xa.hid,itlmaii+ - gov.md · structura instrumentelor geodezice contemporane folosite la lucrdrile...
TRANSCRIPT
:.::::::: ::|,. :.:: ::,.:'::
,ui,:de.,Ecologie
xa.hid,itlMaii+
&;' aUgUSt,...2017
Calificarea
Tehnician silvic cercetare 314308:t::::::: rr,::t.r.. : I :.:::tir i,:
, 1.1 17
Curriculumul a fost elaborrat,in cadrul Pioiectului EiropeAid/i,33700/,C/SER/MD/12"Asisten!:5 tehnicd pe ntru dome,niUl inVSfd m 6 nt gi for"m,a ie profesiona ld
in Republica Moldova",implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene
Autor:
Zabut,i.ca Giigore, $,rad didactic doi, C0legiul de Ecologiel
,.il','iffiust 2017
Recenienti
L. Florenla Gheorghe, doctor in biologie, lector universitar, gef Serviciul de incercdri inDomeniu seminologie gi Regenerare, lcAS., str, calea legilor, 69. chi5indu, MD-2069.
2. Bobea Vasile, Inginer silvic gef interimar, intreprinde,r:ea de Stat pentru SilviculturdChigindu i,S., str. Calea legilor, 69. ChiSindu, MD-2069
Adresa Curiiculumului in lnternet:
Portalu! naliona I a I inv515 mdntul ui profesional tehnichtto : /lwww: i pt.:md /ro lorod u se-.e d u ca tio n a l e
2/17
l. Preliminarii
Activitdlile legate de teren au nevoie de reprezentSri corespunzatoare ale acestuia.
Reprezentdrile, numite planuri topografice, servesc la cunoagterea terenului, ca pozitie,
conlinut 9i formd in scopul unei folosinle cit mai depline, precum gi la proiectarea lucririlor ce
urmeazd a se efectua ;i a modificdrilor necesare.
Planurile topografice sint rezultatul mdsurdrilor topografice care se efectueazd pe
teren asupra elementelor care trebuie sd fie reprezentate, numite - detalii topografice"
Acestea pot fi naturale, (mun!ii, dealurile, apele naturale, povirniSurile, limitele naturale) 9i
artificiale (drumurile, pidurile, cdile ferate, fabriciile, casele, zidurile, canalele, fintinile,
sdpdturile, precum 5i orice construclie sau delimitare facutd de om).
Mdsurdrile topografice sint urmate de anumite prelucrdri, in urma cdrora se obline
reprezentarea graficd denumitd plan topografic. in ansamblu lor, operaliile de mdsurare,
calcule gi raportare pe plan constituie ridicarea topograficS. O ramurd importantd a topografiei
este topografia forestier5. Rezolvarea problemelor de ridicdri care se pun in sectorul forestier
necesitd nu numai cunogtinle de topografie generalS clasicd, ci 5i cunogtinle specifice, legate
de nevoile sectorului forestier. in sectorul forestier, ridicirile topografice se efectueazd nu
numai pentru a se obline o evidenlS a pidurilor in ceea ce privegte intinderea 9i pozilia lor,
de;igi acesta este un obiectiv important, mai ales pentru a servi nevoile de gospoddrie silvicS,
precum gi la executarea unor lucrdri cum sint: intocmirea amenajamentelor, proiectarea
instala!iilor de transport gi colectare (drumuri, cdi ferate, funiculare, canale, poduri e.t.c),
proiectarea lucrdrilor de corectare a terenurilor, a lucrdrilor de ameliorare a terenurilor
degradate, delimitarea suprafelelorin care se executd tiieri de ingrijire e.t.c.).
Topografia forestierd gi desenul topografic ca disciplind de instruire se ocupi cu
studierea metodelor gi deprinderilor desendrii planurilor 9i hd4ilor topografice in original,
copierea in scard a originalului, folosirea sistemelor informalionale geodezice la alcatuirea;i
reproducerea planurilor gi harlilor topografice silvice.
1. La sfirgitul cursului elevii trebuie sd cunoasc6:
Bazele geodeziei gi topografiei.
Structura instrumentelor geodezice contemporane folosite la lucrdrile topografice
(teodolite, nivele, tahiometre, stadiometre).
Metodele de mdsurare a unghiurilor orizontale Siverticale.
Metodele de nivelament.
Ordinea de efectuare a lucrdrilor topografice in silviculturd.
Semnele convenlionale folosite la efectuarea planurilor gi hdrlilor topografice.
2. Sd poatd realiza :
Efectuarea misurdrilor unghiurilor orizontale gi verticale cu busola topograficd 9i
teodolitul.
Divizarea terenuluiin parcele 5i subparcele.
Calcularea cotelor de nivel.
a
a
a
o
a
a
a
a
3 /17
o Alcatuirea gi desenarea unui plan topografic forestier cu aplicarea semnelor
convenlionale.
. Citirea planurilor gi harlilor topografice forestiere'
Demersul educalional orientat spre formularea de copetenle soliciti o proiectare didactici
bazatd pe diverse forme de organizare la procesul educaiional pe cuno5tinte din matematicd
s.a.m.d., (calcularea suprafelelor figurilor geometrice, calcularea volumului, funcliile
trigonometrice); din desenul liniar (tipurile de linii, scrierea standartizat5, proieclii ortogonale);
din geografie (determinarea coordonatelor geografice, noliuni despre meridiane etc); fizica
(capitolul optica); chimie(noliuni despre vopseli 9i pigmen!i); botanicd (exprimarea pe planurile
topografice a sectoarelor de pddure de conifere 5i de foioase )etc.
ll. Motivalia, utilitateadisciplinei pentrudezvoltarea profesionali
Operafia de misurare este un proces experimental de oblinere a informafiei. Calitatea
rezultatelor oblinute din mdsurari este direct proportrionalS cu volumul informaliilor, precizia
mijloacelor de mdsurat gi modul de organizare a lucrdrilor atit pe teren, cit ;i in birou'
Astdzi, mdsurdrile sunt aplicate in toate domeniile de acvitate uman5, insd cele mai
complicate gi importan!5 vitalS pentru economie sint m6surdrile terestre"
lmportantele sarcini privind dezvoltarea agriculturii, realizarea lucririlor de cadastru,
precum gi celor de construclii creazd mdsurdrile terestre un bogat cimp de activitate pentru
intocmirea planurilor topografice cerute de proiectare 9i execu;ia lucrdrilor silvice, combaterea
eroziunii so lu lui, orga niza rea teritoriul ui, a menaja rea pdd u ri lo r'
Aceste lucrdri, care !in de domeniul specialitS;ilor de diferite genuri, pe linga
proiectare gi trasare pe teren, necesitd verificdri in timpul execuliei, conform prevederilor
proiectelor pi urmdrirea comporterilor obiectelor construite dupd darea lor in folosinli. in
activitatea acestor specialigti, topografia este prezente atit la proiectare;i execulie, cit 9i la
verifica rea execuliei ;i u rm5 ri rea com portS rii I ucrS rilor construite.
in sectorul forestier, ridicdrile topografice se efectueazd nu numai pentru a obline o
evidenld a pidurilor, dar pi pentru a servi nevoile de gospoddrire silvicd. Cursul ,,Topografia
forestierd gi desen topografic" sintetizazd cunottinlelor necesare rezolvdrii diverselor
probleme la executarea unor lucrdri silvice cum sint: intocmirea amenajamentelor, proiectarea
instala!iilor de transport (drumuri, poduri, canale, lacuri, etc.), proiectarea lucririlor de
corectare, a lucrdrilor de ameliorare a terenurilor degradate, delimitarea suprafelelor in care
se executi tSieri de ingrijire etc.
lll. Competenleleprofesionalespecificedisciplinei
Competenla creativ-inovativd la studierea instrumentelor topografice moderne 5i
metodelor conteporante de mdsurare a liniilor gi unghiurile orizontale 9i verticale.
Refleclia criticd;i constructivd a datelor mdsurdrilor in registru de mdsurare a
elementelor de pe teren gi reliefului prin semne convenlionale.
Aplicarea, transferarea ;i rezolvarea problemelor geodezice directe 9i indirecte la
calcularea coordonatelor punctelor poligonului 9i desenarea lui in scar5.
1.
2.
3.
4l t7
4. Explicarea gi interpretarea unor lucrdri de cercetare ;i implimentare in domeniul
evidengei a pldurilor in ceia ce privegte intinderea 9i pozifia lor 9i intocmirea
a menaja mentelor.
5. Cunoagterea, inlelegerea ;i utilizarea limbajului specific disciplinei la descrierea
lucrdrilor topografice, scrierea planurilor pi hdrlilor topografice, alcituirea
documentelor gi ddrile de seamS'
lV. Adminisuarea disciPlinei
V. UnitSlile de invitare
\ r::iliiiiiii
:
ti:i.,t;lili I iliaa1:i , ,iil{itlt
5---;*:: o.: (l) .i
E .'S...-;lrr - ir\6a,:=:.i l!,1:::.i+l
.,,,.1:::l:l. 'ili=
:::=g . :ltt--!., -::.,:::,.,:
l$;6H 9,+r=-=tE|l, >.E:- oOr::','..'Iiii=
-iii,E iii,i::i\ : I
i;i'ii::::fU,::r
i ttri;i,, a'::i:::l:::tl{il :
{r.T'
:ii;:i
=;.iiii ,lU :..]:i11G,,:
:Z:,::l
"i' 'faul*i;'.ri:aiii,.i,i:,iit;
-.i
ruiiul" i
individual,:
F,02,O.0010
Topografie:for:estierS,s:i
aeien:topogsafic
il L50 40 2A 90 Examen 5
u,Tlfffiffi ffi iE"E#$,$iffi .€ '
1.1:. Defihiiea:notiunildr de plan:, ::: , ,,
It,opogiatic:!dentitiCArear:$i analiiarea necelitateistuderii topogiafiei forestieri in pregatirea
ipecialiitelorinsilvic,Ultui6i,::,:,1:;2.Defih[r:e.aide::hart6::topografit.5,:..:'....'...............,.
i, i,: t nde ntificaiea m od a tlt5ti i ::de:'eipii me ie a:,.,'
re! ief u I ui pe, p h n, r:; 1 g,,,9i h 5 rti I e, tb pognafi ce
1.a. Arjumentarea deosebirilor dintre planurile 9i
nailitor topografice.1.5. Expiimarea $i eipliCaiea semneloi conVenlionalb
vegetale.
1,1.1; ': ,Nrofiu,hi ggner:ale despr:e topografia,,,,.'':foieltierd $i:locul,'ei.ln piegltirea
silvicultorilort.t.2. Planurile 9i hirlile topografice.,,,,,,,,,, ,:::i, Difihilie, Deosebir:ile dintr,e planurile 5i
h;rlile topografice.1.1.3. ScSrile folosite in topografie .
1,.1.,-{,,. . :Sem'nele conven}iohale folosite pe
." plahurile gi.hirtile topografice,,1;1-5. , Repfe2entare3 ;6li3f'ului pe planurile 9i
hirlile topografice.1.1.6. Necesitatea intdririi punctelor pe
teren.Ii;;7,: :7.,,,,,.,,,., C t i s i ri ca I a a:,s e m n e I o r, g e o d ez i ce gi
intlrirea lor Pe teren.1:1:8. Dispozitivele de misurare a liniilor pe
teren
2'.!, oe rn on stia,rea a bi lititi lo r, :de malicare :ti ",, :
semnalizare a punctelor geodezice pe teren.
2,,2: Argu.mentarea n ecEs,ititi i inta.rirliP'u,1 ilelo i pe
2.3. Descrierea modalitSlii de intirire a punctelor in
paou re.
1 i l,i 1i : :,,:N ecesltatea:,ihtd r,i ri i pu,nctelor pe
teren.1.1.2. Clasificarei semnelor geodezice 5i
intirirea lor Pe teren.1,1,3, Di5pozitivel€ de misurare'a,liniilorpe
teren.
, .iii
2.,1. Definirea notrlunilor de a-zimut,,rumb gi unghi de:
direc!ie.
2;3,1,, Azimutul$i rumbul,Definilie.2.3.2. Leg5turile dintre azimuturi si rumburi.
s /L7
- =' t'a:i,i=de$dn t i
h u t
2.2, tdentiticarea Iegiturilol d!niie azimntu;rl,,ji.rumburi. Unghiurile de direclie gi rumburi.
2.3. Aplicarea formulelor de calcul la determinareaunghiului de direclie a laturilor poligonului dupd
unghiul de direclie inilial dat.
2.3,.3. ,,, Unghiul de dire4ie. Definilie. Legituradintre unghiurile de direclie 9i
rumburi.
3,
3,1. Descrierea tipu rilor de..teodolite,folosite intopografie forestierS.
3,2. Refleclia criticd $i constructivd la studiereainstrumentelor geodezce gi metodele de utilizare
f a,mi5u f 5ri bu,,,sco pu t lntoCmirii: ptan uriloi $i
h5rlilor topografice.3.3. Cunoagterea, inlelegerea gi utilizarea limbajului
specific la studierea teodolitelor moderne.3.4. Argumentar:ea necesitdlii veriflcEiii ;i 1e€|E:rii
teodolitului.
4.1.L. Tipurile de teodolite folosite intopografie forestierS.
4.1:,2; Structura teodolitului T-30, 2T-30,
4.1.3. Structura teodolitului electronic PROF-
x6,x10.4.,7,.4,.'' Vefifica rea,,,ji re-$f a r:ea teodoI it u I ui.
5.1. Competenla creativ,ihovativf, la studiereametodelor de misurare a unghiurilor orizontale
9i verticale.5.2. Transferarea datelor mSsurate in registrul de
misurare a unghiurilor orizontale gi verticale.
5,1;1. Mdsuiafea unghiuiiloi or!2ontale 9i
verticale prin metode reprizelor.5.7.2. Registrul de misurare a unghiurilor
orizontale gi verticale.
6'1. Explicarea sistem ei de coordona,te,,ie0ta hgu lare
6.2. Reflectarea problemei geodezice directe insestema de coordonate rectangulaie.
6.3. Raportarea punctelor pe caroiaj duplcoordonatele calculate.
,S,l,l, CUhogtihteelementare desprecoordontele rectongu lare.
6;1;2;,,i,, : pIs[Iema geode2icE d! r:=eCt5,
6 1.3: Problema geodezici indirectd.6. 1.{;.,,,.;,,,,,6951ruirea,poligonului dupE
coordonatele calculate.i.lE..iil- --- - - jrs ,ff.::"'fl
;i,i;,|t,lr:i:iffi;r9.9!"Cli"!.i;ffi ;siiniiil",€i.tP.,{p.f ;;i
7: 1: Demonstra r:ea ca lcu ld rii Su,prafetel0r'pe ce:te
mecanica.
7.2.: Deducerea formulei de calcul a sUpr,afblelor cu
ajutoruf coordonatelor. ::.:::. i
7.3. ldentificarea metodelor de parcelare si deschider.ii
liniei in pSdure.
1. 1' . ,,,,,61 1 or,1r:;a,,Su p rafetelo r pe ca I e
mecanrca.
1.2.,,,,,,Calcularea suprafetelor cu ajutorulcoordonatelor.
1.3. Detag5ri de suprafele. ParcelareagraficS.
1,,4,.,:,, DeSchiderea linilorin pidure:
7
7
7
7
ii:*ffiiiiiaiffiygj!.#:9Aft,1:9.9.?= 6," .riiii,lijir.\..:1s..,i;i',i ii8.1. !dehtif!caiea metodeloi$i,p,io-c€d€Q!,or:de:
:
nivement.8.2. Explicarea structurii nivelei NV-3 5i verificirile
nivelui.
8,-1,1; Metodete,$i prdCedee,!ede nlvelment:8.t.2. Nivelmentul geometric,trigonometric,
barametric gi hidrostatic.8.1.3. Nivelmentul simplu gi compus.8.7.4. Structura nivelei. N V-3
8.1,5. Velificarean1vefei.,8.1.6. Determinarea diferenlei de nivel.
: 'r" ..it ..i:;: . :ri.;.;
9.L. Desenaiea oidinei de hitelment a tia5lU[Ui;9.2. Transferarea datele misuiate in registru de-
nivelment pi calcularea diferenlei de nivel.
9;1.1. Oidin,ea de niVelment a traieului.9.3,.2. Registruf de nivelment. Structura gi
ordinea de indeplinire.
6 /17
Unititi de competen!5
ilii i l ini:i.t*rii frili ilti iiL\iiifii9dlir?Crrfir,DeDatrate :
10;1' l,nStalarea,teodolituluir,ih punctu:!:::inilial $i
diViZare.a, te,renului fn p6,trar".,10.2, Organlzarea qi ,rnonitgiizarea Iucriiiforr de
nivelment.10.3. Aplicarea calculatorului la calcularea cotelor
nerge, rogii gi de lucru gi volumele de sol.
10.1,1; Divlzarea terenului in pet:rate.
70.7.2. Nivelmentul virfurilor pitratelor.10.1.3. Calcularea cotelor negre, rogii gi de
I u cru.
10.7.4. Calcularea cotelor mijlocii gi volumelorde sol.
11;1. ldentiflcareC metodelor de rid|c'ire topograficdcu busola gl condiliile pe care trebuie s5 leindeplineasc5 o drumuire clasicS.
11.2. Aplicarea formulelor de calcul la orientarealiniilor pe teren.
11.3. ldentificarea noliunii de fadiere gi metodei de
drumuire cu radieri.11,.4. Descrierea ordinei deproiectare a barajurilor Tn
11.5. ldentificarea noliunii defotoframetrieforestieiS.': ::::::.:
11'1,1, Metodele de ridicare topdgrafice cu
busola (metoda drumuirii).tt.7.2. MetoOa radierei cu busolatopograficS.11.1.3. Proiectarea barajelor in gospodiriile
silvice.!t.!.4. Noliuni de fotogametrie forestierS.
.: ; :: : t:::-tt--:: :.:'72. Mateiiiale ji rechiiiie necesare pentru indeplinireii il'€s"qnulii iopoqrdlii
12;1. Identificarea materiaIeloi gi rEthiZitelor necesarepentru indeplinirea desenului topogiafid.:
Lz.L.t: Materialele gi rechizitele necesare
: pentru indeplinirea desenului,topografic.
+:.,i+!ii,t:,p|p,.6U
13.tr. ldentificarea pr:ocesuf ui.de tiasarein creion a
liniilor de diferite grosimicu mina liberS.13.12. Identificarea oidinei de trasare a unui fragmept a
planului topografic.
13.1,1. Des,enarea fn creion: eu instr:urnentelede desen a liniilor de diferite grosimi.
13.7.2. Trasarea unui fragment a planuluitopografic.
14.1. ldentificarea pi tra:sarea in tu$,a,.li,1iilor dediferite grosimi.
L4.2. Folosirea metodei ralionale de aplicare a
punctelor unui segment a planului topografic Ai
deseneazi peformatul 44.
tA,:7;,7; Desenarea IiniiIOr de:d,iferita grosirni "n
tug cu penila.74.1,.2. Desenarea ?n tug cu penila fragmentul
unui plan topofrafic.
L5,1. ldentificar:ea Si clasifiCarea tipuriforr de Caracterefolosind parametrele prlncipale ale literelor.
7.5,.,2. Desir:ierea 5i utilizarea ie$ulilor prihcipale dedesenare a caracterelor topografice.
72.1;t; Claiificarea caracterelortopografice. Para metrele principale ale
literelor. Metodica desenEriicaracterelor. Desenarea caracteruluidrept.
16:11, ldentificarea principiilor::dE ClaSificafe a,:,,
semnelor convenlionale.76.2, Eiplicarea .si apliCarea metodelor Oe,aeianare i
semnelor convenlionale in scard 9i fErd scari.
1.6.1,1, Principi!fe de construiie a:rsemnelor
convenlionale topografi ce.Clasificarea
,,:,,,,,,,,,,,,.,,,.,.,,,',,,semneIor:,,conVenlionale .Metodica
,;,;,,;,;,;,;,,, ;;,; deSehirii:,Semhelor:cohVen!ionale:13;1;ll Desenarea semnelo1:convenlionale.13.1.2. Aplicarea semnelor convenlionale pe
planurile gi hirlile topografice.
:::.:r 4, I ul17.1, Descrierea ordinei de desenare a planuiilor 9i 17;1".7. Ordinea de desenare a planurilor si
7/17
haIltilortopogr.a.fiie.:ago5d5r.!!loiliilvice.17.r, Aplica'r'ea,,,eOoiuonaiato,i,,li,samnilo.i::,,,rr'r":
convenlionale la desenaiea planurilor 9i hdrlilor
.....topogiaiiee..a..goip.p.oaiiiIo.rl.silVlce;.........:.
' : ..:,":[1ii1iloi,to-bografice;
!7.!,2. Desenarea planurilor li hirlilortopografice tn creion cu aplicarea
',i,:,,,,,1',: '..:sgrnnglof,:eonvbrttiOnale' :: :::::
L7.7.3. Traiarea in tu; a planurilor li hirlilortopografice.
Vl. Repartizarea orientativd a orelor pe unitili de invilare
rNI;:riir i
,ti,.t:li ffi n1l.==1$.oFieitffifit1=
*;ffit. Pla nUri'te,ti:h,irIiIe':topogrraficl 6. 2 4
2.interirea, pu nctelor geodezledr pe,..r terren!'l
Misurarea liniilor4 Z 2
? ,Orientlrea liniilbr pe t.eren 8 2 5
4.tnitrumentels,,.',peht-iu,.r,1.q5'surarebunghi'ul.iloi orizontate'ii veiti'ca'te',,,, .,,, ::,,,:',
t6 6 4 6
5:MEsurarea,: unghiurilor oiiiontale,, 9!
verticalet4 2 2 10
6. Calcularea coordonatelor' 10 2 8
7.Calbularea,' supraf€lelor,"planuriloi:': $,i
hdrtilor topografice6 ,2 4
8, NiVelmentul geometric t2 4 4 4
9. N ivelmentul tiaaeu[u] 8 4 4
10, Nlvetmentul pe patrate 10, .:.'2 .r8
77. l-ucr6 ii te:,topo$r:afiCe in silviCu [tq r:5 8 4 4
L2.MateriaIele gil r'e.hiiitele, necesa,re rperitru
indeplinir,ea,desenului topogiafii' ,' , ' ,,,,,
4 2 2
13,;Desenia iei cu: : i nstiu:mente le.. d.e,l.dese n increlon
6 6
14. Desenarea,in tu$',cu Penlta I 2 6
15. CaractereIe top6grafice $i cartto$rafice 8 2 2 4
16. Sernneleconventionale r" : , :l "'; ,8 2 2 4
17. Dese,nar,ea ptanurilor 9i hirlilor topografice | , t4 2 4 8
Total, ,:,"I , i ' I ,,',,,,tr50,40 20 90
8l t7
Vll. Studiu individualghidat de profesor
::=r ,i:':i:ii-:.:i:i=+:li I I lli ililr:isu$ ':-......i,,. ; U$g,ldd:::$l:l:ilii-iii-i-i-i-i-i.1-::?;?;:A?:iiiitir
ji:jlrrtl'rrlr,;:il,i j:::l:l-:::::.:i::.:.r.1.;;:i.;:.;,iiliil;iri.llliillllrlii irlil.,i:jjiii ::iti::::,::r:::::::iiilsir iuiiiiirr rr
Modalitdti d*evaluarett:- :::::l
: uuuuu
.
...*::.:t . I
1,1,Scdtlte.,folosite,?n,,topografia forestierS.
convenlionale folosite peplanurile 9i hirliletopografice.
1:1. De::prerentat,desenulseerii l
trahsveisafe gi de depus dimensiunile45.5:78.110m1.2.Desenul cu semnele convenlionale,vegetale Si hidrotehnice.
1!l.i De prezentat
lucraflle.L,
-2. D e p rezentat' caietu I
cu semneleionvenlionafe.
2,1;Determinalea g.i
evidehta erorilor la:'
misurarea liniiloi.,
'2.l,,Decompara,t panglica:,metalici .
,l=2om cu pahgliCa etalonict gi de ,,,,
determinat deferen!a.,2.,2; De deter:rninat A li a n,a.ngti,fei,,daeimdsuririle s-au efectuat la
t0=-2350c l=318,575m, iar compararea
s-a ef€Ctuat la t0;*16,50t dupl ":
formu la : A lz=l(t--tO)0,
unde l=0,0000125 la sm.
2,1,De prezentat caietulc0 cal0ule
5i de explicatDe prezentat calculele
3.l.Calculareaunghturltoi u" oi;alti" a
laturilor poligonului dupiunghiurile interioare81:B2:83:84 giunghiulde direclie inilial I1-2.
3.2.Structura busolei.
3.1. Calculele ughiuiiloi de direc!iedupd datele : l!-2=!6024i
B1=110006iB2=81001i
B4=74O56i
3.2.Desenul cu schema busolei gi dedescris structura.
3.1.De prezentat
calculele.3,2.Ldmurirea schemei gi
busolei."
;it4-;jlt:
4,1,Structura te0dolituIuiT30, 2T30.
4.2. Luneta teodolitului.Microscopu I,dispozitivelede calcu,l: ',, :, ,' ,,,',',':r:
4.3.Verificarea gi
teodolitului T30 gi de desciis structura.4;2.Caietu[,cu schema lunetei:.gi delimurit structura lunetei, microscopul gi
dispozitivele de calcul.4.3.Caietul Cu verificirile teodolituluiT30
4,1. De prezentat: :eaietu l .,,
5i de lSmurit structura.4.2.De prezentatschemele gi de limuritstructu ra.
4,3,De prezentat, c€:ietul Si
de lSmurit verificdrile.
' * A i i i:;i.txita*tti*^ urlilli{i'i\r'iiri* is l/r! Iri
5.1.Registrul demSsurare a unghiur:ilororizontale.
,,,,,
5.2. Registrul de ,,,:,,
misur,are a u hghiur:ilorvertidale. : :
'
5,1;Caietul,cU iegistlul de m5surare a ,
unghiurilor orizontale.5.2. in caietul cu registrul de misurarea unghiurilor verticale.
5,1.De prezehtat registruIde misurare a unghiurilororizontale5.2.De prezentat schemaregistrului de mdsurare aunghiurilor vertical.
6.l.Problema: geodezicidireCti 9i ihdirectd,
poligonului dup5.. , ,
Coord0natele ca Icu late
6:,1, D U pS ca,cu f ele d i n, tem a:::Ng:,d,e,:::, ::,,:,:,:,
calculate rumburile rt-2: r2-3:r3-4: 14.
t: 5i cr:ejterea cooidohatelor:,'A.1:...1.0O.Z.Caieiut cu calcule.
6"1;,De,Frezentet Caietul
cu Catiule $i de [dmuiit
o,z,De,.,prartntli ii u. ,
d es,eh a-t.:pol igo n u l.
e 177
T.e-imeni
, r{i};;,fe_'al-izafie
x:V gi de construi:tpoligonul; ,, ,,' ,
711.Ca[cu]ar-ea ,,'
suprafelelor dupd '
coordonatele virfu rilorpoligonului. ' ::
7;i DeSenu,l:eu 5Chema Cohtut'ului
poti$onului L,2',J;4,,,5,;,avins[',.,':,',,coordonatelet-x!=2567,!8 YL=!162,782-x2=2985,78 y2=16!7,26
3-x3=3144,15 y3=2248,69
4-x4=2285,64 Y4=r5U,865-x5=2467,82 y5=1885,68
7.2 5e cere impirlirea unui triunghi in
aga fel, cu ajutorul unei drepte ce trecepiihtr,un'tirflA};i[ci!.rSuprat€fel€, ;,,;,''
triunghiului sE fie impirlite in raportul
7.1, 0e prerefltat caietuI
cu problemele rezolvategi de lSmurit rezolvarea.
8,1 Structura nivelei.
veriiicdrile nivetii. ,: '
8,2Deter,iniharea,, t::
difer:entei 6s nivel,:$iih
metoda nivelmentutui,geometrict :::
8.1.Caietul cu descrierea structurii Si
verificdrile nivelei N3
s:iz,taiettt,cu,icr,,ema niveLm.entut,ui,ci'h
mijloc gi de scris formula de calcul a
diferentei de nivel.
8,,1. L5murirea sffuctu rii
si ,verifici lite, nivel,uIui,
iiii'$;:::=;Tffiii;;$ rr=::an i,li
9.1. Registr:gl de .
nivelment. . ,,:i:
9;2. CohStruiieaprofilului logitudinal.
g.r. caietu:t,Cu schema reg!st.r:ulul de
nivelment.9.:2.Scherxa,, proflf u !ui, longitu!in,-al, dupivarianta datd de profesor
9.t, oe lSmurit caietul cu
schema registrului de
nivelment.9,2. D:orprezentat Piofi lu I
logitudinal pe foaiemilimetricE gi de lSmurit.
$*ffi,(i=10.l.Nivelmentul, Pep5trate ordihea denivelment.', ::
r0.f S5 se,ci!cul:eze vg1ume!,e,.:de;,s91 Ia
nivelmentul unuiteren prin metoda
divizSrii pe patrate cu lecturile pe mira
date, rr :,.' l ' : , l:, :,r,il '
0880
4
0794
,5
1080
b
1656
v,:
7122 L678
B: 9,
2434" 2283 1588
H.= 1 ?0;5 0 0 m,,,,,,,,, :,..:,.,,,..,1, 111,;; 11
:,;,,
a=1400
10.1,Caietul cu
caieule,eva,lu:area
calculeloi; :, ',
11.1.Proectarea 11'1.SChema: ContU,ru[Ui: ba rajul ui ih 11,,1,r.,,Piezehtarea $i
LOl17
,l!1bterii bntf$xi'tu l
iilis inuiuidutf liiiFii
T rrreiti
lii, dH '
,iiiilizare
di$Urilor'{barajetor) ihgospodSriile silvice.11.2 Noliunindefotogra metrie forestieri.
profit $i in' plan gi de lSmur:it;155
N, l.Socslova "Bazele geodeziei."L1.2 Conspectul cu condliile de
interpretare fotograficA a terenurilorforestiere.
15m urirrea deSenului..
11.2 Prezentarea $i:
lSmurirea rnaterialuluiconspectat.
12,1 Desenarea ih creioncu mina liberi liniiorizontale, verticale gi
inclinate de diferitegrosimi.
12,1 Desehul pe foimatul A4,dUp5 liniiverticale, orizontale gi inclinate de
diferite grosimi.
l2jlPrezentarea tiexpliCaiea desen U lui'.
13.1 Trasarea liniilor de,
diferite grosiml in creion13.2 Trasarea in creion a
unui fragmeht a ptanului
topografic
13.1DeSehul pe,formatul A4 de,,deSenat
in creion linii de dlferlte grosimi
utilizind instrumentele de desen13.2 De desenat in creion pe formatulA4 fragmentul unui plan topografic
X3,L Pr:ezentarea gi
expliiarea desenului.13,t2,Piezentarea gi
exflli-aiea desenului:
ll,-r.+.,,. f DeiE ":ili\{!;n;i,.t4"i$,id"i!!
14;L.Desenafea lihiilot:de difer,ite, grosimi cu
penita. ":
14,1. DeS,bnulcu linii de dlferite':grosimicu penila dupi model.
_14.1.Piezentarea,9iexplicarea desenului.
-15.1. Desenarea::
caracterelor ariale pe
foaie milimetricS.15.2. Divizarea rindurilorin mm. Pentru scriereacaracterul ui inclinit.
15.1. De desenat pe forma,tul A4 foaiemilimetrici caracterul drept B.
15.2. Desenul pe formatul 44 cu
divizarea in mm. pentru scriereacaracterului inclinat.
15.1. Prezentarea gi
explicarea desenului,.15.2. Prezentarea 9i
eiplicar:ea desen u lui.
l
. ::;"iL:rx::-'- - , l
i:".,..9,:;.:|tf...9.;Si....d I 11 itrH.fitr1r i
16.1. Desenarea
semnelor convenlionaleliniare gi vegetale.16.2. Desenarea
semnelor convenlionalein scar5.
15.3. Desenareafragmentului unui plan
topografic cu aplicareasemnelor convenlionble.
16,1.Desenu I cu semnele convenfio,nalegi vegetale.16.2 .Desenul cu semneleconvenlionale in scarE
16.3.Desenul iu tragmeniul unui plan
topografic cu aplicarea semnelorconventionale
16.,1, Prezen,tarea gi
expl]ia r,eadesenuf ui,16.2,,,:Prezentar:ea Si
explig,area,deSenului.15,3;,,Fr:ezentaiea gi
explicarea desenului.
17.1. Desenarea in ,
creion a planuluitopografic cu aplicareasemnelor convenlionale1/.r. r rasarea rn Iu9 a
planului topografic17.3.Deienaiea in creiona hIrlii topografiie
17.1.Desenul in creion cu ptanu!
topografic dupi coordonate cu
indicarea semnelor convenfionale.17.2 Desenul trasat in tug. Planultopografic desenat in creion.17.3. De desenat in tuj i unuifragmentul harlii topografice.
_17.1. Prezentarea gi
explicarea desenului.17.2, Prezentarea 5i
expl iCarea,desen ului.
ttltT
Vlll. Lucririlepracticerecomandate
1,. Structura teodolitului T-30 , 2T-30; PROF-X6: X-10
2. Verificarea gi reglarea teodolitului.T-30: 2T-30
3. Ordinea de mdsurare a unghiurilor orizontale gi verticale" Registrul de misurare
unghiurilor orizontale 5i verticale .
Nivelmentul geometric, structura nivelei N-1 N-3k, verificarea nivelei.
Determ ina rea d iferenlei de nivel prin metoda nivelmentul ui geometric.
Nivelarea pe pdtrate. Ordinea.
Desenarea in creion cu instrumentele geodezice.
Desenarea in tug cu penita.
Caracterele topografice 5i cartografice.
Desenarea planurilor 5i hdrtilor topografice silvice.
lX. Sugestii metodologice
Unul din componentele de bazd ale curriculumului disciplinei "Topografia forestiera pi
desenul topografic" il constituie strategiile didactice utilizate in cadrul procesului
didactic.strategiile didactice sunt orietate spre realizarea eficienti a invSl5riicentrate pe elev,a
formdrii de competenle profesionale la elevi-viitorii speciali;ti in domeniu.
Strategiile didactice moderne utilizate pentru realizarea curiculumului:
vor contribui la dezvoltarea potentialului individual al elevilor, la instituirea
conexiunilor profesor-elev-profesor,dar gi elev-elev, la dezvoltarea capacitdtilor
individuale 5i utilizarea propriei experienle in procesul educatrional;
vor stimula 5i vor motiva invdgarea independentd a elevului, va forma o atitudine
responsabilS fati de traseul personal, fatd de rezultatele inv6ldrii lui 5i implicarea
activd in procesul de invdlare.
Curriculumul disciplinei ,,Topografia forestierS, Desen topografic" fiind axat pe formarea
de competenle traseazd o optimd conexiune intre unitdtile de continut gi unitdtile de
competenld conturind un instrumentariu care asigurd realizarea lor in ansamblu.Astfel in
proiectarea didacticd unitdtile de competenti sunt coerente cu unitdtile de continut, cu
formele de instruire gitehnologiididactice de predare-invSlare, evaluare gi cele de organizare-
monitorizare 5i evaluare a lucrului independet al elevilor.
in aga mod eleviivor fi motivali sd se implice activ in realizarea obiectivelor curriculare,sd-
gi formeze deprinderi intelectuale, capacitdti cognitive,atitudini,comportamente civice gi valori
morale.
Demersul educafionalorientat spre formare de competente, soliciti o proiectare didacticd
bazatS pe diverse forme de organizare a procesului educational, pe aplicarea tehnologiilor
active/interactive.El presupune ointerconexiune intre activitatea didacticd gi cea de studiu
individual, o schimbare a rolurilor celor doi actori ai plrocesului educa!ional-profesor gi
elev.Noile roluri antreneazd demersuri didactice bazate pe invSlarea prin descoperire,
simulare joc de rol, proiectul activitdli practice,simulSri pe calculator,educalional, pe aplicarea
tehnologiilor active/interactive. El presupune o interconexiune intre activitatea didacticd 5i cea
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
12/17
de cercetare, o schimbare a rolurilor celor doi actori ai procesului educational - profesor gi
elev. Noile roluri antreneazd demersuri didactice bazate pe invStrarea prin descoperire,
simulare, joc de rol, proiectul activitdli practice, simulSri pe calculator, deplasdri pe teren,
documentiri, soluliondri de probleme etc. Elevii se vor orienta spre invSlarea prin cooperare,
in contexte formale gi non-formale. Profesorul va utiliza atit strategii didactice traditionale, cit
gi moderne care vor orienta elevii spre cercetare individuald, cercetare de grup, vor dezvolta
gindirea criticd gi creativitatea.
Utilizarea metodelor moderne, interactive, informationale vor necesita utilizarea
diverselor mijloace de invdlSmint: intuitive, audiovizuale, informationale etc.
Demersul didactic constituie o activitate complexd de proiectare, realizare 5i evaluare a
procesului educalional, prin proiectarea de lungd duratd (un an, un semestru, o unitate de
invdlare) gi cea de scurti duratd a orei academice.
Proiectarea orei didactice necesitd diverse tipuri gi modalitSli de realizare, o orienteaza
spre formarea/dezvoltarea continud a abilitdtilor, or prin abordarea lor sistemicd cu
cunogtinlele acumulate, inlelegerea gi aplicarea lor se va facilita procesul de formare a
com petenfelor profesio na le.
Proiectarea didactici inainteazd anumite rigori gifatd de integralitatea gi interdependenta
componentelor curriculare: competente profesionale specifice - unit6!i de competente -obiective operalionale - unitdti de conlinut, - sarcini de lucru propuse elevilor - finalitdlile
educationale.
Proiectarea didacticd va include dimensiunile interdisciplinaritS!ii gi multipersepctivitdtii
procesului educalional.Proiectarea 5i organizarea demersului didactic (a orei academice) se va
realiza atit intr-un cadru tradi[ional (prin elementele de structurd a unei lec]ii), cit gi a celui
recent, bazat pe elementele de dezvoltare a gindirii critice la elevi (Evocare - Realizarea
sensului - Reflectie - Extindere (ERRE)).
Un important aspect al strategiilor educationale moderne este invdtarea autonomS,
invdiarea individualS, independentd a elevilor, activitate ce impreuni cu invSlarea la orele din
sala de curs (teoretice, practice)se cuantifici in creditele acordate fiecdreidiscipline din planul
de invSldmint.
X. Sugestiide evaluare a competentelor profesionale
Evaluarea este o componentd organici a procesului de invdlare ce reprezintd o
operatie de valorificare a procesului didactic Ai determini eficienta 5i nivelul activitdfilor de
predare-invitare. Evaluarea trebuie sd se realizeze ca un proces continuu giformativ.
Evaluarea presupune demonstrarea cuno$tinlelor acumulate, inlelegerea gi utilizarea
lor. Pentru a realiza o evaluare obiectivd profesorul va prezenta cu claritate finalitdlile
scontate, va avea in calcul corespunderea/concordanla dintre unitdtile de conlinut, strategiile
didactice utilizate 5i modul de apreciere a rezultatelor invdtdrii. Evaluarea va reflecta sistemul
de finalitSti ce contribuie la formarea competentrelor profesionale generale gi specifice
(dezvoltarea lor intelectuald, dezvoltarea abilitdtilor gi a competentelor functionale).
1.3 / t7
in activitatea educalionali evaluarea este o actiune de cunoaStere, care presupune
colectarea datelor, prelucrarea 5i interpretarea lor. Astfel, evaluarea parcurge urmitoarele
eta pe:
r proiectarea evaluirii, care inseamnd stabilirea obiectivelor acesteia, a procedeelor 5i
instrumentelor folosite, a baremelor de corectare-notare 9i descriptorilor de
performangS, a timpului destinat pregdtirii evaludrii 5i activitdtii propriu-zise;
o aprecierea 5i interpretarea rezultatelor pe baza criteriilor preconizate;
o formularea unor concluzii impuse de interpretarea rezultatelor;
o adoptarea unor decizii educa!ionale in funclie de concluziile formulate tn urma
evaluirii.
in procesul educalional se vor evalua rezultate, cunostinle, competenle, procese conform
raportului dintre obiectivele proiectate gi succesele oblinute de elevi' in cadrul orelor de
istorie, evaluarea va indeplini mai multe functii, printre care:
o funclia de evidenld 5i control a activitS!ii didactice;
o functia prognostici, care permite luarea unor decizii ulterioare;
o funclia formativS, care este rezultantd a inlelegeriide citre evalualia nivelului la care
se afld tn momentul evaludrii;
o functia motivationalS, care stimuleazi activitatea de inva1are.
in cadrul procesului educational deosebim:
. evaluarea internS, efectuatd de profesor la orele Iui sau de conducerea
institu!iei;. evaluarea externd, efectuatd de persoane din afara institutiei cum ar fi
Directiile ra iona le de invdldmint, M i nisterul Ed ucaliei.
in funclie de scopurile urmdrite, deosebim:
. evaluarea inilia15 care se realizeazd la inceputul unui ciclu de invSldmint. Acest
tip de evaluare are un rol preponderent diagnostic, deoarece informaliile
colectate sprijinS profesorul in proiectarea didacticS;
. evaluarea formativd, realizatd pe parcursul procesului didactic, prin verificdri
sistematice ale elevilor pe mdsurd ce sint parcurse unitStile de continut. Acest
tip de evaluare este unul de monitorizare, deoarece permite raportarea
permanentd la obiectivele operalionale. Totodatd, ea inregistreazS progresele
oblinute de la o secvenld la alta gi oferi posibilitatea ameliordrii acesteia prin
feedbackul obtinut;. evaluarea rezumativi sau cumulativS, realizatd la sfrr5itul unui ciclu, la sflr5itul
semestrului sau al unui an gcolar, la terminarea gimnaziului sau liceului etc'
Evaluarea se poate face intr-o formd sau alta, in funclie de tipul ei, de obiectivele
stabilite, de nivelul clasei, de ciclul de invdtrdmint sau de perioada istoricd studiatd. Fiecare tip
de evaluare poate fi realizat prin mai multe strategii didactice. Astfel, evaluarea la istorie se va
14117
realiza prin doud categorii de strategii: tradilionale 5i complementare' Metodele traditionale
sint cele de experienla didacticd consacrate in timp (evaluarea oralS 5i scrisd)'
AlSturi de modalitatea devenitd oarecum tradilionalS de apreciere a rezultatelor, de
evaluare in scris, sint recomandate 5i lucrSride evaluare, bazate pe activitatea de investigatie a
elevilor, care sint binevenite la capitolele cu referinld la istoria localS. Lucrdrile de investigatie
pot fi atit individuale, cit giin grup, specifice mai ales pentru clasele cu profil umanist.
in continuare propunem citeva strategii, care, utilizate corect, vor asigura o evaluare
autenticS: calcularea coordonatelorpoligonului nivlmentul suprafelilor pe patrate cercetare
individualS, cercetare de grup, proiect de grup, portofoliu (fdrd descrierea metodelor)'
Succesele gcolare sint apreciate prin note. Pentru ca nota sd exprime valenta reugitei,
ea trebuie sd fie in concordanld cu principiile obiectivit5lii, transparenlei etc. Mentiondm cd
dacd in evaluarea rezumativd accentul se pune pe produs, in cazul evaludrii formative se ia in
considerare atit produsul, cit gi procesul, adicd efortul depus de elev in oblinerea rezultatelor
eva I uate.
Aceste 5i alte tehnici vor permite evaluarea:
1. gestiondrii de citre elev a propriei scheme de invSlare; managementului eficient al
timpului de invdtare;
2. exprimdrii adecvate 5i echilibrate de cdtre elev a unor idei si perceptii,
3. analizirii de citre elev a valorilor patrimoniului cultural (na!ionale 5i general-umane)
pe care el trebuie si 5i le asume ca valori comune: aprecierea 9i respectarea culturii
nalionale gi a celei universale, a etniilor conlocuitoare, a tradiliilor de familie 9i din
comunitate, rolul 5tiinlei 5i religiei in viala omului, influenta lor asupra lumii;
4. identificdrii gi rezolvdrii de cdtre'elev a unor probleme, proiectarea 5i realizarea unor
acliuni bine determinate cu finalitSti clare;
5. nivelului de gindire, a abilitSlilor gi competentelor de acumulare, selectare,
structurare, procesare, analizd 5i evaluare criticd a informatiei;
6. eluciddrii de cdtre elev a situa!iei pe pia!a muncii, deciziei voca!ionale 5i profesionale,
proiectdrii independente a unei linii de carierd 5i a unui nivel de viati de calitate;
7. reflecliei adecvate a elevului asupra comportamentului s5u in familie, grupuri sociale
micigi mari, capacitdlii de integrare in societate;
8. motivdrii persistente pentru o pozilie civicd con5tientd, activd 5i responsabilS.
Xl. Resursele necesare pentru desfSgurarea procesului de studiu
pentru efectuarea cu succes a desf6gurarii procesului de studii este nevoie de o salS
bine amenajati corespunzdtor specialitdlii 82Ll-0,,Silvicultura" 9i un laborator pentru
petrecerea lecliilor practice.
Lecliile teoretice la disciplina F02O0o1O,,Topografia forestieri 9i desen topografic" se
petrec in cabinetul de silviculturd,care este unul din cele mai amenajate cabinete ale
colegiului.
ts/17
Sala de studii este amenajatd pentru 30 locuri in stilul specialitilii. Materialul
didactic(plat, carde,machete,instrumente gi aparate geodezice) se pdstreazi in laboratorul de
geodezie unde se efectueazS controlul ;i reglarea aparatelor dupd fiecare practicd de instruire.
Fiecare temd a curriculumului este asiguratd cu material didactic atit lecliilor teoretice
cit gi celor practice.
Pentru asigurarea suficienti cu materiale intuitive cabinetul de geodezie dispune de
urmdtoarele instrumente 5i materiale:
1.. Teodolit T-30- 2
2. Teodolit 2T-30 -2
3. Teodolit TOM -L
4. Nivelment NV-1 '2
5. Nivelment N-3 -2
6. Nivelmentn-3X -1.
7. Nivelmentnl3 -1
8. Gonioment GR-2 -2
9. Busolabk-1 -1
10. Mire de nivelment -6
L Trepied
1. Panglice metalice [20m]-a 13.rulete[l=50m] -2
2. GPS -7
ll. Plealearde
t. intdrireapunctelor geodezice pe teren
2. Orientarea liniilor pe teren
3. Determinarea distanlei neaccesibile
4. Structurateodolitului T30:2T30
5. Schema opticd a teodolitului
6. Verificareateodolitului
7. Registrul de mdsurare a unghiurilor orizontale
8. Registrul de calculare a coordonatelor
9. Dispozitivele de mdsurare a liniilor
10. Structura nivelei NV-1:N3
LL. Verificdrile nivelei
12. Registrul de nivelment
13. Planul topografic
14. Rezolvare problemelor pe hdrlile topografice
lll. Plalearde cu instrumente electronice
L- Teodolit optic R6K T-20
2. Teodolit R6K- T-15
3. Teodolit electric R6K T-02
4. Teodolit electric ADA DijiTEO-5
5. Teodolit electric TOPSON DT-203
. 16117
6. Teodolit electric ETH-3025
7. Teodolit electric PROF X6,X10
8. Nivelal NL-32
9. Nivelul PENTAX AC-302
10. Nivelul BOSCH.
XIl. Resursele didactice recomandate elevilor
1,, ,iop,seiefia,gen'er,at;,,ii roiestiei5,.euiel nuiiu,Bucure$ti 1954
2
2: top,ograff e ii.A;.Rus!u.,:::::1'962., Edi,.,ABro 1 Sif viefr 4
3, Tobogi fie...ii deseh tehhiCi.,t6 t;ntin.,,r.,.r',::.,.:::::::.:,:,.l
Deaconescu, Editura: Didactici gi Pedagogicd
BiblidtEaa inttitutiei 2,
4. Cu rS, dE rtopograf!e,, Gh ; f ,,Qori5.ta nt!nesCgt,
Ediiia a lV a, 1963,Editura diactica iipedagoglca
Eibilirdteca :instituf iei 1
5. lntefnet:rlll
6. htins:/lfu;scr:ibd,tom/d6Cumenil$42L l lnternet
2185:97070:cU rs:To0oAaafi e.p df
7. lntEfnet
, 17117