vanzarea bunurilor societatilor in insolventa

18
Vânzarea bunurilor societăților în insolvență 1 www.rominsolv.r o

Upload: rominsolv-sprl

Post on 03-Aug-2015

63 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Vânzarea bunurilor societăților în insolvență

1www.rominsolv.ro

Legenda Meșterului Manole

Legea insolvenţei este o procedură a jertfei şi a compromisurilor care se preocupă de viitorul construcţiei şi nu de soarta constructorului.

Există un singur interes al comunităţii, cel de a ridica “Monastire naltă/ Cum n-a mai fost altă” astfel că patrimoniul nefinalizat este luat din mâinile care l-au plămădit şi este predat spre creştere şi desăvârşire unui alt Meşter Manole.

Particularităţi de mediu

• Malinvestiţia generală se manifestă prin următoarele: numeroase bunuri de capital rămân nefolosite, multe procese investiţionale nu pot fi terminate, iar bunurile de capital produse sunt întrebuinţate într-un mod iniţial neprevăzut.

• Mare parte din resursele rare ale societăţii au fost irosite, iar ca urmare a acestui fapt societatea are parte de o sărăcire generalizată şi standardul de viaţă scade în termeni relativi.

Jesús Huerta de Soto

“Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice”

Odată ce, la nivelul societății, suma alocată consumului scade

O serie de bunuri destinate comercializării rămân nevândute,

Iar o sumă echivalentă cu totalul valorilor lor la momentul ultimei tranzacții, rămâne blocată între participanții la mediul economic.

24,76 mld euro, adică

valoarea creanțelor la 31.12. 2011

total sume rambursate + ștergerea de

creanțe + valoarea creanțelor neplătite în procedurile

închise în 2012

creanțe nou intrate

în anul 2012

29,92 mld euro, adică

valoarea creanțelor la 31.12.2012

Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice)

Distincţia fundamentală dintre societăţile bogate şi societăţile sărace nu provine din efortul mai ridicat pe care primele îl dedică muncii, nici măcar din cunoaşterea tehnologică mai amplă pe care o deţin cele dintâi.

Dimpotrivă, aceasta este imputabilă în principal faptului că naţiunile bogate deţin o reţea mult mai extinsă de bunuri de capital, investită în mod adecvat din punct de vedere antreprenorial. Aceste bunuri constau în maşini, unelte, computere, clădiri, bunuri semi-fabricate, software etc., ele existând datorită economisirii anterioare efectuate de cetăţenii naţiunii.

Un practician în insolvență vinde orice, de la simple obiecte de inventar, la hale industriale, vapoare sau utilaje complexe.

Bunurile trebuie să fie vândute, deci prețul va scădea până va fi acceptat de piață.

Cel mai frecvent tip de vânzare este licitația publică.

Practicianul în insolvență are misiunea de a maximiza averea debitoarei, în acest sens urmând

să asigure:

transparența și echidistanța informațiilor

accesul neîngrădit al

participanților la licitații

să garanteze libera

competiție

Cine sunt astăzi cumpărătorii?

• Intermediarii (persoane fizice și juridice), pentru majoritatea bunurilor de larg consum (autovehicole, apartamente, case, terenuri pentru construit în zone rezidențiale) și pentru o parte a bunurilor de capital;

• Apropiați (interpuși) ai debitorului pentru active necesare continuarii activității pe altă firmă sau pentru bunuri cu valoare sentimentală;

• Creditorul garantat sau SPV-ul acestuia, pentru active valoroase, cu rată mare de depreciere.

”E nebunie să faci aceleași lucruri într-una și să te aștepți la rezultate diferite”

Albert Einstein

Începând de astăzi, vom căuta direct utilizatorul final, întrucât:

• Are nevoie de bunul respectiv și dorește să-l

cumpere;

• Este dispus să plătească prețul corect (mai mare cu

cel puțin 20-30% față de prețul oferit de intermediar);

• Nu este jucător, așa că nu dorește complicații juridice;

• Va produce plusvaloare imediat și va reface un lanț

economic.

Procesul decizional de achiziție al utilizatorului final (Phillip Kotler, Managementul marketingului)

Comportamentul post-achiziție

Decizia de achiziție

Evaluarea variantelor

Căutarea informațiilor

Recunoașterea nevoii

2. Căutarea informațiilor

Surse:

Surse publice (mass media)

Surse personale (familie, prieteni, vecini, cunoștințe)

Surse de experiență directă (propriile experiențe anterioare)

Surse comerciale (publicitate, reprezentanți de vânzare, diverse materiale expuse)

internet

Mass media

Surse personale

Internetul - mediu de propagare a informației

În Romania, la mijlocul anului trecut, erau 9,6 milioane de utilizatori de Internet (cu un milion mai mulți față de 2011), ceea ce reprezinta o penetrare de 50,5%.

Dintre ei,• 40% sunt tineri intre 14 si 29 de ani;

• 45,3% aparțin grupei de vârstă 30 – 49 de ani;• 14,7% au peste 50 de ani

Sursa: wall-street.ro, citând datele InternetWorldStats

“Utilizarea Internetului nu este, în opinia mea, o chestiune de opțiune personală.În foarte scurt timp cei care nu se vor conecta la sistem se vor autoexclude de

pe piață.”Arin Octav Stănescu

Președinte UNPIR

De astăzi, vom folosi infrastructura de top a României:• suntem pe locul doi în lume în ceea ce priveşte cea mai

rapidă viteză de navigare pe Internet (15 Mbs);• avem cei mai mulţi specialişti în IT certificaţi la nivelul

Uniunii Europene şi ne clasăm pe locul 6 în lume la acest capitol;

• avem cu 150 mai mulţi informaticieni pentru fiecare locuitor, în comparaţie cu SUA.

Sursa: www.foxnomad.com

Mulțumim!