volum statie tratare apa.pdf
TRANSCRIPT
BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT NR.: 584 S/2013
FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
BUCUREŞTI, 2014
Director Tehnic ing. Nicolae Ştefan Mucica Director AC ing. Constantin Ciocan Şef de proiect ing. Gabriela Ciocea
S . C . S I R I U S P r o i e c t a r e S t u d i i S . R . L .
B U C U R E Ş T I , R O M Â N I A
S o c i e t a t e c e r t i f i c a t a
I S O 9 0 0 1 ; 1 4 0 0 1 ; 1 8 0 0 1 F O N D A T - 1 9 9 0
SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
BORDEROU
A. PIESE SCRISE I. MEMORIU 1. Date generale
1.1. Elemente specifice şi denumirea obiectivului 1.2. Ordonatorul principal de credite 1.3. Persoana juridică achizitoare 1.4. Elaboratorul proiectului 1.5. Amplasamentul lucrării 1.6. Situaţia actuală 1.7. Obiectul proiectului şi solutia tehnologica adoptata
2. Lucrări proiectate 2.1. Consideraţii generale
2.2. Lucrari de terasamente 2.3. Lucrari de constructii din beton armat
2.4. Instalatii hidromecanice 2.5. Instalatii electrice si de automatizare
3. Caracterizarea condiţiilor naturale 3.1. Consideraţii geotehnice
3.1.1. Încadrarea geotehnică 3.1.2. Concluzii şi recomandări 3.1.3. Zona seismică de calcul şi perioada de colţ 3.1.4. Adâncimea de îngheţ 3.2. Consideraţiuni generale morfologice şi geologice
3.3. Consideraţii hidrogeologice 3.4. Consideraţii climatice
4. Prezentarea proiectului 4.1. Volumele componente ale proiectului 4.2. Căile de acces 4.3. Energie electrică, telefonie, alimentarea cu apă 4.4. Organizarea de şantier 4.5. Teste care cad în sarcina constructorului şi laboratoare de lucrări 4.6. Trasarea lucrărilor 4.7. Măsurarea lucrărilor executate 4.8. Curăţenia pe şantier 4.9. Asistenţă medicală 4.10. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier 4.11. Programele de execuţie a lucrărilor 4.12. Relaţiile dintre investitor şi executant II. CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII
1. GENERALITÃŢI 1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini
3
1.2. Programul de execuţie 1.3. Modificări de proiect 1.4. Borne şi cote de nivel
1.5. Împrejmuirea şantierului 1.6. Trasarea lucrărilor 1.7. Acte normative obligatorii 1.8. Mostre de materiale
1.9. Relaţiile cu alţi antreprenori 1.10. Cazarea lucrătorilor 1.11. Postul sanitar de prim ajutor 1.12. Clădirile provizorii de şantier 1.12.1. Biroul pentru dirigintele de şantier 1.12.2. Biroul personalului tehnic al şantierului 1.12.3. Alte clădiri şi construcţii 1.13. Curăţenia şantierului 1.14. Materiale rezultate din excavaţii şi demolări
1.15. Inspecţia consultantului şi a investitorului 1.16. Tăierea şi demolarea lucrărilor existente 1.17. Structura de organizare a şantierului
1.18. Remedierea defectelor şi curăţenia pe şantier 1.19. Fotografierea lucrărilor 1.20. Curăţenia finală a şantierului 2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 2.1. Generalităţi 2.2 Avizarea lucrărilor de terasamente 2.3. Nivelul solului 2.4. Extinderea excavaţiilor 2.5. Excavarea materialului necorespunzător 2.6. Siguranţa excavării şi construcţii adiacente 2.7. Alunecări, căderi si excavaţii în exces 2.8. Surpari de maluri 2.9. Epuismente 2.10. Umpluturi 2.11. Compactarea umpluturilor 2.12. Locul gropilor de împrumut 2.13. Înlăturarea materialului în surplus 2.14. Stânca sau beton masiv 2.15. Localizarea şi susţinerea lucrărilor subterane
3. LUCRARI DIN BETON ARMAT 3.1. Materiale pentru betoane
3.1.1. Cimenturi 3.1.2. Agregate
3.1.3. Apa 3.1.4. Oţel beton
3.1.5. Controlul calităţii materialelor 4. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR
4.1. Pichetarea şi execuţia săpăturilor 4.2. Compoziţia şi utilizarea betoanelor 4.2.1. Clasificarea şi utilizarea betoanelor 4.2.2. Compoziţia betoanelor
4
4.2.3. Prepararea betonului 4.3. Cofraje 4.4. Oţel pentru armături
4.5. Punerea în operă a betonului 4.6. Încercarea şi controlul betoanelor
4.7. Incercări de control de receptie 5. EXECUTAREA CĂMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT 6. RECEPŢIA LUCRÃRILOR
6.1. Recepţia pe faze 6.2. Recepţia preliminară 6.3. Recepţia finală
7. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR 7.1. Măsuri de securitatea muncii 7.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor 8. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor
9. Listele de cantităţi de lucrări 10. Standarde si normative de referinta
III. CAIET DE SARCINI - EXECUŢIA INSTALAŢIILOR HIDROMECANICE 1. Generalităţi 2. Responsabilitatea părţilor contractante la execuţia lucrărilor 3. Descrierea lucrărilor 4. Planşele care guvernează lucrarea 5. Breviarul de calcul 6. Materiale folosite la realizarea lucrării 6.1. Tuburi şi piese din polietilenă 6.2. Conducte şi confecţii metalice 7. Montarea staţiei de tratare 8. CONTAINERELE COMPONENTE ALE STATIEI DE TRATARE
8.1. Generalităţi 8.2. Fisa tehnica a statiei de tratare a apei 8.3. Montarea şi instalarea containerelor 8.4. Piese de schimb 8.5. Identificarea containerelor 8.6. Verificari 9. ARMĂTURI 9.1. Generalităţi 9.2. Caracteristicile tehnice şi condiţiile de calitate ale armăturilor 9.3. Garanţii 9.4. Transport, manipulare, depozitare 9.5. Operaţii premergătoare montajului 9.6. Montajul armăturilor în instalaţii 9.7. Proba de presiune 10. CONFECŢII METALICE ŞI MONTAJUL INSTALAŢIILOR 10.1. Execuţia confecţiilor metalice 10.2. Tehnologia de montaj a structurii metalice 10.3. Suduri 10.4. Flanşe şi garnituri 10.5. Montajul instalaţiilor hidromecanice
5
10.6. Dispoziţii finale 11. Platforme şi suporţi 12. Vopsitorii 13. Recepţia lucrărilor 13.1. Receptia preliminara 13.2. Receptia finala 14. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR
14.1. Măsuri de securitatea muncii 14.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor
15. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor 16. Listele de cantităţi de lucrări 17. Standarde si normative de referinta
IV. CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE 1. Generalităţi 2. Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice si de automatizare 3. Componentele instalatiei electrice si de automatizare 4. Conditii tehnice privind echipamentele utilizate 5. Transport 6. Cabluri 7. Tuburi izolante de protectie si accesorii 8. Verificarea şi recepţia lucrărilor
8.1. Verificări, încercări şi probe în timpul şi după terminarea montajului 8.2. Activitati, verificări, încercări şi probe în perioada de punere în funcţiune 8.3. Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie
9. Securitatea muncii si combaterea incendiilor 9.1. Măsuri de securitatea muncii
9.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor 10. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor
11. Listele de cantităţi de lucrări 12. Standarde si normative de referinta
III ANEXE 1. Programul pentru verificarea calităţii lucrărilor. 2. Anexa 1 - Lista reglementarilor aplicabile proiectului. 3. Fisa tehnica a statiei de tratare. 4. Rezultatele analizelor de laborator pentru apa din gospodaria de apa. 5. Certificat de atestare nr. 783/2011 emis de MMP.
C. PIESE DESENATE
Pl. nr.
1. Plan situatie statie tratare. GA1
2. Plan de ansamblu gospodarie de apa. PA1
3. Platforma statiei de tratare PM1
4. Camin de vane 1,3x1,5x1,6 m. Dispozitie generala CB1
6
5. Camin de vane 1,3x1,5x1,6 m. Armare CB2
6. Detalii hidromecanice camin vane CA2 CB3
7. Piesa de trecere CB4
8. Rezervor 400 mc – armare fundatii CB5
9. Rezervor 400 mc – dispozitie generala CB6
10. Schema electrica de principiu. Tablou put forat P5, P6 1E
11. Specificatii furnitura AMC put forat 2E
12. Jurnal cabluri 3E
13. Gospodarie apa statie de tratare – schema electrica monofilara tablou TGD 4E
14. Specificatie de aparataj electric. Tablou general de distributie TGD 5E
15. Gospodariea de apa statie de tratare – echipare tablou TGD 6E
16. Gospodaria de apa – trasee electrice statie de tratare 7E1
17. Priza de pamant puturi P5, P6 7E2
7
SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
I. MEMORIU
1. Date generale
1.1. Elemente specifice şi denumirea obiectivului
Investitia executata in baza proiectului “Alimentarea cu apă potabilă în localităţile
Adunaţii-Copăceni, Dărăști-Vlașca, Varlaam, Mogoșești din comuna Adunaţii-Copăceni, jud.
Giurgiu”, vizeaza satisfacerea necesarului de apa potabila a locuitorilor comunei Adunaţii-
Copăceni.
In potabilizarea apei din sistemul de alimentare, ce constituie obiectul prezentului proiect,
sunt stabilite solutii in concordanta cu legislatia si standardele in vigoare: Legea nr. 458/2002
modificata si republicata in 2011 – referitoare la calitatea apei potabile, "Ghid de proiectare,
execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural" - GP 106-04
si standarde precum SR 1629-2:1996 si SR 9296:1996 referitoare la „Captarea apelor subterane
prin puţuri” si „Staţii de clorare a apei cu clor gazos”.
Elementele specifice acestei investitii sunt:
Instalare statie tratare tip container pentru aducerea apei captate in cadrul
gospodariei de apa la parametrii de potabilitate
Montare conducta pentru canalizare menajera Dn 250 mm, pentru preluarea apelor
uzate de la statia de tratare,
Montare conducta alimentare cu apa Dn 110 mm, pentru alimentarea cu apa a
statiei de tratare
Racordarea retelelor aferente statiei de tratare la retele existente in cadrul
gospodariei de apa
Instalatii electrice necesare functionarii statiei de tratare
Modernizarea a doua puturi aflate in incinta gospodariei de apa existenta, inclusiv
echiparea completa a acestora cu camine, pompe, imprejmuire si iluminat
8
1.2. Ordonatorul principal de credite
Ordonatorul principal de credite este Consiliul Local al Comunei Adunaţii-Copăceni,
Primăria comunei Adunaţii-Copăceni - judeţul Giurgiu.
1.3. Persoana juridică achizitoare
Persoana juridică achizitoare este Primaria comunei Adunaţii-Copăceni, judeţul Giurgiu.
1.4. Elaboratorul proiectului
Elaboratorul proiectului este SC SIRIUS PROIECTARE STUDII SRL Bucureşti, punct de
lucru str. Costişa nr. 24.
1.5. Amplasamentul lucrării
Comuna Adunaţii-Copăceni este situată în partea de N a judeţului Giurgiu, la cca. 15 km
de București şi se învecinează la:
N – comuna 1 Decembrie,
S – comuna Călugăreni,
S-V – comuna Singureni,
V – comuna Dărăști – jud. Ilfov,
E – comuna Comana.
Comuna este străbătută pe direcţia NS, trecând prin centrul localităţii Adunaţii-Copăceni
de artera rutieră DN5 București – Giurgiu, pentru care se realizează o arteră ocolitoare pentru
asigurarea unei fluenţe şi viteze de circulaţie mai mari.
De asemenea comuna este traversată pe direcţia VE de drumul judeţean DJ 412A
Mihăilești – Comana care leagă toate localităţile comunei: Dărăști Vlașca – Adunaţii Copăceni –
Varlaam – Mogoșești.
1.6. Situaţia actuală
Comuna Adunaţii-Copăceni are o populaţie de aproape 7.000 de locuitori şi dispune de
dotări culturale, sociale şi de prestări specifice mediului rural.
În prezent localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă având ca sursa
sistemul acvifer de adâncime, apa care trebuie tratata în vederea potabilizării. Sistemul existent
este compus din:
9
Sursa de apa de adâncime, compusa din 4 puţuri forate la adâncimea de 130 m si
care asigura in total un debit de 22 l/s (79,2 mc/h), amplasate în incinta gospodăriei
de apa din localitatea Varlaam;
Gospodăria de apa amplasată in localitatea Varlaam, compusă din:
- Rezervoare de acumulare pentru consum și pentru incendiu, 2 rezervoare din
beton armat, construcţii semiîngropate, de câte 300 mc;
- Staţie de pompare in reţeaua de distribuţie, alcătuită dintr-un grup de pompare
3+1, având debitul de Q = 36,36 l/s si H = 55 mCA, pentru distribuţie si un
grup de pompare 2+1 pentru incendiu, având debitul Q = 10 l/s, H = 55 mCA;
- Staţie de clorinare a apei.
Reţeaua de distribuţie a apei de 39,2 km pe întreaga comună Adunaţii - Copăceni
Apa obţinuta din forajele de adâncime amplasate in localitatea Varlaam, conform
analizelor efectuate in iulie 2012, are un continut de amoniu de 4,56 mg/l fata de maximum 0,5
mg/l limita admisa de prevederile STAS 1342-91.
1.7. Obiectul proiectului şi solutia tehnologica adoptata
Prin aceasta investiţie se doreşte modernizarea staţiei de tratarea a apei existente in incinta
gospodăriei de apa si modernizarea a doua foraje existente pe acelaşi amplasament.
A. Modernizarea forajelor existente
Înainte de deznisiparea forajului se vor scoate toate utilaje existente in foraj (daca este
cazul) apoi va măsura nivelul hidrostatic şi adâncimea forajului, datele comparându-se cu
adâncimea iniţială a forajului pentru a determina grosimea stratului de nisip depus.
Deznisiparea se va face cu mamuth aerlift, până la limpezirea completă a apei. După
limpezire vor fi executate probe de pompări experimentale în regim, două trepte de pompare cu
mamouthul.
Fiecare din cele 2 puţuri va trebui să asigure un debit de 2,75 l/s.
În jurul fiecărui foraj se va prevedea instituirea unui perimetru de protecţie sanitară,
conform Hotărârii Guvernului nr. 930/11.08.2005 de aprobare a “Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară”.
Conductele de captare de la puţurile noi reabilitate P5 şi P6, Dn 63 mm, PEHD, PE 100,
Pn 6 atm, se vor uni în căminul existent CA1.
Amplasarea puţurilor este conform planului de situaţie.
10
Fiecare puţ va fi prevăzut cu o cabină din beton armat în care se vor monta un contor de
apă, o clapetă de reţinere, o vană, un manometru, un robinet pentru prelevarea probelor de apă,
dispozitiv de aerisire, aparat pentru măsurarea nivelului apei cu contacte electrice.
În fiecare puţ se va monta o electropompă submersibilă având caracteristicile: Q=2,75 l/s.
B. Modernizarea staţiei de tratare
În conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările ulterioare, inclusiv
OUG nr. 1/2011, lege ce reglementează problemele legate de calitatea apei potabile, având drept
scop protecţia sănătăţii oamenilor, apa trebuie să fie curată şi sanogenă. Conform prevederilor din
articolul 4, apa este potabila daca satisface criteriile:
a. sa fie lipsita de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau
concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umana;
b. sa întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1;
c. sa respecte prevederile art. 5-8 referitoare la parametrii de calitate pentru apa
destinata consumului uman.
Pentru a face posibil ca apa captata din puţurile existente in incinta gospodăriei de apa să
întrunească criteriile menţionate, se pune problema completării gospodăriei de apă cu un sistem
eficient de tratare în vederea scăderii concentrației de amoniu până la limitele admisibile pentru
apa potabilă, conform legislației în vigoare.
Conform temei de proiectare, scopul investitorului comuna Adunaţii Copăceni, judeţul
Giurgiu este acela de a realiza un sistem de alimentare cu apa conform normelor de potabilitate.
Din analizarea situaţiei existente şi a celei de perspectivă, dezvoltarea social economică a
comunei Adunaţii Copăceni, creşterea populaţiei, creşterea gradului de urbanizare, îmbunătăţirea
condiţiilor de confort, a dotărilor sociale şi a folosinţelor publice, precum şi condiţiilor impuse de
Legea 107/1996 (Legea Apelor) şi Legea nr. 137/1995 (Legea Mediului), a rezultat ca fiind
necesară modernizarea tratării existente si reabilitarea a două puţuri existente pe amplasamentul
gospodăriei de apă.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările ulterioare, inclusiv
OUG nr. 1/2011, lege ce reglementează problemele legate de calitatea apei potabile, având drept
scop protecţiei sănătăţii oamenilor, apa trebuie sa fie curata si sanogena. Conform prevederilor
din articolul 4, apa este potabila daca satisface criteriile:
d. sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau
concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
e. sa intruneasca cerintele minime prevazute in tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1;
11
f. sa respecte prevederile art. 5-8 referitoare la parametrii de calitate pentru apa
destinata consumului uman.
Pentru a face posibil ca apa captata din puturile din localitatea Varlaam să întrunească
criteriile mentionate, se pune problema completarii gospodariei de apa cu un sistem eficient de
tratare in vederea eliminarii amoniului si a clorului rezidual. Conform studiilor si rezultatelor
practice cea mai eficace metoda de dezinfectare a apei cu continut de amoniu este procesul de
tratare pe bază de clorinare.
In acest scop, proiectul a studiat statii avand la baza doua principii tehnologice diferite:
a) Statie de tratare cu clor si filtre cu pat de carbune activ.
b) Statie de filtrare cu carbune activ si filtre de protectie cu osmoza inversă.
Alegerea soluţiei de tratare a fost făcuta având în vedere următoarele criterii:
- Debitul si calitatea apei captate;
- Complexitatea instalatiei tehnologice si in consecinta problemele specifice in
exploatare;
- Consumurile specifice de materiale si energie;
- Investitia specifica.
In aceste conditii proiectantul a optat pentru schema tehnologica de tratare a apei cu
clor si filtru cu pat de carbune activ.
Lucrările ce fac obiectul contractului sunt o consecinţa a dimensionării, structurii şi
obiectelor care formează staţia de tratare proiectata.
Din punct de vedere al dimensionării, staţia răspunde la parametrii caracteristici sistemului
existent de alimentare cu apa al localităţilor comunei Adunaţii - Copăceni.
Schema tehnologica aleasa cuprinde următoarele construcţii şi echipamente (precizate în
ordinea fluxului tehnologic):
Construcţie pentru instalarea echipamentelor necesare tratării, având dimensiunile de
gabarit (in m) 11,2 x 8,5 x 3,5 m, in care sunt montate echipamentele:
- Apometru cu impuls
- Recipient de stocare hipoclorit de sodiu si pompa dozatoare
- Grup de pompare
- Staţie de filtrare automata de nisip
- Staţie de filtrare automata cu cărbune activat
- Recipient stocare carbonat de calciu si pompa dozatoare
Potabilizarea apei cu staţia propusa implica executarea următoarelor lucrări:
12
Lucrări de terasamente pentru conducte si rezervor de reacţie;
Lucrări de construcţie pentru realizarea platformei “containerului”;
Montajul conductelor şi a accesoriilor pe conducte în vederea execuţiei instalaţiilor
hidromecanice aferente legăturilor dintre „container” şi din gospodăria de apa;
Execuţia instalaţiilor electrice si de automatizare aferente staţiei de tratare a apei.
Aceasta tehnologie cuprinde următoarele etape de tratare a apei:
Tehnologia pentru tratare a apei potabile cuprinde următoarele etape:
Clorinarea apei – care se realizează în 2 trepte:
- Pretratarea apei cu clor, existentă: conducta cu apă brută, captată prin
puţurile de adâncime, intra în camera de clorinare în care primeşte injecţia de
clor.
Instalaţie de tratare suplimentară, obiectul prezentei documentaţii:
- După treapta de pretratare (existentă) apa trece mai departe in rezervorul de
reacţie in care are loc oxidarea si precipitarea eventualelor metale aflate in apa
precum si descompunerea amoniului existent, conform analizelor, peste nivelul
admis;
Filtrare multimedia – in acesta etapa are loc un proces de eliminare din apa a
compuşilor secundari reacţiei cu clorul, din etapa primara, precum si de
îmbunătăţire a culorii, gustului si mirosului apei.
Postclorinare – etapa in care se realizează o operaţie de dezinfecţie de siguranţă a
apei si de eliminare a clorului rezidual.
2. Lucrări proiectate
2.1. Consideraţii generale
Proiectul pentru executia Statiei de tratare a apei din Adunatii-Copaceni raspunde si
cerintelor specifice din Normativele tehnice aprobate la nivel national: „Ghid de proiectare a
constructiilor pentru tratarea apei in vederea potabilizarii” – GP 087-03, aprobat prin OMTCT nr.
647/2003.
In cazul nostru necesitatea tratarii apei brute rezulta din faptul ca aceasta contine 4,56 mg/l
amoniu peste limita admisa prin standard de 0,5 (analiza anexata).
Pentru realizarea potabilizarii apei obtinuta prin investiţia “Alimentarea cu apă potabilă în
localităţile Adunaţii-Copăceni, Dărăști-Vlașca, Varlaam, Mogoșești din comuna Adunaţii-
13
Copăceni, judeţul Giurgiu” sunt necesare o serie de lucrari prin care sa fie introdusa o statie de
tratare a apei in cadrul gospodariei de apa existente.
Aceste lucrari sunt o consecinta a dimensionarii, structurii si obiectelor care formeaza
statia de tratare proiectata.
Din punct de vedere al dimensionarii statia trebuie sa raspunda la parametrii caracteristici
sistemului existent de alimentare cu apa al localitatilor comunei Adunatii-Copaceni si anume:
Nr. crt. Parametrii specifici UM Marimea
1 Consumul mediu orar mc/h 80
2 Presiunea de pompare in sistem bari 2,5
3 Capacitatea de inmagazinare mc 600
Schema tehnologica aleasa va cuprinde urmatoarele constructii si echipamente (precizate
in ordinea fluxului tehnologic):
Construcţie pentru instalarea echipamentelor necesare tratării, având dimensiunile de
gabarit (in m) 11,2 x 8,5 x 3,5 m , in care sunt montate echipamentele:
- Apometru cu impuls
- Recipient de stocare hipoclorit de sodiu si pompa dozatoare
- Grup de pompare
- Staţie de filtrare automata de nisip
- Staţie de filtrare automata cu cărbune activat
- Recipient stocare carbonat de calciu si pompa dozatoare
FLUX TEHNOLOGIC
Descrierea tehnologica
Rezervor reactie 400 mc
Foraje existente
Grup pompare 80mc/h la 5 bari
Statie cu nisip Fiberpool sau echivalent
Statie cu carbune activat 8*C3150/42/7000 sau echivalent
remineralizare
Rezervoare stocare 2*300mc existente
Dozare Xziox
clorinare
La consumatori
14
Pentru aducerea apei in parametrii admişi de Legea apei potabile 458/2002, se va utiliza o
staţie de tratare proiectata pentru o capacitate de 80 mc/h şi care se compune din următoarele
echipamente, conform fluxului tehnologic:
Pompare din foraje
Clorinare in bazin de reacţie
Pompare din bazinul de reacţie spre filtre
Filtrare prin filtru cu nisip
Filtrare prin cărbune activat
Remineralizare
Stocare finala
Dozare dioxid de clor
La consumatori
Clorinarea are loc prin intermediul unei pompe dozatoare pentru hipoclorit de sodiu in
conducta principala in scopul oxidării materiei organice oxidabile si a descompunerii amoniului.
Prin aceasta procedura se elimina si diversele gaze aflate in apa (hidrogen sulfurat, amoniac, etc.)
dar se si asigura protecţie antibacteriana permanenta.
Apa clorinata se stochează intr-un rezervor de 400 m3 astfel incat sa asigure timpul de
reactie necesar descompunerii amoniului. Rezervorul trebuie curățat periodic pentru eliminarea
precipitatelor sedimentate la partea inferioara.
Din rezervorul de reactie apa este pompata prin intermediul unui grup de pompe cu
convertizor de frecventa, către staţiile de filtrare cu nisip, cu cărbune activat, instalatia de
remineralizare apoi spre consumatori cu instalatia de dozare dioxid de clor.
Filtrarea prin nisip este un mediu de filtrare pe baza de nisip cuartos de diverse granulatii.
Principala aplicatie este filtrarea sedimentelor cu finete de pina la 10 microni si retinerea materiei
oxidate in etapa de pretratare, retinindu-se astfel impuritati mecanice si suspendate si se obtine o
reducere a turbiditatii. Treapta de filtrare prin nisip multimedia este alcatuita din 2 rezervoare
umplute cu nisip cuartors, dimensionate pentru un debit de 80 m³/h; rezervoarele se montează si
livrează apa in paralel dar spălarea lor in contracurent se va face consecutiv. Filtrele se spala pe
rand, unul pe celălat cu apa curata, iar in timpul spălării acestea nu livrează apa deloc.
Filtrarea prin cărbune activ, îndepărtează din apa culoarea, mirosul, gustul si substanţele
organice volatile. Treapta de filtrare prin cărbune este alcătuită din 8 rezervoare presurizate
umplute cu cărbune activat, dimensionate pentru un debit de 80 m³/h; rezervoarele se montează
si livrează apa in paralel, dar spălarea lor in contracurent se va face consecutiv.
15
Apa tratata rezultata din filtrele cu carbune activat se directioneaza catre bazinul de
stocare finala. Inainte de intrarea conductei in bazinul de stocare finala are loc remineralizarea
apei in vederea cresterii duritatii apei pana la valoarea admisa de lege (> 5°G). Remineralizarea
are loc prin intermediul unei pompe dozatoare pentru carbonat de calciu .
Faza finala este reprezentata de dozarea de dioxid de clor care are loc prin intermediul
unei pompe dozatoare in conducta de distribuţie a apei către consumatori cu rolul de dezinfecţie
bacteriana de-a lungul reţelei de conducte pana la punctul final de utilizare.
Potabilizarea apei cu staţia propusa implica executarea următoarelor lucrări:
Lucrări de terasamente pentru conducte si rezervor de reacţie;
Lucrări de construcţie pentru realizarea platformei “containerului”;
Montajul conductelor şi a accesoriilor pe conducte în vederea execuţiei instalaţiilor
hidromecanice aferente legăturilor dintre „container” şi din gospodăria de apa;
Execuţia instalaţiilor electrice si de automatizare aferente staţiei de tratare a apei.
2.2. Lucrări de terasamente
Lucrările de terasamente constau in săpăturile pentru următoarele obiecte:
- Execuţia căminului CA2 pentru includerea staţiei de tratare în instalaţiile
hidromecanice ale gospodăriei de apă,
- Pozarea conductei din PEID pentru transferul apei brute din conducta de aducţiune
prin instalaţiile staţiei de tratare,
- Pozarea conductei din PVC pentru evacuarea apelor uzate din containere, ape rezultate
din procese de spălare a filtrelor,
- Amenajarea suprafeţei terenului pe care se execută platforma din beton armat destinată
amplasamentului staţiei de tratare,
- Săpătura necesara pozării bazinului de reacţie din fluxul tehnologic de tratare a apei.
- Terasamente pentru pozarea noilor conducte PEID de la puţurile reabilitate
2.3. Lucrări de construcţii din beton armat
Realizarea staţiei de tratare a apei implică execuţia a două obiecte din beton armat:
- Un cămin CA2 cu dimensiunile de 1,5x1,3 m, h=1,6 m, pentru racordul staţiei de
tratare la conducta de aducţiune si apoi la conducta de transfer a apei potabile in
rezervorul de acumulare al gospodăriei de apa.
16
- platforma din beton armat pe care se pozează containerul tehnologic al staţiei de tratare
a apei, având dimensiunile: L = 12,3 m; l = 9,3 m; grosimea de 20 cm.
2.4. Instalaţii hidromecanice
Instalaţiile hidromecanice constau din:
- Conductele din PEID cu diametrul Dn=110 mm, pentru introducerea staţiei de tratare
în sistemul gospodăriei de apă existente;
- Vanele de separaţie din căminul de racord al staţiei de tratare a apei;
- Conducta din PVC cu Dn=250 mm, pentru evacuarea apelor uzate din containere la
canalizarea gospodăriei de apă.
- Conducta PEID cu diametrul Dn = 63 mm, pentru captarea apei de la cele două puțuri
reabilitate F5 şi F6,
- Cămin puţ din beton armat în care se vor monta un contor de apă, o clapetă de reţinere,
o vană, un manometru, un robinet pentru prelevarea probelor de apă, dispozitiv de
aerisire, aparat pentru măsurarea nivelului apei cu contacte electrice, câte 1 cămin
pentru fiecare puț.
2.5. Instalaţii electrice si de automatizare
a) Staţia de tratare:
Alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de forţa si automatizare se realizează din
tabloul general TGD montat in container, prevazut in cadrul prezentului proiect. Acesta la rândul
sau este racordat la reţeaua trifazată de 400V, care trebuie sa asigure continuitatea alimentarii cu
o variaţie de tensiune de +/-10% şi o variaţie de frecvenţă de ±2Hz.
Alimentarea cu energie electrica va consta intr-un racord electric de 20 kV Postul de
transformare montat in perimetrul statiei..
Racordul electric consta in: Post de Transformare aerian aferent statiei de tratare, avand puterea estimata
P=100KVA, raportul de transformare 20 KV/0,4 KV. Acesta se va amplasa in perimetrul
statiei.
Tablou de joasa tensiune (TJT), aferent Postului de Transformare pentru protectia
circuitelor de joasa tensiune la suprasarcina si scurcircuit, care va fi pozat pe acelasi stalp,
impreuna cu transformatorul trifazat.
17
Detalierea lucrarilor de alimentare cu energie electrica se va prezenta in cadrul unei
documentatii tehnice de specialitate elaborata de o unitate agreeata de furnizorul de energie
electrica din zona.
In documentatia de fata s-a prevazut informativ numai o descriere aferenta lucrarilor de
racordare a instalatiei electrice aferenta statiei de tratare la reteaua de joasa tensiune 400 Vc.a. a
localitatii.
Tabloul TGD se racordeaza la circuitul de joasa tensiune (Un=400V; f=50 Hz), aferent
Postului de transformare, utilizand un cablu tip CYAbY 5x35, pozat ingropat pe o distanta
maxima de 50m.
Se admite o variatie de tensiune de +/-10%Un , o variatie de frecventa de ±2Hz., precum si
o cadere de tensiune pe cablul de alimentare de max 5%Un.
Puterea instalata /maxima absorbita in sarcina de catre cosumatorii electrici prevazuti in
prezenta este de 55 KW/50 KW
Principalii consumatori aferenti statiei de tratare deserviti de tabloul TGD, sunt
nominalizati dupa cum urmeaza:
tablou modul tratare compact (furnitura), avand puterea de cca 45 KW,
racordat la tabloul TGD printr-un cablu tip CYABY 4X25, pozat pe o distant
de cca 25m.
iluminat interior si prize;
Tabloul TGD are dimensiunile :1000x600x300mm.
Gradul de protectie asigurat tabloului TGD este IP54.
Precizam ca instalaţiile electrice si de automatizare din interiorul construcţiei pentru
staţia de tratare nu fac obiectul proiectului. Staţia de tratare se procura cu toate instalaţiile
interioare (hidromecanice si electrice) executate, pe baza fişelor tehnice detaliate la faza de
proiect tehnic.
Pe containerul cu filtrele componente ale staţiei de tratare se montează un tablou electric
TST prin care se realizează alimentarea cu energie electrica a staţiei de la tabloul general de
distribuţie – TGD, proiectat in acest scop.
Pozarea cablurilor intre TGD si TST se va face cu respectarea prevederilor din
normativele în vigoare (I 7 / 2011 si NTE 007/08/00).
Protecţia împotriva pericolului de electrocutare prin atingere indirectă se va realiza prin
legarea la pământ a tuturor carcaselor şi confecţiilor metalice care nu sunt sub tensiune, care în
mod accidental pot ajunge sub tensiune datorită unor defecte de izolaţie.
18
Legăturile de împământare specifice vor asigura respectarea cerinţelor din normativul
I7/2011
Conductorul de nul (PE) aferent cablului de alimentare al tabloului TGD se va lega la
bara de nul de protectie a tabloului, iar aceasta la rândul ei se va lega la centura interioara de
impamantare aferenta ST (statiei de tratare) cu platbanda de otel 25 x 4 mm zincata, conform
normativelor in vigoare.
Conductorul de nul (PE) aferent cablului de alimentare al tabloului TST se va lega la bara
de nul de protectie a tabloului, iar aceasta la rândul ei se va lega la centura interioara de
impamantare aferenta ST (statiei de tratare) cu platbanda de otel 25 x 4 mm zincata, conform
normativelor in vigoare .
Legătura de la centura interioara de impamantare la bornele de legare la pământ ale
tabloului TGD, se va executa cu conductor flexibil de cupru de max 35 mm2 prevăzut la ambele
capete cu papuci.
In cadrul statiei de tratare se execută o legătură principală de egalizare a potenţialelor
(bara principala de egalizare a potenţialelor), la care se vor lega următoarele elemente:
conductorul principal de protecţie (PE) aferent tabloului TGD;
conductorul principal de protecţie (PE) aferent tabloului TST -furnitura
conductele de apă;
elementele metalice ale construcţiei.
Bara principala de egalizare a potenţialelor este constituita din centura interioara de
impamantare.
Se va realiza legarea la bara principala de egalizare a potenţialelor a tuturor carcaselor si
confectiilor metalice care nu sunt sub tensiune, dar care in mod accidental pot ajunge sub tensiune
datorita unor defecte de izolatie (intre fazele L1, L2, L3 pe de o parte, respectiv carcasele metalice
pe de alta parte).
Legatura se va realiza cu conductor de cupru flexibil , conform indicatiilor din proiect.
In cadrul statiei se va executa o priza de pământ, utilizand 8 electrozi verticali din teava
de otel zincata cu diametrul de 2,5”, grosimea peretelui de minimum 4,5mm si lungime de 3m.
Legătura intre electrozi se va realiza cu platbanda de otel zincata de 40x4mm.
Se va măsura rezistenta de dispersie a prizei de pământ care trebuie sa fie sub 4 OhmI, iar
in cazul in care aceasta valoare nu se atinge se vor mari numarul de electrozi.
Electrozii verticali ai prizei de pamant din teava de otel zincata se vor ingropa la o
adancime de minimum 0,8 m considerata de la capatul superior al electrodului pana la suprafata
solului. Daca electrozii verticali se introduc in gauri forate pamantul de umplutura trebuie bine
19
batut, eventual cu adaos de apa. La introducerea electrozilor prin batere sau prin presare, trebuie
acordata o atentie faptului ca electrozii sa nu vibreze, deoarece in caz contrar, in special in partea
superioara a electrodului s-ar pierde buna legatura (contactul) cu solul.
Electrozii nu trebuie sa fie acoperiti cu vopsea, gudron sau alte impuritati similare.
Centura exterioara - conductorii de legatura intre electrozi - se executa din banda din otel
zincata la o adincime de ingropare de minimum 0,8 m fata de suprafata solului.
Conductorii centurii exterioare se vor racorda la electrozii verticali ai prizei prin sudura
prin arc electric, lungimea cordonului de sudura fiind de minimum 80 mm la fiecare electrod.
Centura interioara se racordeaza la priza de pamant pe doua cai, prin intermediul pieselor
de separatie.
Platbanda centurii interioare se monteaza pe pereti, la 30 cm de pardoseala, cu suporti tip
inel.
Distanta intre suporti va fi de maximum 80-100 cm in campurile libere si de maximum 50
cm in campurile cu conductoare de ramificatie. Toate imbinarile in si la centura interioara se vor
realiza prin sudura electrica, iar lungimea insumata a cordoanelor de sudura, de pe fiecare fata a
pieselor, trebuie sa fie de cel putin 80 mm.
Cordoanele de ramificatie la aparate vor fi din platbanda din otel 25 x 4 mm racordate la
centura interioara prin sudura. De preferinta, legarea la pamant a carcaselor se realizeaza acolo
unde este posibil, prin sudura. In cazul electromotoarelor se va realiza legarea carcaselor acestora
la conductorul de ramificatie prin surub.
Fiecare imbinare prin stringere se va face prin doua suruburi avind filet cu minim M 8.
Fetele de la piesele imbinate care vin in contact vor fi curatate pana la luciul metalic si unse cu
vaselina tehnica inainte de asamblare. Dupa efectuarea imbinarii ansamblul va fi protejat
anticoroziv, prin vopsirea partilor exterioare care nu intervin in continuitatea electrica a imbinarii.
De asemenea, imbinarile prin suruburi trebuie asigurate impotriva desurubarilor cu contrapiulite,
inele de siguranta, etc.
In afara conductoarelor ingropate in pamint, se vor vopsi in doua straturi toate
conductoarele din interior si exterior. Operatiunea se executa atat pentru protejarea anticoroziva
cat si pentru marcarea circuitelor de legare la pamint distinct fata de restul instalatiei.
Dupa ce s-a executat toata instalatia de legare la pamint (fara sa se acopere cu pamint
santurile) se verifica fiecare portiune a prizei pentru depistarea eventualelor nereguli in executia
ei, intocmindu-se schita exacta a traseului prizei, care va ilustra locul exact de plantare a fiecarui
electrod vertical, devierile de la traseul stabilit prin proiect, obstacolele intilnite pe traseu, etc.
20
Impreuna cu delegatul investitorului se verifica exactitatea schitei, calitatea executiei prizei,
a imbinarilor, etc. si se intocmeste un proces verbal de lucrari ascunse la care se ataseaza si schita
respectiva.
b) Modernizare puţuri
Puţurile vor echipate cu pompe submersibile, alimentate din tablouri individuale de
comandă şi protecţie, montate în cabina puţului respectiv. Se va asigura iluminatul electric la
tensiune nepericuloasă a puţului.
Puţurile vor fi alimentate prin cabluri pozate în pământ, pe traseul conductelor de
aducţiune.
Instalaţia electrică pentru fiecare puţ va satisface următoarele cerinţe:
a) măsurarea continuă a nivelului apei în puţ domeniu maxim 0...40 m, utilizând un
traductor care are la bază măsurarea presiunii hidrostatice a coloanei de apă, inclusiv sesizarea a
4 trepte de nivel programabile (nivel minim avarie, nivel minim lucru, nivel maxim lucru, nivel
maxim avarie), cu afişare locală ;
b) acţionarea electrică a pompei submersibile aferente puţului, având puterea de 4 KW,
conform necesitaţilor de consum, respectiv comandă funcţionării pompei dacă nivelul din
rezervorul aferent existent la Gospodăria de apă, a scăzut sub valoarea admisă, corelată cu oprirea
pompei dacă nivelul în rezervorul menţionat a atins valoarea maximă. Funcţionarea pompei este
condiţionată şi de evoluţia nivelului din puţ, în sensul blocării acesteia la atingerea nivelului
minim-minimorum (valoare programată), repornirea având loc la refacerea nivelului, dacă acesta
depăşeşte o valoare programată;
c) semnalizare locală pe panou a stării de funcţionare şi de avarie a pompei;
d) asigurarea iluminatului interior la tensiunea nepericuloasă de 24 Vc.a.;
e) asigurarea utilizării la nevoie a unor consumatori electrici locali, prin intermediul unei
prize la tensiunea de 24Vc.a.;
Aparatajul electric de forţa şi comandă este montat într-un tablou (simbol “TCPi”),
amplasat în incinta puţului.
Tabloul TCPi, împreună cu anexele aferente este executat şi livrat în furnitura de
furnizorul instalaţiei de pompare, documentaţia aferentă acestuia, nefăcând obiectul prezentei
documentaţii.
Tablourile puţurilor P5;P6 se vor alimenta de la tabloul general de distribuţie TGD
existent in GA utilizand cate un cablu de tip CYABY 5X16, de lungime 250m (put P5), respectiv
280m (put P6). Din fiecare put va pleca cate un cablu RS 485, pozat ingropat care se va racorda la
sistemul SCADA existent.
21
Instalaţia de iluminat exterior existentă este compusă din stâlpi de iluminat cu înălţimea de
8 m.
Legăturile de împământare specifice vor respecta standardele în vigoare.
3. Caracterizarea condiţiilor naturale
3.1. Consideraţii geotehnice
Conform studiului geotehnic pus la dispoziţie de beneficiar, programul de investigare a
constat în recunoaşterea terenului şi execuţia de foraje geotehnice pe amplasamentul gospodăriei
de apă.
A fost stabilită următoarea succesiune stratigrafică:
Pleistocenul superior alcătuit din depozite loessoide deluvial – proluviale, cu grosimi de 5-
12 m, formate din prafuri argiloase şi argile nisipoase cafeniu – roşcate sau gălbui, cu numeroase
concreţiuni calcaroase şi manganoase şi cu rare elemente de nisip grosier. În baza terasei
inferioare, între Ghimpaţi şi Călugăreni, au fost puse în evidenţă aluviuni grosiere a căror vechime
a fost atribuită sfârşitului Pleistocenului superior.
Holocenul inferior este reprezentat prin depozite loessoide, cu grosimi de 3 – 10 m, care
formează materialul de acoperire al terasei inferioare. Aceeaşi vârstă o au şi pietrişurile din baza
terasei joase, care prezintă grosimi de 2 – 4 m.
Holocenul superior se întâlneşte în lunca râului Argeş, fiind alcătuit din depozite loessoide
şi aluviuni fine şi grosiere.
Forajele geotehnice executate au indicat prezenţa la adâncimea de pozare a construcţiilor a
unui orizont relativ omogen de argile loessoide, care trec spre moi sub 3,5 – 4,0 m.
Solul vegetal are o grosime de cca. 0,3 m.
Din punct de vedere al fracţiunilor granulometrice limitele de variaţie sunt:
o Argila coloidală 6 – 17%
o Argila 5 -14%
o Praf 55 – 74%
o Nisip fin 2 – 28%
Umiditatea naturală se înscrie în intervalul 17,58 – 27%, iar indicele de plasticitate între
14,48 – 23,655, în marea majoritate a cazurilor pământurile prezentând plasticitate mijlocie.
Stratul acvifer freatic are nivelul hidrostatic sub adâncimea de 3,00 m.
3.1.1. Încadrarea geotehnică
22
din punct de vedere al condiţiilor de teren, perimetrul studiat se încadrează în categoria
“terenuri bune” (punctaj 2),
apa subterană: excavaţia nu coboară sub nivelul apei subt. (punctaj 2),
după categoria de importanţă constructivă, viitoarele obiective se încadrează în
categoria “normală” (punctaj 3),
după vecinătăţi, se încadrează în categoria “risc inexistent al unor degradări ale
construcţiilor sau reţelele învecinate” (punctaj 1),
în funcţie de zonarea seismică a amplasamentului (punctaj 1).
Riscul geotehnic este “redus”, amplasamentul poate fi încadrat în categoria geotehnică 1.
3.1.2. Concluzii şi recomandări
Terenul din amplasament este plan, stabil şi neinundabil.
Presiunea convenţională de bază stabilită conform STAS 3300/2 – 85, pentru fundaţii
având lăţimea tălpii B = 1,0 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df =
2,0 m, este P conv. = 200 kPa.
Apa subterană nu a fost interceptată până la cota de fundare a construcţiilor şi instalaţiilor.
Adâncimea de îngheţ se situează la 0,80 m de la nivelul terenului.
Se recomandă ca pe parcursul executării lucrărilor să se evite stagnarea apelor în săpături,
luându-se rapid măsuri de evacuare.
Este obligatorie evitarea depozitării de materiale de construcţie sau material excavat în
imediata apropiere a săpăturilor.
Săpăturile mai adânci de 1,50 m vor fi obligatoriu sprijinite prin lucrări specifice.
3.1.3. Zona seismică de calcul şi perioada de colţ
Din punct de vedere seismic, amplasamentul se încadrează, în zona cuprinsă între
localitățile din apropiere – municipiile Giurgiu si Bucuresti. Conform tabelului 3.1 şi fig. 3.1
respectiv 3.2 din Normativul P 100-1/2006, zona se încadrează în zona seismică cu perioada de
control (colţ) Tc=1,6s şi valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0,24 cm/s2,
pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani.
3.1.4. Adâncimea de îngheţ
Adâncimea de îngheţ în perimetrul studiat este de 0,80-0,90 m.
23
3.2. Consideraţiuni generale morfologice şi geologice
Date geomorfologice
Situată în partea de S a României, pe teritoriul jud. Giurgiu, comuna Adunaţii-Copăceni se
dezvoltă în întregime în zona de câmpie, ceea ce explica marea omogenitate a condiţiilor sale
fizico-geologice.
Relieful este o câmpie care, în nordul judeţului se aproprie de 100 m altitudine. Ea este
despărţită în numeroase fâşii de către afluenţii din dreapta ai Argeşului; la S însă, este o singură
Câmpie (Câmpia Burnaşului) înaltă de peste 80 m şi limitată spre nord de o zonă depresionară,
care se întinde pe toată lăţimea judeţului şi cade în trepte (terase) către lunca largă, cu bălţi, a
Dunării. Câmpia Burnaşului este de altfel o unitate morfologică mai întinsă, care trece atât de
judeţul Ilfov, către răsărit, cât şi în judeţul Teleorman, către apus.
Altitudinile absolute descresc de la nord la sud către lunca Dunării.
Treapta hipsometrică cea mai extinsă este cea de 50 – 100 m, care deţine 65% din totalul
suprafeţei. Din punct de vedere al declivităţii cea mai mare dezvoltare o au terenurile
cvasiorizontale, cu pante cuprinse între 0 – 3 0. Acestea deţin 88,6% din suprafaţă, fiind strâns
corelate cu câmpurile interfluviale, terasele şi zonele de luncă din cadrul bazinului. Pantele cele
mai accentuate (peste 100) se întâlnesc pe versanţii văilor. Deşi totalizează doar 0,3% din
suprafaţa întregului bazin hidrografic ele reuşesc să întrerupă monotonia peisajului de câmpie.
Înclinările cele mai mari ajung pe alocuri până la 40 – 50 0, aşa cum se întâmplă pe fruntea
nordică a câmpului Burnasului şi mai ales în zona de confluenţă a Câlniştei cu Neajlovul.
Fiind o zonă tipică de câmpie se constată că ponderea cea mai mare revine suprafeţelor cu
fragmentare cuprinsă între 0 – 1 km/km2, care deţin 65% din întreg teritoriul. Acest fapt este
inexplicabil dacă avem în vedere că pantele sunt în general extrem de reduse, iar precipitaţiile cad
sporadic şi sunt reduse cantitativ.
Terenurile fragmentare cuprinsă între 1 – 2 km/km2 deţin şi ele o pondere destul de
însemnată (33,3%). Ele sunt specifice mai ales versanţilor văilor, unde pantele ceva mai
accentuate fac ca procesele de şiroire şi torenţialitate şă fie mult mai active. Împreună aceste două
intervale de valori deţin 98,3% din suprafaţă, ceea ce înseamnă că pe ansamblu fragmentarea
orizontală este destul de redusă.
Date geologice
Pentru zona studiată o importanţă deosebită o au depozitele cuaternare, întrucât de
grosimea, granulometria şi compoziţia loe se leagă caracteristicile hidrochimice şi hidrodinamice
ale apelor subterane din regiune.
24
Peistocenul inferior se caracterizează prin prezenţa unui regim de sedimente fluvio –
lacustru care a dus la formarea Stratelor de Cândeşti şi a Stratelor de Frăteşti. Local, în Câmpia
Burnasului, în condiţiile menţinerii unui facies predominant lacustru, se depun aşa numitele Strate
de Uzunu.
Stratele de Cândeşti aparţin Romanianului şi sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri grosiere
asociate cu nisipuri fine, siltite şi argile. Între Videle şi Titu aceste formaţiuni nu pot fi clar
delimitate, ele fiind amestecate cu elemente aparţinând Stratelor de Frăteşti, ceea ce face ca în
această regiune să se vorbească de existenţa unei zone de tranziţie între cele două complexe
litologice.
Stratele de Frăteşti sunt de vârstă St. Prestiană. În cadrul zonei studiate ele sunt întâlnite
atât în subsolul Câmpiei Burnasului, unde au grosimi de 15 – 25 m, cât şi la N de linia Câlniştei,
până la aliniamentul Videle – Mârşa, unde coboară în adâncime şi îşi măresc grosimea până la 80
– 100 m. Din punct de vedere litologic ele se aseamănă cu formaţiunile de Cândeşti (nisip şi
pietriş), dar în plus conţin şi galeţi de origine balcanică.
Stratele de Uzunu, numite astfel după localitatea cu acelaşi nume de lângă Călugăreni
unde au fost identificate şi descrise prima dată, sunt alcătuite din depozite nisipoase, cu
intercalaţii de siltite şi argile.
Pleistocenul mediu este alcătuit din depozite lacustre reprezentate prin marne, argile şi
nisipuri fine (uneori cu intercalaţii de nisipuri grosiere şi pietrişuri), care sunt cunoscute sub
denumirea de Complexul marnos. Aceste formaţiuni apar la zi pe marginea nordică a câmpului
Burnas (având grosimi de 1 – 4 m), se afundă la 20 – 80 m la nord de Câlniştea, ajungând în zona
Titu la adâncimi mult mai mari şi la grosimi de peste 100 m.
Pleistocenul superior este alcătuit din depozite loessoide deluvial – proluviale, cu grosimi
de 5 – 12 m, formate din prafuri argiloase şi argile nisipoase cafeniu – roşcate sau gălbui, cu
numeroase concreţiuni calcaroase şi manganoase şi cu rare elemente de nisip grosier. De
asemenea, în baza terasei inferioare între Adunaţii-Copăceni şi Călugăreni, au fost puse în
evidenţă aluviuni grosiere a căror vechime a fost atribuită sfârşitului Pleistocenului superior.
Holocenul inferior apare la suprafeţe restrânse, fiind reprezentat prin depozite loessoide,
cu grosimi de 3 – 10 m, care formează materialul de acoperire al terasei inferioare. Aceeaşi vârstă
o au şi pietrişurile din baza terasei joase, care reprezintă grosimi de 2 – 4 m.
Holocenul superior se întâlneşte în lunca râului Argeş fiind alcătuit din depozite loessoide
şi aluviuni fine şi grosiere.
3.3. Consideraţii hidrogeologice
25
Cursul de apă dominat al regiunii îl reprezintă râul Argeş, localitatea Adunaţii-Copăceni
fiind situată pe malul drept al acestuia.
Râul Argeş este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350
km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 km2. izvorăşte din partea central-vestică a
culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra.
Buda – izvorul principal al sistemului hidrografic Argeş - izvorăşte de sub vârful Arpaşu
Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar Capra izvorăşte din lacul glaciar Capra,
aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluenţa Buda cu Capra a fost constituit barajul
Vidraru. De la izvor şi până la municipiul Piteşti, Argeş are o direcţie de curgere N-S, drenând
mai întâi pantele sudice ale Munţilor Făgăraş, străbate apoi Muscelele Argeşului şi Dealurile
Argeşului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Candesti (in E), intră în
câmpie, unde udă multe subunităţi din Câmpia Română.
Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieşirea din
zona piemontană şi 73 mc/s la vărsare.
3.4. Consideraţii climatice
In zona Ilfov-Giurgiu clima este continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi se
caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vara la iarnă. Temperatura medie
anuală pentru ultimii 40 de ani este de 11,1 0C, minima înregistrată în această perioadă a fost de –
24,8 0C iar maxima de 43,5 0C. Media precipitaţiilor în ultimii 40 de ani a fost de 545,2 l/m2,
minima fiind de 302,6 l/m2 şi maxima de 739,9 l/m2.
Conform unor statistici in zona au fost înregistrate următoarele date:
- media anuală a temperaturii aerului: 10-11º C
- prima zi de îngheţ aparţine perioadei: 01.11 - 11.11
- ultima zi de îngheţ aparţine perioadei: 11.04 - 21.04
- numărul mediu de zile senine: 110-120 zile/an
- numărul de zile cu ninsoare este de: 20 – 25 zile/an
- numărul de zile cu strat de zăpadă este de: 40 – 60 zile/an
- media cantitaţilor anuale de precipitaţii atmosferice este de: 500-600mm/an
- direcţia, frecvenţa şi viteza medie a vânturilor sunt:
Est: viteza medie = 2m/s; frecvenţa 20%
Nord-Est: viteza medie = 2m/s; frecvenţa 15%
Vest: viteza medie = 1.8m/s; frecvenţa 13%.
Conform STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ a perimetrului studiat este de 0.80-0.90 m.
26
4. Prezentarea proiectului
4.1. Volumele componente ale proiectului
Prezentul volum face parte din documentatia in faza PT+CS+DE, a investitiei
“Alimentarea cu apă potabilă în localităţile Adunaţii-Copăceni, Dărăști-Vlașca, Varlaam,
Mogoșești din comuna Adunaţii-Copăceni, jud. Giurgiu”, cuprinzand volumele:
- Volumul I - Memoriu general reţele de conducte şi instalaţii hidromecanice;
- Volumul II - Documentaţie economica.
4.2. Căile de acces
Amplasamentul gospodăriei de apa este in satul Varlaam, comuna Adunaţii Copaceni, jug.
Giurgiu. Accesul la amplasamentul investiţiei proiectate din cadrul obiectivului se face din
DN5A, ce face legătura intre reşedinţa comunei Adunaţii-Copăceni de satul Gradistea din cadrul
comunei Comana.
4.3. Energie electrică, telefonie, alimentarea cu apă
Pentru organizarea de şantier, aceste necesităţi se vor rezolva în cadrul dotărilor existente
în cadrul gospodariei de apa.
4.4. Organizarea de şantier
Lucrarea este amplasată integral pe teritoriul comunei Adunţii-Copăceni, sat Varlaam ca
urmare antreprenorul, împreună cu beneficiarul vor stabili soluţia cea mai convenabilă pentru
rezolvarea problemelor specifice acestei lucrări, cum ar fi: sediul de şantier, cazarea personalului
de execuţie, depozite de materiale şi echipamente, etc.
4.5. Teste care cad în sarcina constructorului şi laboratoare de lucrări
Conform caietelor de sarcini, memoriilor tehnice şi a specificaţiilor producătorului
utilajelor si echipamentelor, a conductelor si cablurilor utilizate, vor fi respectate cotele şi pantele
de pozare a conductelor, calitatea îmbinărilor conductelor, calitatea betoanelor precum şi toate
celelalte lucrări anexe privitoare la obiectivul prezentat.
Materialele puse în operă vor fi verificate pe baza buletinelor de calitate emise de
producător, iar toate acestea trebuie să fie agrementate.
Constructorul are obligaţia să asigure pentru betoane şi terasamente şi alte categorii de
lucrări verificarea în laboratoare atestate, conform prevederilor din caietele de sarcini.
27
La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform
reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu
legislaţia U.E.
Vor fi folosite numai materiale în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997, cu
modificarile ulterioare şi a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale
agrementate pentru execuţia lucrărilor.
4.6. Trasarea lucrărilor
Pentru lucrările cuprinse în prezenta documentaţie, predarea amplasamentului se va face în
mod obligatoriu de către reprezentantul beneficiarului - Primaria comunei Adunaţii-Copăceni.
Trasarea lucrărilor se face prin măsurători topo şi pichetarea traseelor şi a obiectelor
conform planurilor întocmite. Amplasarea, respectiv trasarea în teren a lucrărilor, va fi executată
de constructor şi verificată de dirigintele de şantier.
4.7. Măsurarea lucrărilor executate
Se va face conform normelor în vigoare pe baza caietelor de sarcini şi a programului de
control elaborat de proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul. Lucrările efectiv
executate vor fi măsurate şi evidenţiate de constructor şi verificate de dirigintele de şantier, după
care vor fi înscrise în situaţiile de lucrări şi în final în cartea constructorului, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
4.8. Curăţenia pe şantier
Având în vedere că reţeaua de distribuţie este amplasată in apropierea drumului judetean
DJ 412, precizăm că este necesară o atenţie deosebită problemelor legate de: depozitarea
terasamentelor, executarea excavaţiilor şi acoperirea reţelelor noi. Tot din această situaţie rezultă
şi necesitatea stabilirii de măsuri pentru semnalizarea lucrărilor şi pentru evitarea situaţiilor care
pot conduce la accidente de circulaţie auto sau pietonală.
Curăţenia pe şantier cade în sarcina constructorului şi costul acesteia este cuprins în preţul
lucrărilor (ex: transportul pământului excavat, depozitarea în afara localităţii a terasamentelor în
exces în zone acceptate şi confirmate de beneficiar). O parte din activităţile de curăţenie în zona
punctelor de lucru revin în obligaţia angajaţilor şantierului.
28
4.9. Asistenţă medicală
Asistenţa medicală va fi asigurată utilizând serviciile sanitare pe baza prevederilor de
asigurări de sănătate. Constructorul va asigura un punct sanitar la punctul de lucru, conform
prevederilor legislative în vigoare.
4.10. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier
În perioada de execuţie trebuie asigurată protecţia împotriva factorilor ce pot afecta
calitatea lucrărilor. În ceea ce priveşte protejarea şi conservarea fiecărei categorii de lucrări
executate şi a celor în curs de execuţie se vor consulta cu atenţie atât caietele de sarcini pe
specialităţi, cuprinse în proiect cât şi specificaţiile furnizărilor.
4.11. Programele de execuţie a lucrărilor
Programele de execuţie, graficele de lucru, programele de măsurare ale lucrărilor, precum
şi programul de recepţie se întocmesc de către executant, pe baza Graficului General de Realizare
a Investiţiei şi sunt verificate şi semnate de dirigintele de şantier şi aprobate de către delegatul
împuternicit al beneficiarului.
Lucrările vor fi executate în ordinea stabilită în caietele de sarcini.
Materialele puse în operă vor fi verificate după buletinele de calitate emise de producători.
Pentru fiecare specialitate, în cadrul caietelor de sarcini, sunt expuse testele şi probele de
laborator care trebuie făcute de constructor.
4.12. Relaţiile dintre investitor şi executant
Relaţiile dintre investitor şi executant sunt stabilite prin „Contractul de antrepriză” încheiat
între cele doua identitati.
Întocmit, Verificat,
În numele echipei de proiectare
ing. Gabriela Ciocea ing. Nicolae Ştefan Mucica
29
SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
II. CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
(TERASAMENTE, CAMINE SI PLATFORME DIN BETON)
1. GENERALITĂŢI
1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini
Prezentul caiet de sarcini face parte integrantă din documentatia tehnica contractata pentru
executia Statiei de tratare a apei si are la baza prevederi specifice din Normativele tehnice
aprobate la nivel national: „Ghid de proiectare a constructiilor pentru tratarea apei in vederea
potabilizarii” – GP 087-03, aprobat prin OMTCT nr. 647/2003.
Prezentul caiet de sarcini se aplicã la realizarea terasamentelor pentru pozarea conductelor,
a caminelor, bazinelor de reactie si a platformei de beton destinata amplasarii containerelor
tehnologice componente ale statiei de tratare apa.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie sã fie îndeplinite la realizarea acestor lucrări şi
controlul calitãţii materialelor şi a lucrãrilor executate conform prevederilor proiectului de
execuţie.
1.2. Programul de execuţie
Conform proiectului tehnic si detaliilor de executie urmeaza a fi realizate urmatoarele:
Terasamente pentru pozarea de conducte din PEID si PVC, pentru reteaua de apa si
de apa uzata aferente statiei de tratare,
Terasamente pentru executia de camine pentru cele doua retele de apa,
Terasamente pentru platforma de montaj a statiei de tratare si pentru pozarea
bazinelor de reactie ale statiei,
Executia platformei betonate destinate montajului statiei de tratare a apei, avand
dimensiunile: L = 9.3 m; l = 12.3 m; grosimea de 20 cm (plansa PM1).
Lucrările se vor executa în conformitate cu graficul de execuţie aprobat de investitor,
grafic pe care antreprenorul îl prezintă spre acceptare investitorului cu ordinea tehnologică a
execuţiei, pentru fiecare obiect în parte.
30
1.3. Modificări de proiect
Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul consultantului, investitorului şi al
proiectantului.
Dacă investitorul cere o lucrare care nu este prevăzută în contract, atunci antreprenorul are
dreptul la o plată suplimentară, cu menţiunea că acesta trebuie să fi fost convenita cu investitorul
din toate punctele de vedere, inclusiv asupra preţului, înainte de începerea lucrării respective.
1.4. Borne şi cote de nivel
Investitorul are obligaţia de a preda în scris bornele de nivelment în imediata apropriere a
şantierului, poziţia acestora şi valoarea cotelor de nivel.
Antreprenorul are obligaţia să verifice valoarea cotelor de nivel şi să facă cunoscut
investitorului, în scris, cazul în care se constată erori. De asemenea pentru verificarea trasării de
către proiectant, antreprenorul trebuie să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele
sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.
1.5. Împrejmuirea şantierului
Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţie antreprenorului suprafaţa de teren
necesară activităţii de şantier, liberă de orice obligaţii având datoria de a fixa limitele acesteia.
Antreprenorul are obligaţia de a împrejmui provizoriu teritoriul şantierului, pe durata
derulării contractului, pentru a-l proteja de accesul altor persoane, de circulaţia rutieră sau de
eventuale animale.
Împrejmuirea va avea de regulă o singură poartă de acces în incintă, în scopul asigurării
unui control eficient asupra circulaţiei în şantier.
În cazuri bine justificate se admite şi existenţa unei a doua intrări.
Antreprenorul este obligat să amenajeze parapeţi în jurul tuturor tranşeelor şi excavaţiilor
deschise, să construiască podeţe provizorii, acolo unde se iveşte necesitatea, pentru a evita
accidentele de muncă şi pentru a permite accesul personalului de lucru de fiecare parte a
şanţurilor.
În cazul că antreprenorul are nevoie de spaţiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea
materialelor, în scopul aducerii la îndeplinire a contractului, va întreprinde demersuri proprii, de
comun acord cu investitorul, acesta din urmă suportând toate cheltuielile şi taxele pentru folosirea
temporară a acestor terenuri.
31
Dacă antreprenorul constată o întârziere în preluarea terenului şi suportă cheltuieli
suplimentare din cauza investitorului, la cerere, investitorul îi va acorda o prelungire a duratei de
execuţie a lucrărilor şi va acoperi cheltuielile suplimentare.
Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru încălcarea sau deteriorarea drumurilor
de acces sau a reţelelor de utilităţi, a terenurilor limitrofe, prin depozitarea de pământ, materiale
sau alte obiecte, precum şi ca urmare a unor îngrădiri sau limitări din vina proprie.
Incinta împrejmuită a staţiei de tratare din cadrul gospodariei de apa Varlaam se consideră
zonă de protecţie sanitară severă a obiectivului. Zona împrejmuită cuprinde intreaga suprafata pe
care urmeaza a se realiza obiectele proiectate. Împrejmuirea se va marca şi inscripţiona conform
legislaţiei în vigoare.
1.6. Trasarea lucrărilor
Investitorul are obligaţia de a materializa pe şantier axele principale ale bazei de trasare a
obiectelor.
Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcţie de axele principale ale
bazei de trasare.
Antreprenorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de
investitor.
Trasarea lucrărilor va fi verificată de consultant, în care scop antreprenorul este obligat să
protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele folosite la trasarea lucrărilor.
După verificarea trasării lucrărilor de către consultant, antreprenorul va pregăti un desen
pentru a fi anexat la cartea construcţiei .
1.7. Acte normative obligatorii
In cap. 7 - MĂSURI DE SECURITATE A MUNCII ŞI PAZĂ CONTRA INCENDIILOR
- sunt arătate actele normative ce trebuie respectate in procesul de organizare si executie a
lucrarilor de constructii si montaj utilaje si conducte.
În afara de actele normative menţionate mai sus, antreprenorul va trebui să obţină si
instructiuni de montaj de la furnizorii de materiale si utilaje, pe care trebuie sa le respecte cu
strictete.
De precizat ca in cadrul executiei acestui proiect trebuie utilizate materiale, echipamente si
utilaje care au fost agrementate in conformitate cu HG nr. 766/1997, cu modificarile ulterioare.
32
1.8. Mostre de materiale
Materialele trebuie să fie de calitatea prescrisă de documentaţiile de execuţie şi în
conformitate cu prevederile actelor normative, urmând să fie supuse la diverse probe atunci când
investitorul sau consultantul le solicită.
Dacă investitorul sau consultantul comandă testări neprevăzute în documentaţie, atunci
costul acestora va fi suportat de investitor.
Probele neprevăzute şi comandate de investitor pentru verificarea unor lucrări sau
materiale puse în operă, vor fi suportate de antreprenor dacă se dovedeşte că materialele nu sunt
corespunzătoare calitativ. În caz contrar investitorul va suporta aceste cheltuieli.
În cazul în care loturile de materiale (oţel beton, beton, aditivi, elemente prefabricate, etc)
nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se
va interzice sau sista imediat utilizarea lor şi se vor sesiza de urgenţă: investitorul, furnizorul şi
proiectantul.
Testarea calitativă a probelor este o activitate ce este organizată de antreprenor, fie în
laboratoare proprii, dotate corespunzător, fie în laboratoare specializate, pe bază de plată.
Testarea materialelor va fi astfel organizată de antreprenor încât să se evite întârzierile în
programul de lucru.
1.9. Relaţiile cu alţi antreprenori
In cadrul proiectului urmeaza a se executa lucrari din diferite domenii: terasamente,
constructii, instalatii hidrotehnice, instalatii electrice si de automatizare. In aceasta situatie
antreprenorul general este obligat să asigure toate condiţiile pentru activitatea celorlalţi
antreprenori, fie a subantreprenorilor, fie a antreprenorilor angajaţi direct de investitor, pentru
realizarea lucrărilor din incinta şantierului sau pentru lucrări adiacente acestuia.
Antreprenorul general va asigura acces adecvat şi spaţiu de lucru în conformitate cu
dispoziţiile consultantului.
Antreprenorul general va ţine seama în devizul ofertă că lucrările menţionate mai sus să fie
incluse sub formă de costuri suplimentare.
Antreprenorul general sau antreprenorul este răspunzător faţă de investitor pentru
respectarea de către subantreprenorii săi a prevederilor legale şi profesionale.
Partenerii de contract răspund fiecare pentru greşelile proprii.
Dacă în cursul derulării contractului se produce o daună unei terţe părţi, atunci părţile
contractuale răspund solidar, după gradul de vinovăţie al fiecărui partener, dacă în clauzele
contractului nu s-a prevăzut altfel.
33
Litigiile dintre părţile contractului sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în raza căreia
se situează lucrarea respectivă.
Litigiile născute din raporturile contractuale pot fi soluţionate şi prin arbitraj, dacă părţile
în litigiu convin astfel, arbitrii trebuind să fie aleşi de părţi de comun acord.
1.10. Cazarea lucrătorilor
Antreprenorul se va îngriji să asigure pe şantier cazarea lucrătorilor nelocalnici, şi
transportul local pentru restul personalului din şantier.
Antreprenorul este obligat să asigure cantina şi sala de mese pentru întreg personalul din
şantier.
Dormitoarele vor fi ventilate şi iluminate în mod corespunzător.
Colonia de lucrători va fi dotată cu racorduri de apă potabilă, amenajându-se WC-uri
temporare legate la reţeaua de canalizare, sau dotate cu fose metalice, vidanjabile.
Toată tabăra va fi întreţinută zilnic în stare de curăţenie, în conformitate cu normele
organelor sanitare.
1.11. Postul sanitar de prim ajutor
Antreprenorul va organiza, furniza şi întreţine, în locuri uşor accesibile, atât pe şantier cât
şi în colonia de lucrători, posturi sanitare de prim ajutor, pe toată durata contractului.
Dotarea şi încadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conformă cu specificul
lucrărilor şi cu prevederile normelor sanitare pentru şantierele de construcţii.
1.12. Clădirile provizorii de şantier
Antreprenorul va supune consultantului spre verificare, iar investitorului spre aprobare,
detalii cu birourile, dormitoarele, depozitele, etc, temporare, propuse in cadrul organizarii de
santier, înainte de atacarea construirii acestor clădiri.
Toate aceste construcţii vor fi întreţinute pe cheltuiala exclusivă a antreprenorului.
1.12.1. Biroul pentru dirigintele de şantier
a) Antreprenorul va asigura o încăpere de minimum 16 mp, dotată cu rafturi şi dulapuri
pentru depozitarea proiectelor şi a corespondentei de lucru. De asemenea încăperea care
deserveşte pe diriginte şi pe consultant, va fi dotată cu 2 birouri, 2 mese şi cca. 6 scaune, pentru a
se crea condiţii corespunzătoare unei activităţi tehnice de verificare şi control.
34
b) Acest birou va mai fi dotat cu două rânduri de echipamente complete (cască, salopetă şi
cizme de cauciuc) pentru a fi utilizate de diriginte şi consultant.
c) Întreţinerea curăţeniei şi costul iluminatului pe întreaga durată a şantierului privesc pe
antreprenor.
1.12.2. Biroul personalului tehnic al şantierului
Antreprenorul va asigura o încăpere de minimum 20 mp dotată cu dulapuri, rafturi, mese şi
scaune pentru depozitarea proiectelor, întinderea planurilor şi păstrarea actelor şantierului.
În acest spaţiu conducătorul lucrării va convoca personalul de producţie al şantierului în
vederea explicării tehnologiilor de lucru, a măsurilor pentru realizarea contractului sau şedinţelor
cu factorii interesaţi în finalizarea lucrărilor.
1.12.3. Alte clădiri şi construcţii
Şantierul va organiza:
a) Spaţii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru;
b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmează să fie introduse în lucrări;
c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor
şi ale pământului, atunci când proiectantul prevede lucrări pentru îmbunătăţirea terenului de
fundare.
Laboratoarele vor cuprinde în principiu 2 încăperi, din care una pentru laboratorul propriu
zis, echipat cu aparatură, cealaltă fiind destinat depozitării probelor prelevate sau probelor martor.
Personalul care se va încadra in laboratoarele precizate la aliniatele b) şi c), va avea
specialitatea respectivă atestată şi va trebui să emită acte oficiale cu privire la testările efectuate.
In cazul in care santierul nu are organizate laboratoarele mentionate atunci trebuie sa
foloseasca terte laboratoare, laboratoare atestate de institutiile competente.
1.13. Curăţenia şantierului
Pe toată durata şantierului, incinta acestuia, construcţiile de organizare, cât şi acelea care
fac parte din contract, vor fi ţinute în mod permanent în stare de curăţenie.
Antreprenorul este obligat să respecte toate reglementările aplicabile emise de poliţie şi de
administratia comunala, etc. în scopul asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor.
35
1.14. Materiale rezultate din excavaţii şi demolări
Antreprenorul nu are voie să vândă nici un material rezultat din excavaţii, demolări sau
alte lucrări asemenea, executate pe şantierul său decât numai cu AUTORIZAŢIA SCRISĂ A
INVESTITORULUI.
Refolosirea oricărui astfel de material, în lucrările contractate, trebuie să aibă
APROBAREA PREALABILĂ A CONSULTANTULUI.
1.15. Inspecţia consultantului şi a investitorului
Antreprenorul este obligat să asigure accesul şi toate facilităţile pentru consultant şi
investitor, sau reprezentanţilor acestora, pentru ca ei să-şi îndeplinească în mod corespunzător
inspecţia pe şantier, ori de câte ori aceştia o solicită, în timpul derulării contractului.
Consultantul si investitorul vor notifica antreprenorului ziua şi ora când intenţionează să
efectueze inspecţia lucrărilor în perioada de garanţie.
Antreprenorul este obligat să fie reprezentat la inspecţie, la data şi ora notificată, de un
reprezentant autorizat, cu răspundere pentru măsurile care urmează să fie luate.
Orice notificare se consideră că este făcută în momentul în care reprezentantul
investitorului sau consultantului depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisă, pe care acesta
notează de primire, marcând inclusiv data, pe copia notei.
1.16. Tăierea şi demolarea lucrărilor existente
Acolo unde sunt lucrări existente care trebuie demolate parţial sau total, antreprenorul se
va asigura că demolarea sau tăierea este făcută în aşa fel încât să nu aducă nici o stricăciune
structurilor adiacente.
Înaintea începerii demolării, antreprenorul va depune spre aprobare consultantului metoda
pe care şi-o propune să o folosească.
Nici o lucrare nu va fi permisă în acest sens până când nu s-a obţinut aprobarea scrisă a
consultantului.
1.17. Structura de organizare a şantierului
Antreprenorul este obligat să asigure o structură de organizare care cuprinde personal
calificat, cu experienţă şi suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea
riguroasă a programului de construcţii şi a prevederilor contractului.
Antreprenorul, în organizarea de şantier propusă, va arăta structura personalului, cu toate
detaliile profesionale ale fiecărui post, ca: vârstă, calificare, experienţă, specializare, etc. De
36
precizat ca pentru toate persoanele care lucreaza in santier Antreprenorul raspunde in legatura cu
respectarea legislatiei muncii in vigoare.
Antreprenorul trebuie să comunice investitorului numele ”RESPONSABILULUI
TEHNIC”, care trebuie să fie atestat tehnico-profesional, şi care va supraveghea lucrările din
partea antreprenorului.
Personalul care alcătuieşte conducerea şantierului va fi numeric dimensionat în funcţie de
amplasarea şi complexitatea lucrării, având experienţa şi cunoştinţele necesare.
Între îndatoririle conducerii şantierului vor fi incluse următoarele:
a) Pregătirea planificării, a programelor de lucru şi a relaţiilor cu autorităţile publice;
b) Supravegherea continuă a lucrărilor şi anticiparea factorilor care sunt posibili să
afecteze derularea în timp a contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificării din cauze accidentale;
d) Aprecierea continuă a metodelor de lucru şi efectul lor asupra eficienţei îndeplinirii
contractului;
e) Planificarea anticipată pentru necesarul de resurse, luându-se în considerare posibilele
lipsuri şi întârzieri în ajungerea pe şantier a materialelor şi găsirea de soluţii pentru a se evita
stagnările cauzate din aceste motive;
f) Culegerea şi prelucrarea ultimelor informaţii de la întâlnirile de lucru dintre antreprenor
şi consultant;
g) Pregătirea rapoartelor lunare ce trebuie să fie înaintate consultantului de către
antreprenor.
h) Urmarirea respectarii tehnologiei de executie si gestionarea tuturor documentelor care
in final vor face parte din Cartea tehnica a constructiei.
1.18. Remedierea defectelor şi curăţenia pe şantier
Antreprenorul este obligat să refacă sau să remedieze orice lucrare sau parte de lucrare
necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.
Deasemeni antreprenorul trebuie să îndepărteze şi să înlocuiască materialele care sunt
calitativ necorespunzătoare.
Lucrările vor fi menţinute curate în permanenţă, eliberate de moloz sau de alte materiale.
Nu se va plăti nici o lucrare până când aceasta nu este terminată, în stare curată, iar
lucrările de remediere efectuate în mod complet.
37
Înainte de a se cere recepţia preliminară sau finală a lucrărilor sau a unei părţi din acestea,
antreprenorul trebuie să le inspecteze el însuşi ca să se convingă că ele sunt corespunzătoare, din
punct de vedere calitativ, pentru recepţie.
În cazul în care antreprenorul, la dispoziţia scrisă a consultantului, nu execută prevederile
mai sus precizate, investitorul are dreptul să angajeze şi să plătească altor antreprenori realizarea
acestor lucrări, cheltuielile aferente urmând a fi recuperate de către investitor de la antreprenor.
1.19. Fotografierea lucrărilor
Antreprenorul va face fotografii periodice care să ateste progresia lucrărilor, fotografii care
vor fi făcute pe cheltuiala sa.
Fotografierea va fi făcută de un fotograf profesionist pentru fiecare etapă a lucrărilor.
Antreprenorul va furniza consultantului câte două copii, format 105 x 150 mm din fiecare
fotografie, care vor servi pentru cartea construcţiei.
1.20. Curăţenia finală a şantierului
La terminarea lucrărilor antreprenorul va evacua de pe şantier toate utilajele de construcţii,
surplusul de materiale, ambalajele, deşeurile şi lucrările provizorii.
Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul verbal de recepţie finală nu va
fi semnat şi de consultant, care trebuie să ateste că lucrările au fost executate conform
contractului, caietului de sarcini şi dispoziţiilor consultantului.
2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
2.1. Generalităţi
Antreprenorul va face excavări si taluzări si va îndepărta materialele excavate după cum se
specifică aici, după cum se arată în desenele proiectului. Antreprenorul nu va începe lucrările de
terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranţă, îngrădirea cu parapete inclusiv
asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru oameni şi vehicule, iar pe timpul nopţii să fie
asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.
Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere normativele româneşti:
P10 –86 - Proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.
SR 11100-1:1993 - Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României.
STAS 3300/1; 2/1985 - Teren de fundare. Principii generale de calcul.
C169 –88 - Executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale.
38
C16 –84 - Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
OMSF nr. 508/2002, modificat cu HG nr. 355/2007; 1.169/2011 si HG nr. 1/2012,
referitor la supravegherea sanatatii lucratorilor.
2.2 Avizarea lucrărilor de terasamente
Înainte de a începe orice lucrări de acest fel la locul de montaj, antreprenorul va sesiza
şeful de proiect şi beneficiarul lucrării cu cel puţin 7 zile în scris înainte de data propusă.
2.3. Nivelul solului
Pentru scopul dat de specificaţie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaţa
solului înainte de începerea operaţiilor de lucrare a pământului, dar după curăţarea
amplasamentului şi îndepărtarea eventualelor lucrări de construcţii existente.
2.4. Extinderea excavaţiilor
Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabilă după părerea dirigintelui de şantier,
pentru construirea lucrării, cu consultarea planurilor de săpătură.
2.5. Excavarea materialului necorespunzător
Dacă antreprenorul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui
poate fi necorespunzător, el va informa imediat dirigintele de şantier, care va da instrucţiuni în
scris antreprenorului, asupra faptului ca materialul în cauză va fi tratat ca defectuos. Omiterea de
către şeful de proiect să dea instrucţiuni, nu va elibera antreprenorul de răspunderile pentru
defectele în lucrare dacă înaintea construirii antreprenorul nu a cerut în scris şefului de proiect
inspectarea fundaţiei descoperite.
2.6. Siguranţa excavării şi construcţii adiacente
Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor şi
drumurile şi construcţiile adiacente.
2.7. Alunecări, căderi si excavaţii în exces
Antreprenorul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale
excavaţiilor şi taluzărilor.
39
În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în
exces faţă de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii
trebuie înlăturat. Orice umplere adiţională ce poate fi cerută, se va face cu material excavat
selectat sau importat şi tasat cu aprobarea dată de şeful de proiect.
Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă de
dimensiunile specificate, care după opinia şefului de proiect şi dirigintelui de şantier pot afecta
stabilitatea solului pentru susţinerea lucrării, sau construcţiile, sau serviciile adiacente,
antreprenorul va umple golul cu beton clasa Bc 3,5.
2.8. Surpari de maluri
Avand in vedere ca sunt prevazute si sapaturi mai adanci de 1,5 m antreprenorul va lua
masuri de sprijinire a malurilor in vederea evitarii oricarui accident in timpul executiei.
2.9. Epuismente
Dacă nu se aprobă altfel, şi o astfel de aprobare se va da numai în circumstanţe
excepţionale, antreprenorul va menţine fiecare excavaţie de construcţie sau conducta, fără apă din
orice sursă, astfel încât lucrările vor fi construite în condiţii uscate.
Metoda de menţinere a excavaţiei fără apă, de epuizare şi îndepărtarea apei va fi supusă
aprobării şefului de proiect şi dirigintelui de şantier.
Antreprenorul se va asigura că există instalaţii de rezervă suficiente, tot timpul, pentru a se
evita orice întrerupere în continuitatea epuizării. Nu se va plăti separat pentru epuizare, şi costul
acestei activităţi se va considera inclusiv în tariful excavării pentru construcţie sau pentru
conducte sau în general în tarif.
În timpul funcţionării pompelor în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de
lucru să fie iluminată în mod corespunzător.
2.10. Umpluturi
Dacă nu se specifică altfel, sau se aprobă altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi
material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm.
Materialul de umplutură folosit la lucrări permanente, va fi ales şi fără bolovani, pietre
mari, fragmente de rocă si altele, mai mari de 50 mm dimensiune nominală, dacă nu se specifică
sau aprobă altfel.
După ce aprobarea conform condiţiilor contractului a fost dată de şeful de proiect pentru
începerea umplerii, operaţia va începe cu o întârziere minimă şi va continua până la terminarea
40
lucrării, în partea de lucrare pentru care este dată aprobarea. Nici o umplutură nu se va executa
până când nu se dă aprobarea şefului de proiect şi dirigintelui de şantier .
2.11. Compactarea umpluturilor
Compactarea manuală se va realiza în straturi ce nu vor depăşi 20 cm. Îndesarea se face cu
maiul de lemn.
Pentru restul umpluturii, compactarea se poate face cu îndesare cu bătător mecanic uşor
sau se poate introduce un buldozer, cilindru compresor sau alte echipamente de compactare,
asigurându-se realizarea gradului de compactare prevăzut conform STAS 2914 - 84.
Antreprenorul va uda materialul de umplere înainte şi în decursul tasării pentru obţinerea
gradului specificat de tasare.
2.12. Locul gropilor de împrumut
Antreprenorul va alege pentru sine locurile gropilor de împrumut în amplasament sau alte
zone, toate supuse aprobării scrise şefului de proiect şi investitorului.
2.13. Înlăturarea materialului în surplus
Antreprenorul va transporta si înlătura tot materialul excavat care nu este necesar pentru
lucrări. Locurile propuse de antreprenor pentru îndepărtarea sau depozitarea materialelor
excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobării şefului de proiect şi dirigintelui de
şantier.
2.14. Stânca sau beton masiv
Înainte de începerea excavării în stânca sau beton masiv, antreprenorul va demonstra
şefului de proiect şi dirigintelui de şantier, imposibilitatea de a excava fără a apela la unelte
percutante grele, ca sapa de tip percutant sau pene hidraulice.
Materialele, inclusiv betonul masiv, nu vor fi clasificate ca atare, decât cu aprobarea
şefului de proiect. Acordul şefului de proiect şi dirigintelui de şantier va fi supus limitărilor asupra
extinderii stâncii astfel clasificate şi extinderea excavării stâncii va fi determinată după
examinarea feţelor excavate. Excavaţiile unde s-a întâlnit stânca şi s-a clasificat ca atare, nu vor fi
rambleate înainte de examinarea feţelor excavate de către şeful de proiect, pentru a permite
determinarea extinderii excavării stâncii. Excavarea stâncii se va face folosind ciocanul pneumatic
hidraulic greu şi (sau) echipament de tăiere, sau orice alt echipament aprobat de şeful de proiect.
Excavarea stâncii cu folosirea explozivilor nu va fi permisă.
41
2.15. Localizarea şi susţinerea lucrărilor subterane
Înainte de excavările in spatiile amenajate din cadrul gospodariei de apa (alei, spatii verzi),
antreprenorul va obţine permisiunea investitorului.
În plus, antreprenorul va obţine toate informaţiile disponibile de la investitor, referitoare la
traseele altor conducte si cabluri pozate in amplasament.
Antreprenorul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucrării va lua
toate precauţiile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar
susţinute în decursul excavării.
Dacă şeful de proiect dă instrucţiuni, se va prevede suport permanent pentru serviciile care
traversează conductele. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor, atunci antreprenorul va
răspunde de legături cu autoritatea răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv.
Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparaţii fie prin asigurări, fie prin finanţe proprii.
Unde un serviciu sau o blocare este întâlnită de-a lungul traseului unei conducte, antreprenorul
trebuie să informeze şeful de proiect imediat de prezenţa ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul
serviciului sau blocării, dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul solului. Şeful de proiect va indica
acţiunea ce se va efectua.
3. LUCRARI DIN BETON ARMAT
3.1. Materiale pentru betoane
3.1.1. Cimenturi
Cimenturile pentru betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare în
România.
La prepararea betoanelor se va utiliza unul ciment corespunzator prevederilor din
standardul SR EN 197-1; 2; 11:2003-2011 ver.eng. referitoare la Ciment (Compoziţie, specificaţii
şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale).
Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie sã corespundã
prevederilor standardelor respective.
În timpul transportului de la fabricã la şantier (sau depozit intermediar), manipulãrii şi
depozitãrii pe şantier, cimentul va fi ferit de umezealã şi impurificãri cu corpuri strãine.
Depozitarea cimentului se face numai dupã constatarea existenţei certificatului de calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depãşi 45 zile de la data livrãrii de producãtor.
Cimentul rãmas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât dupã
verificarea stãrii de conservare a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.
42
Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mãrcii
respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzãtor.
Cimentul care se constata cã s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala executantului.
Controlul calitãţii cimentului si determinarea rezistentei mecanice a acestuia se face de
constructor în conformitate cu prevederile standardului SR EN 196-1 din 2006.
3.1.2. Agregate
Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc agregate conform standard SR EN*
13055-1,2/2003-04:
- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 mm;
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm;
sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 mm;
- piatrã spartã 8-25 sau 8-40 mm.
Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, nealterabile la aer, apã sau îngheţ; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sã fie inerte şi sã nu conducã la efecte dãunãtoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie sã fie aspru la pipãit.
Din punct de vedere al formei geometrice si al conţinutului de impuritãţi, agregatele -
granulele de pietriş sau piatrã spartã trebuie sã îndeplineascã condiţiile din standardele in vigoare.
Condiţii de admisibilitate Denumirea impuritãţii Nisip natural sau de
concasaj Pietriş sau piatrã spartã
Corpuri strãine - resturi animale sau vegetale, pãcurã, uleiuri
Nu se admit Nu se admit
Peliculã de argilã sau alt material aderent pe granulele agregatelor
Nu se admit Nu se admit
Micã, % , max. 1% - Cãrbune, %, max. 0,5 - Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) galbenã galbenã Argilã în bucãţi, %, max. 1% 0,25 Pãrţi levigabile, %, max. 2% 0,5 Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
43
Observatii: În cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în
nisip şi pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.
Sorturile de agregate trebuie sã fie caracterizate prin granulozitate continuã, iar conţinutul
în granule care trec, respectiv rãmân pe ciururile sau sitele ce delimiteazã sortul nu trebuie sã
depãşeascã 10%, dimensiunea maximã a granulelor ce rãmân pe ciurul superior nu trebuie sã
depãşeascã 1,5 d max.
Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi
constanta calitãţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupã ce analizele de
laborator au arãtat cã acestea sunt corespunzãtoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi pãstrate în condiţii care
sã le fereascã de impurificare.
Controlul calitãţii agregatelor de cãtre executant se face în conformitate cu prevederile
standardului mentionat.
Laboratorul executantului va ţine evidenţa calitãţii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- într-un registru rezultatele determinãrilor efectuate de laborator.
3.1.3. Apa
Apa utilizatã la prepararea betoanelor poate sã provinã din reţeaua publicã sau din alta
sursã, dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condiţiile tehnice prevãzute în standardul
SR EN 1008/2003.
Modelele de determinare sunt regelementate prin SR EN 1008/2003. Verificarea se va face
de cãtre un laborator de specialitate la începerea lucrãrilor.
În timpul utilizãrii pe şantier se va evita ca apa sã se polueze cu detergenţi, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
3.1.4. Oţel beton
Armãturile pentru beton armat (plansa CB2) se vor realiza din oţel beton cu profil neted
OL 37 (pentru parapete) şi din plase sudate (pentru alei) . Acest oţel trebuie sã îndeplineascã
condiţiile tehnice prevãzute în normative: SR 438-3:1998 si STAS 438/1-89, referitoare la
produse din otel, inclusiv plase sudate, pentru armarea betonului.
La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producãtor.
Oţelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii şi diametre.
44
Suprafeţele de stocare trebuie sã fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
Armãturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un
element sã nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulãrii.
Controlul calitãţii oţelului beton se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.
3.1.5. Controlul calităţii materialelor
Materialele aprovizionate pentru a fi puse in opera trebuie sa fie controlate si supuse
încercãrilor preliminare de informare şi încercãrilor de reţetã definitivã conform clauzelor tehnice
din standardele specifice.
Rezultatul acestor încercãri consemnate in buletine de analiza si procese-verbale trebui sã
fie conform specificaţiilor prevãzute în prezentul caiet de sarcini si sa fie pastrate pentru Cartea
tehnica.
Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în
afara şantierului prin grija reprezentantului calificat al beneficiarului.
Conform standardelor se vor face incercari referitoare la:
Materialul Încercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum pentru fiecare lot aprovizionat Ciment Timpul de prizã Rezistenţe mecanice la 2(7) zile
Rezistenţe mecanice la 28 zile Starea de conservare numai dacã s-a depasit termenul de depozitare sau
au întârziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabilã Humus Agregate Corpuri strãine, argilã în bucãţi, argilã aderentã, conţinut de carburanţi,
micã Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenţa la uzura cu maşina tip Los Angeles Apa Analiza chimica Otel beton Examinarea datelor din certificatul de calitate
45
4. MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR DE BETONARE
4.1. Pichetarea şi execuţia săpăturilor
Pichetarea lucrarilor consta în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor
lucrarilor precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de cãtre executant pe baza planurilor pe care le va respecta întocmai şi
se aprobă de cãtre reprezentantul calificat al beneficiarului consemnându-se în registrul de şantier.
Aceste activitati se fac pentru executia caminului de beton armat (plansa CB2) si a
platformei betonate destinate montajului statiei de tratare (plansa PM1).
4.2. Compoziţia şi utilizarea betoanelor
4.2.1. Clasificarea şi utilizarea betoanelor
Pentru realizarea caminului si platformei statiei de tratare se foloseste beton armat C12/15.
4.2.2. Compoziţia betoanelor
Compoziţia betoanelor este definitã de proporţia în volume a diverselor categorii de
agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei.
La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului de Practicã
pentru executarea lucrãrilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN 012-99” luând în
considerare:
- dozajul minim de ciment;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat;
- rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate.
4.2.3. Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în
malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse în betonierã în ordinea urmãtoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxãrii corespund urmãtoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticalã 10 tururi
46
- malaxor cu axa orizontalã 20 tururi
- betonierã cu axa orizontalã 20 tururi
- betonierã cu axa înclinatã 30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sã depãşeascã de 3 ori duratele minimale.
Utilajele de fabricaţie trebuie sã permitã mãsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele
toleranţelor stabilite.
Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobãrii reprezentantului
calificat al beneficiarului înainte de execuţie.
4.3. Cofraje
Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina executantului.
Cofrajele proiectate trebuie sã fie capabile sã suporte sarcinile şi suprasarcinile fãrã sã se
deformeze.
Toate cofrajele trebuie sã fie nivelate în toate punctele cu o toleranţã de +/- 1 cm.
Lãţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor pãrţi ale lucrãrii nu trebuie sã prezinte
reduceri mai mari de 5mm.
Scândurile sau panourile cu care se realizeazã cofrajele trebuie sã fie îmbinate la nivel şi
alãturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea
maximã admisã în planul unui parament între douã scânduri alãturate de 3mm.
4.4. Oţel pentru armături
Armãturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi montate în cofraj
(plansa CB2).
Barele lãsate în aşteptare între douã faze de betonare vor fi protejate împotriva oricãrei
deformaţii accidentale. Îndoirea şi îndreptarea barelor lãsate în aşteptare este interzisã.
Verificarea montãrii corecte a armãturii trebuie sã fie fãcutã de reprezentantul calificat al
beneficiarului sau de delegatul acestuia înainte de betonare. Reprezentantul calificat al
beneficiarului poate ordona ţinând seama de importanţa lucrãrii ca betonarea sã nu aibă loc decât
dupã aceastã verificare.
4.5. Punerea în operă a betonului
Betoanele curente sunt puse în operã prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor
caietului de sarcini speciale.
47
Betonul trebuie pus în operã înainte de a începe priza, reprezentantul calificat al
beneficiarului va fixa un interval maxim de timp pentru punerea în operã a betonului dupã
fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operã în intervalul stabilit sau la care se va dovedi
cã a început priza, va fi îndepãrtat din şantier.
Betonul trebuie sã fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operã. Dacã în timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate sã fie amestecat manual la locul de folosire înainte de
turnare.
La reluarea betonãrii, suprafaţa betonului întãrit este ciupitã dacã este cazul şi bine
curãţatã. Suprafaţa este abundent udatã astfel ca vechiul beton sã fie saturat înainte de a fi pus în
contact cu betonul proaspãt.
Reprezentantul calificat al beneficiarului va stabili ţinând seama de situaţia lucrãrilor, de
grosimea lor şi natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisã
sau nu este autorizatã decât sub rezerva folosirii mijloacelor şi procedeelor care previn degradãrile
de îngheţ.
Aceste mijloace trebuie sã menţinã în toate punctele betonului o temperaturã de cel puţin
+10° timp de 72 de ore.
Când este posibil sã se reia turnarea betonului întreruptã datoritã frigului va trebui, în
prealabil, sã se demoleze betonul deteriorat.
Executantul va trebui sã ia mãsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul
primelor ore sã nu depãşeascã 35°C. Un numãr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în
acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sã depãşeascã 40°C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea încãlzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protecţia betonului proaspãt turnat împotriva insolaţiei.
Dacã aceste precauţiuni nu permit sã se menţinã temperatura betonului sub 35°,
reprezentantul calificat al beneficiarului va întrerupe betonarea.
Dupã terminarea prizei, suprafeţele de beton se trateazã prin stropire cu apã. reprezentantul
calificat al beneficiarului va stabili durata tratãrii pentru fiecare parte a lucrãrii în funcţie de
calitatea betonului şi condiţiile climatice.
4.6. Încercarea şi controlul betoanelor
În scopul de a verifica corectitudinea fabricãrii betonului, reprezentantul calificat al
beneficiarului poate, în orice moment, sã ordone încercãri de control.
48
Pentru controlul rezistenţelor la lucrãrile cu cantitãţi importante de betoane, va fi prelevat,
pentru fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonierã sau din malaxor şi de fiecare
datã când reprezentantul calificat al beneficiarului o va considera necesar, un numar de probe, in
conformitate cu prevederile SR EN 12390-6/2002, SR 3518-2009 în vederea urmãtoarelor
încercãri:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- întindere 3 3
Dacã încercãrile la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzãtoare
acestei vârste reprezentantul calificat al beneficiarului va trebui sã opreascã lucrãrile de betonare,
convenindu-se pentru ameliorarea calitãţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele
şi altele) şi de a proceda la o nouã încercare de a relua lucrãrile de betonare.
Rãmâne la latitudinea reprezentantului calificat al beneficiarului de a decide dacã, ţinând
seama de rezultatele obţinute, de destinaţia lucrãrii şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele
de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executatã poate sã fie acceptatã, trebuie sã fie
modificatã sau consolidatã. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau pãrţi de lucrare în
cauzã, cu o refacere la un cost total care poate sã atingã 20%.
Dacã rezistenţele obţinute la 28 zile sunt neacceptabile, reprezentantul beneficiarului va
putea sa dispuna demolarea si refacera lucrarii în cauzã pe cheltuiala Executantului.
Consistenţa betoanelor va fi mãsuratã cu conul lui Abrams. Ea va trebui sã se situeze între
0,8-1,0 din tasarea obţinutã cu betonul de probã corespunzãtor. În caz contrar cantitatea de apã va
fi modificatã pentru a reveni la tasarea de referinţã.
Încercarea va putea fi repetatã ori de câte ori reprezentantul calificat al beneficiarului o va
considera necesar.
4.7. Incercari de control de receptie
Încercãrile de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele
lucrãrii, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrãrii, în condiţiile precizate în standard. In
vederea receptiei se fac incercarile si controalele:
Denumirea lucrãrii Natura încercãrii - Studiul compoziţiei Betoane > C 8/10 - Încercãri la compresiune - Încercãri la întindere
49
Denumirea lucrãrii Natura încercãrii Cofraje - Controlul dimensiunilor de amplasare şi soliditate Armãturã - Controlul poziţiei armãturilor Lucrãri executate din beton sau - Controlul dimensiunilor şii încadrãrii în toleranţe zidãrie din piatrã brutã sau bolovani - Controlul corectãrii finisãrii a feţei vãzute Lucrãri de - Amplasamentul lucrãrilor protejare a şanţurilor rigolelor - Dimensiunile şi calitatea lucrãrilor şi casiurilor - Profilul longitudinal secţiunea şi grosimea protejãrii
5. EXECUTAREA CĂMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT
In cadrul acestei lucrari se va executa un camin pentru racordarea statiei de tratare la
gospodaria de apa existenta.
Se vor respecta normele de turnare a betoanelor marca lor, ca şi a armăturilor (marca,
diametrul şi poziţia de montaj) date în proiecte. Se va face vibrarea betoanelor conform normelor.
Se vor respecta cu stricteţe cotele prevăzute în proiect pentru poziţia vanelor din cămine, a
pieselor de trecere prin pereţi, a coşului de acces, a ramei şi capacului de fontă la cotele
carosabilului, în conformitate cu soluţiile din proiect.
Treptele de acces se vor executa conform proiectului.
Finisajele interioare şi izolaţiile exterioare (hidrofuge) se vor executa în funcţie de terenul
de fundare şi soluţiile prevăzute.
Se va verifica manevrabilitatea uşoară a vanelor de închidere, existenţa roţilor de manevră;
toate piesele metalice din cămin se vor vopsi anticoroziv.
Aducerea la cota terenului amenajat sau a drumului a ramelor şi capacelor din fontă a
căminelor carosabile.
6. RECEPŢIA LUCRÃRILOR
Lucrãrile vor fi supuse de regulã unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo
unde sunt lucrãri ascunse, care necesitã sã fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la
faza urmãtoare de lucru vor fi supuse şi recepţiei pe fazã de execuţie.
Recepţia pe fiecare fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează atunci când toate
lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate.
50
6.1. Recepţia pe faze
În cadrul recepţiei pe fazã (de lucrãri ascunse) se va verifica dacã partea de lucrare ce se
recepţioneazã s-a executat conform proiectului şi atestã condiţiile impuse de documentaţia de
execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
În urma verificãrilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmã
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat urmãtoare.
Recepţia pe fazã se efectueazã de cãtre reprezentantul calificat al beneficiarului şi
eecutant, documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartã ambele semnãturi.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la urmãtoarele momente ale lucrãrii:
- trasarea;
- executarea cofrajului;
- montarea armãturii ;
- turnarea betonului.
6.2. Recepţia preliminară
La terminarea lucrãrilor sau a unor pãrţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei
preliminare a lucrãrilor verificându-se:
- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi ale proiectului de execuţie;
- daca verificãrile prevãzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;
- dacã au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;
- condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatãrile consemnate în cursul
execuţiei de cãtre organele de control (reprezentantul calificat al beneficiarului).
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminarã şi în care se
consemneazã eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandãri cu
privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţã de prevederile
przentului caiet de sarcini.
6.3. Recepţia finală
La recepţia finalã a lucrãrilor se analiza urmatoarele documente:.
constatările beneficiarului şi proiectantului în legătură cu realizarea eventualelor
remedieri şi completări prevăzute la recepţia preliminară.
Recepţia preliminară si la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, se realizeaza in
conformitate cu prevederile Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94, modificata cu HG nr. 940/2006 si 1303/2007.
51
7. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR
Precizam in primul rand necesitatea organizarii activitatii in conformitate cu prevedrile
Planului rezultat din prevederile Legii nr. 319/2006 – privind sanatatea si securitatea muncii si
Hotararile de Guvern pentru aplicarea acestor norme functie de specificul lucrarilor.
Executantii trebuie sa adapteze prevederile Planului de securitate, care face din proiect, la
toate conditiile concrete din santier.
Foarte important: la deschiderea lucrărilor, şeful de şantier şi după caz şefii de lot, de
brigăzi sau de echipe, nu vor începe lucrul până nu vor dispune de documentaţia completă
compusă din toate actele normative în vigoare privind tehnica securităţii muncii şi paza contra
incendiilor.
Nici un inginer, tehnician sau muncitor nu vor fi puşi în activitate decât după prelucrarea
corespunzătoare a acestor norme şi măsuri şi până când nu se vor încheia actele doveditoare
privind aceste prelucrări sub semnătura celui prelucrat.
Dupa preluarea amplasamentului, inainte de inceperea lucrarilor de baza, antreprenorul va
executa semnalizarea santierului in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
În continuare se dau măsurile generale specifice, care nu sunt limitative şi nu absolvă pe
cei indicaţi mai sus de răspunderea lor dacă nu vor lua măsurile indicate mai sus şi în continuare.
7.1. Măsuri de securitatea muncii
În scopul prevenirii unor accidente de muncă, în perioada de execuţie a lucrarilor de
constructii, montaj si instalatii pentru statia de tratare apa, este necesar să fie luate următoarele
măsuri minime de tehnică a securităţii muncii.
- norme specifice lucrarilor de terasamente si constructii din beton armat,
- masuri de evitare a situatiilor de intrare accidentala a unor persoane straine in zona de
lucru,
- masuri pentru semnalizarea zonelor in care se fac santuri sau sapaturi pentru fundatii,
- masuri pentru evitarea accesului persoanelor in apropierea locului in care se descarca
containerele cu componentele statiei de tratare, materiale si beton,
- asigurarea in santier a unui minim din echipamentele si materialele:
- Truse sanitare;
- Apă pentru băut - din surse verificate pentru apa potabilă;
Ca echipament de protecţie vor fi asigurate:
- Cizme de cauciuc;
- Scurte impermeabile;
52
- Mănuşi de protecţie;
- Căşti de protecţie;
- Ochelari de protecţie;
- Centuri de siguranţă.
Ca echipament de lucru în raport de condiţiile climatice şi de gradul de periculozitate vor
fi procurate: salopete de doc, cizme vătuite, etc.
Pentru evitarea accidentelor de muncă vor fi luate măsuri de:
- instruirea personalului pentru protecţia muncii, încheind acte doveditoare;
- montarea indicatoarelor de avertizare;
- afişarea măsurilor specifice de protecţie a muncii;
- distribuirea de broşuri cu caracter de protecţie a muncii;
- în timpul când săpăturile rămân descoperite, conducătorul tehnic trebuie să cerceteze
sistematic starea taluzurilor şi eventualele apariţii de crăpături la marginea superioară;
- la utilaje, starea cablurilor de ridicare va fi controlată zilnic înainte de începerea
lucrului; prinderea cablului se va face cu ajutorul bridelor; se interzic legăturile
improvizate cu sârmă sau cârlige necorespunzătoare. Se vor respecta instrucţiunile
pentru manipulare, transportul şi punerea în operă a tuburilor şi a prefabricatelor din
beton, în general a tuturor pieselor grele.
Se va acorda o atenţie deosebită la mutarea de la locul de muncă a utilajelor cu braţ înalt,
pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene.
Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere manuală a elementelor în mişcare,
precum şi alimentarea cu combustibili lichizi în timpul funcţionării.
Constructorul trebuie sa prelucreze si sa asigure toate conditiile materiale si de instruire
pentru respectarea norme de protectia muncii specifice santierelor de constructii - montaj.
Intre acestea subliniem:
- operatiuni de incarcare, descarcare, manipulare, transportul si depozitarea
materialelor;
- exploatarea utilajelor specifice lucrului in constructii;
- protectia personalului impotriva electrocutarii si a fenomenelor naturale, pe
timpul desfasurarii activitatilor din santier.
Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor
acte normative în vigoare:
Legea 319/2006 – securitatea şi sănătatea în muncă,
53
HG nr. 300/2006, modif. cu HG nr. 601/2007 - Cerinţe minime de securitate şi
sănătate – şantiere,
HG nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă,
HG nr.1.048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie in muncă,
HG nr. 1.091/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă,
HG nr. 1.425/2006 - Norme de aplicare a L 319/2006 – securitatea şi sănătatea în
muncă,
Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare, costul
acestora fiind inclus în sarcina antreprenorului, nefiind cuprinse în prezentul proiect.
Tronsoanele deschise spre executare vor fi iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent că
lucrul se desfăşoară pe timp de noapte sau zi.
Măsurile de protecţie a muncii arătate mai sus nu sunt limitative, urmând a se face
precizări în legătură cu problemele specifice imediat după începerea execuţiei, când vor fi
cunoscute maşinile, utilajele şi materialele din dotarea executantului căruia i se încredinţează
lucrarea şi normele de protecţie a muncii care între timp vor intra în vigoare.
7.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor
Măsurile de pază contra incendiilor vor avea în vedere Normele generale de protecţie
împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor precum şi alte acte
normative care se impun pentru prevenirea incendiilor.
Principalele măsuri care se impun la locul de muncă sunt:
- afişarea prevederilor măsurilor pentru prevenirea incendiilor;
- dotarea cu: extinctoare cu spumă, ladă cu nisip, găleţi de tablă, lopeţi şi cazmale,
târnăcoape, felinare.
Sumele necesare pentru măsurile de mai sus trebuie incluse în valoarea lucrărilor, care se
execută de către constructor.
Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor
acte normative în vigoare :
Legea 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor,
OMAI nr. 163/2007 - norme generale de aparare impotriva incendiilor.
54
8. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor
Programul de urmărire a lucrărilor este prezentat anexat.
9. Listele de cantităţi de lucrări
În conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectului tehnic,
listele sunt prezentate in Documentatia confidentiala – volumul XV.
10. Standarde si normative de referinta
Prezentul volum are anexat o lista cu principalele acte normative legale si tehnice pe care
executantii sunt obligati sa le respecte.
55
SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
III. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR
HIDROMECANICE
1. Generalităţi
Prezentul caiet de sarcini pentru execuţia şi montajul instalaţiilor hidromecanice aferente
Statiei de tratare a apei din cadrul sistemului Alimentarea cu apă potabilă în localităţile
Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-Vlasca, Varlaam, Mogoşeşti din comuna Adunaţii-Copăceni, judeţul
Giurgiu şi conţine condiţiile tehnice de execuţie şi funcţionare ale lucrării şi principalele obligaţii
pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite, metodele de verificare pe
faze, tehnologii de realizare pe etape de execuţie, predare şi recepţie, cu respectarea normelor de
tehnica securităţii muncii, pentru realizarea prevederilor din documentaţie care asigură, în final, o
bună calitate a lucrărilor.
Documentaţia tehnică şi prezentul caiet de sarcini trebuie cunoscute în amănunt de către
constructor şi investitor, aceştia având obligaţia de a comunica proiectantului orice nepotrivire cu
realitatea din teren sau neconcordanţele apărute în timpul execuţiei.
Prevederile caietului de sarcini nu sunt limitative, conţinutul caietului de sarcini este în
concordanta cu regulamentele privind calitatea in constructii aprobate cu HG nr. 766/1997, modif.
prin: H.G. nr.675/2002 si H.G. nr.1.231/2008 si prevederile din „Ghid de proiectare pentru constructii si
instalatii de dezinfectare a apei” – GP 071-02.
2. Responsabilitatea părţilor contractante la execuţia lucrărilor
Investitorul (beneficiarul) are obligaţia să pună la dispoziţia antreprenorului, documentaţia
completă, cu toate autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege, după verificarea prealabilă a
corespondenţei între datele luate în considerare la elaborarea proiectului şi datele din teren.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor, investitorul trebuie să urmărească calitatea lucrărilor
executate, încheind documentele necesare specificate de lege, în vederea recepţiei definitive şi în
continuare a urmăririi în timp a lucrărilor.
Investitorul va sesiza proiectantul pentru orice nepotrivire cu proiectul.
Antreprenorul are obligaţia să respecte toate reglementările şi condiţiile asumate pentru
execuţia lucrărilor pe propria răspundere, conform datelor din proiect.
56
Antreprenorul va înştiinţa pe proiectant şi pe investitor de eventualele neconcordanţe,
solicitând din timp soluţiile de rezolvare.
Conţinutul prezentului caiet de sarcini ţine cont de prevederile legale existente la data
elaborării proiectului.
Orice altă prevedere apărută pe parcursul execuţiei şi obligatorie prin lege, cade în sarcina
antreprenorului, iar modul de aplicare se va stabili împreună cu ceilalţi factori implicaţi în
realizarea investiţiei.
Respectarea prevederilor din caietul de sarcini este obligatorie pentru antreprenor,
urmărirea pe şantier a modului de execuţie de către consultant şi investitor făcându-se pe baza
acestor prevederi.
Abaterile de execuţie din punct de vedere al gabaritelor pieselor şi al calităţii materialelor
folosite se vor remedia de către antreprenor, pe cheltuială proprie.
3. Descrierea lucrărilor
Descrierea lucrărilor este prezentată în primul parte a acestui volum si constau din:
Pozarea de conducte din PEID cu Dn = 110 mm pentru racordarea statiei de tratare
a apei la reteaua de apa din gospodaria de apa existenta,
Echiparea unui camin de racord cu trei robineti cu sertar din fonta,
Pozarea de conducte din PVC cu Dn = 250 mm pentru racordarea statiei de tratare
a apei la reteaua de canalizare a gospodariei de apa existenta, si echiparea canalizării cu 1
cămin prefabricat
4. Planşe care guvernează lucrarea
Conform borderoului de planşe.
5. Breviarul de calcul
Statia de tratare a apei proiectata urmeaza sa satisfaca parametrii tehnici stabiliti prin
proiectul de executie a sistemului de alimentare cu apa a comunei Adunatii-Copaceni, parametrii
prezentati in cadrul primei parti a acestui volum
57
6. Materiale folosite la realizarea lucrării
6.1. Tuburi şi piese din polietilenă
Conducta de alimentare a staţiei de tratare a apei si conducta de transfer a apei potabilizate
in rezervorul de acumulare a apei ce se distribuie consumatorilor, conducta de evacuare a apelor
uzate rezultate din operatii din interiorul statiei de tratare se vor realiza din tuburi PEID – PE
100, Pn 4, Pn 6.
Legătura între tuburile PEID de diametre diferite sau intercalarea armăturilor şi
confecţiilor metalice se face prin intermediul pieselor speciale din PEID, Pn 6 (conform listelor cu
cantităţi de lucrări).
Tuburile şi racordurile din PEID oferă avantaje utilizatorilor din domeniul lucrărilor de
alimentare cu apă faţă de materialele clasice (fontă, oţel):
- Durata mare in exploatare;
- Tuburile şi piesele din polietilenă se caracterizează prin greutate redusă,
elasticitate mare, rezistenţă chimică, proprietăţi termoplastice şi rezistenţă la
uzură prin abraziune;
- comportamentul bun al conductelor la presiuni înalte,
- uşurinţa la montaj, manevrare, transport şi depozitare, precum şi asigurarea unor
condiţii de bună funcţionare în timp.
Montajul şi execuţia lucrărilor pentru alimentare cu apă din tuburi de polietilenă este
obligatoriu să se facă de către unităţi de construcţii profilate pe astfel de lucrări şi dotat cu utilaje
şi personal specializat.
Pentru realizarea unor lucrări de calitate şi într-un timp optim, este necesară specializarea
personalului unităţii constructoare de către firma furnizoare de material, precum şi promovarea
utilajelor specifice indicate de firma furnizoare.
Unitatea de construcţii ce va asigura montajul, răspunde de alegerea corectă a procedeelor
tehnologice de execuţie în conformitate cu prescripţiile republicane de protecţie a muncii, precum
şi de calitatea execuţiei şi respectarea prescripţiilor impuse de furnizorul de polietilenă.
Firma furnizoare va fi aleasă în urma unei licitaţii pe bază de oferte concludente referitoare
la calitatea produselor si functie de preţuri.
Producătorii de tuburi şi piese speciale din polietilenă vor anexa specificaţii tehnice de
respectare a:
- ISO 9002 şi EM 29.002 - Standarde internaţionale pentru controlul calităţii
conductelor de PEID
58
- ISO 161 şi 3.609 - Dimensiuni şi abateri dimensionale admise.
- ISO 1.167 - Ţevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor.
Determinarea rezistenţei la presiunea interioară
- ISO 7.270 - Verificare aspect.
- ISO 12.162 - Clasificarea mărcilor uzuale de PEID.
- DIN 8.075 - Ţevi PEID, cerinţe de calitate, teste.
- ISO 5.208 - Verificarea la etanşeitate.
Diametrele nominale (Dn) specificate sunt diametre exterioare (De) ale ţevilor din
polietilenă de înaltă densitate, stabilite conform următoarei corespondenţe:
Conductele de PEID montate îngropat, vor fi astfel pozate încât să se realizeze protecţia
tubului împotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenţa unor corpuri dure la
periferia sa.
Înaintea pozării conductelor se va verifica dacă a fost corect executată nivelarea fundului
tranşeei în sens longitudinal, deoarece tubul trebuie să se sprijine continuu pe toată lungimea,
astfel încât să nu fie solicitat la încovoiere. Apoi se va aşterne un strat de nisip.
După pozarea conductei spaţiile libere rămase între tub şi peretele şanţului, precum şi
conducta, vor fi acoperite cu un strat de nisip, apoi se va acoperi cu pământ selecţionat (provenit
din săpătură) în straturi tasate de cca. 10 – 20 cm grosime fiecare. Umplerea trebuie efectuată într-
o singură direcţie şi pe cât posibil în timpul orelor dimineţii.
Umplutura peste conductă va fi compactată cu grijă, lăsând libere (neacoperite) îmbinările
pentru a putea executa cu uşurinţă operaţiile ulterioare de remediere. O pozare corectă a tuburilor
permite obţinerea celor mai bune rezultate în exploatare.
Manevrarea, transportul şi depozitarea tuburilor
Tuburile din polietilenă sunt relativ rigide, uşoare şi uşor de manevrat. De asemenea, sunt
robuste, rezistente la şocuri şi nu sunt casante la temperaturi normale. Este absolut obligatoriu ca
transportul tuburilor din polietilenă să se facă cu atenţie, pentru a fi ferite de lovituri şi zgârieturi.
Pentru manevrare şi ancorare este admisă numai folosirea de chingi din piele, cauciuc,
nailon sau polietilenă, interzicându-se folosirea lanţurilor sau cârligelor metalice în contact cu
materialul, evitându-se astfel alunecarea tuburilor din poziţia înclinată şi deteriorarea lor.
La încărcare şi descărcare, precum şi la alte diverse manipulări, tuburile nu vor fi aruncate,
iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tuburile din polietilenă se livrează şi se transportă orizontal, în pachete ambalate pentru
diametre Dn > 110 mm şi în colaci sau pe tamburi pentru Dn < 110 mm.
Tuburile din polietilenă cu Dn >110 mm se aşeza în stive cu înălţimea maximă de 1,5 m.
59
Se recomandă astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a împiedica intrarea
animalelor, pietrelor, pământului sau apei. Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile,
racordurile şi piesele din polietilenă se vor transporta acoperite cu prelate şi se vor depozita în
locuri acoperite sau magazii. Este obligatorie evitarea oricărui contact cu hidrocarburi (carburanţi,
uleiuri, etc). Depozitarea se va face pe suprafeţe orizontale, pentru păstrarea caracteristicilor
geometrice ale tuburilor, iar racordurile şi piesele se vor depozita în rafturi, pe sortimente şi
dimensiuni.
Temperatura recomandată pentru depozitare este între +50 C - +400 C, departe de orice
sursă de căldură.
La manipulare, transport şi depozitare este obligatorie respectarea următoarelor reguli:
- ridicarea şi nu târârea sau rostogolirea pe pământ sau pe obiecte dure;
- evitarea contactului cu piesele metalice ieşite în afară, cu protejarea părţilor metalice
ale vehiculului şi controlarea platformelor camioanelor şi a paleţilor de manevrare;
- împiedicarea aruncării de pietriş, gudroane sau fum asupra materialului în timpul
transportului;
- stocarea se va face pe suprafeţe plane amenajate, iar în cazul unei stocări de lungă
durată se va evita contactul direct cu solul.
Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din polietilenă este între +50 C - +300 C.
Atunci când sunt depăşite aceste temperaturi se iau măsuri speciale şi anume: între +50 C ÷
-50 C se asigură corturi încălzite, iar peste 300 C se feresc de razele soarelui.
Verificarea materialelor
Înainte de a fi montate, tuburile, racordurile şi piesele din polietilenă vor fi verificate
vizual şi dimensional.
La examinarea vizuală:
- tuburile trebuie să fie liniare;
- culoarea tuburilor să fie uniformă;
- suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără denivelări, necojită, fără fisuri,
arsuri, incluziuni sau zgârieturi;
- secţiunea transversală a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrică:
- abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor şi pieselor din polietilenă, la măsurarea
cu şublerul, se vor înscrie obligatoriu în normele DIN 8.075 şi ISO 12.162.
Toate tuburile racordurilor şi piesele din polietilenă necorespunzătoare vor fi refuzate la
recepţie şi nu se vor introduce în lucru.
60
Montarea tuburilor, pieselor şi accesoriilor pe şantier se va realiza astfel:
- controlul tuburilor, racordurilor şi accesoriilor înainte de montare, astfel încât acestea
să fie în stare perfectă;
- evitarea şocurilor;
- verificarea şi asigurarea ca aceste elemente să nu prezinte defecţiuni (fisuri, ovalizări);
- controlul ca în interiorul tuburilor să nu se afle corpuri străine;
Tuburile vor fi coborâte cu grijă în tranşee cu ajutorul utilajelor din dotare: macara,
lansator de tuburi.
În concluzie pentru cazurile curente de pozare se vor respecta următoarele reguli:
- realizarea tranşeii se face pe traseul, lăţimea, panta şi adâncimea prevăzută în proiect;
- fundul tranşeii trebuie să fie egal şi stabil, respectând panta şi adâncimea din proiect;
- la fundul tranşeii se realizează un pat de pozare cu o grosime de 150 mm;
- materialul patului de pozare va fi selectat cu grijă, folosindu-se numai material
granular;
- suprafaţa patului de pozare va fi continuă, netedă şi nu va conţine obiecte dure, pietre,
lemne sau particule prea mari de material;
- radierul tranşeii va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza în ondulaţii
largi (în plan orizontal), destinate să compenseze contractarea şi dilatarea conductei.
Îmbinarea tuburilor şi pieselor speciale din polietilenă de înaltă densitate se poate face prin
asamblări nedemontabile sau demontabile.
Asamblările demontabile se fac cu racorduri hibride realizate prin sudarea unui capăt de
flanşa de tub, în spatele căruia se introduce o flanşă OLZn, realizându-se îmbinarea tuburilor şi
pieselor PEID cu armături şi piese metalice.
Îmbinarea tuburilor şi racordurilor din polietilenă se va face prin sudură sau cu flanşe.
Îmbinarea prin sudură se va executa în două moduri:
- prin sudură cap la cap cu disc (oglindă) de rezistenţă (sudură prin fuziunea capetelor);
- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (manşoane).
Electrofuziunea se va realiza cel puţin semiautomat, cu ajutorul codificării, dar este
preferabil să se realizeze automat prin autoreglare.
Sudura manuală se va accepta numai în cazuri excepţionale şi cu acordul beneficiarului.
Indicele σ va fi acelaşi cu cel al conductelor de sudat.
Sudura cap la cap cu disc de rezistenţă, este un procedeu care constă în pregătirea, apoi
încălzirea pieselor de asamblat în zona de sudură la temperatura necesară şi din aplicarea asupra
61
acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel, sudura se realizează omogen şi fără aport
suplimentar de material.
Acest procedeu se poate realiza în condiţiile verificării temperaturii de sudare şi prin
utilizarea aparatelor de sudură care permit controlul presiunii aplicate.
Ordinea operaţiilor pentru sudura cap la cap:
- curăţirea prealabilă a tubului;
- tăierea la unghi de 900 a capătului tubului (folosind foarfece pentru Dn < 63 mm şi
ghilotina pentru Dn > 63 mm;
- curăţirea marginilor interioare ale tuburilor şi racordurilor de sudat (se foloseşte cuţit
cu lamă sau răzuitor);
- degresarea suprafeţei de sudură, prin frecare (ştergere cu ţesătură textilă sau hârtie albă
absorbantă îmbibată cu solvent);
- fixarea dispozitivului de poziţionare;
- reglarea temperaturii de sudare şi a presiunii necesare;
- plasarea termoelementului în dispozitivul de sudură şi poza contur a suprafeţelor de
sudat;
- executarea sudurii prin presarea suprafeţelor de sudat;
- se aşteaptă răcirea ansamblului;
- se demontează dispozitivul de poziţionare;
- după asamblarea pe marginea tranşeii sau în tranşee după caz şi montarea accesoriilor
(robineţi, ventile, etc) în conformitate cu proiectul se face proba de presiune.
În cazul folosirii acestui procedeu calitatea sudurii este determinată de:
- cunoaşterea procedurii de sudare, prin obţinerea de la producător a schemei şi
procesului de sudare;
- aparatura de sudură de performanţă, corespunzătoare, care să permită controlul
temperaturii termoelementului (disc, oglindă) şi al presiunilor indicate pe afişajul
aparatului de sudură;
- instruirea şi verificarea cunoştinţelor sudorului de către producător sau organisme
autorizate, în prezenţa beneficiarului reţelei;
- respectarea prescripţiilor privind factorii de mediu;
Se va face obligatoriu examinarea vizuală a sudurii.
Testarea sudurii, se va face conform prescripţiilor furnizorului de material.
Realizarea sudurii şi rezistenţa la presiunea interioară sunt condiţionate de următorii
factori:
62
- temperatura exterioară > 50 C, poate influenţa sudura prin timpul de sudură;
- temperatura exterioară <50 C, poate duce la fragilitatea sudurii, prin răcirea bruscă. În
acest caz este necesară o protecţie (cort, prelată sau folie de plastic) care va fi încălzită
cu ajutorul unui generator de aer cald;
- temperatura exterioară >40 – 450 C şi expunerea directă la razele solare afectează
parametrii de sudură.
În acest caz este necesară protecţia locului de muncă prin acoperire, pentru obţinerea unei
temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat, iar în măsura în care este posibil, se vor obtura
extremităţile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce cât mai mult răcirea suprafeţelor sudurii
prin acţiunea curenţilor de aer.
- compatibilitatea materialelor sudate, folosirea aceluiaşi tip de polietilenă PE 80;
- respectarea parametrilor de sudură: presiune, timp de realizare a sudurii şi timpul de
răcire înainte de îndepărtarea elementelor de fixare ale dispozitivului de poziţionare;
- instruirea sudorilor de către producători sau atestarea de către întreprinderi autorizate.
Sudura cu mufă electrosudabilă
Este o metodă de sudare simplă şi de siguranţă în exploatare, care se bazează pe realizarea
unui manşon electric ca mod de racord.
Manşonul din PE, obţinut de obicei prin turnare, conţine la interiorul peretelui o rezistenţă
electrică care uneşte suprafaţa interioară a manşonului cu cea exterioară a tubului.
În timpul răcirii, fenomenul de contracţie comprimă straturile "topite", generând condiţiile
optime de sudură. Operaţiile de sudare, excluzându-le pe cele de aliniere, fixare şi curăţire a
tuburilor sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudare, portabil (poate fi şi autoprogramabil)
care recunoaşte modelul manşonului, temperatura mediului, fixându-se la parametrii de sudare,
respectiv timpul de încălzire.
Ordinea operaţiilor pentru sudura cu termoelemente a pieselor este asemănătoare cu cea de
la sudura cap la cap, diferenţa fiind că după realizarea temperaturii de sudură se trece la aplicarea
bornelor de sudură (ale aparatului de sudură) şi la executarea sudurii propriu-zise.
Ca şi la celelalte tipuri de sudare, este de mare importanţă o bună curăţire a suprafeţelor de
contact tub (racord, raşchetând tubul şi scoţând protecţia manşonului în momentul folosirii).
În cazul în care este cerută de tipul de racord, folosirea mai multor suporturi de fixare
permite recuperarea „tipurilor morţi” de răcire, mărind viteza de pozare.
La îmbinarea tuburilor trebuie să se ţină seama de recomandările producătorului.
63
Îmbinarea cu flanşe
Îmbinarea cu flanşe se va realiza cu ajutorul adaptorului pentru flanşe, astfel încât să se
coreleze cu flanşele elementelor de legătură, în funcţie de presiunea necesară.
Efectuarea probelor de etanşeitate şi rezistenţă la presiunea apei
Presiunea de probă se aplică pe durata de 30 minute, fără ca diminuarea presiunii să fie
mai mare de 0,2 bari, măsurată cu un manometru de precizie.
După probă, antreprenorul trebuie să remedieze pe cheltuiala sa, orice defecţiune de
etanşeitate, dacă este cazul. Reparaţiile odată efectuate, se procedează la o nouă probă, aşa cum a
fost descrisă mai sus.
Pentru a marca existenţa conductei de apă, în cazul deschiderii unei săpături, se recomandă
amplasarea în umplutură, deasupra generatoarei conductei, între 30 – 60 cm, a unei benzi
longitudinale de culoare albastră, livrată cu furnitura, care să permită detectarea în sol a reţelei de
apă potabilă.
6.2. Conducta şi confecţii metalice
Conductele metalice prevăzute în proiect sunt conform STAS 7656-90 şi 404/1-99, iar
fitingurile prevăzute în instalaţia aferenta statiei de tratare sunt conform STAS 8804/2-92 si STAS
8804/8-92.
Confecţiile metalice sunt prezentate în tabelele anexe la lista de cantităţi de lucrări.
Confecţiile metalice se execută prin sudare cu flacăra oxiacetilenică, de către persoane
autorizate, iar asamblarea se face cu sudură sau cu flanşe.
Materialul pentru sudură trebuie să dea cordoane de sudură cu caracteristicile mecanice
egale cu cele ale materialului din care sunt realizate confecţiile metalice, iar electrozii de sudură
vor fi conform STAS 1125/6 – 90.
Sudura trebuie să fie rezistentă, etanşă şi nu trebuie să conţină arsuri, fisuri sau incluziuni
nemetalice.
7. MONTAREA STAŢIEI DE TRATARE
Lucrările se vor executa după cum urmează:
- operaţiuni premergătoare montării;
- montare.
Înainte de începerea montării containerului ce contine echipamentele tehnologice, de
actionare si de automatizare specifice fluxului tehnologic, se verifică dacă au fost respectate
64
cotele din proiect pentru partea de construcţii – platforma pentru containere, orizontalitatea si
dimensiunile in plan.
8. CONTAINER COMPONENT AL STATIEI DE TRATARE
8.1. Generalităţi
Containerul continand echipamentele tehnologice, de actionare si de automatizare
specifice fluxului tehnologic de tratare a apei constituie unul din factorii determinanţi pentru buna
funcţionare a sistemului de alimentare cu apă. In aceste conditii este foarte important ca
procurarea acestuia sa fie facuta cu stricta respectare a prevederilor proiectului si a continutului
fisei tehnice referitor la parametrii si garantii.
Containerul aprovizionat se va depozita, până la montarea în instalaţii, în spaţii închise si
va fi dat in grija unor persoane bine instruite.
8.2. Fisa tehnica a statiei de tratare a apei
Conform comenzii facute in baza fisei tehnice anexate la documentatia economica
investitorul şi antreprenorul va primi de la furnizorul câştigător al licitaţiei de livrare un document
– fisa tehnica – care va insoti statia de tratare a apei.
Acest document tehnic va specifica toate elementele constitutive ale statiei de tratare
si caracteristicile specifice fiecarui element, precum si garantiile de functionare. Fisa tehnica
va detalia si consumurile specifice pentru materialele consumabile si energie electrica,
piesele de schimb si perioada lor de exploatare.
8.3. Montarea şi instalarea containerului
Containerul ce cuprinde componentele fluxului tehnologic de potabilizare a apei se va
mota pe platforma de beton armat special construita.
Soluţia de fixare a fiecarui container este funcţie de tipul concret şi se va definitiva după
aprovizionarea acestora. Oricum la montaj se va verifica orizontalitatea planurilor orizontale.
Ca prevedere generală, se vor respecta condiţiile de montare prevăzute de standardele în
vigoare, urmărindu-se să se realizeze condiţiile de stabilitate în timpul funcţionării grupurilor de
pompare, distanţe minime faţă de instalaţiile sub tensiune, silenţiozitate, acces uşor la vane şi
sistemele de comandă, valoare minimă a vibraţiilor.
In interiorul containerelor se vor verifica conditiile inscrise in documentatia insotitoare
referitoare la orizontalitate, pozitia axelor echipamentelor in miscare şi la cotele prevăzute pentru
conductele de apa.
65
La montaj se va asigura o centrare perfectă a conductelor de apa exterioare, montate prin
acest proiect si conductele interioare aferente furniturii containerelor astfel încât să nu apară în
timpul funcţionării vibraţii datorate excentricităţii.
În situaţii deosebite antreprenorul va solicita prezenţa specialiştilor de la firma furnizoare a
statiei de tratare a apei.
Prin montajul containerelor si al conductelor se va asigura toate conditiile ca intre
componentele statie de tratare si gospodaria de apa sa nu apara eforturi mecano-hidraulice.
8.4. Piese de schimb
În aprovizionarea statiei de tratare se va solicita şi livrarea pieselor de schimb care sunt
supuse unei uzuri rapide în timpul funcţionării (presetupe, rulmenţi, semeringuri, etc).
La recepţia lucrărilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.
8.5. Identificarea containerelor
Identificarea containerelor se face prin verificarea caracteristicilor generale ale coletului,
având în vedere şi componentele acestuia: dimensiuni, materiale, protecţii anticorozive, marcarea
acestora. Pe eticheta produsului trebuie să se găsească: denumirea comercială, indicatorul din
catalogul producătorului şi caracteristicile tehnice.
Dimensiunile containerelor se vor măsura şi verifica în raport cu dimensiunile şi
toleranţele din documentaţia de execuţie a acestora.
8.6. Verificari
Inainte de montaj se va verifica:
- continutul fiecarui container in conformitate cu fisa insotitoare,
- starea generala a fiecarui component, stare determinata vizual,
- modul de fixare a echipamentelor care in exploatare vor fi in miscare,
- verificarea vizuala a imbinarilor.
Daca este necesar se cere furnizorului sa efectuieze remedierile necesare sau se va solicita
inlocuirea ansamblelor sau sub-ansamblelor care prezinta defectiuni de fabricatie.
Dupa montaj, inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică,
fiind obligatorie prevederea dotărilor privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.
66
9. ARMĂTURI
9.1. Generalităţi
Prezentele condiţii tehnice se referă la armăturile utilizate pe conductele apa care fac
posibila introducerea statiei de tratare in instalatia hidrotehnica a gospodariei de apa existenta in
Varlaam.
In cadrul proiectului se vor folosi următoarele tipuri de armături:
- robinet pana cu sertar Dn 100, Pn 10;
- robinet pana cu sertar Dn 125, Pn 10;
Utilizarea altor tipuri de armături în afara celor specificate în proiect se va face numai cu
avizul proiectantului, care va stabili şi condiţiile de acceptare.
9.2. Caracteristicile tehnice şi condiţiile de calitate ale armăturilor
Caracteristicile tehnice sunt cele specificate în listele de echipamente şi fişele tehnice
anexate proiectului.
Condiţiile tehnice de calitate vor fi în conformitate cu SR EN 558+A1:2012 si SR EN
19:2003, normele şi caietele de sarcini de omologare a produsului sau cu standarde similare din
ţara de origine a produsului. Aceste condiţii tehnice vor fi înscrise în contractul de livrare.
Materialele de construcţie (corp, capac, piese interioare, şuruburi, garnituri, etc) trebuie să
reziste condiţiilor de lucru normale şi maxim admise ale instalaţiei din care fac parte (presiune,
temperatură, agresivitatea mediului corosiv).
La livrare fiecare robinet va fi însoţit de următoarele documente:
- certificatul de calitate al produsului, conform dispoziţiilor în vigoare;
- buletinul de teste şi măsurători dimensionale (lungimea de construcţie şi dimensiunile
de legătură ale flanşelor, alte dimensiuni caracteristice);
- instrucţiuni de montaj şi exploatare.
9.3. Garanţii
În documentele însoţitoare, producătorul va garanta buna funcţionare a produselor livrate.
În contractul de livrare încheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garanţie de
minimum 1 an de functionare. În cadrul perioadei de garanţie, producătorul este obligat să
înlocuiască orice componentă (sau întreg echipamentul) care a condus la apariţia unei avarii
datorită unei calităţi necorespunzătoare a produsului.
Avaria este definitivă ca orice diminuare a performanţelor de funcţionare prescrise prin
standarde, norme interne şi certificate de calitate.
67
Garanţia încetează dacă beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificări sau reparaţii
fără acordul scris al producătorului.
9.4. Transport, manipulare, depozitare
Producătorul va asigura ambalarea şi conservarea corespunzătoare a armăturilor pentru a fi
protejate împotriva intemperiilor, a şocurilor sau a altor degradări fizice pe toată durata
transportului, manipulării şi depozitării.
La manipulare este interzisă riparea, rostogolirea sau altă metodă care poate provoca
degradări ale armăturilor. Se vor folosi în acest scop dispozitive de transport sau de ridicat
corespunzător.
Depozitarea se face în stare ambalată sub acoperiş (şopron) sau în stare neambalată, în
spaţii închise, unde se asigură protecţia împotriva precipitaţiilor sau radiaţiilor solare.
9.5. Operaţii premergătoare montajului
Înainte de montaj se va verifica dacă armătura sau echipamentul auxiliar corespunde cu
cele menţionate în documentele însoţitoare (tip, model, variantă constructivă, caracteristici
dimensionale, diametru, presiune, etc).
Se va verifica dacă produsul nu a suferit deteriorări ca urmare a unui transport, depozitări
sau manipulări necorespunzătoare.
În vederea montării în instalaţia pentru care este destinat se verifică dacă corespunde celor
menţionate în proiectul de montaj (scheme, specificaţii tehnice).
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conductă, paralelismul suprafeţelor de etanşare ale
flanşelor şi corespondenţa găurilor de trecere a elementelor de asamblare (şuruburi, prezoane) atât
ca dimensiuni, cât şi ca poziţie.
Se va asigura curăţenia generală a circuitului de lucru.
Curăţirea neglijentă a reţelei de conducte de resturi de la sudură, sârme, cuie, bucăţi de
lemn, etc, lăsate în conducte, poate duce la blocarea robinetelor, determinând reparaţii
costisitoare.
Se va verifica funcţionarea în gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de închidere
– deschidere.
68
9.6. Montajul armăturilor în instalaţii
La montajul pe conducta tehnologică se va evita ca robinetul să constituie punct de sprijin
pentru conductă sau să fie solicitat de elementele de conductă. În mod normal, robinetul trebuie să
fie susţinut de conductă.
Robinetele se pot monta pe conducte în orice poziţie.
La robinetele fluture se va evita instalarea cu axul clapetei în poziţie verticală.
Şuruburile şi prezoanele îmbinărilor cu flanşe ale armăturilor vor fi astfel strânse încât:
- să realizeze eforturi uniforme în fiecare şurub sau prezon; se recomandă utilizarea unor
chei dinamometrice;
- să asigure etanşeitatea îmbinării;
- să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului
contraflanşelor sau a altor cauze.
Montarea robinetelor pe o conductă din PEID se face cu ajutorul pieselor speciale (racord
drept cu flanşă din OL Zn sau manşon trecere PEID / metal).
9.7. Proba de presiune
Conductele vor fi probate la presiune împreună cu armăturile montate numai dacă
presiunea de încercare a conductelor este inferioară valorii 1,25 x presiunea nominală a
robinetului.
Prezentele condiţii tehnice pot fi completate în memoriile tehnice din proiect cu
recomandări şi precizări suplimentare specifice obiectului sau instalaţiei descrise şi care sunt
obligatorii în aceiaşi măsură cu cele din prezentul text.
10. CONFECŢII METALICE ŞI MONTAJUL INSTALAŢIILOR
10.1. Execuţia confecţiilor metalice
Toate instalaţiile prevăzute în spaţii închise sau în aer liber, care sunt considerate confecţii
metalice, se vor executa din ţeavă de oţel la diametrele corespunzătoare impuse prin proiect.
Tronsoanele de conductă, reducţiile, teurile şi alte piese metalice, se vor confecţiona din conducte,
funcţie de diametru. Dimensiunile pentru forma geometrică a pieselor speciale prevăzute în
proiect includ grosimea flanşelor şi vor avea toleranţa de ± 2 mm.
69
10.2. Tehnologia de montaj a structurii metalice
Inainte de a se incepe ridicarea elementelor si montarea constructiei metalice, se traseaza
axele elementelor principale (ale stâlpilor) si in raport cu acestea se fixeaza pozitia elementelor
secundare.
Nivelul elementelor se determina in raport cu repere fixe. Se controleaza daca fundatiile
sunt executate conform proiectului si la fiecare din ele se inseamna abaterile, atât cele din plan,
cât si cele din elevatie, spre a se corecta erorile prin montaj.
Adeseori buloanele de ancoraj ale stâlpilor sunt asezate in betonul de fundatie cu unele
abateri. Se inseamna pe planul fundatiilor (un plan ce serveste pentru montaj) toate abaterile de
asezare ale buloanelor, atât in plan cât si in elevatie.
Montajul elementelor constructiei se face pe baza planurilor de montaj, pe care sunt date
dimensiunile si cotele ce trebuiesc respectate prin montare.
Pentru a se accelera montajul constructiilor, si pentru a se reduce cheltuielile de montaj,
este indicat sa se monteze piese cât mai mari. Aceasta inseamna ca jos, pe platforma de lucru, sa
se asambleze piesele mici si sa se ridice sus, in pozitia data de proiect, piese mari.
Montajul constructiilor metalice, se incepe cu ridicarea stâlpilor. Acestia sunt ridicati in
picioare, sunt asezati in pozitie aproximativ exacta, pe linii transversale complete.
Sunt ridicate apoi fermele sau partile superioare ale cadrelor si grinzile, dupa natura
constructiei.
Este recomandabil ca utilajul greu sa aiba o inaintare continua, fara intoarceri si in mersul
sau sa ridice toate piesele grele: stâlpi ferme, grinzi.
Piesele ce se ridica cu utilajele de montaj, se aduc in pozitie de montaj cu ajutorul unor
frânghii si se prind cu ajutorul unor tije de montare. Acestea sunt bare rotunde cu diametrul
gaurilor (cca 0,3 mm mai putin) si care au capete tronconice.
Tijele de montare se introduc in gaurile elementelor ce se imbina si, actionând asupra lor
ca asupra unei pârghii, montatorii deplaseaza piesa sustinuta in cârligul macaralei in directia
necesara. Ei prind momentul când gaurile imbinarilor de montaj coincid si introduc imediat in
câteva gauri tijele pe care le bat usor cu ciocanul. Introduc apoi câteva suruburi de montaj pe care
le strâng provizoriu, fixând astfel pozitia relativ exacta a piesei. Numarul suruburilor si al
dornurilor ce se introduc in gaurile imbinarilor de montaj trebuie sa asigure prinderea la
solicitarile rezultate din greutatea elementelor ce se monteaza, pâna la prinderea definitiva. Sunt
necesare cel putin o treime din numarul total al suruburilor de prindere. Uneori se prevad in o
treime din gauri suruburi si in alta treime dornuri.
70
In masura in care piesele sunt ridicate si prinse provizoriu, se trece la montarea
elementelor de rigidizare, a contravântuirilor, barelor peretilor, panelor, etc.. Prinderea acestora se
face tot provizoriu. Când montajul s-a realizat pe o portiune suficienta, se trece la asezarea
definitiva a constructiei, adica se aliniaza corect stâlpii, se verifica nivelul si se fixeaza la cotele
prevazute in proiect diferite elemente ale constructiei, urmarindu-se in acelasi timp verticalitatea
elementelor si obtinerea unei suprafete fara denivelari.
Dupa ce constructia a fost verificata, se trece la definitivarea imbinarilor de montaj. La
proiectarea structurii metalice de rezistenta s-a avut in vedere urmatoarea tehnologie, care se
recomanda si unitatii care va monta structura.
10.3. Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizaţi în conformitate cu prevederile PTCR – colecţia
ISCIR, marcând pe piesă cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanşelor şi a altor piese se vor folosi electrozi adecvaţi materialului pieselor
care se sudează, pentru care antreprenorul va emite certificat de calitate.
Toate sudurile vor fi pătrunse pe întreaga secţiune sudată, aspectul lor fiind conform cu
CTE – RG.
O atenţie deosebită se va acorda alinierii corecte a pieselor care se sudează şi a
perpendicularităţii flanşelor pe conductă.
Personalul care execută operaţia de control nedistructiv a sudurilor, trebuie să fie autorizat
în conformitate cu PTCR 11.
Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual şi cu lupa) şi va pune în evidenţă
starea suprafeţelor sudurilor şi a zonelor adiacente, forma şi dimensiunile cordoanelor de sudură şi
defectele de suprafaţă, conform C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare şi vor fi prezentate la
recepţia preliminară şi finală a lucrărilor.
Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisă
sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual vor fi îndepărtate cu mijloace
mecanice până la materialul sănătos după care vor fi resudate.
Modul şi condiţiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologată.
sudurile de reparaţii vor fi executate prin aceleaşi procedee care au fost folosite la realizarea
sudurilor iniţiale.
71
Porţiunile din îmbinările sudate reparate vor fi verificate după remediere ca şi sudurile iniţiale.
10.4. Flanşe şi garnituri
Flanşele se pot procura sau confecţiona în ateliere specializate ale antreprenorului. Nu se
admit flanşe cu alte caracteristici sau a căror suprafaţă de etanşare prezintă abateri de execuţie
mari. Garniturile necesare la îmbinările cu flanşe pot fi din marsit sau cauciuc.
10.5. Montajul instalaţiilor hidromecanice
Montajul instalaţiilor hidraulice amplasate în containere, bazin de reactie sau în aer liber,
aferente obiectului de investiţii se va executa conform prevederilor acestui capitol din caietul de
sarcini.
Înainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor aferente fiecărei instalaţii. Piesele
metalice executate vor fi manevrate cu grijă, evitându-se lovirea sau deformarea lor, nefiind
admisă montarea în instalaţii a pieselor deformate.
Înainte de montarea în instalaţie a armăturilor (indiferent de tipul lor) se vor încerca la
bancul de probe, pentru verificarea funcţionării normale (etanşare perfectă, închidere – deschidere
completă a clapetei sau a sertarului, manevrare uşoară, fără blocări, etc). Toate îmbinările cu
flanşe trebuie să fie lipsite de eforturi. Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii hidraulice,
datorate toleranţelor de execuţie, se vor face cu inele de reglaj special confecţionate.
Nu se admite folosirea a două garnituri la îmbinare.
10.6. Dispoziţii finale
Containerele cu echipamentele statiei de tratare, armăturile, conductele şi confecţiile şi
piesele speciale se vor procura conform fişelor tehnice.
La predarea lucrărilor investitorului, toate utilajele, armăturile, etc, vor trebui să
funcţioneze silenţios, iar îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderi de apă.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrărilor şi atingerea parametrilor proiectaţi, pentru
întregul ansamblu al lucrărilor.
Consultantul are dreptul de a controla tot şantierul, atelierele de confecţii, antreprenorul
asigurând facilităţile pentru aceasta.
Controlul consultantului nu diminuează cu nimic responsabilitatea antreprenorului privind
execuţia de calitate a lucrărilor.
Materialele şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de
calitate. Este interzisă utilizarea materialelor care nu sunt însoţite de certificate de calitate.
72
Utilizarea altor materiale în afara celor specificate în proiect, se va putea face numai cu
avizul consultantului, care va stabili condiţiile de acceptare.
Statia de tratare procurata si montata va avea, pe langa instructiuni tehnice de exploatare si
instrucţiuni specifice privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.
Investitorul, prin dirigintele de şantier, poate dispune oprirea lucrărilor dacă se constată
abateri sau nerespectări ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrări sau
instalaţii executate necorespunzător.
Antreprenorul va pune la dispoziţia consultantului, la cererea acestuia, documentele din
care să rezulte calitatea materialelor puse în operă sau calităţii lucrărilor executate.
Toate deficienţele de execuţie, de schimbare a calităţii materialelor puse în operă fără
acordul consultantului, se vor remedia prin grija şi pe cheltuiala antreprenorului.
11. PLATFORME ŞI SUPORŢI
Functie de situatia concreta din amplasament, pentru asigurarea stabilităţii conductelor
montate in vederea racordarii containerelor statiei de tratare la conductele de apa din gospodaria
de apa se vor folosi suporţi metalici.
Suporţii pentru conducte vor trebui să asigure o rezemare pe o suprafaţă delimitată de un
unghi de 90o.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor şei metalice, fiind interzisă rezemarea
punctiformă direct pe profile de diverse forme.
Platformele şi suporţii se vor executa din tablă, profile şi conducte asamblate prin sudură.
Cu privire la realizarea sudurilor se vor respecta prevederile cap. 10.2. din prezentul caiet
de sarcini.
Protecţia platformelor şi suporţilor se va realiza prin grunduire, vopsire cu vopsea
perclorvinilică, după prealabila curăţire a suprafeţelor cu peria de sârmă şi degresare.
Suporţii metalici şi colierele de susţinere care vin în contact cu apa potabilă din rezervor
vor fi vopsiţi cu vopsea alimentară epoxidică.
12. VOPSITORII
În vederea vopsirii instalaţiei hidraulice, fiecare piesă va fi frecată cu peria de sârmă până
la îndepărtarea totală a ruginii, exfolierilor sau a altor depuneri pe conductă.
Se vor îndepărta, cu solvenţi adecvaţi, toate petele de uleiuri şi grăsimi, după care se vor
lăsa să se usuce.
73
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, în grosime de minimum 20
microni, având în vedere realizarea unei pelicule uniforme.
Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilică în două straturi, grosimea totală
fiind de cca. 60 microni.
Instalaţiile se vor vopsi în culori diferite, funcţie de tipul circuitului şi anume:
- albastru – conducta de apă potabilă;
- negru – conducta de golire, preaplin şi canalizare.
Fiecare circuit va fi marcat cu săgeată, indicând direcţia normală de curgere a fluidului.
13. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
13.1. Receptia preliminara
După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va face proba de etanşeitate a îmbinărilor la
presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele într-un proces verbal.
Proba se va realiza în prezenţa reprezentaţilor investitorului.
Îmbinările cu flanşe ale instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, având
depăşiri ale feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului.
Dupa efectuarea probei de etanşeitate, se va realiza spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.
13.2. Receptia finala
Recepţia finală a lucrărilor se va efectua de o comisie a cărei competenţă va fi conform
prevederilor legale în vigoare.
La recepţia finalã a lucrãrilor se analiza urmatoarele documente:.
constatările beneficiarului şi proiectantului în legătură cu realizarea eventualelor
remedieri şi completări prevăzute la recepţia preliminară;
rezultatele măsurătorilor privind instalatiile hidromecanice executate in cadrul
gospodariei de apa in conformitate cu acest proiect;
procesele verbale de constatare a comportării instalatiilor in perioada care a trecut de la
receptia preliminara;
buletinele de analiza a parametrilor apei inainte si dupa tratare,
înregistrari facute de organele de exploatare referitoare la modul de comportare a
instalatiilor în perioada de garanţie cu propuneri de măsuri, pe care le supune aprobării
comisiei de recepţie;
documentele din care să rezulte realizarea parametrilor proiectaţi – potabilitatea apei.
74
Daca totul este in conformitate cu prevederile proiectului se intocmeste procesul-verbal
pentru receptia finala si se consemneaza constatarile referitoare la calitatea si cantitatea lucrarilor
executate.
14. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR
Precizam in primul rand necesitatea organizarii activitatii in conformitate cu prevedrile
Planului rezultat din prevederile Legii nr. 319/2006 – privind sanatatea si securitatea muncii si
Hotararile de Guvern pentru aplicarea acestor norme functie de specificul lucrarilor.
Executantii trebuie sa adapteze prevederile Planului de securitate, care face din proiect, la
toate conditiile concrete din santier.
Foarte important: la deschiderea lucrărilor, şeful de şantier şi după caz şefii de lot, de
brigăzi sau de echipe, nu vor începe lucrul până nu vor dispune de documentaţia completă
compusă din normative în vigoare privind tehnica securităţii muncii şi paza contra incendiilor.
Nici un inginer, tehnician sau muncitor nu vor fi puşi în activitate decât după prelucrarea
corespunzătoare a acestor norme şi măsuri şi până când nu se vor încheia actele doveditoare
privind aceste prelucrări sub semnătura celui prelucrat.
Dupa preluarea amplasamentului, inainte de inceperea lucrarilor de baza, antreprenorul va
executa semnalizarea santierului in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
În continuare se dau măsurile generale specifice, care nu sunt limitative şi nu absolvă pe
cei indicaţi mai sus de răspunderea lor dacă nu vor lua măsurile indicate mai sus şi în continuare.
14.1. Măsuri de securitatea muncii
În scopul prevenirii unor accidente de muncă, în perioada de execuţie a lucrarilor de
constructii, montaj si instalatii pentru statia de tratare apa, este necesar să fie luate următoarele
măsuri minime de tehnică a securităţii muncii.
- norme specifice lucrarilor de montaj a conductelor, armaturilor si containerelor cu
echipamente tehnologice,
- masuri de evitare a situatiilor de intrare accidentala a unor persoane straine in zona de
lucru,
- masuri pentru semnalizarea zonelor in care se fac lucrarile de montaj,
- masuri pentru evitarea accesului persoanelor in apropierea locului in care se descarca
containerele cu componentele statiei de tratare, materiale si beton,
- asigurarea in santier a unui minim din echipamentele si materialele:
- Truse sanitare;
75
- Apă pentru băut - din surse verificate pentru apa potabilă;
Ca echipament de protecţie vor fi asigurate:
- Cizme de cauciuc;
- Scurte impermeabile;
- Mănuşi de protecţie;
- Căşti de protecţie;
- Ochelari de protecţie;
- Centuri de siguranţă.
Ca echipament de lucru în raport de condiţiile climatice şi de gradul de periculozitate vor
fi procurate: salopete de doc, cizme vătuite, etc.
Pentru evitarea accidentelor de muncă vor fi luate măsuri de:
- instruirea personalului pentru protecţia muncii, încheind acte doveditoare;
- montarea indicatoarelor de avertizare;
- afişarea măsurilor specifice de protecţie a muncii;
- distribuirea de broşuri cu caracter de protecţie a muncii;
- în timpul când săpăturile rămân descoperite, conducătorul tehnic trebuie să cerceteze
sistematic starea taluzurilor şi eventualele apariţii de crăpături la marginea superioară;
- la utilaje, starea cablurilor de ridicare va fi controlată zilnic înainte de începerea
lucrului; prinderea cablului se va face cu ajutorul bridelor; se interzic legăturile
improvizate cu sârmă sau cârlige necorespunzătoare. Se vor respecta instrucţiunile
pentru manipulare, transportul şi punerea în operă a tuburilor şi a prefabricatelor din
beton, în general a tuturor pieselor grele.
Se va acorda o atenţie deosebită la mutarea de la locul de muncă a utilajelor cu braţ înalt,
pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene.
Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere manuală a elementelor în mişcare,
precum şi alimentarea cu combustibili lichizi în timpul funcţionării.
Constructorul trebuie sa prelucreze si sa asigure toate conditiile materiale si de instruire
pentru respectarea norme de protectia muncii specifice santierelor de constructii - montaj.
Intre acestea subliniem:
- operatiuni de incarcare, descarcare, manipulare, transportul si depozitarea materialelor;
- exploatarea utilajelor specifice lucrului in constructii;
- protectia personalului impotriva electrocutarii si a fenomenelor naturale, pe timpul
desfasurarii activitatilor din santier.
76
Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor
acte normative în vigoare:
Legea 319/2006 – securitatea şi sănătatea în muncă,
HG nr. 300/2006, modif. cu HG nr. 601/2007 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate
– şantiere,
HG nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă,
HG nr.1.048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă,
HG nr. 1.091/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă,
HG nr. 1.425/2006 - Norme de aplicare a L 319/2006, securitatea şi sănătatea în muncă,
Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare, costul
acestora fiind inclus în sarcina antreprenorului, nefiind cuprinse în prezentul proiect. Tronsoanele
deschise spre executare vor fi iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent că lucrul se
desfăşoară pe timp de noapte sau zi.
Măsurile de protecţie a muncii arătate mai sus nu sunt limitative, urmând a se face
precizări în legătură cu problemele specifice imediat după începerea execuţiei, când vor fi
cunoscute maşinile, utilajele şi materialele din dotarea executantului căruia i se încredinţează
lucrarea şi normele de protecţie a muncii care între timp vor intra în vigoare.
14.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor
Măsurile de pază contra incendiilor vor avea în vedere Normele generale de protecţie
împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor precum şi alte acte
normative care se impun pentru prevenirea incendiilor.
Principalele măsuri care se impun la locul de muncă sunt:
- afişarea prevederilor măsurilor pentru prevenirea incendiilor;
- dotarea cu: extinctoare cu spumă, ladă cu nisip, găleţi de tablă, lopeţi şi cazmale,
târnăcoape, felinare.
Sumele necesare pentru măsurile de mai sus trebuie incluse în valoarea lucrărilor, care se
execută de către constructor.
Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor
acte normative în vigoare :
Legea 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor,
77
OMAI nr. 163/2007 - norme generale de aparare impotriva incendiilor.
15. Fazele determinante de execuţie ale lucrărilor
Programul de urmărire a lucrărilor este prezentat anexat.
16. Listele de cantităţi de lucrări
În conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectului tehnic,
listele sunt prezentate in Documentatia confidentiala.
17. Standarde si normative de referinta
Prezentul volum are anexat o lista cu principalele acte normative legale si tehnice pe care
executantii sunt obligati sa le respecte.
Întocmit, Verificat,
ing. Constantin Ciocan ing. Nicolae Ştefan Mucica
78
SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
IV. CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE
1. Generalitati Prezentul Caiet de sarcini se refera la instalatia electrica si de automatizare aferenta
implementarii Statiei de tratare a apei in cadrul gospodariei de apa in obiectivul Alimentare cu
apa potabila in localitatile Adunatii-Copaceni, Darasti-Vlasca,Varlaam Mogosesti din comuna
Adunatii Copaceni judetul Giurgiu.
Instalatia electrica, asigura urmatoarele functii:
- alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta din cadrul containerului
cuprinzand echipamentele tehnologice si a echipamentelor de incalzire si ventilatie,
- alimentarea cu energie electrica a circuitelor de iluminat interiorul containerului, precum
si a circuitelor pentru prize,
- asigurarea sursei de tensiune si asigurarea schemei de automatizare cuprinzand
componente specifice: analizator de clor, detector de clor, senzori de clor, senzor de presiune,
limitatori de nivel, semnalizare tensiune, programator electronic digital pentru vane hidraulice,
contor cu impuls debitmetru electromagnetic iesire apa tratata si altele.
2. Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice si de automatizare
Alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de forta si automatizare se realizează din
postul trafo nou in cadrul gospodariei de apa. Acesta la randul sau este racordat la reţeaua trifazată
de 400V si 50 Hz , care trebuie sa asigure continuitatea alimentarii cu o variaţie de tensiune de +/-
10% şi o variaţie de frecvenţă de ±2Hz.
Precizam ca instalatiile electrice si de automatizare din interiorul containerului nu fac
obiectul proiectului. Statia de tratare se procura cu toate instalatiile interioare (electrice de forta si
automatizare, iluminat si prize) executate.
Echipamentele vor fi protejate contra supratensiunilor de origine atmosferică sau de
comutaţie prin montarea unor descărcătoare aferente, în conformitate cu prevederile Normativului
I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011.
79
Pozarea cablurilor intre TGD si PT se va face cu respectarea prevederilor din normativele
în vigoare (I 7 – 2009/1 si 2, normativ refacut in 2011), respectiv normativ NTE 007/08/00).
3. Conditii tehnice privind echipamentele utilizate
Acest capitol contine specificatii pentru executia instalatiilor electrice de joasa tensiune,
protectie si automatizare.
Forma constructiva si dimensiunile de gabarit ale echipamentelor de automatizare trebuie
sa corespunda desenelor de echipare. Amplasamentul aparatelor trebuie sa corespunda cu
documentatia.
Toate aparatele trebuie se fie omologate conform normelor interne de fabricatie, iar
materialele folosite trebuie sa corespunda standardelor in vigoare si specificatiilor din proiect.
Suprafetele metalice vor fi protejate prin vopsire sau/si prin acoperire metalica de protectie
conform indicatiilor din proiect. Vopsirea se va face in strat omogen fara zgaraieturi sau
discontinuitati.
Amplasarea, dimensiunile, materialul si acoperirile de protectie vor corespunde indicatiilor
din proiect si/sau normelor interne ale constructorului echipamentelor de automatizare.
Toate piesele si aparatele panoului, precum si legaturile electrice, vor fi asamblate pentru a
asigura o functionare corecta a tabloului.
Placile cu aparate, contrapanoul, etc. vor fi prevazute cu suruburi de legare la bara de nul
de protectie a echipamentului, iar echipamentul va fi prevazut cu surub de legare la centura de
punere la pamant a instalatiei electrice.
Suprafata de contact cu suruburile de legare la nulul de protectie va fi realizata astfel incat
sa fie respectate prevederile din standardele:
- STAS 2612/87 - Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise.
- SR EN 61557-4:2007 ver.eng. Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă
tensiune de 1 000 V c.a. şi 1 500 V c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de
supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 4: Rezistenţa conectoarelor de legare la
pământ şi de echipotenţializare
Simbolurile de punere la pamant trebuie sa fie marcate vizibil cu vopsea pe o suprafata
alba cu Φ20 mm.
Conductoarele de legatura intre aparate vor fi din cupru cu izolatie de PVC. Circuitele vor
fi realizate cu culoarea si sectiunea indicata in proiect.
Legaturile aparatelor la nulul de protectie vor fi executate cu conductor de cupru cu
izolatie de PVC si sectiunea conform indicatiilor din proiect.
80
Conductoarele de legatura intre aparatele din tabloul mentionat la punctul 3, vor fi din
cupru flexibil cu izolatie de PVC. Conductoarele de semnal analogic (4-.20 mA), vor fi de tip
ecranat si torsadat, bifilare din cupru flexibil.Ecranul aferent acestor din urma cabluri se va lega la
nulul de protectie.
Circuitele de curent continuu, vor fi separate de cele de curent alternativ, pe o distanta de
minimum 300 mm, in vederea evitarii producerii de interferente electromagnetice, prin inductie
electromagnetica
Capetele conductoarelor si cablurilor de legatura vor fi marcate cu nodurile aferente.
Mansoanele (tilele) de la capetele conductoarelor vor fi executate din PVC iar inscriptionarea se
executa prin tiparire sau manual cu tus negru pentru PVC.
Aparatele montate in tabloul de automatizare si cutiile de comanda locala, vor fi marcate
cu simbolurile din specificatii si schemele electrice. Simbolurile vor fi inscrise pe etichete sau pe
constructia de sustinere a aparatului in imediata sa apropiere.
Legaturile electrice vor fi executate conform schemelor de conexiuni, sau conform
schemelor electrice desfasurate, existente in proiect.
- Legaturile aparatelor amplasate pe usile echipamentelor cu elementele din interior vor fi
executate in manunchi cu conductoare flexibile de cupru.
- Legaturile aparatelor amplasate pe contrapanouri vor fi executate cu conductoare
flexibile in jgheaburi de PVC.
- Legaturile electrice intre aparate si echipamente trebuiesc executate si marcate conform
indicatiilor din proiect. Marcarea capetelor conductoarelor se va face conform adreselor indicate
in sirurile de conectori, pe mansoane din PVC alb inscriptionate cu tus negru pentru PVC.
Rezistenta de izolatie fata de masa trebuie sa fie de minimum 20 Mohmi in stare uscata si
de minimum 2 Mohmi in stare umeda, conform SR EN 61557-2:2007 Securitate electrică în reţele
de distribuţie de joasă tensiune de 1 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau
de supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 2: Rezistenţa de izolaţie.
Tablourile menționate la punctul 3 trebuie să reziste unei încercări privind rigiditatea
dielectrică, la tensiune alternativă cca. 1500 Vc.a – 50 Hz.
Toate tablourile electrice se vor lega la centura de punere la pamant a instalatiei electrice.
Rezistenta intre borna de legare la pamant si orice parte metalica a aparatului sau echipamentului
trebuie sa nu fie mai mare de 0, 1 ohmi.
Toate aparatele prevazute cu borna de protectie se vor lega la bara de nul de protectie
aferenta tabloului respectiv.
Masurarea se realizeaza intre bornele de iesire, sau la centura de punere la pamant a
81
instalatiei electrice. In acest caz rezistenta intre borna de legare la pamant si carcasa metalica a
aparatului sau echipamentului trebuie sa nu fie mai mare de 0,1 ohmi.
Se va asigura realizarea unei prize de pamant, rezistenta de dispersie totala nu va depasi
4 ohmi.Aceasta se va racorda la priza de pamant aferenta postului de transformare utilizand piese
de separatie.
Echipamentele trebuie se fie realizate in constructie rigida, robusta, rezistenta la vibratii si
zdruncinaturi.
Echipamentele vor fi prevazute cu eticheta de produs care indica:
- intreprinderea producatoare,
- denumirea produsului,
- tipul si anul fabricatiei,
- tensiunea de alimentare,
- curentul maxim.
Aparatele locale se vor monta conform documentatiei de proiectare (scheme de montaj,
planuri de amplasare).
Cablurile de legatura pentru aparate locale vor fi prevazute cu papuci de legatura.
Retelele de cabluri vor fi executate si marcate conform jurnalului de cabluri si vor
corespunde normativelor I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011, respectiv normativ NTE 007/08/00).
La pozarea cablurilor vor fi luate toate masurile de protectie impotriva deteriorarilor
mecanice, a radiatiilor termice, a substantelor agresive, etc. asigurandu-se totodata accesul pentru
lucrari de reparatii sau inlocuiri.
- Tevile de protectie mecanica a cablurilor vor fi protejate contra coroziunii prin vopsire
- Executia retelelor AMC se va face dupa pozarea celorlalte retele exterioare (tehnologice,
canalizare) urmărind pe cat posibil traseele cablurilor electrice, exceptand doar zonele unde acest
lucru nu este posibil.
Legaturile de protectie la pamant a cablurilor si a constructiilor metalice de sustinere a
acestora vor corespunde SR EN 61557-4:2007 –„Securitate electrică în reţele de distribuţie de
joasă tensiune de 1 kV c.a şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere
a măsurilor de protecţie. Partea 4: Rezistenţa conectoarelor de legare la pământ şi de
echipotenţializare”.
Verificarea conditiilor tehnice de supraincalzire a echipamentelor.
Supratemperatura din interionul echipamentelor trebuie sa fie de maxim 10 0C, la
temperatura ambianta de 250C.
82
Verificarea legăturilor electrice. Legăturile electrice vor fi executate conform schemelor
desfăşurate.
Legăturile aparatelor amplasate pe uşa fata a tablourilor vor fi executate in mănunchi cu
conductoare flexibile de cupru, cu secţiunea precizata in text.
Legaturile aparatelor amplasate pe contrapanouri vor fi executate cu conductoare
flexibile si pozate in jgheaburi de PVC.
Gradul de protectie a tablourilor electrice si de automatizare va fi IP 54 (tablouri amplasate
în spatii inchise), respectiv IP65 (tablouri amplasate in spatii deschise).
In vederea stabilirii functionalitatii si andurantei instalatiei, echipamentele, aparatura
locala si circuitele de legatura electrice vor fi supuse unui program de probe (in gol si sarcina),
ale instalatiei de alimentare cu energie electrica si de automatizare dupa cum urmeaza:
- verificarea functionarii grupului de pompare din containerul cu filtru de
carbune activ, conform instructiunilor care insoteste furnitura,
- verificarea functionarii instalatiei pentru injectarea clorului din containerul
pentru clorinarea apei, conform instructiunilor care insoteste furnitura,
- verificarea functionarii instalatiei de automatizare a procesului tehnologic de
tratare a apei si eventual reglarea parametrilor procesului, in conformitate cu
instructiunile furnizorului statiei,
- verificarea functionarii sistemului de masura si semanlizare a parametrilor statiei
de tratare a apei, conform instructiunilor care insoteste furnitura.
5. Transport
Tabloul va fi protejat impotriva prafului si umezelii.
In timpul transportului se va asigura pozitia verticala a dulapului, care se va feri de
zdruncinaturi.
Aparatele de masura si automatizare vor fi transportate in ladite.
Ambalajele trebuie sa contina semnele de 'FRAGIL', 'NU RASTURNATI' si 'A SE FERI
DE UMEZEALA' conform SR EN 60204-1:2007 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al
masinilor. Partea 1: Cerinte generale
Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsita de gaze corozive,
cu temperatura cuprinsa intre 0 si 400 C si umiditatea relativa a aerului de max 80% la 200C.
Tablourile nu se vor stivui.
83
Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului
(intrerupatoare, prize) vor fi insotite ca si in cazul celor de forta, de certificate de calitate si dupa
caz, de garantie.
Se va verifica la fiecare aparat tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod
expres in proiect si in mod special gradul de protectie conform SR EN 60529:1995/A1:2003
ver.eng. Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP).
Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii
lor in exploatare ca urmare a loviturilor mecanice sau a actiunii agentilor corozivi.
6. Cabluri
Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la
solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011
si se vor respecta distantele prescrise in normativul din 2008 NTE 007/08/00 – referitor la
proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice.
Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au fost
montate, vopsite (daca este cazul) si legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea cablurilor.
Cablurile de energie se vor marca cu etichete de identificare la capete si la trecerile dintr-o
constructie de cabluri in alta; cele pozate in pamant se vor marca si pe traseu din 10 in 10 m.
Cablurile montate pe paturi de cablu se vor marca numai la capete.
Legarea la pamant pentru protectie a cablurilor si constructiilor metalice de sustinere a
cablurilor se va face conform prevederilor SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasă
tensiune. Protecţia împotriva şocurilor electrice. Protecţia împotriva contactului direct involuntar
cu părţi active periculoase.
Pentru prevenirea incendiilor ce pot fi provocate de cablurile electrice se vor respecta
prevederile din normativele I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011 si NTE 007/08/00, corelate cu
solutiile prevazute in proiectul de detalii de executie.
In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis
de protectie in locuri cu pericol de deteriorare mecanica pe portiunea expusa cablul va fi protejat
in tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate protectia se va realiza pana la
inaltimea de 2m de la pardoseala.
In cazul montarii cablurilor pe trasee expuse actiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu
invelis rezistent la intemperii.
Intr-un tub de protectie gol se va monta numai un singur cablu de energie. Se admite
montarea mai multor cabluri de semnalizare, control, etc in acelasi tub.
84
Distanta de la suprafata pamantului pana la fata de sus a tubului de protectie a cablului va
fi de cel putin 0,6 m, iar in cazul asezarii sub trotuar de cel putin 1,0 m.
Cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant sau nisip si
acoperite cu pamant cernut (granulatie maxima 2mm) sau nisip (conform proiectului ), cu
grosimea totala de la fundul santului pana la stratul avertizor si de protectie din placi speciale,
benzi cu inscriptie avertizoare , caramizi (conform proiectului), de cel putin 20 cm. Umplerea se
va realiza cu pamant rezultat din sapatura din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce
deteriorarea cablurilor.
Mansoanele cablurilor se vor proteja cu placi avertizoare, placi de beton sau caramizi.
Toate mansoanele si cutiile terminale vor fi marcate cu etichete de identificere.
La pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de alte cabluri
electrice sau diverse retele, constructii sau obiecte prevazute in normativul NTE 007/08/00.
Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in conditiile in care
temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime indicate in standardele si
normativele interne de fabricatie a cablurilor. In cazul in care este necesara desfasurarea si
pozarea cablului la temperaturi mai scazute decat cele indicate de fabricile furnizoare cablurile
trebuie sa fie incalzite.
7. Tuburi izolante de protectie si accesorii
Montarea tuburilor se va face astfel incat patrunderea apei sau colectarea apei de
condensare in interiorul lor sa nu fie posibila.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit numai in
cazurile in care acest lucru nu este posibil .
Executarea legaturilor electrice se va face respectand prevederile normativului I 7 –
2009/1 si 2 refacut in 2011.
8. Verificarea şi recepţia lucrărilor
8.1. Verificări, încercări şi probe în timpul şi după terminarea montajului
Scopul acestor operaţii este de a se constata calitatea montajului şi de a se lua măsurile
necesare înlăturării eventualelor diferenţe, precum şi de a stabili, că lucrările de montaj sunt
terminate şi au fost corect executate, putîndu-se trece la recepţia provizorie a instalaţiilor.
Probele se fac de către societatea de construcţii-montaj, verificăndu-se materialele şi
echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaţiei pe baza certificatelor de calitate emise
de furnizor sau prin verificări şi probe în laboratoarele de specialitate:
85
- materialele şi echipamentele care nu corespund calitativ prevederilor contractelor
sau normelor legale vor fi respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective;
- in timpul şi la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor face verificările,
încercările şi probele corectitudinii şi calităţii execuţiei în conformitate cu normele
tehnice în vigoare pentru categoria de instalaţie respectivă;
- beneficiarul va asigura, dacă este necesar, personal calificat propriu pentru
efectuarea probelor;
- coordonarea şi răspunderea executării acestor probe revin integral, după caz,
executantului sau furnizorului;
- după terminarea de către executant a lucrărilor de construcţii-montaj, inclusiv a
încercărilor, verificărilor şi probelor menţionate mai sus, se face recepţia provizorie
a lucrărilor, cu condiţia asigurării utilităţii necesare perioadei următoare de rodaj în
ansamblu şi de probe tehnologice. In acest scop beneficiarul va urmări şi convoca
din timp comisia de recepţie şi punere în funcţiune. In ordinul de numire a acestei
comisii se vor preciza sarcinile pe care le are în legătură cu punerea în funcţiune.
Sarcina tehnică de bază a acestei comisii este de a stabili dacă instalaţia poate trece
la perioada următoare de punere în funcţiune şi exploatare de probă în condiţii de
securitate deplină, atat pentru instalaţia respectivă cat şi pentru cele la care se
racordează.
La recepţia provizorie executanţii şi furnizorii vor trebui să probeze prin documente
tehnice legale calitatea corespunzătoare a bazei materiale introduse în lucrări şi execuţia tuturor
lucrărilor ascunse, precum şi rezultatele probelor prevăzute a se executa înainte, în timpul şi la
terminarea lucrărilor.
Dacă instalaţiile au fost admise la recepţie şi lucrările de construcţii-montaj sunt terminate
se va încheia un act unic de recepţie cu constructorul şi cu montorul, precizandu-se obligaţiile şi
răspunderile fiecăruia.
Prin recepţionarea provizorie a lucrărilor de construcţii-montaj executanţii răman numai cu
obligaţiile eventualelor completări şi remedieri stabilite prin procesul verbal de recepţie provizorie
sau ivite ulterior ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu răspunderea realizării probelor de
garanţie.
8.2. Activitati, verificări, încercări şi probe în perioada de punere în funcţiune
Instalaţiile electrice se dau în exploatare numai după ce s-au executat lucrările principale
de organizare şi instruire a personalului, de verificare tehnica:
86
- încadrarea cu personal tehnic corespunzător, instruit asupra atribuţiilor ce-i revin şi
dotat cu echipamentul şi aparatura necesare exploatării;
- întocmirea şi distribuirea s-au afişarea instrucţiunilor de exploatare la locurile de
muncă în care complexitatea operaţiilor de executat le pretind;
- asigurarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor ( schemele electrice de principiu şi
de montaj, jurnalele de cabluri) care să conţină realitatea execuţiei;
- asigurarea unui stoc de rezervă minimal de aparataj corespunzător specificului şi
importanţei instalaţiilor respective;
- punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor electrice se face în
conformitate cu precizările din regulamentul de exploatare tehnică a instalaţiilor
electrice din intreprinderi industriale şi similare.
Inainte de intrarea in exploatare beneficiarul trebuie sa se asigure ca au fost efectuate cu
succes urmatoarele acivitati:
- verificările, încercările şi probele premergătoare dării în exploatare se fac în timpul
şi la terminarea montajului, aceste probe intrand în volumul lucrărilor de
construcţii-montaj;
- in timpul perioadelor de punere în funcţiune şi de exploatare se face rodajul în
ansamblu şi probele tehnologice;
- la începutul perioadei de exploatare continuă se verifică principalii indicatori
tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de garanţie;
- verificarea conditiilor tehnice de rezistenta la vibratii si socuri se realizeaza pentru
echipamente si aparate incluse in schema electrica executata pein acest proiect;
- verificarea legaturilor electrice se realizeaza cu o lampa de test sau buzzer cu
tensiune redusa pentru concordanta cu schemele desfasurate, tabelele de conexiuni
si sirurile de conectori;
- prin simularea functionarii in gol, alimentand achipamentele cu tensiunile nominale
in conectorii afectati acestui scop si urmarind realizarea comenzilor conform
schemelor desfasurate. Simularea se va face conform metodologiei executantului,
completata cu programul de incercari in vederea omologarii anexat prezentului
caiet de sarcini. Proba in gol reprezinta totalitatea verificarilor echipamentului
si/sau a instalatiei de automatizare fara instalatia in functiune, cu scopul
demonstrarii capacitatii de realizare a functiilor impuse prin proiect;
- proba in sarcina reprezinta totalitatea verificarilor echipamentelor si/sau a
instalatiei de automatizare cu instalatia tehnologica in functiune, in scopul
87
demonstrarii capacitatii de realizare a programului de automatizare in conditiile
exploatarii normale, comportarea la avarii si exploatarii de durata.
Scopul acestor operaţii este de a verifica şi regla funcţionarea în ansamblu a instalaţiei în
vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat pentru a se trece la proba tehnologică
complexă de 72 ore, precum şi pentru a se putea executa completările care reclamau ca instalaţia
să fie în funcţiune.
Trecerea la perioada de punere în funcţiune şi exploatare de probă a întregii instalaţii se
face pe baza concluziilor comisiei de recepţie şi de punere în funcţiune şi împreună cu
executantul. Furnizorul şi beneficiarul stabileşte schema şi nominalizarea exactă a probelor şi
întocmeşte programul desfăşurării lor. Executarea probelor se face de către beneficiar cu asistenţa
tehnică a proiectantului, executantului şi furnizorului în conformitate cu prevederile din proiecte,
contracte sau acte normative.
Responsabilitatea manevrelor şi respectării NPM revine personalului de exploatare care va
lua măsurile necesare (delimitarea şi îngrădirea spaţiilor periculoase, interzicerea personalului
neautorizat în aceste spaţii, afişarea plăcilor avertizoare, asigurarea respectării NPM specifice
locului de muncă etc.)
In urma efectuării probei finale se încheie procesul verbal de punere în funcţiune semnat
de membrii comisiei. Cu punerea în funcţiune poate începe activitatea de exploatare.
8.3. Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie
Intrucat instalatia electrica va avea un regim de funcţionare permanent (adică 24 ore din
24) probele de garanţie constau din buna funcţionare a instalaţiei pe toată perioada de garanţie.
Dacă apar defecţiuni sau neîncadrări în parametri în perioada de garanţie, beneficiarul are
dreptul să ceară remedierea defecţiunilor, daune de la furnizor sau chiar respingerea furniturii.
Avand in vedere scopul instalatiilor executate – punerea in exploatare a unei statii de
potabilizare a apei – verificarile si probele vor fi considerate acceptabile daca parametrii
apei trecute prin statia de tratare se incadreaza in parametrii garantati de furnizorul
echipamentului.
Rezultatele verificarilor vor fi consemnate intr-un buletin de analiza emis de un laborator
atestat pentru analiza apelor.
88
9. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR
Precizam in primul rand necesitatea organizarii activitatii in conformitate cu prevedrile
Planului rezultat din prevederile Legii nr. 319/2006 – privind sanatatea si securitatea muncii si
Hotararile de Guvern pentru aplicarea acestor norme functie de specificul lucrarilor.
Executantii trebuie sa adapteze prevederile Planului de securitate, care face din proiect, la
toate conditiile concrete din santier.
Foarte important: la deschiderea lucrărilor, şeful de şantier şi după caz şefii de lot, de
brigăzi sau de echipe, nu vor începe lucrul până nu vor dispune de documentaţia completă
compusă din toate actele normative în vigoare privind tehnica securităţii muncii şi paza contra
incendiilor.
Trebuie avut in vedere ca aceasta lucrare se desfasoara intr-un amplasament in care sunt
instalatii similare (alimentarea cu energie electrica si automatizare adin gospodaria de apa)
executate in alta etapa.
Nici un inginer, tehnician sau muncitor nu vor fi puşi în activitate decât după prelucrarea
corespunzătoare a acestor norme şi măsuri şi până când nu se vor încheia actele doveditoare
privind aceste prelucrări sub semnătura celui prelucrat.
Dupa preluarea amplasamentului, inainte de inceperea lucrarilor de baza, antreprenorul va
executa semnalizarea santierului in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
În continuare se dau măsurile generale specifice, care nu sunt limitative şi nu absolvă pe
cei indicaţi mai sus de răspunderea lor dacă nu vor lua măsurile indicate mai sus şi în continuare.
9.1. Măsuri de securitatea muncii
În scopul prevenirii unor accidente de muncă, în perioada de execuţie a lucrarilor de
constructii, montaj si instalatii pentru statia de tratare apa, este necesar să fie luate următoarele
măsuri minime de tehnică a securităţii muncii.
- norme specifice lucrarilor de instalatii electrice de joasa tensiune,
- masuri de evitare a situatiilor de intrare accidentala a unor persoane straine in zona de
lucru,
- masuri pentru semnalizarea zonelor in care se fac santuri sau sapaturi pentru pozare
cabluri,
- masuri pentru evitarea accesului persoanelor in apropierea locului in care se descarca
echipamente si materiale necesare instalatiilor electrice si de automatizare,
- asigurarea in santier a unui minim din echipamentele si materialele de protectie:
- Truse sanitare;
89
- Apă pentru băut - din surse verificate pentru apa potabilă;
Ca echipament de protecţie vor fi asigurate:
- Cizme de cauciuc;
- Scurte impermeabile;
- Mănuşi de protecţie;
- Căşti de protecţie;
- Ochelari de protecţie;
- Clesti electroizolanti;
- Indicatoare de tensiune;
- Centuri de siguranţă.
Ca echipament de lucru în raport de condiţiile climatice şi de gradul de periculozitate vor
fi procurate: salopete de doc, cizme vătuite, etc.
Pentru evitarea accidentelor de muncă vor fi luate măsuri de:
- instruirea personalului pentru protecţia muncii, încheind acte doveditoare;
- montarea indicatoarelor de avertizare;
- afişarea măsurilor specifice de protecţie a muncii;
- distribuirea de broşuri cu caracter de protecţie a muncii;
- în timpul când săpăturile rămân descoperite, conducătorul tehnic trebuie să cerceteze
sistematic starea taluzurilor şi eventualele apariţii de crăpături la marginea superioară;
- la utilaje, starea cablurilor de ridicare va fi controlată zilnic înainte de începerea
lucrului; prinderea cablului se va face cu ajutorul bridelor; se interzic legăturile
improvizate cu sârmă sau cârlige necorespunzătoare. Se vor respecta instrucţiunile
pentru manipulare, transportul şi punerea în operă a cablurilor şi a coletelor cu
aparatura electrica.
Se va acorda o atenţie deosebită la mutarea de la locul de muncă a utilajelor cu braţ înalt,
pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene.
Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere manuală a elementelor în mişcare,
precum şi alimentarea cu combustibili lichizi în timpul funcţionării.
Constructorul trebuie sa prelucreze si sa asigure toate conditiile materiale si de instruire
pentru respectarea norme de protectia muncii specifice santierelor de constructii – montaj in
general, a celor de instalatii electrice in special.
Intre acestea subliniem:
- operatiuni de incarcare, descarcare, manipulare, transportul si depozitarea
materialelor;
90
- exploatarea utilajelor specifice lucrului in constructii;
- protectia personalului impotriva electrocutarii si a fenomenelor naturale, pe
timpul desfasurarii activitatilor din santier.
Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor
acte normative în vigoare:
Legea 319/2006 – securitatea şi sănătatea în muncă,
HG nr. 300/2006, modif. cu HG nr. 601/2007 - Cerinţe minime de securitate şi
sănătate – şantiere,
HG nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă,
HG nr.1.048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă,
HG nr. 1.091/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă,
HG nr. 1.425/2006 - Norme de aplicare a L 319/2006 – securitatea şi sănătatea în
muncă,
Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare, costul
acestora fiind inclus în sarcina antreprenorului, nefiind cuprinse în prezentul proiect. Tronsoanele
deschise spre executare vor fi iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent că lucrul se
desfăşoară pe timp de noapte sau zi.
Măsurile de protecţie a muncii arătate mai sus nu sunt limitative, urmând a se face
precizări în legătură cu problemele specifice imediat după începerea execuţiei, când vor fi
cunoscute maşinile, utilajele şi materialele din dotarea executantului căruia i se încredinţează
lucrarea şi normele de protecţie a muncii care între timp vor intra în vigoare.
9.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor
Măsurile de pază contra incendiilor vor avea în vedere Normele generale de protecţie
împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor precum şi alte acte
normative care se impun pentru prevenirea incendiilor.
Principalele măsuri care se impun la locul de muncă sunt:
- afişarea prevederilor măsurilor pentru prevenirea incendiilor;
- dotarea cu: extinctoare cu spumă, ladă cu nisip, găleţi de tablă, lopeţi şi cazmale,
târnăcoape, felinare.
91
Sumele necesare pentru măsurile de mai sus trebuie incluse în valoarea lucrărilor, care se
execută de către constructor.
Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor
acte normative în vigoare :
Legea 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor,
OMAI nr. 163/2007 - norme generale de aparare impotriva incendiilor.
10. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor
Programul de urmărire a lucrărilor este prezentat anexat.
11. Listele de cantităţi de lucrări
În conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectului tehnic,
listele sunt prezentate in Documentatia confidentiala – volumul XV.
12. Standarde si normative de referinta
Prezentul volum are anexat o lista cu principalele acte normative legale si tehnice pe care
executantii sunt obligati sa le respecte.
Ing. Constantin Ciocan
92
SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
AVIZAT I.C.J. Giurgiu, Inspector Şef
PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE
pentru controlul calităţii lucrărilor
În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentul privind controlul de stat în construcţii (HG nr. 272/1994) şi Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, S.C. SIRIUS
PROIECTARE STUDII SRL stabileşte prezentul program de control pentru lucrarea MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL
GIURGIU » având categoria ‘C’ de importanţă normală. Participanţii la recepţia lucrărilor vor fi anunţaţi prin grija executanţilor în timp util înainte de ajungerea în faza de execuţie a programului.
Nr.
crt.
Denumirea lucrărilor
ce se verifică sau se recepţionează Participanţi
Document
încheiat
Nr. şi
data*
1 Predarea amplasamentului şi a bornelor de reper
B+P+E PV predare
amplasament
2 Trasarea lucrărilor B+P+E PV trasare
REZISTENȚĂ
3 Verificarea naturii terenului de fundare la platformele pentru
montarea containerului statiei
B+P+E+I PVFD
BAZIN DE REACTIE SI PLATFORMA DE BETON
4 Verificarea dimensionala a golului executat prin sapaturi a
locului destinat bazinului
B+E PVLA
5 Fundaţia de beton B+E PVLA
6 Structura de rezistenta B+E PVRC
7 Finisaje B+E PVRC
MONTAJ CONTAINER
8 Verificarea orizontalitatea si stabilitatea containerului B+E PVLA
93
INSTALATII HIDROMECANICE 9 Verificarea patului de pozare a conductelor şi pantelor B+ E PVLA
10 Verificare instalaţii hidromecanice B+ E PVLA
Probă de presiune şi etanşeitate B+E PVRC
ELECTRICE 11 Verificarea continutatii si dimensiunilor elementelor prizei de
pamant aferente statiei de tratare
B+E PVRC
12 Verificarea corespondentei parametrilor materialelor si
echipamentelor aprovizionate cu cele din proiect, inclusiv ale
echipamentelor din furnitura
B+E PVRC
13 Verificarea corespondentei parametrilor materialelor si
echipamentelor aprovizionate cu cele din proiect, inclusiv ale
echipamentelor din furnitura
B+E PVRC
14 Masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant
aferente statiei de tratare B+P+E+I PVFD
15 Masurarea continuitatii legaturilor la pamant B+E PVRC
16 Montarea si verificarea in teren a Tabloului Statiei de Tratare si
a tabloului TGD
B+E PVRC
17 Masurarea rezistentei de izolatie a circutelor electrice B+E PVRC
B – Beneficiar PVFD – Proces verbal fază determinantă P – Proiectant PVLA – Proces verbal lucrări ascunse E – Executant PVRC – Proces verbal recepţie calitativă I – Inspectoratul de Stat în Construcţii
Note: * Se completează pe măsura întocmirii documentelor.
În afara verificărilor menţionate în prezentul program, executantul va sesiza beneficiarul ori proiectantul ori de câte ori se constată neconcordanţe între proiect şi realitatea din teren sau când apar probleme tehnice de execuţie.
Beneficiar, Inspectorat Construcţii, Executant, Proiectant,