituri care
depășesc 2.000 lei lunar (sub 500 de euro), iar nivelul de 4.000 lei lunar (sub 1000 de
euro) este depăşit doar de 1,71% dintre respondenţi.
0102030405060
0
51.43 50 54.88
0
48.57 50 45.12%
Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3 Livada
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
010203040506070 33.33
52.82 47.62 44.4466.67
41.18 52.38 45.56
%
Centrul nr. 4-Satu Mare/Center no. 4 Satu Mare
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
010203040506070 42.86 45.45 45
66.6757.14 54.55 5533.33
%
Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5 Tasnad
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
020406080
100
100
50 43.960
0
50 56.140
%
Centrul nr. 6-Turt/Center no. 6 Turt
Feminin Female (%) Masculin Male (%)
17.6
2.7
12.9
30.5
25.8
6.1 1.7 2.7
Judet/Country Nu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
29
Figura 8. Distribuția respondenţilor în funcţie venit
4.2. OBICEIURILE ALIMENTARE ALE RESPONDENŢILOR
În viziunea respondenţilor, aspectele care reprezintă în cea mai mare măsură
calitatea produsului sunt aspectul/gustul/mirosul plăcut (în proporţie de 69,9%) şi
conţinutul în vitamine şi minerale (în proporţie de 54,8%), restul aspectelor luate în
calcul nefiind asociate cu conceptul de calitate a produsului alimentar. Aspectele
considerate ca fiind cele care definesc în cea mai mică măsură calitatea sunt perioada
de valabilitate lungă (în proporţie de 95,4%), cantitatea netă (în proporţie de 95,0%),
denumirea produsului explicită (în proporţie de 91,8%), urmate de preţ, ambalaj,
etichetă, perioadă de valabilitate scurtă şi marca produsului. Rezultatele studiului
17.24
16.229.3
20.2
10.1 2 1
Centrul nr. 1 Ardud/Center no. 1 Ardud Nu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
19.4
1.8
9.4
33.5
31.2
2.9 1.2 0.6
Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2 Carei
Nu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
16.12.1
11.4
24.428
6.7 1.69.7
Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3 Livada
Nu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
15.31.5
14.4
32.7
26.8
91.3 1.1
Centrul nr. 4 Satu Mare/Center no. 4 Satu Mare Nu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
19.5
8.5
12.2
30.5
18.3
4.9 3.7 2.4
Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5 Tasnad Nu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
25
5.2
10.4
28.1
22.9
3.1 3.2 2.1
Centrul nr. 6-Turt/Center no. 6 TurtNu câştig/Not win
Şomer/Workless
< 650 RON
651 – 1000 RON
1001 – 2000 RON
2001 – 4000 RON
> 4000 RON
Fără răspuns/not responding
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
30
demonstrează faptul că, eşantionul cercetat deţine cele mai importante şi de bază
cunoştinţe referitoare la aspecte ale calităţii.
În ceea ce priveşte ordinea alegerii produselor alimentare în funcţie de
aspectele calităţii luate în discuţie aceasta este: produse alimentare cu aspect/miros/
gust plăcut, produse alimentare cu conţinut în vitamine şi minerale optim şi produse
alese în funcţie de marcă.
Se remarcă, faptul că, deşi recomandările specialiştilor sunt în favoarea
consumului de produse de origine vegetală, consumul la nivelul judeţului studiat este
preponderent de alimente de origine animală (60% produse de origine animală în
alimentaţia respondenţilor).
Figura 9. Consumul alimentar pe categorii de origine a produselor
Notă: NR = non-răspuns
Alimentația umană are un statut special şi dacă ne referim la sintagma
autohton versus import şi reprezintă în acelaşi timp un prestigiu existenţial în raport cu
alte preocupările (îngrijirea corporală, curăţenia casei, îmbrăcăminte etc.). Românii
tind să prefere produsele alimentare fabricate în ţară, indiferent de venituri şi de
rezidenţa urbană.
Faptul că un procent de 85,4% din populaţia eşantionului studiat la nivelul
întregului judeţ preferă produsele alimentare autohtone este o dovadă clară a
conservatorismului românilor în privinţa alimentelor consumate şi a reticenţei în
privinţa căutării de noi experiențe culinare, precum şi a faptului că acestea sunt mai
considerate ca fiind mai sănătoase.
60
38.61.4
90.9
3
6.1 55.344.10.6 57.542 0.5
63.7
34.4
1.9 54.941.43.7 56.241.7
2.1
50.9
47.71.4
9.1
84.8
6.1 53.545.90.6 53.446.10.5
45.2
52.9
1.9 57.339 3.7 62.535.4
2.1
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR
Judet/Country Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1
Ardud
Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2
Carei
Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3
Livada
Centrul nr. 4-Satu Mare/Center no.
4 Satu Mare
Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5
Tasnad
Centrul nr.6-Turt/Center
no 6 Turt
(%)
Alimente de origine animală/Foods of animal origin Alimente de origine vegetală/Foods of vegetal origin
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
31
Figura 10. Consumul alimentar pe categorii de provenienţă a alimentelor
4.3. PERCEPŢIA CONSUMATORULUI ASUPRA CALITĂŢII
Respondenţii intervievaţi au stabilit ordinea etapelor tehnologice care
influențează în cea mai mare măsură calitatea alimentelor. Astfel, tehnologia care este
considerata cea mai importantă în obţinerea calității este tehnologia de cultivare
0
50
100
DA/YES NU/NO NR/NR
85.4
4.4 10.27.4
82.4
10.2(%
)
Judet/Country
Autohtone/Local
Importate/Imported
0
50
100
DA/YES NU/NO NR/NR
92.9
2.4 4.74.1
91.2
4.7
(%)
Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2 Carei
Autohtone/Local Importate/Imported
0
50
100
DA/YES NU/NO NR/NR
90.2
4.1 5.75.7
88.6
0(%)
Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3 Livada
Autohtone/Local Importate/Imported
0
100
DA/YES NU/NO NR/NR
83.2
13.8 04.9
81.3
13.8(%)
Centrul nr. 4-Satu Mare/Center no. 4 Satu Mare
Autohtone/Local Importate/Imported
0
50
100
DA/YES NU/NO NR/NR
64.6
19.5 15.925.6
58.5
15.9(%)
Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5 Tasnad
Autohtone Importate
0
50
100
DA/YES NU/NO NR/NR
86.5
3.1 10.411.5
78.1
10.4(%)
Centrul nr. 6-Turt/Center no. 6 Turt
Autohtone/Local Importate/Imported
0
50
100
DA/YES NU/NO NR/NR
90.9
0 6.19.1
87.8
6.1
(%)
Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1 Ardud
Autohtone/Local Importate/Imported
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
32
(60%), urmată de tehnologia de procesare şi obţinere a produsului finit (37,6%) iar pe
ultimul loc, în ceea ce priveşte influenţa asupra calităţii este considerată tehnologia de
conservare a produsului finit (15%) (nivel general).
Figura 11. Influenţa tehnologiilor din lanţul alimentar asupra calităţii alimentelor
39.361.7
84.2 89.860.0
37.615.0 9.5.6 .6 .8 .6
0%
50%
100%
Tehn.
Cultivare/Cultivation
technologies
Tehn.
Procesare/Processing
Technology
Tehn.
Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Judet/Country
NU/NO DA/YES NR/NR
46.5 56.679.8 84.8
53.5 43.420.2 15.2
0%
50%
100%
Tehn. Cultivare/Cultivation technologies
Tehn. Procesare/Processing Technology
Tehn. Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Centrul nr. 1-Ardud
Center no. 1 Ardud
NU/NO DA/YES
24.1
76.5 89.4 92.475.3
22.9 10.0 7.1.6 .6 .6 .6
0%
50%
100%
Tehn. Cultivare/Cultivation
technologies
Tehn. Procesare/Processing
Technology
Tehn. Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Centrul nr. 2-Carei
Center no. 2 Carei
NU/NO DA/YES NR/NR
35.862.2
87.6 95.3
63.236.8
11.4 3.61.0 1.0 1.0 1.0
0%
50%
100%
Tehn. Cultivare/Cultivation technologies
Tehn. Procesare/Processing Technology
Tehn. Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Centrul nr. 3-Livada
Center no. 3 Livada
NU/NO DA/YES NR/NR
39.760.1
82.2 89.0
59.439.1
16.8 10.2.8 .8 1.0 .8
0%
50%
100%
Tehn. Cultivare/Cultivation
technologies
Tehn. Procesare/Processing
Technology
Tehn. Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Centrul nr. 4-Satu Mare
Center no. 4 Satu Mare
NU/NO DA/YES NR/NR
54.9 58.586.6 85.4
45.1 41.513.4 14.6
0%
50%
100%
Tehn. Cultivare/Cultivation technologies
Tehn. Procesare/Processing Technology
Tehn. Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Centrul nr. 5-Tasnad
Center no. 5 Tasnad
NU/NO DA/YES
43.8 51.080.2 88.5
56.3 49.019.8 11.5
0%
50%
100%
Tehn. Cultivare/Cultivation
technologies
Tehn. Procesare/Processing
Technology
Tehn. Conservare/Conservation
Technologies
Nu stiu/Not know
(%)
Centrul nr.6-Turt
Center no. 6 Turt
NU/NO DA/YES
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
33
În procesul de fabricaţie defecţiunile care apar la produsele alimentare pot avea
diferite cauze: conducerea deficitară a întregului proces, personalul slab pregătit sau
puţin motivat, existenţa unor utilaje şi a aparaturii vechi sau nepotrivite obiectivului
urmărit, metodele de fabricare inadecvate, etc. -procent (%)-
-procent (%)-
Figura 12. Influenţa unor aspecte ale tehnologiilor de prelucrare ale produselor
alimentare asupra calităţii
24.825.4
24.069.1
7.7
Judet/Country
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
23.2
27.3
24.265.7
17.2
Centrul nr. 1 -Ardud
Center no. 1 Ardud
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
Nu stiu/NotKnow
27.1
21.8
16.572.9
5.9
Centrul nr.2-Carei
Center no. 2 Carei
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
Nu stiu/NotKnow
12.414.5
16.679.8
2.6
Centru nr. 3-Livada
Center no. 3 Livada
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
Nu stiu/NotKnow
28.9
29.7
29.3
66.2
8.1
Centrul nr. 4-Satu Mare
Center no. 4 Satu Mare
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
Nu stiu/NotKnow
22.0
26.8
18.3
62.2
9.8
Centrul nr. 5-Tasnad
Center no. 5 Tasnad
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
Nu stiu/NotKnow
30.2
29.2
32.3
64.6
6.3
Centrul nr. 6-Turt
Center no. 6 Turt
Conducerea/Management
Personal/Staff
Utilaje/Equipment
Etape/Steps
Nu stiu/NotKnow
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
34
La nivel general ordinea aspectelor tehnologice care influenţează calitatea
alimentelor este: respectarea etapelor şi paşilor tehnologiilor de procesare (reţetelor de
fabricare) – 69,1%, personalul calificat - 25,4%, conducerea eficientă – 24,8% şi
utilizarea utilajelor şi a aparaturii adecvate 24%.
Respondenţii apreciază în mare măsură evoluția tehnologiilor din domeniul
alimentar 79,9% la nivelul întregului judeţ, un procent de 14,9% consideră că
tehnologiile alimentare nu au înregistrat nici o modificare faţă de cele de acum 10 ani,
restul respondenţilor au formulat păreri proprii vizavi de evoluţia tehnologiilor:
„tehnologiile alimentare au evoluat în rău pentru consumatori”, „tehnologiile
alimentare sunt în continuă schimbare şi perfecţionare dar nu neapărat mai bună”, „se
încearcă să se facă ceva dar degeaba” etc., păreri care sunt în mare măsură unele
negativiste în raport cu evoluţia în bine a tehnologiilor alimentare.
Figura 13. Evoluţia tehnologiilor alimentare
.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
14.9 16.2
5.311.4
17.025.6
18.8
79.7
69.7
90.086.0
77.970.7
75.0
(%)
Tehnologii neschimbate/Same technology
Tehnologii in schimbare/Changing technology
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
35
Figura 14. Influenţa tehnologiilor actuale asupra calităţii produselor vegetale Notă: răspunsurile afirmative
Influenţa tehnologiei 1 – produsele vegetale devin mai uşor de conservat
Influenţa tehnologiei 2 – produsele vegetale îşi pierd în urma tehnologizării o mare parte din calităţi
În ceea ce priveşte influenţa tehnologiilor alimentare asupra calităţii
alimentelor un număr de 769 de respondenţi se declară nemulţumiţi de faptul că,
tehnologiile actuale contribuie la pierderea unor însemnate calităţi ale alimentelor
(gust, miros, conţinut în vitamine şi minerale), în timp ce doar 35,1% apreciază
influenţa pe care tehnologia modernă o are în mărirea perioadei de conservare
(prelungirea intervalului de valabilitate) a produsului alimentar. Tendinţa manifestată
la nivelul judeţului este aceiași şi în cazul fiecărui centru în parte, cu mici diferenţe
procentuale.
În ultima vreme, după peste 2 ani de criză economico – financiară, la nivel
mondial se vorbeşte tot mai mult despre o posibilă criză alimentară, şi asta din cauza
creşterii populaţiei în unele zone ale lumii, dar mai ales din cauza modificărilor
semnificative ale climei pe glob.
.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0
Judet/Country
Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1 Ardud
Centrulnr. 2-Carei/Center no. 2 Carei
Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3-Livada
Centrul nr. 4-Satu Mare/Centre no. 4 Satu Mare
Centrul nr. 5-Tasnad/Centre no. 5 Tasnad
Centrul nr. 6-Turt/Centre no. 6 Turt
35.1
42.4
28.8
35.2
34.4
37.8
39.6
69.2
56.6
78.2
68.9
70.1
63.4
67.7
(%)
Influenta tehnologiei 2/Influence of technology 2
Influenta tehnologiei 1/Influence of technology 1
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
36
Figura 15. Preconizări privind criza alimentară
Mai mult de jumatate din respondenţi au convingerea că, criza alimentară poate
fi preîntâmpinată (58% dintre cei intervievaţi la nivelul întregului judeţ.
Figura 16. Preîntâmpinarea crizei alimentare
Criza alimentară se poate preîntâmpina prin creşterea ponderii produselor
vegetale în alimentaţie (răspuns dat de 39,6% dintre respondenţi), prin creşterea
ponderii produselor de origine animalieră în alimentaţie (răspuns dat de 16,9% dintre
58.8
53.5
65.9
5860.3
62.2
50
40
46.5
32.9
39.938 37.8
50
0
10
20
30
40
50
60
70
Judet/Country Centrul nr. 1-
Ardud/Center
no.1 Ardud
Centrul nr. 2-
Carei/Center no.
2 Carei
Centrul nr. 3-
Livada/Center
no. 3 Livada
Centrul nr.4 -
Satu
Mare/Center no.
4 Satu Mare
Centrul nr. 5-
Tăşnad/Center
no. 5Tasnad
Centrul nr. 6-
Turt/Center no.
6 Turt
%da/yes nu/no NR/NR
59
81.8
91.4
54.5
82.8
91.9
57.6
82.4
92.4
48.7
84.590.7
63.1
83.5
91.4
76.876.8
89
52.1
70.8
90.6
39.6
16.9
7.4
44.4
16.2
7.1
41.8
17.1
7.1
49.7
147.8
35
16.7
6.9
23.223.2
11
46.9
28.1
8.31.41.31.3 1 1 1 0.60.60.6 1.61.61.6 1.91.81.7 0 0 0 1 1 1
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Judet/Country Centrul nr. 1-
Ardud/Center no. 1
Ardud
Centrul nr. 2-
Carei/Center no. 2
Carei
Centrul nr. 3-
Livada/Center no. 3
Livada
Centrul nr. 4-Satu
Mare/Center no. 4
Satu Mare
Centrul nr. 5-
Tasnad/Center no. 5
Tasnad
Centrul nr. 6-
Turt/Center no. 6
Turt
(%)
NU/NO DA/YES ALTA/OTHER
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
37
respondenţi), prin creşterea ponderii produselor modificate genetic (răspuns dat de
7,4% dintre respondenţi).
Figura 17. Motivele eşuării în preîntâmpinarea crizei alimentare
Dintre cei care au considerat că această criză alimentară nu poate fi
preîntâmpinată, 263 respondenţi au considerat că existenţa în paralel a altor crize
(financiară, monetară, economică, energetică, ecologică) este cauza principală a
nereuşitei în ceea ce priveşte preîntâmpinarea crizei alimentare, iar 271 respondenţi au
considerat că cea mai mare piedică în preîntâmpinarea crizei alimentare, o reprezintă
lipsa de interes a autorităţilor competente.
Figura 18. Calitatea produselor alimentare de pe piaţa românească
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Judet/Country Centrul nr. 1-
Ardud/Center no. 1
Ardud
Centrul nr. 2-
Carei/Center no. 2
Carei
Centrul nr. 3-
Livada/Center no.
3 Livada
Centrul nr. 4-Satu
Mare/Center no. 4
Satu Mare
Centrul nr. 5-
Tasnad/Center no.
5 Tasnad
Centrul nr. 6-
Turt/Center no. 6
Turt
74.874.1 71.774.778.275.3
82.978.8
73 70.7
58.5
76.8 78.174
23.724.4 27.324.2
19.422.416.6
20.725.127.4
41.4
23.7 21.926
1.5 1.5 1 1 2.4 2.4 0.5 0.5 1.9 1.9 0 0 0 0
(%)
NU/NO DA/YES ALT MOTIV/OTHER REASON
53.5
65.9
58 60.3 62.2
5046.5
32.9
39.9 38 37.8
50
0
10
20
30
40
50
60
70
Centrul nr. 1-
Ardud/Center no.1
Ardud
Centrul nr. 2-
Carei/Center no. 2
Carei
Centrul nr. 3-
Livada/Center no.
3 Livada
Centrul nr.4 -Satu
Mare/Center no. 4
Satu Mare
Centrul nr. 5-
Tăşnad/Center no.
5Tasnad
Centrul nr. 6-
Turt/Center no. 6
Turt
%
da/yes nu/no NR/NR
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
38
Un procent de 58,8% din totalul respondenţilor la nivelul întregului judeţ sunt
mulţumiţi de calitatea produselor alimentare de pe piaţa românească, 40% dintre
respondenţi nu sunt mulţumiţi de produsele alimentare de pe piaţa românească, iar
restul celor intervievaţi nu au dat nici un răspuns acestei întrebări. Ceea ce mulţumeşte
consumatorii în raport cu oferta de produse de pe piaţa românească sunt, în
majoritatea răspunsurilor date: produsele românești, produsele obţinute fără
îngrăşăminte chimice, produsele obţinute în gospodării proprii,produsele ecologice,
iar ceea ce-i nemulţumeşte sunt: alimentele care conţin E-uri, alimentele expirate,
preparatele din carne (mezelurile), băuturile carbogazoase, sucurile, dar în cea mai
mare măsură nemulţumirea a fost înregistrată vizavi de fructele şi legumele importate-
„fără gust şi aromă” (fapt confirmat şi de răspunsurile primite la întrebarea numărul
10).
4.4. INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII IMPLICATE ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE
Printre principalele tipuri de instituții şi organisme create şi organizate de către
stat în scopul asigurării calităţii produselor alimentare, figurează: laboratoare
centrale sau regionale de analiza, departamente de protecție a consumatorilor, oficii
sau departamente de preturi; servicii regionale de anchete economice sau depistare a
informațiilor etc.
Alături de diversele instituții şi organisme, create special în vederea asigurării
protecției consumatorilor, sunt integrate în cadrul acestui complex proces, cu sarcini
speciale şi o serie de ministere, departamente sau alte organisme guvernamentale, ce
acționează în ramuri sau domenii care, pe lângă obiectivele de baza specifice
sectorului în cadrul căruia acționează, au în sarcina şi asigurarea calităţii produselor
alimentare. Între acestea se regăsesc: ministerele de agricultură, implicate cu sarcini
în domeniul realizării mărfurilor alimentare, securitatea alimentației şi chiar cu unele
responsabilităţi în ceea ce privește comerțul cu alimente; ministerele sănătății;
departamentele mediului ecologic etc.
La nivelul judeţului studiat este cunoscut rolul Oficiului pentru Protecţia
Consumatorilor ca fiind principalul organul de specialitate în ceea ce privește calitatea
alimentelor (răspunsuri în proporţie de 51%). Acesta este imediat urmat de către
Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ANSVSA
(răspunsuri în proporţie de 23%), cunoscută însă sub o mare varietate de denumiri:
DSV, ANSV, „medicii veterinari”, „controlul alimentelor” etc., şi de Direcţia de
Sănătate Publică (răspunsuri în proporţie de 15%). Este amintit şi rolul primăriilor şi
Autorităţii Naționale pentru Protecția Consumatorilor (răspunsuri în proporţie de 7%),
ca fiind instituţii cu atribuţii în supravegherea calităţii alimentelor. Doar un număr
foarte mic de respondenţi (9 persoane) au cunoştinţe despre instituţii cu rol în
controlul calității produselor alimentare, cum ar fi laboratoarele Larex laboratoarele
din subordinea Ministerului Sănătăţii.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
39
Capitolul 5
CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL CALITĂŢII PRODUSELOR
ALIMENTARE
Nevoile de consum alimentar sunt influenţate de o serie de factori care
determină diferenţieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ
(Diaconescu, 2002). Astfel, factorii care au influenţă asupra nevoilor fiziologice
alimentare ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea
psihică, efortul fizic depus, particularităţile metabolismului, pe de o parte, ca factori
de natură endogenă, precum şi: clima, factori demografici, mediul social, cultură,
religie, aspecte financiare, condiţiile în care lucrează individul etc., ca factori de
natură exogenă. De asemenea, nevoia de substanţe nutritive este diferită de la o
perioadă la alta în cazul aceluiaşi individ, fiind determinată de factori ce înregistrează
variaţii în timp: vârstă, stări patologice, metabolice, oboseală etc.
Ţinând cont de dorinţa de a evidenţia rolul pe care îl au produsele alimentare de
origine vegetală în alimentaţia umană, precum şi influenţa anumitor aspecte (sexul,
vârsta, mediul de domiciliu, nivelul de educaţie şi venitul lunar al respondenților)
asupra consumului de produse şi a alimentaţiei în general, s-a recurs la criteriul Hi-
pătrat, urmărindu-se în paralel produse alimentare de origine animală şi produse
alimentare de origine vegetală.
5.1. INFLUENŢA SEXULUI RESPONDENŢILOR ASUPRA CONSUMULUI DE
ALIMENTE
În ceea ce priveşte influenţa sexului consumatorilor asupra cererii de alimente,
se constată diferenţe în alimentaţie, între bărbaţi şi femei, în general bărbaţii fiind cei
care consumă o cantitate mai mare de alimente şi cu un conţinut energetic mai ridicat.
Pentru a determina dacă între cantitatea de alimente consumată şi sexul
respondenţilor există legătură s-a apelat la testul Hi-pătrat, pornindu-se de la ipoteza
nulă, ca între cele două variabile nu există nici o determinare. Pentru comparaţie s-a
ales grupa alimentară – grăsimi vegetale şi produsul alimentar – lapte.
Gruparea opţiunilor privind consumul de grăsimi vegetale în funcţie de sexul
respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 1.
Tabelul 1.
Frecvenţele observate privind consumul de grăsimi vegetale în funcţie de sexului
respondenţilor
Consumul de grăsimi vegetale
Vegetable fat consumption
Sexul respondenţilor
Respondents gender
Total/Total
Masculin/Male Feminin/Female
mai mult/more 20 33 53
la fel/same 317 303 620
mai puţin/less 173 204 377
nu consum/do not eat 16 29 45
Total/Total 526 569 1095
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
40
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista nici o determinare între
cele două caracteristicii determinate după relaţia:
n
nnn
ij
ij
se prezintă în Tabelul 2.
Tabelul 2.
Frecvenţele teoretice privind consumul de grăsimi vegetale în funcţie de sexului
respondenţilor
Consumul de grăsimi vegetale
Vegetable fat consumption
Sexul respondenţilor
Respondents gender
Total/Total
Masculin/Male Feminin/Female
mai mult/more 25.46 27.54 53
la fel/same 297.83 322.17 620
mai puţin/less 181.10 195.90 377
nu consum/do not eat 21.62 23.38 45
Total/Total 526 569 1095
Calculul variabilei Hi-pătrat se prezintă ca în Tabelul 3.
Tabelul 3.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificație 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.043333827 *
Grade de libertate 3
CHIINV (Chi teoretic) 7.81 11.34 16.26
CHIINV (Chi calculat) 8.13
Coeficientul Pearson 0.085
Variabila Hi-pătrat teoretică pentru gradele de libertate (m-1)(k-1)=(4-1)(2-
1)=3 şi pentru o probabilitate de eroare de 5% are valoarea de 7.81.
Prin compararea valorii Hi-pătrat calculată (8.13) cu valoarea Hi-pătrat
teoretică (7.81), rezultă că valoarea calculată este mai mare decât valoarea teoretică,
ceea ce înseamnă că, în acest caz consumul de grăsimi vegetale este influenţat de
sexul respondenţilor. Intensitatea legăturii se determină cu ajutorul coeficientului de
contingenţă a lui Pearson, după formula:
085,013.81095
13.8
nC
2
2
Se confirmă că între cele două variabile nu există o legătură intensă, ceea ce
înseamnă că, consumul de grăsimi vegetale nu este influenţat de sexul respondenţilor,
existând alţii factori mai importanţi în consumul acestei grupe de produse.
Gruparea opţiunilor privind consumul de lapte în funcţie de sexul
respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 4.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
41
Tabelul 4.
Frecvenţele observate privind consumul de lapte în funcţie de sexului respondenţilor
Consumul de lapte
Milk consumption
Sexul respondenţilor
Respondents gender
Total/Total
Masculin/Male Feminin/Female
mai mult/more 127 140 267
la fel/same 353 344 697
mai puţin/less 44 67 111
nu consum/do not eat 3 18 21
Total/Total 527 569 1096
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 5.
Tabelul 5.
Frecvenţele teoretice privind consumul de lapte în funcţie de sexului respondenţilor
Consumul de lapte
Milk consumption
Sexul respondenţilor
Respondents gender
Total/Total
Masculin/Male Feminin/Female
mai mult/more 128.38 138.62 267
la fel/same 335.85 361.85 697
mai puţin/less 53.37 57.63 111
nu consum/do not eat 10.10 10.90 21
Total/Total 527 569 1096
Cu ajutorul funcţiilor statistice din Excel s-au determinat pragul de
semnificaţie, valoarea teoretică şi calculată pentru Hi-pătrat, pentru gradele de
libertate corespunzătoare, precum şi coeficientul de contingenţă a lui Pearson.
Table 6.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.002150382 **
Grade de libertate 3
CHIINV (Chi teoretic) 7.81 11.34 16.26
CHIINV (Chi calculat) 14.64
Coeficientul Pearson 0.114
După cum se poate observa în Tabelul 6. valoarea Sig calculată, este mai mică
decât 0,01, de rezultă că legătura dintre cele două variabile se confirmă pentru o
probabilitate de eroare de 1%. Legătura se confirmă şi cu ajutorul testului Hi-pătrat.
Astfel valoarea Hi-pătrat calculată (14.64) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat
teoretică (11.34), pentru o probabilitate de eroare de 1%, astfel ipoteza nulă se
respinge. Potrivit valorii coeficientului de contingenţă a lui Pearson (0,114), între cele
două variabile există o legătură de intensitate slabă.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
42
5.2. INFLUENŢA VÂRSTEI RESPONDENŢILOR ASUPRA CONSUMULUI DE
ALIMENTE
Pentru o mai bună sistematizare a datelor în ceea ce priveşte consumul unor
produse alimentare şi vârsta respondenţilor s-a recurs la gruparea variabilei vârstă pe
clase. Astfel folosind formula lui Sturges, a fost determinată lungimea intervalului de
grupare:
1854,171111log322.31
1485
3,322logn1
XXL
minmax
i
Astfel au fost determinate 4 clase de intervale, în funcţie de care au fost grupate
şi opţiunile respondenţilor în ceea ce consumul de produse alimentare şi în ceea ce
priveşte percepţia asupra calităţii.
În Tabelul 7. se poate observa că frecvenţa cea mai mare în cazul consumului
de legume şi cartofi a fost înregistrată la categoria de vârstă 32-50 ani, urmată în de
aproape de intervalele vecine, 14-32 ani, respectiv 50-68 ani.
Tabelul 7.
Frecvenţele observate privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de vârsta
respondenţilor
Consumul de legume şi cartofi
Vegetable and potatoes
consumption
Vârsta/Age Total
Total 14-32 32-50 50-68 68-85
mai mult/more 89 101 53 12 255
la fel/same 240 301 191 46 778
mai puţin/less 21 20 22 3 66
nu consum/do not eat 1 0 0 1 2
Total/Total 351 422 266 62 1101
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 8.
Tabelul 8.
Frecvenţele teoretice privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de vârsta
respondenţilor
Consumul de legume şi cartofi
Vegetable and potatoes
consumption
Vârsta/Age Total
Total 14-32 32-50 50-68 68-85
mai mult/more 81.29 97.74 61.61 14.36 255
la fel/same 248.03 298.2 187.96 43.81 778
mai puţin/less 21.04 25.3 15.95 3.72 66
nu consum/do not eat 0.64 0.77 0.48 0.11 2
Total/Total 351 422 266 62 1101
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
43
În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două
caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare
decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură
(Tabelul 9.). Acest fapt a fost confirmat şi prin compararea valorii calculate Hi-pătrat
(14.86) care este mai mică decât valoarea teoretică Hi-pătrat (16.9), pentru o
probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 9, astfel ipoteza nulă se acceptă.
Tabelul 9.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.0946295932
Grade de libertate 9
CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87
CHIINV (Chi calculat) 14.86
Coeficientul Pearson -
După cum se poate observa în Tabelul 10. frecvenţa cea mai mare în cazul
consumului de lapte a fost înregistrată la categoria de vârstă 32-50 ani, urmată în de
aproape de intervalele vecine, 14-32 ani, respectiv 50-68 ani.
Tabelul 10.
Frecvenţele observate privind consumul de lapte în funcţie de vârsta respondenţilor
Consumul de lapte
Milk consumption
Vârsta/Age Total
Total 14-32 32-50 50-68 68-85
mai mult/more 89 100 68 10 267
la fel/same 220 280 154 43 697
mai puţin/less 38 33 32 8 111
nu consum/do not eat 3 9 9 0 21
Total/Total 350 422 263 61 1096
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 11.
Tabelul 11.
Frecvenţele teoretice privind consumul de lapte în funcţie de vârstei respondenţilor
Consumul de lapte
Milk consumption
Vârsta/Age Total
Total 14-32 32-50 50-68 68-85
mai mult/more 85.26 102.8 64.07 14.86 267
la fel/same 222.58 268.37 167.25 38.79 697
mai puţin/less 35.45 42.74 26.64 6.18 111
nu consum/do not eat 6.71 8.09 5.04 1.17 21
Total/Total 350 422 263 61 1096
În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două
caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare
decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură
(Tabelul 12.). Acest fapt a fost confirmat şi prin compararea valorii calculate Hi-pătrat
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
44
(14.56) care este mai mică decât valoarea teoretică Hi-pătrat (16.9), pentru o
probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 9, astfel ipoteza nulă se acceptă.
Tabelul 12.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.103576
Grade de libertate 9
CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87
CHIINV (Chi calculat) 14.56
Coeficientul Pearson -
Plecând de la aceeaşi ipoteză şi aplicând aceleaşi teste statistice atât în ceea ce
priveşte influenţa vârstei asupra consumului de produse alimentare de origine vegetală
şi de origine animală la nivelul eşantionului cercetat, rezultatele finale au fost identice,
şi anume că între vârstă şi consumul de alimente nu există nici o determinare. Acest
fapt poate fi explicat, în cazul eşantionului cercetat prin lungimea intervalului de
grupare (Li=18) şi deci a grupării respondenţilor în doar patru grupe de vârstă.
5.3. INFLUENŢA MEDIULUI DE DOMICILIU ASUPRA CONSUMULUI DE
ALIMENTE
Un alt factor de influenţă analizat, de natură demografică, luat în considerare în
ceea ce consumul alimentar este mediul de domiciliu. Mediul de domiciliu
influenţează consumul alimentar în sensul că locuitorii mediului rural consumă
alimente din resurse proprii, dovadă fiind nivelul cheltuielilor totale de consum, pe o
gospodărie, cu mult mai mare în mediul urban faţă de cel rural.
În Tabelul 13. se poate observa că, în ceea ce priveşte consumul de legume şi
cartofi, acesta a rămas acelaşi în peste 75% din cazuri în mediu rural şi în peste 65%
din cazuri în mediu urban.
Tabelul 13.
Frecvenţele observate privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de mediul de
domiciliu respondenţilor
Consumul de legume şi cartofi
Vegetable and potatoes
consumption
Mediul locuinţei
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
mai mult/more 138 107 245
la fel/same 349 430 779
mai puţin/less 36 31 67
nu consum/do not eat 10 0 10
Total/Total 533 568 1101
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 14.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
45
Tabelul 14.
Frecvenţele teoretice privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de mediul de
domiciliu respondenţilor
Consumul de legume şi cartofi
Vegetable and potatoes
consumption
Mediul locuinţei
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
mai mult/more 118.61 126.39 245
la fel/same 377.12 401.88 779
mai puţin/less 32.44 34.56 67
nu consum/do not eat 4.84 5.16 10
Total/Total 533 568 1101
Tabelul 15.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.000077984330 ***
Grade de libertate 3
CHIINV (Chi teoretic) 7.81 11.34 16.26
CHIINV (Chi calculat) 21.62
Coeficientul Pearson 0.138
După cum se poate observa în Tabelul 15 între cele două caracteristicii există o
legătură foarte semnificativă, potrivit coeficientului Sig. De asemenea valoarea Hi-
pătrat teoretică (16.26) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat calculată (21.62),
pentru o probabilitate de eroare de 0,1% şi grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă,
potrivit căreia între cele două caracteristici nu există nici o determinare este respinsă.
Coeficientul de contingenţă a lui Pearson (0,13) confirmă existenţa unei legături de
intensitate mică.
În Tabelul 16. se poate observa că, în ceea ce priveşte consumul de produse
lactate, acesta a rămas acelaşi în sub 50% din cazuri în mediu rural şi în peste 62% din
cazuri în mediu urban.
Tabelul 16.
Frecvenţele observate privind consumul de produse lactate în funcţie de mediul de
domiciliu respondenţilor
Consumul de produse lactate
Dairy products consumption
Mediul de domiciliu Total
Total Urban/Urban Rural/Rural
mai mult/more 128 225 353
la fel/same 337 273 610
mai puţin/less 65 68 133
nu consum/do not eat 3 2 5
Total/Total 533 568 1101
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, pot fi urmărite în Tabelul 17.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
46
Tabelul 17.
Frecvenţele teoretice privind consumul de produse lactate în funcţie de mediul de
domiciliu respondenţilor
Consumul de produse lactate
Dairy products consumption
Mediul de domiciliu
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
mai mult/more 170.89 182.11 353
la fel/same 295.3 314.7 610
mai puţin/less 64.39 68.61 133
nu consum/do not eat 2.42 2.58 5
Total/Total 533 568 1101
Tabelul 18.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.000000399350 ***
Grade de libertate 3
CHIINV (Chi teoretic) 7.814728 11.34487 16.26624
CHIINV (Chi calculat) 32.55
Coeficientul Pearson 0.169
În Tabelul 18 se poate observa între cele două caracteristicii există o legătură
foarte semnificativă, potrivit coeficientului Sig. De asemenea valoarea Hi-pătrat
teoretică (16.26) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat calculată (32.55), pentru o
probabilitate de eroare de 0,1% şi grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă, potrivit
căreia între cele două caracteristici nu există nici o determinare este respinsă.
Coeficientul de contingenţă a lui Pearson (0,16) confirmă existenţa unei legături de
intensitate mică.
5.4. INFLUENŢA NIVELULUI DE EDUCAŢIE AL RESPONDENŢILOR ASUPRA
CONSUMULUI DE ALIMENTE
Un alt posibil factor analizat în ceea ce priveşte influenţa asupra consumului de
alimente a fost nivelul de educaţie al respondenţilor. În Tabelul 5.19. se poate observa
că cei care consumă mai multe legume şi cartofi sunt respondenţii care au absolvit
studii medii.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
47
Tabelul 19.
Frecvenţele observate privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de nivelul de
educaţie al respondenţilor
Consumul de
legume şi cartofi
Vegetable and
potatoes
consumption
Educaţie
Education
Total
Total
Fără
studii
No
education
Studii
elementare
Elementary
studies
Studii
medii
Secondary
education
Studii
superioare
Higher
education
mai mult/more 11 37 113 94 255
la fel/same 5 120 367 287 779
mai puţin/less 4 18 27 18 67
nu consum/do not eat 0 1 0 0 1
Total/Total 20 176 507 399 1102
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, pot fi urmărite în Tabelul 20.
Tabelul 20.
Frecvenţele teoretice privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de nivelul de
educaţie al respondenţilor
Consumul de
legume şi cartofi
Vegetable and
potatoes
consumption
Educaţie
Education
Total
Total
Fără
studii
No
education
Studii
elementare
Elementary
studies
Studii
medii
Secondary
education
Studii
superioare
Higher
education
mai mult/more 4.63 40.73 117.32 92.33 255
la fel/same 14.14 124.41 358.4 282.05 779
mai puţin/less 1.22 10.7 30.82 24.26 67
nu consum/do not eat 0.02 0.16 0.46 0.36 1
Total/Total 20 176 507 399 1102
Tabelul 21.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificație 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.003130749 **
Grade de libertate 9
CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87
CHIINV (Chi calculat) 24.85
Coeficientul Pearson 0.148
În Tabelul 21 sunt înregistrate rezultatele obţinute cu ajutorul funcţiilor
statistice din Excel privind testarea legăturii dintre consumul de legume şi cartofi şi
nivelul de educaţie al respondenţilor. După cum se poate observa valoarea Hi-pătrat
calculată (24.85) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (21.7), pentru o
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
48
probabilitate de eroare de 1% si grade de libertate 9, ceea ce înseamnă că ipoteza nulă
potrivit căreia între cele două caracteristici nu există nici o determinare este respinsă.
Potrivit coeficientului de contingenţă a lui Pearson, între cele două variabile există o
legătură de intensitate slabă.
După cum se vede în Tabelul 22., consumul de peşte creşte odată cu creşterea
nivelului studiilor absolvite.
Tabelul 22.
Frecvenţele observate privind consumul de peşte în funcţie de nivelul de educaţie al
respondenţilor
Consumul de peşte
Fish consumption Educaţie
Education
Total
Total
Fără
studii
No
education
Studii
elementare
Elementary
studies
Studii
medii
Secondary
education
Studii
superioare
Higher
education
mai mult/more 1 10 43 82 136
la fel/same 10 100 302 238 650
mai puţin/less 7 51 139 71 268
nu consum/do not eat 2 13 22 8 45
Total/Total 20 174 506 399 1099
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 23.
Tabelul 23.
Frecvenţele teoretice privind consumul de peşte în funcţie de nivelul de educaţie al
respondenţilor
Consumul de peşte
Fish consumption Educaţie
Education
Total
Total
Fără
studii
No
education
Studii
elementare
Elementary
studies
Studii
medii
Secondary
education
Studii
superioare
Higher
education
mai mult/more 2.47 21.53 62.62 49.38 136
la fel/same 11.83 102.91 299.27 235.99 650
mai puţin/less 4.88 42.43 123.39 97.3 268
nu consum/do not eat 0.82 7.12 20.72 16.34 45
Total/Total 20 174 506 399 1099
Tabelul 24.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.000844590458 ***
Grade de libertate 9
CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87
CHIINV (Chi calculat) 28.31
Coeficientul Pearson 0.158
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
49
În Tabelul 24. sunt înregistrate rezultatele obţinute cu ajutorul funcţiilor
statistice din Excel privind testarea legăturii dintre iniţierea unei afaceri şi participarea
la cursuri de calificare profesională. Valoarea Hi-pătrat calculată (28.31) este mai
mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (27.28), pentru o probabilitate de eroare de
0.1% si grade de libertate 9, deci între cele două caracteristici există o legătură foarte
semnificativă. Între cele două variabile există o legătură de intensitate slabă.
5.5. INFLUENŢA VENITULUI LUNAR AL RESPONDENŢILOR ASUPRA
CONSUMULUI DE ALIMENTE
Un factor determinant al obiceiurilor alimentare îl constituie veniturile
populației.
Gruparea opţiunilor privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al
respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 25.
Tabelul 25.
Frecvenţele observate privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al
respondenţilor
Consumul de
fructe
Fruits
consumption
Venit lunar/Monthly income Total
Total Nu
câştig
No
gain
Șomer
Workless
<650
RON
651-
1000
RON
10001-
2000
RON
2001-
4000
RON
>4000
RON
mai mult/more 49 8 26 97 103 28 8 319
la fel/same 125 21 75 217 173 37 10 658
mai puţin/less 19 1 39 26 9 3 0 97
nu consum/
do not eat
1 0 0 0 0 0 0 1
Total/Total 194 30 140 340 285 68 18 1075
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 26.
Tabelul 26.
Frecvenţele teoretice privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al
respondenţilor
Consumul
de fructe
Fruits
consumption
Venit lunar/Monthly income Total
Total Nu
câştig
No
gain
Șome
Workless
<650
RON
651-
1000
RON
10001-
2000
RON
2001-
4000
RON
>4000
RON
mai
mult/more
57.57 8.9 41.54 100.89 84.57 20.18 5.34 319
la fel/same 118.75 18.36 85.69 208.11 174.45 41.62 11.02 658
mai puţin/less 17.51 2.71 12.63 30.68 25.72 6.14 1.62 97
nu consum/
do not eat
0.18 0.03 0.13 0.32 0.27 0.06 0.02 1
Total/Total 194 30 140 340 285 68 18 1075
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
50
Cu ajutorul funcţiilor statistice din Excel s-au determinat pragul de
semnificaţie, valoarea teoretică şi calculată pentru Hi-pătrat, pentru gradele de
libertate corespunzătoare precum şi coeficientul de contingenţă a lui Pearson (Tabelul
27).
Tabelul 27.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.070993573
Grade de libertate 18
CHIINV (Chi teoretic) 28.9 34.8 42.31
CHIINV (Chi calculat) 27.44
Coeficientul Pearson -
În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două
caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare
decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură.
Acest fapt a fost confirmat şi prin calcul valorii Hi-pătrat (27.44) care este mai mică
decât valoarea teoretică Hi-pătrat (28.9), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi
grade de libertate18, astfel ipoteza nulă se acceptă. Această lipsă de determinare între
cele două caracteristici poate fi explicată, în cazul prezentei cercetări şi prin faptul că
întrebarea a fost fără a se face referire la vreo anumită grupă de fructe (fructe exotice,
fructe de pădure).
Gruparea opţiunilor privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al
respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 28.
Tabelul 28.
Frecvenţele observate privind consumul de carne în funcţie de venitul lunar al
respondenţilor
Consumul de
carne
Meat
consumption
Venit lunar/Monthly income Total
Total Nu
câştig
No
gain
Șomer
Workless
<650
RON
651-
1000
RON
10001-
2000
RON
2001-
4000
RON
>4000
RON
mai mult/more 0 2 12 27 35 10 18 104
la fel/same 8 19 59 228 169 43 114 640
mai puţin/less 11 9 69 80 79 14 62 324
nu consum/
do not eat
0 0 0 4 2 0 1 7
Total/Total 19 30 140 339 285 67 195 1075
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 29.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
51
Tabelul 29.
Frecvenţele teoretice privind consumul de carne în funcţie de venitul lunar al
respondenţilor
Consumul de
carne
Meat
consumption
Venit lunar/Monthly income Total
Total Nu
câştig
No
gain
Șomer
Workless
<650
RON
651-
1000
RON
10001-
2000
RON
2001-
4000
RON
>4000
RON
mai mult/more 1.84 2.9 13.54 32.8 27.57 6.48 18.87 104
la fel/same 11.31 17.86 83.35 201.82 169.67 39.89 116.09 640
mai puţin/less 5.73 9.04 42.2 102.17 85.9 20.19 58.77 324
nu consum/do
not eat
0.12 0.2 0.91 2.21 1.86 0.44 1.27 7
Total/Total 19 30 140 339 285 67 195 1075
Tabelul 30.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.039546479 *
Grade de libertate 18
CHIINV (Chi teoretic) 28.9 34.8 42.31
CHIINV (Chi calculat) 29.78
Coeficientul Pearson 0.164
Aplicând testele statistice s-a constat că valoarea Hi-pătrat calculată (29.78)
este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (28.9), pentru o probabilitate de
eroare de 5% şi grade de libertate 18. La nivelul judeţului, ipoteza nulă, conform
căreia între cele două variabile nu există nici o legătură, a fost respinsă. Cu ajutorul
coeficientului de contingenţă a lui Pearson, s-a stabilit că între cele două variabile
există o legătură de intensitate slabă.
5.6. PERCEPŢIA ASUPRA RISCULUI PENTRU SĂNĂTATE
Niciodată ca în prezent nu s-a acordat o atât de mare importanţă alimentaţiei
umane. În ultimii ani, un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei alimentaţie-
boală, în speranţa că se va putea elabora o tactică alimentaţie-sănătate. Alimentele pot
conţine o serie de substanţe chimice toxice sau microorganisme patogene pentru
consumatori. În acest caz produsul alimentar respectiv îşi pierde calitatea de factor
favorabil al mediului extern, chiar dacă este valoros din punct de vedere nutritiv.
Consumarea de astfel de alimente insalubrizate chimic sau biologic determină
intoxicaţii (inclusiv efecte mutagene, teratogene şi cancerigene) sau îmbolnăviri
microbiene, virotice şi parazitare.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
52
Din Tabelul 31. se poate observa că atât respondenţii de sex masculin şi cei de
sex feminin sunt conștienți asupra riscului pe care îl pot prezenta unele alimente
pentru sănătate. Dintre riscurile cele mai mult consemnate au fost: toxiinfecţiile
alimentare, hepatită, cancer, diabet, boli cardiovasculare şi boli ale ficatului.
Tabelul 31.
Frecvenţele observate privind conștientizarea riscului de îmbolnăvire în funcţie de
sexului respondenţilor
Risc pentru
sănătate
Disease risk
Sexul
Gender
Total
Total
Masculin/Male Feminin/Female
Da/yes 409 473 882
Nu/no 120 101 221
Total/Total 529 574 1103
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 32.
Tabelul 32.
Frecvenţele teoretice privind privind conștientizare riscului de îmbolnăvire în funcţie
de sexului respondenţilor
Risc pentru
sănătate
Disease risk
Sexul
Gender
Total
Total
Masculin/Male Feminin/Female
Da/yes 423.01 458.99 882
Nu/no 105.99 115.01 221
Total/Total 529 574 1103
Tabelul 33
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Coefficients for test the connection existence
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.034922142 **
Grade de libertate 1
CHIINV (Chi teoretic) 3,84 6,63 10,82
CHIINV (Chi calculat) 4.44
Coeficientul Pearson 0.063
În Tabelul 33. sunt înregistrate rezultatele obţinute cu ajutorul funcţiilor
statistice din Excel privind testarea legăturii dintre conștientizare riscului de
îmbolnăvire şi sexului respondenţilor. După cum se poate observa valoarea Hi-pătrat
calculată (4.44) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (3.84), pentru o
probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 1, deci ipoteza nulă, conform căreia
între cele două variabile nu există nici o legătură, a fost respinsă.
Din Tabelul 34. reiese gradul de conştientizare al riscului alimentar mai mare
în cazul respondenţii cu domiciliu în mediul urban.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
53
Tabelul 34.
Frecvenţele observate privind conștientizarea riscului de îmbolnăvire în funcţie de
mediul de domiciliu al respondenţilor
Risc pentru
sănătate
Disease risk
Mediul de domiciliu
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
Da/yes 460 422 882
Nu/no 77 144 221
Total/Total 537 566 1103
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 35.
Tabelul 35.
Frecvenţele teoretice privind conștientizarea riscului de îmbolnăvire în funcţie de
mediul de domiciliu al respondenţilor
Risc pentru
sănătate
Disease risk
Mediul de domiciliu
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
Da/yes 429.41 452.59 882
Nu/no 107.59 113.41 221
Total/Total 537 566 1103
Tabelul 36.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificație 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.0000041342 ***
Grade de libertate 1
CHIINV (Chi teoretic) 3,84 6,63 10,82
CHIINV (Chi calculat) 21.20
Coeficientul Pearson 0.137
Aplicând testul Hi-pătrat şi ţinând cont şi de valoarea coeficientului Sig se
poate afirma că între cele două caracteristici, conștientizare riscului de îmbolnăvire şi
mediul de domiciliu, există o determinare. Valoarea Hi-pătrat calculată (21.20) este
mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (10.82), pentru o probabilitate de eroare de
0.1% şi grade de libertate 1, ceea ce înseamnă că mediul de rezidenţă diferenţiază
riscul asupra sănătăţii.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
54
5.7. DISPONIBILITATEA DE A CHELTUI
Analizând datele din Tabelul 37. se constată faptul că frecvenţa cea mai mare
în cazul disponibilităţii de a cheltui în plus o anumită sumă de bani pentru a consuma
produse alimentare de calitate este mai mare în cazul respondenţilor de sex feminin.
Tabelul 37.
Frecvenţele observate privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de sexul
respondenţilor
Suma de bani/amount of money
Sexul /Gender Total
Total Masculin/Male Feminin/Female
nimic în plus/nothing more 286 303 589
sub 100 lei/under 100 lei 166 167 333
101-500 lei/101-500 lei 63 70 133
peste 500 lei/over 500 lei 11 28 39
Total/Total 526 568 1094
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 38.
Tabelul 38.
Frecvenţele teoretice privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de sexul
respondenţilor
Suma de bani/ amount of money
Sexul /Gender Total
Total Masculin/Male Feminin/Female
nimic în plus/nothing more 283 306 589
sub 100 lei/under 100 lei 160.11 172.89 333
101-500 lei/101-500 lei 63.95 69.05 133
peste 500 lei/over 500 lei 18.75 20.25 39
Total/Total 526 568 1094
Tabelul 39.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.0832033823 *
Grade de libertate 3
CHIINV (Chi teoretic) 7.814728 11.34487 16.26624
CHIINV (Chi calculat) 6.66
Coeficientul Pearson -
În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două
caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare
decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură.
Acest fapt a fost confirmat şi prin calcul valorii Hi-pătrat (6.66) care este mai mică
decât valoarea teoretică Hi-pătrat (7.81), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi
grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă se acceptă.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
55
Tabelul 40.
Frecvenţele observate privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de mediul de
domiciliu al respondenţilor
Suma de bani/ amount of money
Mediul de domiciliu
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
nimic în plus/nothing more 374 215 589
sub 100 lei/under 100 lei 244 89 333
101-500 lei/101-500 lei 94 39 133
peste 500 lei/over 500 lei 26 13 39
Total/Total 738 356 1094
Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare
între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 41.
Tabelul 41.
Frecvenţele teoretice privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de mediul de
domiciliu al respondenţilor
Suma de bani/ amount of money
Mediul de domiciliu
Home environment
Total
Total
Urban/Urban Rural/Rural
nimic în plus/nothing more 397.33 191.67 589
sub 100 lei/under 100 lei 224.64 108.36 333
101-500 lei/101-500 lei 89.72 43.28 133
peste 500 lei/over 500 lei 26.31 12.69 39
Total/Total 738 356 1094
Tabelul 42.
Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii
Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001
CHITEST (valoarea Sig) 0.0187582937 **
Grade de libertate 3
CHIINV (Chi teoretic) 7.814727764 11.34487 16.26624
CHIINV (Chi calculat) 9.97
Coeficientul Pearson 0.095
După cum se poate observa în Tabelul 42. valoarea Sig calculată, este mai mică
decât 0,05, de unde se poate deduce că între cele două variabile există o legătură
semnificativă, fapt confirmat şi cu ajutorul testului Hi-pătrat. Astfel valoarea Hi-pătrat
calculată (9.97) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (7.81), pentru o
probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă se respinge.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
56
CONCLUZII
Pentru buna desfăşurare a cercetării s-au parcurs mai multe etape distincte,
necesare demersului ştiinţific:
Studierea surselor bibliografice: documente primare, documente secundare,
documente terţiare, microformate;
Documentarea directă cu rol în culegerea informaţiilor legate de domeniului
în care se integrează documentarea temei cercetate, cadrul organizatoric sau
mediul în care se înscrie fenomenul cercetat, şi factorii care influenţează
nivelul şi evoluţia fenomenului cercetat;
Evidențierea specificităţilor Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, regiune care
include arealul cercetat;
Prezentarea generală a judeţului Satu Mare care a reprezentat arealul cercetat;
Determinarea comparativă a unor aspecte specifice fiecărui centru dintre cele
şase centre de cercetare/unităţi administrative în care a fost împărţit arealul
cercetat: Centrul nr. 1-Ardud, Centrul nr. 2-Carei, Centrul nr. 3-Livada,
Centrul nr. 4-Satu Mare, Centrul nr. 5-Tăşnad, Centrul nr. 6-Turţ.
Determinarea pentru fiecare centru de cercetare/unitate administrativă a
numărului de localităţi arondate, suprafeţei cumulate şi a populaţiei cu mediul
de rezidenţă în zona respectivă;
Derularea unei anchete pilot constând într-o pre-anchetă pentru testarea
chestionarului care a urmărit anumite aspecte cu relevanţă pentru
implementarea cu succes a chestionarului şi îndeplinirea obiectivelor;
Derularea unei anchete privind identificarea percepţiei grupului ţintă asupra
modului în care aceştia percep calitatea alimentelor, modului în care această
calitate influenţează sau nu sănătatea, precum şi a rolului şi importanţei
managementului ca proces în obţinerea calităţii produselor alimentare. În
vederea desfășurării cu succes a anchetei, s-au parcurs următoarele etape:
determinarea cu precizie a temei abordate, determinarea obiectivelor ce
urmează a fi realizate, documentarea prealabilă, determinarea eşantionului,
determinarea tehnicilor de anchetă, întocmirea instrumentelor de lucru,
constituirea echipei de anchetatori, instruirea şi repartizarea sarcinilor,
derularea anchetei pilot, adaptarea chestionarului potrivit rezultatelor anchetei
pilot, întocmirea calendarului de desfăşurare al anchetei, culegerea datelor pe
teren, întocmirea modelului bazei de date, codificarea informaţiilor,
prelucrarea datelor, analiza şi interpretarea informaţiilor;
Proiectarea rezultatelor documentării (anchetei);
Determinarea relaţiilor de cauzalitate dintre unii factori (sexul, vârsta, mediul
de rezidenţă, nivelul de educaţie şi venitul lunar), asupra consumului de
produse alimentare şi asupra percepţiei riscului asupra sănătăţii. S-a urmărit şi
disponibilitatea respondenţilor în ceea ce privești achiziționarea produselor
alimentare de calitate;
Ilustrarea factorii care au influenţă asupra consumul alimentar. Astfel sexul,
mediul de rezidenţă şi nivelul de educaţie influenţează consumul atât al
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
57
alimentelor de origine vegetală cât şi al celor deorigine animală, iar vârsta şi
venitul lunar influenţează doar consumul alimentelor de origine animală;
Ilustrarea faptului că factorii studiaţi (sexul şi mediul de rezidenţă al
respondenţilor), diferenţiază percepţia asupra riscului pentru sănătate al
produselor alimentare;
Ilustrarea faptului că, atunci când în discuţie este vorba de disponibilitatea de
a cheltuii pentru produse alimentare de calitate, genul nu face diferenţieri, în
schimb mediul de rezidenţă influenţează achiziţionarea de produse
alimentare;
Fundamentarea unor propuneri în vederea îmbunătățirii modalităţilor de
informare şi de conştientizare a populaţiei asupra efectelor benefice ale
consumului de alimente de calitate asupra sănătăţii şi a vieţii în general.
Abordarea calităţii, ca element al competitivităţii firmelor, a condus la o
redimensionare a conceptului de calitate, pornind de la produs şi de la proces până la
nivelul organizaţiilor. În ceea ce privește produsul alimentar, conceptul de calitate este
suprapus şi asupra întregului lanț alimentar prin aşa-numita abordare „de la fermă la
furculiţă”. Aceasta abordare este de fapt un concept european modern “From the Farm
to the fork”, care urmărește obținerea siguranței alimentelor, deci a unor produse
alimentare calitative.
Implementarea şi dezvoltarea sistemului calităţii şi a unei politici a calităţii,
sunt abordări concrete şi recunoscute pe plan internaţional, care accelerează integrarea
bunei practici şi crearea noii culturi comune, ambele aspecte fiind vitale pentru
eficienţă şi competitivitate.
Astfel în perspectiva integrării produselor alimentare româneşti în spaţiul pieţei
europene, s-au făcut deja paşi importanţi în armonizarea şi implementarea legislaţiei
româneşti cu cea europeană, în ceea ce priveşte standardizarea, controlul şi asigurarea
calităţii. În prezent, un accent deosebit se pune pe siguranţa alimentelor, atât la
furnizorii de materii prime, producătorii, cât şi la comercianţii de alimente punându-se
astfel bazele științifice şi instituţionale ale politicilor alimentare şi nutriţionale.
Scopul prezentei cercetări a fost perfecţionarea managementului calităţii
produselor alimentare de origine vegetală. Prezenta lucrare a încercat să evidenţieze
necesitatea unirii tuturor forţelor de natură umană, financiară şi instituţională, astfel
încât cele două aspecte ale alimentaţiei mondiale, aspectul cantitativ şi aspectul
calitativ, să fie în permanent supravegheate, controlate şi menţinute în limite care să
asigure bunăstarea omenirii.
De asemenea, se remarcă necesitatea evidenţierii rolului alimentelor de origine
vegetală în alimentaţia umană, beneficiilor pe care acestea, prin conţinutul lor ridicat
în vitamine şi minerale, le aduc sănătăţii, precum şi evidenţierea necesităţii încurajării
şi susţinerii sectorului vegetal, sector considerat a fi unul dintre cele care contribuie la
preîntâmpinarea crizei alimentare şi care vizează producerea hranei de calitate şi în
cantităţi corespunzătoare.
Este unanim recunoscut şi rolul managementului ca proces, care, în domeniul
alimentar urmăreşte dezvoltarea ştiinţelor naturale şi inginereşti, dezvoltarea
tehnologică şi de inovare în domeniile agricol şi industrie alimentară, precum şi
cercetări în domeniul siguranţei şi securităţii alimentare.
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
58
În raport cu obiectivele tezei se poate evidenţia necesitatea abordării unei
politici naţionale în domeniul calităţii care să urmărească:
1. Clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor complementare ale diferitelor entităţi
publice şi private implicate în domeniul calităţii;
2. Elaborarea colectivă şi participativă a politicilor şi strategiilor naţionale, prin
folosirea cât mai adecvată a structurilor şi proceselor sistemului calităţii;
3. Declanşarea proceselor de definire şi implementare a unei politici naţionale de
promovare a calităţii, care să fie transpusă şi adoptată de toţi partenerii
economici;
4. Elaborarea unui plan naţional de informare, comunicare şi pregătire, care să
cuprindă următoarele acţiuni:
Implementarea unui sistem de acces la expertiză în care urmează să fie
incluşi toţi actorii/partenerii implicaţi în sistemul naţional al calităţii;
Crearea, punerea în funcţiune şi administrarea unui website eficace şi
interactiv, la care să aibă acces toţi actorii/partenerii implicaţi în
sistemul naţional al calităţii;
Înfiinţarea, publicarea şi distribuirea periodică de publicaţiilor de
specialitate, care să le ofere consumatorilor informaţii credibile, exacte
şi complete în legătură cu calitatea produselor existente pe piaţă;
Elaborarea, tipărirea şi distribuirea periodică a unor pliante, broşuri şi a
altor publicaţii specializate care să vizeze informarea şi educarea
consumatorilor;
Elaborarea/traducerea, tipărirea şi distribuirea unor cărţi bine
fundamentate şi cuprinzătoare, cu privire la conceptele, principiile,
tehnicile, metodele şi instrumentele de management al calităţii;
Introducerea unor aspecte privind educaţia consumatorilor în diverse
programe şcolare;
Implicarea în politica caliţăii a cât mai multor instituţii locale;
5. Adaptarea, consolidarea şi alocarea de resurse adecvate (umane, financiare şi
materiale), tuturor proceselor implicate în obţinerea calităţii.
Se impune necesitatea continuării cercetării extrem de diversă şi diversificată,
în vederea creării unuia sau mai multor instrumente de cercetare care să urmărească:
o Evidenţierea diferenţiată a rolului şi importanţei tuturor grupelor de
produse vegetală asupra sănătăţii;
o Influenţa unor alţi factori de natură endogenă sau exogenă, decât cei
cercetaţi în prezenta lucrare, asupra consumului de produse alimentare
de origine vegetală;
o Tehnologiile de cultivare, de procesare, de conservare/depozitare
îndeaproape pentru a se stabilii punctele critice, în care calitatea
alimentului poate fii pierdută;
o Aplicarea sistemului HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point)
(instrument cheie în controlul calităţii produselor alimentare), în
producţia şi comercializarea alimentelor vegetale;
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
59
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelescu, Anca, Sanda Vişan, A. Socolescu, V. Ciobotaru, L. Botez, 2003,
Tehnologii Industriale vol. I, Ed. Lucman, Bucureşti, România
2. Apostu, S., 2004, Managementul calităţii alimentelor, Ed. Risoprint Cluj-
Napoca, România
3. Bartoş, Gh.,V. Valeriu, Voichița Vlad, 1971, Munca intelectuală. Îndrumări
pentru cei ce studiază şi scriu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, România
4. Căpâlneanu, Ana Maria, 2007, Factorul informaţional în învăţământ şi
cercetare în contextul modernizării documentării ştiinţifice, vol. I, Ed.
Argonaut, Cluj Napoca, România
5. Căpâlneanu, Ana Maria, 2009, Factorul informaţional în învăţământ şi
cercetare în contextul modernizării documentării ştiinţifice, vol. II, Ed.
Argonaut, Cluj Napoca, România
6. Coteţ, Carmen, 2005, Importanţa implementării sistemelor de management a
calităţii produselor alimentare, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, Lucrări Științifice, Seria Horticultură ,
Anul XLVII - Vol 47, ISSN 1454-7376, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi,
România
7. Coteţ, Carmen, 2005, Istoricul managementului calităţii, Revista de ştiinţă şi
practică agricolă - AGRICULTURA – Anul XIV, Numerele 1-2 [53-
54]/2005, Pagina 14-15, ISSN 1221-5317, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca,
România
8. Coteţ, Carmen, 2005, The Juran Trilogy, Buletin USAMV-CN, 62/2005,
ISSN 1454-2382
9. Coteţ, Carmen, Ancuţa Rotaru, V. Mihai, 2004, Alimentaţia între necesitate şi
realitate, Revista de ştiinţă şi practică agricolă - AGRICULTURA – Anul XIII,
Numerele 1-2 [49-50]/2004, Pagina 71-74, ISSN 1221-5317, Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca, România
10. Crosby, P., 1967, Cutting the cost of quality, Ed. Industrial Education Institute
Boston, USA
11. Diaconescu, I.., 2004, Merceologie Alimentară, Ed. Qlassrom, Bucureşti, România
12. Diaconescu, M.., 2002, Marketing agroalimentar, Ed. Uranus, Bucureşti, România
13. Dima, D., I. Diaconescu, 2005, Fundamentele științei mărfurilor: mărfuri
alimentare, Ed. ASE, București, România
14. Drucker, P. F., 2001, Management Challenges of the 21st Century, Ed. Harper
Paperbacks, 1st edition, USA
15. Horvath, Anamaria, 2011, Cercetări privind evaluarea nevoilor de instruire în
vederea dezvoltării mediului de afaceri, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară Cluj Napoca, Şcoala Doctorală, Teză de doctorat
16. Ionescu, S.C., 2001, Managementul calităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, România
17. Ionescu. Luca. Cornelia, 2007, Legislația și auditarea sistemelor calității. Ed.
Performantica, Iași. România
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
60
18. Juran, J. M., F.M. Grynajr., 1973, Calitatea produselor, Ed. Tehnică, Bucureşti,
România
19. Juran, J.M., 1986, The Quality Trilogy. A Universal Approach to Managing for
Quality, ASQC 40th Annual Quality Congress, Anaheim, California
20. Luning P.A., W.J. Marcelis, W.M.F. Jongen, 2002, Food quality
management, Ed. Wageningen Press, Wageningen
21. Merce E., C. C. Merce, 2009, Statistică, paradigme consecrate şi paradigme
întregitoare, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, România
22. Merce E., C. C. Merce, Diana Dumitras, 2010, Prelucrarea statistica a datelor,
Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, România
23. Merce E., C. C. Merce, F. H. Arion, 2000, Management general şi agricol, Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca, România
24. Merce E., Ileana Andreica, F. H. Arion, Cristina Pocol, Dumitraș, Diana, 2010,
Managementul şi gestiunea unităţilor economice cu profil agricol, Ed. Digital
Cluj, Cluj-Napoca, România
25. Mitonneau, H., 1998, O nouă orientare în managementul calității: șapte
instrumente noi, Ed. Tehnică, București, România
26. Negro, G., 1994, Organizzare la qualità neiserviz: un modello per l,
eccellenzanelle imprese e neglienti di servizi, Edizione II Sole Libri 24 ore,
Milano, Italy
27. Olaru M., 1995, Managementul calităţii, Ed. Economica, Bucureşti, România
28. Oprean, C., C.V. Kifor, 2002 Managementul calităţii, Ed. Universităţii “Lucian
Blaga”, Sibiu, România
29. Paraschivescu, A.O., 2007, Managementul calității. Ed. Tehnopress, Iași,
România
30. Payson, S., 1994, Quality Measurement in Economics - New Perspectives on
the Evaluation of Goods and Services, Londra, Edward Eiqar,
31. Pop, M. D., 2004, Cercetari de marketing, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca,
România
32. Ross, J., S. Horton, 1998, Economic consequences of iron deficiency, Ottawa:
Micronutrient Initiative
33. Rotariu, T., P. Iluţ, 1997, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Ed.
Polirom, Iaşi, România
34. Taguchi, G., S. Chowdhury, Y.Wu, 2005,Taguchi’s Quality Engineering
Handbook, Ed. John Wiley & Sons, USA
35. Ziegler, J., 2008, Réfugiés de la faim, Revista Le monde diplomatique
36. ***, 2011, Business Dictionary.com., Quality management system (QMS)
definition, accesat 04/03/2011
37. ***, 1999, Ghid practic de managementul calității pentru firmele performante,
trad. din l. franceză, Ed. Niculescu SRL, București, România
38. ***, 2001, Document de poziţie al României. Capitolul 7 – Agricultura,
Guvernul României, http://www.madr.ro/pages/ue/cap7-agricultura.pdf, accesat
06/03/2011
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
61
39. ***, 2002, Food insecurity: when people must live with hunger and fear
starvation, The State of Food Insecurity in the World, Rome,
http://www.fao.org/docrep/005/y7352e/y7352e00.htm, accesat 05/03/2011
40. ***, 2003, Ghidul Primăriilor, http://www.ghidulprimariilor.ro/, accesat
15/03/2011
41. ***, 2003, SR ISO/TR 10013:2003. Linii directoare pentru documentația
sistemului de management al calității, Asociaţia de Standardizare din România
(ASRO)
42. ***, 2005, Enciclopedia calității, Ed. Oficiul de Informare Documentară
pentru Industrie, Cercetare, Management, București, România
43. ***, 2006, Obiective turistice din judeţul Satu Mare - Material întocmit de
Serviciul Programe şi Dezvoltare Regională, Consiliu Judeţean Satu Mare
http://www.cjsm.ro/turism.pdf, accesat 09/04/2011
44. ***, 2006, SR EN ISO 9000 2006. Sisteme de management al calității.
Principii fundamentale și vocabular, Asociaţia de Standardizare din România
(ASRO)
45. ***, 2010, Buletin statistic lunar Satu Mare: Principalii indicatori economico
sociali, Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare, http://www.insse.ro/cms/rw
/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 25/03/2011
46. ***, 2010, Recolta – cotidian online de ştiri pentru agricultori, http://
www.recolta.eu/harta-solurilor-din-judetul-satu-mare, accesat 16/03/2011
47. ***, 2010, The coming surge in food prices, Global Economics and Strategy,
World Bank, http://www.nomura.com/research/getpub.aspx?pid=390252,
accesat 02/03/2011
48. ***, 2011, Agenţia Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul
Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), http://www.anpcdefp.ro/,
accesat 24/03/2011
49. ***, 2011, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, http://www.nord-
vest.ro accesat, accesat 24/03/2011
50. ***, 2011, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Satu Mare, 2011, http://
www.cciasm.ro/, accesat 25/03/2011
51. ***, 2011, Consiliu Judeţean Satu Mare, http://www.cjsm.ro/ accesat
16/03/2011
52. ***, 2011, Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare http://www.satumare.
insse.ro /main.php, accesat 24/03/2011
53. ***, 2011, Documente interne, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură Satu Mare
54. ***, 2011, Glossary, American Society for Quality (ASQ), http://asq.org
/glossary/q.html, accesat 03/03/2011
55. ***, 2011, Grain Market Report, International Grains Council, http://www.
igc.int/en/Default.aspx, accesat 05/03/2011
56. ***, 2011, Hărţi România, http://www.celendo.ro/HartiJudete, accesat
02/03/2011
57. ***, 2011, Instituţia Prefectului Judeţul Satu Mare, http://www.prefectura
satumare.ro, accesat 03/03/2011
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
62
58. ***, 2011, Primăria Comunei Acâş, http://www.primaria-acas.ro/, accesat
07/03/2011
59. ***, 2011, Primăria Comunei Agriş, http://www.primariaagris.ro/, accesat
07/03/2011
60. ***, 2011, Primăria Comunei Andrid, http://www.primariaandrid.ro/, accesat
07/03/2011
61. ***, 2011, Primăria Comunei Apa, http://www.apa- sm.ro/comuna_apa
_contact.php, accesat 07/03/2011
62. ***, 2011, Primăria Comunei Batarci, http://www.batarci.ro/, accesat
07/03/2011
63. ***, 2011, Primăria Comunei Bârsău, http://www.primariabarsau.ro/, accesat
07/03/2011
64. ***, 2011, Primăria Comunei Berveni, http://www.primariaberveni.ro/, accesat
07/03/2011
65. ***, 2011, Primăria Comunei Bixad, http://www.primaria-bixad.ro/, accesat
07/03/2011
66. ***, 2011, Primăria Comunei Bogdand, http://www.primariabogdand.ro/,
accesat 07/03/2011
67. ***, 2011, Primăria Comunei Botiz, http://www.botiz.ro/, accesat 07/03/2011
68. ***, 2011, Primăria Comunei Cămârzana, http://www.primariacamarzana.ro/,
accesat 07/03/2011
69. ***, 2011, Primăria Comunei Cămin, http://www.primariacamin.ro/, accesat
07/03/2011
70. ***, 2011, Primăria Comunei Căpleni, http://www.primariacapleni.ro/, accesat
07/03/2011
71. ***, 2011, Primăria Comunei Căuaş, http://www.primariacauas.ro
/index.php?rewriteparam=home, accesat 07/03/2011
72. ***, 2011, Primăria Comunei Beltiug, http://www.comunabeltiug.ro/, accesat
07/03/2011
73. ***, 2011, Primăria Comunei Călineşti Oaş, http://www.primariacalinestioas.
ro/, accesat 07/03/2011
74. ***, 2011, Primăria Comunei Cehal, http://www.comunacehal.ro/, accesat
07/03/2011
75. ***, 2011, Primăria Comunei Certeze, http://www.primaria-certeze.ro/, accesat
07/03/2011
76. ***, 2011, Primăria Comunei Ciumeşti, http://www.cjsm.ro/index-ciumesti-C-
rom.html, accesat 07/03/2011
77. ***, 2011, Primăria Comunei Craidorolţ, http://www.craidorolţ.ro/, accesat
07/03/2011
78. ***, 2011, Primăria Comunei Crucişor, http://www.crucisor.ro/, accesat
07/03/2011
79. ***, 2011, Primăria Comunei Culciu, http://www.primariaculciu.ro/, accesat
07/03/2011
80. ***, 2011, Primăria Comunei Doba, http://www.primariadoba.ro/, accesat
07/03/2011
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
63
81. ***, 2011, Primăria Comunei Dorolţ, http://www.primariadorolt.ro/, accesat
07/03/2011
82. ***, 2011, Primăria Comunei Foieni, http://www.cjsm.ro/index-foieni-C-
rom.html, accesat 07/03/2011
83. ***, 2011, Primăria Comunei Gherţa Mică, http://www.primariaghertamica.ro/,
accesat 07/03/2011
84. ***, 2011, Primăria Comunei Halmeu, http://www.halmeu.ro/, accesat
07/03/2011
85. ***, 2011, Primăria Comunei Hodod,http://www.primariahodod.ro/, accesat
07/03/2011
86. ***, 2011, Primăria Comunei Homoroade, http://www.primariahomoroade.ro/,
accesat 07/03/2011
87. ***, 2011, Primăria Comunei Lazuri, www.cjsm.ro/localitate-104-02.html,
accesat 07/03/2011
88. ***, 2011, Primăria Comunei Medieşu Aurit, http://www.cjsm.ro/index-
orasunou-C-rom.html, accesat 07/03/2011
89. ***, 2011, Primăria Comunei Micula, http://www.primariamicula.ro/, accesat
07/03/2011
90. ***, 2011, Primăria Comunei Moftin, http://www.primariamoftin.ro/, accesat
07/03/2011
91. ***, 2011, Primăria Comunei Odoreu, http://www.odoreu.ro/, accesat
07/03/2011
92. ***, 2011, Primăria Comunei Oraşu Nou, http://www.cjsm.ro/index-orasunou-
C-rom.html, accesat 07/03/2011
93. ***, 2011, Primăria Comunei Păuleşti, http://www.cjsm.ro/principal-paulesti-
C-cuprins-02.html, accesat 07/03/2011
94. ***, 2011, Primăria Comunei Petreşti, http://www.petresti.ro/, accesat
07/03/2011
95. ***, 2011, Primăria Comunei Pir, http://www.primariapir.ro/, accesat
07/03/2011
96. ***, 2011, Primăria Comunei Pişcolt, http://www.primariapiscolt.ro/, accesat
07/03/2011
97. ***, 2011, Primăria Comunei Pomi, http://www.cjsm.ro/localitate-161-02.html,
accesat 07/03/2011
98. ***, 2011, Primăria Comunei Porumbeşti, http://www.porumbesti.ro/, accesat
07/03/2011
99. ***, 2011, Primăria Comunei Sanislău, http://www.primariasanislau.ro/,
accesat 07/03/2011
100. ***, 2011, Primăria Comunei Santău,http://www.primariasantau.ro/, accesat
07/03/2011
101. ***, 2011, Primăria Comunei Săcăşeni, http://www.sacaseni.ro/, accesat
07/03/2011
102. ***, 2011, Primăria Comunei Săuca, http://www.sauca.ro/, accesat
07/03/2011
103. ***, 2011, Primăria Comunei Socond, http://www.primariasocond.ro/,
accesat 07/03/2011
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
64
104. ***, 2011, Primăria Comunei Supur, http://www.cjsm.ro/index-supur-C-
rom.html, accesat 07/03/2011
105. ***, 2011, Primăria Comunei Tarna Mare, http://www.tarnamare.ro/, accesat
07/03/2011
106. ***, 2011, Primăria Comunei Târşolţ, http://www.primariatirsolt.ro/, accesat
07/03/2011
107. ***, 2011, Primăria Comunei Terebeşti, http://www.primariaterebesti.ro/,
accesat 07/03/2011
108. ***, 2011, Primăria Comunei Tiream, http://www.cjsm.ro/primar-tiream-C-
cuprins-02.html, accesat 07/03/2011
109. ***, 2011, Primăria Comunei Turţ, www.primariaturt.ro/, accesat
05/03/2011
110. ***, 2011, Primăria Comunei Turulung, http://www.primariaturulung.ro/
index.php?rewriteparam=secretarul/cv, accesat 07/03/2011
111. ***, 2011, Primăria Comunei Urziceni, http://www.comunaurziceni.ro/,
accesat 07/03/2011
112. ***, 2011, Primăria Comunei Valea Vinului, http://www.primariavalea
vinului.ro/, accesat 07/03/2011
113. ***, 2011, Primăria Comunei Vama, http://www.vama-sm.ro/vama. php?
lang=ro&titlu=contact, accesat 07/03/2011
114. ***, 2011, Primăria Comunei Vetiş, http://www.vetis.ro/, accesat
07/03/2011
115. ***, 2011, Primăria Comunei Viile Satu Mare, http://www.viilesatumare.ro/,
accesat 07/03/2011
116. ***, 2011, Primăria Municipiului Satu Mare, http://www.satu-mare.ro/
index.html.ro, accesat 05/03/2011
117. ***, 2011, Primăria Oraşului Ardud, http://www.ardud.ro/, accesat
05/03/2011
118. ***, 2011, Primăria Oraşului Livada, http://www.primaria-livada.ro/, accesat
05/03/2011
119. ***, 2011, Primăria Oraşului Negreşti Oaş, http://www.negresti-oas.ro/,
accesat 07/03/2011
120. ***, 2011, Primăria Oraşului Tăşnad, http://www.primariatasnad.ro/, accesat
05/03/2011
121. ***, 2011, Wikipedia – enciclopedia liberă, http://ro.wikipedia.org/wiki,
accesat 04/03/2011
122. ***, 2011, Primăria Municipiului Carei, http://www.primariacarei.ro/new_
web/indexr.php, accesat 05/03/2011
123. ***, Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului, http://www.turism.gov.ro/
turism/unitati-clasificate, accesat 17/05/2011
124. ***, 2010, Report: Final report, Committee on Food and Agriculture
Organization and World Food Security, Thirty-sixth Session, Rome, 11-14
and 16 October 2010, Rome, Italy, http://www.fao.org/fileadmin/
templates/cfs/Docs0910/CFS36Docs/Final_Report/CFS36_Final_Report_K9
551_E.pdf, accesat 15/02/2011
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat
65
125. ***, Progres tehnic, calitate, standardizare, cursuri in format digital,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=187&idb=,
accesat 24/03/2011
126. ***, 2006, World agriculture: towards 2030/2050, Food and Agriculture
Organization, Rome, Italy, http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/esag/
docs/Interim_report_AT2050web.pdf, accesat 16/02/2011
127. ***, 2011, Report: Catfish Feed Deliveries, United States Department of
Agriculture, http://www.usda.gov/wps/portal/usda/usdahome?navid=
AGENCY_REPORTS&parentnav=NEWSROOM&edeployment_action=
agencyreports, accesat 20/02/2011
128. ***, 2011, Raport: Impactul transpunerii sistemului calităţii din Uniunea
Europeană în anumite sectoare industriale româneşti, Raportul studiului 6,
Institutul European din România, http://www.ier.ro/documente/studiide
impactPaisI_ro/Pais1_studiu_6_ro.pdf, accesat 25/02/2011
129. ***, TEMPO-Online – serii de timp, Institutul Naţional de Statistică al
României, https://statistici.insse.ro/shop/, accesat 10/03/2011, 2011