zdroby-desciorchinator

7/31/2019 ZDROBY-DESCIORCHINATOR

1/45

Masini pentru zdrobire si desciorchinare

2.1 Generalitati

In scopul eliberarii mustului din boabele de struguri pentru separarea deseminte,

pielita si componentele solide ale pulpei, este necesara spargerea pielitei si destramarea

miezuluibobului. Aceasta operatie ce poarta numele de zdrobire,trebuie sa

satisfaca anumite conditii de care depinde calitatea mustului obtinut.Operatia tehnologica

initiala din cadrul prelucrarii primare a strugurilor este zdrobirea bobitelor si separarea

ciorchinilor (desciorchinarea).

Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii sucului pe

care il contin, fara a faramita pielitele, semintele si ciorchinii. in urma acestei operatii

microflora existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala. Daca

strugurii nu sunt zdrobiti, sucul nu se poate transforma in vin, deoarece levurile,

prezente in principal pe suprafata boabelor, nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului

inchis in boabe.

Actiunea produsa in timpul zdrobirii favorizeaza inmultirea levurilor care, la

randul lor, determina o fermentatie rapida si usoara a mustului.

Dupa zdrobire, materialul recoltat poate fi usor vehiculat prin pompare, sulfitatomogen, iar maceratia bostinei pentru vinurile rosii si aromate are loc in conditii optime,

deoarece suprafata dintre faza lichida si solida este mult marita. Cand insa prelucrarea

strugurilor pentru producerea acestor vinuri de maceratie incepe cu desciorchinarea,

zdrobirea nu mai este o operatie obligatorie, deoarece integritatea boabelor este suficient

de distrusa cu ocazia desciorchinarii.

In diferite procedee de vinificatie, ca de exemplu in tehnologia producerii

vinurilor rosii, prin maceratie carbonica nu se efectueaza separarea mustului ci a vinului brut.

La obtinerea vinurilor care constituie materie prima pentru procesul de sampanizare, nu se

efectuaza operatia de zdrobire. in asemenea situatii, zdrobirea boabelor se efectueaza in

timp, datorita procesului de maceratie, sau direct prin presare, ca in tehnologia vinurilor

spumante.


2/45

Desciorchinarea strugurilor, numita si dezbrobonire, consta in separarea boabelor de

ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o part 848j94i e si a

ciorchinelor si a resturilor vegetale pe de alta parte.

Particularitatile executarii acestei operatii depind de numerosi factori, dintre care

un rol principal il are tipul de vin care se urmareste a se obtine.

Pentru vinurile albe, desciorchinarea s-a dovedit mai putin necesara, intrucat influenta

pe care o exercita prezenta ciorchinelui asupra calitatii vinului este neinsemnata. Aunci cand

recolta este nedesciorchinata, scurgerea mustului si presarea bostinei se face cu mai multa

usurinta, deoarece mustuiala are un grad de elasticitate mai ridicat, iar ciorchinii joaca rolul

unor cai de drenaj. Mustul obtinut are mai putina burba si un gust mai bun decat cel rezultat

dintr-o mustuiala desciorchinata.

Desciorchinarea devine obligatorie atunci cand produsul zdrobit stagneaza

pe parcursul fluxului tehnologic un timp oarecare in stadiul de mustuiala, sau cand in

schema tehnologica este prevazuta si operatia de macerare in vederea ridicarii

continutului vinului in extract. In astfel de situatii se impune desciorchinarea, deoarece

ciorchinii din mustuiala influenteaza negativ calitatea viitorului vin. Desciorchinarea este

recomandata si atunci cand ciorchinii nu sunt lignificati, deoarece prezenta lor in mustuiala

face sa creasca continutul mustului in compusi fenolici, in special in acei oxidabili

precum si in unele saruri de calciu, potasiu etc.

Pentru vinurile rosii si aromate, desciorchinarea este o operatie tehnologica

indispensabila.in acest caz vinurile se imbunatatesc din punct de vedere calitativ, au un grad

alcoolic mai ridicat cu circa 0,5 %vol, sunt mai intens colorate, ceva mai acide, se

limpezesc usor si nu sunt lipsite de o anumita suplete si finete.

Macerarea - fermentarea mustului fara desciorchinare determina obtinerea de vinuri

cu gust intens de ciorchine, bogate in substante astringente si cu o duritate pronuntata atunci

cand sunt tinere.

Prezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie intr-o anumita masura si la poluarea

vinului cu diferite pesticide retinute in asperitatile acestuia cu ocazia tratamentelor de

combatere a bolilor si daunatorilor vitei de vie.


3/45

Pentru evitarea oxidarii materialului zdrobit, ce provoaca adesea cassarea

oxidazica a vinului, zdrobirea trebuie executata cit mai rapid posibil, astfel incit contactul

mustuielii cu aerul sa fie de cit mai scurta durata.

In scopul eliberarii unei cantitati cit mai mari de must care sa poata fi separat de

restul mustuielii prin scurgerea libera, boabele de strugure trebuie sparte in totalitate.

Aceasta spargere trebuie realizata astfel incit semintele si ciorchinii sa nu sufere vatamari

care sa provoace marirea procentului de burba din must si imbogatirea exagerata a

acestuia in substante tanante, ambele fenomene ducind la deprecierea calitati i

produsului finit.

De asemenea, pentru evitarea imbogatirii mustului in fier, fenomen ce poate

produce casarea ferica a vinului, se impune ca organele ce produc zdrobirea, precum cit si

suprafetele in contact cu strugurii si mustuiala sa fie confectionate din materiale

inoxidabile, sau protejate impotriva actiunii corozive a acizilor din must.O alta operatie,

ce urmeaza zdrobirii este desciorchinarea, sau dezbrobonirea. Aceasta operatie

consta in separarea ciorchinilor din masa de mustuiala zdrobita, in scopul evitarii

influentei negative a acestora asupra calitatii mustului.

Prezenta ciorchinilor in masa de mustuiala atrage dupa sine urmatoarele neajunsur i

se introduce in prese, ne justificat, un volum mai mare de material, micsorindu-se astfel

productivitatea acestora ; o cantitate insemnata de substante straine folosite pentru

tratarea vitei mai aderente la ciorchini decit la boabele de strugure sint int roduse in

must ; la prepararea vinurilor rosii unde mustul fermenteaza impreuna cu bostina, are

loc absorbtia unei cantitati de alcool in masa spongioasa a ciorchinilor ; vinificatia cu

ciorchinii produce adesea vinuri astringente si cu un gust ierbos.

Ca si in cazul zdrobirii, desciorchinarea trebuie sa respecte anumite cerinte ce

conditioneaza eficacitatea acestei operatii, similare celor impuse operatiei de zdrobire.

Astfel, procesul trebuie sa decurga cit mai rapid posibil in scopul limitarii

duratei de aerisire a mustuielii. Dupa desciorchinare, in masa de mustuiala sa nu mai

ramina fragmente de ciorchini si nici boabe sau must in ciorchinii evacua ti.

Pentru limitarea imbogatirii mustului in substante tanante desciorchinarea trebuie sa


4/45

se efectueze fara fragmentarea sau vatamarea ciorchinilor, iar pentru limitarea

imbogatirii in fier se cere ca organele active ale utilajelor care realizeaza descior-

chinarea sa fie confectionate din materiale inoxidabile.

In concluzie desciorchinarea, ca operatie tehnologica, este utila pentru producerea

vinurilor aromate si a celor rosii superioare, facultativa pentru vinurile rosii de consum

curent si obligatorie arunci cand strugurii, prin natura soiului din care provin, dau vinuri

aspre, astringente, precum si in cazul unui cules timpuriu cand ciorchinii sunt mai ierbacei.

Desciorchinarea, partiala sau totala, trebuie sa se aplice in functie de conditiile concrete in

care se prezinta produsul recoltat, cu luarea in considerare a tipului de vin urmarit pentru a se

obtine.

2.2. Cerinte tehnice si tehnologice ale masinilor zdrobitoare desciorchinatoare.Clasificare

Masinile zdrobitoare - desciorchinatoare moderne pot fi clasificate in doua tipuri de

baza: zdrobitoare cu valturi si centrifugale cu soc. Se intalnesc, de asemenea, combinatii

dintre aceste tipuri.

In functie de destinatia tehnologica si de modul in care sunt cuplate, in linia

tehnologica, cu alte masini , zdrobitoarele - desciorchinatoare pot fi clasificate in :

-zdrobitoare simple, care realizeaza numai zdrobirea strugurilor

-zdrobitoare: zdrobitor - cantar, zdrobitor - elevator, zdrobitor -scurgator;

-desciorchinatoare: zdrobitor - desciorchinator, zdrobitor -desciorchinator -

pompa, zdrobitor - desciorchinator - elevator; desciorchinator

- zdrobitor (care se deosebesc in functie de ordinea operatiilor de zdrobire -

desciorchinare).

Cerintele tehnice de baza, impuse masinilo zdrobitoare deseiorchinatoare, sunt

urmatoarele :


5/45

-piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate din

otel inoxidabil sau din alte materiale corespunzatoare din punct de vedere

igienico - sanitar;

-piesele fabricate din otel inoxidabil trebuie sa fie tratate termic in

scopul ridicarii stabilitatii, rezistentei la coroziune;

- suprafata valturilor, a zdrobitoarelor - desciorchinatoare trebuie sa fie

acoperita cu cauciuc in conformitate cu standardele in vigoare;

-zdroditoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu un

dispozitiv, care permite reglarea jocului intre valturi, de 3-5 mm;

-bataia radiala a lantului nu trebuie sa depaseasca 0,005 din diametrul valtului;

-ovalitatea cilindrului perforat al zdrobitorului - desciorchinator nu

trebuie sa depaseasca 2,0 mm;

-sistemul de ungere a zdrobitoarelor trebuie sa evite posibilitatea

patrunderii materialelor de ungere pe produs sau in produs si pe suprafata

pieselor care se afla in contact cu produsul;

-zdrobitoarele - desciorchinatoare trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv

special de protectie contra supraincarcarii;

-zdrobitoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie echipate, de asemenea, cu

dispozitive care permit antrenarea bostinei atat cu antrenarea cat si cu inlaturareaciorchinilor;

-pompa pentru pomparea bostinei poate fi inclusa in componenta constructiei

agregatului sau poate fi considerata masina de sine statatoare cu mecanism de actionare

independent;

-nivelul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 75 dB Ia distanta de 1 m.

2.3. Constructia si functionarea zdrobitoarelordesciorchinatoare

Organele de lucru, de care depinde eficienta activitatii zdrobitorului -

desciorchinator, sunt valturile si desciorchinatorul. Dar, problemele legate de

caracteristicile mecanice si energetice ale zdrobitoarelor cu valturi nu sunt suficient


6/45

studiate, de aici rezultand marea diversitate a tipurilor si a formelor geometrice ale

valturilor, utilizate in vinificatie.

Forma geometrica si starea suprafetelor de lucru ale valturilor influenteaza

procesul de maruntire a strugurilor, calitatea mustului obtinut, productivitatea zdrobitorului si

consumul specific de energie. Strierea suprafetei de lucru a valturilor zdrobitoare (fara a tine

cont de proprietatile structural mecanice ale boabelor) a fost introdusa in vinificatie din

industria moraritului.

Valturile canelate (striate) care lucreaza in perechi atat in industria moraritului cat si

in industria de vinificatie au viteze de rotatie diferite. in majoritatea zdrobitoarelor de

struguri, raportul vitezelor axiale ale valturilor dupa unele surse bibliografice este 4:3, iar

dupa altele 1:2.

Realizarea pe suprafata valturilor a canelurilor si viteza de rotatie diferita

imbunatatesc conditiile de prindere si antrenare a produsului si asigura o distrugere mai

buna a pielitei bobitelor, ceea ce usureaza iesirea mustului.

Viteza de deplasare a particulelor de produs in zona de distrugere nu este egala cu

viteza axiala a valturilor.

Deplasarea strugurelui cu o oarecare viteza in raport cu valturile duce la distrugerea

pielitelor de pe suprafata bobitelor si a ciorchinilor. Prin urmare, diferenta vitezei periferice a

valturilor zdrobitoare, dorita intr-un sir de ramuri ale industriei, in vinificatie, mai ales laprepararea vinurilor albe, este nedorita.

In ultimul tip se observa tendinta tot mai mare de trecere de la valturi cilindrice cu

caneluri la cele profilate (fig.2.1).


7/45

Fig.2.1. Tipuri de valturi: a - cilindrice; b,c,d,- profilate (patru si opt caneluri).

Geometria si conditiile cinematice ale actiunii valturilor profilate contribuie

la o aplicare rationala a fortelor exterioare asupra strugurilor prelucrati. La

distrugerea lor intre varfurile si adanciturile valturilor, strugurii . capata viteze considerabil

mai mici si sunt supusi strivirii mai slabe.

Procesul de zdrobire se apropie mult de varianta optima cand faramitarea

strugurelui este rezultatul apropierii suprafetelor paralele, fara ca acestea sa aiba o miscare

relativa una fata de alta. Majoritatea firmelor straine fabrica valturile profilate cu 4, 6, 8

palete. in literatura de specialitate sunt prezentate anumite recomandari pentru alegerea

formelor optime si a metodelor de calcul. Referitor la cele prezentate anterior, este importanta

constatarea lui G. Troost ca intre valturile cu 4 palete ciorchinii se indoaie intr-o mai mica

masura decat intre valturile cu 6 si 8 palete.

Valturile zdrobitoare, de obicei, sunt realizate din fonta cenusie si sunt protejate prin

acoperire anticorosiva.

Unele firme straine utilizeaza in acest scop esente de lemn tare. Firma franceza ' Guy

et Mital - Marmonier' fabrica valturile din silumin, in ultimul timp pentru protectia anticorosiva

a valturilor este folosit cauciucul alimentar datorita avantajelor pe care le prezinta: elasticitate

inalta, stabilitate la actiunile factorilor fizici si chimici si pretul relativ scazut. Firme


8/45

renumite din strainatate, specializate in producerea utilajului pentru vinificatie, folosesc

valturi cauciucate sau chiar valturi din cauciuc.

La toate zdrobitoarele este prevazut un mecanism care permite reglarea jocului intre

valturi, iar pentru evitarea avariilor este prevazut un dispozitiv de blocare, sub forma unui

cuplaj cu frictiune sau cu came, care intrerupe lantul cinematic al mecanismului de actionare a

valturilor.

Cel de-al doilea organ de lucru principal al zdrobitorului este desciorchinatorul

care, la utilajele moderne, este reprezentat de un cilindru orizontal perforat, pe axa caruia, in

interiorul sau, este montat un rotor cu palete. Avantajele acestui organ de lucru sunt:

eficienta tehnologica mare, simplitatea constructiva, fiabilitate.

Alaturi de aceste avantaje trebuie amintita si particularitatea sa constructiva de a

permite, pentru separarea ciorchinilor, folosirea unor viteze relativ reduse, ceea ce

imbunatateste calitatea mustului.

La studierea solutiilor constructive ale desciorchinatoarelor se poate constata o

mare varietate a parametrilor lor constructivi si cinematici.

Referitor la problema prezentata, V.D.Emeleanov face urmatoarele precizari:

numarul paletelor pe o spira a rotorului de-a lungul unui pas, in eventualitatea aranjarii

paletelor pe o suprafata elicoidala simpla (cu un singur inceput), este de 8, 12, 16 sau 20;

distanta intre palete in acest caz variaza in intervalul 25-31 mm, iar pasul spirei este cuprinsintre 200 si 570 mm. Trebuie facuta insa precizarea ca din punct de vedere tehnologic este

rational de utilizat doua intrari ale paletelor.

Turatia rotorului variaza intr-un interval destul de larg (120 - 200 rot/min), iar in

unele cazuri atinge si valori mai mari.

Constructia desciorchinatorului este o problema de mare importanta careia trebuie sa

i se acorde o atentie deosebita. in acest sens. un loc important il ocupa constructia

cilindrului in care, dupa posibilitati, este realizata distrugerea mecanica a ciorchinilor,

asigurandu-se o antrenare mai intensa a lor si deci o imbunatatire a calitatii procesului.

2.3.1 Zdrobitorul manual de mica productivitate (fig. 2.2) este de tip cu vauri

cilindrice, cu canei uri elicoidale, fiind folosit in unitati cu productii mici de struguri


9/45

Fig.2.2 Zdrobitorul manual de mica productivitate t i p 7 Noiembrie - Craiova

Se compune dintr-un buncar de alimentare 1 axul agitator 2cele doua valturi de

zdrobire, un angrenaj de roti dintate cilindrice 3 volanta de actionare manuala 4si

cadrul de lemn. Buncarul 1confectionat din lemn de brad serveste la alimenta rea

zdrobitorului cu struguri; axul 2, pe care sint montate o serie de degete

agitatoare serveste la antrenarea strugurilor spre valturile de zdrobire ; valturile,

confectionate din fonta, realizeaza zdrobirea boabelor ; volanta 4serveste la actionarea

manuala a zdrobitorului ; cadrul executat din lemn de fag foloseste ca suport al

intregii constructii. Organele active ale zdrobitorului sint acoperite cu un lac de

protectie impotriva actiunii corozive a acizilor de must. Utilajul este prevazut cu

un dispozitiv ce permite reglarea distantei dintre valturi. Volanta pentru

actionarea manuala poate fi inlocuita cu o saiba de curea ce permite antrenarea

zdrobitorului de la un motor electric sau un motor termic.

Caracteristici tehnice principale sint urmatoarele :

-Lungimea, in mm .............................................................................. 1 400

-Latimea, in mm. 800

-inaltimea, in mm ............................................................................... 850

-Product ivitatea, in kg/h ................................................................. 1 000

-Diametrul valtur ilor , in mm ....................................................... 135


10/45

Greutatea, in kg.. 70 2.3.2Zdrobitorul cu valturi de tip de mare

productivitate Colin.

Acest zdrobitor (fig. 2.3) este de tip cu patru valturi cilindrice cu caneluri drepte. Se

compune din buncarul de alimentare1.

cadrul 2valturile de zdrobire 3mecanismul de actionare 4 si motorul electric 5.

Buncarul de alimentare, montat deasupra valturilor de zdrobire, este construit din tabla

de otel si profile cornier sudate. Peretele opus partii din care se face alimentarea

zdrobitorului este mai ridicat, pentru a evita caderea strugurilor in afara. Pentru

inlaturarea contactului strugurilor cu fierul, in interior buncarul este acoperit cu un strat

de vopsea rezistenta la actiunea acizilor din must.

Cadrul, executat din profile Usi cornier serveste ca suport al intregii constructii. Cu

ajutorul a patru suruburi de fundatie cadrul este fixat de planseul constructiei.

Valturile de zdrobire, imbracate in exterior cu o camasuiala din otel inoxidabil,

constituie organele active ale masinii. Cele doua valturi extreme sint montate pe bucse

excentrice de fonta care, prin rotirea lor, permit reglarea distantei dintre ele si valturile

fixe.

Mecanismul de actionare se

compune dintr-o transmisie cu curele trapezoidale si roti cilindrice precum si un dispozitiv

de antrenare cu con de frictiune.

Fig.2.3 Zdrobitorul cu valturi tip Colin

In figura 2.4 este prezentat schematic sistemul de actionare al zdrobitorului.


11/45

Cuplul motor generat de catre electromotorul Meste transmis rotii libere de curea e2prin

intermediul rotii de curea e1si a trei curele trapezoidale. De aici cuplul este transmis prin roata

cilindrica dintata z1solidara cu butucul rotii de curea e2si libera pe axul I3 rotii dintate

cilindrice Z3 libera pe axul I1. Prin intermediul dispozitivului de antrenare cu con de

frictiune cuplul esre transmis axului I1 care, prin roata dintata Z3si rotile Z4,Z5, Z6 , transmite

mai departe axelor I2 I3 I4 in cazul cind cuplul rezistent depaseste o anumita valoare (situatia

patrunderii unui corp tare intre valturi), conul de frictiune patineaza in locasul sau,

intrerupand astfel transmiterea miscarii.

Motorul electric de antrenare este de tipul asincron trifazat, cu rotor in scurt circuit, cu

pornire directa, protejat impotriva stropilor de apa.

Modul de lucru al acestui tip de zdrobitor reiese din insasi descrierea sa.

Fig 2.4 Schema sistemului de actio-

nare a zdrobitorului de tip Colin

Caracteristicile tehnice principale sint

urmatoarele :

-Pro duct iv it atea , in kg . h ...........................

-Di amet rul val turilor, in mm ................

-Lungimea val tur ilor, in mm ................

- Puterea motorului de

antrenare, in kW............

Analiza indicilor de lucru obtinuticu acest tip de zdrobitor a permis

reprezentarea grafica a variatiei

acestor indici in functie de reglajul

distantei dintre axele valturilor de zdrobire.


12/45

Din punct de vedere al indicilor de productivitate si consum rezulta ca :

productivitatea zdrobitorului w creste o data cu marire distantei dintre valturile de

zdrobire, ajungand pina la 64 000kg h, pentru reglajul maxim al deschiderii valturilor ;

-puterea necesara antrenarii zdrobitorului in sarcina P 1,atinge valoarea minima in cazul

reglajului mediu al distanteidintre valturi (154,6 mm) ;

-puterea necesara antrenarii zdrobitorului in gol P o, scadeo data cu marirea deschiderii

valturilor ;

-consumul specific de energie W minim este realizat incazul reglajului corespunzator

distantei dintre axele valturilor,de cca. 155 mm.

In ceea ce priveste calitatea lucrarii executate de zdrobitor se pot trage urmatoarele

concluzii :

-gradul de zdrobire al boabelor Zb scade o data cu marirea distantei dintre valturi;

:

-gradul de vatamare al ciorchinilor Zc creste pe masurace distanta dintre valturi se

micsoreaza ;

-legat de gradul de vatamare al ciorchinilor , indicele depermanganat indicator al

continutului in substante tanice creste o data cu micsorarea deschiderii dintre valturi

2.3.3Desciorchinatorul de tip VDG-20

In fig.2.5,a este prezentata schita de principiu a desciorchinatorului tip VDG-

20, si schema cinematica a acestei masini in fig.2.5 b. Schema principiala a zdrobitorului-

desciorchinator cu valturi ramane neschimbata aproape pentru toate variantele de masini

din aceasta grupa.

Principiul de functionare al desciorchinatorului tip VDG-20 este urmatorul:

recolta este descarcata in buncarul de alimentare de unde trece printre valturile 2 si se


13/45

zdrobeste. Trecand printre valturi, toata masa de struguri se indreapta spre desciorchinator,

bostina este supusa loviturilor paletelor in urma carora bobitele se desprind de ciorchine.

Bobitele trec prin orificiile cilindrului perforat ajungand in recipientul de bostina, iar

ciorchinele deplasandu-se sub actiunea paletelor se indreapta spre iesire. In partea

inferioara a recipientului pentru bostina se afla snecul care transporta bostina la pompa.

Utilajul poate lucra si ca zdrobitor, fara a inlatura ciorchinele si ca zdrobitor

desciorchinator Pentru aceasta exista clapeta obturatoare care, ocupand o pozitie sau alta,

conduce strugurii zdrobiti catre desciorchinator sau catre recipient.


14/45


15/45

Fig.2.5. Desciorchinatorul VDG-20:

a - schita de principiu; b - schema cinematica; 1-buncar; 2-valturi; 3-cilindrul

desciorchinatorului; 4-capacul; 5-arborele desciorchinatorului; 6-palete; 7-dispozitiv; 8-

transportor elicoidal; 9-cadrul masinii desciorchinatorului; 10-gura evacuare bostina; 11-gura

evacuare ciorchini; 12-clapeta obturatoare

2.3.4.Masina pentru prelucrarea strugirilorcu productivitate de 20t/h tipVPPV-20

Utilajul (fig.2.6.) este alcatuit din buncarul de receptie 1pe rundul caruia sunt instalate doua

transportoare 2 cu placi, care se misca unul in intampinarea altuia. Fiecare transportor este

executat sub forma de banda infinita care este infasurata pe rotile dintate 6,7,8,. Placile aluneca liber

de-a lungul ghidajelor 10 .Placile suprapuse una peste alta prezinta varfuri si goluri realizate astfel

incat varful de la placa superioara sa corespunda cu golul de la placa inferioara.

Tabelul 2.1.Caracteristici tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinatoarelor cu valturi

Tipul VDG-10 VDG-20 VDG-30/50 VDV-20

Productivitatea, t/h 10 20 30-50 20

Valturile:

Numarul 2 2 2 2

Turatia rot/min 62.5 62.5 65-70 65

Diametrul mm 317 317 317 317

Turatia arborelui

Descirchinatorului 185 200 145 ,160 ,175 -

Puterea mecanica de

Actionare kW 3 4 3 2.2


16/45

Dimensiuni de gabarit 2244*1277* 2840*1270* 3000*1500* 1190*875*

L*b*h *1800 *1995 *1980 *850

Masa kg 863 1425 1700 450

Sub transportoare este instalat desciorchinatoruli 3sub care se afla sita de scurgere 4.

Bostina, trecand prin sita de scurgere, ajunge in scurgatorul 9, unde sucul o transporta spre

prese. Transportoarele si desciorchinatoarele snecului sunt actionate de la motorul electric prin

transmisie cu curea.

Principiul de functionare al masinii tip VPPV-20 consta in urmatoarele: masa de struguri ajunge in

buncar, care are in partea inferioara doua transportoare cu placi inclinate. Riflurile de pe placile

transportoare apuca strugurii si-i indreapta spre orificiul conic care se ingusteaza si unde are loc

zdrobirea de mai multe ori a strugurilor si apoi prin sita de scurgere ajung in scurgatorul cu snec.

Mustul ravac din scurgator este strans in rezervorul pentru must, iar bostina este trimisa la presare.


17/45

Fig.

2.6.Sch

ema

masinii

tip

VPPV-

20

1-

bunca

rul de

recept

ie; 2-

transp

ortoar

e cu placi; 3-desciorchinator; 4-sita de scurgere; 5-snec; 6-7-8-roti dintate; 9-scurgator cu snec;

10-ghidaje.

Pentru stabilirea relatiilor de calcul necesare determinarii dimensiunilor de baza ale

dispozitivului de inchidere au fost efectuate cercetari experimentale pe instalatia de model

geometric asemanatoare scurgatorului de tip VSSS-20/30M.

Cercetarile au fost efectuate cu struguri de soiul Riesling si Acateleii, care sunt

prevazute de normative pentru determinarea parametrilor tehnico-tehnologici ai

scurgatoarelor.

Au fost realizate incercari comparative ale buncarului de receptie cu zdrobitoare

dupa metoda clasica /Jdanovici G.A. 1967/. Productivitatea liniei experimentale a fost 50

t/h. Pentru comparatie a fost folosit buncarul de receptie cu snecul dozator si zdrobitoare

de t ip VD-30 din linia de prelucrare a strugurilor cu productivitatea de 30 t/h.

Rezultatul cercetarilor a stabilit ca, in cazul folosirii echipamentului de incercare,

continutul in must al substantelor absolut uscate se micsora cu 0,2%, continutul ramasitelor


18/45

ciorchinilor cu 1,7%, substante fenolice cu 77.5 mg/dm5, fier cu 6,0 mg/dm

3in

comparatie cu varianta controlata. Ceilalti indici ai calitatii zdrobirii strugurilor au fost

aceiasi.

Datele obtinute demonstreaza ca mustul obtinut pe modelul de incercare

are o calitate superioara fata de cel controlat si productivitatea este mai mare

Constructia unui zdrobitor cu valturi profilate si cu role este urmatoarea (fig.2.7) pe

fundul buncarului de receptie 1 sunt instalate dispozitive de zdrobire. Intre acestea,

fixata pe peretii buncarului, este instalata placa de separare 2.

IFig.2.7.

Schema

tehnolo

gica a

masinii

1-

buncar

ul de

receptie; 2-placa de separare; 3-valturi; 4-role; .5,6-axele de rotire: 7,8-degajarile valturilor; 9-

urechile barelor de montare a rolelor.

Dispozitivele de zdrobire constau din doua valturi cuplate 3 cu varfuri si degajari cu acelasi

profil. Pe varfurile fiecarui valt sunt montate rolele 4 care au posibilitatea de a se roti.

Axele acestor role sunt paralele cu axele 6de rotire a valturilor. Rolele sunt fixate in

degajarile 7 ale valturilor. Axele rolelor sunt fixate in urechile barelor de montare fixate

pe partile frontale ale valturiior, iar suprafetele rolelor si ale valturilor sunt cauciucate.

Principiul de functionare al utilajului este urmatorul: strugurii se toarna in buncarul

de receptie. Peretii inclinati ai buncarului si placa de separare a fluxului 2, datorita masei

proprii a strugurilor, ii dirijeaza spre dispozitivul de zdrobire. Ca urmare a rotirii valturilor 3


19/45

in sensuri opuse, strugurii sunt atrasi in spatiul dintre rolele 4si degajarile 8. Rotindu-se

in jurul axei sale in degajare, rola se rostogoleste pe masa de struguri si compenseaza

complet diferenta vitezelor de rotatie ale suprafetelor tangentiale ale valturilor si exclude

miscarea si frecarea strugurilor.

2.3.5.Masina tip zdrobitor desciorchinator cu dispozitivde prelevare a mustului

Fig. 2.8.Schema tehnologica a masinii tip zdrobitor desciorchinator cu dispozitiv de prelevare a

mustului

1-buncar; 2-valturile; 3-obrurator; 4-palete; 5-cilindru perforat; 6-arborele desciorchinatorului;

7-jgheab pentru evacuare; 8-snec; 9, 10-ciur; 11-snec.

Strugurii din buncarul 1cad pe valturile 2, de unde prin obturatorul 3 ajung pe

arborele 6al desciorchinatorului cu paletele 4, ciorchinele evacuandu-se prin jgheabul 7, iar

bobitele zdrobite prin perforatiile cilindrului 5ajungand la snecul 8..

Aceasta masina se deosebeste de celelalte utilaje, de acelasi tip, prin faptul ca

pentru evacuarea bostinei se utilizeaza doua snecuri 8si 11. Ultimul este montat sub un unghi

de 45. Sub ambele snecuri sunt instalate doua ciururi 9, 10prin care la miscarea bostinei se

elimina mustul.


20/45

Avantajele acestei masini constau in: posibilitatea obtinerii unui must de diferite

fractii ; incetinirea procesului de oxidare a bostinei (datorita micsorarii timpului ei de

prelucrare), micsorarea suprafetei necesare productiei (prin scoaterea din linie a

scurgatorului) si in universalitatea utilizarii (datorita obturatorului 3 pot fi prelucrati struguri

cu separarea si fara separarea ciorchinilor).

La fabricile de vin si de sucuri, pentru maruntirea fructelor si bobitelor sunt folosite

zdrobitoare de fruncte si legume tip CDP-4 sau masina de taiat radacinoase tip CPI-4.

Exista intreprinderi unde fructele cu samburi se prelucreaza in vederea obtinerii sucului

pe liniile de prelucrare a strugurilor, in care, pentru maruntirea fructelor se folosesc masini

de tip centrifuge. Utilizarea masinilor de maruntire prezentate nu permite obtinerea unei

bostine destul de omogene din punct de vedere al compozitiei si cu proprietati extractivedestul de bune. in bostina este continuta o cantitate anumita de particule destul de mici (pana

la 1 mm), ca urmare a acestui fapt la presare si scurgere sucul se imbogateste cu particule in

suspensie. In afara de aceasta, valorile inalte ale vitezelor liniare ale organelor de lucru

accelereaza oxidarea bostinei si sucului. La ICSIA din Crimeea (filiala din Simferopol), au

fost realizate zdrobitoare cu valturi tip- VDV-5 pentru maruntirea fructelor, inainte de a

extrage din ele sucul prin scurgator si presa.

Zdrobirea se realizeaza prin doua valturi antrenate prin transmisie dintata

sincrona si montate in buncarul de incarcare. Valtul conducator este antrenat in miscare de

rotatie de motorul electric prin cuplajul de siguranta si reductorul cu melc. Toate piesele si

subansamblurile care se afla in contact cu materia prima si cu bostina sunt executate din

materiale speciale.

Variatia jocului dintre valturi permite evitarea zdrobirii semintelor, incercari

experimentale pe zdrobitoare tip VDV-5 au fost efectuate la fabricarea de vin din

Simferopol si la fabricarea de vinuri din fructe din Minsk. Au fost obtinute urmatoarerele

productivitati tehnice: 5-7; 5-6; 3,2-3,5 si 5,8-6 t/h, pentru diferite tipuri de vinuri.

Consumul specific de energie electrica a fost 0,25-0,5 kW h/t. Au fost realizate valturi cu

aripioare cu profil variat, dintre care, cele cu profil triunghiular sunt cel mai des utilizate.


21/45

In urma experientelor efectuate, s-a constat ca sucul de visine obtinut

la presa de struguri tip VPND-10 contine 15-17% suspensie, atunci cand s-a

realizat prin zdrobire. .

Dupa schimbarea acestui zdrobitor cu cel de tip VDV-5, continutul suspensiilor in

suc s-a micsorat pana la 7-8,5%. Zdrobitorul tip TDG-20 separa pana la 90% din codite si 1-

20% din samburi, ceea ce inrautateste considerabil conditiile de separare a primei fractii de

suc de celelalte fractii. Umiditatea tescovinei la utilizarea zdrobitorului tip VDV-5 s-a

micsorat cu 3%.

In urma rezultatelor incercarilor experimentale au fost recomandate, pentru

fabricare, zdrobitoarele de tip VDV-5.

2.3.6.Zdrobitorul turbina "Paul"

Prez entat schem atic in f igur a 2.9 este unul din tipurile cele mai

reprezent ative di n aceas ta categorie. Se compune din : cadru lcarcasa 2, axul cu

palete 3, axul de antrenare grupul conic 5, jgheabul intermediar 6si jgheabul de

evacuare 7. A ntrenarea zdrobitor ului este reali zata de un motor electric, sau

termic, independent, prin intermediul unei curele late si a rotii de curea 8 .

Paletele montate pe axul 3, constituie organele active ale zdrobitorului. Prin

rotirea axului cu palete la o turatie de 600 70 0 rot/ min, s trugur ii int rodusi prin

partea superioara a carcasei 2 sint centrifugati de prima paleta spre peretii

aces tei carcase si zdrobiti. Mustuiala rezultata se scurge prin jgheabul intermediar


22/45

spre paleta a doua care realizeaza cea de a doua centr ifug are. Mate rialu l zd robit

este evacuat prin jgheabul 7.

Productivitatea acestui utilaj atinge valoarea de 20 000 kg struguri . Dat ori ta

aerisirii puternice a mustui elii cre ata de turatia mare a paletelor turbinei,

zdrobitorul turbina este din ce in cemai rar folosit.


23/45

Fig.2.9. Schema zdrobitorului turbina "Paul"

2.3.7.Zdrobitoare - desciorchinatoare centrifuge cu socuri

Particularitatea specifica a principiului de functionare a zdrobitoarelor

desciorchinatoare centrifuge cu socuri este realizarea simultana a operatiilor de zdrobire si

desciorchinare efectuate de catre rotorul masinii. Aceste masini sunt caracterizate de o

turatie mare a rotorului (pana la 450-500 rot/min).

In functie de pozitia organelor de executie, zdrobitoarele-desciorchinatoare

centrifuge cu socuri se subimpart in utilaje verticale si orizontale.

In cazul celor orizontale, in bostina ramane o cantitate oarecare de boabe nezdrobite

si, prin urmare, este necesara introducerea unui dispozitiv suplimentar de zdrobire.

Din punct de vedere tehnologic, existenta vitezelor mari ale organului de executie in

zdrobitoarele centrifuge cu socuri se reflecta negativ asupra calitatii mustului, in comparatie cu

zdrobitoarele cu valturi.


24/45

In fig2.10. sunt prezentate schemele principiale ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare

centrifuge cu socuri. Principalul organ de lucru al masinii este rotorul, care este reprezentat de un

arbore vertical 1(in cazul al doilea-arbore tubular) cu bratele 2. La extremitatea de jos a arborelui

este instalat un suport in cruce 7. Fiecare pereche de brate este fixata pe arbore sub un unghi de

90 fata de cea vecina. Pe suportul 7 sunt instalate paletele verticale 3, care sunt incovoiate pe

spirala in spatiul inelar dintre doi cilindri. Cilindrul exterior 6este perforat si comunica cu

recipientul pentru bostina al masinii. Arborele cu brate se afla in cilindrii 4si 5 care, la

randul lor, se afla in interiorul cilindrului 6.

Suprafata laterala interioara a cilindrului mic 5, in primul caz, este ondulata, pentru

marirea rezistentei la lovirea strugurilor de peretii cilindrului. La varianta b,8reprezinta un arbore

vertical pentru paletele inclinate. Paletele elicoidale sunt destinate separarii cat mai exacte a

resturilor de coaja a bobitelor, separarii bobitelor de ciorchinii patrunsi in spatiul inelar dintre

cilindri, precum si transportului ciorchinilor catre orificiul de evacuare si inlaturarea lor din

zdrobitor.

Schema prezentata (varianta a) corespunde zdrobitoarelor tip TDG-20, TDG-30 din

R.Moldova si sistemului BLACHERE (Franta, Algeria).

Firma 'Blachere' produce, de asemenea, zdrobitoare in patru variante ale caror

caracteristici tehnice sunt prezentate in tabelul 2.2.

Tabelul.2.2.Caracteristiciletehnice alezdrobitoarelorproduse de firma 'Blachere'

Productivitatea, t/h 8 18 30

Turatia rotorului, rot/min 550 450 450

Puterea electromotorului, kW 4.416 5,888 7,36

Dimensiunile de gabarit, mm

Lungimea 1600 1800 2100

Latimea 1000 1100 1200

Inaltimea 1600 1700 1800

Masa , kg 400 600 700


25/45

Fig.2.10.

Schema

tehnologica a

zdrobitorului-

desciorchinat

or centrifug

cu socuri

a- cu arbore

comun, cu

brate si

palete; b- cu

arbori de

actionare, separati; 1,8-arbori: 2-brate; 3-palete elicoidale; 4-cilindri interiori netezi; 5-cilindru

interior ondulat; 6-cilindru exterior perforat; 7-suport in cruce.

Firma 'Garolla' (Italia) produce zdrobitoare cu productivitatea de 30 si 40 t/h(stationare) si

de 10 t/h (mobile). Asemenea tipuri de zdrobitoare sunt produse si de firma 'Gianazza' (Italia).

Analizandu-se procesul de lucrul al acestor masini, s-a stabilit ca, dupa lovirea cu bratul,

strugurele primeste o viteza considerabila si poate sa iasa din camera de zdrobire, trecand pe langa

celelalte brate. Practic, in camera de zdrobire se efectueaza nu mai mult de 1-2 lovituri ale bratelor

pe fiecare strugure.

Zdrobitoarele-desciorchinatoare cu brate, cu dispunerea verticala a organelor de lucru,

prezinta o eficienta tehnologica scazuta. Un rol important in distrugerea bobitelor si in

desciorchinare il are procesul de transport al strugurilor cu ajutorul paletelor elicoidale catreorificiul de iesire pentru ciorchini, proces care este insotit de o frecare intensa a strugurilor pe

suprafata cilindrului perforat.


26/45

Sunt posibile mai multe metode de inlaturare partiala a acestor neajunsuri.


27/45

Astfel, in Italia, Franta precum si in alte tari sunt patentate utilajele tip zdrobitor-

desciorchinator verticale cu asa-numita alimentare cu struguri 'de jos', dintre asemenea

constructii deosebindu-se zdrobitoarele 'Blachere' fara brate. Pentru zdrobitoarele-

desciorchinatoare cu alimentare 'de jos' nu este necesara instalarea receptorului de

bostina.

O metoda de marire a gradului de uniformitate al zdrobirii strugurilor este

folosirea mecanismelor de actionare separata a arborelui cu brate de cel cupalete

elicoidale.

Un asemenea tip de utilaj este cel reprezentat in ftg.2.10.b care este realizat

dintr-un corp cilindric, pe a carui parte dorsala este instalata fereastra pentru evacuarea

ciorchinilor.

Concentric corpului este asezat un cilindru interior 4deasupra caruia este instalat

buncarul de alimentare. in interiorul corpului, concentric cu acesta, se afla si cilindrul

perforat 6. Pe axa corpului cilindric vertical este instalat arborele S, care in partea de

jos, cu ajutorul unui suport de tip cruce orizontal 7, are fixate paletele elicoidale 3. Pe

arborele tubular 1sunt instalate bratele 2

Strugurii se rastoarna in buncarul zdrobitorului, de unde trec in cilindrul

mic unde, cu ajutorul bratelor care se rotesc, se realizeaza zdrobirea strugurilor si

desciorchinarea. in partea inferioara a corpului, strugurii sunt aruncati datorita fortei

centrifuge pe paletele elicoidale. Bobitele zdrobite cad prin gaurile cilindrului perforat

si sunt evacuate prin fereastra speciala.

Tabelul2.3. Caracteristici tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare centrifuge cu socuri


28/45

Tipul TDG-20 TDG-30 TDG-30A TDG-50

Productivitatea, l/h 20 30 30 50

Turatia arborelui cu brate, 275; 350: 250;300; 125;175; 75; 110;

rot/min 425;500 350;400 225:275 150;180

Turatia paletelor elicoidale, 275;300; 250;300; 400 300

rot/min 425:500 350:400

Puterea mecanica de actionare, 7.5 10 10 13

kW

Dimensiuni de gabarit, mm

Lungimea 1890 1960 1960 2190

Latimea 1300 1966 1800 3120

Inaltimea 1000 1800 2100 3200

Masa 600 1080 1080 3480

Urmatoarea schema functionala sta la baza constructiilor utilajelor TDG-20, TDG-30A

si TDG-50 care au productivitatea de 20, 30 si respectiv 50t/h. in fig.2.11. este prezentata

schema tehnologica a zdrobitorului TDG-50.


29/45

Fig.

2.11.Zdrob

itorul -

desciorchi

nator

centrifug

cu socuri

de tip

T.D.G.- 50

1-corpul

cilindric;2-cilindrul

interior; 3-

buncarul

de

alimentare

; 4-

cilindrul

perforat

exterior:

5-arborele

pentru

desciorchi

nator;


30/45

Zdrobitoarele scurgatoare au fost construite din necesitatea simplificarii prelucrarii strugurilor,

prin realizarea scurgerii mustului liber, concomitent cu zdrobirea strugurilor.

Este format dintr-un zdrobitor cu valturi canelate 2 (fig.2.12.) turnate din arama,

avand la partea inferioara un transportor de mustuiala cu melc 3, cu ajutorul caruia se

realizeaza scurgerea mustului liber.

Turatia melcului este 24

rot/min iar distanta dintre valturi 2,25-9,75 mm.

Fig.2.12.Zdrobitor scurgator

1-palnie de alimentare, 2valturi canelate, 3-melc transportor, 4-racord evacuare must, 5-palnie

evacuare mustuiala scursa, 6-cilindru perforat

Mustuiala zdrobita de cele doua valturi ale zdrobitorului cade intr-un jgheab de tabla

perforat montat la partea inferioara a carcasei. in acest jgheab este montat un melc transportor

inclinat la 20-25, care vehiculeaza mustuiala de-a lungul sau si a unui cilindru perforat montat

in prelungirea jgheabului de mustuiala. Mustul liber se scurge prin orificiile jgheabului si

cilindrului perforat, iar mustuiala scursa este eliminata prin gura de evacuare 5 . Mustul scurs


31/45

se colecteaza intr-un bazin plasat sub jgheabul perforat, de unde prin racordul 4se scurge

spre cisternele de colectare ale cramei.

Din cauza lipsei desciorchinarii si a comprimarii mustuielii in dispozitivul de

scurgere, mustul obtinut cu acest utilaj este foarte bogat in substante tanante. Totodata, prin

frecarea mustuielii de peretii cilindrului perforat, are loc o maruntire a componentelor solide,

care duce la marirea procentului de burba din must.

Folosirea zdrobitoarelor-scurgatoare de acest tip nu este recomandabila decat in

situatia in care strugurii care trebuie prelucrati sunt de calitate inferioara, astfel incat o

prelucrare complexa nu ar fi rentabila.

Caracteristici tehnice: capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; putereaelectromotorului 2,8 kW; capacitatea cosului de alimentare 80 1; turatia valturilor 120

rot/min; turatia melcului 24 rot/min; distanta dintre valturi 2,25-9,75 mm.

La reglarea distantei dintre valturi, se tine seama de: diametrul boabelor,

starea recoltei de struguri, forma suprafetei valturilor.

Intretinerea consta in spalarea zilnica cu jet de apa, dupa incetarea activitatii.

Se spala palnia de alimentare, valturile zdrobitoare, gura de evacuare, partile

interioare, dupa scoaterea capacelor laterale si demontarea sitei de fund din dreptul

capacelor.

Revizia masinii se face o data pe an, la sfarsitul sezonului, si consta in

demontarea masinii, curatirea organelor de lucru si verificarea lor.

2.3.9.Zdrobitoare desciorchinatoare cu pompa

Zdrobitoarele desciorchinatoare cu pompa. Destinate zdrobirii,

desciorchinarii si pomparii mustuielii spre scurgatoare sau spre bazinele de fermentare,

zdrobitoarele desciorchinatoare cu pompa, sint folosite in aproape toate marile com-

plexe vinicole din tara noastra.

Complexitatea lor, calitatea sup erioara a lu crarii efec tuate, spatiul restrins

pe care il ocupa si simplitatea reglarii lor, fac ca aceste utilaje sa poata fi folosite atit


32/45

in liniile de vinificatie destinate vinurilor curente cit si in cele pentru vinuri de

marca.

Cele mai raspandi te tipuri, in unitatile vinicole ale tar ii noastre, sint

zdrobitorul desciorchinator cu pompa "Independenta' Sibiu si cel "Tehnofrig' Cluj.

Datorita productivitatii sale reduse si indicilor calitativi de lucru inferiori celor

obtinuti cu agregatul de mare capacitate "Tehnofrig', cel dintai este folosit numai in

liniile de vinificatie de capacitate mica destinate prepararii vinurilor curente.

In marile complexe vinicole, atit la prepararea vinurilor curente cit si a

vinurilor superioare este folosit zdrobitorul desciorchinator cu pompa "Tehnofrig',

2.3.9.1.Zdrobitorul desciorchinator cu pompa "Independenta'prezentat in figura 2.13 este

compus din.urmatoarele ansamble principale

Zdrobitorul 1,

desciorchinatorul 2,

pompa de mustuiala 3,

si sistemul de actionare

4.

Zdrobitorul, de

tipul cu valturi

canelate, se compune

la rindul sau dintr-un

buncar de alimentare 5,

cadrul metalic al

zdrobitorului 6si doua

valturi cu caneluri

drepte.

Desciorchinatorul, de tipul centrifugal, se compune din cadrul 7, carcasa cilindrica

8, cilindrul perforat 9, axul cu palete 10si jgheabul de evacuare a ciorchinilor 11.


33/45

Pompa de mustuiala, este de tipu l cu piston s i serveste la transportul

mustuielii din bazinul de colectare 12 spre scurgatoare, sau spre cisternele de

fermentare.

Sistemul de actionare, compus dintr-un motor electric 13 si o transmisie cu

curele si roti dintate 14 serves te la an trenarea diferitelor organe in miscare.

Caracteristicile tehnice principale ale acestui agregat sunt urmatoarele :

Lungimea, in mm ............................................................................... 2 095

La timea, in mm .................................................................................. 1590

inaltimea, in mm ................................................................................... 1 788

Gre ut a t ea , i n k g ............................................................................... 1100

Pr od uc ti vi tat ea , in kg /h ............................................... 10 000-12 000

Diametrul pistonului pompei, in mm............ 140

Cursa pistonului, in mm ............................................................... 150

Turatia axului de antrenare a pompei, in rot/min... 137

Puterea motorului electric, in kW............. 4.5

Turatia motorului electr ic , in rot /min .................................. . 1 440

Calitatea lucrului efectuat cu acest agregat lasa de dorit aceasta clin cauza

cresterii exagerate a continutului in fier si tanin din must. Cresterea continutului de

fier se datoreaza executarii din materialele oxidabile a unor organe ale masinii cevin in contact cu mustul, iar imbogatirea in tanin rezulta din procentul mare de

vatamari provocate de organele active ale agregatului asupra ciorchinilor si

semintelor.


34/45

Fig 2.13.

Zdrobitorul desciorchinator cu pompa "Independenta"

2.3.9.2.Zdrobitoruldesciorchinator cu pompa ZDP Tehnofrig ClujFolosit in maril e complex e vinicol e din tara noastr a.' tinde sa inlocuiasca

zdrobitorul desciorchinator ,,Independenta' datorita indicilor sai calitativi de lucru si a

celor de productivitate, superiori.

Acest agregat (fig 2.14) se compune clin : cadrul 1, zdrobitorul 2, buncarul de

alimentare 3, carcasa desciorchinatonilui 4, capacul cilindrului separator 5, cilindrul

separator 6, axul desciorchinator 7, jgheabul de evacuare a ciorchinilor 8, clapeta de

scoatere din fluxul tehnologic a desciorchinatorului 9, pompa de mustuiala 10,

dispozitivul de siguranta al zdrobitorului 11,electromotorul 12 .

Cadrul, 'este o constructie metalica din profile U si cornier, sudate, pe care sint

montate in Suruburi diferitele organe ale masinii. Acesta este fixat pe fundatie prinsase suruburi speciale


35/45

F

ig.

2.1

4.

-

Zd

rob

ito

rul

des

cio

rch

ina

tor

cu pompa ZDP-Tehiiofrig-Cluj

Zdrobitorul (fig. 2.14.) de tipul cu cilindrii canelati este format dintr-un cadru

metalic 1pe care sint montate patru valturi canelate 2antrenate de catre roata dintata

libera 3prin intermediul cuplajului de frictiune 4 axul 5 si rotile dintate 6 .Cele

patru valtu ri sint imbracate in exterior cu o camasuiala de otel inoxidabil. Valturile

extreme sint montate pe bucse excentrice de fonta, care permit, prin rotirea lor,

reglarea distantei dintre ele si valturile fixe.

Pentru evitarea deteriorarii diferitelor organe ale. masinii in cazul intrarii unor

corpuri tari intre valturi, zdrobitorul este prevazut cu un dispozitiv de siguranta cu con

de frictiune .

In functionarea normala, cuplul motor primit de roata de lant 1montata pe

butucul rotii dintate 2 ce se roteste liber pe axul 3se transmite axului 6 prin

intermediul rotii dintate libere 4si a conului de frictiune 5. Stringerea conului de frictiune

5 in locasul sau de pe roata dintata 4se face cu ajutorul piulitelor 7si a saibei elastice 8.In


36/45

cazul cind cuplul rezistent depaseste o anumita valoare, conul de frictiune patineaza in

locasul sau intrerupind astfel transmiterea miscarii la valturi.

Buncarul de alimentare, montat pe cadrul zdrobitorului, este construi t d in tabla de

otel si profile cornier sudate. Pentru evitarea contactului strugurilor cu fierul, in

interior, buncarul este acoperit cu un strat de vopsea rezistenta la actiunea acizilor din

must. in partea opusa celei din care se face alimentarea cu struguri acesta este prevazut

cu un perete mai inalt pentru evitarea caderii strugurilor in afara buncarului.

Carcasa desciorchinatorului, construita din tabla de otel inoxidabil, se compune

din trei parti. Carcasa superioara prin care cad strugurii zdrobiti jgheabul cilindrului

separa tor , de-a lungul caruia este montat cilindrul separator si carcasa inferioara in

care se colecteaza mustuiala desciorchinata inainte de a fi preluata de catre pompa cu

piston.

In interiorul carcasei superioare este montata o clapeta (plan inclinat) cu

ajutorul careia se face dirijarea strugurilor zdrobiti, fie spre cilindrul separator, fie

direct spre carcasa inferioara. Pe carcasa superioara este montat lagarul anterior al

axului desciorchinator, un suport al lantului de antrenare si un intinzator de lant. in

peretele lateral-stinga al carcasei superioare este practicata o gura de vizitare inchisa

cu un capac prins in trei suruburi cu piulite fluture. Pe jgheabul cilindrului separator este

montat supor tul lagarului poste rior al axului desciorchinator si jgheabul de evacuare a

ciorchinilor. Carcasa inferioara este prevazuta de asemenea in partea laterala stinga cu

o gaura de vizitare identica celei din carcasa superioara.

Capacul cilindrului separator, construit din tabla de otel inoxidabil, avind o forma

semicilindrica, este montat, cu ajutorul unor cleme, deasupra jgheabului cilindrului

separator. Pe corpul capacului sint montate, in exterior patru minere pentru

manipulare.

Cilindrul separator este un tambur din tabla de otel inoxida bil, perforata, pe care

este nituita la capatul anterior o coroana dintata de antrenare, iar la capatul posterior un

inel de rulare. Pe corpul tamburului sint montati, in exterior, opt segmentl de spira,


37/45

care transporta spre carcasa inferioara a desciorchinatorului boabele cazute in jgheabul

cilindrului separator prin orificiile tamburului.

Axul desciorchinator, plasat in interiorul cilindrului separator, se compune dintr -

un ax pe care sint montate, prin filetare si piulite de siguranta, o serie de palete

dispuse in spirala. Atit axul cit si paletele sint confectionate din otel inoxidabil. Axul

se sprijina pe doua lagare cu rulmenti, iar la capatul sau anterior sint montate, prin

impanare, doua roti de lant.

Pompa de mustuiala este formata dintr -un batiu de fonta 1 pe care sunt

montate in exterior ; axul intermediar 2arborele cotit 3corpul de alimentare 4

capacele de vizitare 5si corpul de evacuare 6. Pe corpul de evacuare sint fixate

capacele de vizitare 7 si recipientul tampon 8 in interiorul batiului este montata camasa

cilindrului, executata din bronz, de-a lungul careia culiseaza pistonul pompei, confec -

tionat din silumin. Acest piston este format din trei corpuri (corpul, camasa si fusta

pistonului) asamblate intre ele cu ajutorul unor prezoane cu piulite intre cele trei

corpuri sint montati trei segmenti de piele si unul din bronz, care asigura e tansare a

camerei de co mpresie. Pe corpul pistonului este fixat boltul, pe care este montat capul

mic al bielei.

La partea inferioara a bazinului, tot in interior, de-o partesi de alta a camerei

de compresie, se afla doua supape, de tip ecluza, una de admisie si una de refulare.

Actionarea acestorsupape este realizata de presiunea sau depresiunea creata de

miscarea pistonului in cilindru, si de patru resorturi care tind sa le tina permanent

inchise. .

In figura 2.15. este prezentata schema procesului tehnologic executat de catre

agregatul zdrobitor-desciorchinator cu pompa.

Strugurii descarcati in buncarul 1 sunt antrenati, prin rotirea valturilor zdrobitorului intre

acestea, si zdrobiti, dupa care cad pe peretele inclinat al clapetei 2.De aici strugurii

aluneca spre cilindrul separator 3de unde sint preluati de paletele axului separator 4 care ii

antreneaza spre jgheabul de evacuare a ciorchinilor 8 . Prin rotirea axului desciorchinator

paletele 11ale acestuia lovesc ciorchinii cu boabe, proiectandu-se spre peretii cilindrului


38/45

separator si desprinzind boabele de pe ciorchini. Paletele axului desciorchinator, dispuse in

spirala, antreneaza ciorchinii fara boabe, spre partea posterioara a cilindrului separa tor

si ii evacueaza prin jgheabul 8. Pentru prelungirea sau scurtarea timpului cit ciorchinii

sint supusi actiunii paletelor, acestea sint prevazute cu posibilitatea de reglare a orientarii

lor prin rot irea in juru l axei proprii . Boabele desp rinse de pe ciorchini cad, prin

orificiile practicate in peretii cilindrului separator, in jgheabu l acestu ia, de unde prin

roti rea cilindrului (in sens invers sensului de rotire al axului desciorchinator) sint

impinse de catre segmentii elicoidali 10 spre carcasa inferioara a agregatului. Din carcasa

inferioara, boabele zdrobite si mustul sint aspirate de catre pompa P si evacuate catre

scurgator, prin gura de refulare 7. Pentru uniformizarea presiunii in conducta de

refulare, pompa este prevazuta cu recipientul tampon 6 montat pe corpul de evacuare

al acesteia, care creeaza o perna de aer ce se comprima la fiecare cursa activa a

pistonului.

Fig.2.15. Schema procesului tehnologic al zdrobitorului drsciorchinator cu pompa

Analiza indicilor de lucru

obtinuti cu acest tip de

zdrobitor desciorchinator

permite urmatoareleconcluzii :

Productivitatea

agregatului, limitata de

productivitatea

zdrobitorului,

variaza in limite extrem de

largi (19 000-31 000kg

ha, in functie de calitatea

materialului). Pentru strugurii

cuun grad de coacere foarte

avansat (boabe stafidite

si ciorchini cu un pronuntat


39/45

grad de lignificare), valoarea acestui indice coboara catre limita inferioara. La soiurile

cu boaba mare(continut mare de lichid), recoltate la un gradnormal de coacere

(ciorchini friabili), valoarea indicelui tinde catre limita

superioara.

Consumul de energie necesara antrenarii agregatului variaza intre 2,5 si 6,5 kw,

consumul mediu inregistrat pe o perioada mai lunga de timp avind valoarea de 4,5 kW.

Indicii calitativi de lucru ai agregatului, imbogatirea mustu lui in substante tanice

si fier, sau vatamarea ciorchinilor si semintelor se incadreaza in limitele valorice impuse

de cerintele ecologice.

Procentul de must ramas in ciorchini dupa desciorchinare, must ce se pierde o

data cu evacuarea ciorchinilor din crama, are valori destul de mari (cca. 10% dingreutatea totala a ciorchinilor).

Se mentioneaza ca acest indice variaza in functie de pro centul de boabe ramase

nezdrobite dupa trecerea strugurilor prin zdrobitor, procent care la rindul sau depinde de

calitatea materi alului supus zdrobi rii , la str ugurii cu boab e mici si un grad de

coacere avansat (stafiditi) procentul de boabe nezdrobite creste. Aceste boabe au o

aderenta mai buna la ciorchini si se separa mult mai greu de acestia.

La prelucrarea unui astfel de material distanta dintre valtu rile zdrobitorului

trebuie sa fie reglata la minim, iar unghiul de inclinare al paletelor axului

desciorchinator sa fie de asemena reglat la minim, ast fel ineit t impul de trecere al

ciorchinilor prin cilindrul separator sa fie cit mai lung.

2.3.10.Zdrobitorul desciorchinator cu pompa si scurgator de ciorchini tip Coq Prezinta unele noutati de ordin functional fata de agregatele cu aceleasi

destinatii.

Acest agregat, (fig. 2.16.) se compune din zdrobitorul 1desciorchinatorul 2

scurgatorul de ciorchini 3si pompa de mustuiala 4intreaga constructie este montata pe

cadrul metalic 5. Zdrobitorul este de tipul cu doi cilindrii canelati. Avand muchiile

canelurilor rotunjite. Constructia sa permite reglarea distantei dintre valturi, in


40/45

functie de calitatea materialului supus zdrobirii. Organele active si piesele ce vin in

contact cu mustul sint construite din otel inoxidabil.

Desciorchinatorul, de tipul centrifugal orizontal, se compune dintr-o carcasa

metalica 6in interiorul careia se rotesc, in sensuri contrarii, cilindrul separator 7 si

axul cu palete 8.Pentru antrenarea ciorchinilor spre scurgatorul de ciorchini, paletele

axului desciorchinator sunt dispuse in spirala. Transportul boabelor zdrobite care cad

prin orificiile cilindrului separator, este realizat de catre melcul 9. Pentru cazul in

care desciorchinarea nu este necesara, constructia este prevazuta cu o clapeta (plan

inclinat) care permite dirijarea mustuielii direct spre pompa de mustuiala. Organele

active ale desciorchinatorului sunt confectionate din otel inoxidabil

Fig2.16. Zdrobitorul

deseiorchinator cu pompa

si cu scurgator.

Scurgatorul de ciorchini, de tip centrifugal, montat in prelungirea desciorchinatorului,

se compune dintr-un cilindru perforat 10ce se roteste odata cu cilindrul separator al

desciorchinatorului, bucsa cu palete 11care imbraca partea posterioara a axului

desci orchi nato r si care se rotes te l iber pe a cest ax si conducta a de evacuare a

ciorchinilor 12. Scurgatorul de ciorchini foloseste la scurgerea mustului ramas in ciorchini

dupa desciorchinare si la evacuarea acestora din sala de prelucrare. Ambele operatii sint

realizate de catre bucsa cu palete, prin centrifugare, turatia sa fiind mult mai mare ca cea a


41/45

axului desciorchinator. Organele ce vin in contact cu mustul sint construite din material

inoxidabil.

Pompa de mustuiala este de tipul cu piston, si serveste la transportul mustuielii la

scurgatoare, sau la cisternele de fermentare.

Actionarea zdrobitorului, desciorchinatorului si pompei este realizata de catre un

motor electric de 3,7 kW cu 920 rot'min.

Bucsa cu palete a scurgatorului de ciorchini este antrenata separat de catre un

electromotor de 1,5 kW si 1440 rot/tmin.

Schema cinematica a agregatului este prezentata in figura 2.17. Cuplul motor,

dezvoltat de catre electromotorul M1 se transmite axului valt 1 al zdrobitorului, prin

rotile de curea Q si C2, si patru curele trapezoidale. De aici este distribuit axului-valt 2

prin rotile de lant a 1 si a2 si axului intermediar 3, prin rotile de lant z 1si z2.Tot

de la roata de lant z1prin excentricul acesteia, se face antrenarea pistonului P al

pompei de mustuiala. De la axul intermediar 3 cuplul este transmis axului

deseiorchinator 4prin grupul conic c1 si c2, si de la acesta, prin rotile de lant z4, z5 si

z6la axul 4al melcului transportor de mustuiala si la axul intermediar 7. De la axul

intermediar 7miscarea este transmisa cilindrului separator prin roata dintata cilindrica

a3 si coroana a4

Antrenarea bucsei cu palete 5a scurgatorului de ciorchini este realizata de catre

electromotorul M2 prin intermediul rotilor de curea C3 si C4 si a unei curele trapezoidale.

Functionarea agregatului "Coq" este asemanatoare celei a zdrobitorului

deseiorchinator "Tehnofrig'. Ceea ce este diferit in modul de lucru al agregatului ,,Coq"

este sistemul de transport al mustuielii desciorchinate spre pompa de mustuiala si cel de

scurgere al ciorchinilor. Primul este realizat de melcul transpor tor plasat sub cilindrul

separator al desciorchinatorului ; cel de al doilea se realizeaza de catre scurgatorul de

ciorchini, care este montat in prelungirea desciorchinatorului.

Astfel, boabele zdrobite, desprinse de pe ciorchini, cad prin orificiile practicate in

cilindrul separator, in jgheabul melcului transportor unde sint preluate de catre acesta din

urma si transportate spre bazinul de colectare al pompei de mustuiala.


42/45

Ciorchinii fara boabe, ramasi in cilindrul separator, sint antrenati de catre paletele

axului deseiorchinator spre scurgatorul de ciorchini. in scurgator ciorchinii sint

preluati de paletele.


43/45

Fig.2.17. - Schema cinematica zdrobitorului deseiorchinator cu pompa s i cu scurgator

de ciorchini, t i p Coq

bucsei, care se roteste cu o turatie de 760 rot/min si apoi centri fugati spre peret ii

cilindrului perforat al scurgatorului. Orificiile practicate in acest cilindru permit

trecerea mustului aderent la ciorchini, retinind in interiorul cilindrului ciorchinii scursi.

Dispunerea in spirala a paletelor bucsei scurgatorului face ca ciorchinii ramasi sa fie

impinsi spre conducta de evacuare a scurgatorului prin care sint proiectati, centrifugal,

in afara salii de prelucrare.

Caracteristici tehnice principale sint urmatoarele :

Product ivitatea in kg/h ................................................... 13 000-17 000

Turatia axului cu palete al desciorchinatorului, in

rot/min .................................................................................................... 194

Turatia bucsei cu palete a scurgatorului, in rot/min. .... 7(30

inaltimea de ridicare a ciorchinilor evacuati, in mm..... 4 500

Puterea motorului de antrenare a agregatului, in kW.... 3,7

Turatia motorului de antrenare a agregatului, in rot/min.... 920

Din punct de vedere al calitatii lucrului efectuat, acest tip de zdrobitor

deseiorchinator prezinta avantajul unei zdrobiri mai complete a strugurilor (0,82% boabe

nezdrobite, fata de 3% realizate cu agregatul Tehnofrig) fara vatamarea semintelor sauciorchinilor. Acest avantaj este dat de folosirea unor valturi a caror caneluri au

muchiile rotunjite. De asemenea, prin folosirea scurgatorului de ciorchini, se evita

pierderile de must ramas in ciorchini dupa separarea acestora de restul mustuielii.

Ca dezavantaj se mentioneaza productivitatea sa relativ mica (13 000-17 000

kg/h) si aerisirea puternica a mustuielii provocata de scurgatorul de ciorchini, a carui


44/45

bucse cu palete lucreaza ca rotorul unui ventilator ce aspira aerul prin gura de

alimentare a zdrobitorului si il refuleaza prin conducta de evacuare a ciorchinilor.

Cel mai eficace sistem de recuperare a mustului din cior chini, este

folosirea unui scurgator independent, in care numai mustul recuperat sa fie supus

actiunii curentului de aer creat de paletele axului scurgatorului.


45/45

zdroby-desciorchinator

Documents