ANUL 111.-No. 681 10 BANI EXEMPLARULazezseassaccEr- ./ ra=mrwrir.-r.: Am2:.,0=wisl Wow

AP R= ri TO.A= ziiiA.BONAMENTITIA:

In Capita IA : 1 an 30 lef, 6 lunT 15 ler, 3 lunf 8 lef.In Distriete: 1 an 36 lei:, 6 lunf 18 ler, 3 lunr 10 leT.In Streinnate: 1 an 48 lef, 6 lunf 24 lef, 3 lunf 12 leT.

Director: D. AUG. LAURIAN.

SAMBATA 1 SEP IEMBRE 87,9. . f.ovaa.E.

Pentru Abonamente, Anunciuri si Reclame a se adressa:In Romania: La administraliune, Tipografia St. Mihalescu i la correspondentif çliaruluf din judete.In Francia : La Société Navas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.In Austria: La D-nu B. G. Poppouitz, furnisorul Curter RomAne, Stadt Fleischivarkt, 15, si la D-nu H.

Schalek,' I. Wellzeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph, Steiner, Anoncen-Expedition Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in

Hamburg.WIPrarerrIAMiREMOS7EIP OVREVIMVIAMIEPTISMWEEMIZEES A

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele strAine.

Paris, 10 Septembre - Ziarul «Soleil, , rela-lateaza o convorbire, pe care corespondentul sedar fi avut'o in Baden-Baden cu principele Gor-eiaeoff, care zise, ca el a declarat tot-deauna,o slabirea Francie1 insemneaza o lacuna regre-tabila in conoertul european. oAceasta credinta,continua el, pe care nu am tilinuit'o nicl odata,a tost causa dusmania, cu care m onoreaza can-celarul german. Totdeauna am zis barbatilor deStat francesT, lui Thiers i luT Decazes : FitI taxi!Este de o neaparata trebnintil a fi tari, atatpentru propria noastra sigurantä ct i pentruechilibrul european. Acersta i o mare prudentäin relatiunile cu unele guverne, va fi eeea cevoid recomanda tot-deauna guvernulut frances.,

Belgrad, 10 Septembre. - Principele s'a in-tors ieri dimpreuna 'cu familia iar la Nis, dupao scurta petrecer e la Pirot. Principele .Bulga-ria a sosit la Sofia, dupa o &Calorie printara sa; visita luT la principele Milan, anuntatade eate-va zile, s'a 'amanat.

Londra. 10 Septembre. - Micelul de la Ca-bul. - Misiuuea englesa abia sosise in Cabul,

oporul de rand i incepu sa se arate ne-si provocator fata de ea. Misiunea a

fost instalata, pang la cladirea unuI edificidprOprik in neste case de lemn. ResculatiI adstacat oasele misiunei bad. la 3 Septembre, darad fugit, resping printeun foc violent de, pusa;(NO pridarea arsenaluluT, ei s'an reintors insadin nOil, intariti de a sta data prin vulg. Ata-cul tinu ziva intreaga.

Perderile erad marl de amandou part le.Spre searg AfganiI ad dat foe easel. ca remasiin viata din misiune, ad esit afar* dupa ces'ad aprat en multä vitejie, ail fost omoritipiing la unul.

Viena, 9 Septembre. - Principele de Mun-tenegru a negooiat en contele Andrassy, in tim-pul sederei sale la Viena, despre modul, in caresi se reguleze relatiunile eomerciale i comuni-

' catiunea de pe la granite intre MuntenegruAustria. Pang acura nu se atie ino nimic des-pre reaultatele negocierilor, in tot casul ele nupot fi insa decht tavorabile.

Berlin, 9 Septembre. - Puterile semnatare ale"eongresului de Berlin ad facet cunoscut Portel,pe in ambasadoni lor de la Constantinopol , canu se vor invoi la destituirea lui Aleko-pasa dinpostul de guvernator general a Rumehei Orin-tale, fiind-e& ele aispuu si de alte mijloaee spre

esecuta dispositiile tratatului de Berlin in a-eeasta provincie.

Petersburg, 10 Septembre. - Tarul a trimes,cum se vorbesce, pe ministrul sèd de la dome-mi, Valuieff, la Veraovia, spre a dobandi peru, tasii de nationalitate polona pentru refor-

mele, pe earl guvernul rus voiesce sa le dea Po -Ionia. In Petersburg se crede, c Valuieff vaisbuti sâ realiseze o aproPiere intre Poloni siRust

Berlin, 10 Septembre. - <<Nordd allg. Ztg.»constatk presa rued, dupa' ce suspenda iuju-riile sale asupra Germania ou ooasiunea cala-toria lui Mauteuffel la Vaasovia si a iirpgra-tula Wilhelm la Alexandrovo, incepe acum dinnod a ataca cu furie Germania si in specie peoaaeelariul Bismark.

Londra, 10 Septembre. Criticil militE ri con-sid era de imposibila inaintarea imediata &AreCa bul, din oausa lipsel de camile.

Paris, 10 Septembre. - Azi dimineata, pe lapatru ceasuri, a sosit aid contingentul principalal amnestiatilor. Comitetul de ajutorare le-adat de insincere, de Hut si bani. S'a strigattraiasca republics, Francia i s't.d tinut maimulte d mused patriotice. Ordinea nu a fostturburata.

Ministrul Ferry a declarat inteo serisoare, ohntiVi retrage proiectul sad de lege.

Serviciul Telegrafic al .Romaniei' Liberede la 11 Septembre - amiaz.

Vim, 11 ,Septembre. - Ziarul oficial publicho telegrama a ducelui de Viirtemberg, datath

din Cainica, 10 Septembre. Comandantul supremal trupelor din Bosnia, anunta, ch coloana ge-neralului Killic a sosit dimineata inaintea Piev-ja, uncle un bataliou turoesc o astepia ; trn-pele austriace ad traversat orasul. batand toba,si ad poposit aproape de Aventovna i k nordrilPlevja. Pretutindinea popnlatiunea cresting ma-nifesta un mare entusiasm.

- de la 11 ptem.- 4 ,ore seara.- '

Paris, 11 Septembre. - S'a respandit sgomo-tul, ch principele Orl off ar avea intentiunea dea-si da demisiunea de ambasador al Rusia laParis ; el s'ar inlocui prin d. d'Oubtql, acumambasador in Germania.

St. Petersburg, 11 Septeinbre.-Persia a pro-mis cooperarea sa Rusia in espeditiunea in con-tra Mervului.

Kohat, 10 Septembre.-Toate trupele euglesece sunt cantonate pe fruntaria Indiei ad primaordinul de a merge asupra Cabulului. GeneralulRoberts s'a pus in miscare ieri; el sperra sa so-siasch la Cabul in einel-spre-zece zile.

V i ena, 11 Septembre. -Baronul de Haymerlea sosit ieri la Viena, venind de la Ingenheim.

Constantinopol, 11 Septembre. - Ieri, in con-ferinta oomisiunii fruntarielor greco-tureese, ple-nipotentiarii otomani ad depus fëspunsul lor laulti ma declaratiune a Greciei ; duph lungI des-bateri, ¡lenipotentiaril grea ad declarat, oh tre-bue sh raporteze guvernului lor

Dramstadt, 11 Septembre. - Imperateasa Ger-mania, duchndu-se la Baden, a tacut visit im-Sratesei Rusiei la Ingenheim.

,11-(Haves).

A se vedea ultime setiri pe pagina 111.

Oucuresci, 31 August.Maine, se deschid scoalele secundare din

tara. Tranaitem o salutare profesorilor, earlse muncesc spre a aplica o program& reintogmitd, o incuragiare tinerimei, careconsuma multa tort& nervoasä in invetareaunor studif grele si Irä insemnatate prac-tea.

Daca in invtämntul primar saain aria din urma, oare-cari progrese, datoritemat cu seam& unor carp pedagogic lucratesi emulatiunei desteptate, bunioara in corpulinstitutorese din capitalä, prin conferintelediilactice sptmanale ; - nu tot ast-feleste cu invtámintul secundar.

Tara are un sistem de scoale secundarerd combinat, si apoi chiar aceste scoale suntingreunate printeo program& necumpänita,langeçIesc prin lipsa unei impulsiuni centraleluminate, sunt lipsite de o literaturi didac-tied, traiesc in niste conditiuni earl veste-jesc zelul si emulatiunea.

Invtämntul nostru secundar este compus,dupe specificarea statisticel scolare, pentrubaieti, din 17 gimnasie, dintre cart /metalunul real 6 licee si 9 seminare, co-priinlud aci si seminarul Nifon ; pentrufete, din 7 scoale, fat% unitate de invta-mnt, dintre cari numai 3 sunt ale statu-lui. In aceste scoale urmeazä 6469 de bd-iel si 505 fete.

Acest inv.etamint, menit de a ridica ni-velul intelectual al natiunii, (land tinerimelconoscintele indispensabill omului in socie-tate i preparind'o pentru culturaeste rti organisat si nu '§i ajunge scopul.El nu da societatii contingentul de tinericu adevrata cultura umanitard, caci le a-metesce capul cu multe cunoscinte abstractesi le consuma timpul cu limbele moarte, in

paguba limbelor vial, de cart an multi tre-buinta oamenii in relatiunile zilnice, nicifacultatilor noastre un element destul debine pregatit ; dar da Statulul o. droada deaspirantl la budget, cart' prin slabiciunealor sunt o plaga

Cauza este, ca invtamintul nostru clasic,voind sa respunda la doué trebuinte, estecombinat asa, in cat nu respunde indestula-tor la nici una din aceste trebuinte. De a-ceea este o neaparata trebuinta, nu de adesfiinta invtamntul clasic, dara de a re-duce numérul acestor scoale, pentru a faceloc si invtamntului real, si de a organisebine fia- care din aceste specie de scoale,pentru a putea ajunge mai bine scopul cre-atiunif lor.

Altfel, ori-ce am face va fi slab in re-sultate, cum slab este astäzi invtamntulsecundar.

Daca am arunca privirea la seminare, a-colo defectele organisaril se vd si mal tare.Ce preotl sunt aceia cari es din seminarecu patru clase ? Nid mängaitoril norodulul,in imprejurarl nenorocite, nisei povtuitotillui la vremuri de nevoe, nu pot fi ace ti-neri cu patru ani de invtatura bisericeasca.

Se vede, c oamenii nostri din inv6tamntnu inteleg insemnata misiunea a preotuluiin societate, nici nu voiesc sa se gandeascala dnsa. Numai astfel se explica pcatoasaorganisare a seminarielor, earl dab, bise-ricet noastre cu traditiuni nationale, nisteservitori inculi, iar societatii niste fiinterare-ori destoinice de a mangäia sufletelesdrobite de dureri si de a da un sfat bunpopulatiunii noastre foarte indrat in pri-ceperea intereseLor sale morali si materiall.

Cat despre scoalele noastre de fete, elesunt si mai rü organisate, Copila saraci,introdusa inteunul din internatele statulul,dupe mid ani de studie, ese fait culturanecesari de a deveni o bun& institutrice,dara cu pretensiuni, cart sunt un isvor denenorociri peutru dönsa. Trebue si acestuliuvtamnt o alta organisare, care sa deape de o parte satului bune institutrice, iarsocietatif acele elemente sanatoase ale fami-

despre cad ea emfasa SI vorbesce deveo 15 anl, prin toate discursurile scolare.

Stain rti cu invt,Imintul secundar, si a-cest red va continua cat timp conducereascoalei va fi supusa la fluctuatiunile politicesi va li lipsita de o impulsiune luminata,zeloasa si onesta, conditiuni Uri cari niciun organ al vietei noastre nationale nu póteprospera.

Am dori, ca actualii conductori ai in-vtamntului, despre al caror zel si bung-vointä, nu ne putem indoi, chiar and nu leimpartasim unele msuri precipitate, sa me-diteze serios asupra necesititdor numeroase,ce ne obliga d'a reforma invtamntul nos-tru secundar si sit paseaseä cat de curindin directiunea reformelor.

0 lucrare si mai mare este de facut ininvtämntul zis special.

In aceasta ramura de invetämint, avemfoarte multe goluri, si acolo unde gol nueste, totul, afara de coalele de comerciii,cali ail primit, acum doi anl, o organisa-tiune mai serioasä, este slab.

Avem 10 scoale normale, cu 84 de pro-fesori, dar nu stim dad, din acest personal,cand am voi sä facem o singura scoalanormalä bunk am putea gasi pedagogilvrednici de un ast fel de institut.

Cat despre scoalele de meserii, aci lipsaeste si mai mare.

In tara noastra, eminamente agricola,n'avem de cat o singura scoala de agricul-

ANT:Wert:MILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 banf.Reclame pe pagina III-a 1 Lea.

II-a 2aistofe, nefrancate se refusn

Articolif nepublicatf nu se fnapoéza.Pentru rubrica : Insertif i reclame. redactitmaa

nu e responsabil..

Prim-Redactor: STU. C. -turd, unde urmat in anul trecut 45, detinerf. Lucrul acesta este foarte semnifica-tiv, pentru capacitatea oamenilor nostri destat ! Apol chiar aceasta scoala este lipsitade multe conditiuni, cari o impedica deproduce ceva complet. In zadar directorulel cere de la ministru mijloace de a mergeinainte, in zadar le cere de la comigiunilebudgetare ; top sunt RIOT la glasul ra-tiunii. . .

Slabiciunea noasträ economic& este din cein ce mai tare simtita ; periculele ce 're-sult& din aceasta slabiciune se infäliseazaingrozitor inaintea ochilor nostri ; caezeleei ne suit cunoscute ; nesciinta de a lucracu inteligentä campurile, de a inmultiimbunatati speciele vitelor, de a luera lem-!Aria, fieraril, eietrarie etc., de a (trans-form, prin mijloacele industriei, materieleprime vegetale, animale si mineralei in -o-biecte trebuincioase traiulul, - aceastit ne-norocita nesciin,d ne tine in saracia si neingroa pa sub greutatea tutulor relelor mo-rah si materiale, ce decurg fatal din sa-racia. i cu toate acestea, partidele nom-tre politice se ceartä pe principle, adeseaneintelese nici de unii nici de aliI, con-suma timpul si banii natiunii in dtscursurigaunoase, iar natiunea se prevalesce inmiseria.

Cele opt scoale de Meseril, majoritateaale judetelor, marturisesc inalta pricepereeconomic& a barbatilor nostri 'de stat. i nemal miram de ce traim asa de NW

Vom peri, daca vom sta asa cum ne ga-sim, in chtl-va ani!

Un camp foarte intins de lucru stit ina-intea ministrilor de instructiune.

Noi in sfera noastra de publicisti, ne fa-cern datoria de a le arata si de a-I stimula.la munca. Sa se apuce serios de lucru, cadnumai prin §coale, dar scoale cu intehgentäorganisate spre a corespunde trebuintelorstatului roman, se poate ridica nivelul inte-lectual, moral si economic al natiunif noastre.

0 reform& dar intinsä, care sa indrep-teze ce avem si sa ininteze ce nu avem,spre a putea ajunge o natiutle cult& si a-vutä, vrednica de institutiunile liberall si cuo positiune tare, in mijlocul celor alte popora-tiuni din räsiritul Europel, este neaparat tre-buincioasä.

Bine-venit fie cel ce va intelege aceastainalta trebuinta *si va munci spre a o in-deplini. Acela va fi adevratul mare patriot.

CRONICA ZILEIM. S. imphratul Rusia, conferise Out ingi-

ner Viirnav insigaiele ordinului civil St. Ana,el. IH.

un decret donmese autoeisa pe d. Varnavsh poarte aoele insignit

- X-D. Obedenaru, secretar I. al legatiUna romane

din Constantinopol, a primit autorisatiunea d'apurta insigniele comandor a ordinulu i. co-r oana

Aceste insigniT i se conferisera de M. S. re-gele

- X-eful statiel Cornana, d. C. Costache, a lost

medaliat de A. S. R. Domnul cu cre-dincios, de aur.

-X--Decan al ,facultatil de medicina din Bucuresei

pe ntru noul period de tret ani va remane totd. dr. G. Polizu.

- X-Revizornl scolar al eiroumscrikinnel Suceava-

Neamtu e permutat la ciraumscriptii nea dis-trictelor Prahova-Buzd.

I A

multiunit

a

,

inalti,

socialä.

lief,

nit

a

Azi,

de

Serviciul

BERA

§i I

i

§i

cii

AnISIMPIMONMEIN

S

fdeut,

-

si

ASIMIIMMIIMMIS11

-

at

)1

Tea,

. . . .

Italid,

Cel din aceast din mint circumsoriptietrece in eta funotiune.

X-D-na Cleopatra Cantz ne roagA sd, publican

o scrisoare de multumire Aire "Institutul Bo-lintineanu», unde copila sa a Rout un escelinteprogres la invdtäturri. Lungimea acesta scrisorl,fast, ou putinul spatig de care dispunem, ue im-pedica de a o impArti publicula. De altmin-terea "Institutul Bolintineaun, este bine conos-out pentru ingrijita educatiune ce se dh copilelor

De ortte-orl o coal oorespunde misiuniY sale,ne bucurilm.

- X-Comisiunea provizorie pentrn infintarea unel

tabrice de chArtie a studiat, ne spune "Binelepublic - printr'un inginer7anume insArcinat,maT multe localitätI de pe valea DAmbovita,PrahoveT §i altor rîur. Acton se studiazA valeaTeleajenula, a Doftana si a Ialomita.-X-

Guvernul a hotArAt sA repareze palatul ce aservit de residentA Domnula Moldova, GrigoreGhica.

Cu modul acesta :vom avea doug residentedomnesa, ea ai in trecut, una la Bucure§tI §ialta la IasI,

SeptemAna trecutä, zioe "Monitorul», d. colo-nel Catargiu, trAmis din partea A. S. principeleMilan al Serbia, a venit la Sinaia, ou misiuneaspecialA de a remite A. S. R. Domnitorula osorisoare din partea suveranuluT s1, din preyingeu medalia pentru bravurA milatard, i aceea aindependentel serbe, rugAnd pe A. S. R. a lepurta spre amintirea resboiula la care at par-tioipat ambele tea pentrn independenta lor.

Cu aceastä ocasiune, d. colonel Catargiu a re-mis A. S. R. i o medalie de bravuraspre a decora drapelul regimentriluT VI de linie,al Ara sef onorific este A. S Principele Milan;aceasta spre amintirea luptelor prim care s'a dis-tins acest regiment in rgsboiul independenta.

-X --Starea sAnAtiltil A. S. R., Doamna Romtiniel,

e multumitoare.A. S. R. face WI de mare.La 12 Septembre vom avea fericirea

A. S. R. salutul de bunti-venire.

In sdptämäna trecuta, A. S. R. Doamna, afaeut o visitá M, S. regina Olanda, castelulde la Loo, Mega Haga.

A. S. R. a lost primitA de MM. LL regeleregina, in modul eel ma cordial.

face

DIN AFARA

In8uectinnea in Afganistan.Englezii nu an avut niel de astit data

noroc cu Afganistanul. Numal la 24 luliu,trimesul reginel i impratese! Victoria in-tra cu mare solemnitate in Cabul, in su-netele musicelor militare, cart intonaa im-

FOITA ROMANI& Lit:1E1a, 59

ARTICOLUL 47DE

ADOLPHE BELLOT

PARTEA IlL

L.NALTA. POLITIEUrmare

XVI

A doua zi, pe la doue ore dupe amiazi, Corase presentA la d. de Brives. Ea fu indat á. con-dad in cabinetul sdd.

Dupe ce vorbi de serviciul ce-1 cerea de laansul, egg ea fuse Mitt a grisi un pretext pen-tru a explica visita ce 'I o anuntase cu o zi ma!uainte, ea zise sculAndu-se :

-- SeiT, soumpe de Brives e casa d-tale estefoarte frumoasti ? Cat 'ti. educe?

- Vre-o .doud-zeci de mil de frana.?

-- Am putinl chiria§I; ohiria doctorula Corn-bes §i a duelling Gerard este mal mare.

- D-ua Gerard, n i este mums ginerela d-tale,

- Da.- Ea locueate, 'la pare, in micul pavilion care

este in fundul curta §i care mi s'a pArut a§a

ROMANIA LIBERA,V.,144110111MIAPV".11.11J.R

nul «Good save the Queen», si astazi,abia dou6 lunT trecute. telegraful ne ves-tesce, c acelas trimes. maiorul Cavagnari,a fost omorit cu intreaga sa escorta de re-gimentele i poporul afgan.

Intorsura a fost destul de repede i estedestul de tragica.

cu toate acestea, Englezii trebuiail sä§tie, cA o vor pati-o ast-fel. Afganistanilelan incredintat o data, pn in mduvaoaselor, cit Marea Britanie le voiesce rul,ca vrea sa-i cucereasc si sa-1 reduca larolul umilit a supusilor indieni. Ei nu atisuferit prin urmare nid o data pe Engleziin tara lor i hotarirea lor este de a nu-Isuferi nid pe viitor.

Afganistanii ati fost invin i de alte orIca si in anal trecut ; dar tot d'auna invin-gatorii an muscat. Willa tnrii lor, putindupe ce serbat triumfurile. La 1841build (Ara, dup6 victoriele imitate de En-glee, Cabulul era ocupat de nu mal putinca 7 regimente engleze Pacea i linisteaparead asigurate, and, de o data, poporulsi armata capitalel se revoalta, impresuraregimentele, le constrang sa capitulezeapoi omor pe toll soldatii piing la unul.Cum vedem, esemplul esista ; nu trebuiade cat ca Englezil sit tie seama de el.

Trebue sit fi fost foarte orbit Cavagnari,trimesul englez, de primirea demonstrativde amicalä, ce i se Meuse la intrarea inCabal, cad unul din secretaril sni trimeteaziarului ((Times» o scrisoare, in care ziceaintre altele ....cn, emirul i poporul Af-ganistanului vor inceta de a se mai gandila trecut, i ca, nu vor mai regreta maimutt presenta de oficierT englezi in Cabul,nid 61 vor privi cu banuialä, ca mai ina-inte....»

Faptele Fan desmiatit.Ceea ce este ma! gray, e mai departe,insurectiunea nu s'a marginit pe langit

capitala, ci s'a intins asupra provinciei in-tregi, i ci, dup6 toate semnele, emirul Ta-kub Chan inca a :Rent causi comunit curegimentele si poporul revoltat Prin ur-mare ne Alm iar la inceputul resboiulu!afgano-englez. Trupele engleze de pe la pa-surf nu sunt suficiente pentru a implini or-dinul trimes de la Londra, de a mergespre Cabul ; generalif lor aü telegrafiat ca-binetului, sit le trimeata noul trupe.

Cate noul sacrificii de ban! si sange aresil aduca iarX poporul englez ! Si de ce ?Pare a avea dreptate marele patriot Glads-tone, and imputa ovreiului Disraeli, carea causat i causenZa toate aceste rsboaie,ca nsI face o placere, o misiune chiar, dina risipi bang si sang& crestinului i li-beralului popor englez, pentru neste ne-trebnice utopii de cucerire,

si Francia.Ziarele germane si austriace mal ales,

de incánator; este un adevgrat cuib, s'ar puteazice c stint la tarA.

- Nu lipseso do ca. boT.. zise d. de Brivesri.4. dud.

PutetI pune, zise Cora. Uncle atí gAsit a-eel meri§orT gigantic! i toate acele plante rari,care aooper zidel ? Void Auto, si et pertrumica mea cash din Neuilly.

Ginerile met singur v'ar putea spune; din-sul s'a ocupat de asta.

- Dar nu ese de loc ginerile d-tale. Cummega s mg adresez luT ? Dupe ate and este unadevgrat srAhatec.

Este putin, sad a lost. Acum nu este deegt un om fericit.

- In adevgr, stint oilmen! fericitT, de tot fe-ricitT A'§I dori foarte mat ating haina lor,a sta trebue s fach bine

- Nu pot, zise riclnd d. de Brines, sri strigpe fereastril ginerela met "Vin'o la mine oAcTsunt ou o doamnd care vrea sd-tI earn:. hai-nele». Dar dacri crest scumpa mea Cora, cA o a-runcare de ochi asupra acesta om fericit poatesä-ti °Aunt noroo, sA trecem in camera mea defuniat : ea da in mote, admire dupe OA-cere atAt mica sa loonintA cAt i pe acela care

locue§te.- Sil trecein in camera de fumat §i dinT, te

rog, un ochiau, eta aci cai la mused este per-mis de a privi si e oprit a atinge.

Pentru a trece in camera de fumat trebuird,

1,11.11111RMOIrrimmommierom10111.1111111111.1111k

respindesc sistematic sgomote, despre catemai cate neintelegeri, cart ar desbina pe

Frances! si ItalienT i ar ameninta relatiuniledintre aceste dou6 popoare inrudite cu orecire continua si progresiva. Nu ne in-doim, cit aceasta räcire ar ti in interesulGermaniel i Italic!, car! nu ar privi decat cu ochi ri o alianta a Statelor latineapusene. Datoria noastra e ins& a desmintiacestea sgomote, ca neadevrate §i tenden-tioase.

0 dovadi despre aceasta, gasim in mi-siunea d-lui Balduino, presedintele Credi-tuba mobiliar italian ", in Paris. Acest bar-bat, trimes de guvernul italian, voesce silceara sprijinul Francief, pentru regenerareafinanciara a Babel. Spre acest scop a ce -

rut o audienta la presedintele republicei,Grevy, care, cu toate ca se gräbia toc-maI sa piece in caltorie, 61 primi cumulti distinctiune si avu cu el o convor-hire de peste dou6 ceasuri. D. Balduino acercetat si pe ministrii Waddington si-LeonMay, de la cari inca, a primit asigurari fa-vorabile.

Se poate vorbi, in asemenea imprejurariare, despre owintelegeri» i recire " in -

tre Francia si Italia?

PESTA BOVINA

SERVICIUL VETERINAR DE DISTRICT.damn §i fine).

venim acum la bietul veterinar de district,care ea tot ce este om, ached! fiintri CII sufiet §icorp, are §i ele dorinte sail aspiratiunl i tre-buinte. Sri lsirn partea aspiratinuilor la careel a trebuit sA renunte de egad a imbrAtiaataceastri ingrati carieri, Ina ou meant in taranoastrA, multumindu-se co filosofia oh to lesunt "vanitate» (esprit' cousolare pentru timpulde fatil), ssi vorbim putin de trebuintele mate-riale. -- El nu trebue s aibA nicT famine, niclstomach, 'lid trebuintA de repaos, ti. s'A alergecu inteala eleAricitAtiT de la o estremitate laalta a distriutula, &tutted s dea ajntorul me-dical sad .4, aplice regulamentul politici vete-rinare, i in acelas timp siI fie si la re§edintA,la cancelarid pentru a tine corespondentd, cuprefecture, coral et, directia generall, dAndu-Tdiferite relatina- cerute de urgeu i formAndlistele ai tabelele lunare, trimestriale i annale,fiind iu acela§ timp seful eancelaria, copist §iespeditor, apa yin cele7Palte atributiva im-puse de ragulament, ca visitarea hergheliilor,sohatelor, tiirlel or, inspectia tArgurilor de vite,grajdurilor de postä, povernelor i autumncailor caldra§ilor i pompierilar i dug tie sta,podia cA esisti. ast om, cred cii vede ori cerationament, &í timpul material 'el lipsesce pen-tru ca singur satisfacrt toate aceste cerintesi fling a i se da mijloacc ci runnel ordine ; or-dinile se dad foarte lesne de pe foto1iur, darnu este tot atAt de lesne i pentru ce ur-

sti treacri prin salt uncle se intalnirA eu MissDowson.

ZArind pe Cora, biata femee se retrase spit-mantata.

Cine este accastri damti pe care o intAlni-rAm ? zise Cora, dupe ce rein pe uniotolid incamera de fumat.

-0 femee foarte bung, care a fost femee deoompanie a d-ne) de Brives ai maT Weil pro-fesoarea Mal mele.

- M'a speriat; credeam oil vrea sii mg' go-peewit.

- Poate cii s'a grindit, zise rîtid d de Bri-ves. Ea nu voeste ca Sil primese la mine alailume de cAt pe fiica mea, ginerile med i pemuma sa.

- Atuna, soumpul med, aseunde-mg iute. 0sti se supere daca m6 va vedea la fereastrA.Iata, lash aceste perdele, astfel nu mg va vedeade la ginerile d-tale, i cram ochianul pentru easti admir omul fericit, merisorul sea i plantelesale oele rari

- Omul fericit, zise d. de Brives, care lugdupe mash un ochian de filde§id si Al' dete Co-ra, 'mI pare cd. aide colo, in biblioteca sa. Nu'I zAretitT.

Aproape.- 'L vedea maT bine and va intoanie

capul spre soumpele sale fiat Nu cred s in-tarzieze eta le privqte neinoetat. Eata cespuneam. Acorn 'I veT vedea preenni te veal.

- Fará indoialii, zise Cora.

meaz a le execute, mai cu osebire and nuse dii mijloacele indispensabile. - Un veterinarde district, pe lng c este singur alergrindzi §i noapte de la o estremitate la alta a dis-trictulul, apoT i mijloacele sunt en totul in-suficiente, 200-250 leafil de intretinere100 diurnA de transport din care se mat fa 'e§i retinerea de 5 la suti, asa oil el prima,300--350, lunar, pentru intretinerea §i platacheltuelilor de transport ne face un om en fa-milia sa, specialist (earn am zice) care a invg-tat on cheltueli sacrificial pe 'Anode §coalelortimp, pentru a trai maT comod i in societatepotrivit cu gradul sail de cultura cu miserabilasoma' de 300 lei, care acopere abia cheltuelilede transport, dar trebuiutele & sistentii lui §iale familiel lui ? S. fie bine constatat, oi daogeste ver-un servicig mai fietiv, este serviciulveterinarilor de districte, asa cum se gasesceastazi condus de un singur veterinar si dugeste vre-ua specialist care se product maT pu-tin 5i pot zioe de loc (esceptie de 2-3 oragemarl) prin meseria sea, este veterinarul, Mudtot de o datA stationar, ne bucurAudu-se deperspectiva ramurelor judiciare sad administra-tive, ne ached nia drept la pensie §i ne din-dui-se ca funetionar in schimbul penibilulu1 s6dservicit atilt &A sil lima trtri el si fami-lia sa, dar sil ma peat iconomisi pentru viitor,luau ( e ne mandi bunul sirnt §i rationament,"lama albi pentr zi e negre», eta fiind espus latoatea intAmpldrile vara si earna si pericule invecnicile luT escursiunI pe crimpuri i mun47,este espus a contracta diferite minima cronice §iinfirmitAti car! '1 pun in imposibilitate d'a servi§i prin urmare d'a amine el si familia luT eaceT din Inca miserabilT la gratia bine-facdtori-lor. (Esemplu avem pe nenorocitul nostril colegI. Constantinescu, predecesorele meg in acest dis-trict, care dupe tra palm ani de servicig s'a para.*lisat rdmAind in Joe de ajutor sarcina tine germanemame Marta ai simnel ale direr mama §i spe-moth. era el, pentru care n'ar trebui Meat unaneomenoase uitArl din partea corpula veberinar§i pentru care void face un apel care confrati!

spre al veni cu toti! in aje or).In &item euvinte arAtm consecintele ultra

fictiv servicid veterinar, care este au total ininposibilitate a"corgspunde scop uefgeg ad deea, cum se zice, a pisa apa in pint - Zugrrivindou ori cAt de putin espresive cujorI positia ac-tualA i perspectiva veterinarula de distri t, driednu se vor Ina mdsurl de d. ministru de internepentru a se aranja §I acest servicid, care T aremultrt importantil in tam noastrA, in acela§Itimp organisinduse in un mod maI satisfAcritor

scoala veterinarä, care are necesitate de mateimbunatOtiri spre a putea corespund, scapula,on toate cit elèviT. nu abuwia la aceastä specie-litate de oare ce §i testament numgr ce a ab-solvit piing acum studiile stag Mai functiunTmuritorT de foame, neputAnd sr, trrlease4 dinclientele privatA ea medic! mongol si mime gra-tie epizotiel de peste boring ail functional pro-vizor!, dupe a Aria terminare vor fan.) cea ccfac toff paraponisiti färA, slujbA, de care oe

- Ce a! ? zise d. de Brives, ochianul se ole-ting ea si cum ar tremura mAna. Careeste frig ? Vra s fug foe ?

- De prisos, zise ea. In adevr a fost putincam frig, dar mg void intoarce acasri pe jos easii ina incal4ese.

spus cum ti s'a pima ginerilemeg.

Foarte bine; asa de bine in era am mareplAcere callow ma! de aproape. Adu-I lamine intenna din aceste zile.

- El, la d ta, scumpa mea arnica, intr'o cashuncle bacarat este a§a la pret 'Lima el irnpar-ages. ideile fiicei mele pentru joe 'I nape,

- Pa! mg voia insarcina ea sa-1 facplug.

-M prind; eat mai bine, nu, Ina este fried.veT cii§tiga prinsoarea. Destul avem un ju-

atom in familie.Mai schimbara cAte-va vorbe i &gig aceea

Cora se retrase.Ea merse pe jos din strada Leonie pint la

fang a trace prin stradele principal!,lingua mai de preferintli stradele oele mai putinumblate, bulevardele oele maT de§erte.

Ea mergea cu un pas repede, turburatii, tre-muranda. Cati-va treckori se intoarsera §ipriviri on ouriositate : ea 'aT vorbea insa0tare, ring a biga de seama ch o privea.

Ajung6nd in strada Neuilly, se sui in odaiasa i opri orI-oe

(Va urine).

'

-X -

militarg,

a

- X-

1

-

N

$i

n-

!

veT

'1

si

ceT

-

veT

'T

50--

.

mel,

-

- Nu'mT

!

Neuilley,

ei

visiti

v

`

14

si

ca

Italia

qg

,

-173173VZSMCat2EiFe.1.40",.

sil

-

ai

nicT

tn

ai

sh 1

eg

e

4

11

-

:

11111,1.1111,,MNIIIMI11,1e.

- -

-

---

51-an

-

gi

Il

ji

st-I

eonsiliele judeteue cred inch de ajmis unveterinar pe district si orase'e cele marl' earl'mhnancii toate mortaciunele 'I cred caIacri dar perspective ce vè'd juniT ce ar avea do-riuta a irnbratisa arta veterinara.

Aceste zise, le supun ennostintei ministrude interne, rugand'ul in numele atator juni ro-maul earl" ad sacrificat aujT pe bancile sooa-lei veterinare in Qperanta de a putea¡fi utili Orel,de a lea dispasitiuni pentru organisarea servi-ciului veterinar, de.d.striete i orase, cu caresura deschizaadu-se eariera unui nunahr oarecare de juni studiosi, s'ar da si cei seal' mareconcurs ameliorare starei silteanului nostrul,temelia OH, in schimbul tuturor darilor lui ort-tre stet, si intiorind si agrieultura, boghtia noas-tra. 0 data organist acest ser vicid, sigur fie oricine, C tara nu va ma fi espusa marei oalamir-till de intinsa mortalitate prin Pesta bovinäalte boale epizotice, i personalul veterinar prinserviciile sale va compensa en prisos oeltuelileintretinerel luT,

Un punct, asupra caruiatrebue fixata toath a-tentiunea este pozitiunea veterinarului de districtecare este numit i platit de consiliile judetene,fata en aplicarea regulamentillni politiei vete-rinare si care aplicare '1 pune in pozitii dificiletrebuind sh, loveasch, iuterese ale oamenilor in-fluenti, facanclu-sl datória in muscat*. pre-tul destituirei. oa veterinarul districtului Covur-

L Coustrantinescii, care ca sg ,§1 plistrezemiserabilul codru de panesoara, urmeaza, aT calcadatoria i prin urmare coustiinta. -

De :aceea , ca regulamentul poliieT vete-rinare sa se poata esecuta intocurai, lucru decare este straus legata inabusirea epizetiilor.contagioase este, waparat trebuiucios, ca veteri-naril de distrizte sh, nu fie pendinfi de consiliilejudetiene oi de ministerul de interne ca i me-dia)! primari. Sperm), oi d. ministru de in-terne,in avnitul s'éd patriotic pentru organize-,rea statulul roman, punand toate servicielesooalele pe un pibior de inflorire i activitate reala,mai cu seama acum Cand se zice a se fi pusinaintea corpurilor legiuitoare projeote pe ntruor-gantsarea serviciului sanitar nu va rasa servi-ciul veterinar al in letargiea in care liincezestedistrictului i coala veterina ä.

Veterinarul districtului PrahovaMedic veterinar: L. Aaccovici.

DIN CAMERILE DE REVIZUIRESESIUNEA EITRAORDINARA

Sedinfa de la 29 August.( Onera. - Se discuta asupra propu-

neril comisiunif de petitiunt, propunere ceconsista in a satisface cat mat urgent pepetitionarf.

Nu se ia nict o resolutiune ; discutiunease amana.

ROMANIA LIBERA

Si ce e mat ciudat incl. Si unit si altitconchid

Tara ne cunosee acum ne judeca nu dupefrase si simple afirmiri, ei (WO trecutul nos-tru i dupg fapte.

De sigur, ca tara va sci st judece undeeste adevrui. Dar ce folos! La urma ur-melor tot pe capul et se sparg belelele.

,** Dupe ce resumeaza nenorocita istoriea construiret linie ferate PloescI-Predeal,Timpul» semnaleaza cate-va not episodetriste. Ast-fel, organul conservator afla, citlucrurile de aparare de pe albia Prahovetsunt tot atat de §ubrede §i proaste ca §icele din trecut ; cit diferitele comisiunt in-sarcinate de guvern cu examinarea acelorluerart, par dispuse a primi ca bune acelelucrari; ca in fine, materialul mi§cator, esteasemenea de proastö, calitate i rét facut.

«Timpul» promite a reveni mal pe larg ;pana atunci insa, el se teme de vr'un notiscandal a la Sirousberg,

*** Pe luni, flind vorba sa inceapti des-baterile asupra cestiunit israilite - BinelePublic crede ca a venit timpul sit arate a-devrita stare a cestiunil, fata cu cLigeta-rea intima a guvernulut, asa prebum o tra-deaza ,memoriul d-lut Boerescu. Spre a a-junge aci, numitul organ face istoricul tu-tulor faselor Kin care a trecut cestiuneaEvreilor, de and d. Bratianu si colegil seta luat initiativa propuneril categoriilor ; a-rata mijloacele si tertipurile ce a intrebu-intat, spre a sustine aceasta solutie, con-trazicerile in care a Omit, promitand unaprinprograma ministeriali, alta prim ; d. Boerescuinstremutate ; si conchide ea toate acestean'aa avut alt resultat pentru guvern, decat de al pune astazt intr'o sitmatiune iden-tea cu acea in care se afla la retragereaultimuluf cabinet.

*** «Presa n'a ap6rut nic iert. Care safia cauza ? Serbat-a organul ministrulut deexterne onomastica pravoslavnicului Monarh ?ori sentimentele sale crestinestI opritcu evlavitl, la cruciulita din cirindar? Dacil

, o fi ast-fel, atunci nu vom avea plIcereade a citi diplomaticut organ, nicI azi, nicImaine, chi cruciulitele star' lant in cArindar,ci togmai lunI, la twat, daca o lucTa nasa...vorba Romanului.

-X -D. ministru de tinante retrage proectul

de lege in privinta creditulul de 400,000lei, pentru diurna d-lor deputatt pe timpulprorogarel.

-X -Sedinta se ridica la 3 ore si cea viitoare

se auunta pe vinerf, in urma unor discutiunizadarnice.

...am#410.4.311.41Vo,.......-*..---

ARENA ZIARELORRomänul» incepe prin a- saluta zitia de

30 August. Apol, uitandu. st iarast hotitireaWatt% de a nu face polemica, organul liberalconsacra fret coloane, spre a sta de vorba cu(.(Binele public». Polemica aceasta se poate in-titula : «Cine suntem not, cine suntett vol."In adevr Romanul" face o paralela intre.trecutul i presentul partidel sale §i al celorcart o acush astazt, arati ca pe dud ea afost tot dauna franca, lealä i onesta incestiunea Evreilor, de la 1866 si pang as-titzt ; pe atund acel, cart se daü astazi camarl patrioti i vrasmast al Evreilor, nuvor in realitate alt ceva, de cat sa facadin cestia Evreilor un mijloc de specula,de amagire, de esploatare a celor ce se in-cred pe cuvinte.

- Deci noi suntem marii patrioti ! are aerulde a oonchide RomAnul, faptele o dovedeseeameasta.

Ciudat lucru este, ca si Binele public »tot la trecut se retera §i tot pe fapte sebaseaza, and striga eelor de la organul li-

:

SuntetT vhnduti jidanilor i complotati oudn1 contra intereselor

Serviclul telegrafic al RombnieT Llbere»dela 12 Septets bre - 9 ore dim.

Paris, 11 Septembre -0 nouil noth, din par-tea cornitetnlui Aliantei israelite denueita, ca inRomania s'ad facut gonirTisi arestarl de: JudanT.

Constantinopol, 11 Septembre.-Decla:ratinneafacuta de Sayfet pap, in oea din urml cioufe-rinta a comisiunel de termurire a granitelorgreco-turoe, demonstra neputinta de a urma ne-gocierile, deal Grecia starueste a considera al13-lea protocol al congresului. ca obligator pen-tru Poarta ; et propune d'a intra irnediat in dis-outi.une si de a grabi punerea in acord a .tdr-muririi argtate in tratatul de Berlin cu situa-tiunea actuala.

In cursul diseutiunel, plenipotentiariT greeipitrurii un moment hotariti sa renunte la con-ditiunea primitiv push, ea Poarta s recun.oascaprotocolului al 13-lea un caracter obligator, insain urm eT cerura amanarea declaratinnei de-finitive, reset vândif'si dreptul d'a fixa eT insisiziva urmatoarei conferinte.

Petersburg, 11 Septembre. - Se vorbeste deschimbari iMportante in minister : GeueralulIsakoff, seful acoalelor mil tare, ar fi numit mi-nistru al instructiund publice ; principele Don-dukoff-Korsakoff, ministru al afaoorilor straine,d. Velajeff, ministru de interne; d. Makoff, ac .

tual ministru de interne, ar trece la ministeruldomenilor ; generalul Obrutseheff ar inlocui pegeneralul Miliontin la ministerul de rhsboid.

Aceastit noutate trebue s fie primita sub tostereservele.

Bombay, 11 Septembre. St rspandeste- sgo-motel, cí emirul Iakub-Rhan ar fi fost asasinatsad eh sar fi sinucis.

CINE-I ACOLO ?Planul unel eilearT la carciuma lui Petraohe

Gheorghe din suburbia Popa Nanu, strada Te-pe§, se vede oit fusese conceput mai de mult deindiviiT Ghita Gheorghe, Vasile Stefan, NaeGheorghe i Costaohe Petra.. Tentative a Lostficuta acji noate, dar suboomisarul despartiriTrespective a snrprins pe furl mai nainte de aa savirsi spargerea. Alarma fiind data, hotiT ca-utaril sa scape din marine gardistilor, ranindchar pe unul la manii.

Individul C.-. care, mai acorn un au si ju-mhtate a furat ou efractie mal' multe b juterildin pravillia d-lui Carapati, a scapat de la in-chisosre, dupe si-a terminat pedeapsa. Potiatu-isanumitul individ, peritu-ia gustul de bijuterii, inurine pedepseT oorectionale e 3 a suferit ? Eachceva de care politia se indoesce foarte mult, deóre oe a §i pus pe d. C.. sub parintésoa tutela a until'agent secret. Se zice et acesta ar fi cam nemul-tumit de epitropisitul sht, cad s'ar fi tiind preamalt pe ganduri pe la vitrinele pravaliilor !

Care st fi fost scopul furtului tcheilor de lacomptuarul d-luT Moroianu, din strada Smardan ?Cine ar putea spung maT bine, (la cat

Nae i Nicolae Ionescu !

-,

In editura librhriei Grigorie Luis, Buourescl,strada Lipscani, a esit de sub film. :

TRACTATU

Prima C. R. priv. Societate de vapoare pe Dunfire

AvisAvem onoare a aduce la cuno§tinta pu-

bliculut ca, cu incepe7e de la 10 Sept. 1879st. n. pana la alta dispositie, vom reducetarifele minime la predarea märfurilor de lastatiunile Galati si. Braila, via Giurgiu laBucuresci, publicate la 29 Maifi 1879 st. n.§i sunt valabile cu incepere de la mentio-nata zi tarifele unuAtoare 1

De la Galatï la Buawesci.Clasa I, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C.fr. 2,40, fr. 2, fr. 1,80 fr, 1,60 fr. 1,30pentru 100 kilogr.

De /a Braila la Bucuresei.Clasa I, clasa II, clasa A, clasa B, clasa C.fr. 2,15, fr. 1,70 fr. 1,50, fr. 1,307 fr. 1

pentru 100 kilogr.La marfurt ce fsosesc de peste mare si

transiteaza Galati si Braila si earl se in-card, de la bastimente direct pe vapoarelenoastre se va socoti acum ea §i inainte dela Galatl, tot acele tarife ea si de la Braila.

Sus mentionatele tarife se inteleg netto,inclusiv incarcarea, transbarcarea la Smarda,si descarcarea la BueurescI, si inclusiv asi-gurarea dupl clasificatia.

In privinta cantitittilor care sunt normalepentru clasele A. B. C. sunt valabile con-ditiunile coprinse in suplimentul tarifelornoastre din Februarie 1877, página 2 si 3.

Tot o data avem ono are a aduce la cu-no§tinta publiculut ea data va cere coneu-renta, vom fi gata a mat reduce si acestetarife si Kin urmare vom fi in stare a o-feri in tot d'auna tarifele cele mal eftinepe linia noastra Gala ti-Braila-Bucure§tt, viaGiurgiu.

Punctul B. in publicatia de la 29 Mal1879 st. n. se anuleazti, prin aceasta.

1Inspeetoratul agentiilor.Galati, in 6 Septembrie 1879 st. n.

DE

CORESPONDENTA COMERCIALAelaborat dupa Edmond Desgrange , Henri Page,.

Schiebe, Rothschild, etc. de

1-101T0RIT3-Acest uvragid contine aproape 400 modele de

serisori oomerciale asupra tutulor subiectelor.generale, imph'rtite pe capitole, fie-care precedatde indicatiuni utile si de usagele admise despreceea ce e bine determinat asupra felului de scri-soli, care fee obit dui capitolulul i urinate apoTde esemple estrase din corespondente reale aleprimelor ease de comercid.

Aceste capitolé sunt intitulateCapit. I Circulare sad avise generate

Respunsuri la cireulareOferiii de servicii

III Intrare in relatiuniIV Ordine pentru viin4arisi cumperarlV Respunsuri la comande

VI Respunsuri de primirea marfurilorVII Nat'l, remise, acceptiun1

Adeverire de primirea rerniselor,banilor, tratelor; trate spre accept.

IX Informatiuni .

X Respunsuri la informatiuniCereri de banT sad de remise

XII Serisoripentru a reanima relatival.XIII ImputhAplangeri,reclame,rupturriXIV Scuse i justificatiuniXV Conturi corentI si de interese

XVI Scrisori de crediteXVII MultamirTespresium recunoseintii

XVIII Serisori. de recom. si de introdue.XTX Scrisori de eflicitatiune, de con-

doleanta, de ural de maul nod- XX. Arangeamente, falimente

La sfärsit s'a addogat :o tabela de oursurile monedelor din prinei-

palele statede greutatile principalelor statede mhsurile principalelor state.

Uvragid util pentru toti. aceia, earl' se coupeu corespondenta canerciall, de oare-ee, putera

vor gasi aci modele in maT toate im-prejurarile activitatiI comerciale:

volum de 16 coale in 8e mare, tiparit pr/Artie velind cu litere nuoi. Preciul numal 4lei nuoi.

De vn4are la libraria editoare, i la toutscele-alte librarii din Capitala ; in districte pe latotT libraril.

1

INSTITUTIM DE FETE

ELUCATONOTEA WAWASe anuntii c cursnxile din acest institut, oayV

s'a organisat in modal eel mat' complet, vor in-oepe la 1 Septembre.

Conditiunile de intrare se pot afla in toatela direetiunea institutului, in looalutscoaleT

din strada Negustori No. 4.Directoarea, Elisa Saveseu.

BIBLIOGRAFIEA esit de sub tipar in qd.itura librari,e1 Leon Alcalay

Principii de gramatica francesii-romänäMetocla practioa pntru a studia cu facilitate

primele elemente ale limbei franoese de Th. I.Ciocanelli; pretul 1 let 50 bani.

A esit de sub presa .Gramatica Rumba' parteaetimologica de 1. Manliu. De vgmlare la libr. Socee.

Tractat de corespondenta comerciala, elaboratdupe mai multi autori de H. W artha. - Pre-tul 4 lei.

"Cursj elemental!. de aritmetica, cu mid deprin-deri de rationament, pentru elasele primaire1 secundara, de .Mirescu. -De vinzare la li-braria -tGlebe,

Bramatice : Candidat si deputat, oomedie. in-tr'un act in versuri, si La Plevna ! drama in-tr'un act in versuri, de G. Sion. - Pretul 5 leT.

Curs lementar de gramatica trance* parteaforrnalat de A. 1. Dewetriu. - Pretul 2lI SO.

40.

IVIAREti BURSA NAURU"1.11. FERMO BENZAL

No. 48. STRADA LIPBOANI NO. 48.

CTIRSUL B1TCUB.ESC t

Pe tibia de 31 August 1879 ora 5OBLIGATIBNI

to% Oblig. airale .....80/9 ,4 Mere la 8 "II

,Obig.

la aortt . .

Dob. 10 'fr. Case pens. 300 lei70/ Serisuri funciare rurale f. C. .

7oto , urbane f. C.8°/0 Impr._ Municipal

BE. 20 1.)

Cupoaceerrata

sVibile, acrienri ,

ArgintBilete

contra warhypotecare contra

Rubia httrtie , . .Flannel . . .

'Lose .OttoMane . . .

.......

CUBE= DIN VIENA10 Septembre

NapoleonulDucatulLose OtomaneRuble Hirtie ' ... ...

CIIRSUL DIN BERLIN10 Septembre

Obli. &le ferate romineAcpinile ,

Pnorititi '»

OppenheimRuble !ArtieSternLose 0tomane .

PIIRSUL DIN PARIS

10 Septembre

. . .

Route RominiLose Otomane

SCHIMBUL 30 August

Paris (3 Inn°vedere

Londra (3 lunl)a la vedere

Berlin (3 hint)., la

lavederevedereViena . ...

telegrams,Adresa pentrn

Comp. Vine..

1021/2 1039$ arg

101/2 104ee1/, are.

184 18699 99 1/

2921/2 931/,10214 1023/427 28741/2 75

190 20070 75ti1/2 arg.

14vAl

1/, 1 1/8

12 GO 2 8/2 16 2 1842 - 44 -

11 Sep9 935 eo20 30

96 2687 ,6096 30106 20210 70

36

-

99 2599 8525 1526 181122 1/11

9 836 5920 70

121 76

as 1/22 141/2

96 6087 8096 90

107 75210 75

36

7445 75

Forms Bum,*

d-luI

beral

s'at

s'onuitiI

si-lele

II

VIII

XI

----

dice,

elite

.

. . .pur. .

.

.

.

.

1/4

50

lOsep.

spade44

.

la

mg.-

lain,

si

,

WA%

ji

-

(Ms7111.

brt-

1

WAR TI-EA.

cit

Wn

- - - --

si

T_AA_

' en prRents RomAni..Actiuni 'Dacia». .

, «Romania,

;

i k

I

-

121

.

54

i

. .

, . ....

lux,-

y

si

:

----------------

--

&Fill

,

. ,

.

... . ........

. . . .

ROMANIA LIBERA

ANPOGRAPHIASTEFAN IIIHALESCIJ

BUCURESCIsir 11 Strada bipseani 131/11

Recomandg, atelierulti séü asortatü cu

DIFERITE CARACTERE DE LITERE!Silt MU fia. Milt:

stir ,414.Sliril elf ICAPONast-fel di se At in positinne de a esecuta ori-ce lucrärl atirtoare de aceastt area, cu cea maY mare acuratete i promptitudine

)1

Cotidiane i hebdomadere in diferite natrimY i diferite linbT, precumROMANA FRANCESA, GERMANA, GREACA, etc.

2E I AL NZ I I E

015"

BROSIURIde lues, cu cea maT mare acuratete.

AFIPTE i ANUNCIURIin diferite marimt albe i oolorate

BUTE DE NUNTA, DE BANE SI DE IELORNANTAREPARTI DE para

albe i colorate, de diferite cualitatT si formate

Lamina istaacia vaanaianaPRECUMCONDICE CU A SUSI

pentru pdur i alte afacert

REGISTRE §i TABLOURIde diferite

POLITE, CHITANTE, ADRESE, ETICHETE SI ALTE LUCRARI DE LUGS

Tóte aceste lucreiri se priimesc cu precirri fórte moderate.

Avis importanttin desenator bun doresoe a se angaja la un internat ca profesor

de desemn. DoritorI sunt rugatT a rasa adresa redactiunei acestu'i ziar

De arendat mo§ia Murgeancadin judetul Ialomita, plasa Balta, de la Sf. Gheorghe, 1880. Intindere2000 pogoane. Pescuit in balta Strachina. Familil 110.

A se adresa strada Vadtre§tI No. 24.

Institutul P. AlexandrescuAnnnt4 pe dd. Irking! c s'a organisat din nou onform pro-

grameI Ministerulur, plus limbele streine. - Cursurile pri-mare at inceput. far secundare la 1 Septembria. Conditiunile

admisinne se pot vedea in toate zilele de la 7-11 ore $ide la 2-6 ore la directinne in calea Mosilor vis-a-vis de bise-rioa Snit, str. Cernica, 4.

111110=11111111111M1111PREPARATE SALICYICES41- DE 56-7.23

Dr. S. KONYA, ehimiskSALICYLIDENTALINA esentä pentru dintl 3 fr.

PRAFURI de dintl 2 fr.

Aceste preparate produse din acid 11 Sa-licylic chimio pur, sunt cele maY bu ie re-medií pentru conservarea, curkirea i par-fumarea organelor

Deposit pentru vtqare en gr^s in Blum-read la Appel et C-nie i en anal]. la1. Ovessa i toff droguistiY i fari

C/3

13-

C:1

LOTARIA REGALAA STATULU1 UNGAR

Prin decretul gi sub patronagiul M. S. I. R. gi Imperatorelul Aus-triel gi regele Ungariei tragerea Loteriei Regale a Statului agarsupraveghiati si garantatä de gnvern, s'a fixat irrevocabil pentru zivade 30 Septembre viitor s. n.

Inttiul numtr esit va cktiga fiorinT 50,000Al duoilea » » 20,000Al treilea , » x » 15,000

10,000Al patrulea aura& esit va cktiga fiorinI4 numere care vor urma cute » 5,0004 * » » » » » 3 0002 » » » » * » 1,500

1,0006 » » »

In total 5,308 bilete cätigatoareCel mat mic los nu va fi castigator mai jos de 10 fio. inf.

Numal cu opt lei not, primegti fill de niri o cheltuialä un biletORIGINAL al Loteriel Regale a Statului !Ingest care poate educe unadevrat noroc, fiind tot o data' inserts pentru trail lunt in registralabonatilor ziarului Moniteur de la Chance Universelle», singurul jur-nal care publica listele oficia le ale tragerilor tutulor valorilor de Old-

fara esceptiune.Persoanelo cari doresc a participa omega importantä lotarie,

trebue sA ne transmitä farä intärziere comandele d-lor insotite de costallor in bilete de bancä, mandate sail newel postale adresate administra- !

thine i Moniteur de la Chance Universelle, Stadt, Auerspergstrasse INr. 2 Viena (Austria)

Noi nu garantâni autenticitatea de cit a acelor bilete cart -eaWeal semnitura noasträ Mara

_

mosesermszarosrimpowarismagaisememinieroPrima C. R. Priv, societat de mil attune co vapoar9 pe Dwiare

VAPOARELE DE POSTAIntre Viena Buda-

Pesta, Turnu-SeverinGiurgiu si Gaia

ctlgtor asce ast-felclupt el m isrmeazg

maT la vale :

Vapórele accelerate intre Ruscinc-Giurgiu-OrovaDe la Orgova la Ruscinc-Giurgin Marti i Vineri 101/2 ore a. in.Sosire , MercurI gi Sambati 6 , dimineata.De la

,Ruseint-Giurgfn la Orgova Mercuri gi Sambätä 4 ore p.

&sire JuoI gi DuminicA 6 ore p. m.Vapoarele accelerate stint in legäturä on trenurile accelerate ale Calei feraate

Statelui C. R. Austriac pentru Budapesta, Viena etc. gi cu trenurile de la Anvils-Varna in corespondentä en vapoare e Societüii Lloyd pentru Donstantinopole.

Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-GalatzIN JOS

VinerI giPlecare din Boda-Pesta Marti, DuminicA 11 ore noaptea,Orgova Joni. Dominiel gi Marti a. m.Severin , » , 4 ore

, Giurgin Vineri, Luni i Mescuri 2112Sosire din Galati Simbiti, Marti i Juol p.

IN SUSPlecare din Galati Luni Joni gi Simbätä 9 ore a. m.

Giurgin Martl, Vineri i Duminid, 1 ori p.&sire in T. Severin Mercuri, Simbiti i Luni sera.Plecare din T. Severin Joi, DuminicA gi Marti dimineata

Sosire " SImbiti, ¡arila m

gi Juol.

Serviclui local intre Galati-EtraboPlecare din Galati in fie care zi la 7112, ore dimineata, 12 midi, 4 ore p.

Braila 9 ore a. m. si 2, 51/2 ore p

Metternich" Wire Galati-OdessaPIecare din Galati Mercuri, 8 ore dimineata

Odesa Sambata 6 ore snare

Serviciul local intro Galati Talcea-Ismail-KiliaPlecare de la Galati la Tulcea Ismail Marti, gi SAmbAti 8 ore a. lo,

Galati Tulcea Ismail, Kilia Joni 6 ore dimineataTulcea Ismail Marti gi Sambata 12 ore amiaqiTulcea Ismail 'Cilia Joel 10 ore a. in.

IN SUSD6 la Takes la Ismail Mercuri, Vinerl gi DuminicA 4 ere dimineata.

IsmailTulcea

la Tulcea4 10 11 . M

la Galati 1 anneazi.Fula la Ismail-TnIcea-Galati Juol 3 p. ml

Vapoarele intre Galati Giurgin gi Bnda-Pesta fac servicit regulat in fie care zifirl intrerupere de lapin la Orgova, s'a pus in oirculatie aspire], et le marl albeen 180 petal./ fie care. Agentia Sociefätii Danubiene.

,))

vt

ID

0 ProfesoareDoresce a da lectiunI de limbo gel.-mana. Adresa str. Riureann 4.

Se cere elevila Typographia din Str. Lipscara

No. 11 - 13

De vénzareGrädina Mimi, casele i dependintecu locul lor, precum i un loeviranla Radu-Vodt No. 18 en o ma-ghernitä. Doritorif se vor adresain curtea bisericei. Negustori, str.Sboru la d C. Stoenescu, sat in str.Luterant 19 la d-uu C. Mironescul

rTIR,M,N--u-RaiJOIRPE LINIILE

BUHR ESCI-MBOSIROMAN, BUCURESCHERCIOROVA, BABBO SITALATI SI TECUCH-BEBLAD

Kilom.

de la

&loin

Bucuresci-Barboka-RomanAretarea frenurilor

STATIUNI Tr acc. Tren1

Ore M.

BUCURESCI Rest. p.10 Chitila18 Buftea81 Peril()40 Crime

Sos.60 Ploesci Rest. Plec.71 Valea Calugireasci.77 hared94 Mizil Restaur.

113 Ulmeni118 Monteoru129 Buzi Rest. Sos.

Plec149 Cilibia169 Faurei190 Janca Restaur.207 Muftiu

229 Braila Resta.

249 J Barbosi Rest.262 Serbesti279 Preval288 Hann Qonachi302 Iveste

820 Tend East.

Sos.Plec.Sos.Plec.

Sos.Plec.

839 Mirisesti364 Pufesti365 A djud Restaurant379 Sa scut396 Assimilate412 Vales Seeds

t os.423 Back, Rest. Plec:444 Galbeni

467 ROMAN Res. Sos.111111011111110

sears,9 009 149 25

9 6410 19

291010 4410 5811 19

12 0312 11

1 81

2 202 282 683 13

4 615 015 34

6 166 39

7 467 54

9 00dim.

de pers. T mixt5 7 1

Ore M. Ore M. Ore .

7 207 407 568 198 899 109 309 60

10 0310 4011 1311 2211 4012 0012 841 091 492 212 55 dim.3 10 7 05

3 45dim.9 10

7 5dim,P. dim,In,

9 3810 0210 2010 4611 1611 4012 20

1 101 842 182 428 003 123 484 26

P.

Barb or-t4alattKilom.

de la

Barbee}

STATIUNI

BARBOSI Rest. Plea.19 GALATI Rest. Plec.

-Aretarea trenurilor

Tr acc. Tren de pers601 603 I 605

Ore M Ore M. Ore M

noap. seara p. m.3 30 3 55 7 254 05 4 BO 8 0(

noap. sears p. m.

Roman-Barb(11-Bucuresci fBucuresct-TArciorova

Kilom

de la

Roman

23

44

567389

103114128

147

166179169206

218

239

261278298319

339

360864374890396

408

427437450467

467

Aretarea trenurilor

STATIUNI

ROMAN Rest. Plec.

GalbeniBeau Rest.Valea SeedRäcáciuneSascutAdjud Restaur.PufestiMirisesti

Sos./nee.

Sos.Tecuci Rem. Plec.IvestiHann ConachiPrevalSerbestl

Barbell Rest.

Braila Rest. Plec.

Muffin

FaureiJanca Restaur.

Cilibia

Bnzu Rest. Plea.MonteorUlmeniMizil Restaur.AlbestiVales. Cfaugäreasci

Sos.Ploesci Rest. Plec.CrivinaPearBufteaChitila

BUCURESCI Rest. S,

Kilom.

de laGalati

Tr ace. Tren de pers.2

Ore M.

6 8

Ore M. Ore M

T mist12

Ore M.

sea ra8 30

9 269 31

10 2910 62

11 3111 6612 06

1 361 512 232 31

3 26

4 414 49

6 875 696 086 226 326 67

7 267 887 60sera

Kilom.

de la STATIUNIBucur.

Aratarea trenurilorTr. ac.

aMillimimmii WO am.

Trenurt mixte

--Ore M.

17

Ore M.

19

Ore M

21--Ore M.

P12 10

2412 45

1 27 371 46 492 25 702 63 873 22 101

3 414 16 1084 45 130

1466 105 43 1566 07 1686 266 647 lbdim.

12 50 seara 7 35 2191 25

40 Iseara 2422 182 54 261

3 28 2614 08 2694 35 2785 00 2865 21 2996 31 3106 13 3266 45 3356 66 `,346

7 15 3647 408 14

3828 328 559 159 80

Nara

Galati-Barb()Aritarea trenurilor

STATIUNI

GALATI Rest. Plec.19 BARBOSI Rest. Sos.

Tr. ac. Tren de pers602 604

Ore M. Ore M. )re ft

in. din,12 06 7 25 8 212 40 8 ,0 9 0'

din)

p. m. dim di7

BUCURESCI Rest. p.ChitilaCiocanesclGherganiTitu Restaur.MesaLeordeniGolesti

Mega Rest.CostestiStolniciCorbuPotc6va

Slatina Rest.PeatraBalsPelettiCirceaCraiova Rest.

IsalnitaCotofeniRimeFlag!ButoestiStrehaiaTimneaPrunigorPalota

T.-Severin R.

dim-8 108 24

8 589 189 46

Sos. 10 36Plec. 10 60

Sos.Plec.

Sos,Plec.

Sos.Plec.

VARCIOROVA Sos.

11 4311 67

12 4312 49I 181 40

2 302 40

3 39

6 105 405 606 16séra

P.1

n125

1 522 192 463 244 124 505 176 316 016 477 28." 528 189 009 2u

10 0510 4111 1911 3811 55

nóptedim.6 467 067 237 488 168 429 179 47

10 0710 3011 1511 4012 15p. m.

p. Ta5 406 046 337 017 468 839 ii9 409 55sera

Tecuciti-littrlad.

Kilom.

de la

Tecuci

36

61

STATIUNI

TECUCIU Restaur. Plec.BerheclGhidigen1Tutova

BERLAD Restaur. Sos.

Aritarea trenurilorTrenuri mixte

18 15

Ore M.

dim.5 205 586 216 887 05dim.

p.5 866 116 487 087 BO

seara

Varciorova. liucurescl

Kilom

de laVarci.

STATIUNIAritarea trenurilor-

Tr ac.4

Trenuri18

mixte

20 22

0:e M. Ore M Ore M. Ore M

18

374757728396

102113121

131

140147163176

193

214226236252

274

:481296312333345368372

382

VARCIOROVA

T .-Severin R R SosPalotaPromisorTimneaStrehaiaButoesti

Ritcari

Isalnita

Craiova Rest.Canoe

PeatraBahl

Slatina Rest. Sos

SosPlec.

a.11 0011 2511 3012 08

1 33

2 212 31

3 183 404 054 11

Potc6vaCorbu 4 57Stolnici 6 11Costesti

PitestI tst.

&AstiLeorder IGiestf 7 05Titu Restaur, 7 37Gherge ni 7 63CiocâretiChitila 8 28

8 40seara

Sos. 6 00plec- 6 15

BUCURESCI R. Sos.

dim.6 006 206 397 228 008 668 559 42

10 1510 3911 2312 0612 411 001 342 123 103 394 074 425 DO

p.

p. m.5 006 366 016 597 207 408 168 389 109 269 49

10 0610 25

Dante f

MO' NI

dim6 416 006 37 097 48 18 489 189 31s'a

Barlad-Tecucil

Kilo m.

de laBarlad

ST ATIUNIA,.itarea trenurilor

Trenuri mixt

14 16-Ore M. Ore M.

162286

61

amen*, tomato StaEsan album, c. Mai No. 1. - Om 7707

1ERLAD Restaur, Plec.TutovaGhidigeniBerhecl

IrECUCIU Restaur. Sos.

99 45

llo0 2556 11 00a. ni. n6pte

l

marimt

.9

guret

D-niTaci§tit

la

14'

, w.

'h

==111

dim.

46

,

Sos.Plec.

1

le

10

w1629

m

na.

a11.1

'

Pr

'

Elurro ta...e9 -1,..»,EINISM039272t-

6,

de

1

,

mm.sfwIr em, ElEaWlaff.Q1InDIX. OliNWOMMa

=

guri

¡Mrper

ra

4

m.,

1

»

»

P.»

ft

¡_

.95*..)17WATNVirage.ari e7a' .7.77;40110112,

14 1R,S1ILI

-

".

12

I

Sos.

Sos.

m.

1 17

scant

8 20

I

0.'6

189

206

235

.1.mi

,

INS as.

II

lis

Filias

I

BPaelltesti

In.

1

.

'1111

,

»* *

'

;

I

21,

,

.

tn.

re.

1

,

_

I3

-

,

I

I

-

'111.

.11MINE

-1

;

na.

"

3

5555565.?6,55

PM,

1