VASELE MEMBRULUI INFERIOR1

I. ARTERA FEMURALĂ

Continuă a. iliacă externă din punctul în care aceasta încrucişează ligamentul femural, trecând prin lacuna vasculară şi se continuă cu a. poplitee după ce străbate hiatusul m. adductor mare, ajungând pe faţa posterioară a genunchiului.

Traiect şi raporturi:

Traversează oblic coapsa, proiectându-se pe o linie ce pleacă de la jumătatea ligamentului inghinal şi se termină la 4 cm deasupra condilului medial al femurului. Este însoţită de vena femurală care se spiralează în jurul arterei, trecând din partea medială (cum este în lacuna vasculară), posterior şi apoi lateral de ea (cum este poziţia v. poplitee). Artera şi vena femurală sunt învelite într-o teacă fibroasă – teaca vaselor femurale, care este continuare a fasciei transversalis (fascia endo-abdominală). Vasele femurale sunt însoţite iniţial de n. femural (situat lateral) şi apoi de ramul terminal al acestuia, n. safen, care încrucişează anterior artera pentru a se depărta apoi de partea medială a acesteia (n. safen nu însoţeşte vasele pe faţa posterioară a genunchiului ci trece medial de articulaţie).

Artera femurală străbate succesiv trei regiuni: lacuna vasculară, trigonul femural Scarpa şi canalul adductorilor (canalul Hunter).

În lacuna vasculară:anterior: ligamentul inghinal care o desparte de canalul inghinal;posterior: originea m. pectineu pe ramul inferior al pubisului;lateral: bandeleta iliopectinee, bandă fibroasă care o desparte de conţinutul lacunei musculare

(n. femural şi m. iliopsoas)medial: v. femurală, iar la distanţă ligamentul lacunar Gimbernat pe care este frecvent aşezat

unul dintre ggl. inghinali profunzi: ggl. Cloquet-Rosenmüller.

În trigonul femural Scarpa:limita laterală a trigonului: m. croitor;limita medială a trigonului: m. adductor lung;limita superioară a trigonului: lig. inghinal.A. femurală reprezintă principalul conţinut al trigonului, alături de v. şi n. femural. Superficial

sunt acoperite de o dedublare a fasciei lata (care este fascia coapsei). Dedublarea este perforată de numeroase mici orificii; din acest motiv a primit numele de fascia cribriformă. Unul din orificii este mai mare: fosa ovală, prin care trece v. safenă mare (principala venă superficială a membrului inferior) pentru a se vărsa în v. femurală. În jurul fosei se grupează ggl. inghinali superficiali.

Profund, vasele femurale stau aşezate într-un „jgheab” muscular format lateral de m. iliopsoas iar medial de m. pectineu.

Spaţiul musculo-fascial asemănător unei pâlnii ce este ocupat de vasele femurale în lacuna vasculară şi în partea superioară a trigonului Scarpa poartă denumirea de „canal femural”. În acest spaţiu, ele au lateral n. femural (în partea superioară) şi apoi doar de n. safen.

În canalul adductorilor (Hunter): antero-lateral: m. vast medial;

1 © 2001, 2002 dr. Tudor HÂRŞOVESCU pentru uzul studenţilor Facultăţii de Stomatologie UTM

1

posterior: m. adductor mare, care se inseră pe linia aspră a femurului;medial: membrana vasto-adductorie, membrană fibroasă ce uneşte fasciile celor doi muşchi.

Tot medial se află şi n. safen, care va părăsi canalul străpungând membrana, continuînd apoi să coboare pe faţa medială a genunchiului. V. femurală a înconjurat posterior artera, trecând spre lateral.

Vârful canalului este inelul fibros al adductorului mare, comunicare a coapsei cu regiunea poplitee.

Ramuri:1. a. epigastrică superficială – urcă în spaţiul subcutanat al etajului inferior al abdomenului;2. a. circumflexă iliacă superficială – încrucişează şi ea faţa anterioară a lig. inghinal, trecând

spre superior şi lateral, paralel cu creasta iliacă;3. aa. ruşinoase externe – frecvent în număr de două, trec spre medial prinzând într-o „furcă” v.

safenă mare şi se termină în regiunea hipogastrului şi partea antero-superioară a labiilor mari, respectiv scrotului.

4. rr. musculare pentru muşchii regiunii anterioare a coapsei.5. A. femurală profundă este principala ramură a femuralei; ia naştere la 3 – 4 cm inferior de

lacuna vasculară, coboară în spaţiul dintre m. pectineu şi m. adductor lung, apoi pe m. adductor mare şi asigură vascularizaţia regiunii posterioare a coapsei (care este lipsită de un ax vascular propriu), prin ramuri ce perforează muşchii adductori. Ea emite mai multe ramuri: a. circumflexă femurală laterală – trece posterior de mm. croitor şi drept femural şi se

termină printr-o ramură ascendentă spre regiunea şoldului, o ramură descendentă pe faţa laterală a coapsei şi o ramură transversă care înconjură femurul şi ajunge posterior, anastomozându-se cu: ramura transversă a a. circumflexe femurale mediale, a. fesieră inferioară (ce coboară) şi primul ram perforant al femuralei profunde (ce urcă), formând anastomoza cruciată.

a. circumflexă femurală medială – trece iniţial între pectineu şi psoasul mare, apoi între obturatorul extern şi adductorul scurt, înconjurând femurul. Se termină printr-o ramură transversă (participă la anastomoza cruciată), o ramură ascendentă şi o ramură acetabulară.

rr. perforante, în număr de patru, ultima fiind porţiunea terminală a a. femurale profunde, se anastomozează într-o arcadă ce însoţeşte linia aspră a femurului.

6. a. descendentă a genunchiului (marea arteră anastomotică) însoţeşte n. safen şi participă la formarea reţelei arteriale din jurul genunchiului.

II. ARTERA POPLITEE

Continuă a. femurală de la inelul adductorului mare, coboară vertical prin fosa poplitee şi se termină la marginea inferioară a m. popliteu, în dreptul arcadei m. solear, prin bifurcare în aa. tibiale anterioară şi posterioară.

Traiect şi raporturi:Aşezată profund, coboară vertical prin fosa poplitee; ea este elementul cel mai medial, lateral se

găsesc vena poplitee şi apoi n. tibial, iar mai la distanţă n. peronier comun.Are raporturi cu laturile fosei poplitee:

superior şi lateral – tendonul m. biceps femural; superior şi medial – mm. semitendinos şi semimembranos; inferior şi lateral – capul lateral al m. gastrocnemian şi m. plantar; inferior şi medial – capul medial al m. gastrocnemian.

Anterior (profund) este aşezată pe structurile ce formează fundul fosei popliee: treimea superioară – faţa poplitee a femurului; treimea mijlocie – faţa posterioară a articulaţiei genunchiului; treimea inferioară – m. popliteu.

Posterior (superficial) se află fascia poplitee care este dedublată, în spaţiul astfel creat urcând v. safenă mică.

2

Ramuri colaterale:Participă la formarea reţelei arteriale din jurul articulaţiei genunchiului:

a. articulară supero-laterală; a. articulară supero-medială; a. articulară medie; a. articulară infero-laterală; a. articulară infero-medială; rr. musculare; aa. surale, frecvent în număr de două, vascularizează mm. solear, gastrocnemian şi

plantar

III. ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

Traiect şi raporturi: Ia naştere prin bifurcarea a. poplitee în dreptul arcadei tendinoase a m. solear. Trece din loja

posterioară a gambei în cea anterioară străbătând partea superioară a spaţiului interosos.

În partea superioară (3/4 superioare) a lojei anterioare are:- anterior şi medial: m. tibial anterior;- posterior: membrane interosoasă;- lateral: m. lung extensor al degetelor (în partea superioară), respectiv m. lung extensor al halucelui (în partea inferioară).- este însoţită de vv. omonime şi de n. peronier profund.

În partea inferioară este încrucişată pe faţa sa anterioară de tendonul m. lung extensor al halucelui, care trece dinspre lateral spre medial; restul raporturilor rămân constante. A. tibială anterioară se termină în dreptul articulaţiei talo-crurale (articulaţia gleznei), posterior de retinaculul extensorilor; de la acest nivel se continuă cu a. dorsală a piciorului.

Ramuri:1. A. recurentă tibială anterioară – se desprinde imediat ce tibiala anterioară pătrunde în loja

anterioară a gambei şi participă la formarea reţelei arteriale periarticulare a genunchiului;2. Rr. musculare – vascularizează mm. lojei anterioare a gambei;3. A. maleolară anterioară şi laterală – participă la formarea reţelei arteriale perimaleolare laterale,

anastomozându-se cu un ram al a. peroniere;4. A. maleolară anterioară şi medială – participă la formarea reţelei arteriale perimaleolare

mediale, anastomozându-se cu un ram al a. tibiale posterioare;5. A. dorsală a piciorului (a. pedioasă), care continuă să coboare pe faţa dorsală a piciorului.

IV. ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

Este ramura posterioară de bifurcaţie a a. poplitee, în dreptul arcadei m. solear, şi reprezintă principala arteră a lojei posterioare a gambei.

Traiect şi raporturi:Continuă direcţia a. poplitee, fiind însoţită de vv. omonime şi de n. tibial, care este iniţial situat

lateral de arteră. Împreună ajung în regiunea plantei, străbătând canalul calcaneean (situat posterior de maleola medială).

Se găseşte între mm. planului superficial (m. triceps sural: m. gastrocnemian, m. plantar şi m. solear, care este şi cel mai profund) şi mm. planului profund.

În două treimi superioare ale gambei are:

3

- anterior şi lateral: m. tibial posterior;- medial: m. lung flexor al degetelor;- posterior: m. solear.

În treimea inferioară a gambei şi în canalul calcaneean:- anterior: tendoanele mm. tibial posterior şi lung flexor al degetelor;- postero-lateral: tendonul m. lung flexor al halucelui.

Ramuri:1. Rr. musculare pentru mm. lojei posterioare a gambei;2. A. peronieră (fibulară) – se desprinde la 3-5 cm inferior de arcada solearului şi coboară pe

membrana interosoasă, având posterior m. solear iar anterior mm. lung flexor al halucelui şi tibial posterior. Emite ramuri musculare pentru loja laterală. Participă la formarea reţelei arteriale maleolare laterale şi se termină prin rr. calcaneene laterale.

3. Rr. calcaneene mediale;4. Rr. maleolare posterioare şi mediale, ce se anastomozează cu a. tibială anterioară, frecvent sub

forma unui ram comunicant;5. A. plantară medială6. A. plantară laterală; ambele aa. plantare sunt r. terminale ale a. tibiale posterioare şi asigură

vascularizaţia plantei.

V. VENELE MEMBRULUI INFERIOR

La fel ca în cazul membrului superior, venele profunde însoţesc arterele, sunt frecvent duble şi au aceleaşi raporturi ca şi arterele. Venele superficiale sunt situate între tegument şi fasciile diferitelor regiuni ale membrului, fără a însoţi arterele.

Originea vv. superficiale este arcul venos superficial de pe faţa dorsală a piciorului, în care se varsă vv. digitale dorsale. Din extremitatea medială a acestui arc se formează v. safenă mare, iar din extremitatea laterală, v. safenă mică.

V. safenă mareUrcă anterior de maleola medială, fiind însoţită de n. safen (r. terminal al n. femural). Continuă

pe faţa medială a gambei şi trece posterior de condilul medial al femurului, în această regiune n. safen străbătând membrana vasto-adductorie pentru a se alătura venei.

Ajunge în partea antero-medială a coapsei, fiind aşezată pe fascia cribriformă (dedublarea anterioară a fasciei lata), pe care o străbate prin fosa ovală (hiatusul safen), pentru a se vărsa în vena femurală.

Afluenţi:1. o v. anastomotică de la v. safenă mică;2. v. safenă accesorie (v. inconstantă, care urcă la coapsă paralel cu v. safenă mare);3. vv. ruşinoase externe;4. v. circumflexă iliacă superficială;5. v. epigastrică superficială.

V. safenă micăLa origine primeşte reţeaua venoasă plantară, care ocoleşte marginea laterală a piciorului.

Ocoleşte posterior maleola laterală şi ajunge pe faţa posterioară a gambei, în vecinătatea n. sural. În apropiere de fosa poplitee, între cele două capete ale m. gastrocnemian, pătrunde într-o dedublare a fasciei gambei şi după ce stabileşte anastomoze cu v. safenă mare şi cu vv. profunde, se termină vărsându-se în v. poplitee.

4