valorificarea potentialului turistic al judetului timis

8/11/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Timis

1/14

VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC ALJUDEULUI TIMI

Cap. I.

Aezare geografic

Judeul Timi este situat in vestul rii, unde Romnia se invecineaz cu Iugoslavia icu Ungaria. La est se mrginete cu judeul Hunedoara, la sud est cu judeul Cara-Severin ila nord cu judeul Arad, punctele extreme ale judeului fiind cuprinse intre coordonatele2016' (Beba-Veche) si 2233' (Poieni) longitudine estic, 4511' (Latunas) si 4611' (Cenad)latitudine nordic. Cu o suprafa de 8.697 Km, Timiul detine 3,6% din teritoriul Romaniei,

ocupand ca intindere locul 1 pe ar, avnd i o populaie de 690.000 de locuitori.Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si centralaa judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega siTimis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a

podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului PoianaRusca, culminand cu varful Padesul (1.380 m). Teritoriul judetului Timis este strabatut de laest la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurileMures si Aranca.

Ci de acces

Ci de acces feroviare:

Gara Timioara Nord, cea mai mare gar din ora, dar i din Vestul Romniei, este legat demajoritatea localitilor din ar i din Europa. De aici ai legturi spre Budapesta, Belgrad,Viena, Munchen, Praga i Veneia.

Ci de acces aeriene :

n Timioara se poate ajunge i folosind avionul. Aeroportul Internaional Traian Vuiase

afl la o distan de 12 kilometri distan de ora, n partea de Nord-Est a Timioarei. Accesulla aeroport se face pe drumul european E70 dinspre Timioara spre Bucureti.

Ci de acces rutiere:

n Timioara se poate ajunge folosind urmtoarele drumuri, att cu maina personal, ct i cuautobuzul:

DN 59Adinspre Snnicolaul Mare;

E 671dinspre Arad;

E 70 iDN 59dinspre Moravia;


2/14

E 70 iDN 6dinspre Lugoj;

DJ 592dinspre Buzia.

Distana fa de principalele orae:

Braov 399 kilometri;

Bucureti 538 kilometri;

Cluj-Napoca316 kilometri;

Constana 758 kilometri;

Iai 691 kilometri;

Oradea169 kilometri;

Sibiu256 kilometri.

Dezvoltarea economicosocial

Evoluia PIB- ului:

An PIB (miliarde)2008 23,5

2009 22,72010 23,522011 24,852012 29,3

Dup cum putem observa, produsul intern brut al judeului Timi a crescut in ultimii 5 anipentru care avem date, doar in 2009 inregistrandu-se o scadere fata de anul anterior.

Topul judeelor din Romnia dup PIB-ul pe cap de locuitor de la nceputul crizei i pn inprezent.:

Poziia Jude PIB pe cap delocuitor in 2008(euro)

PIB pe cap delocuitor in 2013(euro)

Variaie 2008 /2013

1. Arge 7069 8844 25.10%16. Timi 9466 10507 11%32. Cluj 8005 8222 2.70%42. Clrai 4029 3691 -8.40%Sursa :http://www.econtext.ro/
http://www.econtext.ro/http://www.econtext.ro/http://www.econtext.ro/http://www.econtext.ro/


3/14

Analiznd datele din tabelul de mai sus, putem afirma faptul c judeul Timi, in ciudacrizei economice mondiale a reuit s fie unul dintre puinele judee al crui PIB a crescut din2008 pn n 2013.

An Rata omajului (%)2010 4,502011 2,932012 1,942013 1,8

Sursa :http://www.anofm.ro/statistica

Din punct de vedere al ratei omajului, judeul Timi st foarte bine, acesta

inregistrnd scderi din 2010 pn in prezent, ajungnd in luna octombrie (2013) la valoareade 1,8 %, valoare inregistrata i inaintea crizei economice.

Cap. II. Prezentarea potenialului turistic, natural si antropic

Relieful

Teritoriul judeului Timi cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleac dela 75 m n Cmpia Banatului i ajung la 1 384 m n vrful Pade din Munii PoianaRusci.Cmpia ocup aproximativ 6 700 km2 reprezentnd 77,20 la sut din suprafaa

judeului.

Dealurile, cu nlimi ntre 200 m i 400 m, ocup aproximativ 1 650 km2 , respectiv19,01 la sut din suprafa.

Munii acoper o suprafa relativ redus, de 300 km2, respectiv 3,45 la sut dinsuprafaa totala judeului.

Resurse naturale

In subsolul judeului Timi se gsesc zcminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret -Sanovita), mangan (Pietroasa), argil(Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sinnicolau Mare),iei i gaze (in zona de vest a judeului), nisip (Sag), nisip pentru sticl (Grosi - Fget,Tometi si Gladna). Se exploateaz, de asemenea ape minerale la Buzia, Calacea, Ivanda,Bogda si Timisoara.

Solul judeului Timi ofer condiii favorabile pentru cultura plantelor agricole,indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice i furajere, precum i pentru

pomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judeului este ocupatde solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile

levigate si cernoziomurile de fanete (freatic umede); apoi in zona deluroasse succed de lavest la est diferite soluri silvestre, intre care predomincele brune. Cele brune - inchise si
http://www.anofm.ro/statisticahttp://www.anofm.ro/statisticahttp://www.anofm.ro/statisticahttp://www.anofm.ro/statistica


4/14

brune - rocate ocup suprafee mai mici in jumatatea vestic. Solurile silvestre podzolice sedispun sub forma unei benzi aproape continue in colul sud-estic. Solurile de munte (silvestre

brune, brune glbui podzolice, si brune acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), aparpe o suprafata montanin partea de est. Cele azonale ocup suprafee insulare, dintre acesteao extindere mai mare avnd lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnitein jumatatea sudica, apoi redzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est.Soloneturile sunt rspndite in jumtatea de vest i, in fine solurile erodate si regolsolurile in

bazinul Begi. Pdurile sunt relativ puine. In partea estic sunt pduri de brad, molid si fag.In celelalte prti ale judeului se intlnesc mici pduri de stejar, garnia, iar in lunci - plopi sisalcii.

Rezervatii naturale:

- Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Locul fosilifier Radmanesti,Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara, Parcul Banloc, PadureaParc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si cele descrise mai jos:

-Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, unde suntprotejate mlastini saraturate care pastreaza elemente floristice tipice si terenuri saraturateclimatic cu flora specifica.

- Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie forestiera protejata in suprafata de 279,2ha, care este situata in zona dig - mal cu specii forestiere: Quercus sp., Salix sp., precum sispecii ierboase tipice pentru stepa.

-Padurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejata de tip forestier in suprafata de 20 ha,unde se intalnesc exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus, precum sivegetatie stepica.

-Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip forestier, in suprafata de 310ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmussp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zona impadurita pentru

bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias.

-Insulele de la Igris aflate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturala mixta insuprafata de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in formare cu ornitofaunaacvatica.

-Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in suprafata de 3 ha, unde naturaelementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. siornitofauna acvatica.


5/14

Fenomene si structuri geologice:

Pestera cu apa din Romanestisapata in versantul nordic al Dealului lui Filip (DosulPesterii) este de marime mijlocie, avnd lungimea de aproximativ 340 m. Pestera prezinta ogalerie aproape dreapta din care se desprind mai multe culoare laterale.

Pestera Pietroasao pestera unica, datorita unei dominante cromatice numita despeologi albastru de Pietroasa.

Clima

Teritoriul judeului Timi se ncadreaz n zona climatului temperat de nuancontinental.Temperatura medie anuala se incadreaza intre izotermele medii multianuale de10 i 11 C.

Precipitaiile anuale se ncadreaz n medie ntre 550-600 mm/m2. n partea nord-

estic ajudeului, cantitatea de precipitaii prezint o cretere pe msur ce ne apropiem dezonamuntoas, unde se nregistreaz chiar i 1 200 mm/m2 (n munii Poiana Rusc).

Vntul bate n cmpie predominant din nord.

Reea hidrografic

Resursele de apa din teritoriul judetului Timis sunt numeroase, fiind reprezentate deraurile Bega si Timis care-l strabat de la est la sud-vest.

Afluentii Timisului :Poganis, Barzava-au debite ridicate, cu variatii mari de nivel.Innord, de la est la vest, isi urmeaza cursul Aranca-vechiul brat al Muresului.

Raul Bega izvoraste din Muntii Poiana Rusca si se varsa in raul Tisa dupa un traseu de244Km, fiind cel mai sudic afluient al acestuia. de la Faget, Bega este canalizata. de laTimisoara pana la varsare, Bega este canal navigabil pe o distanta de 115km.

Canalul Bega are o importanta economica notabila pentru Timisoara, facand legatura-prin sisteme de canale europene-cu Marea Neagra, Marea Adriatica si Marea Nordului.

Flora si fauna

Vegetatia este caracteristica silvostepei banatene, padurile sunt purine fiind distruse indecursul anilor, pentru lemn si pentru obtinerea de teren arabil.

In partea estica predomina padurile cu brad, molid si fag. se mai gasesc si mkici paduride stejar, plopi si salcii in lunci.

Vegetatia de mlastini si lacuri cuprinde papura stuf si nufar. Pe cuprinsul orasuluiTimisoara sunt peste 100 ha de parcuri cu specii rare: stejari seculari, tei cu frunze crestate,

platani, majoritatea in Parcul Copiilor. O impresionanta colectie de trandafiri se gasesc inParcul Rozelor iar specii de arbori in Parcul Central.


6/14

Fauna judetului Timis in zona de stepa si silvostepa cuprinde rozatoare-popandaul,harciogul, iepurele de camp si pasari-dropia si prepelita.

In padurile de la Pischia, Binis, Hodos, mamiferele sunt reprezentate de mistret,caprior, vulpe, dihor, nevastuica, veverita si cerb lopatar. Dintre pasarile de apa, cele mai

reprezentative sunt ratele si gastele salbatice,egretele si lisita. De asemenea, in apelecurgatoare, care insumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul,mreana, scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte.

Resurse antropice

Monumente istori ce :

Biserica Cisteriana (n Sanpetru Mare) - monument istoric si de arhitectura religioasa.

Biserica dateaza din anul 1179.Biserica de Lemn Cuvioasa Parascheva (din Batesti) - monument istoric si de

arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XVI, cu refaceri si picturi din 1783 executatede Gh. Diaconovii - Loga

Biserica Ortodoxa (din Sannicolau Mare) - monument istoric si de arhitecturareligioasa. A fost construita n anul 1899. Are dimensiuni de catedrala (34 m lungime,14 mlatime si 12 m naltime). Interiorul impresioneaza prin bolta semicilindrica, ntarita cu cincicercuri duble, dupa sistemul de constructie ceh.

Biserica RomanoCatolica Sf. Tereza (din Lenauheim) - monument istoric si dearhitectura religioasa. Biserica a fost construita n anul 1776

Biserica Sarbeasca Adormirea Maicii Domnului (din Sannicolau Mare) - monumentistoric si de arhitectura religioasa. A fost construita ntre 1783-1878, n stil baroc. Biserica aredoua piese valoroase: o icoana adusa de la Muntele Athos, remarcabila prin caracterul

bizantin si o cruce sculptata n lemn (1760), poleita cu filigran de aur

Biserica Sarbeasca Maica Domnului (din Ciacova) - monument istoric si de arhitecturareligioasa. Biserica, construita n perioada 1746-1768, cuprinde picturi murale din 1770-1780,

iconostas pictat n 1771 de Dimitrie Popovici si picturi murale din 1902-1903 (executate de st.Alexic).

Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (din Banloc) - monument istoric si dearhitectura religioasa. Construita n 1750-1753, n stil baroc, din initiativa lui Marcu Mutiu.Aici a existat manastirea Partos (ntemeiata n sec. XIII, reconstruita n sec. XVI si desfiintatan 1777 din ordinul Imperiului Habsburgic)

Castel (n Banloc) - monument Istoric si de arhitectura laica. Construit n anul 1750,refacut n 1790-1793. Este de fapt o casa nobiliara fortificata, careia i s-a sapat un sant de apa

si s-au ridicat turnuri cu creneluri. Este decorat cu embleme nobiliare si sculpturi heraldice.Este nconjurat de un parc dendrologic.


7/14

Castelul Huniazilor (Timis) - monument istoric si de arhitectura laica. Construit nperioada 1307-1318 din initiativa lui Carol I Robert de Anjou, refacut si amplificat devoievodul Iancu de Hunedoara n perioada 1443-1447 si restaurat ntre 1852-1856.

Loc istoric - Cenad - n anul 1028, la Morisena a murit voievodul Ahtum, n lupta cu

armata regelui ungar, fiind tradat de Cianadinus, unul dintre comandantii sai, fapt ce l-adeterminat pe regele ungur stefan cel Sfnt sa atribuie localitatii numele tradatorului, de lacare deriva numele actual

Manastirea Adormirea Maicii Domnului (din Hezeris) - monument istoric si dearhitectura religioasa. Manastirea detine o biserica din lemn construita n sec. XVII si picturirealizate n 1770-1779.

Manastirea Izvorul Miron - monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastireaare biserica cu hramul Sf. Ilie, ctitorie din anul 1911 a Episcopului Miron Cristea (viitorul

Patriarh din 1925 al Bisericii Ortodoxe Romne). A fost sfintita n 1931, restaurata n 1980,apoi repictata si sfintita n 1991.

Manastirea Saraca - monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire, amintitadocumentar n 1270, dar cu o existenta anterioara acestei date, cu biserica ce are hramul"Schimbarea la Fata a fost rezidita n anul 1443 de ieromonahul Macarie, renovata si pictatan anul 1730.

Monumentul Rugul lui Doja sau Monumentul Sf. Maria - monument istoric. Traditiafixeaza aici locul ngrozitoarei torturi a lui Gh. Doja, capetenia rascoalei iobagilor de la 1514.

Monumentul a fost realizat de sculptorul Strobl.

Ruinele Cetatii Faget - monument istoric. Cetatea, mentionata la jumatatea sec. XVI, aconstituit unul dintre punctele de rezistenta mpotriva turcilor.

Ruinele Cetatii Feudale (din Ciacova) - monument istoric si de arhitectura laica. Cetateconstruita n anii 1390-1394, din care se mai pastreaza un turn de aparare (donjon), dispus petrei nivele, avnd o naltime de 30 m

Ruinele Cetatii si Manastirea Cenad - monument istoric si de arhitectura religioasa.Manastirea construita n jurul anului 1020, cuprinde biserica cu hramul "Sf. Ioan Botezatorul.Manastirea ortodoxa (transformata ulterior ntr-una catolica) a fost sediul primei scoli de peteritoriul actual al Romniei.

Etnografie si folclor:

Centru etnografic (n Chizatau) - arta populara: port popular romnesc, tesaturitraditionale de interior.

Centru etnografic (n Recas) - creatie populara. Port popular romnesc si svabesc(german).


8/14

Centru folcloric (din Faget) - creatie populara. - Obiceiuri traditionale calendaristice(colinde) - Ansamblu folcloric: cor barbatesc folcloric, grup vocal femeiesc

Centru folcloric (in Chizatau) - creatie populara. Cor mixt, nfiintat n anul 1857. Launele festivitati organizate de acest cor au participat mari personalitati ale culturii romnesti:

S. Musicescu, Ciprian Porumbescu, I. Velceanu, V. Braniste, s.a.

Centru folcloric (n Tomesti) - manifestari populare traditionale. - Formatii de calusari;- Festivalul cntecului, jocului si portului popular de pe Valea Begheiului; - Obiceiuritraditionale calendaristice (de iarna: colindat cu dubele, printre colinde o varianta a Mioritei).

Expozitia de viticultura (din Teremia Mare) - muzeu etnografic. Profil: etnografie.Sunt prezentate unelte, materiale ce ilustreaza istoria viticulturii n zona Teremia Mare.

Manifestare populara traditionala (n Cenad) - manifestare populara traditionala.

Festivalul cntecului si dansului romnesc (mai).Muzeu satesc (din Cenad) - muzeu satesc. Profil: istorie. Sunt prezentate osbiecte,

documente descoperite pe teritoriul acestei localitati.

Statiuni balneare

Buzias - statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta (din1819) situata la 128 m altitudine. Climatul este sedativ (ierni blnde, cu medii termice n jurde 0 grade Celsius si veri placute cu temperatura medie de 21 grade Celsius).

Calacea - Bai - statiune balneoclimaterica, de interes general, cu functionarepermanenta situata la 117 m altitudine. Climatul este continental moderat de cmpie, excitant-solicitant, cu influente sudice. Verile sunt racoroase si iernile blnde. Temperatura medieanuala este n jur de 11 grade Celsius.

Cap. III. Analiza echipamentelor turistice de cazare, alimentatie, agrement sitratament in dinamica si structura.


9/14

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Anii

Capacitate de cazare

Sosiri(mii)

nnoptari(mii)

Indicii deutilizare neta acapacitatii infunctiune (%)

Existenta(locuri)

In functiune

(mii locuri - zile)

2007 5784 1996511 283412 638452

2008 6335 2072048 281801 655604 31,6

2009 6550 2079371 225609 521234 25,1

2010 6857 2141068 215479 505222 23,62011 7472 2412143 260407 560565 23,2

2012 8250 2618470 281232 600224 22,9

Sursa :http://statistici.insse.ro/

Indicele de evoluie:

=

=0,724

In urma calculelor putem observa o scadere a capacitii de cazare cu 0,276(27,6%)
http://statistici.insse.ro/http://statistici.insse.ro/http://statistici.insse.ro/http://statistici.insse.ro/


10/14

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic

Judeul Timi 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Total 102 104 115 122 131 153

Hoteluri 47 45 49 53 64 70

Hoteluri pentru tineret 3 3 - - - -

Cabane turistice - - - - - -

Campinguri si uniti tip casuta 1 1 1 1 - 1

Vile turistice si bungalouri 9 11 11 9 3 2

Tabere de elevi si prescolari 4 4 4 4 2 2

Pensiuni turistice 31 32 37 42 45 56

Pensiuni agroturistice 4 4 5 7 11 14

Hosteluri - - 4 3 2 5

Moteluri 3 3 3 2 3 2

Hoteluri apartament - - - 1 - -

Hanuri 1 1 1 1 1 1

Analiza in dinamica pe tipur i de unitati in peri oada 2007 - 2012

0

10

20

30

40

5060

70

80

2007

2008

2009

2010

2011

2012


11/14

Cap. IV. Analiza circulaiei turistice si previziunea evoluiei viitoare.

Analiza in structura pe tipuri de unitati in

2007 Hoteluri = 48%

Hoteluri pentru tineret = 3 %

Cabane turistice

Campinguri si uniti tipcasuta = 1%Vile turistice si bungalouri = 9,2

%Tabere de elevi si prescolari =

4%Pensiuni turistice = 31,8%

Pensiuni agroturistice = 4%

Hosteluri

Moteluri = 3%

Analiza in structura pe tipuri

de unitati in 2012

Hoteluri = 45%

Hoteluri pentru tineret

Cabane turistice

Campinguri si uniti tipcasuta = 0,65%Vile turistice si bungalouri = 1,3

%Tabere de elevi si prescolari =

1,3%Pensiuni turistice = 36%

Pensiuni agroturistice = 9%

Hosteluri = 3,2 %

Moteluri = 1,3%

Hoteluri apartament

Hanuri = 0,65%


12/14

Anii Sosiri (mii) nnoptri (mii)

Durata mediea sejurului(zile)

2007 283412 638452 2,24

2008 281801 655604 2,32

2009 225609 521234 2,31

2010 215479 505222 2,34

2011 260407 560565 2,15

2012 281232 600224 2,13

Circulaia turistic in dinamic

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sosiri

Innoptri

Tipuri de


13/14

Circulatia turistic in structur

In continuare voi prezenta previziunea pentru numrul de sosiri:

0

50000

100000

150000

200000

250000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Romani

Straini

turiti Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Total 283412 281801 225609 215479 260407 281232

Romni 183241 187031 152577 215479 180953 194703

Strini 100171 94770 73032 69060 79454 86529


14/14

a. Metoda sporului mediu

Anii

Sosiri(mii)

-yi- ti yi yi-yi (yi-yi) 2 delta sigmaymediu v

2008 283,412 0 376.2 0 0 -2.625 21.63 354.66 6.098799

2009 281,801 1 373.575 -34.775 1209.301

2010 225,609 2 370.95 -27.85 775.6225

2011 215,479 3 368.325 -18.825 354.3806

2012 260,407 4 365.7 0 0

Total 281,232 2339.304

a= media seriei = 259,341

valorificarea potentialului turistic al judetului timis

Documents