vesta barbati(pestrea)

7/23/2019 Vesta Barbati(Pestrea)

http://slidepdf.com/reader/full/vesta-barbatipestrea 1/24

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRUOBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENŢĂ PROFESIONALĂNIVEL 3 DE CALIFICARE

SPECIALIZAREA: Tehnician în industria textilă

Îndrumător: prof. ing.Brânduşa Ciudin

Absolvent:

2008



TEMA LUCRĂRII:

ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI

TEHNICE PENTRU PRODUSUL

VESTA PENTRU BARBATI.



CUPRINS

MEMORIU JUSTIFICATIV

Cap. 1. REALIZAREA PRODUSULUI ETALON

Cap. 2. ALEGEREA MATERIALELOR FOLOSITE LAREALIZAREA PRODUSULUI

Cap. 3. PROIECTAREA ŞABLOANELOR 3.1. Construirea tiparului de bază3.2. Transformarea tiparelor de bază în tipare de model.

3.3. Construirea şabloanelor 3.4. Calculul suprafeţei şabloanelor

Cap. 4. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM4.1. Realizarea încadrărilor 4.2. Determinarea consumului specific4.3. Determinarea necesarului de materiale de bază şi auxiliare.Calculaţia de preţ

Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGICDE CONFECŢIONARE5.1. Harta tehnologică5.2. Structura ierarhică

Cap. 6. MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LACONFECŢIONAREA PRODUSULUI

Cap.7. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

BIBLIOGRAFIE



ARGUMENT

Creată la început pentru apărarea corpului de acţiunea nefavorabilă amediului climatic înconjurător, sub influenţa diferitelor condiţii istorice,

social-economice, naţionale, a evoluţiei idealurilor estetice, îmbrăcămintea a

suferit multiple transformări.

Suferind prin purtare o uzură mai rapidă decât celelalte obiecte de artă

decorativă, îmbrăcămintea se schimbă cel mai frecvent şi oglindeşte cel mai

bine evoluţia civilizaţiei materiale, a conceptelor şi idealurilor estetice.

Odată cu modificarea statutului barbatului în societate, care a condus la

modificarea formei produselor de îmbrăcăminte pentru barbati. Pe lângă

pantalon şi sacou, vesta este unul din acele produse care au intrat cu succes în

garderoba babatilor, ea putând fi purtată la pantaloni întregind imaginea unui

barbat.

Vesta este un produs de îmbrăcăminte practic care se adaptează

cerinţelor vieţii moderne. Ea imprimă eleganţă siluetei şi este oricând foarte

modernă. În funcţie de materialul din care se confecţionează, vesta poate fi

purtată la diferite ocazii, ea fiind totuşi un element specific îmbrăcămintei de

zi, imprimând sobrietate persoanei care o poartă.

CAPITOLUL 1

REALIZAREA PRODUSULUI ETALON



Documentaţia tehnică în industria de confecţii are ca scop orientareamuncitorilor, tehnicienilor, inginerilor asupra modului de confecţionare a

îmbrăcămintei şi a caracteristicilor tehnice pe faze de fabricaţie. Înîntreprinderile de confecţii, stabilirea produsului etalon este determinată demodă, de condiţiile climatice şi de destinaţia produsului. De asemenea,forma produsului, linia modei şi materialul din care se confecţionează

produsul etalon determină costurile manoperei. Elaborarea prototipului estedeterminată de diferiţi factori.

Destinaţia produsului – în care prototipul poate reprezentaîmbrăcăminte de protecţie, de lucru, de seară, de odihnă sau de sport. Înacest scop se vor alege liniile de modă corespunzătoare, care să asigure

produsului caracteristicile determinate de destinaţie.

Materialele folosite – pot fi ţesături sau tricoturi care după aspect şimodul de finisare pot fi uni, cu efect de culoare ( dungi, carouri, jacard)scămoşate, cu bucle, etc. La alegerea modelului în funcţie de material se vaţine seama de destinaţia produsului şi de modă.

Vârsta purtătorului – determină linia produsului. Poate fi îmbrăcăminte pentru copii, pentru adolescenţi şi pentru adulţi, sau în funcţie de sex:

îmbrăcăminte pentru femei şi pentru bărbaţi.

Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă: schiţa modelului, descriereatehnică, specificaţia materialelor, tabelul dimensional sau actul normativ în

baza căruia se execută modelul şi condiţiile tehnice impuse., completul deşabloane, consumul specific pentru toate tipurile de materiale care intră încomponenţa produsului, procesul tehnologic de confecţionare, modeluletalon.

Procesul de elaborare a prototipului cuprinde două faze principale:

A. Proiectarea prototipului – constă în operaţii de schiţare şi construirea tiparelor pentru produs,



B. Confecţionarea prototipului – constituie faza de creaţie în care pe baza schiţei avizate de colectivul de specialişti creatorul realizeazămodelul respectiv.

Produsele de îmbrăcăminte, în afara rolului pe care îl au de a acopericorpul şi de a-l proteja de intemperii, mai au rolul de a conferi o notă deeleganţă persoanei care le poartă.

Modelul ales ca temă a prezentului proiect este o vestă pentru barbaticare se caracterizează prin:

- siluetă ajustată, cambrarea se realizează prin cusăturile laterale şi prinliniile de divizare;

- tiparul feţei este transformat, apar linii de divizare astfel încât faţaeste formată din patru repere;

- închiderea produsului se realizează cu nasturi;- se menţine linia de răscroitură a mânecii şi a gâtului;



CAPITOLUL 2

ALEGEREA MATERIALELOR FOLOSITE LAREALIZAREA PRODUSULUI

Pentru realizarea produsului s-au folosit următoarele materiale:

A. Material de bază.Ca material de bază (ce constituie faţa produsului ) s-a folosit ţesătura

deoarece datorită modului de legare a firelor în structură prezintă o bunăstabilitate dimensională şi rezistenţă bună la purtare. S-a ales o ţesătură cuurmătoarele caracteristici:

- compoziţie fibroasă: fibră chimică- desime - în urzeală: 340 fire / 10 cm- în bătătură: 290 fire / 10 cm

- lăţime: 150 cm- grosime: semigroasă- aspect şi mod de finisare: vopsită

B. Materiale auxiliare.1. Materialul de întărire - aplicat pe piepţi în

scopul creşterii rezistenţei la solicitările mecanice,a creşterii neşifonabilităţii şi a menţinerii formeidetaliului. Am ales întăritura neţesută aplicată printermolipire datorită masei specifice reduse, agrosimii mici şi a uşurinţei de aplicare pe detaliu.

2. Nasturii - realizaţi din material plastic auaceeaşi culoare cu materialul de bază.

3. Aţa de cusut – folosită la asamblarea produsului se caracterizează prin:

- compoziţie fibroasă :

- fineţe : Nm 85/3- culoare : apropiată de culoarea materialuluide bază.

4. Aţa de surfilat.



CAPITOLUL 3

PROIECTAREA ŞABLOANELOR

3.1. Construirea tiparului de bază

Pentru construirea tiparului sunt necesare următoarele măsuri:1. Înălţimea corpului ( Îc ) – se măsoară din creştetul capului până la

tocul încălţămintei;

2. Lungimea taliei ( Lt ) – reprezintă distanţa dintre a 7-a vertebrăcervicală până la punctul cel mai cambrat al taliei;

3. Lungimea produsului ( Lpr ) – este o măsură proprie produsului şise stabileşte în funcţie de modă şi de preferinţele clientului;

4. Lăţimea spatelui ( ls ) – reprezintă distanţa dintre încheieturile braţelor cu umerii, măsurată peste spate, la aproximativ jumătate din distanţade la vertebra a 7-a cervicală şi linia taliei;

5. Circumferinţa taliei ( Ct ) – reprezintă dimensiunea corpului în zonacea mai îngustă dintre şold şi bust;

6. Circumferinţa şoldului ( Cş ) – reprezintă dimensiunea corpului peste şold în partea cea mai proeminentă;

7. Circumferinţa bustului ( Cb ) – reprezintă dimensiunea corpului în partea cea mai proeminentă a bustului.

Dimensiuni folosite la construirea tiparului:1. DIMENSIUNI ALE CORPULUI

- înălţimea corpului Ic= 175 cm;

- circumferinţa bustului C b= 105 cm;- circumferinţa şoldurilor Cş= 110 cm;- circumferinţa taliei Ct= 90 cm;

2. DIMENSIUNI PROPRII PRODUSULUI- lungimea produsului L pr = 50 cm.



3. ADAOSURI UTILIZATE LA CONSTRUIREA TIPARULUIAdaosul de bază se stabileşte pe linia bustului. Construcţia se

caracterizează prin următoarele valori ale adaosului:-adaosul pe linia bustului A b= 5 cm;-adaosul pe linia taliei At= 2,5 cm;-adaosul pe linia şoldurilor Aş= 3 cm.

PREZENTAREA CONSTRUCŢIEI

Nr.

crt.

Denumireasegmentului

constructiv

Simbolul

segmentului

Relaţia de

calcul

Valoare

[cm]

Valoare

Sc:1/5[cm]

I. TRASAREA LINIILOR ORIZONTALE ALE REŢELEI DE BAZĂ

- Linia bustului 31 37

1. Înălţimea spatelui Is=11 3120

1Ic+

8

1P b+1,5 23,725 4,745

- Linia taliei 41 47

2. Lungimea spatelui pâna la talie

Lt=11 41 4

1Ic-1,5 41,5 8,3

- Linia şoldurilor 51 57

3. Înălţimeaşoldurilor Is=41 51 constant 18-20 4

- Linia determinaţie

91 97

4. Lungimea produsului

L pr =11 91 Din STR 60 12

Trasarea liniei desimetrie a spateluica linie de contur

41 411=

51 511

constant 2-2,5 0,4

II. DIMENSIONAREA TIPARELOR PE LINIA BUSTULUI

5. Lăţimea spatelui ls=311 33 (0,2P b-1,5)+0,3A b 21,8 4,36

6. Diametrulrăscroielii mânecii

Drm=33 35 0,1P b+0,5A b 13,4 2,68



7. Lăţimea feţei lf =35 37 (0,2P b+1,5)+0,2A b 24,3 4,85

8. Lăţimea bustului l b=311 37 0,5P b+A b 59,5 11,9

9. Repartizareadiametruluirăscroielii mâneciila faţa şi la spate

lrms=33 341

lrmf =333411

lrms= 3

2

Drm lrmf = 31

Drm

8,84

4,42

1,76

0,88

10. Înălţimea feţei If =37 17 Is+3,5 25,3 5,06

III. TRASAREA LINIILOR DE CONTUR SUPERIOR PE TIPARULSPATELUI

- Răscroiala gâtului la spate

11. Lăţimea răscroieliigâtului la spate lrgs=11 12 20

1

P b+2 7,25 1,45

12. Înălţimearăscroielii gâtuluila spate

irgs=12 121 constant 2-2,5 0,5

- Linia cusăturii umărului la spate

13. Înclinareaumărului la spate

ius=13 131 constant 1-1,5 0,3

14. Lungimeaumărului la spate

lus=121 14 121 131+1 13 2,6

- Răscroiala mânecii

15. 311,punct ajutător 33 3314

133 131 4,75 0,95

16. 332, punct decontur

331 332 constant 1,2-1,5 0,3

17. 23, punct ajutător 33 23 2

1

33 131 8,2 1,6

18. Lăţimea spatelui ls din STR 19,4 3,88

19. 2311,punct ajutător 23 231 constant 1 0,2

IV. TRASAREA LINIILOR DE CONTUR SUPERIOR PE TIPARUL FEŢEI



20. Poziţionarea punctului 6

37 36

36 361

constant 8,9

1,5

1,94

0,3

- Răscroiala gâtului la faţă

21. Lăţimea răscroieliigâtului la faţa lrgf =17 161 lrgf =lrgs 6,2 1,45

22. Înălţimearăscroielii gâtuluila faţa

irgf =17 171 irgf =lrgf +1 7 1,65

23. 173,punct decontur

17 173 lrgf +0,5 6,5 1,3

- Linia cusăturii umărului la faţă

24. 151,punct ajutător 35 151 33 131-2 18 3,625. 141, punct de

contur 151 141

20

1P b

5,25 1,5

26. Construcţia pensei 154 153 161 16=154 153 0,8

27. Egalizarealaturilor pensei de

bust

161 361 154 361=161 361 4,8

- Răscroiala mânecii pe tiparul feţei


35 351 33 331 4,75 0,95

29. 352, punct ajutător 35 3524

1Drm

3 0,6

- Construcţia pensei de omoplat pe tiparul spatelui


121 122 constant 4-5 1

31. Adâncimea pensei

de omoplat

A po constant 1,5 0,3

32. Repartizarea pensei

231 232=

231 2321

(0,5)A po 0,75 0,15

Pensa se transferă pe linia umărului: lus=141 1221+122 121

V. DIMENSIONAREA TIPARULUI PE LINIA TALIEI



33. Lăţimea feţei pelinia taliei

lft=45 471 (0,25)Pt-1 21,5 4,3

34. Adâncimea pensei A pf =47 471 46 461=46 4611=

=0.5A pf

1,25 0,25

35. Lăţimea tiparului pe linia taliei

ltf =471 4124

1Pt+At

38,5 7,7

36. Adâncimea penseilaterale

A pl constant 3-4 0,8

37. 442, punct ajutător 441 442 constant 1 0,2

38. 4431, 443, punctede contur

442 4431=

442 4432

1A pl

2 0,4

- Poziţionarea pensei pe tiparul spatelui39. 421, punct de

contur 411 421

10

1Pt

9 1,8

40. Adâncimea penseila spate

421 4211 A ps 3 0,6

41. 42, punct ajutător 42 421 (0,5)A ps 1,5 0,3

42. 321,vârful pensei 32 321 constant 4,5 0,9

43. 521, vârful pensei 52 521 constant 5 1VI. DIMENSIONAREA TIPARULUI PE LINIA ŞOLDURILOR

44. Lăţimea tiparului pe linia şoldurilor

lts=57 512 (0,5)Ps+As 49 9,8

45. S 511 512 constant 4-5 1

46. 542, 5421, punctede contur

541 5421=

541 542

(0,5)S 2,25 0,45

Verificare pe linia de talie:lt=47 4611+461 4431+443 4211+421 411=(0,5)Pt+At=47

Verificare pe linia de şold:

ls=57 5421+542 511=(0,5)Ps+As=58



3.2. Transformarea tiparelor de bază în tipare de model.

După construirea tiparului de bază, pentru a obţine modelul dorit, este

necesară transformarea tiparelor. Se vor face următoarele modificări:- se vor secţiona reperele feţei prin linii constructiv-decorative astfelîncât vom avea doi clini centrali faţă şi doi clini laterali.

3.3. Construirea şabloanelor

După modificarea tiparelor de bază şi obţinerea tiparelor de model, sevor executa şabloanele, adică se vor adăuga rezervele de cusătură şi cele de

tiv.



CAPITOLUL 4

DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

4.1. Realizarea încadrărilor

După construirea tiparelor este necesară operaţia de realizare aşabloanelor. Aceasta presupune adăugarea la tiparul fiecărui detaliu al

produsului a rezervelor de cusătură şi a celor de tiv. După executareaşabloanelor se impune încadrarea acestora pe material. La realizareaîncadrărilor trebuie respectate o serie de condiţii:

- direcţia firului drept, marcată pe şablon trebuie să coincidă cu direcţiafirului de urzeală;

- aşezarea şabloanelor pe material se va face cu respectarea indicaţiilor marcate pe şabloane;- aşezarea şi combinarea şabloanelor pe material se va face avându-se

în vedere ca suprafaţa materialului să fie folosită cât mai raţional;- se va urmări ca nici unul din contururile şabloanelor să nu se

suprapună;- se vor încadra mai întâi reperele mari şi apoi, în spaţiile libere, se vor

plasa reperele mici;- respectarea flauşului şi a desenului de pe material este necesară la

toate piesele componente ale produsului.După numărul de produse din încadrare, şablonările pot fi:- şablonări simple, care cuprind şabloanele pentru un produs şi care pot

fi aplicate atât pe materialul dublat cât şi pe materialul desfăcut;- şablonări combinate, cuprind două sau mai multe complete de

şabloane.Datorită faptului că se realizează un singur produs, s-a ales varianta

încadrării simple. Şabloanele se vor aşeza pe materialul desfăcut deoareceacest tip de încadrare conduce la o folosire mai raţională a materialului.

După realizarea celei mai bune încadrări se trece la conturarea

şabloanelor pe material folosind creta de croitorie sau un creion special. Sevor transpune pe material toate semnele de pe şabloane.



4.2. Determinarea necesarului de materiale de bază şi auxiliare.Calculaţia de preţ

Material Cantitate (cm, buc )

Preţ ( lei/m,lei/buc)

Valoare ( lei )

Material de bază,ţesătura

100 cm 15 15

Nasturi 4 0,5 2Aţa de cusut 1 1 1

TOTAL 18 LEI

În total, materialele de bază şi auxiliare necesare realizării produselor proiectate au costat 18 lei.



CAPITOLUL 5

ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DECONFECŢIONARE

În întreprinderile de confecţii, executarea produselor de îmbrăcămintese desfăşoară pe baza procesului de producţie. Acesta cuprinde toate

procesele tehnologice care se desfăşoară în unitatea respectivă. Procesul de producţie reprezintă aşadar totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrulîntreprinderii pe bază de procese tehnologice.Procesul de producţie cuprindemai multe etape, în fiecare dintre ele executându-se operaţii specifice şi

poate fi reprezentat schematic astfel :

ÎNMAGAZINAREA ŞIRECEPŢIA MATERIALELOR

-recepţia calitativă-recepţia cantitativă-înmagazinarea materialelor

PREGĂTIREAMATERIALELOR PENTRU

CROIT

-decatarea şi călcarea materialelor -controlul materialelor -sortarea materialelor -şablonarea-calculul loturilor

CROIREA MATERIALELOR -şpănuirea materialelor -secţionarea şpanului-decuparea detaliilor -controlul şi formarea pachetelor

CONFECŢIONAREASEMIFABRICATELOR

-pregătirea semifabricatelor -prelucrarea detaliilor principale şisecundare-asamblarea produsului

FINISAREA PRODUSELOR -curăţarea de aţe şi scame-călcarea finală

-controlul tehnic de calitateÎNMAGAZINAREA

PRODUSELOR FINITE-ambalarea şi transportul-înmagazinarea produselor

Nerespectarea tuturor fazelor procesului tehnologic în cadrul unei

întreprinderi de confecţii atrage după sine apariţia unor defecte mai gravesau mai puţin grave la produsele de îmbrăcăminte.



La confecţionarea produsului proiectat am executat următoareleoperaţii:

- surfilarea detaliilor,- montarea bizeţilor,- asamblarea reperelor feţei,- executarea penselor pe reperele spatelui,- tratament umidotermic: descălcarea cusăturilor,- asamblare pe linia de umăr,- finalizarea răscroielii mânecii şi gâtului,- asamblare pe cusăturile laterale,- tratament umidotermic: descălcarea cusăturilor,- finalizarea produsului pe linia de terminaţie,- executarea butonierelor

- coaserea nasturilor,- curăţarea de aţe- tratament umidotermic final



CAPITOLUL 6

MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LACONFECŢIONAREA PRODUSULUI

Pentru executarea bluzei pentru femei s-au folosit următoarele maşinişi utilaje:

1. MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT- folosită la asamblarea reperelor;- realizează o cusătură tighel;- lucrează cu două fire de aţă: unul înfilat la ac şi unul la suveică;

2. MAŞINA TRIPLOCK - realizează cusături de surfilat şi surfilat-încheiat. În cazul pantalonului proiectat, maşina triplock s-a folosit pentru surfilarea marginilor detaliilor în vederea prevenirii destrămării,

3. MAŞINA DE CĂLCAT- necesară realizării tratamentului umidotermic după fiecare fază de

asamblare dar şi a tratamentului umidotermic final.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de confecţionare şi

pentru obţinerea unui produs superior din punct de vedere calitativ am maifolosit:

- panglica centimetrică – pentru luarea măsurilor pe corp,- riglă, echer, florar, - pentru construirea tiparelor,- creta de croitorie – pentru trasarea conturului şabloanelor pe material

şi pentru trasarea semnelor de pe acestea,- masa pentru croit – o masă de dimensiuni mari şi cu o suprafaţă

netedă care să permită lucrul în bune condiţii,- foarfeci de croitorie – pentru decuparea şabloanelor şi croirea

materialului,- ace cu gămălie – necesare pregătirii produsului pentru proba I,- ace şi aţă de însăilat,- masa pentru călcat – necesară realizării tratamentului umidotermic în

condiţii optime,- perne pentru călcat – pentru imprimarea formei spaţiale produsului în

timpul călcării,



CAPITOLUL 7

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LATRATAMENTUL UMIDOTERMIC

În procesul de tratare umidotermică a îmbrăcămintei se lucrează cumaşini încălzite electric şi acţionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. Încazul în care nu sunt luate măsurile de prevenire necesare, aceste maşini pot

produce accidente mecanice, termice sau electrice. Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii mâinii de

către presele sau organele de lucru ale maşinilor. Accidentele termice se pot produce de către suprafeţele încălzite ale

maşinilor şi preselor de călcat. Accidentele electrice se pot produce din cauza instalaţiilor electrice ce

alimentează maşinile sau presele.Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este

necesară respectarea următoarelor măsuri:-înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice starea funcţională

a maşinii de călcat;

-maşinile de călcat cu întrerupătoare sau dispozitive defecte nu se punîn funcţiune decât după remedierea acestora;-la acţionarea butoanelor de control electrice, în vederea prevenirii

electrocutărilor sau a scurtcircuitelor electrice, mâinile operatorului nutrebuie să fie ude;

-scoaterea ştecherului din priză se va face numai prin tragere de acestaşi nu de cablul electric;

-operaţiile de reglare şi întreţinere a maşinilor se vor efectua în timpulstaţionării lor şi cu sursa de alimentare electrică decuplată;

-reglările şi reparaţiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de personalul calificat pentru aceste operaţii;

-locurile de muncă la operaţiile de călcare vor fi dotate cu covor decauciuc sau grătar de lemn.



MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA MAŞINILE DECUSUT

La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt

luate măsuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la

degete], de la picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prinsmulgeri şi înţepături].

Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcaseiîntrerupătorului, supraîncălzirea motorului electric şi producerea descurtcircuite datorită nelegării instalaţiei la pamânt.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:-instruirea tehnică a personalului operativ;-aplicarea dispozitivelor de protecţie;-folosirea echipamentului individual de protecţie.Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le

respecte personalul operator pentru prevenirea accidentelor de muncă suntdate în cele ce urmează.

A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de

lucru;

-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nucădea în timpul lucrului;

-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de

cauciuc sau de plută.

B.In timpul lucrului se vor respecta următoarele:-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi

întrerupt curentul electric;-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de

protecţie la ac şi la transmisie au fost montate;-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se

pune mâna pe volant;



-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi autilajului;

-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;

-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii esteinterzisă;

-toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numaide personal calificat în acest sens;

-în timpul funcţionării, dacă se aud zgomote suspecte, operatorul esteobligat să oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu.



BIBLIOGRAFIE

• Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X

licee industriale cu profil de industrie uşoară şi anii I – II şcoli

profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997

• Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în

confecţii , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie

uşoară, clasa a XII – a şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti1978

• M. Ciutea şi P. Dragu – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti 1997

• Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de

stat Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1961

vesta barbati(pestrea)

Documents