valorificarea potentialului balnear in statiunea baile herculane

Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

BAILE HERCULANE


CUPRINS

Cap. I: Considerartii generale……………………………………………pg.3

Cap.II: Analiza potentialului balneoturistic……………………………..pg.9

Cap. III: Stadiul actual de valorificare……………………….…………pg.15

Cap. IV: Propuneri privind modernizarea si dezvoltatrea turismului in Baile

Herculane……………………………………………………….……...pg.25

Concluzii ……………………………………………………………....pg.31


CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE

1.1 Pozitie geografica si accesibilitate

Statiunea Baile Herculane este cea mai veche statiune din Romania si una dintre

cele mai vechi din lume fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Prima mentiune

dateaza din anul 153 e.n.

Statiunea, integrata in Parcul National Valea Cernei-Domogled, este situata in sud-vestul

Romaniei (Judetul Caras-Severin), pe Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si

Muntii Cernei in vest, la 41 km nord-vest de Municipiul Drobeta -Turnu Severin.

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale

lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la

5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea

ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe

calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin –

Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai

apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).

Orasul statiune Baile Herculane este situat in sud-vestul Romaniei, la intersectia

paralelei 450 52I N cu meridianul 230 52I E, avand aceeasi pozitie cu Venetia si Nisa.

Distanta fata de cele mai importante orse din tara:

De la Pana la ... Distanta

Baile Herculane Alba Iulia 234 km

Baile Herculane Arad 239 km

Baile Herculane Bacau 552 km

Baile Herculane Baia Mare 476 km

Baile Herculane Botosani 637 km

Baile Herculane Brasov 379 km

Baile Herculane Bucuresti 400 km

Baile Herculane Craiova 174 km


Baile Herculane Constanta 626 km

1.2 Infrastructura

Infrastructura este de două feluri: infrastructurǎ generală si infrastructurǎ turistică.

Infrastructura generală este reprezentata de reţeaua de transport comunicaţii, reţeaua

tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică), reţeaua edilitar-urbană

(construcţii, pietonală), reţeaua comercială şi prestări servicii, reţeaua administrativă şi de

asigurare a populaţiei.

Infrastructura turistică este reprezentata de reţeaua de transport pe cablu în staţiuni

montane şi pârtie de schi, grupuri administrative gospodăreşti, reţeaua tehnico-sanitară

pentru staţiuni turistice şi obiective distractive, căi de comunicaţie.

1.3 Cadrul natural

1.3.1 Relieful

Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei

trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind

reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De

aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în

altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-

2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților

Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400

m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest

se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune

restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona

localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din

munții Godeanu la 2.291 m.

Situate în sud – vestul ţării, de o parte şi de alta a râului Cerna, Băile Herculane,

ajung până la poalele masivului Dormogled – rezervaţie naturală vestită pentru varietatea

şi bogăţia florei sale.

1.3.2 Hidrografia


Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu

afluenţiisăi şi de cele două lacuri de baraj artificial.

Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şiajunge

la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă odiferenţă de nivel

de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o marefragmentare a

reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică.

Lacul de acumulare Herculane( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte

destaţiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii

echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a

acesteia.Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. m³.

O bogatie aparte o reprezinta apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice,

magneziene. In prezent, la Herculane exista 9 izvoare naturale si 7 foraje, cu temperaturi

ale apei de 47 – 62°C si radioactivitate care le confera efecte biologic-active dintre cele

mai apreciabile.

1.3.3 Aspecte climatice

Clima este de tip depresionar, cu influente mediteraneene. Temperatura medie

anuala de 10,5°C. Precipitatiile anuale medii ating 750 mm. Ierni blande, veri racoroase,

primaveri sosite timpuriu si de scurta durata, toamne lungi. Presiunea medie atmosferica

este de 750,6 mb. Vanturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusa: 1,6

m/s.

Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore annual.

1.3.4 Vegetatia si fauna

Intreg cuprinsul regiunii se constituie intr-o gradina impresionanta. Un numar

mare de genuri si de specii de arbori, plante si flori daruite de natura sau cultivate de

oamenii locului se contopesc intr-un covor de vegetatie multicolora. Paduri, pasuni,

fanete, livezi si ogoare stau randuite pe treptele muntelui, prin vai si depresiuni, pe culmi

inalte si plaiuri insorite, alcatuind un vesmant bogat, frumos si original. Specifice

pajistelor montane, diversele graminee, rogozul alpin, paiusul rosu, firuta sau iarba

stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate in

comparatie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe langa acesta cresc:


carpenul, paltinul, frasinul, mesteacanul etc. De asemenea, gorunul este des intalnit.

Datorita prezentei calcarelor, se gasesc si elemente termofile: carpinita, mojdreanul,

artarul trilobat, alunul turcesc si liliacul salbatic. Sequoia Gigantea – arbore de 30 m

inaltime, originar din America de Nord. Exista un bogat fond cinegetic: urs, mistret,

iepure, jder, vulpe, caprior, cocos de munte.

Fauna este reprezentata de broasca testoasa de uscat, scorpion, soparle, vipera

comuna si cea cu corn, ambele ocrotite prin lege. Fondul piscicol cuprinde: pastrav, lipan,

mreana de munte, scobar, clean, iar în Dunare se afla cega, nisetrul, morunul, pastruga,

somnul.

1.3.5 Natura protejata

Rezervatia Naturala Coronini-Bedina din Muntii Cernei (suprafata de 3.864 ha),

Valea Mare – rezervatie botanica la nord-est de Moldova Noua, ce adaposteste specii

mediteraneene-atlantice; Pestera Popovat pe versantul drept al Cheilor Carasului,

monument al naturii; Cheile Carsului- rezervatie complexa (floristica, geologica si

speologica); Cheile Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km amonte de Baile

Herculane), pe cursul superior al Cernei; Cheile Nerei- rezervatie complexa; Schitu –

rezervatie botanica pe Valea Ciclovei; Zervesti – cu narcise salbatice (langa Caransebes).

- factorii naturali terapeutici: apele minerale (clorurosodice, bicarbonatate, slab

sulfuroase, clorosodice, calcice, bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare.

1.4 Cadrul socio-economic

1.4.1 Populatia

La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane,în

creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei

6.259locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Populaţia oraşului Băile Herculane

reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-Severin şi 3,3 % din locuitorii

mediului urban.

In prezent, orasul Baile Herculane are o populatie de aproximativ 9000 de

locuitori: romani, germani, maghiari, sarbi si croati.

1.4.2 Economia

Profilul economic al orasului a fost si este turistic. Pânã în anul 1989, pe langa


turism, o buna parte a fortei de munca era ocupata si in alte domenii de activitate,cum ar

fi: constructii civile, constructii hidro, cooperatie mestesugareasca, etc., activitati care in

momentul de fata nu se mai regasesc in economia orasului sau sunt intr-un procent

nesemnificativ.

Analiza SWOT a mediului economic

Factori pozitivi Factori negativi

Factori

Interni

Puncte tari:

- patrimoniul natural al vaii

Cernei

- patrimoniul antropic al statiunii

- retea intraurbana

corespunzatoare in

telecomunicatii

- retele tehnico-edilitare

dezvoltate (apa,canal,energie

electrica)

- retea comerciala si de servicii

dezvoltata

- privatizare avansata, initiativa

privata activa

- institutii financiar-bancare

- accesul la Dunare si la drumul

european E70

Puncte slabe:

- nevalorificarea superioara a

oportunitatilor oferite de cadrul

natural

- degradarea patrimoniului istoric

si arhitectural si nevalorificarea

lui

- insuficienta dezvoltare a

comunicarii si comunicatiei intre

institutiile publice

- lipsa retelei de canalizare pe

str.Pecinisca si Zavoiului

- declinul activitatii

mestesugaresti

- slaba reprezentare a activitatilor

in zootehnie, fructe de padure,

etc.

- buget local insuficient

Factori

Externi

Oportunitati :

- parteneriat public-privat

- utilizarea instrumentelor datoriei

publice ( emisiuni de obligatiuni

Riscuri/Pericole

- declinul economic continuu al

unor activitati economice

(constructii,


municipale si imprumuturi) ca

surse atrase ale bugetelor

locale

- posibilitatea accesarii unor

surse atrase ale bugetului

local(proiecte,surse private,

surse guvernamentale, taxe

speciale)

- existenta Planului Urbanistic

General – instrument de

dezvoltare urbana

- existenta unor planuri de

reabilitare urbana si portofoliu

de proiecte

activit.mestesugaresti)

- insuficienta resurselor bugetare

- necorelarea responsabilitatilor

transmise in finantare cu

resursele bugetare aferente

- insuficienta fondurilor pentru

finantarea obiectivelor de

investitii

- rata ridicata a indicelui de

inflatie

- crestere economica redusa

- competitia regionala la surse de

finantare

- schimbari rapide in legislatia

economica

- declin continuu al activitatilor

economice


CAPITOLUL II: ANALIZA POTENTIALULUI BALNEOTURISTIC

2.1 Apele minerale

Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafaţaţării

la diferite adâncimi, având o largă gamă de proprietăţi fizico-chimice şi terapeutice în

funcţie de geneza lor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafaţă dintr-o

sursă naturală sau aduse la zi prin forajeşi ale căror caracteristici fizico-chimice pot

exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

În funcţie de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci (sub 20°C),

izoterme (34° – 37° C)şi hiperterme (peste 37°C) .

Astfel, apele minerale reci, cuprind:

- ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneştişi cu caracter

termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos);

- ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra Dornei,

Buziaş, Lipova, Tuşnad, Borsec);

- ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiu);

mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi);

- ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara,

Ocna Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti);

- ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor

clorurate, sodice,alcaline (Băile Herculane, Călimăneşti, Băile Olăneşti, Pucioasa,

Săcele);

- ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaş Băi, Vâlcele, Biborţeni,

Tuşnad, Vatra Dornei);

- ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);


- ape minerale iodurate (Băile Olăneşti, Călimăneşti,Cozia, Bazna);

- ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).2.1.1 Zacamantul hidrotermal

Apele minerale, datorita proprietatilor fizico-chimice si a celor curative, ocupa un

loc important în categoria apelor subterane. Geneza lor este legata de prezenta unor falii

de adâncime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul

unor importante zacaminte de petrol, carbune, gaz metan sau sare. Cea mai mare parte a

izvoarelor minerale provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza

în scoarta terestra de unde revin la suprafata, încarcate cu o anumita cantitate de gaze,

saruri minerale iar în unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad

de radioactivitate. În prezent se cunosc peste 500 de localitati cu câteva mii de izvoare

minerale care au o densitate cu distributie neuniforma la nivel teritorial.

Apa termala Herculane, renumita pentru proprietatile ei antiinflamatorii, calmante

si antiritante se gaseste in toate produsele Ivatherm. Ea izvoraste de la 2000 de metri, prin

peretii de roca ai muntelui intr-o zona nepoluata, fara industrie. Avind o mineralizare

medie de 2500 mg/l, ea este ideala utilizarii in produse dermocosmetice. Apa termala

herculane are un continut bogat si echilibrat in saruri minerale si oligoelemente

indispensabile vietii (Fe, Cu, Zn, Ca, Al, Mg),respecta echilibrul osmotic al celulelor si

este pura bacteriologic. Mineralele si oligoelementele au importanta majora in activarea

si mentinerea echilibrului enzimatic, in imbunatatirea metabolismului celular. Foarte

apreciata de dermatologi pentru proprietatile ei calmante, antiiritante asupra pielii

sensibile.

Izvorul termal este un izvor natural, cu temperatura apei ce depășește temperatura

medie a locului geografic fiind unul din rezultatele proceselor vulcanismului. După

conținutul apei în săruri minerale un izvor termal poate fi: 1.izvor cu apă sulfuroasă

2.izvor cu apă clorurată (clorură de sodiu) 3.izvor cu apă carbonatată 4.izvor cu ape

radioactive 5.izvor mineral cu apă rece S-ar mai putea clasifica izvoarele și după

temperatura apei, prin conținutul apei în săruri, aceste ape au un efect terapeutic asupra

organismului. Băile romane descoperite prin cercetări arheolgice dovedesc faptul că deja

în antichitate efectul apelor termale era cunoscut deja de romani. Aceste ape termale i-au


naștere la diferite adâncimi în regiunile cu activitate vulcanică, unde apa încălzită și

îmbogătita.

2.1.2 Indicatii terapeutice

Baile Herculane a primit numele de la legenda romana a lui Hercule. Hercule si-a

vindecat ranile provocate de Hydra prin bai in ape minerale.

Indicaţii terapeutice: reumatism, spondiloză, redori articulare post traumatice,

artroză, pareze, paralizii, boli respiratorii şi cardiovasculare, afecţiuni oculare, reumatism

degenerative, diabet zaharat, boli dermatologice, tulburări endocrine, ameliorarea

durerilor de cap şi a insomniilor.

2.2 Bioclimatul zonei

Bioclima se suprapune în modul urmator:

a) bioclima sedativ-indiferenta cuprinde sectoarele de clima continental temperata si

continental moderata;

b) bioclima tonica-stimulenta cuprinde sectorul climei de munte;

c) bioclcima excitanta-solicitanta cuprinde sectorul climei de litoral maritim si de stepa.

Bioclima din statiunea Baile Herculane se incadreaza in cea de sedativ- indiferenta

Elemete caracteristice ale acestui tip de bioclimat sunt:

• valori moderate ale temperaturii aerului:

- temperatura medie anuala de 7-10°C

- temperatura medie iarna de 2-5°C

- temperatura medie vara de 17-20°C

• valori medii ale umiditatii relative (75%);

• valori medii ale duratei de stralucire a soarelui (1800-2100 ore, peste 250 ore vara);

• calm atmosferic;

• presiunea atmosferica moderata (890-920 milibari);

• precipitatii în cantitati medii.

Efecte: confort termic crescut; stres cutanat, pulmonar si bioclimatic redus; solicitare

slaba a sistemulu nervos central si vegetativ; solicitare minima a sistemului endocrin.

Indicatii


Bioclima sedativ indiferenta, bioclima de crutare, are cea mai larga indicatie de trimitere

la cura balneara, adaptarea pacientilor fiind deosebit de facila:

• cure pentru odihna;

• stari de convalescenta;

• afectiuni reumatismale cu important potential evolutiv (poliartrita reumatoida);

• afectiuni cardio-vasculare;

• afectiuni cronice ale aparatului respirator cu rezerve functionale limitate.

De mentionat ca în climatul sedativ indiferent se gasesc doi factori terapeutici naturali cu

valoare deosebita:

-mofetele, care sînt emanatii naturale de CO2, utile în tratamentul bolilor cardio-

vasculare;

-salinele, amenajate în galeriile unor foste mine de sare, eficiente în tratamentul

afectiunilor respiratorii.

2.3 Alte resurse turistice

Potenţialul antropic al unei zone, regiuni, ţări este identic cu oferta turistică

potenţială a respectivului spaţiu geografic. Încercând o subdiviziune a potenţialului

antropic se constată că el se compune în principal din fondul cultural-istoric al zonei şi

din obiective economice care prezintă interes turistic.

2.3.1 In localitate

Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat

alistorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii

alecivilizaţiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia

spiritualămodernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi

continuitateavieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric,

apreciat din punctde vedere turistic în plan intern şi internaţional.

Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate,

pentruvaloarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă,

instituţiile şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile

tehnico-economice.


Obiective turistice religioase: Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea) si Biserica

catolică (1838).

Obiective turistice si cultural-istorice

Vestigii şi situri arheologice

:- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)-

Băile Romane (în hotelul Roman)

- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.

Muzee:

- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta

clădiriiCazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.

Monumente istorice de arhitectură(clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):

- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe

- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864

- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec.al

XIX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi

PodulRoşu, sec. al XIX-lea

- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa

Hercules

- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna,

Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, HotelDecebal

(1862), str. Cerna, nr. 20- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna

nr.2

- Vila "Elisabeta" (1875)

- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1

- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer),

str.Cerna nr. 6-18- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5


- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul

HoteluluiRoman

- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană

- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules

- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35- Baia Diana (1910 cu modificări şi

refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1

- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa

Cazinoului

- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.

Arta populară şi manifestările etnofolclorice

De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară

diversemanifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage

numeroşi vizitatori şi turişti.

Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:

•Festivalul Internaţional de folclor Hercules

•Targului International de Turism Balnear

•Zilele orasului Baile Herculane

•Festivalul Pinului negru de Banat

•Festivalul Răchitei din Banat

•Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

•Festivalul Ţuicii

•Congresul Spiritualităţii româneşti.

2.3.2 In aria limitrofa (maxim 60 km)

Resursele naturale şi antropice reprezentative sunt:

Complexul de Mori cu ciutură de pe Valea Rudăriei (unicat mondial),

Monumentul Turismului – Rusca Montană (unicat mondial),

Muzeul de mineralogie estetică a fierului “Constantin Gruescu” – Ocna de Fier

(macla Gruescu – unicat mondial),


Teatrul din Oraviţa (1817, cel mai vechi din ţară), plimbare cu trenul pe linia

ferată Anina – Oraviţa (1863 – cea mai veche linie ferată montană din România ce

străbate 14 tunele şi 10 viaducte),

Muzee săteşti de la Gornea, Mehadica, Băuţar, Prigor (bogate colecţii de

etnografie şi arheologie),

Parcul Natural Porţile de Fier,

Parcurile Naturale: Semenic – Cheile Caraşului, Domogled – Valea Cernei,

Cheile Nerei – Beuşniţa, etc.

Manstirea Sf. Ana

Biserica Romano-Catolica

Statuia lui Decebal

Podul lui Traian

Pestera Ponicova

Hidrocentrala Portile de Fier I

CAPITOLUL III: STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE

3.1 Formele de turism practicabile

Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare

parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale cu

proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea

turismului balnear, iar pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară

frumuseţe, varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au creat

cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism.

Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din

aceastăzonă, turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând

cerinţelor variate ale acestora.

Dintre acestea pot fi menţionate:


a)Turismul balnear , formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare

aprezenţei factorilor naturali de cură.

Factori naturali de cură:

•ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variazăîntre 38 -

60ºC) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate,iodurate, sulfuroase şi slab

sulfatate, cu o mineralizare totală situatăîntre 0,2 – 8,5 g/l;

•bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cuaeroionizare

negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficientde unipolaritate de 0,97 – 0,74.

Indicaţii terapeutice:

•afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare

•afecţiuni posttraumantice

•afecţiuni neurologice periferice

•afecţiuni metabolice şi de nutriţie

•afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,afecţiuni ale

tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boliprofesionale).

b)Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă

atractivăpentru iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil

practicării drumeţiei montane,susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane

marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – ValeaCernei.

c)Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiuniiBăile Herculane,

respectiv:

-alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele se desfăşoară pe

peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din masivul Domogled (1.180 m), pe

Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf.Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie

a Cernei. Baza de plecare pentru toate traseele este staţiunea.

Clima, cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei zone permite

căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. In ultima vreme, alături de traseele alpine,

au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă.

Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta

aşteptând să fie valorificat;


-zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice oferite de

Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintrecele mai prielnice

pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi delta

planul

-raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei.

Există următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:

•Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi: urcare pe Valea

Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3cascade) şi coborârea pe Drastanic (6

cascade); vizitarea cheilor Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore

•Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apătermală;

•Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului(marcaj: cruce

galbenă, 3 1/2 - 4 ore);

•Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m)- (marcaj:

banda albastră, 8-10 ore);

•Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam(169 m lungime)

- Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punctgalben, durata 2-3 ore);

•Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei(marcaj punct roşu,

durata 1 oră);

•Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcajpunct roşu, durata 2

ore);

-Mountain – bike ;se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de

dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă pe

poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate;

- alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica peste canionul

Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi coborârea ei în

rapel (70 m).

d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase

monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public,

memoriale, muzee, atât pe raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul

turiştilor pentru cunoaştere, îmbogăţire spirituală, relaxare.


e) Alte forme de turism:

•turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri

(Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime), Peştera de la

Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor temerari

speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;

•turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor

structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni. Aceasta este o

formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şipromovarea sa conduce la

atenuarea sezonalităţii din staţiune;

•turismul de odihnă şi recreareeste favorizat de bioclimatul relaxant sedativ, de

cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat. Această formă de turism se

adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer şi repunere în

formă. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald;

•turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de

vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane de

vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi

lacurile de acumulare;

•turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului

Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai mare, care se acordă

protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate, mai ales după aderarea României la

UE - de când acest acest lucru adevenit obligativitate pentru ţările membre;

•turismul de evenimente– în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie de

evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numerosi vizitatori şi

turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie sau relaxare.

3.2 Structurile turistice

3.2.1 Structuri turistice de primire

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de

primireturistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul

pentrurealizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere

atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.


Structura de primire turistica reprezinta orice constructie si amenajare destinata,

prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului,

transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu

serviciile aferente.

Numărul actual de camere este de 2228 pentru 4222 de locuri în stațiunea

balneara Băile Herculane.

Unități de cazare clasificate (Hotel , Pensiune, Vila, Motel, Camere de închiriat, Popas,

Bungalow în Băile Herculane): Adriana, Afrodita, Ambasador, Andreea, Anghelina,

Argus, Belvedere, Cardinal, Casa Anadam, Casa Codruta, Casa Crinuta,Casa Lorabella,

Casa Maria, Cerna, Charisma, Claudia, Dacia, Diana, Domogled, El Plazza, Elite,

Ferdinand, Floare de Colt, Flora, Florarilor, Geta, Gorjanul, Hercules, L’Rossa, La Dolce

Vita, Magic, Minerva, Orhideea, Paradis, Perla Neagra , Pinul Negru, Roman, etc.

In prezent, in statiune exista 14 hoteluri, 6 vile turistice si 24 alte tipuri de

structuri de primire turistice.

3.2.2 Structuri turistice de alimentatie pentru turism

Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane

existăşi unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete,

discobaruri etc. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii

pentruservirea mesei de către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.

Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii

de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie

2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant

clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie,clasificate la 4,

3, 2, 1 stele.

Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese,

distribuite astfel:

- 136 de 1 stea (2,7 %),

- 3.956 de 2 stele (78,8 %),

- 574 de 3 stele (11,4 %),

- 354 de 4 stele (7,1 %).


3.2.3 Structuri turistice de tratament

Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legatăîn

mod d i r ec t nu doa r de ex i s t en ţ a f a c to r i l o r na tu r a l i t e r apeu t i c i , c i ş i

de p r ezen ţ a structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente

definitorii alestaţiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament

din localităţileca r e d i spun de f ac to r i na tu r a l i t e r apeu t i c i sun t amp la sa t e

î n c ad ru l uno r un i t ă ţ i de cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.Instalaţiile de

tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor şi

profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari det r a t a m e n t ,

a p a r ţ i n â n d S C . S I N D R o m â n i a , S C . H e r c u l e s . S A , H o t e l C e r n a

ş i S C . CAMELYSA PRODCOM.SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la

nivelul staţiunii Bă i l e He rcu l ane sun t u rmă toa re l e : hidroterapie,

electroterapie, masaj, recuperarefuncţională, cultură fizică medicală, acupunctură

etc.

3.2.4 Structuri turistice de agrement

Agremen tu l r ep rez in t ă pen t ru o pa r t e d in t r e t u r i ş t i p r i nc ipa lu l

mo t iv pen t rudep l a sa r ea î n t r -o s t a ţ i une . De aceea , s t r uc tu r i l e de

p r im i r e t u r i s t i c e cu func ţ i un i de agrement devin o componentă importantă şi

bine definită în cadrul activităţii de turism,întrucât presupune realizarea scopului

fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şidistracţie, evadarea din cotidian.

Aceste echipamente au devenit indispensabile pentrurealizarea unui turism de sejur

modern şi în special pentru atragerea unor segmente totmai mari de turişti. Multiplele

mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase devară, bazine

de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi

excursii în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii

oraşului staţiune balneară Băile Herculane.

Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile

Herculane sunt reprezentate de:

Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri

Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri


Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate

de 300locuri

Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice

Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului

Terenul de fotbal din zona Pecinişca

Terenul de tenis de la Hotel T ierna ş i mese pentru tenis

de masă,existente în cadrul mai multor structuri de cazare

Grădină de vară

Scenă în aer liber în Parcul Central

Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de

staţiune, peValea Cernei

Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

P a r c u r i ş i s c u a r u r i amenajate: Parcul Central în

faţaCazinoului, Parcul Vicol şi Scuarul Hercules.

Piscine acoperite, piscine în aer liber sau ştranduri cu apă

termală,în cadrul unităţilor:

•Hotel Roman

•Hotel Diana

•Hotel Afrodita

•Hotel Minerva

•Hotel Hercules

•Hotel Sara’s Sons

•Piscina Hercules.

•Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)

•„7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).

În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier,

Orşova, Drobeta TurnuSeverin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul

Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii montane la: Cascada

Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile

Domogledului,Crucea Albă, Vârfu l Domogled (1106 m),


Grota cu Abur i , Peştera lu i Adam, Grota Haiducilor, Cascada

Codiu etc. Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi

pentrupracticarea pescuitului sportiv şi vânătorii, speologiei.

3.3 Circulatia turistica

3.3.1 Nr. sosiri

Î n i n t e r v a l u l 2 0 0 8 - 2 0 1 0 , n u m ă r u l t o t a l a l

t u r i ş t i l o r a c u n o s c u t o e v o l u ţ i e descendentă cauzată

în specia l de promovarea necorespunzătoare a staţ iuni i ,

dereducerea numărulu i de b i lete de tratament

subvenţ ionate de stat , de problemele existente la nivelul

celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc.

Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se

înscrie în tendinţele înregistrate de sos i r i le tota le . Ast fe l

numărul sos i r i lor de tur işt i români a scăzut în perioada

analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.050

persoane în anul 2010.

În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din

graficul de mai jos că în marea lor major i tate sunt români ,

respect iv o medie pentru per ioada analizată de 95,4 %, în timp

ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosiriletotale.

Privind tot în structură, se mai poate observa faptul că ponderea

turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de

la 6,35 % în anul 2008 la 3,0 % în 2010. Pract ic , ponderea

mare a tur işt i lor români a marcat o tendinţă generală de

creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de

primire din staţiune.


Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 %

din totalul sosirilor. Cuponderi mai mici, sub 20 %, se situează

Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), RepublicaMoldova (6,2 %),

Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %),

Franţa(3,2 %). În categor ia a l te ţăr i , cu un procent de

19,6 %, intră Regatul Uni t a l Mar i i Britanii, Danemarca,

Spania, Canada, Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria,

Serbia,Suedia, Belg ia , Grec ia , Austra l ia , Afr ica de Sud,

Croaţ ia , Federaţ ia Rusă, China, Japonia, Egipt etc., din fiecare

ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.Băile Herculane este cea

mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş -Severin şi

a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de

sosiri,atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în

judeţ.

3.3.2 Nr innoptari

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor

furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia


Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în

staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de

înnoptărir e a l i z a t e d e t u r i ş t i î n j u d e ţ u l C a r a ş - S e v e r i n .

P o n d e r e a m a i m a r e a î n n o p t ă r i l o r efectuate în Băile

Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului,

lucrucaracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament.

I n d i c a t o r u l î n n o p t ă r i n u a r e a c e e a ş i e v o l u ţ i e c a

c e a a s o s i r i l o r , î n c a z u l înnoptăr i lor f i ind mult mai

f luctuantă, cu creşter i ş i descreşter i repetate. Per tota l ,

scăderea numărului de înnoptări este mai pronunţată decât cea a

sosirilor, media anilor 2008 - 2010 fiind de - 4,8 %. Această descreştere

s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de

staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi coerentă,

pe termen lung. Scăderea numărulu i de înnoptăr i

comparat iv cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai

accentuată a duratei de şedere a turiştilor români (-7,8 %), dar şi

printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9 %).

3.3.3 Durata medie a sejuruluiUn alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane

estereprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului


înperioada 2002 - 2006 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor

români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2007

a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12zile /

turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului este

foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate

înperioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu

sosescîn staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite

culturale, turism montan).

3.3.4 Densitatea circulatiei turisticeDensitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică

şipopulaţia unei destinaţii turistice.

Densitatea circulatiei turistice este de 0.085 in anul 2008., 0.104

in 2009 si 0.093 in anul 2010.


CAPITOLUL IV: PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA SI

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN STATIUNEA BAILE

HERCULANE

4.1 Stratedii de dezvolatre a turismului in domeniul infrastructurii generale si

specifice

OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE

1. OBIECTIVELE GENERALE

Obiectivele principale ale dezvoltarii orasului Baile Herculane , sunt urmatoarele:

* dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neîngradit al populatiei si

consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa - canalizare, electricitate,

transport, telefonie, internet, gaze naturale);

* accesul la locuinte;

* protectia mediului ;

* reducerea saraciei ;

* regenerare urbana (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor precum

si reabilitarea urbana prin refacerea si dezvoltarea centrului istoric, a clãdirilor aflate

în patrimoniu si redezvoltarea cladirilor prin fatadism si a functiunilor de baza sau

redefinirea acestor functiuni).

* dezvoltarea economica – prin amenajarea si dotarea cu utilitati a unor terenuri,

situate în apropierea orasului, si acordarea unor facilitati în vederea atragerii si

sustinerii agentilor economici;

* dezvoltarea serviciilor publice

Tinând cont de conditiile specifice ale zonei, în subsidiar obiectivelor generale,

orasul Baile Herculane îsi propune si îsi asuma totodata responsabilitatea fata de


hinderland-ul rural, fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniilor.

Principiile de management urban în aplicarea celor cinci obiective sunt conforme

principiilor dezvoltarii durabile ale Raportului ,,Orase Europene Durabile” si a

Declaratiei de la Bremen din 1997 – în spiritul Tratatului de la Amsterdam.

Având în vedere ca o asezare urbana nu este un sistem închis, iar reali zarea celor

cinci obiective generale se întemeiaza pe aplicarea unui management care sa

conduca la dezvoltare si / sau regenerare urbana, politicile, planificarea strategica

urbana, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea

urmatoarelor principii :

- Dezvoltare durabilã, astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de

cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si

operatorii economici;

-Întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si

restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu

obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii ;

- Crearea unei retele de comunicatii în scopul schimbului de inforrmatii între

municipalitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în management urban

sau management de proiect);

- Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat ;

- Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;

- Integrarea politicilor atât pe orizontalã, pentru a se realiza un efect sinergic

simultan între

sectoare, cât si pe verticalã, având în vedere corelarea si integrarea politicilor de

dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care

face parte;

- Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse

energetice, materiale, financiare si umane într-un ciclu natural ;

- Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv

emiterea de reglementãri pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice în sistem

de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a


problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

- Descentralizarea managementului în sectorul energetic;

- Caracterul durabil al arhitecturii, în temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la

materialele de constructii, design-ul unei clãdiri, bioclimatul, densitatea cladirilor întrun

areal, orientarea spatiala a clãdirilor, ,,structuri verzi” în jurul cladirilor,

microclimat, eficienta energetica;

-Realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru

a recupera mostenirea cultural si / sau traditiile întregii comunitãti locale;

- Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de

dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare

spatial;

-Analiza capacitatii tehnice de executie;

-Evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;

- Evaluarea viabilitãtii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor

fiscale obtinute;

-Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta

între lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii ;

-Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura

accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;

- Protectia mediului;

- Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea

unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei

investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

- Asigurarea publicarii informatiilor cu impact în investitii (informatii topografice,

informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism,

planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

- Vor fi proiectate în mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta;

-Terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apã vor fi

pastrate pe cât posibil sau integrate în parcuri;

-Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a


deseurilor;

- Comunitãtile vor utiliza în mod rational resursele de apa;

-Orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei

energetice.

2. OBIECTIVE SPECIFICE

2.1. RESURSE NATURALE

2.1.1. Mediul natural

Obiective:

• Stabilirea unei zone de protectie peisagistica si ecologica pe malurile raului Cerna;

* Amenajarea cursului intavilan al raului Cerna pentru practicarea sporturilor nautice

si a cursului extravilan pentru practicarea sporturilor nautice extreme (rafting)

• Gospodarirea durabilã a padurilor si înfiintarea de noi plantatii;

2.1.2. Mediul construit

2.1.2.1. Infrastructura

Obiective:

* Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare menajera si pluvialã ;

* Identificarea si eliminarea deversarilor de apa menajera fara epurare în raul Cerna

sau în stratul de apa freatica;

* Constructia unei noi statii de epurare (Program ISPA)

* Canalizare menajera pe str.Pecinisca

* Reabilitarea si modernizarea drumului de acces in statiune si a strazilor

* Refacere trama stradala – oras Baile Herculane

* Separarea functionala a categoriilor de trafic, prin devierea circulatiei auto din

zona centrala a orasului ;

* Reabilitare drum de legatura DJ367D

* Modernizare str.Izvorului

* Modernizare str.Vicol

* Reabilitare retele apa oras Baile Herculane

* Extinderea iluminatului public pe portiunea cuprinsa intre cimitir Pecinisca –

Decantor- Pod de legatura cu E70


* Amenajare canalizare in zona Decantor Vechi (Fca.de apa plata-Pod Gara CFRstr.

Siminicea)

* Modernizarea retelelor de transport a energiei termice si a apelor menajere

(Program SAMTID)

* Retehnologizarea Uzinei de trateare a apei potabile

2.1.2.2. Constructii, terenuri

Obiective:

* Rabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al orasului

* Stabilirea zonelor de protectie pentru monumentele si ansamblurile de arhitectura

cuprinse în lista Ministerului Culturii si Cultelor;

* Construirea unui bloc de locuinte cu 38 apartamente , pentru tineri, in zona Fca.de

paine

* Construirea unui bloc social cu 19 apartamente

* Amenajarea unui cartier de vile pentru tineri ( P+1 ), in zona Pod IGO – Pod

Pecinisca

* Mansardare blocuri zona Piata Pecinisca in vederea obtinerii de noi spatii de locuit

* Consolidare si refacere fatade blocuri

* Reparatii capitale la cladirile aflate in proprietatea Primariei

* Valorificarea terenurilor neproductive;

2.1.2.3. Zone verzi

Obiective:

• Reamenajarea parcurilor si a spatiilor verzi ;

• Împadurirea terenurilor degradate;

• Organizarea spatiilor verzi plantate în noile ansambluri de locuit.

2.1.2.4. Salubrizare

Obiective:

• Constructia unei gropi de gunoi ecologice;

• Introducerea colectarii selective a deseurilor menajere la punctele de colectare din

oras, si asigurarea refolosirii acestora;

• Eliminarea depozarii ilegale de deseuri în albia si pe malurile raului Cerna;


• Curatirea canalelor de deseuri solide.

2.1.3. Factori de mediu

2.1.3.1. Apa

Obiective:

* Alimentare cu apa ;

• Preluarea de catre Consiliul Local a izvoarelor de apa termala, delimitarea

perimetrului de protectie sanitara si hidrogeologic al acestora ;

2.1.3.2. Aerul

Obiective:

• Introducerea monitorizarii la principalele surse emitente de poluanti atmosferici în

vederea stabilirii masurilor de reducere a aportului acestora la poluarea aerului ;

• Îmbunatatirea retelei si a sistemului de circulatie rutier în scopul reducerii aportului

traficului rutier la poluarea aerului ;

• Realizarea unui studiu privind posibilitatea înfiintarii unor fâsii verzi de-a lungul

principalelor cai rutiere pentru protectia populatiei împotriva factorilor poluanti

atmosferici, rezultati ca urmare a circulatiei rutiere.

• Eliminarea traficului rutier greu din orasul Baile Herculane, prin devierea circulatiei

pe DN67D

• Îmbunatatirea calitatii drumurilor pe întreg teritoriul orasului pentru a reduce

poluarea aerului cu pulberi .

4.2 Propuneri

Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este

favorizată deurmătoarele elemente:

•Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de marecomplexitate

fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanimrecunoscută;

•bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o

aeroionizarenegativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;

•cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere,

carepermite o diversificare a ofertei turistice;


•prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează întrelimitele

sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de

mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;

•accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi

apropiereade cele navale-fluviale, pe Dunăre;

•ex i s t en ţ a de s t ruc tu r i de p r im i r e t u r i s t i c e ( c aza re , a l imen t a ţ i e ,

t r a t amen tba lnea r ş i ag r emen t ) va r i a t e c a s t r uc tu r ă ( cu p r ecăde re

ho t e l i e r ă ) ş i cu posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;

•tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită

aansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală

deepocă istorică;

•potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;apropierea de alte zone

turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurileturistice internaţionale: Porţile

de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-Muntele Mic, Oltenia de Nord.

CONCLUZII

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai

vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează

din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul

durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor

sistemuluinervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice,

respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.). Valea Cernei în sine constituie o

atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune balneara Băile Herculane.În

prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoarecu apă

termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate

mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante dedebite (peste 4000 m3 in

24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a

starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea, t u lbu ra r i l e

endoc r ine i a r du re r i l e de c ap s i i n somni i l e sun t poz i t i v i n f l uen t a t e


de aeroionizarea staţiunii. Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot

prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de

excepţie:

• Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen

geologic,falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;

•Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită măsuri

specifice de conservare şi de protecţie;

•Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită

pentrurezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică;

•Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai

frumoasearboreturi din Europa;

•O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;

•O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);

•Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;

•Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:

-roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;

-gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;

-apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism

însectoarele de chei;

-prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;

•Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind:

turismulbalnear, turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere

ştiinţifică şieducaţie ecologică, de drumeţii montane şi sporturi extreme

valorificarea potentialului balnear in statiunea baile herculane

Documents