5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 1/26

 

 

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

MANAGEMENTUL TURISMULUI COMERCIAL

CURS MASTERAL MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM

Proiect la Managementul turistic cultural - religios

Profesor indrumator: Masterand:

Prof. Univ. Dr. Ion Ionescu Mitran Georgiana

Bucuresti 2011

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 2/26

 

 

2

Valorificarea potentialului cultural – religios

al zonei Brasov

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 3/26

 

 

3

Cuprins:

1. Turismul cultural ………………………………………………………….... 4 

2. Prezentarea zonei …………………………………………………………... 4 

2. 1. Prezentarea generală ……………………………………………………………….....42. 2. Infrastructura generală şi turistică ……………………………………………………52. 3. Resurse turistice: naturale şi antropice ……………………………………………....6 

2. 4. Baza tehnico – materiala turistica ……………………………………......................112.5. Valorificarea actuala a potentialului turistic – cultural...............................................142.6. Elemente ale analizei SWOT .....................................................................................17

3. Directii de imbunatatire si dezvoltare ……………………………….. .......18 3.1. Modernizarea infrastructurii generale si turistice………………………….…..........183.2. Dezvoltarea si modernizarea BTMT ...........…………………………………...........20

3.3. Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a activităț ilor şi manifestărilor…22

Concluzii ……………………………………………………………………....23 

Anexe ………………………………………………………………………….24 

Bibliografie ……………………………………………………………………26 

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 4/26

 

 

4

1.  Turismul cultural :

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul

cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si obiective

culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul

festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-

a facut trimitere în literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul

cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turistii “standard”.

Acesti turisti pot fi interesati în probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,

antropologiei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute.

Evolutiile contemporane în diferite sfere de activitate umana si progresul în domeniilestiintifice, tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes

cultural pentru multi turisti.

Turismul cultural –  Este turism cultural orice deplasare a unei persone care satisfacenevoia umana pentru diversitate, serveste la sporirea nivelului cultural al persoanei si producecontacte, experiente si informatii noi.

Turismul cultural inseamna : teatru, opera, muzee, arhitectura, case memoriale, arta,

film, religie.

2.  Prezentarea zonei :

2.1. Prezentare generala :

La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov,resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei,trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania. Urme ale

existentei umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut faraindoiala prin toate stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionantmonument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Altamarturie a trecutului glorios al istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman, imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana lamunicipiul Brasov de astazi. 

Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitarde traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele maiimportante centre turistice ale tarii.

Orasul este impartit in doua componente distincte: zona de influenta baroca de lapoalele Tampei si a masivului Postavaru si zona intinsa de blocuri si fabrici. Principala

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 5/26

 

 

5

atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, inca plin de farmec, unde se gasesc omultime de case si obiecte vechi, in special pe filon religios.

Brasovul este situat in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa(967m). Teritoriul administrativ al orasului Brasov se incadreaza in partea sudica adepresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al CarpatilorOrientali. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenulCarpatilor Orientali, iar la contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi caurmare a activitatilor factorilor externi, si anume piemontul orasului Brasov, piemontul Sacelesi culoarul piemontan Rasnov.

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţăriifavorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructurarutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Judeţul

atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

2.2. Infrastructura generala si turistica :

Brasovul este si un important nod feroviar, detinand cea mai mare densitate de caiferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² fata de 43 km/1000 km²). Aici seintersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile dinnordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est.

Orasul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime.Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Reţeauastradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În municipiulBraşov există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sautaxi. 

In Braşov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei şi două telecabine în Poiana Braşov: Kanzel şi Capra Neagră, caremerg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Braşov mai funcţionează o telegondolă şi 6teleskiuri. În vederea municipalităţii se află realizarea unei telegondole care va parcurge

traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov.Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul

naţional DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toatăţara.Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

  Şosele internaţionale Clasa A:  E60 (Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich -Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti -Constanţa), E68 (Szeged (Seghedin) -  Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş -Braşov)

  Şosele internaţionale Clasa B: E574 (Bacau - Oneşti - Târgu Secuiesc - Braşov -Piteşti - Craiova) 

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 6/26

 

 

6

  Drumuri naţionale: 

  DN1 (Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti)   DN1A (Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti)   DN10 (Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău)   DN11 (Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti)   DN12 (Braşov - Sfântu Gheorghe - Băile Tuşnad - Miercurea-Ciuc - Topliţa)   DN13 (Braşov - Rupea - Sighişoara - Bălăuşeri - Târgu Mureş)   DN73 (Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti) 

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureşti - Braşov -Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat înestul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal -Râşnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - va face joncţiune cu autostrada. 

În 2010 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internaţional care va deservi Braşovul.

În situaţii de urgenţă se foloseşte o pistă pentru avionete existentă deja acolo. 

Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorileculturale şi istorice. 

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. Datorită 

 potenţialului geografic, preponderent montan, turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.

2.3.Resturse turistice naturale si antropice :

Resurse naturale :

Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şiinternaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt: 

  Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, oferă obiectiveturistice naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta;

  Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu 

spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferind posibilităţi de practicare adrumeţiilor  montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin;   Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional, este unic în Carpaţii Româneşti, prin

relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsescspecii rare de floră şi faună. Sunt oferite turiştilor cazare în cabane şi refugii montane,

 precum şi în modernele pensiuni din localităţile limitrofe.   Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă 

spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puţin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza masivului;

  Muntii Baiului - Complex de culmi muntoase în V Carpatilor de Curbura (CarpatiiOrientali), între valea Prahovei (la V) si valea Doftanei (la E). Muntii Baiului se

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 7/26

 

 

7

prezinta sub forma unei culmi principale cu directie NNE-SSV, din care se desprindmai multe culmi secundare.

  Muntii Barsei - Muntii Bârsei sunt situati în S Depresiunii Bârsei (Piatra Mare,Postavaru, Magura Codlei), formati din flis. Altitudinea maxima: 1843 m (vf. PiatraMare). Clima este racoroasa, cu inversiuni de temperatura si se caracterizeaza prin

temperaturi medii anuale de 2-6 grade Celsius.  Muntii Siriu - Masiv muntos situat în SE Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura), în

grupa Muntilor Buzaului. Muntii Siriu sunt alcatuiti din gresii dure, sisturi si marnecretacice. Altitudinea maxima: 1663 (vf. Malâia). Sunt acoperiti cu paduri de fag înamestec cu brazi seculari, molizi si pini.

  Muntii Taga - Masiv muntos situat în extremitatea de E a Carpatilor Meridionali, fiindo continuare catre E la o altitudine mai coborâta a culmii Muntilor Fagaras. Suntalcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice.

  Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a judeţului constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice,culturale şi monumente de arhitectură; 

  Munţii Făgăraş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România. 

Rauri:

1. Buzau - Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km si osuprafata a bazinului de 5264 kmp. Izvoraste din N Masivului Ciucas, de la 1800 maltitudine, de sub vf. Ciucas, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzaului safaca o cotitura brusca spre SE.

2. Olt - Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor si pânala varsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al tarii, ca lungime, dupa Dunare,Mures si Prut), Oltul strabate 7 judete .

3. Prahova - Râu, afluent al Ialomitei pe teritoriul comunei Adâncata (judetul Ialomita).Are 193 km lungime si o suprafata a bazinului de 3738 kmp.

Pesteri :

Pestera Valea Cetatii (Fundata) - Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se

recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

Fenome structurale si geologice :

1.Mlastina Eutrofa (Brasov - Prejmer) - Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoarereci care adaposteste stânjenelul siberian etc, specii glaciare relicte.

2. Mlastina Eutrofa Dumbravita Barsei (Brasov - Dumbravita) - Rezervatie naturala însuprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în care se întâlnesc o seriede specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul etc. Mlastina estealimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele ploioase.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 8/26

 

 

8

3. Punctul forestier Vama Strunga (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Rezervatie naturala(paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin prezenta într-un depozit decirca 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase, calcarenisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. Suprafatarezervatiei este de 1 kmp.

Rezervatii naturale :

1.  Mlastina Eutrofa (Brasov - Prejmer) - Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoarereci care adaposteste stânjenelul siberian etc, specii glaciare relicte.

2. Mlastina Eutrofa Dumbravita Barsei (Brasov - Dumbravita) - Rezervatie naturala însuprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în care se întâlnesc o seriede specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul etc. Mlastina estealimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele ploioase.

3 Padurea de Stejar (Brasov - Cristian) - Rezervatie naturala (forestiera). Padurea esteprezenta la o altitudine relativ înalta (600-700 m) la care se dezvolta stejarul.Exemplare seculare de stejar (circa 400 ani).

4. Padurea de Premijer (Brasov - Prejmer) - Rezervatie naturala. Padure alcatuita dinstejar, carpen, frasin la parterul caruia vegeteaza mai multe plante rare, între care:laleaua pestrita, stânjenelul siberian.

5. Pestera Valea Cetatii (Fundata) (Brasov - Râsnov) - Rezervatie naturala (speologica).Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în SalaMare.

6. Poiana cu narcise din Poiana Vadului (Brasov  –  Sercaia) - Rezervatie naturala(botanica, peisagistica). Padure de stejari, dumbravita printre care poieni mari,caracterizate printr-o neobisnuita abundenta, în luna mai a narciselor. Prezenta lor esteexplicata prin existenta unor conditii de viata favorabile.

7. Punctul forestier Vama Strunga (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Rezervatie naturala(paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin prezenta într-un depozit decirca 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase, calcarenisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. Suprafatarezervatiei este de 1 kmp.

8. Rezervatia Naturala de pe Muntele Tampa (Brasov - Brasov) - Rezervatie naturala(botanica). Pe versantii Tâmpei se afla rezervatiile cu ochiuri de vegetatie stepica(pajisti xerice dominate de rogozul pitic).

9. Rezervatia Varful Cetatii (Brasov - Sânpetru) - Rezervatie naturala (botanica).Rezervatia ocroteste pajisti stepice dominate de rogozul pitic, calia, frasinelul etc. cese dezvolta în partea sudica a Dealului Cetatii. Partea estica a dealului este acoperitade o padure de gorun, carpen si tei, iar în partea sudica creste pinul si fagul.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 9/26

 

 

9

Resurse antropice :

Monumente istorice:

Cel mai important punct de atracţie turistică, recunoscut pe plan internaţional, esteCastelul Bran, cu a sa legendă a lui Dracula. 

 Biserica Neagra este inima Brasovului - Veche de peste 500 de ani, Biserica Neagra estecel mai reprezentativ monument istoric al Brasovului, cea mai mare biserica gotica dinTransilvania si, dupa cum afirma unii istorici, cel mai mare edificiu religios intre Viena siIstanbul. Mai mult decat atat, inauntrul el se afla una dintre cele mai mari orgi din Europa sicea mai mare colectie de covoare vechi din Asia Mica. 

1. Biserica Evanghelica (din Halmeag) (Brasov - Sercaia) - Monument istoric si dearhitectura religioasa. Construita în anii 1160-1190, biserica este un monumentreprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranzitie de la romanic lagotic.

2. Biserica Evanghelica Fortificata (Brasov -Feldioara) - Monument istoric si dearhitectura religioasa. Biserica, initial romanica, ridicata în sec. al XIII-lea,transformata în stil gotic, cu incinta fortificata în sec. XVI-XVII.

3. Biserica Evanghelica Fortificata (Brasov - Râsnov) - Monument istoric si dearhitectura religioasa. Biserica construita în sec. al XIV-lea, în stil gotic. Fortificareas-a realizat în sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu fresce în stilulRenasterii, datând din 1500.

4. Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului (Brasov - Cristian) - Monument istoricsi de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1795, în stil neoclasic. Boltilenaosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale, executate deStoica Popovici, în 1821.

5. Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae (Brasov - Râsnov) - Monument istoric si de arhitecturareligioasa. Biserica a fost ridicata de fratii Udriste cu sprijinul Domnului Dan I, în anul1384, reprezentând prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania. Biserica a fostrestaurata în 1600, de Mihai Viteazul si amplificata în 1770.

6. Biserica Ortodoxa Sf.Ioan Botezatorul (Brasov - Feldioara) -Monument istoric si dearhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. al XVII-lea.

7. Castelul Bran (Muzeul Bran) (Brasov - Bran) - Monument istoric si de arhitectura laica

muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de aparare, cu 2rânduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de tragere.

9. Manastirea Sambata (Brasov - Voila) - Monument istoric si de arhitectura religioasa.Manastirea cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului, a carei constructie a

 început în 1657 din initiativa vornicului Preda Brâncoveanu si a fost terminata în1707.

Etnografie si folclor :

1. Activitati artistice si manifestari traditionale (Brasov - Codlea) - Manifestaritraditionale. Grup vocal; ansamblu de dansuri populare maghiare, germane siromânesti; fanfara (în vechi traditii); maialul de la Poiana Noua.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 10/26

 

 

10

2. Centru Folcloric (Brasov - Bran) - Creatie populara: rapsozi populari. Obiceiuritraditionale: calendaristice si familiale.

3. Centru Folcloric (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Creatie populara: ansamblufolcloric (dansuri), cor taranesc. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

4. Centru Folcloric (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Creatie populara: cor taranesc,ansamblu folcloric. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

5. Centru Folcloric (Brasov - Poiana Marului) - Creatie populara: rapsozi populari, cortaranesc, echipa de dansuri si obiceiuri populare; Obiceiuri traditionale: calendaristice;Manifestari traditionale: sarbatoarea crescatorilor de animale.

6. Museu Satesc (Brasov - Fundata) - Muzeu satesc. Profil: etnografie. Piese de portpopular, ceramica interioare de locuinte, piese de cult, tesaturi.

Arhitectura si tehnica populara :

1. Centru Etnografic (Brasov - Bran) - Arhitectura populara: structura traditionala (tiprisipit); arhitectura traditionala (locuinta dezvoltata pe orizontala cu un singur nivel).Arta populara: port popular, prelucrarea artistica a lemnului, cojocarit, tesaturi.

2. Centru Etnografic (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Arhitectura populara artapopulara. - Arhitectura populara: arhitectura traditionala si interioare traditionale; -Arta populara: port popular, tesaturi, cusaturi, cojocarit si pielarie.

3. Centru Etnografic (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Arhitectura populara artapopulara. - Arta populara: port popular traditional, tesaturi si cusaturi, prelucrareartistica a lemnului; - Arhitectura populara si traditionala.

4. Centru Etnografic (Brasov - Poiana Marului) - Arhitectura populara arta populara.

5. Centru Etnografic (Brasov - Voila) - Arta populara. Centru de pielarie si cojocarie.

Alte resurse antropice:

Cetăţile ţărăneşti reprezintă cea mai importantă şi mai originală contribuţie pe carearhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Dinaceastă categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea,

Cristian, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruş, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI, darşi bisericile-cetăţi (Beia, Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa, Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri). Între acestea, se remarcă Prejmer şi Viscri, undese găsesc situri săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO.Dezvoltarea şi promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potenţialului pe care îlpot oferi.

Zona de agrement (Brasov - Codlea) - Zona de agrement. Padure de foioase în mijloculcareia se afla un strand care foloseste apele unui izvor cu ape mezotermale. Mic lac amenajatpentru canotaj.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 11/26

 

 

11

2.4. Baza tehnico - materiala turistica :

Interesul turiştilor străini pentru Braşov a crescut, însă într -un ritm mai lent.Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în anul 2006, la nivelul municipiului Braşov existau 51 de unităţi de cazare turistică : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri şi vile

turistice.Turiştii care sosesc în zona municipiului au la dispoziţie şi un camping. 

Staţiunea Poiana Braşov, zonă turistică recunoscută pentru practicarea sporturilor deiarnă dar şi pentru sejururi de odihnă, este deschisă pe toată perioada anului. În anul 2006,numărul unităţilor de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice şi 2 sate de vacanţă. Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut treptat în ultimii ani, de la 2.090 de locuri în2002, la 2.544 în anul 2006. În ciuda potenţialului zonei, statisticile arată în timp scădereainteresului acordat de străini, numărul acestora scăzând de la 96.000 în 2002 la 78.000 în2006.

Poiana Braşov ocupă locul întai între staţiunile de schi din ţară, oferind schiorilor 10pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri şi dotate cu instalaţiide trasport pe cablu. În zonă se practică şi turismul de conferinţă. 

Judeţul Braşov deţine în ţară supremaţia la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii şi 8 baze de salvare. Aproape 200 de trasee turistice montane sunt omologate.

Datorită unui important potenţial agroturistic, numeroase pensiuni agroturistice suntclasificate sau în curs de clasificare. Zona Bran-Moeciu-Fundata deţine ponderea cea maimare a pensiunilor, peste 150 de unităţi. În zona Săcele au fost omologate 20 de pensiuni iar 

 î n Ţara Făgăraşului 15. Proiecte de dezvoltare a acestei nişe turistice există şi în VamaBuzăului. Turismul rural şi ecoturismul au început a fi practicate, însă cu o evoluţie mai lentă

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 12/26

 

 

12

din cauza promovării insuficiente şi a infrastructurii de acces deficitare, şi în alte localităţi precum Hărman, Hoghiz, Jibert, Poiana Mărului, Prejmer, Purcăreni, Sânpetru, Teliu, Viscri,Zărneşti, Zizin. De remarcat este şi complexul turistic de lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus. 

Indicatori de evaluare a turismuluiÎn anul 2006 Direcţia Judeţeană de Statistică a înregistrat un număr de aproximativ480.000 de turişti în judeţul Braşov. Dintre aceştia 17% au fost străini. Numărul turiştilor esteînsă mai mare, cel înregistrat oficial neincluzând persoanele cazate în unităţile neînregistrate,

 precum şi în unităţi cu o capacitate de cazare mai mică de 5 camere. Înnoptările turiştilor străini în judeţ înregistrează o scădere începând cu anul 2004, ajungând la 199.000 în 2006. 

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 13/26

 

 

13

Din punct de vedere al capacitatii de cazare ne situam pe locul al doilea dupa judetulConstanta. Capacitatea de cazare a crescut in anul 2009 fata de 1990 cu 37,62%. In anul 2009 fata de anul 1990 numarul turistilor cazati a scazut cu 41,57%.In anul 2009 fata de anul 1990 indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica infunctiune a scazut cu 44,90 puncte procentuale.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 14/26

 

 

14

Anul acesta, Brasovul a primit in perioada ianuarie-iulie mai multi vizitatori. Astfel canumarul sosirilor in unitatile de cazare clasificate s-a ridicat la 260.000 de persoane, fata de243.000 in aceeasi perioada a anului trecut. Numarul innoptarilor a crescut cu aproape 5%fata de primele sapte luni ale anului trecut. Doar orasele Brasov si Bucuresti au primit mai

multi turisti fata de anul trecut.

Parcul Naţional Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti anual,majoritatea venind pentru vizite de o zi, drumeţii şi picnic. Mai mult, datorită gradului ridicatde dezvoltare activităţilor de schi, judeţul Braşov ocupă primul loc pe ţară la această nişăturistică. 

Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinaţiituristice precum Judeţul Braşov. Există aproximativ 80 de agenţii de turism în Braşov iar câţiva dintre marii operatori deservesc piaţa naţională şi internatională de transport de

 persoane. Totuşi, durata şederii pe teritoriul judeţului este scurtă, deoarece clienţii acestor operatori optează  pentru circuite naţionale. Alături de aceşti operatori, mai multe asociaţiiactivează pentru  promovarea judeţului ca destinaţie turistică şi pentru dezvoltarea unui turism

durabil în zonă. Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul oraşelor, cât şi lanivelul întregului judeţ. Deşi există o reţea de informare turistică la nivelul judeţului, în cursde organizare prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov (APDT), cuprinzând 7 centre (Braşov, Predeal, Râşnov, Făgăraş, Prejmer, Bran, Zărneşti), acestea nu răspund încă în mod adecvat nevoilor diverse ale turiştilor. 

Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran şiBraşov. Totuşi, acestea nu sunt actualizate şi nu acoperă suficient o serie de activităţi turisticeprecum planificarea, marketingul şi managementul, serviciile de ghizi şi ghizi pentrucircuitele în natură 

2.5. Valorificarea actuala a potentialului turistic – cultural :

Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare. De o importanţădeosebită este municipiul Braşov,  unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, undecentrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica  Neagră, cartierul Schei,Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). Maimult, judeţul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăţi (Codlea, Făgăraş, Hoghiz,Prejmer, Râşnov, Rupea).

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 15/26

 

 

15

Obiectivele culturale din judeţul Braşov: 

  TEATRUL SICĂ ALEXANDRESCU - Teatrul a fost inaugurat în 1946 subdenumirea “Teatrul de Stat”, pentru ca în 1968, regizorul Sică Alexandrescu,

directorul institutiei, să-i modifice denumirea în “Teatrul Dramatic”. Fiind un teatru derepertoriu, în prezent îşi desfăşoară activitatea într -un edificiu inaugurat în 1959.Acesta dispune de două săli: sala mare cu 750 de locuri şi sala mică “Studio „82”, cu ocapacitate de 60 de locuri.

  FILARMONICA BRAŞOV - Iniţial, Societatea Filarmonică din Braşov (Kronstadter Philharmonische Gesellschaft) era o asociaţie muzicală a saşilor, dar ea era deschisătuturor cetăţenilor oraşului, indiferent de naţionalitate. Această deschidereinterculturală se concretiza în colaborarea cu dirijori şi solişti români, în conlucrareacu asociaţiile corale săseşti, româneşti şi maghiare şi nu în ultimul rând, în promovarea

creaţiei compozitorilor braşoveni. În primul său concert, Societatea FilarmonicăBraşoveană a prezentat în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera “Flautul fermecat” deW.A. Mozart şi Simfonia a VI-a de L.v. Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner,considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei Societăţi. Calitatea muzicienilor Filarmonicii s-a afirmat cu strălucire în concertele prezentate sub bagheta unor maeştrii ca Franz Liszt, Ciprian Porumbescu şi George Enescu.În cadrul Filarmonicii îşi desfaşoară activitatea pe lângă Orchestra Simfonică,Orchestra de Cameră şi Quartetul Gaudeamus. 

  OPERA BRAŞOV - Opera din Braşov a fost înfiinţată în anul 1953 sub numele de“Teatru Muzical”. Creşterea valorică a colectivului şi a spectacolelor, ca şi succeselenaţionale şi internaţionale au dus la transformarea Teatrului Muzical în Operă. 

  TEATRUL PENTRU COPII ARLECHINO” - Teatrul Arlechino a fost înfiinţat în1949 şi a funcţionat un timp în cadrul Teatrului Dramatic, pentru ca din 1991 sădevină o instituţie profesionistă independentă. 

  CASA BAIULESCU - Pe locul unde astăzi se află Casa Baiulescu a fost ridicat însecolul XIV Bastionul Curelarilor, flancat după ziduri de Zwinger -ul curelarilor, iardinspre strada Vămii (azi strada Mureşenilor) de Zwinger -ul blănarilor. În 1887Bastionul Curelarilor este vândut şi demolat, pe locul acestuia Manole Diamandi aridicat o vilă pe care a oferit-o cadou de nuntă fiicei sale şi ginerului său, Dr.

Gheorghe Baiulescu, primul primar român al Braşovului. În această clădire funcţionează în prezent mai multe centre culturale:- Centrul Multicultural George Bariţiu”, care derulează programe culturale şi

 promovează dialogul intercultural; 

  CENTRUL CULTURAL GERMAN

  CENTRUL CULTURAL ”REDUTA” - Vechea clădire a Redutei, ridicată în sec. alXVIII-lea, a servit iniţial ca teatru, sală de concerte şi baluri. Clădirea a fost demolatăîn anul 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 din fondurile Băncii “Kronstadter Allgemeine Sparkasse”. A purtat numele de “Reduta” după o vestită sală din Viena şi

a funcţionat ca cinematograf, teatru şi sală de baluri şi concerte.Imobilul este nominalizat ca monument istoric şi face parte din Centrul Istoric al

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 16/26

 

 

16

Braşovului cu titlul de Rezervaţie de Arhitectură. În prezent, instituţia găzduieşte maimulte manifestări culturale, printre care concerte ale Filarmonicii, expoziţii, concertede muzică modernă şi piese de teatru. 

  GALERIA DE ARTA COMPRESS BARABASS

 GALERIA BISTRO DE L‟ARTE 

  GALERIA “KRON-ART GALLERY” 

  GALERIA DE ARTA SABA

  CINEMA GO MULTIPLEX

  CINEMA MODERN SI BULEVARD

O serie de evenimente de anvergură precum festivalurile internaţionale : Cerbul de Aur,Dramaturgie Contemporană, Muzică de Cameră, Jazz, Festivalul Teatrului contemporan,Concertele de Orga la Biserica Neagra, Concertele Filarmonicii "Gheorghe Dima", CelebrareaSfântului Gheorghe, Festivalul Taranesc Nedeia Muntilor, Festivalul National al Berii,

Sarbatoarea Junilor reprezintă alte puncte de atracţie pentru turişti. Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov:

Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a judeţului asigură condiţii pentru practicarea a numeroase forme de turism.

1.  Turismul montan de drumeţie este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a suprafeţei mari acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi  bazelor de cazare din localităţile limitrofe,  precum şi a promovării acestor zone pe plan naţional şi internaţional. 

2.  Turismul dedicat prezintă o varietate mare.   Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi 

de arhitectură pe întreg teritoriul judeţului.   Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au

loc, în timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare decredincioşi. Mai mult, pe teritoriul judeţului se găsesc şapte complexe monahale şinumeroase biserici cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită. 

  Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaţie, mountainbike,deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montaneale judeţului, vânătoarea de imagini” tip safari ale unor  specii precum lupul, ursul şirâsul, în judeţul Braşov trăind 30% din populaţia de mari carnivore a Europei.

  Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie,paleontologie în rezervaţiile naturale ale judeţului. 

  Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moeciu, Bran) şi în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un

 potenţial natural, istoric şi turistic deosebit, precum şi în zona Săcele-Tărlungeni,aflată în imediata apropiere a municipiului Braşov. 

  Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în: 

- zona Zărneşti, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepţional (Parcul Naţional Piatra

Craiului), cât şi de activitatea de organizare şi promovare a acestui tip de 

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 17/26

 

 

17

turism de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului, - zona Vama Buzăului, poartăde intrare în Masivul Ciucaş, unde funcţionează, în 

 prezent, Centrul Educaţional de Ecologie şi Ecoturism, - zona Buneşti-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenţial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcţie, 

- zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest sens.   Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva căruia judeţul Braşov se bucură de

un interes în creştere. 3. Zone cu potenţial turistic deosebit Municipiul Braşov oferă un profil turistic

caraceterizat pe de o parte de cadrul natural, înconjurat fiind de munţi, iar pe de altă parte decadrul istoric, oferind vizitatorilor unul din cele mai bine păstrate situri medievale din ţară.Majoritatea turiştilor ce vizitează anual municipiul sunt de origine română, numărul celor carealeg să înnopteze aici crescând de la an la an. 

2.6. Elemente ale analizei SWOT :

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 18/26

 

 

18

3.  Directii de imbunatatire si dezvoltare :

3.1. Modernizarea infrastructurii generale si turistice:

O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transportcontribuie la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea in economiaeuropeană şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă. 

Dezvoltarea infrastructurii localităț ilor. Brașov, nod de transport și comunicaț iiDezvoltarea infrastructurii de bază localităților este considerată direcție prioritară a strategieiprin care se urmăreşte punerea în practică a unei politici integrate care să permită valorificarea potențialului – cultural, natural, turistic, economic în vederea creșterii calității viețiilocuitorilor.

Obiective și măsuri:  Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport 1. Fluidizarea circulației pe drumurile naționale şi europene – trasee ocolitoare pentru

localități (finalizarea unora, lărgirea şi consolidarea păr ților carosabile2. Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulație locale (județene şi comunale) astfel ca

ele să corespundă cerințelor actuale de trafic modernizare/ reabilitare drumuri în principal acelor cu rol strategic‐ care fac legătura spre alte județe/ cele care pot fluidiza circulația caalternativă pentru drumurile europene sau naționale

3. Construirea – dezvoltarea infrastructurii majore de transport construcț ia autostrăziiBucureşti –  Braşov –Borş, construcție aeroport.

4. Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale şi în interiorul acestora,

care să asigure curse regulate către localități în zona metropolitană transport modal, în zonaFăgăraș, în zona Rupea

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 19/26

 

 

19

5. Îmbunătățirea generală a calității transportului public de persoane – la nivel județean curespectarea condițiilor de protecția mediului (inclusiv transportul privat).

6. Realizare spații de parcare în concordanță cu fluența traficului şi a parcului auto  în special în municipiul Brașov.

Îmbunătăț irea infrastructurii tehnico‐edilitare1. Realizarea/ introducerea şi extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelelor de apă

şi canalizare în județ în special în mediul rural.Finalizarea lucrărilor începute ‐ inclusiv cele prin PNDR măsura 322.

2. Modernizarea instalațiilor de producere şi distribuție a energiei termice,CET Brașov.

3. Îmbunătățirea izolării termice a blocurilor de locuințe în scopul creşterii confortuluitermic (continuarea și implementarea programului și în afara municipiului).

4. Creşterea calității și siguranței în funcționarea rețelelor pentru furnizarea gazuluimetan,precum şi a instalațiilor pentru distribuția energiei electrice.

Extinderea rețelelor de distribuție;Introducerea surselor alternative de producere a energiei electrice.

5. Implementarea strategiei de management integrat al deșeurilor construirea,extinderea şi reabilitarea de rampe ecologice pentru deşeurile industriale, incineratoare.

Rezultate aşteptate: • îmbunătățirea infrastructurii de transport majore și interne va duce la crearea de legături directe şi rapide cu coridoarele pan‐europene cu efect direct asupra îmbunătățirii mediuluide afaceri, a turismului;• îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce la creșterea gradului de mobilitate a

populației şi în consecință a accesului la muncă şi educație;• fluidizarea circulației prin introducerea de trasee alternative va conduce la creștere asiguranței în trafic;• armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calității apei potabile, atratării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viață ridicat al locuitorilor;• asigurarea unui standard de viață în domeniul calității apei potabile, a tratării apelor  menajare şi în gestionarea deşeurilor ;• îmbunătățirea accesului spre zonele dezavantajate;• diminuarea decalajului de dezvoltare între cele trei zone ‐ Brașov, Făgăraș, Rupea;• scăderea timpului necesar deplasării persoanelor, bunurilor și asigurării serviciilor  Direcț ia 2.

Printre proiectele urmatoare se numără - executarea tronsonului trei al ocolitoareimunicipiului Braşov, începerea lucrărilor pentru extinderea domeniului schiabil în PoianaBraşov, finalizarea patinoarului olimpic din parcul Tractorul dar şi începerea unor lucrări noi:Bazinul Olimpic de la Sala Sporturilor şi nu în ultimul rând modernizarea Grădinii Zoologicedin cartierul Noua.

Autostrada Bucuresti – Brasov - Autostrada ce va permite parcurgerea distanţei dintreCapitală şi oraşul de la poalele Tâmpei în numai o oră şi jumătate va avea 174 de kilometri. 

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 20/26

 

 

20

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Primăria Braşov vor investiaproximativ 30 de milioane de euro în infrastructura de schi din Poiana Braşov. În 2013, acoloar urma să se desfăşoare o parte din Festivalul Olimpic al Tineretului European. 

În opinia ceferiştilor singura soluţie de redresare a sistemului de căi ferate este ca pe

viitor să se facă investiţii importante în modernizarea infrastructurii CFR, care va conduce laîmbunătăţirea serviciilor oferite şi la creşterea veniturilor atrase. Ei au explicat că, atâta vremecât trenurile vor circula cu întârzieri şi cu limitări de viteză, călătorii şi cei care apelează la serviciile de transport marfă vor fi nemulţumiţi şi această situaţie va persista chiar dacă se facdisponibilizări. Pe lista de propuneri pentru îmbunătăţirea transportului pe cale ferată s-aunumărat şi asigurarea unui sistem de transport social”, pentr u categoriile defavorizate, prin

 promovarea de trasee acoperite de trenuri personale, cu legături foarte bune, modificareasistemului de acordare a subvenţiilor de stat, eliminarea accizei pe motorina achiziţionată deunităţile feroviare şi stabilirea unor  taxe egale pentru accesul pe infrastructura feroviară cucele de pe cea rutieră. 

3.2. Dezvoltarea si modernizarea BTMT :

Un alt pas important în dezvoltarea turismului îl detine modernizarea BTMT. Baza

tehnico-materiala turistica joaca unul dintre cele mai importante roluri în turism si de aceea

modernizarea si dezvoltarea ei este vitala în aceasta regiune.

Unitatile de cazare turistica si unitatile de alimentare trebuie sa fie special

amenajate si dotate, clasificate dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le

 îndeplinesc, iar principalul lor scop, de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii

pe toata perioada sederii turistilor în respectivele unitati trebuie sa fie valorificat la maximum.

Dezvoltarea Turismului

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică

din România prin resursele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri

naționale), oportunitățile de practicare a sporturilor de iarnă, sporturi extreme (alpinism,

deltaplanorism), obiectivele istorice, arheologice, culturale (cetăți, castele, biserici, muzee) de

care dispune.

Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din județul Braşov unul dintre cele mai interesante locuri din România.

Cu toate acestea județul Braşov nu a atins încă potențialul de a deveni una dintre celemai interesante destinații din estul Europei deoarece:‐ accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeroportului și/sau a

unei autostrăzi. ‐ valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice ‐ lipsa parcărilor şi a grupurilor

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 21/26

 

 

21

sanitare în numeroase obiective turistice.‐ slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ ‐ zona Homorod‐ insuficiența materialelor de promovare turistică, starea de conservare precară a unor  obiective turistice, absența unui cadru adecvat și constant de promovare a produselorturistice braşovene pe piața internațională ‐ lipsa unei baze de date accesibilă privind derularea evenimentelor culturale la nivel 

 județean‐ numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piață ‐ nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul

 parcurilor şi ariilor protejate ‐ lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc (la baza pârtiilor, trasee turistice)‐ slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu apă în stațiunileturistice Poiana Braşov, Bran‐Moieciu

‐ insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketing şi rezervare ‐ în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistrează un raport negativ calitate‐preț în comparație cu destinații similare din Europa.

Obiective și măsuri : 

. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creșterea atractivităț ii și competitivităț ii zonelorturistice cu potenț ial natural și cultural

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport; Construirea infrastructurii majore ‐ aeroport, autostradă.Dezvoltarea/ modernizarea căilor/ rutelor de circulație alternative la drumurile europenesau naționale.

2. Valorificarea potențialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare:drumuri, refugii alpine, trasee drumeție, amenajare pârtii de schi existente şi dezvoltarea denoi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europene privind siguranțaturistului, instalații de transport pe cablu, posturi Salvamont – Predeal, Poiana,

3. Reabilitarea/ modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructurarutieră ‐ drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentrucicloturism.

4. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi

cultural al comunităților locale ‐ reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor istorice şi dearhitectură reabilitare centru istoric Brașov, reabilitare cetăți.

5. Modernizarea structurilor de primire turistică, precum şi modernizarea şidiversificarea serviciilor pe care acestea le oferă dezvoltare și dotarea infrastructuri pentrupracticarea turismul de afaceri, săli de conferință.

6. Construirea unor noi unități turistice ce respectă principiile protecției naturii şi amediului, al unei bune încadrări în imaginea locală şi peisagistică, precum şi al aprovizionăriiadecvate cu apă şi al recoltării apelor menajere şi deşeurilor .

7. Îmbunătățirea/ reabilitarea/ modernizarea infrastructurii bazelor sportive şi de

agrement – dezvoltarea de noi baze/ reabilitarea celor prezente.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 22/26

 

 

22

8. Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de turism pentru petrecereatimpului liber şi a utilităților aferente piscine, ștranduri, transport feroviar pe linii cuecartament îngust –  Mocănița.

3.3. Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a activităților şi

manifestărilor :1. Promovarea unitară la nivel județean prin folosirea și recunoașterea brand‐ului

turistic.2. Dezvoltarea rolului activ de promotor a centrelor de informare turistică –  

funcționare, dotare, materiale utile, personal pregătit.3. Promovarea activă a pachetelor turistice (agroturism, ecoturism, turism montan,

ciclism rural), care să asigure o ofertă turistică diversificată.4. Continuarea realizării de instrumente de vizibilitate a obiectivelor – indicatoare și

panouri de informare.5. Promovarea activităților/ evenimentelor care pot atrage turişti ‐ realizarea și

diseminarea agendei evenimentelor speciale anuale ce se desfășoară la nivel de județ 6. Promovarea şi sprijinirea activităților agroturistice.7. Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate de marketing şi comunicare,

coerentă şi unitară, care să promoveze activ, la nivel național şi internațional, potențialulturistic, atractivitatea şi identitatea județului.

Sprijinirea dezvoltării iniț iativelor turistice :

1. Stimularea antreprenorilor în deschiderea de unități de alimentație publică în zonerurale cu potențial turistic,

2. Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare care să răspundă adecvat

cerințelor turiştilor atât din punctul de vedere al bazei de informații accesibile, cât şi alpersonalului calificat în domeniu.

3. Realizarea/ actualizarea documentației urbanistice pentru centrele istorice aleoraşelor şi comunelor din județ.

4. Crearea de zone de agrement şi parcuri turistice care să valorifice în mod pozitivpotențialul natural al teritoriului județului şi care să contribuie la conştientizarea publiculuireferitor la importanța prezervării mediului înconjurător .

5. Formarea personalului implicat în serviciile de turism cursuri de instruire îndomeniile dezvoltării produsului turistic, marketing şi e‐marketing, cursuri de instruire pentrughizi şi interpreți, școală de excelență în turism. 

Rezultate așteptate:‐ creșterea calității serviciilor turistice practicate;‐ creșterea gradului de ocupare în unitățile de cazare;‐ infrastructură turistică de calitate –  competitivă cu cea din țările vestice;‐ diversificarea serviciilor în turism;‐ menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă; ‐ îmbunătățirea calitativă a marketingului turistic ; ‐  promovarea unitară a județului ca destinație turistică;‐ valorificarea resurselor culturale și naturale.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 23/26

 

 

23

Concluzii :

Turismul are un impact considerabil asupra economiilor societatilor si culturilor tarilorin care se dezvolta. Acesta se manifesta pe o multime de planuri: de la stimularea cesteriieconomice la amelliorarea structurilor sociale; de la valorificarea superioara a resurselor

naturale, la imbunatatirea conditiilor de viata. Turismul se detaseaza de celelalte activitati,fiind caracterizat printr-un dinamism inalt, atat la nivel national cat si la nivem intenational.Inzilele noastre, se considera ca turismul are un caracter de masa asupra evoluiei economice siinterationale.

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 24/26

 

 

24

Anexa :

Castelul Bran Biserica Neagra

Cetatea Rasnov Cetatea Fagarasului

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 25/26

 

 

25

Teatrul Sica Alexandrescu” Opera Brasov 

Casa Baiulescu Galeria Bistro de l‟Arte 

Biserica Evanghelica Fortificata Manastirea Sambata - Brasov – VoilaBrasov – Feldioara

5/11/2018 Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov 26/26

 

 

26

Bibliografie :

1.  ALBU NICOLAE, Turism şi eficienţă Principii generale, Editura Lux Libris, Braşov,

2005.

2.  ALBU NICOLAE, Turism şi eficienţă Turismul Braşovean, Editura Lux Libris,

Braşov. 

3.  DINU MIHAELA, Geografia turismuluI, Editura didactică şi pedagogică, R.A

Bucureşti 2005. 

4.  GLAVAN VASILE, Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000. 

5.  LUCACONSTANTIN, CHIRIAC ALEXANDRA CRINA, Manualul ghidului de

turism, 2002.

6.  MANOLESCU IRINA TEODORA, Amenajar ea turistică a teritoriului, edituraPIM, Iaşi, 2006 

7.  MINCIU RODICA, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001. 

8.  NISTOREANU PUIU , Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 2002.

9.  NITA VALENTIN, Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopres, 2004.

10. SANDU PETRU, Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 1998. 

11. STANCIULESCU GABRIELA, Managementul operatiunilor de turism, editia aII-a

Editura Allbeck.12. ZAHARIA VALENTINA, Tehnica operaţiunilor de turism, Editura Ex Libris, 2002.

13. www.brasov.insse.ro

14. www.brasovean.ro

15. http://www.scritube.com/geografie/turism/BRASOV18311495.php

16. http://www.brasov.djc.ro/ 

17. http://www.ghid-brasov.ro/index.php?cid=8

18. http://www.infopensiuni.ro/brasov/ 

19. http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=50579

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov

21. http://www.scritube.com/geografie/turism/PREMISE-CU-PRIVIRE-LA-

DEZVOLTA54911.php