ANULU ALU UN-SPRE-DECELE

i" lESCE SI VE1 Pink

Cap. Dist.Pe au ri lei 128 152Pe §6s, luni » 64 76Pe trei luni » 32Pe ua tuna.

Una esemplara 24 par.Pentru Parisù pe trimestru fr. 20Pentru Austria fior. 10 V. a.

EIDMINISTRATITTMEA, PAP.A.MITTLP RC'YAIIU 1. STRADA ACADEMIE1 22.

La 15 Augusta espirandü prenurnerarea maimultora abonati, eel din judecie sunta pre-vestiti prin banta chiarü a diariului care le arataespirarea terrnenuluI, ceI din Bucuresciaa fostii

vora fi preveniy prin impartitorii foiel. Aceldarü cari volt bine-voi a prenoui abonamentulasunta rugati a nu 'ntárdia spre a nu incerca in-trerupere.

Tota data se face cunoscuta d-lora abo-nati, ale carorü abonamente ail espirata i earln'art regulatfi prenouirea, caacestü numerrrestecela diva urma ce li se tramite.

Adminiatratorek.Rom&NuLin,

TIMOLEON PALEOLOGU;

Articlele trämise si nepublicate se vora arde. Redactorú respuniletorti Eugenia' Caradia.

ua schinteie de viét5, nu credea insA ama respunsa, la intrebarea cc ne facacA va trAi spre a vedé sehinteizi de- dumnélorü la 2 Augusta, anci de lavenita Nara, i recunösce ca laptele 25 Iulii : Ama spusa, indatá eaRomanilor0 aü intrecutt speranciele din eel combatuti, din cei ata-séle. cati ne tramit0;" a.c.I.

Dap d. St. Marc-Girardin v;ne eel() Ce dare mat ceril de la nod? Nualtú geniû alCi Franciei, care, mai mai intelegemO, i prinuer i mat Ortoaïl de câtri d. Marc- urmaro nu putemO se le mai spu-Girardin, era naturale se aiba ua ere- rim° cea-a co 16 amid spusù deja :--dinta mai tare. ElO spune euratilpe cândù a 'neeputa a lupta pentau DD. Bala, N. Ceaur Aslan, tieì cAnatiunea romAn5, ea era in abisa, data cea-a CZ) a afirmata onorabile d. Hur-e)a creaula intrênsa i 'n deseepterea muzaki, este ua pura i gratuita ca-iei din mormata» i cine póte atesta lornnik" PublicAma mai la vale depe-mai multa cata era de tare credinta sia durntiélora s'asceptAmil responsulapentru re 'nvivarea nationalitAtilora in d-lut HurmuZaki.Mickiewitz, Michelet, Quinet, aces treimece propaga viéta &pa catedo cote-giului Franciel, de cat(' unii din Ro-mani, cari, numai prin Weld lumina deresfrêngere aù creda a atila de multAill CAW aa a vuta fericirea ca d. Marc-Girardin se dechiare cA, intrecutilsperanOele séle."

$i d. Quinet, nu se opresce in tre-cut0. Eta ne spune se veghiamO, selucrAma pentru ea se 'mplinima pro-misiunde ce confine presintele." $'acestilapelù, acestO boldO, acestú avertise-mentû geniulii transmite tocmalacumO, câudú represintanti din tötepartile Rornaniei suntü n Bucurescieu airtósele lore bracie asiédA temeliacea mare, regulézA limba, limbos careeste natiunea." Romani, se luarnü a-minte, cad prevestirile nu nù a lipsittr,liberi aeumù, suntemú si pe de-piing respuni,detori.

Bucurescl ,35 Augustfi.

Asta-Osi este Okla onomasticA a Ma-iestAtii Séle Imperatorelui Napoleone.Pentru noi Homänhl, cart datorirna inmare parte reconstituirea nationalitatiinóstre Imi)eratorelul Napoleone III , a-césti di este uA serbare nationalesuntemil sicuri cA Romnii o serbéz5

vora serbau-o. No pare reA, cAóre-care pedice ce nu s'aa pututilinvinge, a oprita d'a se face adi, pre-cunati ni se spusese ea era otárita,dares stindarielora Gardei Nationale.pitia ar ti fosta cea mai potrivita dindone punturi de vedere. Unula, cadacésta Oi era din cele mai nemeritesprA a se da i stindariula celora cA-rora Ii s'a pututa da arma, fiincla c5Napolegne III a lovita cu putere s'asdrobita lantiurile ce ne 'neatusiaü bra-tele. MAO, cAci fostula guverna adata poporului Capitalei, in diva de3 AugustA, glemte, glónto in pepta,guvernulú de la 1 1 F'evruaria i-a dataarma, ca se-si apere asu-si patriadreptulut libertatea i ordinea; AstA-didara era bine se se fi facutO í ce-remonia impartirei stindarielorú. DacAins5 teremonia nu s'a pututa faceadi,totu-si arma s'a data, virtutea si li-bertatea s'a intronatú, domnesce, si po-porula flomAna strigA cu reounoscintA,TrAiascA Napoleone Ill! TrAiase5 Carol 1 !

PublicAma mai la vale, dupb diariulale Siècle u5 dare de sémA despre uànouA brosiurA ce a aparutù de curêndain Paris, supta titlu Europa cAtrA Eu-ropeni." Se citimä s'aeelü articlu,se ne silima a 'ntelege s'acela aver-tisement0, cAd numA cânda scima se'ntelegema i scima se voima si se

TELEGR AMA.&man, 14 Augustil 1867.

Redactiunii ijiariu lui ROMANULU.

Depesa d-lui Constantin Hurmuzaki pub1ieat4in RornAnulti din 26 Iuliü supra intrunirei deRoman contine nit purl si gratuitii calomnie, in-ventatil, sat de d-nu Hurmuzaki sdil de ace'l cati

spusu-o.D Rosnovanu niet a fostil consultatti asupia

intrunirei.G. Bala* N. Ceaur Asian.

DiscursulO d-lui V. A. Urechiä lainaugurarea societatil literaria a'a bus-tululut lui Vanghele Zappa

dovedimil prin fapte cà suntema, pu-In acésta Oi care nò educe aminte tema se né asicurbina ea vornù fi,suvenire de fericire, cAnda natiunea a putemu se 'mplinitna pentru mane pro-sciuta s'a voila a face, si suvenire de misiunite ce contine Oitla de 41.(loin), and(' natiunea a abdicata i s'adata chica, consciinta §i demnitatea iei Arendataril aú presintata Domnitomin mAna until oma, avetnei foriciree a tut done petitiuni, supserise amêndou6putea publica discursurile de bunA ves- de 140, prin cari multArnesea MArieltire, de viétA, eta venerabilelui si in- sóle, pentru buna administratiune a gu-vatatului d-lui Vasile vernului In genere s'a d-lut ministruAlesandrescu UrechiA, rostite in diva din intro in parte. Una numèrti dede 1 Augusta la dechiderea societatii 2,000 cetAtiani aú presintatil ud a-literarie. Totii aç11 printettA ciudatA co- dresä de multamire pentru mdsurele lu-incidintA, putema reproduce, dupe Mo- ate in privinta vagabonlilora. A01 [mauitoria, episto1ele prin card ilustrii fran- nurdéra de 66 arendatart, ne tramitO sprecesi, Michelet, Quinet , Marc-Girandin, a uA publica epistoll de multamire d-e. 1. respunda i raultamesca Ca- lui ministru din intra. Publicêndu-o,merei §i guvernulul pentru votula de confornaü cererii ce ni se bee, o re-onóre ce au data in favórea lora. Ci- comandArna Gazellei de Iaì i Oiariu-paria §i UrechiA, finch mat aprópe lui IVatianea, spre a puté scOte dinde noi, fiindit mat direptù represin- natiune p'ace§ti avuti agricultori caritantif sufletului Rorniinü, it vomù in- protesta contra a tot() ce se scrie intelege mai lesne, i d'acea-a se ne fi5 colónele acelora diarie.pertrisil a atrage aci atentiunea nu-Mai asupra unorû cuvinte din episolile

Cati-va din dd. Medici ai scólei ded-lora Marc-Girandin si E. Quinet. medieina ne ati tramisii eri, la 2 Au-IlustrulO profesore de literatur5, i gustü, tea sornatiune, ce o publicamOredatore alú çliariului Mats, spune cu- alai la vale. 'Se ne permitä invatatiirata c'a scrisa, a luptata pentru noi, medici si de drepta profesori la scó-OncA acuma vre 25 de ani, dara ea la de rnedicinA, se le spunema, cu totase temea, d'a muri Mainle d'a vedò respectula ce le datorimA, cA ne pareindeplinirea urariloril séle. Dumne0e0 förte ciudata somatiunea dumnéloru.insa i Romanii grAbita d'a 'n- Mi cugetatti 12 Ode, spre a ne so-trece speranciele site." MR So le spunemii co ? CineCu eatù unÇi omü este mai suntal eel cari at) publican: din nuoiltato eu Mate adea6rula curge firesce articlula scrisO i publicatù de dum-ai cu bilsiugare din gura sea. Asti) - nélorü."NO, d. Mare-Girandin, spune curatO, Noi, emir creOuta i credemit eac'atatù erarnil de necunoscuti i d'a- dumnélorti nu pot(' de cat(' a fi min -fundati In cOta de si lucre pentru noi, drii eanda se republica cugetárile dum-de si spera ea mai este in RomAnia nélora, scrierile dumnélorü. Apol, noi

VINERT, 4 AUGUSTU 1867.

/IILIMEZA-TE SI VE1 rt

A honam en tele in Bucuresci Pasagiu I 5Romani"' No. I . In districte la core§-pondintii diariului i prin posta. La Pa-ris la D. Daras-Hallegrain, rue de ran-cienne Commedie, No. 5. A se adresapuffin' adminiaaratiuneiad.T.Paleologa

ANUNCIURILELinia de 30 litere I lee.Insertiuni ;i rectame, linia 5

acésta cu attitr, mat bine! Desmier- Prima Augastit 1867 va face, asia cre-dati 4;0, in libertati, noi nu scimii In- demä si sperainü, 115 epocA none inteloge t6tä puterea i totA dulc6te aim- vidta culture's national! romano, nui e-tim6ntului co implea Anima batranuful pec5 ilustra si de memori5 indelebilaprcotil ciinda scria vorkele co le citia. pentru IntrégA romanimea.

De alit simtiininte era coprinsti unit Ea are ii misiune Malta, si unü scopünobila sudden, nasc-utti sub verdele atatisi do sacra, can nu potia erode,

alii poeticilorit munti T Macedo domnil met, cA mal póte fi veunü Ro-niel. Era aceatii sufletti ca art concen- meet], ir4luridveralú, care so nu'l re-trere a tutulorti fratilore tut din acele ounöseii a r6sta misinne importenta, qipart!. intensitatea iubii ei lui, d'aei se nu'i urezo cele inal salutarie resat-nemesaratula lul dovotementä awareromanismO.

Evangeliii Zappa, caci verbose(' diedit, ca si betrfinulfi directore al()scölei Macedono7RomAna, archimandritulAverchie, canda peso pieiorulti pc ma-luid Danärei RomAnici liberen lasa se695 din peptiala soli tipetule fratelaice-11 roved(' fratele 11645 a 0 eft hillnorncing!

Eaangeliú Zappa era, in adeverti to-ort cata ua justitie &re va

da same inaintea ldi Dumneileti á im-puse umbrel lui durerea desnatienali-saret, Elsa Grecii J ? . Elü care nuaduna secerisuriie d'aurite ea eari Dam-nealeä bine-euvénta brazda ce trägea ,de Me pontru a le reaiirsa tri gratin-rote natilmel slate t . . . .

Ce are ciimpulti d inginesceSi Pindutil totü discratinesce ,Ce are Romgnuiti de sughitesee

Eta asia se intraii Anima pootica aMacedone-RomAnului de mai multi se-cli, si unit respunsit nu scia se-si dea

nimeni nu-i dedea unit duke rei-pansa.

Anil de po uring at secludui In caresuntemü spusa sinsä de ce

Crimpulti ingillbinecceDe ce Pinduld totti dirtesceDe ce Rorntinulti totil swiping 2

De ce?... sufletulit tut era plinii denA iubire si d'unt" der(' ca nu eve('nume , tut II trehuia fratl de iubita CaMemel bane copit do desinierdatil.

DWI are el!) frati, eta care de se-colt, din seal col de gloria at Asa-

Wait mai avutii do catti .stapanide servitit, i lane' martiriii &le safe-rita? Are old frati ?

Cine esti tu , copile alit Pindu-lui care cauti frati do labia! ?

Ea hurEú escil Romani

Si la acestit respunsii unit email i- . V.

mensii umplu vane Carpatice si Intrega Aceste fonduri generöse cari asi-

nternil romeini!cure deplinti independinta societatoi, sunlit

pamantudir Traianit: singure ode monumente i Marmirre cartRomani ! I Romani ! I voruí perpetua unmet() lui Evangeliii

Zappa.11.

Ue natinne care aspird se traiasc5,Aste-felit recunöscorea se facia. Ro- trebue se scia asi aminti. Usa natiune

mania liberfi 1st intelese datoriele c5- care se scie presera stradele si pie-tre fratil regäsitl: ca invoirea peer_ kein cetatilorir si sAIlle museeloril cunäinintului M. S. Sultanului trel soon representatiunea i amintirea barbati-s'afi deschisa in comunlo Bitolia , A- doh) tot, acea natiune s6manit pe tötilvela, Cu-Furca, Bréza giva nou5, seminte de gloria.

duel, DoSe n amintim incomuna S.S. Marino. U5 scötä specialäo ir malloril,

Macedo-Romanit s'a deschisii si in ea-acés16 gi in care ínaugurrimii tocmalsocietatea co va dispune de donatiu

pitala Romaniel. Scolarii el' ail priimitii nile lui Zappa, so-no amintirda do WIla up acestui templu po acei barbati in mod(' demnii do culture si seclulticart nui misiunea a da Macedoniei cea-a in care träimú si de acea amóro a roce il lipsea plea astaacjis: Limbe scrisit w5nisffialui caro umpluiii viéaRomiinéscil, In loculir idiomulni, clpmpit Aeea marmur5 rece va pastra

nationale atóra in care rugelein sala societatit Literarie savenirea

viorel&e at) first!) nabustte dogenerosulul lei donatorti o vora in-cakji cildura inbirci i o respectulul

lamida scaetii stritinismului : nostril !110 1 tut Dumnerjet" multamire , imi Onóre la( Evangeliii Zappa!

scria In Vole trocute unit be'traint pro- Iubirea tut de romanismti fia nail e-otti care urm6zii cursurile unela din semplu care se efle multi imitatort.scolile deschise Inteacolo, ohl tut Du-mnedei) mullamirel De email potir muri DepA d. Urechiä, d. Cipariu rosti ea- Bueureser, 2 Augusta

liturgifi."ventul0 urmatorii : In urrna votului Constituantei, votacaci celifa romanesce evangelia in santa

Domnilorti I sanctionata de Alteta Sea principeleSocietaten literariä, fundata din libe- domnitorü, prin care s'a acordata mal

Desmerdati în libertall cum5 suntomir ealitatea unlit guvernir romänir patio- in1]ltor0 straini filo-romant marea na-aRtüe va timpa nu me plängii de tioü, de asIA-ii tI Incepe luArile Bale. turalisatiune, d, Stebn Golesou, minis-

tote pontru intaga romAnimea.Ea nu are misicne i scepari

Fundatoril et, membril el si totifautorir ei pot(' se fia suseectati do i-nimicil natitinet ronliine, ea WA den .na, ca ¡won't' tendiotie subversivesi ostill altort" nationi, Intro cari

,

si ding5 caoi vietiuimA. Ins5 carelucrare, fiA cAtO de onesta, nu vi-aavutti inimicil set ? Si candle a fostiivr'u'a data Romanulii aperate de suspi-tiuril malevole?

Do acea-a nice nol,nici urmaterif no-stri nu ne vomit retrage do la hicrit-aide salutarie natiunet nóstro, mullet defate suspitianilorii nomeritate , dirorasuntoraa espusj.

Domailora I Sêrnkiiilii natiauale s'adesceptatil In ORA romiinimea. Natiu-nel romAarl a venial la consciiaVa pu-setiuncl, area i se cuvine intre na-tiunile Europei; ea va face toti pasiicuvenitl pentru a ocupa acéstà puso-kiane ca deranitate,

Napalm roatOn5 de aici Malaita valì solideria eortru corpulti Intregil sinil vorti mai fi partite meschine, (ural".Indelungate) cari se no desunésca dola unula si acelas1 scopte

Pine aci patria romfina, limbo si na-tiunalitatea no a fostra calcatti do Rant,Slavi, Tarci st attn. Amu ineepuhl a nolibera patria, am inceputti a no liberaInaba. Am inceputa, domruiiorú, abiaam laceputat dar5 nu am terminatA, ro-e_mane, ca se continuilmil si se termintimil.

Biarbatit de staff' at Ronnanilorit voraingriji pentru eliberarea perfecti) a pa-triot ronatine. Same de convingero, ea'iel 1st vorit Implini ea esactitato inaltatort' misiune, patria romanii la-ma va deveni liber5. (tdra I)

Pontru elibeicaree limbel natiunali vaingriji, mat cu distinctiune, Intro altelechiarA acést5 societate literariä. Eava ingriji, Ca limbo romfina se scopede told de jugulA despotismului, subcare do secull a gemutii. Ea va In-griji pentru conservarea unitatii limbeiromianasct in töte provinciele locuitede Romani. Ea-I va reda forma cu-ratti natinnalti romarei, pentra ca se fi-gareze cu tótti demnitatea Intro si taigasororite et de origine latina. Ea vapane fundamentuiù pentru nui iiteraturaadeveratir natilinala, corect5 in spre-siunl, corectfi In forme, lira care nicinä literatur5 nu póte merita do a soehiama literatura.

Cali" a beta potente, care nu no aPeseta se perimir In furtunele sechilorutrecuti, si care-le si-a Intorsii indura-rea sa si catre nepotii RomeI vechie,credemir si speramie ea ne va Latin&santa mama si ne va bine-cuv6nta lu-calcite nöstre pentru 66 suntsa curate,pie si devotate unei cause sacre,Ingest religiunea, cari-a datorimir son-tului sod name. (Ural si aplause Indelungat e.)

IV.

Evangeliii Lippe n'ava catii trai albider' de elite d'a vedea pe fratil duidin Pindist intrati pe cakn do culturAcare prin imprejurari mal faVorabili neemit deschis'o nol ceset-l'altt Romani;Zappa n'ava do Wu Ina via espiratiune,accea d'a vedea unificarea, contopireadialectului Macedeno-Romilnü cu acelaalìi Romanid Traiano. Do aceea ou maimulti ant inainte de 3 muri era depusela lesauralit Romanit ea sauna preste5000 galbeni pentru ca or ea se seInc61ti edificaren , cumti (lice reportulaguvernului de la 11 Februariti, aceledoue mart coronate ale templului Ros-tra Rationale : derämate ea si Grama-tica si glom:eta timbal RomAne.

Idoia national5 ce a itmplutia Animaqi mintoa lul Zappa cate a trainü nüfosti ultimo dui preocupatiune murindû.Prin testamental''' sea, resplatindit iu-birea devotetil a rude! sele emir. d.C. Zappa, edit fact, uA !argil parte siobiectului afectiunel s6le: Limber ao-mane. Eta orari cA legatorulia set' uniaversed!) se rabl a respunde in perpe-tuitate ate una miä galbent pe fiA carealai" si asicurA aeestä, venitti ca ipo-tear etern5 in mosiele cei

650

Mule lrebilora streine, a primits dejade la unit din d-lord ermitórele e-pistole:

Domnule

Intorcendu-m6 dinteuefi lunge voia

gift ate ghaitii In Paris epistola cu carem6 onorall i attain deosebita favóre

ce acordh represintelitmen nalio-si Alte ¡a Sea Principe le liornfiniei.

Pedro! 16 ea anti pututil face In in-teresulfi !met atatti de fromdse cause,mean dre 06 asa de Matte distin-

.. Pen anima i devotamoutunco am pentru ¡era domniel vdstro nume credit nedemne do dinsa.

domaule Iraniano, deo destine In mhnile domniel-vbstre o-magiele rocunoscinlel nude, urfiririlemole efildurdse si sincere petiten acne-th junfi i Mite de interesante patrie.

South, dolmen ministru, ca atop-meddle uoclintitù ce do multfi v'euneInchinatii.

Ale d-vestreprea plecat gi devoted aervitore,

J. Michelet.Paris, 25 lulifi 1867.

Credit cif uatural0atinnea rowing nu mondein vied& drepturile de cotittieni franeesa cepotá

Demonic minarets,

Am a v8 face scuse pentru eh res-panda ap de Ifirdin la opistol bine-voitóre ce 'mi an salsa informAnda-ma de tenor. ce 'int-a Beata Romb-

acordiindami merest naturalisatiune.Lipsiamii din Paris de patru luni,

cfinde eaglet opistelb a sosith la minefactorele n'a '&20) la porterelii seen.

Darn 1.flanda prin unü avian posteriorfiCA so &do oh scrieóre pentru minela posth, am reclamat'o pa dell.

Ondrea co 'ml feel principele si par-lementala Priticipatelorfi-Unite, ospre-simile magulitOre cu cart insoci¡I M-eares ea 'mt dit indigenatual rombine,me migel farte adtacl. N'am avati) decIttfi meritulfi de a spore de timpurifiIn vitalitatca nulieuell a Romenilorfi,ddrfi me temeame, fiindh dojo betrfinfi,de a inuri labiate de F redo!. Indepli-niren urhril ore mole. Dumnedeil si Ro -mind! s'aii grhbite do a Intreco ape,rentele mole si le mul¡fimesed !Ha No-dule eland.

Este forte deice, credeti- me, dom-ralle ministru, de a ta6 putea felicitade acestfi gloriesh regeneraliune hallo-nail impreunä cu domnia-vdstrfi, unulodin RomAnil care a contribeito malmiff! la oast.

Esprimall, ve roe, tôle mul¡fiedrilemole Principelai ti Adanarit nationale.Spann Alteld See cell ma shale a-nimate de a Ii . pria dreptule Inn decetate, moused one Principe care abaste tote

ROMANULU 4 AUGUSTU.651

sate ca obicciurile n6stre suntii la 'NM- Muscalilora : Nu este alianciä posibile ;timea obiceiurilorii muscalescl, trebue intro not se ridicä Polonia sangertiotase dam') gadelui acesta june capì1 po- ai ciantatar ; democratia Europei si des-lonezü ; trelauen se varsämú totü sari- potismulil Asiei suntii despartite do margale acestul pataiota ratecitü, si atunci abis pe care milianele viastre de baabarl nud. Katkoff ar fi dean-War se no acorde vora parveni nici uä data ala implen.pate un certificatü de moralitate Acostua este subiectula espusil si des-.

Acésta insulta ar puti) óra se atinga pe voltata c'ua frum6s5 ard6re do con-nobiloa Francia care n'a voitii de local victiune s'aa iscusinta romarcabile doa talauga ua mai multa- la In d. Eduard Talbot in cartea sea Intitulatagrositdrea hocatomba po care Cateri Europa cdtrei Europiani.na 11, Nicola's I si Alexandra II, s'ail Politica atroce aplicatä Poloniet do!ncercata desert(' a'ai Intemeia dom- Ma din urma Czar, Rusia, noblotoa sea,nirea tort' In Polonia ? Dospretiulfa éca curter) sea, institutiunile sélo, tótì vidtarespunsula nostril. sociale a acestel mase informe far-

NBA acesti Tatari nu se multamesca mantatai do mâna despotismului Brainsulta Francia ; In furia lorü solba- 60' tabloula ce antorala a desemnatil

ticil at mergii pin' a o amanintia. Va cu mama sea do Invataitoril. Elf' de-veni timpulú cndú ne vomit ciii cti n'ama manstra panatela urmatórie c'uà olo-ucisu po Berezowski, pentru coa mai cintä carol- a DU so p6to resiste, spri-mare glorie a czarului tutora Rusiilorai. jillite de probe istorice:Gazetta de INloscwa no dai larmurita a In- 1° Ruail nu suntii Europiani; el suntatelege acésta. Alexandra Il, veaise asiatici.la Paris pentru intr'ajutorula guverriu- 2° Ruail nu sunta Slavf, el suntillui francese Incoujuratii de dificultati si Tatar!.amenintiata do primejdie," ai voula a- 3° Europa i Russia strata, d'acumiivea In curandil a mesura tóto maritnea nainte faaiâ in fa9iii.gresialei co anal Mauna permitandii ca 4° Civilisatiuno sari barbarian acéstacondomnatulii se 'al pastroze capulii pe e cestiunea.

Capitlele in cart autorele probézasCatil dospre acaIe pericle contra ca scotindü demunstriirile lui din sorgintI

roru-a barbaria tatarat se preface a voi istorice, ca Muscalii nu suntii de localse ne protege, nu esto ére orgoliulii Europiani ci Asiatici, car nu sunta deasiaticil supra forma sea cea mal gro_ lodi Slavi ,ei Tatati mestecatl cu Finest,tésca, séîi uti cursa perfida ai puerila acesto capitle, cari servescii dre-cumiltotia d'ua data ? de basil calif intrege suntii remarcabile

U6 horda fart consciinta ai tiara drop- din multe panto de vedere. N'avemilturf, ua nenumerata turmii omonéscal a face aci de alai raft singurä obiec-calcata la parmantil dinaintea czarilorii,Samavodii, Durnne(leii piim'éntenf, Musca-lia armatii cu spada Gengis-Khanilorti,posändil ca protectöre a natiunei fran-oeze, nu este ére pretentiunea cea mairidiculä pina la culme core ar fi cuputintal a se imagina?

Daca pasta e ua cursä in care Mus-calla a voitii se no prinsjii, se se con-vingii ea ura data pentru Iota riduna,ca masca muscalésch a caautil dinaizi-tea Francief, ca tate finetele Asiel auntperdute in deaortii, cii scima top ce secredemii de acea civilisatiune In mo-dular tatarescii, ca suntema cu totultiIfimuriti asupra liberalismulul tut Ale-xandra II ca s'asapra liberalismulta Ca-terinel II, care fundase cate-va scélepentru a face placere filosofilora ielfrancesi" si care scria guvernorelui dela Moscwa : instituescil sale,acésta nu o fact' pentru not, ci pentruEuropa ; trebue se ne mentinema ran-guli In opiniune."

Acdstil mntill de ipocrisie cu carese acoperia czarina pentru a juca di-naintea lurnef civilisata comedia Rusiel,imperiü Europianal este sfilaiata In milde bucati, ai numal vedemil dinainteanósträ do clita unii caceritorii barbaricare, dupa co a sugrumata Polonia, seinaintéza au pasurf sioväito sue AnimaEuropel cu tainica sperantia d'a no lovisi d'a no subjuga i pe nof Intraua disari alta.

Se se scie bine la Sant-Potresb irgsi la Moscwa, zimbirilo czarului suntild'acumil nainto nesco farmece desiarte.Natiunea francese n'a chiamatiila Paris pe acela care a contra-somnatdecretele lul Murawieff a'ale tut Milkstine , nol amii primitt) au politota paAlexandra II care, In Polonia, a Intro_cuti pe faicolae I. Avon elii Gre drop-Oda, la tad primire intusiastia, ela carent -a pusi dinaintea ochilori atiltia no-bili patrioti atirnati do spinzurilfGre,mii do familie murincla pe drumarileesiliului sea fa fundula ininelorú sibe-riano, si pina i june fete bitute au bi-ciula pontru cí ail purtati CU pietatedoliuli eroilora ? Unii aii strigata, setriiiascA Polonia! Si de candii órecosta strigatai a devenita seditiosa ?Ore in lumen intréga, tott cel carisimtimantula justitioi nu daft acesti striaOn' de unü seclu ? Si Insusi gayer-natal Francese nu striga öre cu nol In1863: So traiasca Polonia!

Aaia darti nu vomii Inceta d'a ropeti

Vane, insa importanta nu 'i lipsescedo loci.

Autorele sfiaie in bucati acea frau-dulósa clasificare a raseloril pe careCatarina o facuse se se insereze1in analeloAcadamiei de la St.:Petersburg (1778),care (lice: Natiunea Slava séû escla-voni se compune: 1-ia din Rust res-pänditi In tétä intinderea imperialui;2-le din Polonezi carl locuiesci in Polosk

Mohileff." Autorele pane la loculise5 si pe pt.() famosuli atlas othuogra-ticü alii lui Balbi, in care poparele slaveoral desemnate astri-felii: Din prej-metele Udinel in Italia , Sellion in Tyrol

Boehmenwlgsberga ¡Ana ja estremi-tatile celo mai departate ale Asiel."Aceste avail nesce ethnografil pregaititecu ruble.

Armata cu totü fella de arme, iscu-sita critici a d-lui Talbot maraca' lapaméntii tötä monstruGsa schole po carepolitico czariana a ridicata-o de malmulti de una soda pentru a amligi are-dinta Europelasupra originilora rusescia'a ajuta astii-feli esecutarea proiec-telora ioi panslaviste. lesi curial de apututii se caalä chianti insual autoreleIn acésta erGre: Kiew, ()ice oli, esteria adoverata capitale a Rusielt.... Ean'aro nimici slavi; ea o aarialatii nudeparte de Pultava, interna tacit .cu to-tal') tatarii, s'acolo untie Ptolemelsemnala pe Hunil tatarl chant' dina alidouilo seclu dupti Isusa Cristosa."

In contra lui Ptolemei Hof privirnüIiiowula ai rogiunea Kiewulei ca antioraaiil ai uni teritoria esintialminte slavüpilii originea lorii i putema se in-vocal-nu In sprijinala opiniunil nöstreopiniunea d-lui Henri Martin maimultora alti ilustrif istorici.

Nu este aci locula pentru a doschidedesbaterea asupra acestuf punta istorici;insa, In momentulii canda cestiunca slavasa prosinta dinaintea Earepel, ni se parode interest' generala ca aceste delimi-tad so fia rigurosit stabilite. Nu trebuese jacitni mal multi, timpi jocula Mas-calilorti prin aeelü fetal da concesiuntau cari ei Watt sciutil de cata a se servideja pra bine contra nóstra.

Pentru a's1 da cino-va bine samade natura primejdiel de care ne ame-nintia Rusia, 41e0 d. Talbot, trebue a'ntelego ca na aroma -tiara do inemicipe poporula rust', lasatti in volts WI;old au se nasce soldatù, i n'ar corenimicti alb) de Ma so trafice la pacela dansula a casa priminda inceta M-eet(' banali traiû, instructiunea ai li-bortatea."

Iasi adevératalii inernica alil Europeleste czarismula, este sistema politicaadusa de cuceritorif Asief, care a dis-ciplinatrz acele optaleci de miliéne dearneal fi care If tine pe top inlantuiti

inteua sorvitute comuna, nabusinda eanda fluturii bolnavi deosebita cri de- ai apol se transporta pe alte plaza ctr'ênail, din tata In Ur, coasciinta, per- puna prea pucina cue, nepermitandti se maf lase restula oualori col a malsonalitatoa si iîiia chiarli si simptanans idropisia, care 11 chinuesce, de a Ina remasi, oroneaminte judecato inforiére.tulti demnitatit omeriesci; acdstä putero varta ca cal slinatosa partea posteriará Mal ântairi ama spilata ouile saanionstruösa, aspiranda neconteniti la cu. a corpului loci, le depunil In grameai saminta, apoi aala visa se se :13UB pecerire si putêndii, gracia drumarilora ai prea lasne cad') do pe pâaze pen- IA piaza acoperitii de riä !raffia ca sede fera, se ducä cu repediciano In con- tre lipsn de aware cleiésri (glutinä). nu aide pe dênsole prafula care tota -(rula Euaopoi hordele sélo fanatice i g). Fluturasula star barb-Attila, dupa d'a-una sta susaensi In acre.barbare, artaate cu tunurile si puscile ce iinpliui importantulti actai ala fecana M'am puata so strivescii In fiti-caronOstre. datiunel, mal trai Arica 10-12 Uo ; rand(' ate 16 (via pa respoctiva la-Thte ratiunile cari trobue se no fach dra fluturbica soi femaa, caalu de po mineti de sticla varsindi pe dênsole pu-a ne pazi de Rusia strata 031)11E30 inteua paaza uscati, si mal bine dicandil mum- cine picaturi do apa distilata, si aca-fOrte frumasii ordina si 'ntrautail stili nificali; pe calla fluturGica isbita de sta operatiune nui ropetatil'o fdsocumpätatii i energiafi- AaGsta descriere bóla coa fatala, caaanda do pe stanza ori po fiä-care inspectie,asta-lola dérria imporiului rusescii , din Intreitulii so putreclesce. avu bocñ do 96 do oua.pinta de vedere, etnograficil politica h). Am spintecattl multi fluturi, fe- Po cânda observami co microsco-ai morale, aro 115 valare reale, ai 'n mel, in 'Irma depunerei ouelorii, ai am pula continutula onèlori, avanda urimomentula actuale nu vomil sci so re- obaervati ci nu mg continesa de catii mare lutninä , arn mart(' totil-d'a-unacomandamil In destula citirea acestol f6rto pucine. ochif moi pgrijä de a tinea suptir praacfirti. I. Vilbort. Dându-rni apoi rabdaraa d'a nurnora exacta figural data Italiei do catre re-3

ouele, co ea dinadinsulg facusema a se pausatulir profesora Carol Vitandini ,depune de ofitre fluturi în nisae cutiu- corptisculilorii ouidale simoventc. El binoSERICICULTURA. te, arn aftati ca tate latrocurri nanné- potü asicura ca nu am gisitad'aMalta govern('

semintaOnorati de acestil runt de 400, cuantitate normala co de- infecta mai multi do atrial de 2 grado

esamina conditiunila serico ale tore!, pima fluturil siinatoaf. la oli satindapa datorie, relati co unnéza O. Am alesii ca dinadinsulii fluturiii Probate semintel co ini s'a trarniail

1. Deosebitelo cuantitilti do gogoal de awandoue sexele au abdomenula 1de guverna, coa adresa No.."f alai impreunati 6 3,745, a d-lul liana St. Toodori, in-aduse in targii spre vinaare, atata pen- plumb",pontru ore; despreunall apol, depuse ouele fraciaä acoa-ai infoctie. Cale -1--alte duoatru cularea, pentru formatula,

oliditatea i cualitatea motasel loran total ca ai llama! &fat ai de o potrivti probe prinate ea No. 4,043, gogosilos ape prize, uscati. oral; de ua cualitate présta, dra so-lo am gäsitii asta-felfi de a introce

Avanda ocasiune- de a vedea ni- minta aver' raa infoctiune do 4 la satii.stinsele rase italiane alâtii de renutuitodo la cart ali origina i contineaii utili sco gandact de 50 ai al Ptil do 55 e Celo din urinfi probe co mi se ()spa -anumerü insemnati de gogoai indouite. id° viata ,ai aprépe d'a so urca pa ma- dui artist de la 5 localitatl, am soco-

oualitalo" tuff I am knit(' in esamiaaro pe Unit Ma a nu'int da osteualä de a lo su-asemonea nepretuitardin cot d'antaiii. Am gasitii cite multi pane inspectiunei microscopice, pentrusuntir asi gogoaile dobandito la install- aarfulil carnisorulut negro, dara cri ma in gogosile co lo Insoteaa am O-tani nationale de agricultura do la Pan- cu

Wimea. piCioruaolo prea sanöt6so eo so tineati sin) fluturil proa boniavi ai acasta esteatari. Ira cat do alû douilea, adica in a- probabilii ch provine atata din seso-II. Cana(' aproximativi, dupa in- cot do 55 aile, aqua, unii din el Italia proa cildurosa, câta ai din voia-formatiunilo co am Watt], so póto slicemono ea ate anal panctuletii negru aba giant ce incercatinea. produsulii gogoailorii dia

aduso spre vindare in capitalanal a dotneu, déra piciorusilo erai slinetóse. Ap (Idea se va Om) Gre ca seminta,Unit din aceati vermi do 50 cliio s'aii este sanat6sä ? se fla la pollee-lost(' do la 30-35 kilo pe fiti care 25inchisii in gogosi proa bine ai in odaia tiuno arilai nu Dalai apropo, desla-gramo de oue sail seminta.

gogoo moo. ai fluturif ce dederi fura, aparin sescii cuma seminta gandacilori cres -HI. Mi so intainpla so véalaljaponeze ver i ante cart nu se pota temente, siinctoal, dupai impreunare (IV Portugalia din gogoai galbene,c,lt acompara cu gogosile rasel italiane. Am depuserai ouele, traira tai apol 'so us- cari deja so cresca in Italia de strata

aerial inumnificari. 10 ant, si de acolo In total anali sea eautii si gogosl din vechea rasa ro-Desluaesca cuma ca, canda gindacit transporti, supta esamenulil microsco-manascar, dérti sunta de ua cualitate

Banta Anal do bGla coa fatala aa pulut prosinta totil-d'a-una susit indi-prea inclocadenta, ai ar fi bitio do aviáta filt ei crasouti celo grad(' infactiune, téta a-Uilabandona acastä rasa.

IV. Inspectandii In tóte oole mia brine Ingrijiri, ea nu am gasitil cestea ciao -va obline in toti anii fru-aplicate susa gaudaci. inése si grate gogoal, dart% dio aces-doue confectiani sominta una

Cuantitatea somintel do fill care ki- tea este imposibilti a sceitesominta pro-a d-lui Francesco Bortucci, care 'ailograma do gogoai din colo demo con- duandii mai totaud'aarrna fluturi leiprocuratil 500 kilo de gogoaf prea fru-fectiunl stash mentionato ai a altorli bolnavi pints intr'atatti de nu sunti niclmase, ai coa-altä a d-lui Casimiro Es-

se socotesce grame 75, apti la impreunare. Prin armare eti creclative Ventre! (Drome) caro a cum- pers6",1500 kperatil ilo de aceaaï cualitate de ce ar fi tocmai cuantitatea care se ob do a nu greai pi-osupuind eumì caInca in Lombardia, pa canal esista seminta Itomtiniei In Italia se Ora EIgegosi, am ramarcata cea co urmazii: a aia Win vea acea.si shrti a acolal din Portu-a). Dupia co am taiata mai multe

Acostea aril fi tóto obsorvatiunile cesutimi do aogosi, si drip co am es-(rasa din et'4e crysalidole spro a la esa rta practical de 20 ani cu crescera On- Ca se asicurì si mal multa pe gu-dacilorii ma povatui de a intreprinde, verna despre conditiunoa in caro so a-mina, numai cite una presenta semnele

care de sicura presinti dostule indicie fla sominta seriaa confectionatia late-halal dominante. de aparanta sanatato a fluturilori. Se acestri ana téra va fi grija mea, inb). Fluturit regulati din go- so adauge ca am fosta incredintatil din viitórea prima-véra, de a supune pu-góaa de la 5 pina la 8 sati 9 ore de partea acelori earl ail confectionatil se- alb la ail crescere timpurie, si apoldiminéta, pe candi fluturil bolnavi, ne-minta in antral, acesta, procuma sunta a'i comunica in graba resultatalUi pen-tiinda ori stabili, pascal pe tóta vre-uli catia va ani de caudal n'aii va- Ora binale ai interesula;Rua, consocinta naturalii a bólei cara

lì cface slaM astir-felt-1 a la trobue maf 4uta fluturi aaia de sanatoal si dear"- In fine fact' canoscutir Importantuliinda (male au Indestalare ea actual.' lucru, care fatal Indodla aro ria maremulti Wirt si au mare anevointipäraisasca gogosile. i apoi nicl din cu trite -cli semlinta n'a fosti nici un- influenti la buna cualttato a semintei,tóte gogoaile esú fluturf, data schimbatai; si acasta este evidenti adica ca trebue a reaminti i recomanda

c). Fluturil dupa riascorea loran lasa maul cli gogosile eraa de rasa, ita- inni ca sdina acolorn cari confectionka

inainte do ain abandenta acoa umGro pätnaatésä liana deja de mai multi ani introdusa sominta pentra specula, sc aiba total-cata caro do nu o emit') alai, cfireia i se da numele de mila- d'a-una a alego localuri spati6se i bine

Hasa. mal multi, el supusera cli aerate, pentru ca in cursula vietet a--so impreuna se dosprounif spro sobóla la gandaci, in Romania era la cul- morulua fluturilora, Man se hrineseil nicilibera de clanaa; din potriva fluturil a-tnea el in -nail 1863,1864 si 1865. In- aril paten a se }Irani lipsindu-le ea total('final do saii cfi nu lasä de loci,

dinacea umöre, sai celi multa omitil cepinda a scadea, 'Irma astir fair) a dis- respectivele ai nocesarif organe, dinea tla prow micà cuantitate 'ai de ria pare in anil urmiatori, ai el cresci In protivi strati inzestrate de una vasta sis-cul6re rosie inchisa Wand(' in negra abundenta recoltof da gogoqi din aeestil temil respiratori destinati a'i sustino ingalbena anü, cad böla a periti totalmente. vatar; ,at do accea pola de Oita a.

.d). In deobste fluturil, atâtú barbati Prin armare din cele ()spas() s'arii ropeta coa-a co pima distinsuli si proaciti aripole normale,qi femsa, aveail couchido ca b6la dominati a gandaci. eruditala b scocultori Bonafous Iasi saris:adici do total intinse, afari do unii la lorú intrascasta pad' so rut fi perita do aer vitae pabulum, aerala este véta veearl so aritaa aripele pucinti sgarcito total, clef s'a vérautra fluturl cari ria a- tel. Da I saint* gandaailoril are treavéndi al cite urr petiaóri, precurnia mintescri, déra ea so afla in coli d'aa- buinta de a fi tota-d'a una Imprejuratala unit so 4área ceva naricositilt Mtn) grada ce d(3. sicarit permite ban- do !mil aeril caratii ai atanzi din co ini

chicultoruhai do d obtinea cama 35 kia ce so anamaldzil, apol ese din oil ver-inelele abdomonale éra col-alti avant'lograine de gogosi fiii-cara 25 gra- muaorala pa Audi. coutimpardzi si fain-trupula de ail culé'ro conalie

zelo cari trobaa so versa !a natrireain fino fluturil cu aripi fatal pera ail mo do oui sail somInta.

veauta in toti anii china inainte d'e ivi- mal sicura daspro stiaatatea semintef so-

lora.N'am lipsitii da a alerga si lafosti pucini. Dealissoscii cä astü-feliiDelmar din suflota ca aedstal fru-de fluturi semnele susil raise , am sotinta, pontru a mia pater, pronuncia

inGsa tarii atiitti do favorisati doprin inspectiunl mi- n

aa-1) turi se aiba i mai de aprépo vedere

trapen_ rice, apaiirea 61ef po can iida facoa sominta milocind

frarnosula viitora trebue ascdptootosatopico de cari presinti rasultatürch eil insu-mi cu starainta presidamai.o). Fluturalula saù harbati perfecti, Microscopulti do caro m'am servith do la serica industrio, avéndi gogo -

aile do rasa milanesi uä cualitato st-ela alü lui E. Hartnach de labatoia din aripi risipindt In abundenta esta acperlativä, va fi de trebuinta dara, a a -acela prafa care latanita tuse am stra- Paris, si tiinda ocularula 4 si objea-vea grija pentra a departa trite cele-1-nutarl; esinda voluptosti so impreuna Uvula 8 di maritne do 650 dia-alto rasa, de a incuragia cultivatiuneaai femeia bucurosil consimtea. Flutu- metre.duzilora la earl Matti clima cat!) si pa-raaula apoi incepea a bata repedo din Oule ce arni supasa inspectiunel allmantilla le sunta de rid praa mare in-aripi, car; batal se deesebiaii printeunii fostil dintre acelea de raa fruntrasil ea- lesnire ai de a produco materialii so-intervala mai wultú sari mal pucinü de- lére civiti inchisa, adica And() nu -alai

partati. Matte perechf le am läsatil Im- suntii supuse aariatiuniloril culoref, des- Inca pentru a Waltrip atelierede lucratii matase (filando) si a devenipreunate [aria fa a lora natural% des- lipindu-so usonii au ua periara, ai fostil

facere care se efectua dopa 20-24 de dintre acelea co se doslipesei de dupli astii-felti raa industrie ca totula iudi -ore; sale-- alto peroch apai, dupa 6 ore, canavalele d'abia depuse, undo so punt' pondinte de strainatato pentra acéstaclimb se obicinuesce, lo-am desfaculfi. fluturil imparechiata precumil ai dintro productiune, ci din contra a paten ai

f). Oule aii fosti depuse Intr'ua cuan- acele continuto inteacelti folii de sub esporta.

In arma desparecherei, aderoaii unula zon ai diutro acole pinzo po cari se Michail Balsamo Criveli.Marchisa cavalerilfatale regultita ai dupe mal multe ore partoa inforiGra care este tuarginea pin

langa altalak cu Mao la panza, pea6li rato 24 natant BO depunfi ouéle

BOMANULLI 4 AUGUST.

3NI1 JUNE ROMANGbine studiatt cunoscanda lim-bele ; Francecl, Romina si La-tina, vrea a se angaja la caseparticolare spre a Freda lecti-ant de limbele mat mat arAtate.

se se adrese4e la Redactiune.Care din domni vort bine-voi

No. 405. s 7.

BURSA VIENEL10 Augustg.

NIIIICARTLE In:M=1.W 1311AILEI 31 IULIU ST GALATI 29 IUN115 1887.liGAL

NUBBLE PRODUCTELORU BR/ILA. GALATI COBABIE si SAPORI.BR.

Meted., . 57Nationale . . ...... 59 60Lose 67 60Credituld . ....... 86 25Aepunele bitted . 696London . 184 80

Grid Mani& millet.. Lid, dada eite lei.U.s,

Amid 1.14, ,II.a,

moduli Chime ........ .Semi.PorumbdOrdiiOvAddMeldRapita

802 -- 312985-290260-965

175-180190-195115 125

276-285

265-280

Coribil smite inernest,......-desert,. ....... .

pornitede,exte... ......

por idefilepuzi smite la Salina Irclimate .

6

4522

1

MENU]una Lira Butoln stm

40 IL IESUTA DE OCA,

DEPOT

AU GOURMAND,PLACE DU TIIEATRE. SSS

DOUE DAME GERMANE VOESCU MBA 1N SERVICIULU VRE UNU1 BECHERU. A SE MESA LA HOTELNAIBAUER

ratuiro-itiolo LA MAGASINULU IOAN ANGHELESCU PalatmtgrediMOGOSOEICALEA MOGOSOEici

-A. EMINERALEpróspete vi implutedin luna 1u Maih.

CASCAVAL BE PENTELE1.1ADEVERAT DIN CASERIILE MIELE

Suptt-semnatult anuneisi respeetuost Matte" nobilimi onor. publiet ea a priimitil al 8-lea Transport('

de CAKANAL PENTELEU prMptt help miei, ealitatea canna nu mai lash nimitt de dorita Singuralá

DEPOSITU Capitali este namsi la Magasinult met, oleo Mogottei Visve-VG de Palatal Domnesot &Alt.

NB. Centre D lorú Consumatort, deptist din eceetil CASCAVALU vin4are si la

Megasioulti Dimitrie Stefan, No. 17, Ilene Barbee-Veda. fOAN ANGHELESCU.

ICRE NEGREPROSPETE de T /IGLU%

calitate superiora

St It AlinpROSPET DE SIR2)

CODULU CVILU ROMANU

IN PARALELU CU

CODIJL NAPOLEONSeriere periodic&

A APARUT BROSURA IIde Drumm

Aksandru Polisu,Doetord in drepta.

Se atlá de vielpte la domnil Da-nielopola si Sweet liken.

P, eciuIu 2 srantzl.No. 440.

V' DE ARENDAT 114'

11014 CAIATAdin distriettailproprietate a fratilord COSTA-CRE qi STEPAN SICELIANU,se de au mend& pe reel ant,de la SL Glieorghe multi 1868,prin licGatiene care se ye faceIn dim de 281UNIU VIITORUCooditiunile amstel arenduiri nopotd vegea in tóte dilele la ea-sale lui C. SIRLIANU in Foe-9:81G Intinderea mmiel este demai bine de 4 eaii pogáne, dincare peste 1200 de argtuff, 700de findtg, qi rested de ona1 binede 2000 popóne Mewl perare se invoiemii oral multe Onde OM mte MG lei si aimed.tote de mpg, si vitc marl: cite14 lei; are done Modemsafield bong qi alto mid venital

No. 804. 11-44.4IP

fri/S7IRADA ACADEMIEI SIMON 'ACADEMIEIN)

No. 22. TIPOGRAFIk,- Pt S Err rT I

SE PRIIMESCE TOTU FELULU DE LUCRARI PRECUMU:

BAPTISM SI VISITABE DIFEIIITIE FIEL111111AFXSE TABE"R"

BILETE DE MORTE DIAREMARIETICHETE CONTURI CONTRACTE

SI ORICE KEE BILETE DE SI MICI Chulari commoroialleIN DIFEICITE

1/4216te aceStea se lacfi cu preturt moderate.

1311.1TE ittitE

Ante DE VENDARE, in Gem Fedoras dopeProprietatea FRUNDAR1, cumd si de AREN-DUIRE Mosia Driggnrati, ce are 180 lomitori,care pate trebuincigmle lord poem on dad dijoradupe &Insole, fond meting 5i pe sdrna proprietitii,de fie-care individil, vom invoiala /Mug, si Megnve pristmesm desttde cranpil care and bung a-gricaltori are dvstule atijklee 071 paten infindeseminiturilc eóle undO acdstii Grade incougiuratado mat matte sate; pe diem este vii, on o tm-nite in nMurg (vind) Mai pc apa Olinloó nu tog-ling, lathe. on egg. 0 Mato trobtlinc6sele,Mod circlarej, mol mate parale pmtrat Poromb

magazii de 0016, cum 7i ease marl cu MobRita si Peened pen. d.ian Arendaqii,Vito in buoi otxre mensionatele moqii se afig ludistrictuld Oltu place Serbgnestli. Donmil ama-tori mi voe gisi, in Bueuregli in casile aidedin moholma Amp qi In districtO rain mend*mosiilord mole Alim6n.0i fi dgnOga din acelmipIttag, vol fi anonsatii. Locotmentd de lAnteri

No. 406. C. Mogul...

Ark APAIN-MUNowAsSER

ANATIIERINAANN-wANATHERIN .ZAPIN PLOMBE ANATHERINA020 ZAHN -PASTA ZAHNPULVER 001

Dr. I. G. Popp, in Viena ," Dr. I. G. Popp, In VienaPENTRTJ CONS ERVA RE A D ! NT 1 1..ORTJ lI A. GINGIILORTJ.

Ac4016 Apg Mventati si &stile% de dmn llo. .. Gr. P01°F, care in &cur. . i Acestg fluidd vindeed dinti atacati Glues.WM, qi nu permite ca me se geo-

de mai multi ael, stooge din ea, in ce mal multi atentionm omenirei, co nu- miseg si mal demote; influinta ea esemitg amensgingillor, face cg mestea 0 fie

Moo de dureri de dinti, qi care et; qi nu coati. WM ,u1 sabstanti vitimabire, parate de singerare de umflgturi, qi de GM mlelalte Me, la care e.edsIg mate

nn ea 'Mute contraface de niment cu tote stSruintelo cc s'aii Mimed din di- a mania irate fi expusg. Ammon. Gmgduesce MG so intrebuint444anal multii

ferite pgrti, In angstg incercare. timpii, tide durerile de dinti.De rendarm in BUBURESC1 la ....plingt .4.5 .....,..g.ivm mu wyjr mow dp.,40Li Strode germane, M Braila la D-nu HEPITES

farmacistg, in GALAZI la Eimil QURTOVIC et SELDENMAGER far. in CRAIOVA la D-nu EDUARD LUDWIG farm. in PLOESC1 la Drou RUDOLFSCIIMET-

TAU farm, in PITESCI In 14-mi CARL VIDECR farm, In FOCSANI 1... D.nn M. P. ROEMER farm. in GIURCIU la D.nu EABINI famn.

Patten eumpirare EN GROS son caress. la DLON APPEL, & C.MIn BODURESCI, Strada Covactlor No. 1. No. 310. 24-34. j

DE ABENnisxIrloqin ram LOGRESTII

IVANESTII din Judettag Corte,Pima Gilostu pe term. de 6

Doraotil vorg bine-voi am ado,. in E.t.a.:1 le Cue.eciaria men grade DOmuel No.6.N. 463. 9.40 Anastasimici.

SE INCIIIRIAZE de la 26.Oetombrie mitorgi, tool prgviliidupe Strada Santa Vincri Ino6odänoB0000mb .

Lititatiuma ve avea loa indim de 14 ale viitorului Amgored la 11 ore Mainte de a-miadi, in mandarin Epitropieldin carton ,portionitel Eisericl.

Se publieg spec sciinta ama-toriloriL 1867, Ian 19,

No. 402. 3-34.DE VENDARE Casele en No.

16 qi 18 din strada Cusa-Vodila dam St% Spiridon nog.

No 401. lo

I11111111MMEN ONNIONNINEMI

MILFIMI_,

Plif' HOTEL OTTETELIMW"ISub-semuatula antreprenorti silt HOTELULUI OTE-

TELI§ANO care este situatt intenna din oele mat prine,pale strade din centrult Capitalet, strada IslogoOie RotaTheatru Nationald, recomanda onor Public acesta hotelta antis. camere spatiúse aunt din not si au cea mai mareelegant(' mobllate, Eta oferá inca otter. sat visitatort, min-°kite si beuturile cele mal bone, un gerviciú promtú si reelt.

Antreprenorult, Herman Herner.

NB. Preciulit odililort este de la 4 18 MIMI pe 4i.La abonamente au Ulna se face, reductiunt insemnate.

No. 393.111111111111111111N

iVDE ARENDATU

Modile CRETULESTI NOI saii ME.OTE}Ti, 2,600 pogóne, din Dittrie-

moIlford, o orb de lincuradi, pe teses

TATA.RANI din Prahova, k barieraorasului Ploestii. 4,000 pog6ne;

PIBCBANA din Judetnlii Gorki, opope de TirgruJinle peace 7,000 pogdne

Sind de erendatii de la St. Gheor-ghe viitor5 1868 pe terniena de 3 sail5 ani. Contractele se potii inehein indata,iar intrarea In posesie dupt ridicareapraductelorii

Doritorii si ee adreeole la 11 hi pro-prietani Emartoilli Cretulesce, calea Mo-g00% easele %tare, vis-ovis de Epia-copie. No. aa 54. p4 -

EA.T..T DE sErz DEE:Darr 1-s. 13 GOURNI

MAGASIN G T

,I0.*-"2...411MINSKUMMEaateeeMearlirmenseussalf

VINURI UNGURESCIla Magasinula

B. STAIGOVITSPIATA TEATRULUI CASA TOROS.

Ad sositü 006 mg transportii do VINURI UNGURESCI Ingo si albe do oealitate fing in butilii o cu mans, VRIU DE DRAGASAN1 vedig. de 4 ani. As- Isemense recomandil eA mad sositii sositi Icro negre mama ma UNTU-DE-LEMNU de PROVANSE in tinichcle ; CARU EMENTALER, OLANDA qi CAS.

CAVALU de &move, FELUR1TE LIQUERuel, VINURI DE BORDO, ViMPA-NIA ALESE, RAHAT.LOCUM ventabild de Sim nu fisticuri prenumg 1i tOte eelsRate rtieole neceraril saenajului mud.

Promitindi prating moderate, calitate bung a mirforilmii si servicid amid, feda mea plecalg inntatie, D. STAICOVITS.

ESTE nMSF' .A.cmptm ivEAFIE nE 14 _ARP'A.Tipegafia C. A Rosetta Strada Academia No '41