ARBORI:

Frasinul(Fraxinus)

Frasinul(Fraxinus) este un gen de plante din familiaOleaceae, originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Cuprinde circa 65-75 specii dearborii cteva de arbuti. Atinge nlimea de 40 metri. Tulpina sa prezint n partea tnr scoar de culoare cenuie-verzuie, iar n partea bazal de culoare cenuiu-negricioas.Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. nflorete n luna aprilie, nainte de apariia frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corol, iar androceul este redus la dou stamine; pe acelai individ se gsesc flori mascule, femele i hermafrodite.

Stejarul(Quercus robur)

Stejaruleste unarboredin zona temperat, nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat. Scoara stejarului este de culoare brun-negricioas, aspr, adnc brzdat, adpostind adesea o micro-faun activ (n special furnici i anumite specii de gndaci).Frunzelesunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi.Peioluleste scurt (4-8 cm). Stejarul nflorete n luna mai. Fructul esteghind. Se ntlnete mai ales la cmpie i n zonele colinare, foarte rar la deal. n afar de pdurile curate de stejar, numitestejrete, stejarul se gsete i n amestec cu alte foioase, n aa-numitelepduri de leau.Este rspndit n Europa, Asia Mic i alte cteva zone asiatice, Africa de Nord. n trecut era mult mai rspndit, de multe ori n amestecuri cu fagul i alte foioase.

Teiul cu frunza mare (Tilia platyphyllos) Teiul cu frunza mare, sauTilia platyphyllos, este arbore, ce face parte din familiaTiliaceae. Acesta este rspndit n aproape toat Europa, n afar de zonele nordice reci. Arborele poate atinge o nlime medie de 30 m, uneori pn la 35 m, avnd un ritm de cretere destul de redus. Frunzele sunt mari, avnd un diametru de pn la 15 cm

Salcmul alb (Robinia pseudacacia)

Face parte din familia Fabeacea. Este un arbore sau arbust, originar din America de Nord, importat n Europa n sec. XVII. n Romnia a fost plantat ca plant ornamental prin parcuri i pentru susinerea nisipurilor mictoare. Astzi, n Romnia se cultiv pe 120.000 de ha. nflorete alb n luna mai, cu un miros puternic aromat. Fructele sunt o pstaie roie alungit. Longevitatea peste 100 de ani. Florile conin uleiuri eseniale, flavonoizi, glocozide. Lemnul este folosit n construcii, fiind foarte rezistent la ap, ca i combustibil etc. Florile sunt folosite n scop medicinal, pentru traterea de gastrite hiperacide, ulcer gastric i duodenal etc .

Bradul(Abies)

Bradul(Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii deconiferedin familiaPinaceae, rspndite preponderent n zonele muntoase ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu nrdcinare pivotant. Coroana este piramidal deas, umbroas, scoara mult timp neted cu pungi de rin. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispui terminal ntotdeauna cte trei. Prezint frunze aciculare lite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimb la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obinuit vizibile i rsfrnte; solzul carpelar cade la maturitate odat cu seminele, iar pe lujer rmne axul erect.

Pinul (Pinus desniflora)

Una dintre cele cunoscute specii de conifere mari, pinul are peste 110 varietati, intalnite mai ales in emisfera nordica, reusind sa se adapteze atat in conditii de clima foarte rece si umeda, cat si in zonele mult mai calduroase. De dimensiuni impresionante, foarte rezistenti, cu frunzisul bogat, usor de recunoscut datorita formei de ace lungi.In functie de varietate, frunzele in forma de ace, cu aroma intensa si specifica, pot avea pana la 45 de centimetri lungime, fiind grupate cate 2 - 5.Coaja arborelui este groasa, adesea crapata,inchisa la culoare. Duritatea lemnului de pin variaza foarte mult in functie devarietate si climat. Este indicat pentru gradinile mari, asigurand atat un plus de frumusete si echilibru, cat si protectia impotriva soarelui foarte puternic si vantului. Are nevoie de mult spatiu, mai ales varietatile cu frunzis bogat, un sol relativ uscat si soare mediu. Pamantul trebuie udat des pana cand pinul prinde radacini puternice.

Nucul (Juglans regia L.)

Nucul este un arbore originar din Persia. Cojile verzi ale fructelor se folosesc inca din trecut in scopuri medicinale.O lingurita de frunze de nuc oparite cu un sfert de litru de apa produc un ceai care se foloseste ca astringent in diaree. O infuzie mai concentrata se realizeaza adaugand 20 g frunze maruntite in 200 ml apa, din care se ia de 3 ori/zi cate o lingura. Frunzele de nuc sunt un bun tonic in rahitism. In diabet au proprietatea de a scadea zaharul din sange. Singure sau impreuna cu frunzele de mesteacan micsoareaza transpiratia. Ceaiul din frunze de nuc, asociat cu bai locale, ajuta in leucoree. Bbaile generale facute cu frunze de nuc intaresc organismul, ajuta la vindecarea diferitelor boli de piele, ca eczeme zemuinde, ulceratii.

Castanul slbatic (Aesculus hippocastanum)

Castanul slbatic, sauAesculus hippocastanum, este un arbore din familiaSapindaceae. Este rspdit n sud-estul Europei, n special n centrul i sudul peninsulei Balcanice, precum i n regiuni din vestul i nord-vestul Europei. Castanul slbatic are dimensiuni destul de mari, putnd atinge o nlime de pn la 40 m. Tulpina sa are un diametru de 80 cm. Frunzele sale sunt compuse din cte 5 frunze mai mici, de pn la 7 cm fiecare. Fructul su este ocapsul, acoperit cu o coaj verzuie, de dimensiuni relativ reduse. Prefer o clim temperat, cu ierni blnde i veri rcoroase, fiind prezent n special n zonele montane i cu climat oceanic.

Molid(Picea abies)

Este o specie de arbori coniferi care pot avea nlimea pn la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) i diametrul trunchiului pn la 1-1.5 m, cu coroan piramidal-conic, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.Temperamentde semilumin, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop,mesteacn).Formaconic-piramidal se datoreaz creterii din ce n ce mai scurte a crengilor, dinspre baz spre vrf. In condiiile unei lumini naturale slabe, acetia prezint o cretere lateral slab, n comparaie cu arborii mai izolai.Florilela molid sunt unisexuat-monoice, cele mascule producnd foarte mult polen anemofil, care primvara formeaz, n btaia vntului, adevrai nori de praf glbui n jurul arborelui. Florile femele apar ca nite mici ghemotoace, care dup fecundare se transform n conuri ai cror solzi adpostesc smna; conurile sunt pendente , smna este naripat.Preferine pedologice: prefer solurile acide.Vrsta exploatabilitiise situeaz n jurul vrstei de 90-110 ani.

Salcia (rchita) alb (Salix alba)

Salcia alb este un arbore aparinnd familiei saliaceelor. Atinge nlimea de 20 de metri si are ramuri subiri, elastice care formeaz o coroan bogat. Fructul salciei este lanceolat, acoperit cu peri, iniial pe ambele fee, iar la maturitate doar pe cea inferioar. Florile, grupate n amei, sunt galbene i verzi i apar n perioada aprilie-mai. In scop fitoterapeutic se recolteaz scoara, dar i frunzele.Compoziie chimic: cear, rezine, flavonozide, glucoz, taninuri, salicin, salicozid, sunstane estrogene.Aciune farmaceutic: Salcia ajut la stimularea circulaiei sngelui, la cicatrizarea rnilor i la oprirea lactaiei. Planta are de asemenea efecte sedative, antitermice, sudorificea i analgezice. Extern este cicatrizant i hemostatic. Salcia este utilizat pentru gut, grip, dureri, diaree, rinit, reumatism, tuberculoz, rceal, nevraglii sau tulburri hormonale. Totodat, este recomandat n caz de halen, leucoree, insomnii sau tristee

Alunul (Corylus avellana)

bogate in vitamine A, B1, B2 si C, dar si in calciu, fosfor, fier ori potasiu. Datorita continutului de fier si potasiu, fructele de alun sunt indicate in combaterea anemiei. ,nele, datorita continutului de calciu

ARBUSTI:Catina (Hippophae rhamnoides )

Arbust tufos ce poate ajunge pana la 6 m inaltime. Lujerii anuali de culoare deschisa acoperiti cu peri solzosi cenusii argintii. Ramurile laterale cu lujeri puternic spinosi. Mugurii sunt floriferi, mici, sferici. Frunzele alterne sunt de 1-6 cm, au pe dos peri argintii, ceea ce ii confera aspectul placut de planta ornamentala. Nu livram decat ca planta ornamentala.

Scumpie (Cotinus coggygria )Arbust pana la 5 m inaltime, formand tufa cu numeroase tulpini, dar cu frunzis destul de rar. Flori poligame foarte mici dispuse in panicule terminale, mari de 10 20 cm. inflorirea dureaza din mai pana in iunie. Spre sfarsitul verii paniculele devin violacee si intreaga inflorescenta ia un aspect foarte decorativ. Este un arbust de climat mediteranean, rezistent la seceta, poate suporta geruri de -30 grade Celsius. Suporta umbrirea. Scumpia este apreciata ca arbust decorativ pentru frumusetea paniculelor mari, transparente, precum si pentru forma, dar mai ales culoarea rosie aprinsa a frunzelor toamna.

Prun japonez (Prunus triloba)Unul dintre cei mai frumosi reprezentati ai genului. Talie de 2 m, ramuri subtiri, lungi, acoperite primavara inainte de infrunzire de flori roz batute. La plantele care au depasit varsta de 2 ani se va face in fiecare primavara o toaletare a lemnului batran in sensul ca se reteaza cu foarfeca de la nivelul solului. Asta inseamna reintinerirea tufei si o inflorire mai abundenta. Se va avea in vedere de asemenea ca temperaturi de sub -22 grade Celsius pot dauna plantei prin degerarea unei parti de lemn. In astfel de situatii se poate interveni cu materiale de protectie asezate in jurul tufei, dar numai pentru perioada de frig maxim.

Agrisul (Ribes uva-crispa)

Agrisul este arbust fructifer de talie mica, cu o inaltime la maturitate cuprinsa intre 60 si 150 cm. Radacinile sale sunt subtiri, puternic ramificate, ce patrund in sol pana la 50 cm adancime si care ii asigura umezeala chiar si in anii secetosi. Ramurile sunt puternic ramificate, spinoase, prevazute cu ghimpi simplii, bifurcati sau trifurcati, mai desi spre baza tulpinilor si mai rari spre varf, lungi de 7-15 mm, dispusi la baza petiolului frunzelor.. Exista soiuri si fara spini. Agrisul poate fi sadit pe acelasi lot cu vita de vie, la o distanta de 1,5 m unul de altul, deoarece in perioada cand se dezvolta frunzele vitei de vie, fructele agrisului sunt deja coapte.

Calinul (Viburnum opulus)Arbust inalt pana la 4 m cu port erect, frunze verzi trilobate ce se coloreaza toamna in rosu-aramiu. Flori albe in cime terminale in luna mai, fructe rosii mici, persistente pe ramuri pana tarziu. Este putin pretentios fata de sol, totusi in locuri reavene vegeteaza mai bine.

Potentila fruticosa (Potentilla fruticosa Goldstar)

Potentilla fruticosa este un arbust foios cu crestere rapida de forma neregulata folosit in lucrarile de ornamentare a gradinilor, suporta tunsul, ajuge pana la 80-100 cm inaltime la maturitate.Arbustul de potentilla are frunze de un verde intens,inflorind din mai pana in octombrie,florile avand culori diferite .Cea mai uzuala varietate are culoarea galbena dar sunt si cu flori albe ,roz sau rosii.Arbustul prefera plantarea in semiumbra dar suporta foarte bine si soarele plin.Are necesitati medii fata de umezeala mai ales in perioadele de seceta necesita udare pentru inflorire puternica.

FLORI:Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

Hepatica este un gen de plante erbacee perene, originare din Europa Centrala si de Nord, Asia si nord-estul Americii. O varietate intalnita doar in muntii romanesti si in interiorul arcului Carpatic este Hepatica transsilvanica, floare de o deosebita gingasie. La noi in popor, planta poarta denumirea de Crucea voinicului sau Trei crai. Ca o curiozitate, numirea de hepatica provine de la asemanarea frunzelor trilobate cu ficatul uman. Asemenea florilor de colt, Crucea voinicului este foarte rara si iubeste clinele montane greu accesibile. Cateva dintre adaptarile impuse de conditiile de mediu sunt: inaltimea mica sau medie (circa 20 cm), radacinile adanci, puternice si rezistente la forta mecanica dezvoltata de apa in scurgere, toleranta la soluri pietroase si calcaroase. In ciuda asteptarilor, Crucea voinicului poate fi compatibila si cu gradinile decorative.

Margareta(Chrysanthemum suberbum)Denumire populara: MargaretaDenumire stiintifica: Chrysanthemum suberbumDescriere: Planta perena, cu Frunze dintate, stralucitoare, de verde intens, care poate forma manunchiuri de pana la 25 cm. Tulpinile sunt scurte, taratoare, iar radacinile firoase. Prefera soarele, insa tolereaza si temperaturile scazute. Este potrivita pentru orice gradina, si poate fi combinata cu orice planta.Solul preferat: Sol bine drenat, semi-fertil, umed.Aspect: Florile sunt de culoare alba, cu un mijloc mare de culoare galben intens. Tulpina este viguroasa, plina de frunze. Poate ajunge pana la 30-90 cm inaltime.Sadirea: Este o planta usor de intretinut, care, o data ajunsa la maturitate are nevoie de foarte putine ingrijiri.Inflorirea: Planta infloreste pe tot parcursul verii.Inmultirea: Se inmulteste prin recoltarea de butasi de tulpini primavara devreme. Insa o data ce imbatraneste, planat trebuie reincocuita.Tratamente specifice: Planta nu este predispusa la daunatori sau boli.

Macul de grdin (Papaver somniferum)

Macul de camp este o floare anuala, ierboasa, inalta de 20-90 cm, cu tulpina adeseori ramificata. Frunzele sunt alungite, adanc crestate. Intreaga planta contine un suc laptos si este acoperita cu peri aspri. Florile sunt asezate cate una pe o codita lunga prevazuta cu peri infipti perpendicular pe ea. Fiecare floare are doua sepale ce cad in momentul cand bobocul se deschide, 4 petale de culoare rosie intens, uneori avand o pata neagra la baza lor. In mijlocul florii se afla numeroase stamine ce inconjoara ovarul. Infloreste in lunile mai-iulie. Creste pe marginea drumurilor si mai ales pe langa semanaturile de cereale

Floarea Trompeta ( Campsis radicans)

Descriere : Arbust catarator, de pana la 15 metri inaltime ce prezinta radacini aeriene cu ajutorul carora se prinde de ziduri sau suporti. Frunzele lucioase, ascutite, deculoare verde crud sunt formate din 9-11 foliole cu marginile usor zimtate. Din iulie pana in septembrie, planta dezvolta inflorescente abundente de flori, sub forma unor trompete de culoare rosu, portocaliu sau galben.

Gladiola (Gladiolos)

Gladiolele sunt plante erbacee, perene, ce depasesc 1,5 m inaltime. In pamant prezinta un tuberobulb, organul de inmagazinare a substantelor de rezerba, cunoscut de cultivatori sub numele de ceapa, globulos sau plat, acoperit de tunici de culori diferite: brun, roz etc., ce prezinta fibre paralele sau in retea, spre varf, pe toata lunginea.Gladiolele sunt plante care urmeaza un tipar regulat de dezvoltare. La inceput, produc un numar de frunze alungite, in general 8-9 frunze. Dintre acestea, la inceput 4 sau 5 sunt prinse de nodurile inferioare ale axului care formeaza noul tuberobulb, celelalte se dezvolta in lungul tijei florale. Tuberobulbii, care au dimensiuni pentru inflorire, intotdeauna initiaza flori. Tuberobulbul gladiolei este folosit pentru inmultirea vegetativa; el are proprietatea de a incolti cand conditiile sunt prielnice si de a da nastere la unul, mai rar doi tuberobulbi de inlocuire. Formarea bulbilor inlocuitori este conditionata de dezvoltarea intregii plante, de activitatea frunzelor si tulpinilor.In afara tuberobulbului inlocuitor, din vechiul tuberobulb se formeaza tuberobulbi.Tulpinile aeriene ale gladiolelor, in majoritatea cazurilor sunt solitare, mai rar ramificate, sunt invelite la baza in cateva frunze, ca intr-o teaca tubulara. Ele se dezvolta din mugurii ce se afla pe tuberobulb.Frunzele gladiolelor au forma de sabie si prezinta nervuri paralele care ies mult in relief.

Lacramioara (Convallaria majalis)

Foarte cunoscut la noi si indragit pentru florile sale in forma de clopotel si placut mirositoare, creste prin locurile umede si umbroase din lunci si din padurile de stejar; adeseori se cultiva ca planta ornamentala. Este o specie erbacee, perena care are in pamant un rizom lung, tarator ramificat, cu numeroase radacini subtiri si din care isi iau nastere din loc in loc tulpinele aeriene, avand doua frunze bazilare, lung petiolate, eliptice, de culoare verde - cu nervatiune paralela. Tulpina florifera nu are frunze si se termina cu un racem unilateral de flori albe, placut mirositoare, in forma de clopotel cu 6 dinti recurbati in afara si cu androceul alcatuit din 6 stamine. Infloreste, in functie de altitudine, din aprilie pana in iunie.Ecologie si raspindire: Lacramioara o intilnim prin padurile de foioase, mai ales stejarete, tufisuri, lunci, in regiunile de cimpie si dealuri, prefera solurile fertile cu umiditate ridicata.

Zambila ( Hyacinthus orientalis)

Zambilele sunt flori foarte formale si parfumate. Bulbii masoara in mod obisnuit 14-15 cm, dar pot atinge si dimensiuni gigantice pentru zambile (19 cm). Ele infloresc in acelasi timp cu lalele de mijloc de sezon. Zambilele se planteaza in grupuri mici, iregulate. Sunt excelente ca flori taiate si pot fi cultivate cu usurinta in ghivece, ca flori de apartament. Bulbii sunt toxici si de aceea nu sunt pe gustul rozatoarelor.Zambila a fost adusa in Europa de vest in secolul al XVI-lea si a fost cultivata pentru prima data in Austria in anii 1500. In timpul secolelor XVII-XVIII, asemenea lalalei, zambila se gasea numai in colectiile de plante ale oamenilor instariti, care de obicei le colectionau ca pe niste trofee de pret. Datorita parfumului persistent al zambilelor, bulbii erau foarte scumpi. Acum, zambilele se cultiva in principal in Olanda si Marea Britanie.

Petunia( Petunia hybrid)Petunia este una dintre cele mai populare si indragite flori pentru decor. In nenumarate culori, precum alb, galben, roz, rosu, albastru sau violet, floarea de petunie este in forma de trompeta , cu marginea ondulata sau franjuri . Cele mai multe specii infloresc pe tot percursul verii, mai putin in zonele cu clima arida. Desi unele specii de petunie sunt perene, plantele hibride din ziua de azi sunt de regula anuale.

Crinul (Lilium candidum)

Fara idoiala crinii sunt printre cele mai populare si mai indragite flori din lume gratie mirosului lor imbatator. Usurinta cu care pot fi crescuti si multitudinea de culori sub care se gasesc contribuie de asemenea la indeplinirea acestui deziderat. Crinii cunosc peste 100 de specii la nivelul intregului glob, insa printre cele mai intalnite in emisfera nordica sunt tipurile asiatic si oriental. Au nevoie de un sol acid, bogat in substante organice si bine drenat.

Carciumareasa (Zinnia elegans)Carciumareasa (Zinnia elegans) este o floare anuala din familia Asteraceae, originara din Mexic, cea mai cunoscuta din genul zinnia. Unul din motivele pentru care ar trebui sa iubim aceasta floare este pentru ca exista intr-o varietate foarte mare de culori: crem, galben, coral, portocaliu, rosu, portocaliu inchis, purpuriu, roz. Inflorescentele pot fi foarte mari, pana la 15 cm diametru si pot avea unul sau mai multe randuri de petal.Carciumareasa este o floare potrivita pentru borduri, sau straturi de flori, care infloreste din iunie pana in septembrie, octombrie. Varietatile care cresc mai inalte pot fi asezate in straturile de flori din fundal si pentru flori taiate, iar cele scunde in bordurile de pe langa alei, de la marginea peluzei sau in ghiveci. In general, planta creste pana la maxim 90 cm inaltime, iar foliajul se intinde pe 30 de cm.

GAZON:Gazon pentru sezon receAcesta incepe sa creasca de la temperaturi mai mari de 5 grade celsius, iar rata de crestere este cea mai mare intre 10 si 25 de grade celsius. Gazonul pentru este potrivitzonelor montane, unde veriile sunt mult mai blande. Perioada in care acesta creste cel mai bine este primavara si vara.Pentru un astfel de gazon poti folosi unul dintre urmatoarele amestecuri de seminte:Pentru terenuri insorite- Poa pratensis (firuta) 80% si Festuca rubra (paisul rosu) 20%;Pentru terenuri umbrite- Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Poa pratensis (firuta) 25%, sau Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Agrostis stolonifera 25%.

Gazon pentru sezon caldAcest tip de gazon incepe sa creasca doar la temperaturi de peste 10 grade celsius, si creste cel mai mult atunci cand temperaturile sunt intre 25 si 35 de grade. Perioada propice pentru cresterea acestui tip de gazon este vara. Este un gazon cu otoleranta foarte mare la seceta, dar in situatii extreme se poateusca.Locurile insoritecer plante mai rezistente, de aceea gazonul trebuie ales in asa fel incat sa reziste cat mai mult la expunerea soarelui si la verile din ce in ce maisecetoasedin tara noastra.