universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ … · În vederea stabilirii principalelor...
TRANSCRIPT
I
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII
Ing. Camelia Maria Răducu
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND UNII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
ÎNSUŞIRILE CALITATIVE ALE PRODUCŢIEI DE LAPTE LA
RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
Coordonator ştiinţific: Prof. dr. ing. Constantin Velea
2009
II
REZUMAT
al tezei de doctorat
CERCETĂRI PRIVIND UNII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ÎNSUŞIRILE
CALITATIVE ALE PRODUCŢIEI DE LAPTE LA RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
elaborată de ing. Răducu Camelia Maria, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr. ing. Velea
Constantin, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Lucrarea „Cercetări privind unii factori care influenţează însuşirile calitative ale
producţiei de lapte la rasa Bălţată românească” cuprinde două părţi structurate în 6
capitole.
Pornind de la situaţia actuală privind producţia de lapte, posibilităţile de obţinere şi în
mod deosebit de valorificare, am dorit să scot în evidenţă influenţa numeroşilor factori de
influenţă, ce se resimt asupra calităţii laptelui, în mod deosebit asupra preţului de valorificare.
Indiferent de destinaţia şi modul de valorificare a producţiei de lapte ce se obţine, pe
lângă cantitate, o condiţie esenţială o reprezintă calitatea acestuia.
Calitatea laptelui este influenţată de numeroşi factori cum sunt:
Factori ce influenţează calitatea laptelui obţinut în fermele de vaci
ÎN AMONTE
Efectivul şi rase exploatate Tehnica de întreţinere Tehnica de alimentaţie Microclimatul din adăpost
PE PRODUS
Starea de sănătate a glandei mamare Igiena glandei mamare Igiena mulsului Igiena aparatului de muls Igiena personalului mulgător Igiena corporală Aeromicroflora
FACTORI DE INFLUENŢĂ A
CALITĂŢII GLOBALE A LAPTELUI
ÎN AVAL
Filtrarea laptelui Răcirea Depozitare şi păstrare Transport, predare
III
Pe lângă factorii enumeraţi anterior mai sunt şi alţi factori importanţi cum ar fi:
calitatea tehnologică, bacteriologică şi sanitară, care influenţează calitatea şi preţul de
valorificare al laptelui.
Interrelaţia ce există între frecvenţa celulelor somatice din lapte şi gradul de sănătate al
ugerului, numărul acestora reprezintă un criteriu în stabilirea calităţii laptelui. De asemenea,
trebuie avut în vedere că numărul total de germeni din lapte nu reprezintă numai o cerinţă
minimă pentru valorificare, dar şi un criteriu de încadrare pe clase de calitate bacteriologică, cu
implicaţii asupra preţului de valorificare al laptelui, conform cerinţelor U.E.
În contexul, celor prezentate ca actuale şi viitoare, am considerat util să studiez
problematica prin care să stabilesc caracterul implicativ al unor factori limitanţi sau
stimulativi pentru producerea şi valorificarea laptelui în condiţiile specifice ţării noastre şi în
mod deosebit a celor din judeţul Cluj, studiu care l-am îndreptat asupra populaţiei de taurine
de rasă Bălţată românească, care este crescută în această zonă. De asemenea, am avut în
vedere caracteristicile principalelor însuşiri fenotipice, în direcţia producţiei de lapte a
populaţiei de taurine studiate prin stabilirea principalilor indici cantitativi şi calitativi ai
producţiei de lapte în dinamică pe 5 lactaţii la un efectiv total de 327 vaci din cadrul celor
patru ferme luate în studiu. Am cercetat modul de valorificare a producţie de lapte marfă
pentru procesare şi efectul unor factori asupra calităţii acestuia pe fiecare din cele patru
ferme private cercetate, prin determinarea principalelor însuşiri cantitative şi calitative ale
producţiei de lapte în dinamică lunară, pe total efectiv, pe ferme şi comparativ între acestea,
inclusiv încadrarea pe clase de calitate a producţiei de lapte valorificată în anii 2004 – 2005
şi comparativ între cei doi ani calendaristici.
În vederea stabilirii principalelor însuşiri calitative ale producţiei de lapte s-a
stabilit conţinutul laptelui în grăsime, proteină, lactoză, substanţă uscată negrasă,
numărul de celule somatice şi numărul total de germeni, analize ce au fost efectuate în
cadrul a două laboratoare lactologice din cadrul OARZ şi FCCL Cluj. Aceste însuşiri
calitative ale laptelui au fost studiate şi individual pe efectivul existent în fiecare fermă
IV
luată în studiu, dar şi comparativ pe controalele efectuate în sezonul de vară şi toamnă în
perioada anului 2005.
De asemenea, am efectuat cercetări cu privire la principalele componente ale laptelui
în dinamică pe 3 reprize succesive în cadrul mulsorilor de dimineaţă şi seară şi am
determinat principali acizi graşi liberi din lapte, unii aminoacizi ai proteinei totale, precum şi
conţinutul laptelui în vitamina A.
În ultima parte a tezei cercetările se îndreaptă în egală măsură spre ceea ce înseamnă
producerea şi valorificarea laptelui din diferite ferme de pe rutele de colectare a laptelui către
procesatori, precum şi stabilirea însuşirilor cantitative şi calitative ale acestuia.
Materialul biologic studiat din cele patru ferme private luate în studiu reprezintă un
eşantion reprezentativ pentru taurinele din rasa Bălţată românească şi cuprinde următorul
efectiv mediu de vaci în exploatare, astfel:
Fermă Efectiv de vaci (capete) Lactaţii încheiate (capete)
S.C Constantea Emil S.R.L 24 55
S.C Crişan S.N.E 62 229
S.C Nora-Ly Agroserv S.R.L 109 262
S.C AdaProdcom S.R.L 132 427
Total 327 973
Însuşirile urmărite au vizat: vârsta primei fătări, durata lactaţiei totale şi normale,
repausul mamar şi intervalul dintre fătări, producţia cantitativă de lapte, producţia cantitativă
de grăsime şi proteină pe lactaţie totală şi normală, conţinutul laptelui în grăsime şi proteină
în dinamică pe cinci lactaţii încheiate în dinamică lunară, pe total efectiv, pe ferme şi
comparativ între acestea.
Rezultatele cercetărilor efectuate, au fost prelucrate şi interpretate statistic, iar diferenţa şi
semnificaţia diferenţei dintre unele însuşiri urmărite prin metoda student şi redate în tabele şi
grafice.
Dintre numeroasele însuşiri urmărite, reţine în primul rând atenţia, cele cu caracter
implicativ în activitatea de reproducţie. În acest context, menţionăm în primul rând vârsta
V
primei fătări care este de 33 de luni şi 5 zile, adică o durată ce depăşeşte cerinţele actuale
pentru rasă cu aproape 18%, adică cu peste 5 luni, ceea ce rezultă o tehnologie de creştere a
tineretului femel de înlocuire deficitară (tabelul 36).
Sub raportul cantităţii de lapte acesta se situează în medie la peste 6000 kg lapte pe lactaţie
totală, având ca valori maxime în a 4-a lactaţie, iar în ceea ce priveşte lactaţia normală aceasta este
în medie de peste 5500 kg care se obţine în a 5-a lactaţie (fig.22).
Ca urmare producţia cantitativă de lapte a populaţiei cuprinse în studiu este statifăcătoare
însă dacă luăm în considerare dinamica producţiei cantitative de lapte pe cele 5 lactaţii studiate şi
durata prelungită a lactaţiei, rezultă o insuficientă exploatare a potenţialului genetic de producţie a
populaţie de referinţă.
Privitor la însuşirile calitative ale producţiei de lapte, acestea prezintă valori constante în
ceea ce priveşte atât conţinutul în grăsime cât şi conţinutul în proteine cu diferenţe reduse şi
nesemnificative pe lactaţie totală şi normală (fig. 23, 24)
Analiza rezultatele privitoare la principalele însuşiri fenotipice ale producţie de lapte
din cadul fermei S.C. Constantea Emil S.R.L relevă aspecte variate şi chiar deosebite în
sensul că, vârsta primei fătări este în medie de 31 de luni şi 25 de zile, cu 145 mai mare faţă
de valoarea dorită pentru această însuşire.
Analizând nivelul producţiilor cantitative de lapte obţinute în dinamică pe cele 5
lactaţii (fig. 25) aceasta are un caracter sinuos, în sensul că producţia pe lactaţie totală are un
caracter uşor ascendent până la lactaţia a 3-a, după care în lactaţia a 4-a scade cu 15%, iar în
lactaţia a 5-a începe să crescă din nou. Dacă ne referim la producţia de lapte pe lactaţie
normală valorarea maximă se înregistrază în cadrul lactaţiei a 3-a. Sub raportul conţinutului
în grăsime, acesta are un caracter practic constant în primele 4 lactaţii, iar în lactaţia a 5-a
scade uşor. În ceea ce priveşte conţinutul de proteină a laptelui acesta se situează la valoarea
de 3,22% (fig. 26).
Privitor la cantitatea de grăsime şi de proteină din lapte (fig. 27), aceasta este aferentă
relaţiei dintre cantitatea de lapte obţinută pe lactaţie totală şi respectiv normală, cu conţinutul
acesteia în grăsime şi proteină. Ambele componente au un caracter ascendent până în lactaţia
a 3-a după care se constată o scădere până la valoarea apropiată obţinută în lactaţia a 2-a, ca
în lactaţia a 5-a să aibă o creştere bruscă.
VI
Ca o concluzie generală, rezultă că materialul biologic exploatat pentru producţia de
lapte, nu este valorificat la nivelul potenţialului pe care acesta îl deţine.
În cadrul fermei S.C.Crişan S.N.E.Gherla, care este o unitate de exploatare ce
realizează cele mai ridicate performanţe de producţie dintre fermele de profil din judeţul
Cluj, dar şi la această fermă s-a constatat că vârsta primei fătări se realizează la 32 de luni şi
22 de zile ce denotă o insuficientă preocupare pentru creşterea tineretului femel de înlocuire.
Analizând dinamica producţiei cantitative de lapte (fig. 28) se observă o evoluţie
interesantă în sensul că pe lactaţie totală aceasta depăşeşte 6607 kg lapte faţă de 6100 kg
lapte pe lactaţie normală, cu realizarea valorilor maxime în lactaţia a 5-a atât pentru
producţia realizată pe lactaţie totală şi normală.
Conţinutul laptelui în grăsime al producţiei de lapte realizată în această fermă se
situează în la valorii de 3,96% atât pe lactaţie totală cât şi normală, iar în ceea ce priveşte
conţinutul de proteină a laptelui acesta este în medie de 3,23% pe lactaţie totală şi 3,22 pe
lactaţie normală (fig. 29).
Se poate spune că în cadrul acestei ferme se exploatează un material biologic valoros
ce realizează performanţe bune şi foarte bune de producţie, prin aplicarea unei tehnologii
corecte, însă cu necesitatea de a se îmbunătăţii activitatea de reproducţie prin reducerea
vârstei primei fătări şi ridicarea nivelului de dezvoltare a tineretului femel de reproducţie în
vederea îmbunătăţirii performanţelor calitative ale producţie de lapte.
În cadrul fermei S.C. Nora-Ly Agroserv S.R.L unde se creşte un efectiv de peste 100
capete se constată că lactaţia maximă a producţiei de lapte pe lactaţie totală se realizează în lactaţia
a 5-a, iar în cazul lactaţiei normale valoarea maximă se realizează în lactaţia a 4-a (fig. 31).
Dacă analizăm conţinutul în grăsime, acesta are un caracter ascendent de la prima la
a 5-a lactaţie, ajungând la valoarea de 3,43%, iar în ce priveşte conţinutul de proteină şi
acesta are un caracter evolutiv aproape liniar (fig. 31,32), pe totate cele 5 lactaţii studiate.
Astfel, că materialul biologic din cadrul acestei ferme realizează producţii de lapte la
valori modeste dar acceptabile, cu menţinea de a se lua măsuri severe îndeosebi pentru
tehnica de creştere a tineretului femel de înlocuire, pentru aplicarea unui program de
ameliorare într-un timp cât mai scurt.
VII
Ferma S.C. Adaprodcom S.R.L are în exploatare ce mai numeros efectiv de vaci
dintre toate fermele studiate, iar în urma cercetărilor efectuate a rezultat că în ceea ce
priveşte activitatea de reproducţie este deficitară în sensul că vârsta primei fătări a
efectivului existent este exagerat de lungă adică de 34 luni şi 26 zile, aspect care se răsfrânge
asupra indicilor de economicitate şi asupra evoluţiei producţiei de lapte când tineretul
respectiv intră în exploatare pentru producţia de lapte.
Dacă ne referim la producţia cantitativă de lapte pe lactaţie normală, aceasta se situează
la valori aproape constante, cu realizarea producţie de lapte maximă în lactaţia a 4-a pentru
producţia de lapte totală şi în lactaţia a 2-a pentru producţia de lapte normală (fig. 34).
Analizând conţinutul în grăsime a laptelui acesta se situează în jur de 3,94% pe
lactaţie totală şi de 3,92% pe lactaţie normală, iar conţinutul de proteină a laptelui are o
evoluţie relativ similară, în sensul că în primele 3 lactaţii aceasta are un nivel constant, după
care în următoarele 2 lactaţii se remarcă o uşoară creştere (fig. 35).
Asemănător celorlalte trei ferme studiate şi în cazul fermei S.C. AdaProdcom S.R.L
se exploatează un material biologic valoros şi cu potenţial genetic productiv ridicat, dar care
însă nu este suficient pus în valoare.
Privitor la dinamica producţiei de lapte atât pe lactaţie totală cât şi pe cea normală,
ierarhizarea fermelor este în ordinea următoare: pe primul loc S.C. Crişan, urmată de S.C.
AdaProdcom, S.C. Nora-Ly şi S.C. Constantea Emil, astfel că nivelul lactaţiei totale la
primele două ferme este de peste 6000 kg lapte, iar în cazul celorlalte ferme este de peste
5400 kg lapte (fig. 37 a), pe lactaţie normală însă diferenţele între fermele analizate sunt mai
mari şi asigurate statistic astfel:
Specificare Constantea Crişan Nora-Ly Ada
Ada 980*** 469* 694** -
Nora-Ly 284ns 1165*** - -
Crişan 1449*** - - -
Contantea - - - -
>0,01
VIII
Cercetările cu privire la unele însuşiri ale producţiei de lapte marfă obţinută în
fermele de creştere şi exploatare studiate au fost orientate şi în direcţia principalelor însuşiri
ale laptelui de vacă ca materie primă pentru prelucrare în produse lactate de către
procesatori, cu implicaţii asupra preţului de valorificare şi al costului pe produs finit.
În cadrul acestor cercetări, sub raportul producţiei cantitative de lapte, am avut în
vedere producţia medie zilnică de lapte marfă şi cantitatea de lapte lunară valorificată către
procesatori, iar sub raport calitativ am studiat conţinutul laptelui în: grăsime, proteină,
lactoză, substanţă uscată negrasă, respectiv a numărului de celule somatice şi a numărului
total de germeni, studiu ce s-a efectuat în anii 2004 şi 2005.
Analizând principalele însuşiri cantitative şi calitative ale producţiei de lapte marfă,
în dinamică lunară în ferma S.C. Constantea Emil în anul 2004 se constată variaţii mari de
la o lună la alta, în sensul că, în primele 4 luni ale anului producţia de lapte marfă lunară se
situează în medie la 5690 kg, iar începând cu luna mai aceasta se dublează, ca apoi în luna
iulie să se obţină producţia maximă, după care să scadă treptat până la finele anului. De
remarcat este şi faptul că dacă ne referim la cantitatea zilnică livrată către procesatori
aceasta prezintă variaţii între 107 şi 420 kg, cu realizarea producţiilor celor mai mari în
perioada iulie-octombrie, adică în sezonul cald al anului, când şi preţul de valorificare al
laptelui este mai mic.
Privitor la conţintul laptelui în grăsime acesta variază în limite destul de mari, adică
între 3,97 în luna ianuarie şi de 3,23% în luna iunie, iar dacă ne referim la conţinutul în
proteină acesta are un caracter descendent din prima lună a anului până în luna iulie când
treptat începe să crească, ca la finele anului conţintul de proteină este la un nivel inferior
comparativ cu luna ianuarie.
Pe lângă aceste însuşiri ce au implicaţii nemijlocite asupra încadrării în clase de
calitate a laptelui, un rol important îl are numărul de celule somatice existent în lapte, care
pe parcursul celor 12 luni descriu o linie sinioasă (fig. 39.1), având o valoare medie de 431
NCS/ml lapte.
De asemenea şi numărul total de germeni prezintă valori medii de 383 mii NTG/ml
lapte, dar care înregistrează şi valori ridicate aproape de 860 mii NTG/ml lapte.
IX
În cadrul fermei S.C. Crişan privitor la producţia de lapte obţinută în anul 2004,
prezintă o uniformitate de la o lună la alta, dar sub raprtul nivelului producţiei medii zilnice
de lapte pe vacă furajată şi a producţiei marfă lunară se remarcă un efect pronunţat al
factorului sezonal şi în mod deosebit al nivelului nutriţional (tabelul 43.2). Astfel că cel mai
scăzut nivel de producţie de lapte se înregistrează în lunile din sezonul rece al anului şi cel
mai ridicat nivel se realizează în sezonul de vară. În ce priveşte conţinutul laptelui în
grăsime, acesta are o variaţie cuprinsă între 4,27% în luna noiembrie şi de 3,79% în luna
iunie, cu o valoare medie anuală de 4,09%, iar în cea ce priveşte conţinutul laptelui în
proteină acesta are o valoare medie de 3,44 %, cu valori mai ridicate în luna noiembrie şi
aprilie şi mai scăzute în lunile iunie şi iulie (3,2%). Surprinzător este în cadrul acestei ferme
numărul mare de germeni existent în lapte care au o valoare medie de 2120 mii germeni/ml
lapte, cu variaţii între 573 mii în luna aprilie şi 4466 mii în luna octombrie, ceea ce denotă
insalubritatea laptelui din acest punct de vedere şi nemijlocit condiţiile de igienă din această
fermă. Nici în cazul numărului de celule somatice situaţia nu este mult mai bune deoarece şi
acestea înregistrează valori ridicate având o valoare medie de 424 mii NCS/ml lapte pe
parcursul celor 12 luni ale anului de referinţă (fig. 39.2).
Dacă analizăm situaţia din ferma S.C. Nora-Ly constatăm că, producţia medie de
lapte marfă zilnică este constantă, iar producţia medie lunară prezintă variaţii mari de la
1200 kg lapte în sezonul de iarnă şi ridicată în celelalte luni ale anului (tabelul 43.3).
Conţinutul laptelui în grăsime este în medie de 4,12 % în perioada rece al anului şi mai
scăzută în cea caldă. De asemnea şi conţinutul laptelui în proteină variază între 3,23% în
luna mai şi 3,47% în luna martie.
Dacă analizăm însă însuşirile de igienă care influenţează calitatea laptelui constatăm
valori foarte ridicate atât în ceea ce priveşte numărul de celule somatice cât şi numărul de
germeni, astfel că face orice comentariu să fie de prisos (fig.39.3).
Analizând dinamica producţiei medii zilnice de lapte marfă obţinută în ferma S.C
AdaProdcom SRL, se remarcă un caracter descrescând al producţiilor de la începutul spre
finalul anului, adică de la 15 la 11 litri lapte, ceea ce reprezintă o diferenţă de 500 kg lapte
marfă zilnică livrată pentru procesare (tabelul 43.4.).
X
Conţinutul laptelui marfă în grăsime este în medie pe anul de referinţă de 3,86%, iar
conţinutul în proteină este în medie de 3,67%. Sub raportul cerinţelor de igienă reţine atenţia
atât numărul total de germeni destul de ridicat care prezintă valori medie de 1780 mii/ml
lapte, cât şi numărul de celule somatice ce înregistrează de asemenea valori ridicate.
Pe total efectiv exploatat în cele 4 ferme cercetate, principalele însuşiri cantitative şi
calitative ale producţiei de lapte marfă în dinamică pe anul 2004 reflectă diferenţe
apreciabile care apoi se regăsesc nemijlocit asupra producţiei marfă lunar (tabelul 43.5).
Sub raportul conţinutului laptelui în grăsime şi proteină, considerăm că sunt
corespunzătoare, dar lasă mult de dorit conţinutul laptelui în NCS şi NTG (fig.40).
Privitor la încadrarea pe clase de calitate a producţiei de lapte marfă obţinută în cadrul
celor 4 ferme studiate rezultă că în clasele de calitate A şi B producţia marfă livrată se
încadrează în proporţia de 55,30% în ferma S.C Constantea Emil, 13,33% în ferma S.C
Crişan şi de 15% în ferma S.C AdaProdcom SRL, iar în clasele de calitate C şi D proporţia
de 100% o deţine laptele obţinut la S.C Nora-Ly Agroserv (tabelul 44, fig.41).
Principala cauză a încadrării în clasele de caliatate C şi D a majorităţii laptelui marfă
valorificabil din cele 4 ferme menţionate se datorează condiţiilor de igienă precare a laptelui,
respectiv a numărului de celule somatice şi mai ales a numărului total de germeni.
În continuare doresc să prezint rezultatele obţinute pe anul 2005 cu privire la aceleaşi
însuşiri urmărite în anul anterior.
În cadrul fermei S.C Constantea Emil producţia cantitativă de lapte marfă are un
caracter descrescând de la prima la ultima lună a anului 2005, iar sub raport calitativ,
conţinutul laptelui în grăsime este mai ridicat în luna ianuarie şi se menţine la valori
apropiate până în luna septembrie ca apoi să crească treptat. Un fenomen asemănător se
constată şi în cazul conţinutului laptelui în proteină. (tabelul 47.1).
În ceea ce priveşte NCS şi al NTG, acestea prezintă valori inferioare a baremului
maxim ce limitează posibilitatea de valorificare a laptelui pentru procesare (fig.42.1).
Producţia medie zilnică de lapte lunară obţinută la ferma S.C Crişan SNE are o
evoluţie sinuoasă în sensul că aceasta creşte treptat din prima lună până în luna mai, după
care scade până în luna august şi creşte din nou până la finele anului.
XI
Dinamica conţinutului laptelui în grăsime are un caracter constant cu excepţia luni
septembrie când acesta înregistrează o valoare scăzută de 3,26%. În ceea ce priveşte
conţinutul laptelui în proteină se relevă o constanţă accentuată (tabelul 47.2).
Valoarea medie înregistrată pentru numărul de celule somatice din lapte este de
411 mii NCS/ml lapte cu limite mari de variaţie de la 219 la 531 de mii/ml lapte, valori
mari se înregistrează în primele 3 luni ale anului când şi conţinutul în NTG este ridicat
după care scade sub 100 mii germeni/ml lapte, ceea ce ilustrează o bună şi chiar foarte
bună stare de sănătate şi de igienă ce există în fermă cu o evoluţie ascendentă pe durata
celor 12 luni analizate.
În cadrul fermei S.C Nora-Ly, producţia cantitativă de lapte înregistrează valori
ridicate în perioada de vară a anului când producţia de lapte marfă/vacă furajată depăşeşte 14
kg lapte. Oscilaţii accentuate se constată în cazul conţinutului laptelui în grăsime care
prezintă valori scăzute în perioada lunilor mai-septembrie şi mai ridicate în celelalte luni.
Analizând conţinutul laptelui din punct de vedere al numărului de celule somatice şi a
numărului total de germeni se constată o situaţie bună cu excepţia lunilor iunie, septembrie
şi octombrie când numărul de celule somatice depăşeşte 400 mii/ml (tabelul 47.3, fig.42.3).
Dinamica producţiei de lapte medii zilnice obţinută la ferma AdaProdcom are un
caracter constant în primele 7 luni ale anului după care are o uşoară tendinţă de scădere, iar
conţinutul laptelui în grăsime prezintă valori de peste 3,7%. Din punct de vedere igienic
producţia de lapte marfă obţinută în cadrul acestei ferme se încadrează în categoria laptelui
de bună şi foarte bună calitate, marcată prin valori scăzute a numărului de celule somatice şi
a numărului total de germeni (tabelul 47.4, fig.42.4).
Calitatea laptelui pe total producţie marfă analizată din fermele studiate, încadrează
această producţie în toate cazurile în proporţie de peste 50% în clasele de calitate A şi B
(tabelul 48) cu precizare că la fermele S.C Constantea Emil şi S.C AdaProdcom aceasta
depăşeşte 90%, iar la S.C Crişan se înregistrează o proporţie de 75% faţă de numai 55% la
S.C Nora-Ly Agroserv.
O analiză comparativă ale unor însuşiri ale producţiei cantitative şi calitative de lapte
marfă comparativ pe ferme, la date calendaristice lunare asemănătoare celor 2 ani cuprinşi
XII
în studiu, relevă în general un progres sub acest aspect, în mod deosebit sub raportul
îmbunătăţirii igienice a laptelui respectiv prin reducerea proporţională a numărului de celule
somatice şi al numărului de germeni/ml lapte prin valorile medii obţinute în cei doi ani de
referinţă (tabelul 52, fig.44).
Astfel că proporţia laptelui încadrat în primele 2 clase de calitate A+B creşte în anul
2005 faţă de 2004 de 4 ori şi scade proporţia laptelui marfă încadrat în clasele C+D de la
79,58% în anul 2004 la 21,25% în anul 2005.
În continuare am studiat nivelul producţiei individuale zilnice de lapte, concordanţa
între rezultatele analizelor aceleiaşi probe de lapte în funcţie de laboratorul în care s-au
efectuat analizele, analize care s-au extins sub raportul determinărilor aceloraşi însuşiri în
funcţie de secvenţa de muls în recoltarea laptelui, respectiv determinarea conţinutului în
acizi graşi, unii aminoacizi şi vitamina A, iar în ultima parte efectul structurilor familiale de
semisurori după tată.
Variaţia individuală a conţinutului laptelui în grăsime şi proteină în funcţie de nivelul
de producţie comparativ pe sezonul de vară şi toamnă variază între 15-20%, cu limite
minime şi maxime astfel:
- conţinutul laptelui în grăsime şi proteină.
Vară Toamnă Producţia
Grăsime Proteină Grăsime Proteină Sub 15 kg 2,36 – 5,57 2,97 – 5,55 2,95 – 5,10 2,95 – 4,5
15,1-20 kg 3,05 – 5,47 2,40 – 4,35 2,30 – 6,20 3,00 – 3,87
20,1-25 kg 2,16 – 6,74 2,78 – 4,62 2,95 – 6,80 3,00 – 3,90
25,1-30 kg 3,10 – 6,65 2,67 – 3,85 2,95 – 5,90 3,00 – 3,68
Peste 30 kg 2,35 – 5,51 2,66 – 3,63 3,10 – 5,60 3,00 – 4,65
Din datele prezentate mai sus rezultă, limite de variaţie individuale foarte mari, de la
un individ la altul şi de la o perioadă la alta, cu valori medii şi limite de variaţie superioare în
sezonul de toamnă.
Analiza calităţii laptelui în funcţie de unitatea care a efectuat analizele au arătat că
există unele deferenţe mai mici sau mai mari sub raportul rezultatelor analizelor de calitate a
XIII
laptelui în funcţie de unitatea care a efectuat analizele. Din aceste considerente, am
comparat la date apropiate de efectuare a analizelor, rezultatele obţinute de către laboratorul
din cadrul OARZ şi FCCL Cluj pe fiecare din cele două sezoane (tabelul 55).
Dacă analizăm aceste rezultate/total efectiv, diferenţele sunt relativ mici şi
nesemnificative, însă la o analiză pe ferme şi respectiv analize individuale s-au constatat că
există variaţii foarte semnificative.
Cercetările cu privire la conţinutul laptelui în acizi graşi, pe reprize de muls a
evidenţiat faptul că structura numărului total de acizi graşi determinaţi relevă unele aspecte
particulare (tabelul 59, 60).
Determinările efectuate în acest sens, reprezintă un prim pas menit să ducă la
stabilirea proporţiei principalilor acizi graşi în lapte în funcţie de secvenţele de muls, astfel
încât în final să se poată recurge la o recoltare diferenţială a laptelui obţinut în cadrul fiecărei
mulsori sub raportul favorabilităţii unei prelucrări diferenţiate.
Cantitatea de proteină totală stabilită în urma analizelor efectuate a fost de 33,98
mg/ml, respectiv 22,19 mg/ml cazeine şi 11,78 mg/ml proteine din lactoser. Conţinutul
proteinei totale în aminoacizi marchează compoziţia cea mai ridicată pentru acidul glutamic cu
o pondere de 19,59% urmat de leucină şi prolină cu peste 9%, la care se însumează lizina cu
7,5%, valina şi acidul aspartic într 6 – 7%, ceilalţi aminoacizi realizând o pondere mai mică de
6%. Cu alte cuvinte, animoacizii enumeraţi au o pondere de 58,81% din cantitatea totală de
proteine. Prin comparaţie cu datele existente în literatura de specialitate se relevă unele
diferenţe, în sensul că, prin comparaţie proporţia de histidină este mai ridicată cu 16% şi
metionina cu 52%, respectiv conţinut uşor inferior pentru alanină, acid aspartic şi izoleucină,
cu menţiunea că acidul glutamic ce a fost determinat prezintă valori comparativ mai scăzut cu
14% (tabelul 61).
Determinările făcute privitor la conţinutul laptelui în vitamina A în funcţie de
sezon, diferenţele sunt reduse şi nesemnificative (3,3%), diferenţe care sunt explicabile
dacă avem în vedere structura raţiei pe baze de suculente şi în sezonul de iarnă,
comparativ cu datele existente în literatura de specialitate, datele obţinute sunt foarte
apropiate (tabelul 62).
XIV
Dintre alţi factori care influenţează producţia cantitativă şi calitativă de lapte am avut
în vedere şi structurile familiale de primiare semisurori după tată identificate în cadrul
populaţiilor de rasă Bălţată românească analizată în legătură cu care diferenţele sub rapotul
conţinutului laptelui în grăsime şi proteine.
Aferent reproducătorilor utilizaţi în reproducţie pe efectivele de vaci crescute în
cele patru ferme analizate, am stabilit 15 asemnea structuri care întrunesc 124 de
descendente, care structurate pe fermele respective avem următoarele structuri familiale:
ferma S.C. Constantea Emil cu 2 reproducători a câte 5 descendente; ferma S.C. Crişan
cu 5 structuri familiale cu un total de 45 descendente, adică cu 5 – 21 primipare pe
reproducător; ferma S.C. AdaProdcom cu 6 reproducători a câte 5 – 10 descendente
adică, 41 primipare; ferma S.C. Nora-Ly Agroserv cu 3 reproducători ce întrunesc un
efectiv de 10 – 25 primipare, în total 46 capete. Pentru fiecare dintre reproduătorii
urmăriţi, am stabilit cele mai importante însuşiri ale producţiei de lapte/reproducător din
fiecare fermă menţionată (tabelul 63).
Cercetările efectuate cu privire la stabilirea unor însuşiri cantitative şi calitative a
producţiei de lapte marfă colectată şi afluită către procesatori au fost efectuate în două etape,
o primă etapă care vizează analiza zilnică a laptelui în trei luni care se suprapun în sezonul
de toamnă, iarnă şi primăvară, derulate pe trei rute în anul 2003/2004 (tabelul 64). În urma
rezultatelor obţinute, putem spune că, laptele marfă preluat pe toate cele trei rute de
referinţă, prezintă un aspect care sub raportul conţinutului laptelui în grăsime este
nesatisfăcător având valori de 3% – 3,1%, nivel care de fapt se găseşte sub cerinţele normale
de recepţie. Cu alte cuvinte, calitatea laptelui preluat pe aceste rute, se situează sub limita
normală, însuşire care apoi se regăşeşte în primul rând asupra preţului de valorificare şi
ulterior asupra procesului de procesare a laptelui.
Începând cu anul 2004 şi pe toată durata anului 2005 am urmărit principalele însuşiri
cantitative şi calitative ale producţiei lunare de lapte marfă recepţionat pe patru rute de
colectare (tabelul 64 şi 66). Dinamica principalelor însuşiri cantitative şi calitative ale
producţie de lapte marfă recepţionat în medie lunară pe doi ani consecutivi pe rute de
colectare s-a efectuat pe zona Ceanu Mare, Bolduţ, Boian şi Viişoara. Reperarea cercetărilor
XV
pe aceleaşi rute pe anul 2005 relevă aspecte asemnătoare, laptele marfă având un conţinut în
grăsime care în funcţie de rută şi luna de livrare a variat între 3,28% şi 4,13% grăsime şi
între 2,99% – 3,45 % proteină. În ce priveşte conţinutul laptelui în NSC, acesta prezintă în
funcţie de aceleaşi criterii, limite de variaţie între 144 – 787 mii NCS/ml lapte, iar conţinutul
în NTG deşi prezintă o uşoară tendinţă de îmbunătăţire se situează la valori exagerate. Luând
în considerare cele patru rute pe fiecare din lunile de referinţă, rezultă numai 12,5% din
cazuri în care laptele are 3000 mii NTG/ml lapte, în toate celelalte luni NTG-ul fiind mult
mai mare, cu limite de variaţie între 6308 – 36749 mii NTG/ml lapte, însuşire pentru care în
toate cazurile laptele a fost încadrat în clasa de calitate D. Aferent acestei situaţii, igiena
circuitului laptelui marfă este cea mai deficitară condiţie, pentru care se impune în timp o
foarte intensă educaţie a crescătorilor în această direcţie, concomitent cu aplicarea normelor
legale în acest sens.
XVI
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND
VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
FACULTY OF ANIMAL SCIENCES AND BIOTEHNOLOGY
eng. Camelia Maria Răducu
ABSTRACT OF Ph.D. THESIS
RESEARCH REGARDING SOME FACTORS INFLUENCING
THE QUALITY PROPERTIES OF MILK PRODUCTION BREED
BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
Scientific coordinator: Prof. dr. eng. Constantin Velea
2009
XVII
ABSTRACT
the doctoral thesis
RESEARCH REGARDING SOME FACTORS INFLUENCING THE QUALITY
PROPERTIES OF MILK PRODUCTION BREED BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
elaborated by eng. Răducu Camelia Maria, under the scientific supervision of Prof. dr. eng.
Velea Constantin from the University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
Cluj-Napoca
The PhD thesis “Researches regarding some factors influencing the qualitative
characteristics of the milk production in Bǎlţatǎ româneascǎ breed” has two parts structured
in 6 chapters.
Starting from the nowadays situation regarding the milk production, the possibilities to
obtain and especially to value the milk, we intended to emphasis the influence of the numerous
factors upon the milk quality, especially on its delivery price.
Regardless the destination and the processing of the obtained milk production, beside
the quantity, an essential condition is represented by the milk quality.
The milk quality is influenced by numerous factors as:
Factors influencing the milk quality in cow farms
UP STREAM
The effective and the breeds in production Breeding technique Feeding technique Micro-climate in stable
ON PRODUCT
Mammal gland healthy state Mammal gland hygiene Milking hygiene Milking machine hygiene Milking personnel hygiene Bodily hygiene Aero-micro-flora
FACTORS INFLUENCING THE
GLOBAL MILK QUALITY
DOWN STREAM
Milk filtration Cooling Storage Transport, delivery
XVIII
Beside the previous mentioned factors, there are also important factors as: the
technological, bacteriological and sanitary quality, which have influences upon the milk
quality and its delivery price.
The inter-relationship between the somatic cells frequency and the udder healthy degree,
the somatic cells count represent a criterion to establish the milk quality. In the same time, we
must have in view that the total number of germs represents not only a minimal request for the
milk delivery, but it is also a criterion to rank the milk in different grades of bacteriological
quality, with implications on the milk delivery price, according to EU requirements.
In the context of those presented as nowadays and future, I considered useful to study
the problematic by which I will establish the involving character of some limiting or
stimulating factors of milk production and processing in specific conditions of our country
and mostly of Cluj District. I focused my study on Bǎlţatǎ româneascǎ cow herd which are
bread in this area. In the same time I had also in view the main phenotypic characteristics
related to the milk production of the studied cows. I established the main qualitative and
quantitative indexes of the milk production in dynamic during 5 lactations in a total number
of 327 cows in the 4 studied farms. I studied the raw milk delivery for processing and the
effect of some factors on the milk quality in each of the farm in the 4 studied farms,
determining the main qualitative and quantitative characteristics in monthly dynamic, per
total number of capita, on farms and comparative between them, including the ranking in
quality classes of the milk delivered in the years 2004-2005 and comparative between the
two years.
To determine the main qualitative characteristics of the milk production the
following parameters were measured: milk fat content, milk protein content, milk lactose
content, milk non-fat dry matter content, somatic cells count and total number of germs,
the determination being realized in 2 milk analyze laboratories within OARZ and FCCL
Cluj. The determinations were made individually, on the cows in each studied farm, but
also comparative, in the summer season and autumn season in the period of 2005.
XIX
I also made researches regarding the main milk components in dynamic on 3
consecutive stages during the morning and evening milking and I determined the main free
fatty acids in milk, some amino-acids of the total protein and the milk A vitamin content.
In the last part of the thesis, the researches are focused both on that what means the
milk production in different farms and milk collection on the collecting routes but also on
establishing the milk qualitative and quantitative characteristics.
The biological material studied in the 4 private farms is a representative sample for
the Bǎlţatǎ româneascǎ cows and consists in the following average number of milking cows
in production:
Farm Number of cows (capita) Finalized lactations (capita)
S.C Constantea Emil S.R.L 24 55
S.C Crişan S.N.E 62 229
S.C Nora-Ly Agroserv S.R.L 109 262
S.C AdaProdcom S.R.L 132 427
Total 327 973
The followings were studied: the age of the first calving, the length of the total and
normal lactations, the mammal pause, the period between two calvings, the quantitative milk
production, the quantitative fat and protein production in normal and total lactation, the milk
fat and protein content in dynamic during five finalized lactations in monthly dynamic, per
total number of cows, per farms and comparative between these.
The results of carried-out researches were statistically processed and interpreted and
the diference and the significance of the difference between some of the parameters studied
by student method were represented in tables and charts.
Among the numerous studied characteristics, very important are the ones with involving
character in the reproduction activity. We first mention here the age of the first calving, which is 33
months and 5 days, a time period exceeding with almost 18% the present requirements for the breed,
XX
that means more than 5 months, leading to a deficient breeding technology of the replacement
heifers (table 36).
As regard the milk quantity, its average is over 6000 kg milk per total lactation, with
maximum values in the fourth lactation month and as regard the normal lactation this is over 5500
kg obtained in the fifth lactation (fig. 22).
As result, the quantitative milk production of the studied cows is satisfactory, but, if we
consider the dynamic of the quantitative milk production in the five studied lactations and the
extended lactation length, it results a not enough output for the productive genetic potential of the
reference population.
Regarding the qualitative characteristics of the milk production, they have constant values
for the fat content and for the protein content, with low and non-significant differences per total and
normal lactation (fig. 23, 24).
Analyzing the results regarding the main phenotypic characteristics of the milk
production in S.C. Constantea Emil S.R.L we can see different and even special aspects as
the average age of the first calving which is 31 months and 25 days, with 145 days higher
than the desired value for this characteristic.
Analyzing the level of the quantitative milk productions obtained in dynamic
during the 5 lactations (fig. 25), it has a sinuous aspect, meaning that the total milk
production has a light ascendant character up to the third lactation and after that it
decreases with 15% in the fourth lactation, but it increases again in the fifth lactation. If
we talk about the milk production in normal lactation, the maximum value is recorded in
the third lactation. The milk fat content has, practically, a constant character during the
first four lactations and it decreases very few in the fifth lactation. The milk protein
content has a value of 3.22% (fig. 26).
Regarding the fat and protein quantity in milk (fig. 27) this depend on the relationship
between the milk quantity obtained in a total, respective normal lactation, with its fat and
protein content. Both components have an ascendant character up to the third lactation. After
this we can notice a decreasing up to the value recorded in the second lactation and during
the fifth lactation we can notice a sharp increasing.
XXI
As a general conclusion it results that the biological material is not enough valued for
the level of the potential it has.
Even that S.C.Crişan S.N.E.Gherla farm is a production farm with the highest
production among the similar farms in district we noticed that the age of the first calving is
32 months and 22 days revealing a not enough concerning for the breeding of the young
replacement heifers.
Analyzing the dynamic of the quantitative milk production (fig. 28) we can observe
an interesting evolution: for a total lactation, it exceeds 6607 kg, compared to 6100 kg for
the normal lactation, with maximum values in the fifth lactation, both for normal and total
lactations.
The milk fat content of the milk production realized in this farm has the value of
3.96%, both in normal and total lactation and the milk protein content has an average value
of 3.23% for total lactation and 3.22% for normal lactation (fig. 29).
We can say that in this farm they have a valuable biological material with good and
very good production performances, they have a correct technology but the reproduction
activity must be improved by reducing the age of the first calving and by a highest level of
development for the young reproduction heifers, with the aim to improve the qualitative
performances of the milk production.
In S.C. Nora-Ly Agroserv S.R.L farm, where they breed more than 100 capita, we
observed that the maximum lactation of the milk production per total lactation is recorded in the
fifth lactation, and in case of the normal lactation, the maximum value is recorded in the fourth
lactation (fig. 31).
If we analyze the fat content, it has an ascendant character from the first to the fifth
lactation, reaching the value of 3.43%. Regarding the protein content it has an almost
linear character (fig. 31, 32) in all the 5 studied lactations. The biological material in this
farm realizes milk production with modest but acceptable values, so that are necessary
severe actions especially for the breeding technology of the young heifers, to implement an
amelioration program as soon as possible.
XXII
S.C. AdaProdcom S.R.L. farm is the biggest among the studied farms, but according
to our researches, the reproduction activity is poor because the age of the first bringing forth
is exaggerated long, that means 34 months and 26 days. This aspect has bad consequences
regarding the efficiency indexes and regarding the milk production when the young cows
will start it.
If we consider the quantitative milk production during the normal lactation, this has
almost constant values, with a maximum milk production in the fourth lactation for the total
milk production and in the second lactation for the normal milk production (fig. 34).
Analyzing the milk fat content this is about 3.94% for the total lactation and 3.92%
for the normal lactation. The protein milk content has a relative similar evolution, meaning
that during the first 3 lactations it has a constant level and in the following 2 lactations it can
be noticed a slow increasing (fig. 35).
Like in the other three studied farms, in S.C. Adaprodcom S.R.L they have a valuable
biological material, with a high genetic productive potential, but which is not enough used.
Regarding the milk production dynamics, both in the total lactation and the normal
lactation, the farms ranking is the following: the first is S.C. Crişan, followed by S.C.
AdaProdcom, S.C. Nora-Ly and S.C. Constantea Emil. The total lactation level in the first 2 farms
is over 6000 kg and in the other farms is over 5400 kg (fig. 37 a). regarding the normal lactation,
the differences between the farms are bigger, according to the following statistics:
Specification Constantea Crişan Nora-Ly Ada
Ada 980*** 469* 694** -
Nora-Ly 284ns 1165*** - -
Crişan 1449*** - - -
Constantea - - - -
>0,01
The researches concerning the raw milk production in the studied farms were also
focused on the characteristics of cow milk as raw material for milk products obtained in the
milk processing plants and their influences on the final price of the final milk product.
XXIII
During these researches of the quantitative milk production, we studied the average
daily production of milk, and the quantity delivered to the milk processing plants during
each month. Regarding the qualitative aspects, we studied: the fat content, the protein
content, the non-fat dry matter, the somatic cells count and the total number of germs. The
studies were carried out during the years 2004 and 2005.
Analyzing the main quantitative and qualitative raw milk production characteristics,
in the monthly dynamic in S.C. Constantea Emil, in the year 2004, we noticed large
variations from one month to another: in the first 4 months of the year, the average
monthly milk production 5690 kg and, beginning with May, it become double , with a
maximum value in July. After July, the production decreased till the end of the year. It is
to be noticed that if we consider the daily quantity delivered to be processed, this has
variations between 107 and 420 kg, with the highest productions in the period July-
October, in the warm season of the year, when the milk price is lower.
Regarding the milk fat content, this varies within relative large limits, between 3.97%
in January and 3.23% in June and the protein content has a decreasing character from the
first month of the year till June, when it starts to grow, but at the end of the year its level is
lower than in January.
Beside these characteristics that have certain implication regarding the milk ranking
in different quality grade, very important are also the somatic cells count in milk, which
during the 12 months of the year describes a sinuous line (fig. 39.1), having an average value
of 431 SCC/ml of milk.
In the same time, the total number of germs has average value of 383 thousands
TNG/ml but it also recorded high values of almost 860 thousands TNG/ml.
In the farm S.C. Crişan, the milk production obtained in 2004 is uniform from a
month to another, but the level of the average daily production / capita and the monthly raw
milk production we can notice a high effect of the seasonal factor and especially an effect of
the nutritional level (table 43.2). So, the lowest milk production level is recorded in the
months of the cold season and the highest level is recorded in the summer season. Regarding
the fat content, it has a variation between 4.27% in November and 3.79% in June, with and
XXIV
average yearly value of 4.09%. The protein content has an average value of 3.44%, with
higher values in November and April and lower values in June and July (3.2%). Surprisingly
in this farm is the high number of germs, with an average value of 2120 thousands germs/ml
and variations between 573 thousands in April and 4466 thousands in October, values
indicating the poor hygiene conditions in the farm. The situation is not better in case of the
somatic cells, also recording high values: the average value during the 12 months of the
reference year is 424 thousands SCC/ml.
If we analyze the situation in S.C. Nora-Ly farm, we find out that the average daily
raw milk production is constant and the average monthly production has big variations from
1200 kg in the winter season up to higher values in the other months of the year (table 43.3).
The average fat content is 4.12% in the cold period of the year and the values are lower in
the hot period. The protein content varies between 3.23% in May and 3.47% in March.
Analyzing the hygiene aspects influencing the milk quality we noticed very high
values of both somatic cells number and the germs number, so there is no reason for further
comments (fig. 39.3).
Analyzing the dynamics of the average raw milk daily production obtained in S.C.
AdaProdcom SRL, it is to be noticed a descending character of the production from the
beginning of the year to its end, from 15 l to 11 l, representing a difference of 500 kg of milk
delivered each day to be processed (table 43.4).
The raw milk fat content has an average value of 3.86% during the reference year and
the protein content during the same period is 3.67%. Concerning the hygiene aspects, it is to
be noticed the relative high values of the total germs number having an average of 1780
thousands/ml and the somatic cells count which also records high values.
Considering the total production cows in the 4 studied farms, the dynamics of the main
qualitative and quantitative characteristics of the raw milk production during the year 2004
reflect appreciable differences further found in the monthly milk production (table 43.5).
Related to the fat content and the protein content, we consider them good, but it is
more to be done regarding the SCC and TNG (fig. 40).
XXV
Regarding the quality classes of the milk produced in the 4 studied farms, we found out
the followings: 55.30% of the production obtained in S.C Constantea Emil farm, 13.33% of the
production obtained in S.C Crişan farm and 15% of the production obtained in S.C AdaProdcom
SRL farm could be classified as A and B quality grade, meanwhile 100% of the production
obtained in S.C Nora-Ly Agroserv farm belongs to C and D grades (table 44, fig. 41)
The main reason of the C and D quality grade of the majority of the milk produced in
the 4 farms is the poor hygiene condition of milk, respective the somatic cells count and the
total number of germs.
I want now to present the results obtained in the year 2005 regarding the same
characteristics studied in the previous year.
In S.C Constantea Emil farm, the quantitative raw milk production has a decreasing
character from the first to the last month of the year 2005 and regarding the qualitative
aspects, the fat content is higher in January and than has close values up to September when
it starts to increase. A similar phenomenon is noticed regarding the milk protein content
(table 47.1).
Regarding SCC and TGN, these present inferior values compared to the admissible
limits allowing the delivery of milk to be processed. (fig. 42.1).
The average daily production obtained in S.C Crişan SNE farm has a sinuous
evolution, meaning that it gradually grows from January to May, than decreases up to
August and grows again up to the end of the year.
The dynamics of the milk fat content has a constant character, excepting September,
when it records a low value of 3.26%. Regarding the milk protein content, it is to be noticed
a strong constancy (table 47.2).
The average value recorded for the number of somatic cells in milk is 411
thousands SCC /ml, with large limits of variation from 219 to 531 thousands /ml. High
values are recorded in the first 3 months of the year, when the TNG is higher and than it
decreases under 100 thousands / ml, illustrating a good and even a very good health and
hygiene in the farm, with a positive evolution during the 12 analyzed months.
XXVI
In the S.C Nora-Ly farm, the quantitative milk production records high values in the
summer period of the year when the milk production / capita exceeds 14 kg. High
oscillations are noticed in the milk fat content which presents low values in the period May-
September and higher values in the other months. Analyzing the milk regarding the somatic
cells count and the total number of germs, we notice a good situation, excepting June,
September and October, when the somatic cells count exceeds 400 thousands / ml (table
47.3, fig. 42.3).
The dynamics of the average daily milk production obtained in AdaProdcom farm has
a constant character in the first 7 months of the year and than has a light decreasing trend.
The milk fat content presents values over 3.7%. Hygienically speaking, the milk production
obtained in this farm is of good and very good quality, characterized by low values of the
number of somatic cells and of the total number of germs (table 47.4, fig. 42.4).
The quality of the milk in the total production in the analyzed farms allow us to rank,
in all the cases, more than 50% of the milk in A and B quality grades (table 48) with the
specification that in S.C Constantea Emil farm and S.C AdaProdcom farm the percentage
exceeds 90% and in S.C. Crişan the value is 75% compared to only 55% in S.C Nora-Ly
Agroserv farm.
A comparative analyze of some quantitative and qualitative production
characteristics, at about the same monthly data of the 2 years of the study, generally reveals
a progress, especially regarding the hygiene improvement, respective regarding the
proportional reducing of the somatic cells count and of the total number of germs, with the
average values obtained in the 2 reference years (table 52, fig. 44).
The proportion of the milk in the first 2 quality grades A+B increases four times in
2005 compared to 2004 and the proportion of the milk in the quality grades C+D decreases
from 79.58% in 2004 to 21.25% in 2005.
We also studied the level of the individual daily production, the concordance between
the values obtained for the same analyze in different laboratories. The analyzes were
extended, determining the same characteristics for the different milking sequences,
respective determination of the fatty acids content, of the amino acids content and of the A
XXVII
vitamin content. In the last part of the study, we analyzed the effect of the familial structures
of semi-sisters after father.
The individual variation of the milk fat content and protein content according to the
comparative production in the summer and autumn season varies between 15% and 20%,
with minimum and maximum limits as follows:
Milk fat content and protein content
Summer Autumn Production
Fat Protein Fat Protein Under 15 kg 2,36 – 5,57 2,97 – 5,55 2,95 – 5,10 2,95 – 4,5
15,1-20 kg 3,05 – 5,47 2,40 – 4,35 2,30 – 6,20 3,00 – 3,87
20,1-25 kg 2,16 – 6,74 2,78 – 4,62 2,95 – 6,80 3,00 – 3,90
25,1-30 kg 3,10 – 6,65 2,67 – 3,85 2,95 – 5,90 3,00 – 3,68
Over 30 kg 2,35 – 5,51 2,66 – 3,63 3,10 – 5,60 3,00 – 4,65
The above mentioned data show very large individual variation limits from an
individual to another and from a period to another, with average values and superior
variation limits in the autumn season.
The milk quality analyze in each farm shows that there are smaller or bigger
differences between the results, depending to the laboratory where analyzes were made. For
this reason, we compared the results obtained both in OARZ laboratory and FCCL Cluj
laboratory in about the same date of the two seasons (table 55).
If we analyze these results / total effective, the differences are relatively small and
non significant, but if we analyze them on farms and respective we make individual
analyzes, we can notice very significant variations.
The researches regarding the milk fatty acids content in each milking stage revealed
that the structure of the total number of determined fatty acids presents some particular
aspects. (table 59, 60)
These determinations represent a first step in determination the proportions of the
main fatty acids in milk, according to the milk stages, enabling us, at the end, to make a
XXVIII
differentiated collection of the milk in each milking, favoring a differentiated milk
processing.
The total protein content, according to the made analyzes, was 33.9 mg/ml, respective
22.19 mg/ml casein and 11.78 mg/ml proteins in lacoserum. The total protein content in
aminoacids shows the highest composition for the glutamic acid with a weight of 19.59%,
followed by leucine and proline with more than 9%, lysine with 7.5%, valine and aspartic acid
between 6 – 7%, the other aminoacids having a weight lower than 6%. So, the mentioned
aminoacids have a weight of 58.81% in the total protein quantity. Comparing these values
with the ones in the literature, we noticed some differences: the histidine weight is higher with
16% and the metionine is higher with 52%. A lower content was found for alanine, aspartic
acid and iso-leucine. It is to be mentioned that the determined glutamic acid has comparative
lower values with 14 % (table 61).
The determinations made for the A vitamin content in milk depending on the
season show low and non significant differences (3.3%), justified if we take into
account the juicy fodder given also during the winter period. Compared to the data in
the literature, the determined data are very close (table 62).
Among other factors influencing the milk qualitative and quantitative production
we also had in view the familial structure of the half-sister (by father) primipara
identified within the studied Romanian Spotted cows population, generating differences
regarding the milk fat content and milk protein content.
For the reproduction animals used for reproduction in the four studied farms, we
established 15 such structures, with 124 descendants, structured on the respective farms as
follows: S.C. Constantea Emil with 2 reproductive animals each of them having 5
descendants; S.C. Crişan with 5 familial structures with a total of 45 descendants, that means
5 – 21 primipara for each reproductive animal; S.C. AdaProdcom with 6 reproduction
animals, with 5 – 10 descendants for each of them, that means 41 primipara; S.C. Nora-Ly
Agroserv with 3 reproduction animals, each of them with 10 – 25 primipara, totally 46
capita. For each studied reproduction animal, we established the most important
characteristics of the milk production / animal in each studied farm (table 63).
XXIX
The researches regarding the qualitative and quantitative aspects of the raw milk
production collected and delivered to the milk processors were made in two steps. One first
step having in view the daily analyze of the milk in a period of three months superposed on
the autumn, winter and summer season, carried out on three routes in the year 2003/2004
(table 64). The obtained results allow us to say that considering the milk fat content is not
satisfactory, the found values of 3% - 3.1% being lower than the normal requested values for
milk reception. The quality of the milk collected on these routes is lower than the normal
one, having consequences on the delivery price and, further, on the milk processing process.
Beginning with the year 2004 and during all the year 2005 we observed the main
quantitative and qualitative characteristics of the monthly milk production collected on four
collecting routes (tables 63 and 64). The dynamics of the main quantitative and qualitative
characteristics of the raw milk collected in two consecutive years was studied on collecting
routes in the area Mare, Bolduţ, Boian şi Viişoara. The researches made in the year 2005 on
the same collecting routes reveals the same aspects, the raw milk fat content varying
depending on the route and on the month between 3.28% and 4.13%. The protein content
varied depending on the route and on the month between 2.99% and 3.45%. Regarding the
milk SCC, depending on the same criteria, it varies between 144 – 787 thousand SCC/ml
and the total number of germs, even it has a light improvement trend, it has exaggerated
values. Considering the four collecting routes in each reference month, only 12.5% of the
collected milk has 3000 thousand TNG/ml, in all the left milk quantity being much higher
with variation limits between 6308 – 36749 thousands TNG/ml. For this reason, in all cases
the milk was ranked in D quality class. In this situation, the raw milk hygiene is the poorest
condition, for which, with the passing of the time, an intense education of the cow breeders
is strongly needed, concomitant with a strict application of the legal regulations in this case.