www. educaÞie ªi atitudine ªcoala - scoala romaneasca · 2018-02-01 · zul“ din plo ieşti)...
TRANSCRIPT
r e V i s t a F e d e r a Þ i e i s i n d i c a t e l o r d i n e d u c a Þ i e „ s p i r u H a r e t “
WWW. educaÞie ªi atitudine
ªCOALAr o M  n e a s c à . r o
sub lupã
elevi, pãrinþi, cadre didactice – împreunã suntem puternici!
şcoala internaþionalã
predatul, ca a doua carierã în statele unite
3
5-7
13
cÂteva coMeNtarii la cele „10 coNcluzii PeNtru dascăli dUPă rEZUltatElE dE la tEstElE Pisa 2012”
„este Nevoie De Profesori De calitatE, PrEgătiţi continUU şi BinE
Plătiţi PEntrU a avEa ElEvi BUni“
Anul XIII • nr. 93 • aprilie 2014 • 1,7 lei
www.SCOALAROMANEASCA.ro
ac t ua l i tat e2
Str. tunari nr. 41, Sector 2, Bucureşti
Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65
DIRECTOR:Marius ovidiu nistorREDACTOR-ªEF:
dragoº constantin neacºuSENIORI EDITORI:
teodor Fîrþonea, tudor spiridon, Florin dobrescu
DEPARTAMENT JURIDIC:teodora banaº, ioana Voicu
SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta ancu, Gabriela tudor
DTP: omni press & design(www.opd.ro • [email protected])
Tipar: sc safo prod sa –
Grupul de presã ºi tipografie romprintstr. piaþa presei libere nr. 1, sector 1, tel.: 224.27.90,
e-mail: [email protected] 1453 – 7842
WWW.
ªCOALAr o M  n e a s c à . r o
Precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.
Aur PENtru oLIMPICII roMÂNI LA
OliMPiADA DE ŞTiiNţE A uNIuNII EuroPENE
Ambele echipe ale româniei înscrise la a Xiia ediţie a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO), competiţie cu caracter interdisciplinar pe echipe, au obţinut medalii de aur. Este cel mai bun rezultat în istoria participării ţării noastre la acest concurs, afl ată actualmente la a patra prezenţă.
Cei şase performeri sunt ro bert iulian răveanu şi Tudor Costel Creţu fi zică, ambii elevi la liceul internaţional de informatică din Bucureşti, George Claudiu Săvulescu (li ceul internaţional de in for ma tică din Bucureşti) şi Andrei ili escu (Colegiul Naţional „ie nă chi ţă Vă cărescu“ din Târ go vişte) chi mie, respectiv Ale xan dru zan că (Colegiul Na ţio nal „Mihai Viteazul“ din Plo ieşti) şi Bogdan ionuţ Siscă Jippa (Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Bucureşti) biologie.
Ediţia curentă a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene sa desfăşurat la Atena, în perioada 30 martie 6 aprilie, şi a reunit 50 de echipe din 25 de state membre ale uniunii Europene. Conform regulamentului, o ţară poate înscrie două echipe alcătuite din câte trei elevi, care susţin două probe practice de câte 4 ore fi ecare, la trei discipline: biologie, chimie şi fi zică, punctele de la fi ecare experiment cumulânduse pentru echipă. lll
dragoş nEacşU
Universitatea POliTEHNiCÃ din Bu cureºti a organizat, în perioada 911 aprilie 2014, a iiia ediþie a POliFEST – eveniment ce sa dorit să devină o re ferinţă – un „brand“ recunoscut al UPB, la nivel naţional şi internaţional.
Deschiderea evenimentului a avut loc în data de 9 aprilie, ora 10:00, la rectoratul UPB – Amfi teatrul AN 010 „radu Voinea“, în prezenþa ministrului Mihnea Costoiu, a inspectorului general Constantin Trăistaru, a mai multor ambasadori,
secretari de stat ºi directori ai liceelor din Bucureºti. Festivitatea de deschidere a fost prezidată de doamna Ecaterina Andronescu, preºedintele Senatului UPB.
POliFEST a reprezentat un altfel de contact, o altfel de abordare şi des chidere faţă de mediul economic şi social. În cadrul acestei manifestări, au fost prezente toate părţile interesa te de procesul educativformativ din Universitatea Politehnicã: liceeni, stu denţi, părinţi, personal didactic, fi r me, autorităţi centrale şi locale, re pre zen tanţi ai corpului diplomatic acreditat în ţara noastră. Evenimentul sa dorit a fi dedicat atât colaborării dintre mediul academic şi cel socioeconomic, cât şi cel mai mare târg de prezentare a ofertei educaţionale a unei universităţi. Pe toată durata manifestărilor, facul tă þile din cadrul UPB au participat, cu standuri proprii, la ziua Porţilor Des chise, ceea ce a implicat şi vizite în la boratoare sau amfi teatre pentru o cu noaºtere cât mai bună a ofertei de studii ºi a perspectivelor de carieră. lll
Polifest a ajuNs la a iii-a eDiÞie
3
aprilie 2014
s u b lu p Ã
Marius Nistor
Este vineri, 4 aprilie 2014. Săptămâna viitoare începe Programul „Săptămâna altfel“. Cu toate că am cerut în mai multe ocazii Ministerului Educaþiei Na þionale să precizeze clar din ce fonduri se vor plăti activităþile din acest program, nici până acum nu am primit un răspuns clar. Se aplică în continuare „politica struþului “, reprezentanþii MEN preferând să vorbească de modul de colectare a fondului clasei/ºcolii în loc să caute soluþii pentru o finanþare mai bună a învăþământului. Pot să spun, însă, că această campanie a FSE „Spiru Haret “a avut un real succes, atât în rândul angajaþilor din unităþile de în vă þământ, cât ºi în rândul părinþilor. În mul te cazuri, am reuºit să îi facem pe părinþi să conºtientizeze situaþia reală din unităþile de învăþământ. Vreau, pe această cale, să mulþumesc tuturor mem brilor de sindicat ai Federaþiei Sin dicatelor din Educaþie „Spiru Haret “pentru implicare, pentru că au avut curajul să semneze petiþia ºi pentru că au avut puterea să
spună: STOP!. Am reuºit împreună să arătăm că nu suntem susþinuþi financiar nici de Ministerul Educaþiei Naþionale ºi, în cele mai multe cazuri, nici de autorităþile locale. De asemenea, vreau să mulþumesc ºi celorlalþi angajaþi ai sistemului care, chiar dacă nu sunt membri FSE „Spiru Haret “, au promovat protestul nostru ºi au refuzat să mai strângă bani de la părinþi pentru activităþile care ar fi trebuit finanþate de către MEN ºi autorităþile locale. Poate vă întrebaþi care este cel mai mare câºtig după acest protest. Pot să vă asigur că, la nivel guvernamental, nu sa întâmplat nimic. Ministerul Educaþiei, prin reprezentanþii săi, nu a venit cu nici o susþinere financiară suplimentară. Cu toate acestea, am văzut însă aleºi locali care au venit ºi au finanþat diverse acþiuni din cadrul Programului „Săptămâna altfel“. Cel mai mare câºtig însă îl reprezintă implicarea părinþilor. În multe ºcoli, comitetul părinþilor a fost cel care a strâns banii pentru activităþile extraºcolare. În acest mod pot spune că am reuºit săi implicăm, în adevăratul sens al cuvân
tului, în viaþa ºcolii. Nu este de ajuns. Mai avem de luptat cu indiferenþa clasei politice, care preferă să plătească nemunca ºi să acorde pomeni electorale, în loc să investească în educaþie. Mai trebuie să organizăm ºi alte acþiuni prin care să îi facem pe părinţi să înþeleagă că implicarea lor poate aduce schimbări bune în educaþie ºi că nu este de ajuns doar săºi aducă copilul la ºcoală. Un exemplu că se poate realiza acest lucru este „Săptămâna altfel “.
Şi nu ne vom opri aici. FSE „Spiru Haret “va continua să organizeze ºi alte campanii de conºtientizare ºi sensi bili zare a părinþilor ºi a politicienilor prin care să arătăm că fără o finanþare corespunzătoare a sistemului de învăþământ nu se poate vorbi de calitate. Dacă până acum spuneam că „Uniþi suntem puternici! “, referindune la noi, cei din Federaþia „Spiru Haret“, acum, în contextul Campaniei noastre, cred că putem să venim cu un alt slogan: Elevi, Părinþi, Cadre didactice – Împreună suntem puternici! lll
ElEVi, PăriNÞi, CADrE DiDACTiCE – ÎMPrEUNă SUNTEM PUTErNiCi!
4
www.scoalaromaneasca.ro
Ş c oa l a g à l Ã Þ e a n Ã
liceul Tehnologic „Simion Mehedinţi” din Galaţi a trecut la sfârşitul anului trecut printro reorganizare, fericită pentru angajator, care şia rezolvat problema dublei finanţări, dar nefericită pentru un grup de aproape 30 de salariaţi. Sindicatul Învăţământului Preuniversitar (SiP) Galaţi se luptă acum, alături de inspectoratul Şcolar Galaţi, să rezolve pro blema acestor 30 de oameni, astfel încât ei săşi primească drepturile financiare cuvenite din hotărârile de instanţă.
Despre ce este vorba? Pe scurt, Liceul „Simion Mehedinţi” din Galaţi este organizat pe două componente: şcoala de masă şi şcoala specială. Potrivit legislaţiei în vigoare, învăţământul special este finanţat de la bugetul Con siliu lui Judeţului Galaţi, în vreme ce învăţă mântul de masă primeşte bani de la Consiliul local Galaţi. Prin anul 2006, odată cu apariţia unei legi care spunea că aceste componente nu mai pot fi finanţate împreună, inspectoratul Şcolar a găsit o soluţie de compromis şi a mutat “scriptic” învăţământul de masă la Centrul Financiar la care este arondat Colegiul Naţional „Al. i. Cuza”.
la sfârşitul anului trecut, inspectoratul Şcolar Galaţi a vrut să renunţe definitiv la soluţia de compromis şi a înfiinţat şcoala de masă “Sfântul ioan” care a fost arondată liceului Tehnologic “Anghel Saligny”.
Până aici, toate bune şi frumoase, am putea spune chiar şi legale. Numai
că cei aproape 30 de salariaţi de la nouînfiinţata structură sau trezit, la sfârşitul anului trecut, că nu li se plătesc drepturile cuvenite de pe urma hotărârilor de instanţă, câştigate de SiP Galaţi pe vremea când erau înregimentaţi la liceul Tehnologic “Simion Mehedinţi”.
“Cei de la «Anghel Saligny» iau preluat cu salariile, dar nu leau preluat şi plata hotărârilor de instanţă, care sunt câştigate pe «Simion Mehedinţi». Culmea este că aceşti oameni sau trezit că nici la salariile din martie nu leau fost plătite drepturile cuvenite prin hotărârile de instanţă, ceea ce nu este normal. Am luat legătura cu inspectoratul Şcolar pentru a încerca rezolvarea cât mai rapidă a problemei, pentru că riscăm să ajungem în luna iunie şi oamenii să nuşi primească din nou aceste drepturi. Şi nu vorbim de sume mici, ci de sume mari, de la câteva zeci de lei până la câteva mii de lei”, spune preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar, lidia Antoniu.
liderul SiP crede că atunci când au luat decizia de transfer a perso nalului de Colegiul „Al.i. Cuza” la liceul Tehnologic „Anghel Saligny”, consilierii locali ar fi trebuit să prevadă că transferul se face inclusiv cu plata sumelor rezultate din hotărârile de instanţă.
“Din punctul nostru de vedere rezolvarea este foarte simplă pe cale administrativă”, a explicat lidia Antoniu.
inspectorul şcolar general laura Marin spune că poate rezolva această problemă pe cale administrativă, dar că încă nu a descoperit calea legală!
“Noi am aflat de acest lucru abia la începutul lunii martie şi nu am mai avut ce face pentru ca oamenii săşi primească drepturile în luna martie. Acum, ne gândim să găsim o soluţie, dar încă nu am reuşit so găsim. Oricum, oamenii trebuie să stea liniştiţi: îşi vor primi drepturile. Este posibil să rezolvăm problema până luni (n.r. – 7 aprilie) şi atunci vom putea plăti şi restanţele. Dacă nu, cel mai probabil banii vor fi plătiţi în luna iunie. Ştiu că ei ar avea nevoie acum de aceşti bani, dar nu avem ce face, am aflat târziu şi ne chinuim să rezolvăm problema”, spune Laura Marin.
Pe de altă parte, şefa inspectoratului Şcolar crede că şi sindicatul are la îndemână o soluţie: să meargă în instanţă cu o acţiune în constatare. “Se duc cu documente la instanţă şi le arată judecătorilor că aceşti salariaţi au fost preluaţi de o altă instituţie şcolară, iar în felul acesta liceul «Saligny» are la îndemână cadrul legal pentru a le plăti oamenilor banii. Este un simplu act, este o chestie formală, nu se percepe taxă de timbru, ori, la câte procese intentează sindicatul, ar fi floare la ureche”, mai spune laura Marin.
Chiar dacă această soluţie nu este foarte costisitoare, ea ar putea fi însă de durată, deoarece tribunalele sunt supraaglomerate, iar un proces, fie el şi o acţiune în constatare poate dura de la câteva luni la peste un an de zile. Acest lucru ar fi din nou în defavoarea oamenilor din unitate.
„Pe de altă parte, sindicatul nu are nici o vină că inspectoratul Şcolar ia trimis pe cei de la învăţământul de masă la «Anghel Saligny». Sunt de acord că sa urmărit respectarea legalităţii, este şi dezideratul nostru, acela de a obliga prin orice măsură la respectarea legalităţii, dar trebuia puţin mai multă atenţie la acel transfer. Acele hotărâri de instanţă trebuia luate în calcul”, a concluzionat lidia Antoniu. lll
Bogdan nistor
TrANSFEr CU CâNTEC PENtru AProAPE 30 DE SAlAriAţi DE lA liCEUl TEHNOlOGiC
„SiMiON MEHEDiNţi“ DiN GAlAţi
5
aprilie 2014
a n a l i z Ã
tuDor sPiriDoN secretar GeNeral F.s.E.”sPirU HarEt”
„Profesorii britanici au realizat o listă a celor mai importante concluzii după publicarea rezultatelor la testele PiSA, prin care au trecut în 2012 sute de mii de elevi de 1516 ani din 65 de state ale lumii, relatează The Guardian. După trei ani de la ultimele teste PISA, românia este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bulgaria. la matematică, peste 40% sau dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echilibrul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul live”.
1. „o educaţie de calitate înseamnă mai mult decât bani”
„Ceea ce contează este modul în care sunt alocate resursele şi asta o arată chiar faptul că elevii britanici nu au fost în top 20, în condiţiile în care Regatul Unit are printre cele mai mari investiţii în educaţie dintre statele mem-bre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), susţin specialiştii britanici într-o analiză publi-cată pe The Guardian, pe baza rezulta-telor la testele PISA 2012”.
Categoric. Aici este posibil ca perfidul Albion săºi fi tras singur þeapă, direcþionând banii către alte categorii de cheltuieli, neînþelegând că esenþa finanþării trebuie să se regăsească în satisfacerea, cu prioritate, a celor ne cesare unei învăþări temeinice, a unui proces didactic eficient, deºi alocă sume ce reprezintă mult mai mult decât 6% din PiBul nostru. Cu alte cuvinte, îna inte de orice, profesori bine selecþionaþi, pregătiþi ºi plătiþi, apoi mijloace de învăþământ care să permită utilizarea tuturor sau a cât mai multor metode de învăþământ ºi instruire, care să facă posibilă valorizarea cumulativă a tuturor principiilor didactice, spre satisfacerea cerinþei esenþiale a educaþiei: „înarmarea” absolventului cu cele 8(opt) competenþe
europene de bază pentru cucerirea pieþei interne ºi internaþionale a muncii. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, politici de stimulare a elevului să înveþe ºi a părinþilor săl supravegheze.
Ce se întâmplă la noi cu banii pentru educaþie? Deschiderea oricărei discuþii pe această temă poate fi considerată „ab initio” superfluă, deºi suscită multe interese.
2. „dintre statele bogate, cele care îşi plătesc mai bine profesorii tind să aibă performanţe mai bune”
„ţările cu cele mai bune rezultate la PiSA sunt şi cele care plătesc salarii mai mari dascălilor, raportat la PiBul pe cap de locuitor. Deşi acest aspect nu este suficient, rapoartele PiSA arată că „salariile mai mari pot ajuta sistemele de învăţământ în atragerea celor mai buni profesori”.
No comment, faþă de ruºinea, batjocura ºi umilinþa din românia.
3. „o şcoală sigură şi cu reputaţie bună este mai importantă pentru părinţi decât rezultatele elevilor la examene”
„În majoritatea ţărilor OCDE, părinţii au spus că li se pare mai importantă re
pu taţia şi siguranţa dintro şcoală decât rezultatele academice foarte bune pe care le pot obţine elevii la şcoală”.
Aici cred că este vorba despre actul de educaþie vs. instrucþie, care derivă din nivelul de trai foarte ridicat al acestor þări, cât ºi din tendinþele elitiste. De asemenea, textul priveºte ºi modul în care se realizează securizarea elevilor în incintele ºcolii, moralitatea ºi seriozitatea corpului profesoral, dar ºi siguranþa că acea ºcoală „îºi face treaba”, adică realizează, înainte de orice, un proces edu cativ în consonanþă cu cerinþele, cu tumele ºi standardele respectivelor gru puri, comunităþi, ce prevalează asupra unui proces de instrucþie la nivel foarte ridicat.
4. „o mai mare putere de decizie a profesorilor poate genera performanţă”
„Sistemele care permit şcolilor să decidă, împreună cu profesorii, politi-cile de evaluare a elevilor, cursurile ce pot fi urmate şi conţinutul acestora, dar şi manualele folosite la aceste cursuri reuşesc să atragă un număr mai mare de elevi la şcoală şi o participare mai largă. O astfel de autonomie pare să funcţioneze însă acolo unde există un sistem de responsabilizare, dar şi dacă
CâTEVA COMENTArii lA CElE „10 CONClUzii PENTrU DASCăli DUPă rEzUlTATElE DE lA TESTElE PiSA 2012”
„EstE nEvoiE dE ProFEsori dE calitatE, PrEgătiţi continUU şi BinE Plătiţi PEntrU a avEa ElEvi BUni”
6
www.scoalaromaneasca.ro
a n a l i z Ã
există o colaborare bună între profesori şi director. Nu s-a găsit însă o legătură între performanţa şcolară şi transfera-rea managementului fondurilor direct către şcoli, mai spun specialiştii brita-nici”.
Aici conservatorismul britanic este pregnant. Ei renunþă foarte greu la ce au acumulat ca „bun” până la un moment dat ºi nu fac înlocuirile decât atunci când au certitudinea că noul este mai valoros decât tradiþionalul. Afirmaþia din cuprinsul concluziei nr. 4 pare să fie adevărată dacă o raportăm la concluzia nr.2, nr. 8 ºi nr. 9. Eu nu cred că la ei politizarea nu există. Ultima frază din enunþul concluziei parcă îmi ºopteºte ceva tainic. Probabil că nu au corelat aceasta cu enunþul concluziei nr. 1. la noi, evaluările de tip na þio nal, dar ºi intern ar fi ceva, ca ºi manualele, dacă sar schimba pe ici, pe colo autonomia. Despre programele ºcolare, de asemenea. Ce facem, însă cu profesorii? „Cod etic”, stâlpul infamiei, mizerie materială. Nimic din toate acestea nu se poate constitui, niciodată, în sistem de responsabilizare, decât în măsura în care acesta vizează respectul de sine al fiecărui profesor în parte, iar relaþia profesor – director se transformă uneori, în relaþie de parteneriat politic.
5. „sistemele de educaţie care separă elevii nu generează rezultatele mai bune”
„Şcolile care se adresează nevoilor diferite ale elevilor, separândui între diferite instituţii, niveluri de cunoştinţe sau clase nu au reuşit să aibă rezultatele mai bune, pentru că în cazul acestor tineri influenţa statutului lor socioecono mic asupra performanţei şcolare este mult mai puternică şi ei tind să fie mai puţin motivaţi”.
No comment! Segregaþia, out, dar nu în detrimentul unui proces de selecþie autentic, condus ºtiinþific, raþional ºi în folos general: elev, familie, societate.
6. „relaţia profesor-elev este esenţială”
„Aici s-au înregistrat progrese între 2003 şi 2012 în mai toate ţările, mai pu-ţin în Tunisia, susţin profesorii britanici. Rezultatele PISA arată că, printre elevii cu aceleaşi performanţe şi un statut so-
cio-economic similar, cei care învaţă în şcoli unde se pune accent pe relaţia dintre profesor şi elev au un sentiment de apartenenţă mai puternic şi o mai bună motivaţie interioară de a învăţa”.
Ce este aceea relaþia profesorelev? relaþia bazată pe demnita te, respect ºi încredere reciprocă, care se construieºte printro tratare ne diferenþiată (care să nu þină cont de sim patii, situaþia pă-rinþilor, rudelor, sau apro piaþi cu funcþii) a elevilor, notare obiec tivă, rezolvarea morală, justă, a situa þiilor de criză, º.a.m.d. De aici ºi sentimentul de apartenenþă sau coeziune, cât ºi motivaþia de a învăþa. În această construcþie, părinþii, deºi aparent neimplicaþi, pot avea un rol fundamental.
7. „directorii de şcoli au impresia că profesorii sunt entuziaşti”
„91% dintre elevii care au dat testele PiSA la nivel mondial merg la şcoli ai căror directori consideră că moralul profesorilor este ridicat, în timp ce 94% dintre elevi merg la şcoli ai căror directori cred că dascălii muncesc cu entuziasm”.
Profesori entuziaºti? No comment! În fapt, chiar titlul vorbeºte despre o impresie.
8. „Excelenţa în predare este vitală”
„ţările care au arătat că şiau îmbunătăţit performanţele la testele PiSA (cum ar fi Estonia, Polonia, Brazilia, Columbia, Japonia şi israel) au creat politici menite să ridice calitatea corpului profesoral. Adică au înăsprit
condiţiile de acces în rândul dascălilor, stimulente pentru studenţii de top care aleg să predea, salarii mărite, dar şi stimulente pentru ai determina pe cei aflaţi la catedră să participe la cursuri de formare profesională, la traininguri pentru profesori”.
No comment! Ce reprezintă excelen þa? Profesor foarte bine pregătit, cu vocaþie profesională sau har dumnezeiesc, cunoscute ºi sub denumirea de talent, cu care, de regulă, omul se naºte, care să aibă la dispoziþie mijloace de învăþământ, ce pot permite valorificarea experienþei ºi ºtiinþei profesiei sale, copii cointeresaþi în învăþare, părinþi cu grija copiilor lor, dar ºi o retribuire com pa rabilă cu rezultatul muncii sale, de ter minantă pentru o acþiune didactică consistentă. Alt comentariu pe această temă nu cunosc. Câþi bani sau investit pentru pregătirea continuă a profesorilor noºtri, sau pentru selecþia ºi pregătirea iniþială a celor ce vor să devină educatori? Sau pentru pregătirea continuă a celor existenþi? Căci despre motivare nu putem vorbi din cauze de subfinanþare ºi sărăcie. Excelenþa în predare, însă, nu vizează numai calitatea profesorului, ci ºi multe altele necesare acestuia în procesul pe care îl gestionează, inclusiv atitudinea ºi participarea familiei ºi elevului la propriai pregătire.
9. „din ce în ce mai multe şcoli pun accent pe analiza performanţei lor”. „Procentul elevilor testaţi la Pisa care provin din şcoli ce utilizează statistici de evaluare a progreselor pentru a se compara cu alte şcoli a crescut de la 40%, în 2003, la 52%, în 2012. cele mai
aprilie 2014
7a n a l i z Ã
mari creşteri au fost în Brazilia, danemarca, irlanda, luxembourg şi Portugalia şi a scăzut doar în Finlanda”.
Normal. De aici renume (notorietate), imagine (percepþie publică), salarizare diferenþiată reală (după canti ta te, calitate ºi rezultate), avansare în carieră, poziþionare socială, etc., pe baza rezultatelor reale obþinute în meseria sa de către fi ecare profesor, iar urmare/consecinþă a acestora, construcþia ºcolii la care fac referire concluziile nr.3,4,6, 8. Acest efect începe să devină pregnant ºi în educaþia românească, dar este, încă, bazat pe „voluntariatul de grotă” ºi infl uenþe colaterale.
10. „directorii de şcoli nu consideră că au probleme la clasă cu intimidările şi hărţuirea între elevi”
„Peste 89% dintre elevi învaţă în şcoli unde directorii susţin că procesul de învăţare nu este deloc sau este pu-ţin afectat de elevii care îi intimidează sau îi hărţuiesc pe colegii lor. Procen-tul este de 95% şi peste în ţări precum România, Muntenegru, Indonezia, Al-bania, Slovacia, Letonia, Regatul Unit, Spania, Japonia, Singapore, Lituania şi Islanda. Însă, peste 20% dintre elevii din Kazakhstan, Shanghai-China, Finlanda, Columbia, Olanda, Brazilia, Coreea şi Tunisia merg la şcoli unde astfel de fe-nomene sunt larg răspândite”.
Aici este vorba, probabil, despre separaþia clară a relaþiilor interperso
nale ale elevilor în raport cu cele instituþionale, dintre elevi ºi ºcoală. Elevii se hărþuiesc între ei, ca orice copii, profesorii ºi ºcoala, ca instituþie, fi ind undeva, în alt plan. Ce este la noi cunoaºtem? ºi dacă răspunsul este DA, ce facem?
Considerente personale
Educarea, instruirea, evaluarea, ca procese didactice, sunt posibil de realizat la standarde calitative satisfăcătoare atunci când sistemul educaþional pune la îndemâna profesorului toate mijloacele de învăþământ ce fac posibilă aplicarea oricăror metode de învaþare si instruire a elevilor, adaptate la caracteristicile individuale ale acestora, astfel încât, principiile didactice, să se regăsească în opera didactică a profesorului, principii în afara cărora nu poate exista educaþie.
Trebuie arătat că în didactica modernă se impune tot mai mult curentul de opinie conform căruia ieºirea din analfabetism înseamnă atât însuºirea ºi cunoaºterea informaþiei, dar, mai presus de toate, înseamnă, înþelegerea ei, iar pe această bază, fundamentarea principiului „a ºti, a face, a fi ”, principiu hotărâtor în inserþia şi poziþionarea socială a individului, în temeiul căruia este posibilă recunoaºterea locului si rolului fi ecăruia, de către ceilalţi membri ai societăþii. El reprezintă, în fapt, expresia calitativă a triadei educaţionale „cunoştinþe, deprinderi, priceperi”, obiectivul esenþial al oricărui act de instruire.
Această recunoaştere, pe aceste baze, a locului şi rolului, pe care fi ecare ºi la câºtigat ºi îl ocupă de drept în societate, reprezintă, în fapt, considerentul esenþial ce stă la temelia conceptului de „pace socială”, singurul ce poate contribui la funcþionarea normală, fl uentă şi efi cientă a societăþii şi democraþiei.
Din punct de vedere economic, organisme internaþionale prestigioase au dat publicitătii estimările lor, conform cărora, anual se pierd zeci de mii de miliarde de euro din cauza pierderilor de materie cenuºie generate de abandonul ºcolar, de marginalizarea socială sau de nefi nanþarea corespunzătoare a sistemelor educaþionale.
recomandările U.N.E.S.C.O. O.i.M. cu privire la Statutul profesorilor arată că educaþia este un factor de progres şi civilizaþie şi recomandă fi nanþarea corespunzătoare a sistemelor educaþionale, pentru a se încerca scoaterea naþiunilor din starea de criză, sărăcie si subdezvoltare.
Concluziile date publicităþii în urma testelor PiSA 2012, pot reprezenta, ºi ele, tot atâtea teme de analiză comparată, care ar putea sa ne fi e de mare folos în racordarea sistemului educaþional românesc la performanþa internaþională.
Bibliografi e: adevărul.ro „10 concluzii pentru dascăli după rezultatele de la testele Pisa 2012”6 decembrie 2013, 21:49 de oana craciun adev.ro/mxei7r” lll
8
www.scoalaromaneasca.ro
ac t ua l i tat e
ÎN UrMA SOliCiTărilOr FSE „SPirU HArET“,
MEn a dEBlocat câMPUl dE Plată al sEntinÞElor jUdEcătorEşti din EdUsal
Stimaţi colegi,i. În urma sesizărilor organizaţiilor afili
ate F.S.E. „Spiru Haret” din judeţele SatuMare, Alba, Argeş, Timiş etc. referitoare la faptul că în programul EDUSAl câmpul de plată al sentinţelor judecătoreşti este blocat, federaţia noastră sa adresat ministrului Educaţiei, solicitând, în regim de urgenţă, deblocarea programului.
În urma demersului F.S.E. „Spiru Haret”, în cadrul videoconferinţei MEN ce a avut loc azi, 4 aprilie 2014, ministrul Educaţiei a comunicat ur mă toa rele:
1. În privinţa deblocării câmpului de plată al sentinţelor din EDUSAl în luna aprilie (pentru plăţile aferente lunii martie), în condiţiile în care există sume repartizate în trimestrul ii, ministrul Educaţiei nea asigurat că programul de salarizare va permite plata integrală a primei tranşe aferente anului 2014 din sumele stabilite prin sentinţe judecătoreşti. În măsura în care fondurile alocate pentru anul 2014 sunt insuficiente, ministrul remus Pricopie a garantat că se va opera rectificarea bugetului, astfel încât să se asigure sumele necesare acoperirii integrale a tuturor tranşelor din acest an.
2. referitor la impozitarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti reprezentând DOBâNzi la diferenţele salariale cuvenite conform legii nr. 221/2008, MEN va solicita clarificări de la Ministerul Finanţelor Publice.
3. MEN va face demersuri la nivelul administraţiei publice locale pentru a asigura decontarea integrală a cheltuielilor de navetă a personalului didactic şi didactic auxiliar prin aplicarea coroborată (nu alternativă) a dispoziţiilor art. 105 (2) lit. f) din legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale şi a notei nr. 3 din anexa 4, precum şi a notei nr. 5 din anexa 5 din legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pentru anul 2014.
ii. De asemenea, vă aducem la cunoştinţă faptul că vineri, 28.03.2014, la Universitatea Politehnică din Bu cureşti, a avut loc o întrunire a repre zentan ţilor federaţiilor sindicale reprezentative din educaţie, respectiv F.S.E. „SPirU HArET”, F.S.l.i., F.N.S. „AlMA MA TEr”, pe tema salarizării personalului nedidactic. la întâlnire au mai participat doamna Ecaterina Andronescu
şi domnul liviu Marian Pop, senatori P.S.D.
După discuţii, sa ajuns la concluzia – expusă repetat de F.S.E. „SPirU HArET” – că problema ar putea fi soluţionată prin reglementarea personalului nedidactic în legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, ca personal didactic auxiliar. Sa acreditat ideea că această
modificare, la care cei doi parlamentari sau angajat, ar reprezenta va rianta optimă.
În acest sens, se va încerca realizarea unei întâlniri între Premierul româniei, domnul Victor Ponta şi ministrul Educaţiei Naţionale, domnul remus Pricopie, pe de o parte, şi reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative din educaţie, pe de altă parte.
Tot în cursul zilei de vineri, 28.03.2014, la solicitarea expresă a domnului vicepreşedinte Florin Dobrescu, F.S.E. „SPirU HArET” a înregistrat la MEN o adresă prin care a cerut intervenţia urgentă a ministrului Educaţiei pentru rezolvarea problemei birocratizării excesive a activităţii din cadrul liceelor tehnologice şi nu numai, ca urmare a unor
aprilie 2014
9ac t ua l i tat e
dispoziţii ale ArACiP. iii. În data de 18.03.2014, sa trimis
către MEN o adresă comună a F.S.E. „SPirU HArET” şi F.S.l.i., prin care se solicita convocarea Comisiei paritare de la nivelul MEN pe următoarele teme:
1. adoptarea hotărârii privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare de la nivelul unităţilor şi instituţiilor prevăzute în anexa nr. 4 la CCMUNSAiP care nu au încheiat contracte colective de muncă;
2. adoptarea proiectului regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei paritare de la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale;
3. elaborarea proiectului regulamentului nomenclatorului privind bolile profesionale din învăţământul preuniversitar şi a incompatibilităţilor de ordin medical cu funcţia didactică, în conformitate cu dispoziţiile art. 53 din CCMuNSAIP.
4. aprobarea regulamentului privind locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestora, prevăzut la art. 33 alin. (5) din CCMUNSAiP;
5. constituirea comisiilor de lucru pe salarizare, pe debirocratizare, pe regulamentul privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi pe regulamentul privind organizarea şi funcţionarea consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar şi stabilirea calendarului de lucru al acestora;
6. emiterea unei hotărâri privind ocuparea prin concurs a posturilor didactice auxiliare şi nedidactice din învăţământul preuniversitar;
7. aprobarea metodologiei privind transferul personalului didactic auxiliar şi nedidactic, prevăzut de art. 31 din OUG nr. 103/2013;
8. executarea sentinţelor judecă toreşti şi adoptarea unei machete de calcul a sumelor acordate prin acestea;
9. decontarea navetei personalului din învăţământ;
10. diverse.Totodată solicităm, în continuare,
informaţii în legătură cu diminuarea drep tu rilor salariale ale directorilor pentru orele efectuate la plata cu ora.
cU dEosEBită stiMă,PrEşEdintE
Prof. Marius oviDiu Nistor
inForMarE FsE „sPirU HarEt“DECiziA CUrţii CONSTiTUţiONAlE
Nr.106/2014Stimaţi colegi,
Având în vedere că Decizia Curţii Constituţionale nr. 106/2014, prin care art. 253 (1) din legea Educaţiei Naţionale a fost declarat neconstituţional, a fost publicată în Monitorul Oficial al româniei, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ a demarat discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale pentru a găsi soluţiile necesare astfel încât să nu apară probleme la mobilitatea personalului didactic.
FSE „Spiru Haret“ a solicitat deja MEN iniţierea unei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze cadrul legal în care se va face anul acesta mobilitatea de personal, în condiţiile publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr.106/2014.
Menţionăm că în Decizia Curţii Constituţionale se prevede că „normele de lege criticate de Avocatul Poporului sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar întro altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noţiunea de „viabilitate a postului/catedrei“, utilizată în textul de lege criticat, are un caracter vădit imprecis, în timp ce instituirea condiţiei acordului consiliului de administraţie al şcolii deschide calea arbitrarului şi subiectivismului în domeniu. În consecinţă, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării.
Faţă de cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din legea nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.“
PrEşEdintEMarius oviDiu Nistor
UltiMa oră:Guvernul României a aprobat, miercuri, 9 aprilie, în ªedinţa de Guvern,
OUG care modifică art. 253 al Legii nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 106/2014, publicată în MO nr.238/03.04.2014. Prin OUG s-au adus clarificări în ceea ce priveşte situaţia cadrelor didactice titularizabile. „Articolul precizează că toate cadre didactice, promovate cu minimum 7 la concursurile de titularizare din învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate deja pe baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ unde predau. Decizia se ia în urma şedinţei publice a inspectora-tului şcolar judeţean şi numai dacă postul didactic/catedra sunt vacante şi au viabilitate“, se arată în comunicatul MEN.
10
www.scoalaromaneasca.ro
c u r i e r j u r i d i c
ordin nr. 5559 din 22 noiembrie 2013 privind regimul manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar.
ordin nr. 129 din 13 martie 2014 pentru aprobarea
bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 ale institutelor de cercetaredezvoltare din coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
ACTElE EDUCAţiEi PUBliCATE ÎN MONiTOrUl OFiCiAl Al rOMâNiEi ÎN lUNilE MArTiE APriliE 2014
PaGiNi realizate DetEodora Banaªªi ioaNa voicu,coNsilieri juriDiciFsE sPirU HarEt
În ultima perioadă, am primit la federaţie tot mai multe sesizări referitoare la executarea incorectă a hotă râ rilor judecătoreşti din anul 2012, privind acordarea de diferenţe salariale pentru membrii noştri de sindicat. Mai exact, colegii noştri au sesizat faptul că nu sa făcut nici o plată în anul 2012, di ferenţele fiind achitate abia din anul 2013 – 5%, iar în anul 2014 se plăteşte doar 10% din valoarea titlului executoriu.
o asemenea modalitate este incorec tă, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează:
În opinia noastră, executarea sentin ţelor judecătoreşti pronunţate în anul 2012 intră sub incidenţa dispoziţiilor
art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare, cu modificările ulterioare, potrivit cărora:
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe [respectiv data de 27 august 2012, la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, conform art. 12 alin. (1) din legea nr. 24/2000, re publicată – n.a.], plata neefectuată a sumelor stabilite prin hotărâri judecă t oreşti reprezentând drepturi de na tură salarială, stabilite în favoarea per sonalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie31 decembrie 2012, se va realiza în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salaria le personalului din sectorul bugetar, apro bată cu modificări prin legea nr.
230/2011, ale cărei dispoziţii se aplică în mod corespunzător.
(2) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se va efectua din sumele aprobate la titlul „Cheltuieli de personal”.
Cu alte cuvinte, sumele de na tură salarială dispuse prin hotărâri jude cătoreşti în favoarea personalului bu getar în anul 2012, care nu au fost achi tate până la data de 27 august 2012, se vor plăti astfel:
1. în anul 2012 – 5% din valoarea titlului executoriu;
2. în anul 2013 – 10% din valoarea titlului executoriu;
3. în anul 2014 – 25% din valoarea titlului executoriu;
4. în anul 2015 – 25% din valoarea titlului executoriu;
5. în anul 2016 – 35% din valoarea titlului executoriu.
Din cele de mai sus, rezultă, fără putinţă de tăgadă, că din sumele dis
DesPre eXecutarea sEntinţElor jUdEcătorEşti
11
aprilie 2014
c u r i e r j u r i d i c
ordin nr. 3039 din 28 ianuarie 2014 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Bibliotecii Centrale Universitare „Carol i“.
ordin nr. 3152 din 24 februarie 2014 privind aprobarea planurilorcadru de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a iXa, a Xa şi a Xia
ProcEdUră sPEciFică din 25 martie 2014 de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitare de master acreditate.
ordin nr. 146 din 25 martie 2014 privind aprobarea Procedurii specifice de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitare de master acreditate. lll
puse prin sentinţele civile pronunţate de tribunale în anul 2012 trebuia plătită o primă tranşă de 5% în anul 2012, a doua tranşă de 10% trebuia plătită în anul 2013, iar a treia tranşă trebuie plătită în 2014. Faptul că prima tranşă din valoarea titlului executoriu, aferentă anului 2012, nu a fost plătită, nu poate fi imputat membrilor de sindicat beneficiari ai sentinţei, ci pasivităţii pârâ ţilor, care nu au făcut în termen calculele. În condiţiile în care sentinţa menţionată este executorie de drept, neplata primei tranşe de 5% se datorează pârâţilor.
În consecinţă, în măsura în care tranşa de 5% nu a fost plătită în anul 2012, în anul 2013 trebuia plătită suma reprezentând 15% din valoarea titlului.
Dacă nici acest lucru nu sa întâmplat, diferenţa trebuie achitată în anul 2014, astfel încât, la sfârşitul anului 2014, să fie achitat 40% din valoarea titlului executoriu.
Este de observat şi faptul că, atât legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013, cât şi legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013 – la art. 5 alin. (1) lit. i) şi alin. (3) lit. b), coroborate cu alin. (7) – fac trimitere expresă, în materia eşalonării executării sentinţelor jude cătoreşti, inclusiv la O.G. nr. 17/2012.
În materia executării sentinţelor ju decătoreşti trebuie avut în vedere şi fap tul că art. 287 alin. (1) din Noul Cod Pe nal prevede: „Nerespectarea unei ho tărâri judecătoreşti săvârşită prin: (...) e) neexecutarea hotărârii judecătoreşti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adre sate angajatorului de către partea interesată; (...) se pedepseşte cu în chi soare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
De asemenea, în ceea ce priveşte obligativitatea unităţilor de învăţământ de a calcula sumele necesare punerii în executare a sentinţelor judecătoreşti sunt incidente şi dispoziţiile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Sectorului de Activitate Învăţământ Preuniversitar, înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu nr. 59276/02.11.2012, respectiv:
Art. 36 alin. (4) „În fila de buget a fiecărei unităţi/instituţii prevăzute în Anexa nr. 4 se vor evidenţia sumele necesare plăţii drepturilor băneşti care se cuvin personalului acesteia. Unităţile/instituţiile prevăzute în Anexa nr. 4 sunt obligate să calculeze şi să transmită ordonatorilor principali de credite şi inspectoratelor şcolare sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, potrivit legii.”
Art. 39 alin. (4) „Persoanele care se fac vinovate de întârzierea plăţii drepturilor băneşti cu mai mult de 3 zile
lucrătoare, precum şi cele care re fuză să calculeze sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, răs pund disciplinar potrivit legislaţiei în vigoare.”
Dispoziţiile CCMUNSAiP citate sunt OBliGATOrii în întregul sector de activitate învăţământ preuniversitar, potrivit art. 133 alin. (1) lit. c) şi art. 148 din aceeaşi lege a dialogului social şi art. 14 din contract, dar şi în raport de art. 41 alin. (5) din Constituţie, iar neexecutarea lor atrage răspunderea persoanelor care se fac vinovate de aceasta, astfel cum se prevede expres la art. 14 alin. (2) din CCMuNSAIP. lll
12
www.scoalaromaneasca.ro
o p i n i i
Prof. cezar vasilescu Botoşani
De multă vreme a fost clarificată funcţia formativă a lecţiei, statuânduse ştinţific că între latura instructivă şi cea edu cativă a lecţiei există o legătură mult mai profundă decât se credea, că orice lecţieoricât de improprii sar pă rea intruziile educative poate primi şi o altă încărcătură decât cea strict in for mativă. Foarte important este ca lec ţia să declanşeze toate tipurile şi me ca nismele gândirii, să transforme pe elev întrun participant activ la propria lui formare.
Vorbind de schimbrile indiscutabile în bine pe care lea adus cu sine în via ţa omului modern noua tehnică video (videocasetele şi videocame re le, Cdurile şi DVDurile, televizorul şi in ternetul), nu trebuie omis pericolul care ne paşte. Videotehnica de azi poa te
fi un extrem de virulent mijloc de poluare morală, de propagare în pro por ţii de neînchipuit a agresivităţii şi obs ce nităţii, cu toate repercursiunile, în cel mai înalt grad nefaste, ce pot decurge de aici, în special pentru tineret. O pondere însemnată o ocupă filmele de groază(„horror“) şi cele obscene, so cotite „distractive“, filmele erotice, filmele cu scene înspăimântătoare, cu cranii uma ne care explodează, trunchiuri deca pitate şi mâini sfârtecate, cu asasini psi ho paţi, monştri de tot soiul, păsări şi in sec te gigantice etc.
Computerul operează cu sisteme binare, în timp ce omul este o fiinţă terna ră. A computeriza total activitatea in te lectuală înseamnă a anula a treia di mensiune umană, a accentua proce sul de robotizare a omului, a crea acea generaţie de „xerox“ sau „chewing gum“ de care se tem pentru viitor pe dagogii.
Privind pericolul simulării, subscriem la nişte opinii:
• Corectarea tezelor de către alţi profesori decât cei de la clasă, întro altă unitate şcolară;
• luarea unor măsuri riguroase în ca zul unităţilor cu un procent foarte mic de promovare (asistenţe la clasă, con sultarea unor documente şcolare, ches tionare cu elevii, cu părinţii referitoare la respectarea orarului de pre gătire suplimentară a elevilor privind prezenţa acestora la astfel de ore);
• Stimularea cadrelor didactice;• Stabilirea unui program de lucru
di fe renţiat cu elevii;• Alegerea unui moment oportun
simulării ( proba să fie dată dimineaţa, când randamentul este în creştere, nu la orele amiezii când curba biologică este în scădere).
Dacă şi în acest an la examenul de Ba calaureat vor fi aceleaşi rezultate proas te ca în anii precedenţi, liceele tehnologice vor deveni şcoli profesionale.
Există pericolul iminent al sclerozării minţii omeneşti prin utilizarea în exces a calculatorului. literatura de anticipaţie abundă în scenarii în care locul profesorului este luat de calculator. Calcula torul nu poate înlocui profesorul. Îi lip seşte afectivitatea pentru a putea realiza comunicarea profesorelev. Nu se poate realiza pe computer co respon den ţa dintre obiectivele programei şi in strumentele evaluării. Prin urmare, în lăturarea pericolelor internetului şi simu lării, stimularea creativităţii şi a ori gina li tăţii depinde de măiestria profesorului. lll
PEricolElE intErnEtUlUi şi siMUlării
13
aprilie 2014
Ş c oa l a i n t e r n a Þ i o n a l Ã
PreDatul, ca a Doua cariEră îN statele uNiteadriana MiHalcEa
Predatul, având ca prim deziderat ideea de a face bine, de a ajuta copiii, o meserie în care salariile sunt stabile, deşi deloc spectaculoase, în care verile sunt libere şi beneficiile solide obţinute la pensie pot constitui un punct de siguranţă, a fost mult timp perceput ca a doua sau chiar a treia carieră în Statele Unite ale Americii.
Dar, în ultimii cinci ani, profesia a devenit mult mai interesantă şi a urcat în topul preferinţelor americanilor. De ce? recesiunea economică a dus la concedieri masive ale oamenilor din diverse districte şcolare din þară. Numărul total de locuri de muncă în şcolile publice rămâne astfel cu aproximativ 345.000 mai puţine faţă de vârful din 2008, potrivit datelor Departamentului Muncii.
Mai mult decât atât, o serie de modi fi cări în privinţa standardelor academi ce, dar şi o revizuire a modului în care sunt evaluate cadrele didactice au contribuit la turbulenþele în sistemul public de învăþământ. Profesorii, sin dicatele şi chiar şi unele grupuri de părinþi sau revoltat în privinţa acestor schimbări. Unele oraşe şi state dezbat încă dacă majoritatea comunităţilor vor mai putea garanta pensiile publice generoase pe care profesorii leau avut în trecut. Totuşi, în ciuda acestor ameninţări, atât de natură academică, dar şi financiară, ideea de a modela minþi tinere rămâne atractivă, şi, ţinând cont de îmbunătăþirea uşoară, dar sigu ră, a economiei, districtele şcolare sunt pregătite din nou de angajare. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că mai mult de un milion de profesori ar putea să se pensioneze în următorii patru până la şase ani, potrivit datelor Departamentul Federal al Educaþiei din SuA.
În acest context, tot mai multe oraşe şi state au început să crească cererea pentru profesori, după cum notează publicaţia americană The New York Times. Schimbările demografice sunt şi acestea un motiv pentru creşterea ce rerii pentru profesori bilingvi. Depar
tamentul Muncii spune că numărul de locuri de muncă destinate profesorilor este proiectat să crească în următorii zece ani cu mai mult de 429.000.
În Statele unite ale Americii, pentru cei care se gândesc să aleagă o carieră la catedră după ce au făcut timp de mai mulţi ani altceva, un primul pas spre o certificare poate depinde de colegiul sau facultatea pe care lea absolvit candidatul respectiv, deoarece cele mai multe state cer ca profesorii să demonstreze că au cunoştinþe în domeniul lor de activitate. Cerinţele sunt mai scăzute în cazul şcolilor primare, unde învăţătorilor nu li se cer cunoştinţe de specialitate întrun domeniu anume. Dar, de la nivel gimnazial în sus, chiar şi în districtele şcolare mai sărace sau în cele din suburbii, este nevoie de profesori care să predea limba en gleză ca a doua limbă, matematică şi ştiinţe. În multe state, candidaţilor li se solicită să dovedească faptul că au calificări în domeniul în care in ten þio nează să predea. Există însă şi state unde candidaþii trebuie să treacă exa me ne de cunoştinþe de conþinut speci fic. Practic, sunt sute de rute prin care poţi ajunge să predai, iar căile variază de la stat la stat. În timp ce mai multe pro grame de formare a cadrelor di dac tice oferă mai mult timp pentru a se pregăti şi a susţine examene, altele sunt mai scurte, cu o abordare mai per misivă faţă de învăþarea la locul de muncă.
Programele considerate mai tra diþio nale sunt urmate contra unei taxe
de şcolarizare şi, în general, este nevoie şi de timp, poate chiar concediu de la actualul job, pentru a putea participa la cursuri, deşi opþiunile online sunt , de asemenea, disponibile. Taxele variază de la un pic mai puþin de 6.500 de dolari în sistemul universitar de stat din California, până la 54.000 de dolari pentru o diplomă de master de la Colegiul Profesorilor, care durează în general doi ani, perioadă în care sunt incluse şi ore de practică efectivă.
Potrivit datelor Asociaþiei Naþionale pentru Educaþie, un profesor se poate aştepta ca în primul an la catedră să câştige un salariu mediu de aproximativ 36.000 de dolari/an, deşi state precum California, New Jersey şi New York oferă un salariu de 45.000 dolari pe an. În cele mai multe cazuri nu există majorări sa lariale oferite pe criterii de vârstă sau în funcţie de experienþa obţinută întro altă profesie.
Multe state, însă, sponsorizează programe pentru cei care doresc săşi schim be cariera şi care au nevoie de ve nituri imediat. De exemplu, „Teach for America“ este un astfel de program. Candidaþii înscrişi la acest program petrec cinci sau şase săptămâni în timpul verii pentru a se pregăti să devină profesori. În timpul acesta, ei beneficiază de cazare şi masă, dar nu şi de un salariu. În toamnă, candidaţii care au absolvit sunt plasaţi în poziþii plătite în şcolile din vecinătate sau în şcoli aflate în nevoie, cele mai multe situate în zonele sărace. lll
14
www.scoalaromaneasca.ro
o p i n i i
Etică, ModElarE, siMulare, reMoDelare
tuDor sPiriDoN secretar GeNeral F.s.E.”sPirU HarEt”
În practica de înaltă performanţă teh nologică, etica, deontologia, mode la rea, simularea, remodelarea, sunt ele mente definitorii fără de care nimic nu poate fi materializat ca produs funcţio nal finit. Explorarea cosmosului sau a ma rilor abisuri, zborul supersonic, automo bi le le de curse, etc., au fost posibile par curgând, fără excepţie, acest traseu specific principiului „a şti, a face, a fi”, expresia calitativsuperioară a triadei di dactice „cunoştinţe, deprinderi, pri ceperi”.
lansarea de către M.E.N., pe celebrul “edu.ro”, a Codului etic pentru în vă ţă mân tul preuniversitar stârneşte re ac ţii publice de anvergură. Une le pertinente, altele dimpotrivă. „in crimi na ţii”, privesc miraţi spectacolul şi se întreabă, în şoaptă sau în sinea lor, da că, după adoptarea acestui set de norme, mai au voie să clipească, să respire, să bea apă, sau chiar să ci tească. lansarea acestui cod sa făcut pripit, fără prea multe explicaţii, iar lumea comentează. Adeseori, fără să aibă habar ce este, la ce serveşte, sau de ce trebuie să existe aşa ceva. Deci, în calitate de habarnişti. În aceste con diţii, comentariile de tip interogativexclamativ sunt inevitabile. „Ce, dom’ne,
codul penal nu ajunge?” „Dar codul civil sau codul familiei?” „De ce Cod de etică şi nu Cod deontologic?” „De ce doar pentru profesori şi nu şi pentru părinţi şi elevi?” „Ce cod dom’ne! Depolitizaţi, finanţaţi, dotaţi, salarizaţi, nu simulaţi! Eeeeeeee!”
Pentru a răspunde acestor întrebări şi exclamaţii onomatopeice este nevoie să ne întoarcem un pic în timp, la scandalurile care au zguduit sistemul educaţional românesc. Mai întâi, cele
care au fost declanşate de politicieni prin (contra)reformele repetate, (sub)finanţarea sistemului, salarizarea profesorilor, apoi cele declanşate de sistem, rezultatele la BAC, „fabricile” de diplome, cu urmări internaţionale, simulări, sau de profesori, Costica Vărzaru, învăţătoarea Blându, toate „spărgânduse”, până la urmă, în capul TUTUrOr profesorilor, expresia „şcoala scoate tâmpiţi” re prezentând apogeul în incriminarea aces tora, incriminare care, în formă continuată, a generat ideea Codului.
Putem stopa toate acestea cu un simplu cod de etică? Poate că oficialii vor răspunde că, în contextul actual, acesta ar putea reprezenta un pas în normalizarea vieţii educaţiei româneşti. Ca să parafrazez un comentariu celebru, eu spun că dacă acesta este un pas, el este „un pas mic”, fără nici o „urmă de urmare” asupra umanităţii, prin umanitate înţelegând şi societatea românească. Şi asta, pentru că aici aproape toată lumea, (elevi, părinţi, vedete, ViPuri, alte categorii şi grupuri, emisiuni radio, tv sau chiar canale audiovideo întregi, cluburi de zi sau de noapte,etc.), vrea să fie „cool”, expresie care, în accepţiunea dexonline, este preluată din argou şi se „traduce” prin grozav, extraordinar, formidabil, nemaipomenit. Dexonline nu ne mai
15
aprilie 2014
o p i n i i
explică, însă, că toate aceste expresii definitorii pentru „cool” au percepţii de natură eufemisticpeiorativă, deoarece persoana „cool” le simulează. Căci, nu ştiu dacă despre elevii care au obţinut medalii la olimpiadele internaţionale, la concursurile NASA, sau la inventică putem spune că sunt „cool”. Ei sunt pur şi simplu grozavi, extraordinari, formidabili, nemaipomeniţi, adică foarte buni. Tot aşa cum şi cei, puţini la număr, dar care deşi nu au astfel de realizări de excepţie, îşi obţin notele de 10,9,8,7 prin eforturi proprii, continue, din dorinţa de „a face ceva în viaţă” şi nu din impulsul de a fi „cool”, pot fi consideraţi şi ei foarte buni.
iată de ce cred eu că în accepţiune „cool” sunt toţi cei care NU POT sau NU VOr să fie cu adevărat grozavi, extraordinari, formidabili sau nemaipomeniţi, atribute care se dobândesc DoAr prin talent, inteligenţă, muncă, rigoare şi disciplină şi care recurg la metode şi mijloace ce exclud etica şi deontologia, adică nemunca, înşelătoria, şmecheria, metode şi mijloace care definesc, în general, pe cei care mai sunt catalogaţi şi „băieţi deştepţi”, care simulează corectitudinea, cinstea, munca şi, în general, valoarea.
Se spune că şcoala este oglinda so cie tăţii. În mod natural, printre profesori, se găsesc şi elemente care se con sideră „cool” şi din cauza cărora în tre gul corp profesoral este supus o pro briului public... Pentru aceştia nu ar trebui un cod etic, ci aplicarea mai dras tică a dispoziţiilor referitoa re la răspun derea disciplinară şi pa tri mo ni a lă ale legii educaţiei, iar acolo unde se im pune, codul penal. Că tot cod este şi aces ta. Acelaşi lucru sar putea întâmpla şi cu părinţii sau elevii „cool”, care nu înţeleg că, o dată pătrunşi în incinta numită şcoală, trebuie să respecte ne con diţionat regulile acesteia, tot aşa cum, o dată pătrunşi în biserică, res pectă, eventual cu sfinţenie, regulile acesteia, toate celelalte probleme rezolvânduse în alt timp şi în alt spaţiu.
Neînţelegând aceste lucruri, simple de altfel, putem avea (ne)şansa ca modelarea şcolară a elevului, luând aspecte de simulare, să impună, mai târziu, o remodelare, a acestuia, devenit cetăţean adult, prin intermediul codului penal.
Deoarece în contextul românesc, hiper po litizat şi, pe această bază, „hiper şme che rializat“, modelarea efectu ată de şcoală şi/sau biserică nu prea
se suprapune peste modelarea celor 7 ani de acasă şi nici peste cea făcută de societate, percepţiile în legătură cu regulile acestora fiind diametral opuse. Şi asta pentru că şcoala este cum ar trebui să fie societatea, iar aceasta este cum este. În această ipostază, pe drumul către viaţă, discipolul are la dispoziţie opţiuni educaţionale diferite. Pe de o parte educaţia de tip „cool” sau de tip „băiat deştept”, care include simu larea eticii şi deontologiei, iar pe de altă parte educaţia „noncool” sau opusul lui „băiat deştept”, care presupune diametralul primeia. Nu cred că trebuie să depunem un efort prea mare pentru a realiza care din cele două căi vor fi adoptate de tinerii aflaţi la vârsta marilor întrebări, uşor de influenţat şi manipulat, dornici de afirmare, în comportamentul cărora bravada şi teribilismul reprezintă un mod de viaţă. Şi dacă aceste mani festări sunt acceptate şi permise, tacit sau nu, de către familie, care la rândul ei poate fi una „cu şcoala vieţii”, „cu spa tele acoperit”, sau din categoria „ştii tu cine sunt eu?”, atunci profesorul, indiferent cât de bun este, nu are
decât şansa ca exigenţa sa faţă de elev să fie simulată şi remodelată. Altfel, riscă să fie victima sigură a codului etic din învăţământul preuniversitar. Acest risc poate fi eliminat, printrun potenţial transfer, undeva, întro şcoală „de rural” pentru a putea persista „în principii”, even tual întro „şcoală de fiţe” unde săşi „remodeleze” etica şi deontologia pro fesională, dar mai ales, exigenţa în eva luările pe care trebuie să le facă la adresa cantităţii şi calităţii cunoştinţelor elevilor şi eventual a tipului de educaţie al acestora. În această ipostază, Marius Chicoş rostogan are uriaşa şansă de a deveni un adevărat model, către care va năzui profesorul nostru. iar pe lângă el, tot modele vor deveni şi elevul Popescu, şi doamna Ftiriadi şi fiul şi chiar mopsul ei. Şi chiar mahalagioaicele ce participau la examinarea fiilor lor.
Aşa că profesorul va fi în continuare o victimă. Victimă, pe lângă altele, şi a codului de etică din învăţământul preuniversitar, care va avea rolul de a face distincţia dintre profesorii protejaţi şi restul. Şi, până la urmă, ‘om trăi şi ’om vedea! lll