Rezolvari variante Limba si Literatura Romana

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 201) cununa=diademagrava=solemna2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului3) a avea tragere de inima pentru …dupa voia inimii4)Ilustreaza, prin alcatuirea a doua enunturi, omonimia cuvântului „unde”Sa spui unde si când sa ne întâlnim.Oare în vid se propaga unde sonore?5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale„Sa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur”„Iar, umeda, pe frunte apasa greu tiara”6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poezieiÎn strofa a doua identificam o metafora („seara descinde friguroasa în inima si gând”).Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gând care cuprind fiintaslavitei Sore (în text „sora” semnifica soata, iubita).7. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei dateCununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci si valorile a ceea cese afla mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulara indicaperfectiunea si participarea la natura cereasca, al carei simbol este cercul. Coroanasimbolizeaza demnitate, putere, accesul la un rang si la niste forte superioare. Cununaexprima ideea de înaltare, de iluminare; întruchipeaza starea spirituala a initiatilor. Slavitasora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos – ceea ce constituie intrarea în lumeaviselor ori în neant. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica înapa, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se împleteste o cununa. Faptul capoate fi împletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala.8. Justifica încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidentierea a douacaracteristici prezente în text.Poezia se încadreaza în lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineste prin marcilexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular („amîmpletit”), verbe la persoana a doua singular („sa te înalti”, „sa-ti umbreasca”, „sa atingi”),

adjective pronominale posesive, persoana a doua singular („încumetarea ta sovaie”).Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei.„Atunci, slavita Sora, zoreste mai curând9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea,ambiguitate, sugestie, reflexivitate)AmbiguitateaPoetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le înteleg doar cei familiarizati culimbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructielexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cerculuisi semnifica Tarâmul Fericitilor.Ambiguitatea, ca si caracteristica a limbajului poetic, apare pregnant în ultima strofa undecuvântul„asteapta” apare de doua ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se refera laîmbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora, cu multa gingasie, ca o dezmierdare.Acolo în marea cea limpede, slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundareaîn unde. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb- „spremalurile unde de mult îmbratisarea…”) si cuvântul unde (substantiv – „Sa te cununi cusomnul si-n unde sa te pierzi”)

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 211)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor „roi” si „necuprinse.”Roi =multitudineNecuprinse =nesfârsit2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului „Pamânturi”, în textul poetic datScriind cu majuscula cuvintele obisnuite, menite comunicarii cotidiene , poetul le transformape acestea în semne cu putere absoluta, în cuvinte înnobilate.3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte, respectiv nume sa aiba sens conotativ.Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor.De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine.4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric întextul dat.Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe lapersoana întâi (sunt, port, desfasur, însusesc, alerg) si pronume personale la persoana întâi(mi-e pieritoare, îmi însusesc, croindu-mi)6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa.

În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Eul liric se substituie acesteiverigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care rasar o multitudine de existente, de noi vieti.Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte, în care moartea este exprimata explicit„adevaratul” ei nume fiind unduire – termen preluat din fizica. Compararea existentei cuprocesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiiledeclansate.7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Viata este actiune, elan siintegrare în unitatea panteista a naturii. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte.Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Golurile ar corespunde mortii,iar culmile – vietii.8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte înacelasi timp), îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit, ca un fiorsubtil.9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Viata si moarteaformeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrunlant infinit; adevaratul sau nume este ondulare, adica trecere efemera de la o stare la altastare la fel de scurta.

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 221. scumpa=dragaarunca=trimite2. este enumeratie3. stoluri "fara numar"4. tema iernii( al anotimpului inghetat)motivul timpului5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv"ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata

6. "crusta argintie"= epitet cromatic"ostiri de nori alearga"=personificare(v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita)7. aici gasiti voi8. -este o mica descriere,in care fulgii sunt personificati-apar epitetele: "fulgii sovaielnici", "cerul vanat"-metafore: "stropi de piatra scumpa"9. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte,din modificarile semanticeinduse,din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor.

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 231)Transcrie din textul dat, doua cuvinte apartinând aceleiasi familii lexicaletristetitrist2)Motiveaza întrebuintarea liniilor de pauza în cea de-a doua strofa.

Structura „cât de rar” constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric,o precizare a acestuia, si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Ele marcheazatotodata o schimbare a intonatiei si pune în evidenta o atitudine afectiva a eului liric.3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvântul blestemul (Caci blestemul cazuse…/În gândul meu si-n tine) Bléstemul4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura, peplan real, între sufletele îndragostite.5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului „mai” în versul „Nici sufletele noastrenu-si mai puteau raspunde”Îndragostitii intrasera sub stapânirea unei unde care le taia practic orice posibilitate decomunicare, atât la nivel verbal, cât si la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul „mai”potenteaza aceasta stare.6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate în prima strofa.În prima strofa remarcam o comparatie. Între cadrul exterior si cel interior se creeaza oparalela: afara ploua ( a se observa verbul „pravalise” care exprima o actiune în forta aelementelor naturii) dar si în interior, în cugetul eului liric, cade neîntrerupt (verbul a cadeaeste la imperfect, timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie însotita de ceata) detristeti, care pare asemanatoare cu o bucata de seu rânced, sugerându-ne senzatia de repulsiepe care o avem fata de substantele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie estescârba, iar acesta din urma are si semnificatia de „tristete”, amaraciune). O alta figura de stileste metafora „o bura de-nnoptate tristete” care întareste aceasta senzatie de cleios, unsuros.7) Exprima-ti opinia în legatura cu alternanta timpurilor verbale în textul dat.Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate, dar care exprima permanentizareasenzatiei de nesiguranta, de confuzie sufleteasca. Verbele la timpul mai mult ca perfectul esteun timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie.8) Îndragostitii se zbat fantomatici, într-o lume tulbure si imprecisa. Separati de imensitatiinterioare, ei se opresc „ca doi arbori singuratici si desfrunziti” (comparatie). Momentul

acesta de repaus este o cumpana, o raspântie, a carei durata este subliniata pe de o parte detimpul verbului „a sta” (perfectul compus( cât si de repetitia acestuia. Ei sunt traversati de ounda nefasta, blestemata, care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei).9) ExpresivitatePoetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfârsit de februarie –Faurar), punândîn lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din primastrofa. E atât de multa tacere în acest cadru (liniste puhava – personificare) încât pasii nu maitrezesc decât foarte rari ecouri.Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine îsi împletesczborul într-un ritual înfricosat. Deosebit de expresiva este personificarea : „Biruitor pustiulscurma” desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurma nelinistit ca un imens animaliritat.

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 241. pamant,cer2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin careautorul da poeziei o nota expresionista.3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.5. rima alba si fara un ritm stabil6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprimain contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea inevidenta a eului liric.8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti sireprezinta o puternica coordonata expresiva.9. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.

Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 251. se desteapta= adormanotimp= sezon2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liricsi confera o frumoasa nota de expresivitate.3. icoana, al comorii4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit5. "ca-n rana"=comparatie"stravechiului verde copac"=epitet dublu6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism alpoeziei prezente.7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar puteareprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principalesunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia"povestea este viata insasi".8. In ultima strofa apar:- imagini vizuale: " lava patrunsa de luna"- comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cuschimbul devine atat odihna cat si furtuna.9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezieblagiana.Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existenta

capata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existentaiubirii.