Mai ţineţi minte acţiunile de solidarizare cu presa, organizate de Partidul Liberal Democrat, de pe timpul când acesta era partid de opoziţie? Vla-dimir Filat era atunci cel mai înfl ăcărat susţinător al ziariștilor și apărător al dreptului la libera ex-presie. Și lucrurile au ţi-nut-o tot așa, atâta timp cât presa l-a adulat și l-a ţinut în braţe, tirajându-i vorbele înţelepte, de la prima până la ultima lite-ră. Dar a început să dea semne de nervozitate și a renunţat la cochetăria cu mass-media, deînda-tă ce aceasta nu i-a mai arătat dragoste necondi-ţionată.

Schimbarea s-a produs chiar mai devreme decât accederea sa la putere, încă în campania electorală pentru alegerile repe-tate din iulie 2009. Nemulţumit de faptul cum au refl ectat unele instituţii media o conferinţă de

presă a formaţiunii, șeful PLDM, Vladimir Filat, a ameninţat că va sesiza Procuratura și se va adresa instanţelor de judecată pentru a fi sancţionaţi „repre-zentanţii mass-mediei care, fi ind manipulaţi, nu transmit veridic informaţia”. Actualul premier, cu mare trecere pe la instituţiile democratice euro-pene, a mai spus atunci că unii jurnaliști sunt niște „călăi”. Și vă atragem atenţia că în iulie 2009 mai era departe până la decla-raţia de pomină a lui Muruianu despre „câinii turbaţi”, care a generat campanii de presă. Ce-i drept, califi cativele respective au fost adresate reprezentanţi-lor unor segmente diferite ale mass-mediei, însă cu aceleași sentimente de dragoste și con-sideraţie.

Prea multă libertate strică

Odată cu gustul pentru putere, au crescut și pretenţiile celor veniţi la guvernare pe valul luptei pentru democraţie faţă de presă. Iniţial, degajaţi și zâmbi-tori, aceștia au început să apară

tot mai des crispaţi și supăraţi în conferinţele de presă. Tot mai frecvente au devenit nemulţu-mirile faţă de întrebările adre-sate de ziariști, tot mai des presa era învinuită de eșecurile guver-nării: de scumpiri, de corupţie, de derapaje antidemocratice. Pe la diverse emisiuni televizate, liderii AIE nu mai arătau la fel de binevoitori și fericiţi ca odini-oară, ci și-au făcut un bun obicei din a le da peste mână și peste gură moderatorilor, a-i învăţa

ce întrebări să pună, ce teme să abordeze, cum să le fi e apreci-ată activitatea. Memorabile au fost apariţiile postreferendum ale capilor partidelor din Alianţă pe la televiziunile din Chișinău, probabil și ultimele în compo-nenţă deplină, când cei patru au ajuns la concluzia înţeleaptă că presa nu s-a implicat sufi cient de activ în campania de promo-vare a referendumului și, deci, ar trebui să-și asume o parte din vină pentru eșuarea acestuia.

Mihai Ghimpu și Serafi m Ure-chean au fost cei mai expliciţi, declarând că vina pentru inva-lidarea rezultatelor referendu-mului o poartă, în mare măsură, televiziunea publică, pentru că nu i-a mediatizat sufi cient pe cei patru, dar și presa în general.

Cel mai supărat a fost însă, tot premierul Vladimir Filat, care și-a dat seama că ne-a dat prea multă libertate, faţă de cât putem duce și, potrivit lui, „ne-am pierdut în această libertate deplină”. Premierul a ameninţat că va lua unele decizii vizavi de modul în care presa își exercită dreptul de a-l informa liber pe cetăţean și a promis sancţiuni pentru cei care nu vor informa corect opi-nia publică, corect însemnând, de fapt, favorabil guvernanţilor. Ulterior, premierul a precizat că atunci când s-a referit la anu-mite reglementări privind drep-tul la libera exprimare, a avut în vedere postul de televiziune NIT, instituţie media care a criticat constant coaliţia afl ată la guver-nare. Aceste „reglementări” par să fi e puse deja în aplicare, cu metode luate tot din arsenalul comuniștilor, și încă a celor din

perioada sovietică. Astfel, am văzut deja cum cetăţenii depun „cu sutele” cereri de acţionare în instanţă a postului de televiziune NIT și a agenţiei „Omega”, pentru că nu i-au informat corect.

Regretele lui Ghimpu, care a muncit degeaba

Pe de altă parte, președintele interimar Mihai Ghimpu pare să fi e mai puţin preocupat de dreptul la exprimare, în general, și mai mult de măsura și felul în care este arătat el personal la televizor. Cât de rău ne-ar părea să spunem aceasta, interima-rul nostru pare să fi e bântuit de manii. Preocuparea obsesivă a lui Mihai Ghimpu de a fi prezent 24 de ore din 24 în relatările Televizi-unii Naţionale, tânguielile că cei de la Moldova 1 nu-i refl ectă, cu destulă perseverenţă, activitatea prezidenţială, dar și suspiciunile că nu este arătat, în mod delibe-rat, sufi cient de frumos „pe sticlă”, pare să-i fi acaparat toate gân-durile interimarului, ajuns într-o toamnă târzie și irevocabilă.

Continuare în pag. 7

Un popă de verde. Mitropolitul-colonel

Vladimir, cu spatele la Pasat şi faţa la Filat

1 EURO..............................16.28061 Do lar ame ri can ............. 11.92801 Leu românesc ................ 3.78791 Ru blă ru sească ............... 0.3842

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Când umbli cu adevărul, te simţi cinstit și sănătos.”

Tudor Arghezi

Cursul valutar 19.11.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 19 noiembrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

19.11.2010

Soare, 7 17 0C

20.11.2010

Noros, 7 14 0C

Sf. Pavel Mărt. Patr. Constantinop.; Cuv. Luca;

Sf. Mc. Tecusa (Rodica)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

O nouă captură record de ţigări de contrabandă din Moldova. Filat tace…

Prostia lui Ghimpu

Un nou proces de judecată blocat de Ghimpu din cauza campaniei electorale

Distincţii pentru ostenitorii de la Biserica Deportaţilor

PPCD şi Partidul „Solidaritatea Civică”: Suferinţele pe care le îndură cetăţenii din Republica Moldova şi Ucraina ne obligă să fim solidari

66

77

99

88

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

EVENIMENT

ZI CĂ NU

SOCIAL

FiatLUX

EVENIMENT

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2105TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 42 (774)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI

Marasm sau apucături dictatoriale?

Filat+Lupu+Ghimpu+Urechean=LucinschiFilat+Lupu+Ghimpu+Urechean=Lucinschi

Vorbind despre Guvernul condus de Filat, Lucin-schi a spus: „Mă așteptam la lucruri mai rele, dar Alianţa pentru Integrare Europeană s-a isprăvit în

condiţiile reale din Moldova și din regiune, fi -indcă au ales și au creat un Guvern lucrativ.

Eu, având deja experienţă în domeniu, am analizat activitatea Executivului și pot

să spun că greșeli mari nu s-au co-mis”.

Solicitat să explice dacă apelul în sprijinul Gu-

vernului Filat are vreo legătură cu

faptul că fi ul său, Chiril

Lucinschi, candidează pe lista PLDM, ex-președin-tele a declarat: „Referitor la feciorul meu. Feciorul meu, inconștient, dacă permanent îi născut într-o familie în care vorbim despre starea societăţii la di-ferite etape, el are calităţile acestea. N-a vrut mult timp, însă oamenii care au lucrat cu mine atunci și m-au susţinut în ’96 au venit în campania prece-dentă, hai vină cu noi, înţelegi, că noi de-acum ne-am săturat de Diacov și hai mai vină și tu încoace. Noi l-am susţinut pe domnul președinte atuncea, vină cu noi. El nu s-a dus ca membru de partid, el a vrut să-ncerce. Și pare că s-a comportat foarte bine. Pe urmă s-a retras. Au venit oamenii care-s în jurul domnului Filat, fi indcă ei au lucrat împreună în guvern și echipa aceasta care Filat îi destul de puternică și sunt o mulţime de prieteni cu el. Eu vă spun absolut cu toată sinceritatea. Eu îl văd foarte rar. Deciziile el le ia singur și nu iubește… Dum-neavoastră trebuie să înţelegeţi, iată, fi ecare aveţi copii, deseori copiii nu vor ca să ieie decizii în urma

a niște sugestii date de părinţi, ei vor singuri. As-ta-i decizia lui personală și eu cred că el meri-

tă chestia aceasta. Eu îl știu foarte bine și știu cum prietenește și cu presa, de

aceea, care-i legătura? Bine, parti-cipă – participă. Asta-i un element foarte mic dacă vorbim de situaţia din ţară și despre alegerile care vor avea loc acuma”.

Continuare în pag. 5

Ex-președintele Petru Lucinschi a dat ieri, 18 noiembrie, o conferinţă de presă în care a lăudat AIE și Guvernul Filat, a aprobat candidarea fi ului său, Chiril Lucinschi, pe lista PLDM, s-a justifi cat pentru cedările teritoriale de la Palanca și semnarea Tratatului de frontieră cu Ucraina în 1999 și a lăsat să se înţelea-gă că nu ar fi împotrivă să fi e ales de către Parlament ca președinte „neutru” al Republicii Moldova.

La timpuri La timpuri noi, tot noi!noi, tot noi!

Pentru a înţelege mai clar ieșirea la rampă a bătrânului nomenclatu-rist învechit în rele, Petru Lucinschi, prin organizarea conferinţei de presă în susţinerea AIE și, în special, a PLDM, este bine să facem un scurt recurs la istoria recentă a Republicii Moldova.

Petru Lucinschi a fost cel care, fi ind președinte al Republicii Moldova, a provocat un dezastru economic și social cumplit, a proliferat crima organizată, corupţia, pri-

vatizările ilegale, contrabanda și a determinat sărăcirea majorităţii absolute a cetăţenilor și emigrarea masivă a acestora. În perioada mandatului

lui Lucinschi am condus o comisie parlamentară de anchetă care a demonstrat multiple cazuri de implicare în scandaluri de corupţie a

apropiaţilor lui Lucinschi. Printre aceștia se numără Valeriu Pasat, Vladimir Filat și alţii. A nu se uita că un personaj absolut necunoscut

pe nume Vladimir Filat a ajuns, în mod enigmatic, în 1998, în frun-tea Departamentului Privatizării și Administrării Proprietăţii de Stat. Cel care l-a instalat în această funcţie a fost anume Petru Lu-cinschi. În următorul guvern, format în 1999 și condus de Sturza, Vladimir Filat apucă deja funcţia de ministru de Stat. Și această

combinaţie a fost aranjată cu binecuvântarea pre-ședintelui de atunci. În anul 1999, Petru Lucinschi

iniţiază, cu întreaga sa camarilă, organizarea unui referendum naţional pentru a spori competenţele

președintelui în defavoarea Parlamentului și a Gu-vernului și pentru a consolida „verticala puterii”. Drept

reacţie a Legislativului de atunci, Constituţia a fost modifi cată, șeful statului urmând, din acel moment,

să fi e ales de către Parlament. În felul acesta s-a creat impresia că Legislativul de atunci, printr-o solidarizare

a majorităţii absolute a deputaţilor, a reușit să elimine din viaţa publică acest personaj periculos, iar după expirarea mandatului acestuia s-a crezut că Lucinschi s-a pensionat defi nitiv.

Continuare în pag. 5

Iurie Roşca: Votând AIE, votaţi Petru Lucinschi

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Liberalii trebuie să plece, iar comuniştii nu trebuie să revină Fragmente din discursul președintelui PPCD, Iurie Roșca, ţinut în cadrul unei întrevederi

cu alegătorii din orașul Strășeni

Sondajele confi rmă: La AIE e putred mărul

Confl ict diplomatic cu Ucraina Din cauza înţelegerilor secrete

ale lui Filat în cazul Palanca

(citiţi pag. 4-5)

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

19 NOIEMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Asta-i bună de tot. Pasat, securistul albastru, a lansat o nouă năstrușnicie: „Șeful statului trebu-ie să fi e o persoană fără de partid, care se bucură de autoritatea și respectul popula-ţiei ţării și are capaci-tăţi necesare pentru a consolida societatea. Spre exemplu, – de ce nu? – mitropolitul Moldovei”. Comen-tând această prostie ieșită din gura căpe-teniei securistice, se-cretarul mitropoliei a declarat că… „mitro-politul ar putea face faţă acestei funcţii”, dar, deocamdată, nu se implică.Politic vorbind, nestatornicul

mitropolit Vladimir se lasă tras de toţi în toate părţile. L-a tras Snegur de partea sa, cu mâinile lui vânjoase de agronom sovie-tic, și Vladimir s-a lăsat tras. L-a tras Sangheli, cel cu karandașul lui neromânesc, și Vladimir iar s-a lăsat tras. L-a tras Lucinschi, Șmecheriloviciul tuturor tim-purilor, și Vladimir s-a lăsat tras. L-a tras Voronin, cu blasfemia sa despre „Hristos, primul co-munist”, și Vladimir s-a lăsat tras și în grădina acestuia. L-a tras Smirnov, cu tot arsenalul lui se-paratist, și Vladimir s-a lăsat tras ca un mielușel. L-a tras securistul albastru, cu bazele ortodoxiei sale îndoielnice, și Vladimir s-a lăsat tras cu deosebită plăcere. Zilele trecute l-a tras Craiul de

Verde, cel cu chica răsădită, și Vladimir iar s-a lăsat tras din nou la umbra stejarului electoral.

Această tragere a mitropoli-tului în toate părţile se numește, mai nou, „implicare în procesul politic”. Ceea ce uită vlădica în această situaţie este că nu doar capul mitropoliei se „implică”, ci întreaga Biserică este târâtă în ocolul mai-marilor zilei.

Prezidenţiabila faţă biseri-cească s-a băgat singur în cap-cana securistului albastru, încă dinainte ca acesta să se fi pricop-sit cu partidul său umanist. La 14 iunie 2010, Sinodul mitropoliei „întregii Moldove” spunea cu glas mare: „Ca instituţie ecle-ziastică ce cuprinde în sânul său majoritatea covârșitoare a cetăţenilor Republicii Moldova, dar și în calitatea sa de autori-tate morală supremă Biserica Ortodoxă decide de sine stătător când, în ce forme și în ce scopuri să se implice în procesul politic”. Același sinod, după ce s-a învâr-tit în jurul bazelor ortodoxiei lui Pasat, spunea că „toate aceste fapte ne conving de necesitatea existenţei în Republica Moldova a unei forţe politice, menită să apere drepturile și să reprezinte interesele creștinilor ortodocși și ale Bisericii în ansamblu. În acest sens, considerăm justă și binevenită declaraţia domnului Pasat privind intenţia de a con-stitui un partid politic nou de orientare creștin-ortodoxă. În cele două decenii de indepen-denţă asemenea tentative nu s-au realizat. A fost, ce-i drept, o încercare de a folosi titulatura de „partid creștin”, însă rezultatul s-a dovedit a fi unul anticreș-tinesc, deoarece sub această titulatură s-a urmărit, de fapt, dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Moldova. În intenţia creării

unei noi formaţiuni vedem însă, cu adevărat dorinţa de a introdu-ce un sufl u nou în viaţa politică din ţara noastră, care deschide o perspectivă largă procesului de conlucrare a Bisericii cu Statul întru binele poporului nostru ortodox, în conformitate cu morala și tradiţiile sale. În acest sens, suntem dispuși să acordăm o susţinere deplină procesului de afirmare în viaţa publică a unei noi forţe politice”.

Mitropolitul Vladimir se face a nu înţelege că asemenea „disponibilităţi” politice sunt de natură să prejudicieze Biserica și să o vulnerabilizeze inutil. Dragostea sa creștinească faţă de fosta căpetenie securistă, căreia îi este devotat cu trup și sufl et, de când se cunosc, nu are cum să ajute Biserica și poporul ortodox, ci, dimpotrivă, le dă-unează enorm, așa cum poate dăuna doar o relaţie clădită pe alte baze decât cele ale Evan-gheliei și ale sfi ntelor canoane bisericești.

Iată că mitropolitul Vladimir nu a reacţionat în nici un fel la propunerea lui Pasat de a-l face cap de ţară. El se lasă pe mâna acestui securist, căruia chiar dacă i-a întors puţin spatele, pentru a-i face pe placul elec-toral și lui Filat, îi va păstra în continuare fi delitatea. Vladimir crede că dacă Pasat l-a făcut co-lonel îl poate face și președinte, și comandant suprem. La cele politice se pricepe și știe „când, în ce forme și în ce scopuri să se implice”, iar la cele militare cu atât mai mult, căci nu în zadar poartă, pe sub sutana largă de mitropolit, scumpii lui epoleţi de colonel. Și-o fi zicând Pasat și Vladimir, când stau, Securitate și Biserică cap în cap: „Ei, a pu-tut fi președinte și comandant

suprem unul ca Mihai Ghimpu, iar așa mândreţe de mitropolit – nu?”. Ideea cezaro-papismu-lui ortodox le-a străfulgerat minţile amândurora. Ei și l-au și imaginat pe mitropolit tronând, în veșminte albe, semnând decrete în stânga și în dreapta, ca un adevărat suveran pontif moldav. Iar cum președintele este cel care propune candida-tura șefului SIS, Pasat a și visat că Înaltpreasfi nţitul Președinte îl propune pe el în fruntea Se-curităţii.

Lăsând la o parte slăbiciu-nile sale politice, ar fi fost bine ca vlădica-colonel să fi făcut puţină cateheză cu iubitul său fiu duhovnicesc și securistic, copilul de sufl et al lui Lucinschi. Și abia după ce Pasat va fi învăţat măcar rugăciunile începătoare, să deschidă într-o seară de taină o carte de canoane bisericești și să afl e amândoi că feţele biseri-cești nu pot fi și feţe lumești, în același timp.

Iar regulile bătrâne din Bi-serică sunt limpezi și sănătoa-se, arătând toate situaţiile de incompatibilitate. Bunăoară, canonul 6 apostolic spune:

„Episcopul sau prezbiterul sau diaconul să nu ia asupra sa pur-tări de grijă lumești; iar de nu, să se caterisească”. Tot așa, canonul 83 apostolic (preoţia și oastea sunt incompatibile) stabileș-te: „Episcopul sau prezbiterul sau diaconul, ocupându-se cu oastea (exercitând o funcţie militară), și voind să le ţie pe amândouă, dregătoria romană de stat și cârmuirea preoţească, să se caterisească, pentru că ale Cezarului sunt ale Cezarului, și ale lui Dumnezeu sunt ale lui Dumnezeu (Matei 22, 21)”. Și canonul 81 apostolic (funcţiuni publice incompatibile cu slujirea preoţească) parcă ar fi scris pen-tru unii ca Pasat și Vladimir: „Am zis că nu se cuvine ca episcopul sau prezbiterul să se pogoare pe sine în ocârmuiri obștești (publi-ce), ci să se hărăzească (dedice) nevoilor (trebuirilor) bisericești. Deci, ori să se supună a nu face acestea, ori să se caterisească, căci, după povăţuirea Dom-nească (a Domnului), nimeni nu poate sluji la doi domni (Matei 6, 24)”.

Capul mitropoliei se lasă purtat de Pasat, în a cărui minte

a căzut. El nu are cuvinte de do-

jană la adresa acestuia, cum nu

a avut nici la adresa lui Snegur,

Sangheli, Lucinschi, Voronin

sau Filat, a tuturor celor care

l-au tras de fi ecare dată în cele

politicești.

Zilele trecute, megamisiona-

rul rus Andrei Kuraev, trimis în

misiune specială la Chișinău, tot

el sfetnic de taină al lui Vladimir

Filat și Petru Lucinschi, ne mă-

gulea cu ideea că, vezi Doamne,

„Chișinăul și Tiraspolul ar putea

deveni a cincea Romă”. Se pare

că mitropolitul Vladimir a fost

atent la aceste „profeţii misio-

nare” picurate viclean în ure-

chea moldovenilor. Învăluit și

de abureala plăcută a lui Pasat

cum că ar fi lesne prezidenţiabil,

el s-a și văzut Mitropolit și Papă

al celei de a V-a Rome, nălucin-

du-i-se o Republică Moldova

ca un al doilea Vatican peste

care domnește suveran ca un

adevărat Mitrocezar. Să nu-l

trezească nimeni din această

visare cu ochii deschiși. Lăsaţi

mitrocezarul să domnească în

pace!

Vlad CUBREACOV, FLUX

Mitrocezarul Mitrocezarul

Partidul Umanist din Moldova (PUM), condus de fostul securist numărul 1, Valeriu Pasat, propune ca viitorul președinte al Republicii Moldova să fi e mitropolitul Moldovei, Vladi-mir Cantarean.„Pentru depășirea crizei, PUM propune formarea, imediat

după alegeri, a unei guvernări apolitice. Președintele ţării, spi-cherul, premierul, membrii guvernului – toţi trebuie să refuze la interesele înguste de partid, să lase ambiţiile și să-și suspende calitatea de membru de partid”, a spus Pasat, în cadrul unei con-ferinţe de presă. El a adăugat, în context, că șeful statului trebuie să fi e o persoană fără de partid, care se bucură de autoritate și respectul populaţiei ţării și are capacităţi necesare pentru a consolida societatea. „Spre exemplu, de ce nu mitropolitul Mol-dovei”, a declarat Pasat.

Solicitat să comenteze propunerea lui Valeriu Pasat, președin-tele PPCD, Iurie Roșca, a declarat: „Am o părere proastă faţă de această iniţiativă și despre mitropolit în particular. Dumnezeu să mă ierte, pentru că nu avem voie să criticăm ierarhii. Consider însă că mitropolitul Vladimir, care a fost, în repetate rânduri, și client al Curţii de Conturi, nu ar trebui să fi e președinte al Re-publicii Moldova. Îmi amintesc de fondul Mitropoliei Moldovei, de pildă. Pe pagina web a Curţii de Conturi găsiţi lucruri foarte interesante, publicate în perioada anilor 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, unde se arată cum erau spălaţi banii prin intermediul acestei structuri. Toţi politicienii care s-au succedat în funcţii, aveau nevoie de binecuvântări cu iz electoral din partea acestui demnitar bisericesc, nimeni nu a găsit de cuviinţă să-l invite la Procuratură”, a spus Iurie Roșca.

„Sondajele de opinie trebuie

interzise în campaniile electorale”Președintele PPCD, Iurie Roșca, consideră că son-dajele de opinie, lansate în campania electorală sau în ziua alegerilor, au rolul exclusiv de a ma-nipula opinia publică și de a-i avantaja pe unii concurenţi electorali, în detrimentul altora. Lide-rul PPCD a menţionat în acest sens că s-a pronun-ţat constant și optează în continuare pentru interzi-cerea lansării de sondaje de opinie în perioadele electorale.

Întrebat de jurnaliști cum comentează rezultatele Barome-trului de Opinie Publică, lansat la începutul acestei săptămâni, po-trivit căruia, Iurie Roșca și parti-dul său se bucură de încrederea unui număr limitat de alegători, liderul PPCD a declarat: „Vreau să vă spun că Iurie Roșca nu are încredere 100 % în sondajele de opinie organizate în perioadele electorale. Dovada cea mai eloc-ventă este recentul referendum care a răsturnat orice urmă de încredere a oricărui cetăţean se-rios în exerciţiile care se cheamă sondaje de opinie”.

Iurie Roșca a mai menţionat că lansarea sondajelor de opinie în perioadele electorale și în ziua alegerilor trebuie interzise prin lege. „Vreau să vă spun că sunt unul dintre cei care au insistat, în repetate rânduri și în mai multe legislaturi, să fi e interzisă lansarea sondajelor de opinie în perioade electorale. Sondajele de opinie, care vizează ratingul politicienilor sau a partidelor po-litice, pot fi organizate patru ani în șir, iar în preajma alegerilor, în timpul alegerilor aceste sondaje reprezintă, de fapt, o manipula-re, o încercare de distorsionare a atenţiei opiniei publice spre ratinguri umfl ate sau diminuate. De aceea, eu nu mă supăr pe aceste lucruri, pentru că știu că sociologii sau proprietarii aces-tor instituţii ciudate se supără pe mine atunci când îi critic. Eu nu am nici un fel de pretenţii să examinez știinţifi c aceste cifre, dar toată lumea știe că, oricum, în fi ecare campanie electorală, către sfârșitul competiţiei se lansează o multitudine de son-daje de opinie, ţinta cărora este să avantajeze unele partide, în detrimentul altora. Cum se spune în popor, „cine plătește, acela comandă muzica”. PPCD nu comandă sondaje de opinie și, cu tot respectul faţă de cei care le comandă, consider că este o parte a tehnologiilor murdare, care sunt utilizate în campaniile electorale pentru a manipula opinia publică”, a spus liderul creștin-democrat Iurie Roșca.

BOP - un sondaj contrafăcut La întrebarea „dacă du-

minica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamen-tul Republicii Moldova, cu ce partid aţi intenţiona să votaţi?” vedem că, potrivit acestui „sondaj”, toţi alegă-torii de pe centru-dreapta votează doar 3 partide de guvernământ: PLDM, PL și PD. Astfel, din tot eșantionul, pentru respectivele partide ar vota 21,4%, 9,9% și 8,6%. Pe când celelalte formaţiuni politice, inclusiv AMN, nu acumulează nici măcar un procent, toate au zero întreg și ceva zecimi de procent. Cum poate fi așa? Putem să admitem că cele 3 partide din arcul de guvernământ ar putea să acumu-leze mai multe voturi decât altele pe segmentul de centru-dreapta, deși nici acest lucru nu este sigur, dar că celelalte partide să nu acumuleze nici măcar un procent este, pur și simplu, incredibil. Autorii sondajului au recurs la această mistifi care cu un singur scop: să descurajeze votanţii partidelor extraparlamentare, pentru ca aceștia, speriaţi de pericolul reveni-rii comuniștilor la guvernare, să nu-și dea votul pentru partidele pe care ar dori să le voteze, ci doar pentru PLDM, PL și PD. Această făcătură sociologică este menită să pregătească terenul pentru punerea în aplicare a două mecanisme de manipulare politică: „votul util” și „răul mai mic”. Sonda-jul vine să le spună alegătorilor, în special liderilor de opinie: nu votaţi partidul care vă este mai drag, pe care îl simpatizaţi, că oricum nu va trece în Parlament, ci votaţi pentru PLDM, PL și PD, care, deși nu întrunesc simpatiile dumneavoastră, sunt totuși mai bune decât PCRM, întruchiparea „răului cel mare”. Electorului i se mai amintește că, pentru a exclude orice pericol din partea „răului cel mare”, adică a comuniștilor, „răul cel mic”, adică PLDM+PL+PD, trebuie să acu-muleze nu doar 51 de mandate în Parlament, ci 61, pentru ca „răul cel mic” să poată alege și președintele ţării, nu doar să formeze majoritatea parlamentară și să instaleze guvernul. Asta e vrăjeala.

Filat, Ghimpu şi Lupu l-au sacrifi cat pe Urechean Cazul AMN-ului lui Urechean este

un alt exemplu ce demonstrează că rezultatele sondajului au fost tru-cate. Astfel, potrivit autorilor, AMN ar acumula doar 0,5%. Desigur că partidul lui Urechean se afl ă pe un trend descrescător și este aproape sigur că nu va accede în Parlament, dar asta nu înseamnă că va acumula doar jumătate de procent din votu-rile celor înscriși în listele electorale sau 0,8% din voturile celor care au o opţiune de vot. În cifre absolute, un procent din sufragii echivalează cu aproximativ 14-17 mii de voturi. Este imposibil ca această formaţiune, care are vreo câţiva președinţi de ra-ion, care are miniștri și o mulţime de funcţionari în administraţia centrală și locală să nu acumuleze nici 17 mii de voturi. În cazul lui Urechean este evident că tovarășii lui de guvernare, Filat, Ghimpu și Lupu, văzând că acest politician expirat nu le mai poate fi de folos, pentru că nu are cum să acceadă în Parlament, l-au sacrifi cat pentru a împărţi înde ei felia lui electorală.

BOP – Buimăceala Opiniei Publice O descifrare mai potrivită pentru

BOP ar fi nu Barometrul Opiniei Pu-blice, ci Buimăceala Opiniei Publice. Să vezi poveste. Dacă facem un calcul elementar, constatăm că pentru cele trei partide de guvernământ ar vota aproximativ 40 la sută din cei înscriși

în listele electorale. Dar, în același sondaj, se constată că majoritatea ce-lor chestionaţi consideră că direcţia în care se mișcă lucrurile în ţara noastră este greșită și doar 24,5% consideră că este bună. Păi, cum poate fi așa, lumea consideră că lucrurile merg prost, dar îi votează tot pe cei care au îndreptat ţara în această direcţie greșită. Sau poate că cei de la IMAS consideră că moldovenii sunt tâmpiţi și nu înţeleg că guvernanţii se fac vi-novaţi de faptul că ne deplasăm într-o direcţie greșită?

Aici putem aduce mai multe exem-ple, cum ar fi : doar 23,9 la sută apre-ciază drept „bună” și „foarte bună” activitatea Guvernului Filat, ceilalţi fiind nemulţumiţi și chiar revoltaţi de activitatea Executivului AIE; doar 23 la sută consideră că situaţia din economie s-a îmbunătăţit, ceilalţi cred contrariul; doar 21,3% sunt mulţumiţi de nivelul lor de trai, ceilalţi sunt nemulţumiţi; și culmea, doar 6,7 la sută sunt mulţumiţi de veniturile

familiilor lor. Domnilor autori ai sondajului, cum este posibil ca un electorat atât de nemulţumit de guvernanţi să-i voteze tot pe aceștia? Domnilor, dacă tot v-aţi apucat să falsifi caţi sondaje, cel puţin faceţi-o credibil. Trebuie să umblaţi și la rezultatele celor-lalte întrebări din chestionar, să arătaţi să lumea este în culmea fericirii de guvernarea AIE. Dar așa nu merge, se vede de la o poștă că BOP-ul este o făcătură cusută cu aţă albă.

Doru Petruţi: ameninţat sau cumpărat?

Acum mai rămâne să dăm răspuns la o întrebare: de ce cei de la IMAS au acceptat să-și discrediteze instituţia în asemenea hal cu această făcătură de sondaj. Nu că nu ar mai fi făcut-o și altă dată, au mai făcut, dar nu chiar așa. Răspunsul la această întrebare îl găsim la chiar directorul general al IMAS, Doru Petruţi. În perioada 26 iulie - 12 august 2010, IMAS a efectuat un sondaj de opinie, dar în ziua pre-zentării lui, Doru Petruţi a declarat că instituţia pe care o conduce nu va face publice intenţiile de vot și ratingul partidelor politice, așa cum proceda de obicei. El a spus că politicienii, și era clar că se referea la cei de la guver-nare, adică la liderii AIE, fac presiuni asupra lui, cerându-i să majoreze rezultatele pentru partidele lor. Vom cita exact declaraţia lui Doru Petruţi făcută pentru Radio Europa Liberă: „Politicienii din Moldova se rapor-tează la sondaje doar atunci când au nevoie și când rezultatele le sprijină discursul, în rest vedeţi că fi ecare, se pare, că deţine sondaje care arată mai „grozav” pentru fi ecare partid în parte. E o imposibilitate matematică – sunt doar 100 de procente care pot fi împărţite ca intenţie de vot, iar fă-când suma a celor spuse de politicieni întotdeauna ajungem pe la 180%. Nu ascundem și o să facem și lucrul ăsta public – există presiune, există tele-foane, există solicitări de a schimba datele sondajelor. Noi o să facem astăzi un prim pas spre performanţă, spre credibilitate, spre o atitudine constructivă – eu cred că mass-media va fi de partea noastră și sper ca și politicienii, încet-încet, să înţeleagă

că sondajele se folosesc de 70-80 de ani în alte părţi și că modalitatea în care trebuie să se raporteze la ele nu este aceea de a sparge oglinda în care se refl ectă imaginea lor”, a menţionat directorul IMAS.

Doru Petruţi a cedat presiunilor venite din partea politicienilor Deci, acum câteva luni, Doru Petruţi

a rezistat, cel puţin în parte, presiuni-lor, telefoanelor, solicitărilor politicie-nilor de a truca datele sondajului. Dar acum, când miza a crescut enorm, dat fi ind faptul că suntem chiar în pragul alegerilor parlamentare, nu a mai rezistat și a cedat presiunilor, ame-ninţărilor sau poate unor generoase oferte de altă natură, cărora este greu să le reziști? Ori politicienii au fost mai insistenţi, ori aceștia au făcut uz de alte mijloace pentru a-l convinge pe directorul IMAS să falsifi ce sondajul în favoarea guvernanţilor? Încă nu se știe dacă în urma acestui târg Doru Petruţi a câștigat ceva sau s-a ales doar cu promisiunea că nu va pierde din ceea ce deja are. Cert este însă că Doru Petruţi nu a mai făcut cel de-al doilea pas „spre performanţă, spre credibili-tate, spre o atitudine constructivă”, ci a întors-o în sens invers, spre dezin-formare și spre manipulare.

O marjă de eroare de 30 la sută Impresia noastră este că domnul

Petruţi a pus punct carierii sale de sociolog corect și onest. După ce a pronosticat total neinspirat că la referendumul organizat de AIE la 5 septembrie 2010 se vor prezenta vreo 60 la sută dintre alegătorii in-cluși în listele electorale, servind în mod slugarnic puterea, iată că acum umflă procentele a trei partide de guvernământ, defavorizând formaţi-unile politice extraparlamentare de pe segmentul de centru-dreapta. Ba mai mult, chiar în sondajul prezentat săptămâna aceasta, la întrebarea dacă cei chestionaţi au participat sau nu la referendumul din 5 septembrie, obţine un rezultat halucinant, și anu-me că 58,4 la sută au participat la refe-rendum. Păi cum așa? Ce fel de studiu sociologic aţi efectuat dacă, conform datelor CEC, la 5 septembrie s-au pre-zentat la urnele de vot doar 30 la sută din electori și referendumul organizat de putere a fost invalidat din cauza participării insufi ciente? Sau marja de eroare al sondajului IMAS este nu de 3 la sută, ci de 30 la sută?

Dacă ar fi să-i dăm un sfat priete-nesc domnului Doru Petruţi, i-am re-comanda să se retragă din activitatea de sociolog în Republica Moldova. Dacă a acceptat deja de 2 ori să măslu-iască sondajele, va fi obligat să o facă și a treia oară, și a patra și tot așa. Nu mai are cum să revină la condiţia unui sociolog pentru care deontologia pro-fesională nu este doar vorbă goală, bună de prostit mulţimea.

Și încă un aspect. De ce Filat, Ghim-pu și Lupu au comandat măsluirea acestui sondaj? Răspunsul e simplu: ca să salveze aparenţele, ca să nu afl e lumea că ei au cam rămas fără elec-toratul de altădată. Să salveze măcar ceva din ceea ce le-a rămas. Vorba lui B. P. Hașdeu, la AIE e putred mărul.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Sondajele confi rmă: La AIE e putred mărul

Pasat propune candidatura

mitropolitului Vladimir la funcţia

de şef al statului

Presa proguvernamentală și guvernamentală, adică mai toată mass-media din Repu-blica Moldova, a trâmbiţat în ultima săptămână despre rezultatele unui așa-zis son-daj, care se numește „Barome-trul Opiniei Publice” (pe scurt BOP), realizat de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, la comanda Institutului de Politici Publice. Se vede cu ochiul liber, chiar și pentru o persoană neiniţi-

ată în tainele tehnicilor de manipulare prin sondaje, că scopul lansării acestei făcături sociologice este descu-rajarea alegătorilor partidelor de pe dreapta spectrului politic ce nu fac parte din arcul guvernamental, în fa-voarea celor care astăzi deţin puterea și comandă muzi-ca. Cu o singură excepţie - Alianţa Moldova Noastră, la cazul căreia vom reveni mai jos.

Evaluarea r spunsurilor la întrebarea: Crede i c în ara noastr lucrurile merg într-o direc ie bun sau merg într-o direc ie gre it ?

Evaluarea r spunsurilor la întrebarea: Cum apre-cia i activitatea Guvernului condus de Vlad Filat?

Evaluarea r spunsurilor la întrebarea: Cum aprecia i Dvs. situa ia economic a Republicii Moldova comparativ cu cea de acum un an?

Evaluarea r spunsurilor la întrebarea: Cum aprecia i veniturile actuale ale familiei Dvs.?

Evaluarea r spunsurilor la întrebarea: Cât de mul umit sunte i, în general, de felul în care tr i i?

19 NOIEMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Eveniment

Mitropolitul Vladimir re-nunţă la marea lui dragos-te politică, Valeriu Pasat, pe care îl schimbă cu Filat. Colonelul în sutană a fost invitat să înlocu-iască fl amura albastră a lui Pasat cu steagul verde al lui Filat. De voie, de nevoie, acesta a făcut-o. Marţi, 16 noiembrie, la Sala mare a Filarmonicii de Stat Chișinău a avut loc o conferinţă organizată de mitropolia Chișinăului și a „întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei), cu genericul „Predarea reli-giei în școală – factor de consolidare a societăţii”.La conferinţă au participat

mitropolitul Vladimir Cantarean și premierul Vladimir Filat. Acţi-unea pare să fi fost concepută de mitropolie ca una electorală, marcând o ușoară distanţare tactică de proiectul politic al lui Valeriu Pasat și o apropiere puternică de proiectul politic al lui Vladimir Filat, în condiţiile în care ambele proiecte sunt opera unei grupări mai largi în frunte cu Petru Lucinschi. De fapt, aerul care a domnit la conferinţă a fost mai mult decât unul potrivit pentru o adunare electorală, a fost o atmosferă adevărată de ședinţă de partid.

Capul Bisericii și capul PLDM au stat alături, în semn de re-conciliere și susţinere reciprocă.

Filat a mizat pe un transfer de autoritate de pe capul albit al mitropolitului, iar mitropolitul a mizat și el pe un transfer de autoritate de pe capul purtător de percică deasă al premierului. Mitropolitul și premierul și-au rostit discursurile la tribună și au stat alături, în prezidiul conferinţei, pentru a putea fi admiraţi, fi lmaţi și fotografi aţi. Cei doi și-au dat mâna simbolic, arătând că sunt amândoi stâlpi de nădejde ai aceleiași con-strucţii geopolitice și soldaţi ai aceluiași interes. FLUX a arătat în repetate rânduri că premierul

Filat, cel mult lăudat la București și în Occident, este fi del al Patri-arhiei Ruse de la Moscova și că se opune restituirii arhivelor Mi-tropoliei Basarabiei, precum și proprietăţilor acesteia spoliate de statul sovietic în 1946.

Faptul că Pasat i l-a cedat lui Filat pe mitropolitul-colonel nu e dureros, căci și Filat i l-a cedat lui Pasat pe Dmitri Ciubașenko, fost candidat pe lista PLDM la ultimele parlamentare, iar acum mare râvnitor pentru “bazele or-todoxiei” umaniste din partidul fostului securist nr. 1. S-ar părea la prima vedere că trocul nu este

echivalent, dar cine poate ști ce grad deţine Ciubașenko în reţe-lele văzute și nevăzute... Dacă o fi și el colonel, că tot a studiat în timpul lui Brejnev și Ceaușescu la București, atunci înlocuirea unui polcovnic cu alt polcovnic își are poate rosturile ei. Asta în ordinea lumii nevăzute și purtă-toare de epoleţi, iar în ordinea bisericească a lucrurilor, nu e mare scofală. După ce a văzut lumea că ai fost un “mitropolit roșu” de la Snegur la Voronin, și după ce ai fost o habă și un “mitropolit albastru” iubitor de Pasat, de ce să nu fi i, în spiritul

timpului, și un “mitropolit verde” ca epoleţii lui Filat pe când era drăguţul de el soldat de gră-niceri în trupele slăvitului KGB sovietic?

Cinstita conferinţă de la Fi-larmonică a adus mai degrabă a întrunire electorală, iar dis-cursul lui Vladimir Filat, rostit într-un ritm sacadat al celui care nu stăpânește materia și subiectul, a fost scurt, plat și nu a adus nimic nou sau valoros în conferinţă: „În ţara noastră, pe parcursul timpului, a fost ţinută într-o stare de dezbinare. Au fost invocate în permanenţă motive

ca oamenii să fi e ţinuţi separaţi din diferite motive sau pe dife-rite criterii. Rolul determinant în realizarea acestui scop, ca să avem o societate solidară îi revine Bisericii (evident, „Biseri-că” este doar structura locală a Patriarhiei Moscovei, de vreme ce Mitropolia Basarabiei nu a fost barem invitată la conferinţă – nota noastră). Iar noi, în acti-vităţile administrative pe care le facem în această ţară este să creăm condiţii necesare pentru ca acest rol să aibă și rezultat. În urma unui proces educaţi-onal bun, noi avem șansa să

obţinem buni profesioniști, însă într-un proces educaţional bun și cu predarea religiei noi avem posibilitatea să avem bun profe-sioniști, dar și oameni cu o înaltă valoare morală”. Când stai să te gândești că respectiva conferin-ţă a fost organizată doar pentru ca Filat să aibă unde își rosti un atât de profund și consistent discurs, nu te mai miri că acesta a fost întrerupt de ropotele de aplauze ale asistenţei…

Ce a spus mitropolitul nu mai contează. Oricum, acest lingușitor al tuturor regimurilor și guvernelor, ditamai colonel

cu epoleţi pe sub sutană, a scăl-dat-o stângaci, lăsând să se înţe-leagă foarte clar că gata! nu mai este înhămat la carul electoral al lui Pasat, cu bazele ortodoxiei sale, ci și-a găsit deja locul la carul lui Filat, cu „începutul său bun” și alte baze, mai ortodoxe decât ale lui Pasat.

Dar ce să-i faci, așa este când hotărăște Petru Chirilovici, ma-rele sforar pus pe revanșă. Căci dacă era altfel, Petru Chirilovici și-ar fi plasat odrasla, pe Chiril Petrovici, pe lista lui Pasat, nu pe cea a lui Filat. Și ce i-i acum vechiului colonel în sutană dacă se raportează politic în termeni de Pasat sau de Filat? Dacă ecu-aţia politică arăta până astăzi astfel: Pasat + Vladimir + Filat = Lucinschi, de acum încolo va trebui să o citim diferit: Filat + Vladimir + Pasat = Lucinschi. Și nu e bai dacă Pasat a fost pentru Vladimir termenul întâi, scos în faţă, la tribună cu mitră aurită, iar acum trecut mai în spate, locul fi indu-i ocupat de Filat. Precum bine se știe, cu schimbarea termenilor suma rămâne constantă. E ca și cum mitropolitul-colonel Vladimir și-ar schimba epoletul stâng pe umărul drept, iar epoletul drept pe umărul stâng. Nu spunea oare Patriarhia Moscovei că omul său din Chișinău poate susţine în alegeri orice partid politic îi poftește inima?

Vlad CUBREACOV, FLUX

Iurie Roşca: – Suntem conștienţi de faptul că Republica Moldova are nevoie să-și intensifi ce relaţiile pe toate planurile cu Ucraina, mai ales în ceea ce privește schimburile

comerciale între ţările noastre. Noi suntem popoare care vieţuiesc de secole alături, noi suntem de aceeași religie, avem aceeași mentalitate, noi avem culturi foarte apropiate, noi avem foarte multe rude în ţara vecină, de aceea prezenţa prietenilor noștri ucraineni este un semn bun de impulsionare nu doar a relaţiilor între partidele noastre, dar și între popoarele și ţările noastre.

Prietenii noștri ucraineni au venit și în semn de solidaritate cu PPCD, care se afl ă în campanie electorală.

Partidul „Solidaritatea Civică” doreşte ca PPCD să învingă în alegerile din 28 noiembrie Victor Palii: – Susţin întru totul cele

afi rmate de domnul Roșca și regret că noi nu am iniţiat mai înainte partene-riatul dintre partidele noastre.

Exemplele pe care ni le oferă is-toria ne arată că, într-o perioadă de 20 de ani, un stat se poate ridica din ruine și poate deveni unul prosper. Japonia, după al cel de-al Doilea Răz-boi Mondial, după ce a fost devastată, după ce asupra ei au fost aruncate două bombe atomice, după 20 de ani a devenit o ţară în care oamenii

duceau un trai prosper. Și Germania, după aceeași perioadă de timp, a devenit un stat puternic. Spania este un alt exemplu. Avem și exemple mai proaspete: China, după 20 de ani de la Revoluţia Culturală, a devenit o ţară în care oamenii au început să trăiască cu mult mai bine.

Dar iată că după 20 de ani de inde-pendenţă, nici Ucraina, nici Republica Moldova nu au făcut nici măcar un pas cât de cât important spre un viitor mai bun. Pe noi, ucrainenii și moldo-venii, ne unește nu doar faptul că suntem vecini, că avem cam aceeași climă, dar și faptul că, după 20 de ani, viaţa cetăţenilor noștri nu a devenit mai bună.

Este plăcut că PPCD, ca și partidul nostru „Solidaritatea Civică”, și-au pus drept scop ca, în viitorii 20 de ani, ţă-rile noastre să atingă aceleași succese pe care le-au atins popoarele statelor pe care le-am menţionat mai sus.

Vedeţi că Japonia nu are nici măcar zăcăminte naturale. Noi (Ucraina – n.n.) avem totul. Însă japonezii, spre deosebire de ucraineni, au făcut o alegere corectă, adică ei au ales la putere elitele adevărate, care nu s-au gândit doar la buzunarele lor și nu doar la bunăstarea lor personală, dar

s-au gândit și au lucrat ca să asigure un înalt nivel de viaţă pentru toţi cetăţenii, le-au stimulat iniţiativele, le-au trezit simţul întreprinzător, au creat condiţii pentru apariţia și dezvoltarea clasei de mijloc. Asta a asigurat succesul Japoniei.

Iată de ce, cu un sentiment pro-fund de prietenie și de fraternitate, facem apel către opinia publică din Republica Moldova să fi e foarte aten-tă în ziua alegerilor. Noi nu ascundem faptul că am dori ca PPCD, în frunte cu domnul Roșca, să aibă succes în această campanie electorală, ca să poată să-și ajute propriul popor, in-clusiv marea diasporă de ucraineni care trăiește pe acest pământ moldo-venesc minunat și înfl oritor.

Victor Palii: „Cleptocraţii” care conduc lumea sunt interesaţi de menţinerea confl ictului transnistrean”Întrebare: – Ce părere aveţi despre

înţelegerile care există în privinţa

soluţionării problemei transnistrene

la care au ajuns Rusia, Germania

și Franţa, înţelegeri care prevăd și

retragerea forţelor armate ruse din

regiunea transnistreană?

Victor Palii: – Noi suntem militari și

știm foarte bine cât ne costă aceste

confl icte: sângele vărsat și toate con-

secinţele de după acesta. Așa că, întâi

de toate, noi sperăm că acest confl ict

va fi soluţionat pe cale pașnică și

doar pe cale pașnică. Deja s-au făcut

declaraţii privind înţelegerile la care

s-au ajuns. Eu cred că nu este departe

momentul în care diferendul transnis-

trean va fi soluţionat. Toţi s-au săturat

de această problemă. Venind încoace,

am trecut prin regiunea transnistrea-

nă, am trecut prin posturile instalate

acolo. E foarte neplăcut. Noi vrem

să trăim în ţări normale, noi trebuie

să avem libertatea comunicării, a

traversării libere a frontierelor pen-

tru a răspunde necesităţilor noastre

fi rești, omenești. Și noi dorim sincer ca popoarele noastre să aibă aceste libertăţi neîngrădite de nimeni. Și vom depune toate eforturile ca lucrul acesta să se întâmple.

Istoria ne învaţă că dacă tragi din pistol, în tine se va trage din tun. Știm foarte bine cui îi convine acest con-fl ict. El le convine celor care fac foarte mulţi bani, pentru că astăzi în lume conduc cleptocraţii care suferă de cleptomanie. Nu există doar o singură persoană interesată de acest confl ict, sunt grupuri întregi de oameni care muncesc zilnic la întreţinerea lui, în detrimentul intereselor noastre, ale oamenilor care trăiesc în această regiune. Dar ei fac lucrul acesta cu mâinile noastre. Trebuie să înţelegem asta și să luptăm cu acest rău.

Iurie Roşca: „Moldovenii au o deformare de mentalitate, ei cred că Moldova se afl ă între România şi Rusia”Întrebare: – Cum apreciaţi rela-

ţiile dintre Republica Moldova și Ucraina?

Iurie Roşca: – Noi, cei din Republica Moldova, avem o deformare de men-talitate. În mod cu totul paradoxal și de neînţeles, noi ne imaginăm că Republica Moldova este o ţară care se afl ă între România și Rusia. Eu am convingerea că noi avem nevoie de relaţii excelente și cu România, și cu Rusia, dar adesea noi nu observăm că unul dintre cei mai importanţi par-teneri ai noștri este Ucraina. Ucraina este o ţară uriașă, cu o populaţie de 47 de milioane de oameni, cu poten-ţial economic enorm și cu o piaţă de desfacere imensă pentru mărfurile noastre. Economia Republicii Mol-dova reprezintă cam o pătrime din economia unei regiuni medii ucrai-nene. Atunci când, pe 3 noiembrie, am discutat la Kiev cu partenerii

noștri de la Partidul „Solidaritatea Civică”, domnul Palii mi-a spus în mod direct: Iurie, sunteţi primul om care ne spune că Republica Moldova are nevoie de ajutorul Ucrainei. Ucraina ne poată ajuta, deschizând cât mai larg porţile pentru mărfurile noastre. Mărfurile noastre nu prezintă nici un risc pentru securitatea economică a Ucrainei, avem o economie mult prea mică pentru o piaţă și o economie uriașă ca cea a Ucrainei. Iată de ce îmi doresc ca această scăpare a fostelor și actualei guvernări să fi e lichidată și sper că relaţiile noastre reciproce vor purta și un caracter interuman, și unul politic, dar și unul economic, care este foarte important, care poate avea un impact pozitiv pentru ambe-le popoare, pentru ambele ţări.

Victor Palii: „Iurie Roşca este politicianul care aplică în practică ceea ce gândeşte”Victor Palii: – Îl susţin pe colegul

meu, Iurie Roșca. În prezent, ţările noastre traversează o perioadă foarte benefi că, în care lucrurile sunt aran-jate la locurile lor.

După 20 de ani de sărăcie, de mize-rie, de nevoi, în ţările noaste a început să se consolideze societatea civilă, să apară o categorie de oameni conști-enţi care își pun întrebarea de ce s-a întâmplat așa, de ce avem rezultate atât de proaste. De ce, de exemplu, în Ucraina, populaţia scade în fi ecare an cu 0,7–0,9 la sută? De ce Ucraina a pierdut din populaţia sa 7 milioane de oameni, unii au murit, iar alţii nu s-au născut în locul lor. Autorităţile nu pot să aibă alte obiective mai priorita-re decât să lupte cu această problemă gravă. Oamenii încep să înţeleagă că partidele, politicienii care, deja de 20 de ani, gândesc una, vorbesc alta și fac cu totul altceva sunt periculoși. Îmi este foarte plăcut că în chestiunile

programatice, în acţiunile practice partidul pe care îl conduce domnul Roșca a înglobat toate aceste calităţi: spune ceea ce gândește și tot asta aplică în practică.

În Ucraina, spre exemplu, oamenii i-au urât pe unii politicieni, ei, pur și simplu, nu înţeleg de ce sunt atât de multe partide. Acest lucru este confi rmat și de rezultatele alegerilor locale din Ucraina: unii au votat cu picioarele, iar alţii, foarte mulţi, au votat împotriva tuturor.

Numărul electoratului protesta-tar crește și acest electorat înţelege că problemele cu care se confruntă fi ecare dintre noi ne sunt comune și, respectiv, scopurile noastre, soluţiile pentru aceste probleme trebuie să fi e comune. Oamenii vor să trăiască de-cent într-o atmosferă de pace socială. Oamenii vor ca societăţile noastre să se dezvolte. Și partidelor noas-tre, PPCD și „Solidaritatea Civică”, le revine misiunea să realizeze aceste așteptări legitime ale concetăţenilor noștri. De aici și convingerea mea că partidele noastre vor ajunge să guverneze ţările noastre. Noi punem pe primul loc omul, cetăţeanul, cetă-ţeanul solidar cu confraţii săi. Doar asta poate să ne ajute să ne rezolvăm problemele.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

PPCD şi Partidul „Solidaritatea Civică”: Suferinţele pe care le îndură PPCD şi Partidul „Solidaritatea Civică”: Suferinţele pe care le îndură cetăţenii din Republica Moldova şi Ucraina ne obligă să fi m solidari cetăţenii din Republica Moldova şi Ucraina ne obligă să fi m solidari

O delegaţie a Partidului „Solidaritatea Civică” din Ucraina, în frunte cu preșe-dintele acestei formaţiuni, Victor Palii, a efectuat, în perioada 14-15 noiembrie 2010, o vizită la Chișinău, pentru a-i susţine pe creștin-democraţii moldo-veni în actuala campanie electorală.

Din delegaţia ucraineană, pe lângă președintele Partidului „Solidaritatea Civică” Victor Palii, care este general-locotenent în rezervă, au mai făcut parte președintele organizaţiei regio-nale Odesa a acestui partid, Aleksandr Kiriușcenko, președintele organizaţiei teritoriale Nicolaev, Anatoli Bondarev, și adjunctul șefului secretariatului for-maţiuni, Victor Dziubinski.

Președintele PPCD, Iurie Roșca, și liderul Partidului „Solidaritatea Civică”,

Victor Palii, au pus bazele cooperării dintre cele două formaţiuni politice pe 3 noiembrie, la Kiev, când au semnat un acord de colaborare.

Luni, 15 noiembrie, reprezentanţii celor două formaţiuni politice au susţinut în comun, la Chișinău, prima conferinţă de presă, în cadrul căreia Iurie Roșca a menţionat că parteneriatul dintre PPCD și „Solidaritatea Civică” este „o urmare a înţelegerii importanţei strategice pe care o au partenerii noștri ucraineni pentru o colaborare politică și eco-nomică mai profundă între Republica Moldova și Ucraina”.

Prezentăm în continuare declaraţiile și răspunsurile date jurnaliștilor de către Iurie Roșca și Victor Palii.

Un popă de verde. Mitropolitul-colonel Vladimir, cu spatele la Pasat şi faţa la FilatUITE POPA NU E POPA

19 NOIEMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIImportant

Nu mai suntem parte a imperiului sovietic şi nu avem sarcina să ne desprindem. A venit timpul să construim această ţarăPână acum câţiva ani, PPCD era

campionul tuturor confl ictelor, iar lumea nu înţelegea exact de ce era nevoie de demonstraţii, de mi-tinguri ș.a.m.d. De când perioada mitingurilor și demonstraţiilor a trecut, s-au trezit și cei care au ab-sentat vreo 20 de ani de la aceste activităţi, ca să se manifeste măcar post-factum, când nu mai era cazul. Într-o democraţie normală, în stradă ies sindicaliștii pentru a înainta revendicări sociale, salariale etc. Partidele politice își consumă disputele în Parlament, în consiliile locale, în dezbateri pu-blice televizate și, în caz de forţă majoră, în instanţele de judecată. De aceea, cred că mesajul nostru de încetare a războiului politic nu este unul de serviciu, care să aibă doar conotaţie strict electorală.

Ceea ce vreau să încercăm să le explicăm concetăţenilor noștri este că această confruntare aduce o pierdere enormă Republicii Mol-dova. Și nu se vede sfârșitul. Orice rezultat electoral am modela, în cazul când unii sau alţii ar câștiga, constatăm că acest confl ict va fi unul și mai profund. Aţi observat că cele două tabere, și eu repet deja de două luni treaba asta, inclusiv în perioada referendu-mului, au demonstrat nedorinţa

de a comunica cu celălalt și de a obţine o reacţie pozitivă din par-tea celuilalt actor politic. Pentru că așa este rânduită o democraţie, cine nu obţine majoritatea caută să negocieze cu celălalt pentru a crea această majoritate, astfel încât să se poată exercita puterea efi cientă în stat. De aceea, atunci când comuniștii învinuiesc libe-ralii pentru faptul că nu au vrut să coopereze la alegerea șefului statului, noi spunem: da, comuniș-tii au dreptate. Dar și când liberalii învinuiesc comuniștii, spunem: da, și ăștia au dreptate.

Și unii, și alţii s-au dovedit a fi la fel de încăpăţânaţi și s-au îngrijorat mai mult de interesele personale și de grup decât de interesele societăţii. Această cifră blestemată de 61 de mandate este mai mult un prag psihologic decât o imperfecţiune constituţională. Pentru oamenii teferi la mine este clar că anume pentru asta se pre-vede în Constituţie posibilitatea de a organiza alegeri repetate. Nimeni nu s-a gândit în 2000 că trebuie să scriem explicit că, în cazul nereușitei unui candidat, acesta nu dispune de dreptul de a mai candida încă o dată, pentru a nu crea crize constituţionale. Comuniștii au încercat să forţeze nota și au insistat cu doamna Grecianâi și au eșuat. Deja era clar pentru toată lumea că ace-eași greșeală cealaltă tabără nu

ar trebui să o repete. Nu, Marian Lupu, care a fugit de la comuniști, a insistat, timp de un an de zile, să fi e președinte. El până astăzi crede că va fi președinte. Cred că va ieși la pensie tot cu iluzia asta.

Însă toată această treabă este extrem de costisitoare. Noi am ex-plicat că, numai prin trei campanii inutile, noi pierdem 109 milioane 668 mii de lei. Eu vă spun, ca de-putat în multe legislaturi: atunci când mă chinuiam să obţin 50-70 de mii de lei pentru o localitate rurală, pentru o instituţie de învăţământ, pentru schimbarea acoperișului unei școli, pentru încălzirea într-o grădiniţă, pentru reparaţia unei instituţii medicale, nu mai vorbesc de niște bani mai mari – pentru repararea unui segment de drum, de exemplu, totdeauna ni se răspundea că nu sunt bani. Era un efort deosebit pentru a obţine aceste mini-me finanţări pentru probleme de strictă necesitate. Vă dau un exemplu dintr-un sat ucrainean de lângă Bălţi. Copiii de la grădiniţa din acest sat dorm pe niște paturi care au fost fabricate în 1968. Iar directorul acestei grădiniţe le-a spus colegilor noștri care au fost zilele trecute acolo: „Noi votăm pentru oricine aduce paturi pen-tru acești copii, pentru că dorm câte doi și, atunci când se mișcă prin somn, un an și jumătate au acești copii, uneori se prăbușește fundul acestor pătucuri”. Iată că nu se găsesc în Bugetul de Stat bani și să fi e transferaţi vreo 30 de mii pentru procurarea de mobilă și paturi pentru această grădiniţă.

Lucrurile acestea sunt foarte importante. Ele nu sunt secun-dare. Oamenii care vor dori vor

auzi mesajul nostru. Politica de confruntare este una contrapro-ductivă. Și între noi, și cu Federaţia Rusă, și cu România.

Astăzi, lupta se dă între trei grupuri concentrate spre proliferarea propriilor cifre de afaceri, în detrimentul binelui comunLucrurile acestea trebuie să fi e

înţelese. Noi deja nu mai suntem parte a imperiului sovietic și nu avem sarcina să ne desprindem. Deja ne-am desprins. Sarcina noastră este să construim eco-nomia naţională, instituţiile, re-gulile de convieţuire în interiorul Republicii Moldova. Însă, de cele mai multe ori, alegătorii consumă argumente de ordin emoţional, mai puţin logic. Și noi trebuie să-i ajutăm pe concetăţenii noștri, să le explicăm că nu aceasta este miza. Eu am mai spus și cu altă ocazie și vreau să repet: oamenii care aruncă cu atâta ușurinţă zeci și sute de milioane în mod inutil o fac pentru că lor personal și familiilor lor aceste pierderi nu le cauzează nici o problemă. Viaţa lor nu se înrăutăţește din cauza

acestor pierderi la Bugetul de Stat. Birocraţiile din partidele oligarhi-ce nu au de suferit.

Tot așa pot să vă dau exemplul pe care l-am mai adus referitor la situaţia de pe piaţa medica-mentelor. Avem patru partide la guvernare și am să-i întreb până la alegeri și după alegeri: de ce în Republica Moldova sunt cele mai scumpe medicamente? Numai în prima jumătate a anului curent, scumpirea a reprezentat, în me-die, 10,9 la sută. Avem mai multe farmacii decât frizerii și iată că guvernul actual, al Alianţei pentru Integrare Europeană, a luat deci-zia de a exclude medicamentele din lista produselor de importanţă socială. Îi întreb, ei însă, n-au nici un răspuns. Ce înseamnă asta la modul practic? Înseamnă că avem de a face cu o crimă cu caracter economic, de a pune un preţ mai mare cu 20 la sută decât preţul cu care ţi-l livrează cel care produce această marfă, adică de la produ-cător și până la destinatar adaosul comercial nu putea depăși 20 la sută. Iată că această barieră a fost scoasă. M-am întrebat și vă întreb și pe dumneavoastră: de ce s-a făcut treaba aceasta? E foarte simplu. Unul ca Roșca și poate alţi câţiva ca mine îi vom critica într-un mediu limitat, însă benefi ciile pentru ei sunt mult mai mari. Supraprofi turile astronomi-ce, care se obţin instantaneu, le permit acestor grupări oligarhice să facă campanii electorale costi-sitoare, să facă emisiuni câte vor ei, să cumpere mass-media cum vor ei, să cumpere toţi artiștii din Republica Moldova. Acum vedeţi că majoritatea artiștilor mai im-portanţi vorbesc astăzi pentru un singur partid. Asta în timp ce un artist de la Chișinău, cât de cât important, nu se urcă pe scenă până nu-i dai 1000 de euro. La ora actuală, ei au câte două-trei concerte pe zi.

Lupta se dă, în momentul de faţă, între trei Vladimiri: Vladimir Voronin, Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc. Așa că alegeţi, dragi prieteni, între trei grupuri la fel de concentrate spre proliferarea propriilor cifre de afaceri, în de-trimentul binelui comun.

Chestiunile acestea sunt foarte importante. Oamenii nu înţeleg că aceste confruntări dintre liberali și comuniști nu poartă un caracter ideologic. Ele n-au nimic în comun nici cu doctrina, nici cu stânga, nici cu dreapta. Interesul este să con-troleze instituţiile puterii de stat în avantaj și benefi ciu personal.

Suntem într-o groapă economico-fi nanciară pe care nu putem să o acoperim altfel decât schimbând rapid politicile economiceTrebuie să avem în minte câte-

va elemente foarte simple, care fac accesibil mesajul Partidului Popular Creștin Democrat. Dacă e să vorbim numai de politicile vamale este foarte simplu pentru orice ţăran: de ce nu poţi să-ţi vinzi la piaţă roșiile, cartofi i etc.? Pentru că acolo este plin de roșii din Turcia, cartofi din Polonia ș.a.m.d. Așa este politica vamală a Republicii Moldova. Nu prote-jează producătorul intern. Cine face politica vamală? Guvernul. Care guvern? Actualul guvern, dar și fostul guvern. Pentru că cineva câștigă din importurile acestea masive. Politica vamală este inversată, în loc să fi e garduri cât se poate de înalte pentru tot ce producem noi în interior, astfel în-cât bomboanele, confecţiile, până la produsele agroalimentare să poată fi vândute fără probleme pe teritoriul Republicii Moldova. Iar cine vrea să importe, să plăteas-că trei preţuri, astfel încât marfa lui să fi e mult mai scumpă decât producţia agentului economic din Republica Moldova.

La noi lucrurile sunt inversate. Nu vreau să vă obosesc cu prea multe cifre, dar trebuie să știţi că avem o balanţă comercială ne-gativă de 1,6 miliarde de dolari, în perioada ianuarie-septembrie 2010, faţă de anul 2009, când era 1,4 miliarde de dolari. Deci, acum este cu 17 procente mai proastă. Asta înseamnă o groapă economico-fi nanciară pe care nu putem să o acoperim altfel decât schimbând rapid politicile eco-nomice ale Republicii Moldova. Oamenii cât de cât pregătiţi, nu este neapărat să fi i mare expert în economie, le înţeleg. Dar ele nu se vor produce.

Iată avem o situaţie foarte interesantă cu Uniunea Euro-peană. Noi exportăm în UE forţă de muncă ieftină și cumpărăm

produse din UE. Banii obţinuţi prin exportul de forţă de muncă vin în ţară, ca, ulterior, să cumpărăm marfă tot de acolo. Anul acesta, importurile din Uniunea Europea-nă au crescut cu 19 la sută, în timp ce exporturile spre UE au crescut numai cu 2 la sută. Deci, noi sun-tem practic forţă de muncă în UE și cumpărători ai mărfurilor de pe această piaţă.

Exact așa și cu Federaţia Rusă. Exportăm braţe de muncă ieftine în Federaţia Rusă ca, după aceea, să venim și să mâncăm lapte con-densat, dulciuri sau alte produse care se produc în Rusia și se vând în magazinele noastre.

Suntem o economie destul de restrânsă şi, de aceea, politica economică trebuie să fi e una protecţionistăNoi suntem o ţară mică și,

atunci când am aderat la Orga-nizaţia Mondială a Comerţului (OMC), economiștii care condu-ceau atunci acest bloc economi-co-fi nanciar spuneau că este un mare avantaj pentru Republica Moldova. Există și avantaje, dar și multe dezavantaje pentru ţara noastră. Republica Moldova nu poate concura nici cu China, nici cu Ucraina, nici cu România, nici cu Federaţia Rusă la capitolul schimburi comerciale. Suntem o economie destul de restrânsă și, de aceea, politica economică trebuie să fi e una protecţionistă, oricât de antiliberală ar părea această idee. Am încercat să le explic aceste lucruri unora de la PLDM, în câteva discuţii publice. Ei chiar nu înţeleg. Lumea nu înţelege ce a însemnat criza fi nan-

ciară mondială, de pildă. Aceasta a însemnat triumful ideii liberale. Această parareligie colectivă o împărtășim aproape 20 de ani. În perioada sovietică, economia a fost una etatistă și de aceea a eșuat, însă într-o economie socială de piaţă statul trebuie să aibă un rol foarte activ în reglementarea proceselor economice. Altfel nu se poate ieși din acest impas.

Concreşterea grupurilor de interes fi nanciar cu ceea ce se cheamă partide oligarhice a devenit boala canceroasă a Republicii MoldovaCând ne gândim la aceas-

tă situaţie, acest cerc vicios, cu politicile de creditare pentru agenţii economici din Republica Moldova, vedem că nu putem să ieșim din acest impas, atât timp cât bancherii fi nanţează partidele politice, care, atunci când ajung în funcţii publice, au grijă să proteje-ze afacerile bancherilor, nu efectul economic al activităţii sistemului bancar din Republica Moldova. Este un cerc vicios. Concreșterea grupurilor de interes fi nanciar cu ceea ce se cheamă partide oligar-hice a devenit boala canceroasă a Republicii Moldova, din care ieșim foarte greu. Decât să avem 3-4 miliardari și vreo 120 de mili-onari, mai bine să avem 150-200 de mii de oameni de afaceri mici și mijlocii. Asta este toată proble-ma. Noi suntem într-o deformare economico-socială tipică pentru ţările din Africa, o serie de ţări din America Latină și câteva ţări din Asia. Nu avem nimic cu modelul european. Numai geografi c sun-tem în Europa. Câteva familii au concentrat în mâinile lor tot ce în-seamnă putere fi nanciară, putere mediatică, putere administrativă, plus Justiţia. Ce facem în această situaţie? Noi spunem că este lipsă de voinţă politică, așa se numește chestia asta abstract. De fapt însă, este lipsă de interes. Amintiţi-vă de ce România și Bulgaria au fost în coada ţărilor care au aderat la UE. Din cauza a două proble-

me fundamentale: situaţia din justiţie și corupţia, care, în fond, reprezintă aceeași problemă. În Republica Moldova lucrurile stau la fel. România risca să nu intre în UE din aceste două motive. De ce? Birocraţia care pusese mâna pe marile afaceri din România a con-crescut cu statul și încurca libera competiţie economică.

O organizaţie de specialiști în economie și fi nanţe, Expert-grup, a publicat, la 4 noiembrie 2010, un raport. Nu este un document partinic, oamenii aceștia nu fac politică. Ei arată cum în Republica Moldova nu există liberă concu-renţă, cum intermediarii umflă preţurile cu 200-300 de procente la procurarea cărnii, de exemplu, cum Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu-și face datoria. Cum să-și facă datoria dacă doamna Cărare, care stă în fruntea acestei instituţii, a fost pusă acolo pentru a asigura cva-simonopolurile. Nimeni nu știe că există o asemenea instituţie și o asemenea persoană. Sub regi-mul comunist a fost acolo câţiva ani și a rămas foarte elegant în funcţie, de această dată, sub protecţia Partidului Democrat. De ce? Pentru a asigura monopolurile celor care controlează puterea de stat reală în Republica Moldova și circuitul marilor afaceri. Iată că Federaţia Rusă, pe care noi o

tot criticăm, a făcut câţiva pași extrem de hotărâţi și a adoptat o legislaţie de tip american, care se referă la combaterea înţelegerilor sau cârdășiilor de cartel. În SUA și în ţările UE, unde vrem noi să ajungem, însăși discuţia între marii proprietari de companii de construcţii, de telefonie mobilă, de import a produselor petroliere este condamnată penal, dacă se descoperă că aceștia vor să con-vină între ei preţurile.

Uitaţi-vă ce se întâmplă în sistemul bancar de la noi. Există vreo bancă care să aibă alt tip de servicii de creditare? Sau ce se întâmplă în telefonia mobilă. Există vreo posibilitate de con-curenţă între cele două instituţii monstru? Există vreo concurenţă pe piaţa petrolieră din Republica Moldova? Există vreo concurenţă între importatorii de produse din carne sau de produse din peș-te? Nu. Mai mult decât atât, pe timpul lui Voronin au fost create două asociaţii care monopolizau importul de produse din pește și alta care monopoliza importul de produse din carne. Agenţia Naţio-nală pentru Protecţia Concurenţei este ca și nevăzută. Iată unde sunt problemele noastre. Cum să dez-voltăm agricultura în Republica Moldova, când noi taxăm la vamă tehnologiile care sunt destinate

pentru industria de prelucrare a produselor agricole, de parcă ar fi mărfuri care se produc și în Re-publica Moldova? Are Republica Moldova tehnologii performante de prelucrare a producţiei agrico-le? Nu. Prin urmare, taxa vamală pentru astfel de importuri trebuie să fie zero, dacă vrem să avem activitate economică profi tabilă în sectorul agrar. În caz contrar, agricultura nu reprezintă altceva decât o sursă de supravieţuire, nu este o afacere. Iar uneori nici sursă de supravieţuire nu este.

Sistemul sovietic colhoznic ne-a viciat aproape pe toţi. Mergem la biserică, dar nu respectăm principiile morale pe care le impune religia noastră creştinăPentru asta este nevoie nu doar

de competenţă, ci și de capacitate de a face aceste lucruri. Pentru că, din păcate, așa suntem noi, moldovenii, mai răi poate decât alţii în acest sens: vandabili. De la o sumă în sus puţini dintre noi rezistă atunci când ajung în funcţii de conducere. Am auzit, de multe ori, astfel de abordări: „Ce, dacă tu ai fi fost președinte al Republicii Moldova, n-ai fi furat?” Trebuie să fim conștienţi și de altceva: sistemul sovietic colhoznic ne-a viciat aproape pe toţi. „La colhoz, pe dealul mare, cine fură acela are”. Președintele de colhoz fură cu vagoanele, brigadierul cu mași-nica, „zvenevoiul” cu motocicleta, iar ţăranul – cu bicicleta. Această mentalitate s-a menţinut. Noi am fost totalmente descreștinaţi pe vremea sovieticilor. Mergem la biserică, dar nu respectăm prin-cipiile morale pe care le impune religia noastră creștină. Totul este joc de suprafaţă.

În plus, am luptat pentru li-bertatea de expresie, am făcut foi volante, am făcut primele ziare clandestine, ca acum să ne sufocăm de această libertate de exprimare. Vedem foarte bine ce se întâmplă, de exemplu, la Televiziunea Naţională, care sub

comuniști îl arăta pe Voronin, iar acum îi arată pe cei patru crai, doi de la Răsărit și doi de la Asfi nţit, care vorbesc între ei și își spun complimente unul altuia. Nu ve-deţi ce campanie electorală și-au tras băieţii aceștia? Niciodată, nici pe timpul agrarienilor, nu a existat ca un subiect electoral să aibă cu o secundă mai mult decât alt su-biect electoral. Astfel, dacă apărea mai mult pe ecran Snegur sau Lucinschi, sau, mai târziu, Voronin, noi făceam scandal. Deși funcţia de șef al statului îi dă dreptul să apară în știri mai mult decât un cetăţean de rând. Acum, Opoziţia, practic, nu apare. La fel și parti-dele extraparlamentare. Ce s-a schimbat? Astăzi, orice jurnalist, autor de emisiuni politice, poate să invite orice candidat, indiferent de funcţia pe care o are acesta în ierarhia de stat, și să-l lase să mo-nologheze măcar și 48 de ore fără să se oprească. Păi, despre ce fel de egalitate a șanselor electorale mai poate fi vorba?

Situaţia privind reforma insti-tuţională este foarte simplă. Există câteva întrebări la care conducerea AIE nu poate răspunde, decât ro-șind sau bâlbâindu-se. Am criticat PCRM pentru faptul că a distrus, în 2003, autonomia publică locală. Comuniștii nu au vrut sau n-au pu-tut să înţeleagă de ce este nevoie să fi e pus în aplicare principiul au-toguvernării colectivităţilor locale. Comuniștii au plecat acum un an. Peste jumătate de an avem alegeri locale. Vrem o altă calitate a admi-nistraţiei publice locale. Ne dorim ca aceasta să nu mai fi e o subdi-viziune a administraţiei publice centrale. Ce ar trebui să facem? Să umblăm cu foarfecele în legea Bugetului de Stat și în Codul Fiscal, pentru a împinge cât mai multe taxe și impozite dinspre centru spre teritoriu. Pentru a crea condiţii corecte și imparţiale de distribuţie a injecţiilor bugetare de la centru spre teritoriu, nu în funcţie de culoarea politică a primarilor. Este o treabă degradantă, pentru că primarii noștri erau, acum o ju-mătate de an, în majoritatea lor, vopsiţi în culoare roșie, acum se vopsesc toţi în culoare verde. Când nu se vopsesc în verde, se vopsesc în albastru, că mai este și Marian Lupu, care are și el câţiva miniștri în Guvern. De ce se întâmplă acest lucru? Primarii sunt vulnerabili. Vrei să rezolvi o problemă, du-te la Guvern, bate mătănii, înscrie-te în partid, declară că ţi-ai trădat propriul partid și, în acest caz, vei fi luat în seamă și vei primi, poate, vreo pomană de la guvern.

Starea de campanie electorală continuă nu justifi că câtuşi de puţin lipsa de progreseAceste lucruri sunt foarte și

foarte importante și sensibile. Noi vrem ca administraţiile raionale și

primăriile să aibă capacitate fi nan-ciară. Tot vorbim, în fi ecare an, că primăriile noastre ratează sume enorme de la Comisia Europeană, care oferă fonduri transfrontalie-re. Colegul nostru Igor Ţurcanu, vi-cepreședintele raionului Hâncești, ne-a făcut o analiză asupra felului în care este blocată finanţarea din partea Uniunii Europene de către autorităţile publice centra-le. Pe 28 octombrie 2009, a avut loc prima licitaţie la proiecte de dezvoltare teritorială. Până în octombrie 2010, nu sunt semnate contractele, nu sunt desemnaţi câștigătorii acestor concursuri. Bani sunt deja atribuiţi Republicii Moldova. Proiectele sunt câști-gate, însă blocajul instituţional funcţionează. Și este vorba de fonduri transfrontaliere, dirijate în comun de fraţii noștri români și cei de la Guvernul Republicii Moldova. Și fostul Guvern, și ac-tualul blochează aceste proiecte. Pentru că au câștigat cei care nu sunt în schemele lor, cum este Igor Ţurcanu, vicepreședintele raionului Hâncești, dat afară de Partidul Democrat pentru că nu fură împreună cu ei.

Noi nu luăm finanţări care sunt granturi și care nu trebuie restituite, în schimb, ne repezim la credite. Este un lucru foarte grav. Noi am avut un minister nu foarte mare ca număr de angajaţi, Ministerul Administraţiei Publice Locale. Avem nevoie de o agenţie, indiferent cum s-ar numi, unde să lucreze 15-20 experţi speci-alizaţi în absorbţia de fonduri transfrontaliere, care să vină la consiliile raionale și primării de la care să ceară datele ofi ciale, date privind drumurile care necesită a fi reabilitate, calitatea apei po-tabile, să aducă specialiști care să verifi ce compoziţia chimică a apei, tot ce înseamnă amenajarea teritoriului, ecologie. Să ia datele iniţiale și să elaboreze proiectele cap-coadă, cu toate aspectele juridice, tehnice și fi nanciare, iar primarul să pună doar semnătura și ștampila. De restul să aibă grijă Guvernul Republicii Moldova. Eu așa înţeleg cooperarea între administraţia publică locală și cea centrală. Dar nu chestii de genul: dacă nu te înscrii la mine în partid, o să ai probleme și nu o să primești bani. Această stare de campanie electorală continuă nu justifi că câ-tuși de puţin lipsa de progrese în reformele politice și instituţionale și în reformele economice.

Acum să vedem dacă vom reuși în Parlamentul viitor. Vă amintiţi de reforma administraţiei publice locale, din 1999. Atunci, dacă nu ar fi insistat Fondul Monetar Inter-naţional, credeţi că Guvernul ar fi făcut reforme? Nu. Mă întreb de ce în ultimul an, Republicii Moldova i s-au dat peste 250 de milioane de dolari credite necondiţionat? Cine câștigă din asta? Numai creditorii. Republica Moldova nu câștigă, nici fi nanciar, nici economic și, cu atât mai mult, ca perspectivă de dezvoltare durabilă. Iar noi ne bu-curăm ca niște copii când mai vine un creditor și ne mai împrumută câteva milioane. Avem deja dato-rii externe de peste un miliard de dolari. Asta înseamnă că, în fi ecare an, când planifi căm bugetul ţării, trebuie să tăiem de la salarii, din fi nanţările de ordin social, de la medicină, învăţământ, investiţii capitale în teritoriu, pentru că avem de întors datorii.

Pe mine nu mă interesează disputele lor, cine și câte medalii a dat sau cine a adus ajutoare din România, Ghimpu sau Filat. Pe mine mă interesează de ce demni-tarii de prim-rang tac, atunci când știu că se încalcă grosolan legis-laţia și se comit crime economice care ne costă sănătatea oamenilor de la ţară. Știţi foarte bine că trei din patru omeni săraci sunt la ţară. Ce fel de propagandă electorală putem face noi, mergând prin satele noastre, când ies femeile acestea în vârstă, în capot de molton și papucii rupţi și întreabă: „Domnule Roșca, aţi adus ceva? Daţi-mi măcar 20 de lei și am să votez pentru dumneavoastră”.

Fragmente din discursul preşedintelui PPCD, Iurie Roşca, ţinut în cadrul unei întrevederi cu alegătorii din oraşul Străşeni

Republica Moldova se afl ă într-o situaţie foarte gravă, toată lumea simte aceasta, însă nu toţi își dau seama care sunt cauzele acestor greutăţi economice și sociale pe care le are Republica Moldova. Am observat că toate iniţiativele și toate schimbările pe care le-a promovat PPCD de-a lungul celor 22 de ani au fost întâi întâm-pinate cu ostilitate, după aceea – acceptate de toate partidele politice, ca ulterior să devină un loc comun pentru toată Republica Moldova. Atunci când militam pentru limbă și alfabet, reprezentam o minoritate insignifi antă. Astăzi toată lumea s-a obișnuit să scrie cu alfabet latin. Când vorbeam despre independenţă, majori-tatea se exprima în favoarea menţinerii URSS. Și putem să enumerăm foarte multe iniţiative, idei, inovaţii, pe care le-a prezentat PPCD opini-ei publice și aceste idei au fost privite cu reţine-re. De aceea, este important să ne obișnuim cu această poziţie de înainte-mergători. De oameni care, uneori, înţeleg mai repede decât alţii care sunt rosturile schimbărilor și ce trebuie să se întâmple, astfel încât Republica Moldova să fi e avantajată prin activitatea partidului nostru.

Victor Ciobanu, candidat PPCD, Victor Ciobanu, candidat PPCD, Călărași, 14 noiembrie 2010Călărași, 14 noiembrie 2010

Ungheni, Ungheni, 14 noiembrie 201014 noiembrie 2010

Iurie Roșca împreună cu liderii Filialei Călărași a PPCD, Iurie Roșca împreună cu liderii Filialei Călărași a PPCD, 14 noiembrie 201014 noiembrie 2010

IURIE ROŞCA:

Liberalii trebuie să plece, iar comuniştii nu trebuie să revină Liberalii trebuie să plece, iar comuniştii

19 NOIEMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Oamenii au fost aduși la o condiţie de sărăcie cumplită. Ce fel de joc despre doctrină și dis-cuţii despre instituţii democratice putem să avem astăzi? Ăștia (gu-vernanţii – n.n.) parcă ar fi extrate-reștri. Mă uitam zilele trecute la un post de televiziune la care fusese invitat ministrul de Externe, care discuta cu președintele Comisiei parlamentare de politică externă despre materii înalte și integrare europeană. Cine îi aude, ei despre ce vorbesc? Ce înseamnă integra-re europeană? Eficienţa admi-nistrativă, combaterea corupţiei, mediu concurenţial sănătos și efect economic pozitiv. Cine ne ia pe noi în UE cu pantalonii rupţi? De unde toată această minciună că cineva ne-a invitat să aderăm la UE? Nici un document ofi cial al UE nu promite Republicii Moldova șansa de integrare europeană. Noi suntem astăzi în cadrul politicii de vecinătate a UE. Și este foarte bine, nu-i nici o problemă. Marele avantaj al Republicii Moldova este că avem un acord, așa-numitul acord de comerţ asimetric, care ne creează preferinţe vamale și fiscale la exportul mărfurilor noastre pe piaţa europeană. Slavă Domnului că avem acest regim preferenţial. Haideţi să-l utilizăm. În acest caz, ar fi trebuit să avem o creștere nu de 2 la sută a exporturilor spre UE, dar de 20% sau măcar de 10 la sută. Aceștia sunt parametrii economici în care trebuie să judecăm.

Poduri de mărfuri moldoveneşti peste Prut, de asta avem acum nevoieVă mai spun un lucru. Noi

suntem foarte atașaţi de tot ce în-seamnă valori naţionale, relaţii cu România etc. La ce bun s-a pupat Mihai Ghimpu, timp de un an de zile, cu Traian Băsescu, iar Filat stă

mai tot timpul la București, dacă avem o balanţă comercială cu România în ultimul an mai proastă decât pe vremea comuniștilor? Iată ce spun statisticile ofi ciale: „Exporturile spre România au scă-zut, în lunile ianuarie-septembrie 2010, cu 6 la sută”. Asta înseamnă că producătorii din Republica Moldova nu se pot deplasa spre România pentru a-și vinde mărfu-rile. Spun aceste lucruri nu pentru că Bucureștiul ar fi de vină. Nimeni dintre autorităţile de la Chișinău nu a pus problema la București pe dimensiunea economică a relaţiilor moldo-române. Ne dăm medalii unii la alţii, tăiem sârma. Foarte frumos. Gesturi simbolice, care aduc efect electoral. Dar efec-tul practic? Deja am ajuns și noi să spunem: „Limbă avem, ne mai trebuie și pe limbă ceva”. România este o ţară cu o populaţie de peste 20 de milioane de cetăţeni. Româ-nia are o capacitate de cumpărare medie a fiecărui cetăţean mult mai ridicată decât a cetăţenilor din Republica Moldova. Cine de la Chișinău merge la București și spune: „Fraţilor, deschideţi porţile vamale pentru producătorii din Republica Moldova”? Este singu-rul nostru apel: Poduri de mărfuri moldovenești peste Prut, de asta avem acum nevoie.

Recent, am fost într-o vizită la Kiev, la invitaţia reprezentanţilor unui partid de acolo, Solidari-tatea Civică, cu care am semnat un acord de colaborare. În urma discuţiilor cu ei, prietenii noștri ucraineni îmi spun: „Domnule Roșca, știţi că, până acum, nimeni de la Chișinău nu ne-a spus că aveţi nevoie de ajutor economic din partea Ucrainei?” Noi vedem lucrurile în felul următor: Bucu-reștiul e într-o parte, iar în cealaltă parte – Moscova. Uităm că între Moscova și Chișinău mai este și Kievul. Potenţialul economic al regiunii Odesa este de câteva ori mai mare decât tot potenţialul economic al Republicii Moldova. Ucraina are 47 de milioane de cetăţeni. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă potenţiali consumatori ai bunurilor și serviciilor pe care le produce Republica Moldova. Cine gândește în astfel de parametri? Uitaţi-vă ce se întâmplă în orice magazin de produse alimentare. Noi suntem invadaţi de mărfuri de producţie ucraineană. Ei pe noi pot să ne înece în mărfurile lor, or, noi nu prezentăm nici un pericol pentru securitatea economică a

Ucrainei. Raporturile noastre cu Ucraina sunt, practic, ignorate. În anul curent, avem o creștere cu 31,4 la sută a exporturilor către Federaţia Rusă, iar cota mărfuri-lor exportate către Rusia este de 24,5 la sută din totalul mărfurilor exportate. Asta înseamnă că un sfert de mărfuri, pe care le ex-portă Republica Moldova, sunt dependente de factorul politic rusesc. Noi vrem să avem relaţii perfecte cu Rusia, avem nevoie de energie electrică, de gaz, în primul rând, dar și de piaţa rusească de desfacere. Însă trebuie să fim foarte atenţi. Dacă există semne de dezechilibre comerciale, riscăm ca, într-o bună zi, să se supere Pu-tin sau Medvedev și să o încasăm iarăși rău de tot. Adică trebuie să fi m foarte și foarte extinși și variaţi în expedierea fl uxurilor noastre comerciale în exterior.

Iată problemele care trebuie să fi e discutate într-o competiţie electorală între partidele politice. Să fi e axate pe succesul economic

al ţării pe care vor să o guverneze. Nu cum să ne umplem conturile și buzunarele. Din acest punct de vedere, trebuie criticaţi, în egală măsură, și liberalii, și comuniștii. Liberalii spun: „Vrem în Uniunea Europeană”. Iar comuniștii spun, mai nou: „Vrem în uniunea va-mală Rusia-Belorusia-Kazahstan”. Ucraina nu este membru al acestei uniuni. Cum o să ducem mărfuri-le? Numai cu avionul?

Ce înseamnă uniune vamală cu spaţiul CSI? Înseamnă că nu doar noi putem transporta, fără nici un fel de taxe vamale, mărfurile noastre în aceste ţări, dar și ei pot să aducă nelimitat mărfurile lor la noi. Putem oare să rezistăm noi într-o astfel de competiţie? N-avem cum.

Acum haideţi să vedem și situaţia cu Uniunea Europeană. Să zicem că, printr-o minune, mâi-ne dimineaţă suntem anunţaţi: „Sunteţi membri ai UE”. Ce facem noi cu subdezvoltarea noastră economică? Ce putem furniza noi companiilor transnaţionale euro-pene? Braţe de muncă ieftine. Să lucrăm cu salarii de 10 ori mai mici decât media în UE și să consumăm bunuri produse în UE. Iată care sunt cele patru valori care stau la baza Uniunii Europene: libera circulaţie a persoanelor (și noi la asta ne gândim, cum să avem un pașaport care să ne permită să o ștergem de aici), libera circu-laţiei a mărfurilor (și asta este o problemă mare pentru noi, la ora actuală), libera circulaţie a capi-talurilor (care și așa circulă liber în Republica Moldova) și libera circulaţie a informaţiilor (asta este mai ușor, informaţia este bine să circule).

Avem nevoie de o bancă de dezvoltare, cu capital de stat, care să acorde credite cu dobândă de 3-7 la sută Libera circulaţie a capitalurilor

are deja loc. Sistemul bancar al Republicii Moldova are în acţio-nariate, ca proprietari, cetăţeni străini în proporţie de peste 70 la sută. Noi ca stat nu putem să le interzicem să desfășoare acest gen de activitate. Însă ar trebui să înţelegem că, atunci când cineva câștigă supraprofi turi din activi-

tatea sa desfășurată aici, de cele mai multe ori, el nu reinvestește acești bani în Republica Moldo-va, ci îi trimite în ţara de origine. De aceea, noi ca stat ar trebui să avem interesul să dezvoltăm oamenii noștri de afaceri, inclusiv bancheri. Să impunem limite în acţionariatele băncilor, pentru că băncile reprezintă cea mai impor-tantă verigă pentru securitatea economică a unei ţări.

Acestea sunt problemele fun-damentale. Nu de ce culoare politică este bancherul, roșu sau verde. Că dacă o bancă este controlată de către cineva din Partidul Comuniștilor, iar cealaltă de cineva din PLDM sau PD, între ei nu există nici un fel de ceartă. Serviciile bancare sunt la fel de scumpe. Putem oare obţine un credit mai ieftin de 17 la sută, fără să ai neamuri, relaţii sau fără să dai mită cuiva de la bancă? Nu.

De aceea, PPCD intenţionează să vină cu un proiect de creare a unei bănci cu capital de stat în proporţie de 100%, o Bancă de Dezvoltare, care să ne scoată din acest cerc vicios. Să putem credita agenţii economici autohtoni, în primul rând, mici și mijlocii, cu dobânzi mult mai performante, între 3 și 7 la sută. Nimeni nu ne interzice să facem așa ceva. Ca să înfi inţezi o bancă este nevoie să ai 24 de milioane de lei. Ca să creezi o bancă care ar putea acorda toate tipurile de servicii bancare, trebu-ie să ai 48 de milioane de lei. Păi, gândiţi-vă că fiecare campanie electorală ne costă circa 40 de milioane de lei. Nu era mai bine să creăm o bancă în acest an și să dăm credite celor care pot să se descurce în afaceri și au spirit de iniţiativă economică?

Copiii noştri trebuie să meargă în UE la studii, în turism sau pentru afaceri. Nu la munci la negruO altă problemă fundamentală

pentru noi o reprezintă gajul pe care suntem obligaţi să îl lăsăm la bancă. Atunci când mergi la bancă să iei un credit, apartamentul, terenul, mașina sau ce mai ai în proprietate îţi sunt estimate la ju-mătate de preţ. Nu ai ce să le faci. Ei sunt cei care fac regulile de joc. Prin urmare, Guvernul Republicii Moldova, prin propria politică de creditare, ca autoritate publică responsabilă, trebuie să creeze un fond de risc pentru cazurile când tinerii întreprinzători nu vor fi în stare să restituie creditul respectiv. În orice tip de afaceri există riscuri. Statul are șansa să facă o astfel afacere extrem de profi tabilă. Să-i ajute pe oamenii cu pricepere economică să se pună pe picioare. Pentru că oame-nii aceștia sunt creatori de locuri de muncă, furnizori de impozite, creează bugetul local și naţional, sunt oameni care, până la urmă, produc bunăstare economică.

Ca să faci o planifi care corectă și să ai management bun la o ast-fel de instituţie bancară, trebuie să planifi ci un procent de 10-15 la sută, care să constituie fondul de risc. Asta înseamnă că Guvernul trebuie să pună de o parte 100-200 de milioane de lei anual, bani pe care știe din start că îi va pierde. Însă dacă dintr-o 100 de agenţi economici, 10 eșuează, nu este

o mare problemă. În ansamblu, câștigă toată societatea și statul, la fel, n-are de pierdut.

Administrarea efi cientă a tre-burilor publice poate fi rânduită astfel încât să poată fi atinse succese economice și fără a fi membri ai UE. Nu trebuie să avem sentimentul frustrării că, vezi Doamne, riscăm să nu fim luaţi în trenul european. Păi, ce, noi suntem cerșetori? Suntem invalizi? Nu suntem în stare să ne autoguvernăm? Desigur, avem nevoie de sprijinul Uniunii Euro-pene, dar asta este altceva. Avem nevoie de înţelegerea UE, astfel încât să ni se dea posibilitatea să ne vindem mărfurile acolo, să ne dea regim fără vize în UE. Ne do-rim acest lucru. Însă eu cred că noi ar trebui să înţelegem, în primul rând, că copiii noștri ar trebui să tindă spre UE din trei motive: să meargă la studii, în turism sau pentru afaceri. Nu să meargă în UE la munci la negru. Aceasta este problema cea mare a Republicii Moldova.

Am făcut testări arbitrare în cadrul întâlnirilor noastre cu ti-neretul. Majoritatea absolută își dorește ca, după fi nalizarea studi-ilor, să plece peste hotare. Nu au nici o speranţă de supravieţuire și dezvoltare a unei familii normale în Republica Moldova.

Exact la fel este și cu problema spaţiului locativ. Cum poate un tâ-năr sau o tânără familie să adune câteva zeci de mii de euro pentru a-și procura un apartament? Pentru asta, iarăși, este nevoie de politici statale. Nu este nevoie de mare pricepere. Radu Bușilă și echipa Asociaţiei Juriștilor Creștin Democraţi a propus Guvernului să facă o evaluare a activelor pe care le are în capitală, adică terenuri sau imobile. Tot aceștia i-au propus și primarului Chirtoa-că. Iar Chirtoacă a răspuns, prin intermediul unui viceprimar, că, deocamdată, se face inventarie-rea. Adică, Primăria capitalei încă nu știe ce are în proprietate. De ce este nevoie de acest calcul? Pentru că printr-o simplă reorganizare a spaţiilor pe care le populează astăzi birocraţia naţională și mu-nicipală pot fi disponibilizate niște fonduri astronomice, inclusiv pentru oferirea de condiţii pre-ferenţiale pentru procurarea de apartamente tinerelor familii.

Avem în Republica Moldova un guvern care s-a răsfi rat pe întreg teritoriul Chișinăului. În orice ţară normală, puterea executivă, toate departamentele și toate ministe-rele, stă într-o singură clădire. Una mare, frumoasă. De ce? Pentru că așa este mult mai funcţional, mai comod și, mai ales, mai ieftin. La noi trebuie să umbli trei zile ca să ajungi la toate ministerele, pentru că se află în colţuri diferite ale orașului. La fel și administraţia publică locală. Iar această situaţie presupune și costuri foarte mari. Încălzire, energie electrică, pază, telefon etc. Nimeni nu se gândește la aceste lucruri.

Eu nu sunt de acord atunci când se spune că nu avem bani. Nu avem capacitate de adminis-trare și dorinţă de a dispune de bunurile pe care le are statul în posesie. Noi vorbim în limbajul practic și al efi cienţei în adminis-trare a treburilor publice, oponen-ţii noștri din actuala guvernare nu se preocupă de efectul concret de afl are la guvernare, ci doar de manipularea sentimentelor și a naivităţilor publicului.

Republica Moldova este o ţară mică. Acest lucru nu trebuie să ne complexeze, dar nici să nu ne umfl e în pene. Trebuie să știi cât îţi poţi permite. Trebuie să fi i fl e-xibil, dacă vrei să supravieţuiești. Altfel ești călcat în picioare. Nu trebuie și nici nu este cazul să ne aliem cu românii împotriva rușilor sau cu rușii împotriva românilor, indiferent de aspectele identita-re, istorice, lingvistice. Asta nu exclude să avem relaţii perfecte cu România. Însă dacă România și Rusia au anumite dezacorduri geo-politice noi trebuie să înţelegem în ce constau aceste dezacorduri și să căutăm să echilibrăm aceste relaţii în avantajul Republicii Moldova. La noi există o serie de partide care se consideră continuarea politicii externe a României în Republica Moldova și altele – continuarea po-liticii externe a Rusiei în Republica Moldova. Republica Moldova deja al 20-lea an este un stat indepen-dent. Nu putem vorbi în termenii de acum 20 de ani. Altfel suntem niște retardaţi mintal, încremeniţi în proiect. Acum 20 de ani, când exista încă Uniunea Sovietică, fi e-care dintre noi avea două sisteme de referinţă: cum era pe vremea sovieticilor și cum era până la ocupaţia sovietică din 1940. Alţi termeni de comparaţie nu aveam. Adică și noi, Frontul Popular din Moldova, și oponenţii noștri ne raportam la trecut. Noi ziceam: „Ar fi bine să fi e așa cum era până la război”. Adversarii noștri: „Ar fi bine să se păstreze URSS”. Ambele proiecte au eșuat. Așa sunt regulile vieţii, istoria nu se repetă.

Oponenţii noştri nu se preocupă de problemele concrete ale cetăţenilor, ci doar de manipularea sentimentelor şi a naivităţilor publiculuiTrebuie să fim conștienţi de

complexul istoric pe care l-am moștenit. Pentru că întotdeauna am fost margine de ţară, iar, la un anumit moment, s-a întâmplat să devenim un stat independent. Trebuie să ne asumăm acest pro-iect. Opţiunea noastră unionistă, pentru care avem atâta vibraţie emoţională, se întâlnește cu op-ţiunea noastră raţională. Faptul că nu recunoști o realitate nu în-seamnă că ea nu există. De ce tre-buie să suprasolicităm o idee care nu mai este posibil de realizat? Noi ne consumăm în frustrări istorice și avem cu toţii de pierdut. Repu-blica Moldova este foarte deze-chilibrată sub aspectul mentalului colectiv. Suntem foarte dezbinaţi. De aceea, trebuie să contribuim la statornicirea situaţiei politice din Republica Moldova. Nu putem să discutăm în continuare în termenii „care pe care o să-l trântească”, „îi lichidează comuniștii pe liberali sau liberalii pe comuniști”. Noi am luptat pentru democraţie, însă asta nu înseamnă democraţie. Eu cred că situaţia noastră este grea și, în același timp, dătătoare de speranţe. Poate că organismul nostru colectiv, corpul nostru social trebuie să treacă și prin această boală ca să se poată între-ma, să se vindece defi nitiv. Poate este o boală a devenirii. Oamenii au nevoie de ceva timp pentru a înţelege ce se întâmplă în jurul lor. Iar așa-numitele elite politice, vor fi înlocuite, în mod sigur, cu oameni politici responsabili.

Eu sper din toată inima că lipsa de capacitate și voinţă politică din Republica Moldova va fi sub-stituită prin poziţii mai clare ale partenerelor noștri occidentali. Ei au fost prea concesivi în raport cu noi. Ce să-i facem acum lui Mihai Ghimpu pentru faptul că a modifi cat condiţiile de organizare a referendumului naţional pentru modifi carea Constituţiei? Iată că concetăţenii noștri de la Comrat spun că vor o a doua limbă de stat și pentru asta intenţionează să or-ganizeze un referendum. Obţin 30 la sută, avem a doua limbă de stat. În mediul comuniștilor se discută din ce în ce mai des dacă nu ar fi cazul să se revină la problema schimbării drapelului, a stemei de stat și a imnului. 30 la sută pot aduna oricând în acest sens…

De aceea și este complicată procedura de modifi care a Con-stituţiei. Constituţia trebuie să fi e cea mai stabilă lege. În orice ţară din lume este înţeles acest lucru. Constituţia reprezintă cea mai importantă parte din tradiţia politică a unei ţări.

PPCD are destulă experienţă și capacitate de comunicare pentru a-i determina și pe unii, și pe alţii să facă ceea ce este necesar. Să dea Dumnezeu să nu câștige nici o tabără, pentru că, în caz contrar, o să mergem din rău în mai rău. De aceea, sloganul nostru rămâne în vigoare: „Liberalii trebuie să plece, iar comuniștii nu trebuie să revină”.

Filat+Lupu+Ghimpu+Urechean=Lucinschi

Urmare din pag. 1Prezentându-se el însuși ca fi ind „neutru”, Pe-

tru Lucinschi a mai declarat: „Alianţa de azi a

făcut o greșeală în anul trecut când a spus că

a fost criză constituţională. Nu a fost criză con-

stituţională. (...) Deci noi tot avem posibilitatea,

dacă s-a crea așa o situaţie, știţi să nu mai re-

petăm momentele acestea că nu putem alege

președintele, de ales un președinte neutru. Și

atunci votează tot Parlamentul”.

Petru Lucinschi și-a început activitatea de

tânăr în organele sovietice ale comsomolului

și cele de partid. Astfel, el a fost: instructor al

Comitetului Central al Uniunii Leniniste Comu-

niste a Tineretului din Moldova (1963-1965),

prim-secretar al Comitetului orășenesc Bălţi al

Comsomolului (1965-1966), secretar II (1966-

1967) și prim-secretar (1967-1971) al CC al UL-

CTM. În 1964 devine membru al Partidului Co-

munist al Uniunii Sovietice. La congresul XII al

PCM a fost ales membru supleant al CC al PCM,

iar la Congresul XIII - membru titular.

În perioada 1971-1976, este secretar al Comi-

tetului Central (CC) și membru al Biroului Poli-

tic al Partidului Comunist din Moldova. El era

pe atunci singurul basarabean din conducerea

Partidului Comunist din RSS Moldovenească.

De la înfi inţarea acestei republici sovietice,

conducerea era compusă aproape în întregi-

me din cetăţeni de origine ucraineană, rusă și

transnistreană. În anii 1976-1978 deţine funcţia

de prim-secretar al Comitetului Orășenesc Chi-

șinău al Partidului Comunist din Moldova. În perioada 1978-1986 este șef adjunct de secţie la CC al Partidului Comunist din Uniunea So-vietică. Din 1986 până în 1989 este secretar II al CC al Partidului Comunist din Tadjikistan. La 16 noiembrie 1989, cu puţin timp înainte de că-derea Uniunii Sovietice, Petru Lucinschi devine prim-secretar al CC al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, calitate în care a activat până la 5 februarie 1991. La 4 februarie 1991 a demisionat din funcţie, fi ind rechemat la Mos-cova de Gorbaciov. În perioada 14 iulie 1990 - 24 august 1991 lucrează în calitate de secretar responsabil cu presa al CC, membru al Biroului Politic al CC al PCUS.

A fost deputat în Sovietul Suprem al Repu-blicii Socialiste Sovietice Moldovenești (RSSM) (1967-1980), deputat în Sovietul Suprem al RSS Tadjikistan (1986-1990), deputat în Sovietul Suprem al URSS (1986-1991). Apoi, între anii 1990-1996, este ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului De-mocrat Agrar din Moldova (PDAM).

Din anul 1992 deţine funcţia de ambasador extraordinar și plenipotenţiar al Republicii Mol-dova în Federaţia Rusă. La data de 4 februarie 1993 este ales președinte al Parlamentului Re-publicii Moldova de legislatura a XII-a, perioadă în care a legalizat Partidul Comunist, fi ind rea-les la 29 martie 1994 ca Președinte al Parlamen-tului Republicii Moldova de legislatura a XIII-a. Între 1 decembrie 1996 și 4 aprilie 2001 deţine funcţia de președinte al Republicii Moldova.

IURIE ROŞCA:

Votând AIE, votaţi Petru LucinschiUrmare din pag. 1

A nu se uita că anume el a fost cel care a purtat negocieri și a avut înţelegeri dubioase cu conducerea de atunci a Ucrainei, care a dezavantajat interesul naţional al Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește „cazul Palanca”. Tot Lucinschi este autorul așa-nu-mitului plan de reglementare transnistreană care avea la bază așa-zisul concept de „stat comun”. În anul 2005, în preaj-ma alegerilor parlamentare, atunci când Blocul „Moldova Democrată”, condus de Serafi m Urechean, pregătea acţiuni stradale pentru a contesta rezultatele alegerilor pe motiv că acestea ar fi fost falsifi cate, vizitele pe care mi le-a făcut Valeriu Pasat și insistenţele acestuia de a organiza demon-straţii antiguvernamentale, au fost inspirate de același Petru Lucinschi, care râvnea să debarce puterea legală și să-și ia revanșa printr-o revenire în forţă în fruntea Republicii Mol-dova. Din fericire, în primăvara anului 2005, prin conferinţa de presă pe care am organizat-o la 7 martie, unde am anunţat des-pre tentativa de lovitură de stat și demonstraţiile violente care se pregătesc, acest scenariu a putut fi zădărnicit.

La patru ani distanţă, către anul 2009, Petru Lucinschi și acoliţii săi au reușit să pregă-tească alte grupuri care au fost capabile să scoată în stradă o mulţime de tineri, care au fost manipulaţi și au provocat dez-astrul din 7 aprilie. Să nu uităm că la 7 aprilie 2009, exact ca și în martie 2005, pretextele care au servit pentru demonstraţiile respective au fost pretinsele falsifi cări ale rezultatelor ale-gerilor de către autorităţi. Nici în 2005 și, cu atât mai puţin, nici după guvernarea de peste un an de zile a componentelor AIE nu a fost demonstrat faptul că alegerile ar fi fost fraudate. Mai mult decât atât, faptul că ancheta este blocată și nimeni nu poate afl a până astăzi cine a organizat acele acţiuni violente și vandalizarea clădirilor Parla-mentului și a Președinţiei arată, în mod cert, că în spatele aces-tei stări de paralizie a organelor de anchetă stă același Petru Lucinschi și exponenţii săi din actualul arc guvernamental.

Vreau să mai amintesc și fap-tul că în ziua de 7 aprilie, Petru Lucinschi și-a expediat fi ul, Chi-ril Lucinschi, în mijlocul protes-tatarilor. Toată lumea l-a văzut pe Chiril șușotindu-se de zor cu Vladimir Filat în momentul în care clădirile Parlamentului și a Președinţiei erau luate cu asalt. Nu întâmplător același Chiril Lucinschi apare acum pe lista electorală a PLDM, pe poziţia cu numărul 19, iar în alegerile din 5 aprilie același personaj a fi gurat pe lista PD, condus la

acea oră de Dumitru Diacov, iar actualmente de Marian Lupu.

Așa cum a relatat și ziarul FLUX, acum aproximativ 2 ani, anume Petru Lucinschi a fost cel care a iniţiat negocieri secrete cu Marian Lupu, care era preșe-dinte al Parlamentului. Se zice că cel care a purtat negocieri a fost avocatul Gheorghe Amiha-lachioaie, cunoscut apropiat al lui Lucinschi. Atunci lui Marian Lupu i-a fost propusă funcţia de președinte al Uniunii Centriste din Moldova, însă Voronin a afl at despre combinaţia ce i se pregătea și l-a reţinut pe Lupu pentru moment lângă el.

Trebuie să înţelegem că apariţia lui Petru Lucinschi în mijlocul liderilor AIE, în zilele de 27 și 31 august 2009, la de-punerea de fl ori la monumentul lui Ștefan cel Mare, a fost încă o dovadă publică a faptului că liderii AIE sunt produsul direct al bătrânului conspirator Petru Lucinschi.

Să nu uităm că, în preajma alegerilor parlamentare din 2005, tot Petru Lucinschi a organizat o conferinţă de pre-să, în cadrul căreia îndemna alegătorii să voteze pentru „candidaţii tineri”, în timp ce în spatele său atârna portretul lui Dorin Chirtoacă. A fost o încercare de a infl uenţa indirect alegătorii să sprijine Partidul Liberal, Chirtoacă fi ind primul pe lista electorală a acestui partid.

În mod evident, tot Petru Lucinschi este inspiratorul re-ferendumului din 5 septembrie 2010, pe care l-a văzut ca pe o tentativă de a-și lua revanșa la o distanţă de 10 ani, din mo-mentul în care a fost schimbată Constituţia în favoarea unui model de republică parlamen-tară. Și dacă atunci s-a creat impresia că cei care aspiră la funcţia de președinte ar fi Marian Lupu și Vladimir Filat, acum a devenit absolut clar că cel care manipulează întreaga

Alianţă este nimeni altul decât Petru Lucinschi, care râvnește pentru el însuși funcţia de șef al statului, în perspectiva obţine-rii unei majorităţi parlamentare de 61 de voturi a celor patru partide afi liate fostului prim-secretar al Partidului Comunist al RSSM, Petru Lucinschi. În aceeași ordine de idei, trebuie amintită și iniţiativa partidului lui Filat de a colecta semnături pentru modifi carea Constituţi-ei, în sensul revenirii la alegerea președintelui prin vot direct.

O eventuală revenire a lui Lucinschi în fruntea statului și menţinerea întregii camarile politice a acestuia, PL, PLDM, AMN și PD, ar însemna o reve-nire la perioada când Republica Moldova era într-un dezastru economic și social extrem de grav, când pensiile se plăteau cu întârzieri de 5-6 luni, când în loc de bani oamenii primeau șoșoni, haine etc., iar corupţia a copleșit defi nitiv societatea. Să nu uităm că anume în perioada lui Lucinschi crima organizată a fost în fl oare, iar „hoţii în lege” erau cei care controlau jocurile politice și economice din ţară. Însă chiar dacă Lucinschi nu ar râvni funcţia de șef al statului, rămânerea la putere a pionilor lui, pe care acesta îi poartă de căpăstru, nu e mai puţin peri-culoasă pentru ţară.

În concluzie vreau să sub-liniez și cu această ocazie că prăbușirea catastrofală a parti-delor componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană în cadrul referendumului din 5 septembrie a fost doar un preludiu al eșecului zdrobitor pe care îl va înregistra în mod categoric la 28 noiembrie fi -ecare partid în parte din cele afl ate astăzi la guvernare. Iar Petru Lucinschi, care a fost ar-tizanul AIE, din acest moment, se constituie într-un gropar al propriilor creaturi politice.

Chiril Lucinschi și Vladimir Filat Chiril Lucinschi și Vladimir Filat în timpul dezastrului din 7 aprilie 2009în timpul dezastrului din 7 aprilie 2009

Strășeni, 13 noiembrie 2010Strășeni, 13 noiembrie 2010

Strășeni, 13 noiembrie 2010Strășeni, 13 noiembrie 2010

Nicolae Stratulat, Iurie Roșca, Ștefan Secăreanu, Nicolae Stratulat, Iurie Roșca, Ștefan Secăreanu, Strășeni, 13 noiembrie 2010Strășeni, 13 noiembrie 2010

Liberalii trebuie să plece, iar comuniştii nu trebuie să revină nu trebuie să revină

19 NOIEMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIPolitic

După apariţia în presă a in-formaţiilor vizavi de acţiunile unilaterale ale Ucrainei, care a decis să demonteze pilonii de demarcare de pe segmentul hotarului moldo-ucrainean din regiunea Palanca, Minis-terul moldovean de Exter-ne a decis să-l convoace pe Mâhailo Harâșân, însărcinat cu

afaceri ad-interim al Ucrainei în Republica Moldova, scrie agenţia de stat Moldpres, cu trimitere la serviciul de presă al MAEIE.

Diplomatului ucrainean i s-au solicitat explicaţii “în legă-tură cu acţiunile unilaterale ale autorităţilor ucrainene privind demontarea, în seara zilei de 15

noiembrie curent, a semnelor de frontieră de stat moldo-ucrai-neană”.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chi-șinău și-a exprimat îngrijorarea profundă faţă de acest pas, care nu a fost coordonat de autorită-ţile ucrainene cu guvernarea de la Chișinău. „O astfel de aborda-

re nu este de natură să contri-buie la continuarea dialogului pragmatic și constructiv pe pro-blematica demarcării frontierei de stat moldo-ucrainene, stabilit între părţi pe parcursul anului curent”, mai scrie Moldpres, cu trimitere la serviciul de presă al MAEIE.

În seara zilei de 15 noiembrie, partea ucraineană a demontat pilonii săi de frontieră de la ki-lometrul 52 al autostrăzii Odesa – Reni. De remarcat că în aceste locuri au fost demontaţi nu doar pilonii de frontieră ucraineni, ci și stâlpii intermediari de de-marcare.

Serviciul Grăniceri îşi declină responsabilitatea pentru dezmăţul de la hotarul moldo-ucraineanServiciul Grăniceri susţine că

nu este responsabil de ilegali-tăţile care au loc actualmente pe segmentul hotarului moldo-

ucrainean din regiunea Palanca, făcând trimitere la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, “care ia deciziile cu privire la hotarul Republicii Moldova“.

Potrivit serviciului de presă al instituţiei, “Serviciul Grăni-ceri este responsabil de partea tehnică în ceea ce ţine de ges-tionarea treburilor la hotarul Republicii Moldova, adică de îngrijirea acestor piloni, respec-tarea propriu-zisă a hotarului

și neadmiterea încălcărilor la graniţă“.

Totodată, potrivit sursei ci-tate, deciziile vizavi de hotarul ţării sunt negociate și decise de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care “se face responsabil de adoptarea deciziilor“.

Potrivit informaţiilor de care dispune agenţia OMEGA, acţiu-nile părţii ucrainene sunt dictate de dorinţele autorităţilor de la Kiev de a muta hotarul cu 120

de metri în interiorul teritoriului moldovenesc, în pofi da faptului că acest sector de hotar deja a fost demarcat și în acest context au fost deja semnate documen-tele interstatale. Sursa care a pus la dispoziţia agenţiei materialele de rigoare a declarat că acţiunile părţii ucrainene sunt dictate de înţelegerile secrete dintre Filat și fostul prim-ministru al Ucrainei, Iulia Timoșenko, care au avut loc pe 1 februarie 2010 la Kiev.

Anterior, autorităţile Mol-

dovei, în persoana premierului

Filat, a ministrului Afacerilor

Externe, Iurie Leancă, precum

și a adjunctului acestuia, repre-

zentantului PDM, Andrei Popov,

au dat asigurări, în repetate

rânduri, că una dintre reușitele

actualei guvernări este „relaţiile

exclusiv de bune cu vecinii” și

„un progres fără precedent în

demarcarea hotarului moldo-

ucrainean”.

După www.omg.md

O nouă captură record de ţigări de contrabandă din

Moldova. Filat tace… Potrivit unui comunicat al autorităţilor româ-ne de vineri, 12 noiembrie 2010, în România a fost reţinut un lot de ţigări de contrabandă din Republica Moldova, valoarea vamală a căruia depășește două milioane de dolari.

Lotul de ţigări a fost depistat la 11 noiembrie la un depozit din orașul Urziceni. În total, au fost reţinute 669 875 pachete de ţigări de marca “MT”, “Plugarul”, “Doina”, “Ronson”, “West”, “LM”, “Jin Ling”, “R1”, “Superkings” fără documente de însoţire, iar o parte din acestea aveau timbre de acciz din Moldova.

În cadrul urmăririi desfășurate de autoritatea română pentru combaterea crimei organizate și a corupției (DIICOT) au fost reţinuţi șapte suspecţi.

Presa din România titrează că lotul cu ţigări de contrabandă a trecut prin punctul vamal Albiţa-Leușeni, iar unul din liderii gru-pării criminale este Robert Gârleanu, care deţine dubla cetăţenie moldo-română. Se mai cunoaște că Gârleanu este urmărit de autorităţile moldovene pentru omor triplu, comis în anul 2000.

Autorităţile din Moldova, deocamdată, nu au reacţionat refe-ritor la acest caz de rezonanţă.

Potrivit mai multor observatori, creșterea considerabilă a ca-zurilor de contrabandă cu ţigări din Moldova a fost atestată odată cu venirea lui Vladimir Filat în fruntea Guvernului. De menţionat că atât șeful Serviciului Grăniceri, cât și directorul Serviciului Vamal al Moldovei, care este și ruda lui Filat, au fost propuși în această funcţie de către actualul premier, Vladimir Filat, în pri-vinţa căruia procurorii români au intentat un dosar penal pe caz de contrabandă cu ţigări încă la fi nele anilor 1990.

De remarcat că în perioada afl ării lui Vladimir Filat în funcţia de premier, s-a înregistrat o creștere considerabilă a cazurilor de contrabandă cu ţigări din Moldova în România. Cel mai răsunător caz a fost înregistrat pe data de 5 martie 2010, când vameșii moldoveni au permis contrabandiștilor să transporte în România prin punctul vamal Leușeni cea mai mare partidă cu ţigări de contrabandă, în valoare de peste un milion de dolari americani.

Din aprilie 2009, șeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, a exer-citat și funcţia de administrator al companiei române “KAPITAL INVEST COMPANY” S.A., în care acţionarii majoritari sunt soţii Filat Vladimir și Filat Nadejda (Sanda).

După www.omg.md

NO COMMENT

Problemele de la frontiera moldo-

ucraineană sunt “fl eacuri“

pentru GhimpuÎntrebat de agenţia OMEGA dacă cu-

noaște ce se întâmplă la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul de la Palanca, președintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a declarat că nu știe nimic.

Totodată, Ghimpu, iritat, a solicitat să nu fi e deranjat cu „asemenea fl eacuri”.

Președintele PPCD, Iurie Roșca, a declarat că, în momentul de faţă, societatea mol-doveană este mar-toră a unor politici îndreptate împotriva intereselor naţionale ale Republicii Mol-dova, în ceea ce pri-vește transmiterea în proprietatea Ucrainei a teritoriului moldo-venesc din regiunea localităţii Palanca, Ștefan-Vodă.

„Toate aceste documente orna-te, care au fost semnate de Filat cu partea ucraineană, își au începutul încă de la guvernarea lui Petru Lucinschi”, a declarat Roșca pentru

agenţia OMEGA, referindu-se la

obligaţiile premierului moldovean

de a transmite Ucrainei Actul de

cedare a teritoriului de sub auto-

strada din regiunea Palanca.

În context, Roșca a confirmat

că cel de-al doilea președinte al

Republicii Moldova, Petru Lucin-

schi, și actualul premier, Vladimir

Filat, sunt în relaţii de rudenie

foarte strânse. „Aș vrea să amintesc

că nașul de botez al lui Filat este

Lucinschi și nu întâmplător fiul

ultimului este unul dintre candida-

ţii de pe lista PLDM”, a menţionat

președintele PPCD, exprimându-și

convingerea că actualul premier

continuă politica promovată an-

terior de Lucinschi.

„Eu cred că crimele împotriva

propriului stat prin cedări de acest

gen din partea administraţiei

lui Lucinschi sunt continuate de

domnul Filat”, a accentuat Iurie

Roșca, concluzionând că în cazul

cedărilor făcute de actualul șef al

Cabinetului de Miniștri „suntem

puși într-o situaţie foarte difi cilă

în disputele teritoriale dintre Mol-

dova și Ucraina”.

Pe data de 1 februarie, în ca-

drul vizitei premierului Moldovei

la Kiev, Vladimir Filat a promis

omologului său ucrainean, Iulia

Timoșenko, că va acorda Ucrainei

Actul de transmitere în proprie-

tatea statului vecin a teritoriului

de sub autostrada din regiunea

satului Palanca. Autorităţile de

la Chișinău nu au făcut publice

rezultatele negocierilor dintre

Filat și Timoșenko, care au avut

loc doar cu o săptămână până la

schimbarea guvernării de la Kiev,

limitându-se doar la o scurtă de-

claraţie a premierului Filat după

revenirea de la Kiev.

10 noiembrie, Guvernul Ucrai-

nei a înaintat spre ratifi care Radei

Supreme Protocolul privind ope-

rarea modifi cărilor în Acordul cu Guvernul Moldovei privind regle-mentarea relaţiilor de proprietate, care a fost semnat de Vladimir Filat cu Iulia Timoșenko pe data de 1 februarie 2010, la Kiev, în condiţii secrete și lipsă de transparenţă.

În această dimineaţă (15 noiem-brie – n. red.) s-a afl at că Ucraina a început, în mod unilateral, modifi -carea frontierei de stat cu Moldova în regiunea Palanca. Astfel, pilonii

ucraineni de demarcare a frontie-rei moldo-ucrainene din regiunea Palanca au fost scoși.

Segmentul de autostradă Odes-sa – Reni, cu o lungime de 7,7 km, în regiunea localităţii Palanca din Moldova a fost transmis în exploa-tarea și sub jurisdicţia Ucrainei conform Protocolului adiţional la Acordul de frontieră dintre Ucraina și Moldova, semnat la 18 august 1999. Ucraina insistă însă și asu-

pra transmiterii și a teritoriului de sub această autostradă, în pofi da faptului că în Acord se stipulează expres că “segmentul transmis este proprietate a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova”. Porţiunea de drum este parte a unei autostrăzi cu o lungime de 310 km, care leagă Sudul Basarabiei, afl at în jurisdicţie ucraineană, cu restul teritoriului ucrainean.

După Agenţia Omega

Iurie Roşca: AIE va pierde alegerile din cauza corupţiei practicate de guvernanţi Liderul creștin-democrat

Iurie Roșca consideră că scanda-lurile răsunătoare de corupţie, în special de contrabandă cu ţigări, în care sunt implicaţi actualii guvernanţi vor reduce esenţial șansele electorale ale PLDM, PL, PD și AMN, astfel încât unele dintre aceste formaţiuni nici nu vor accede în Parlament. Între-bat de către jurnaliști, în cadrul unei conferinţe de presă susţi-nute, luni, 15 noiembrie 2010, cum comentează capturarea de către autorităţile române a unui nou lot de ţigări de contra-bandă provenind din Republica Moldova, Iurie Roșca a declarat următoarele: „Nu ne confruntăm cu o situaţie nouă. Vedem că, potrivit aprecierilor instituţi-ilor internaţionale, Republica Moldova a căzut și mai jos la capitolul corupţie. Pe mine mă îngrijorează faptul că actualul conducător al Serviciului Vamal, domnul Tudor Baliţchi, fi ind un om apropiat al premierului Filat, nu a fost nici măcar admonestat verbal pentru ceea ce se întâm-plă la posturile vamale de la hotarul moldo-român. Dacă ac-tuala putere va pierde alegerile, și eu cred că așa se va întâmpla, atunci după alegeri s-ar putea ca organele de anchetă să constate și să facă publice niște lucruri deloc plăcute pentru actualii guvernanţi”.

Contrabanda cu ţigări este practicată de către guvernanţi Iurie Roșca a declarat că au-

torităţile moldovene mimează lupta cu contrabanda cu ţi-gări, în timp ce chiar ele sunt implicate în această activitate

criminală: „Dacă aţi fost atenţi, aţi observat, probabil, cât de des vameșii prind niște femei care sunt șomere și care încearcă să treacă peste Prut câteva cutii cu ţigări pentru a le vinde la Iași. Aceste sărmane femei sunt prin-se prin autocare, prin trenuri, sunt amendate, deportate, li se interzice intrarea în România, sunt cercetate în instanţele de judecată. Dar iată că atunci când se face contrabandă cu ţigări cu tiruri întregi, nu știu cum se întâmplă, dar vameșii noștri nu observă nimic”.

Epurări de cadre la Serviciul Vamal Președintele PPCD a adus

la cunoștinţa opiniei publice metodele prin care guvernanţii instalează persoane obediente lor în Serviciul Vamal ca să poa-tă trece peste hotar tirurile cu ţigări de contrabandă: „Deţinem

informaţii care confi rmă faptul că, în ultimele 2-3 luni, din Ser-viciul Vamal au fost concediaţi ilegal peste 82 de angajaţi. Cei care i-au concediat, conducerea sistemului, înţeleg foarte bine că acești vameși vor fi repuși în funcţie de instanţele de judeca-tă, odată ce au fost concediaţi ilegal, ei mai fi ind și funcţionari publici. Dar toată această pro-cedură ia 2-3 luni ca minimum, timp care, însă, este sufi cient ca anumite mărfuri de contraban-dă să fi e trecute prin vamă și să le umple buzunarele celor care conduc Guvernul și ţara”.

AIE merge pe urmele PDAM şi ADR În acest context, Iurie Roșca

și-a exprimat convingerea că

toate partidele componente ale

AIE se vor prăbuși la actualele

alegeri, repetând experienţa

guvernărilor precedente, impli-

cate în scandaluri de corupţie de

proporţii: „Eu sunt sigur că toate cele 4 partide de guvernământ se vor prăbuși la actualele alegeri. Avem deja două precedente. La alegerile din 1998, Partidul De-

mocrat Agrar din Moldova, care a guvernat 4 ani, nici nu a trecut pragul electoral din cauza scan-dalurilor de corupţie, PDAM nu a acumulat nici măcar 4 procente din sufragii. În perioada anilor 1998–2000 a guvernat Alianţa pentru Democraţie și Reforme, din care a făcut parte și PPCD, dar pe care noi am părăsit-o din cauza că partenerii noștri de guvernare erau corupţi. În 2001, din cele trei partide care guver-nau ţara, care au folosit toate resursele administrative, având în subordonarea lor și Guvernul, și Procuratura, și televiziunea și radioul public, și serviciile speciale, și, mai ales, resurse fi nanciare nelimitate, s-au pră-bușit zgomotos și nici măcar nu au intrat în Parlament. Iată de ce vă spun aceste lucruri: preludiul prăbușirii partidelor care guver-nează astăzi este referendumul de la 5 septembrie, iar epilogul va fi la 28 noiembrie”.

Ţara este guvernată de către nişte băieţaşi glamuroşi care pozează în revistele pentru femei Contrabanda cu ţigări este,

potrivit lui Iurie Roșca, una dintre cele mai grave crime economice la care se dedau

guvernanţii: „Actualele partide de guvernământ se vor prăbuși pentru că oamenii văd ce am-ploare a luat contrabanda cu ţigări, ei înţeleg că ţara noastră este guvernată de niște băieţași glamuroși, care își afișează în mod obraznic averile, care pozează în revistele pentru femei, în care, de obicei, apar fete cu decolteul mare și îmbră-cate sumar. Acum noi îl vedem în aceste reviste strident colorate pe fostul candidat la funcţia de președinte. Dar să nu credeţi că oamenii sunt proști și se vor lăsa amăgiţi de toate aceste trucuri de imagini. Aţi văzut că tot ora-șul a fost împânzit cu baloane uriașe vopsite în verde. Ei cred că oamenii au să voteze pentru niște baloane. Cred că sloganul electoral al lui Ghimpu se potri-vește de minune actualei coaliţii de guvernământ: Pa!”.

Iurie Roșca a declarat că res-ponsabilitatea pentru propor-ţiile nemaivăzute până acum pe care a luat-o contrabanda cu ţigări în Republica Moldova îi revine nu doar premierului Vladimir Filat, ci tuturor liderilor partidelor din AIE care au insta-lat actualul Guvern și care nu au luat nici o atitudine faţă de această infracţiune economică, încriminată de Codul Penal al Republicii Moldova: Mihai Ghimpu, Marian Lupu și Serafi m Urechean.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Pa, AIEPa, AIE

Confl ict diplomatic cu Ucraina Din cauza înţelegerilor secrete ale lui Filat în cazul Palanca

IURIE ROŞCA:

În cazul Palanca, Filat continuă politica criminală a lui Lucinschi, îndreptată împotriva Republicii Moldova

19 NOIEMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Îi arăţi prostului luna, și el se uită la deget. Vrei să-i duci privirea până la aștrii cerești, și el și-o ţintește tot pe deget. Așa se întâmplă și la noi cu oamenii mici care au ajuns în funcţii mari. Când e vorba de geopolitică, de inte-resul naţional și de perspective istorice, aceștia scuipă pe tot și pe toate și se lasă mânaţi de interesele lor înguste, politici-aniste și, de regulă, strict electorale.

După deciziile istorice ale recentei reuniuni franco-ruso-germane de la Deauville, când președintele Medvedev a ţinut să sublinieze rolul important care îi revine României în solu-ţionarea defi nitivă a confl ictului moldo-rus din Transnistria și faptul că armata rusă va pleca din Moldova transnistreană pentru a fi înlocuită cu o misiune civilă internaţională, Ghimpu nu se mai ogoiește și sare în sus, bate din picioare, ridică larmă și flutură din pumni. El uită că orice vorbă sau gest al său sunt percepute ca punct de vedere ofi cial al ţării, că acestea pot avea consecinţe nu doar asupra sa și că orice prostie sau nesăbuinţă se plătește scump. Făcând abstracţie de contextul de timp și de cel geopolitic, el uită că este vreme de vorbit și vreme de tăcut, că este vreme de acţionat și vreme de așteptat, că este vreme pentru sinceritate și este vreme pentru diplomaţie. Ghimpu este personajul care spune tot ce știe, în loc să fie omul care știe ce spune.

Poate că unele spirite mai sensibile se vor arăta deranjate de tonul acestui început de ar-ticol și se vor întreba, pe bună dreptate: dar ce a făcut totuși, până la urmă, Ghimpu ca să fi e

loc pentru o astfel de abordare? Să le luăm pe rând.

La început a fost scrisoarea...Nu prea rafi nat de felul său

și destul de necioplit, ca in-telectual periculos precum îl cunoaștem, Ghimpu a semnat o scrisoare. Scrisoarea a fost scli-puită de alţii, dar asta contează mai puţin. Ce-i cu scrisoarea? – vă veţi întreba. O scrisoare banală, dar cu pretenţia de a descoperi America, adresată unui fost ofi cial NATO, și anu-me, lui Jaap de Hoop Scheff er, secretarul general de altădată (2004-2009) al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Agenţia informaţională de stat Moldpres a și difuzat o știre, citând Serviciul de presă al Pre-ședinţiei, prin care ne aducea la cunoștinţă despre ce i-a scris Ghimpu lui de Hoop Scheff er. Numai că a trecut puţin timp și consilierii de la Președinţie au afl at că secretar general al NATO este, de doi ani de zile, Anders Fogh Rasmussen. Greșeala a fost corectată, comunicatul difuzat din nou, iar Moldpres a preluat versiunea cu noul destinatar.

Scrisoarea, cuprinzând mul-te lucruri valabile, dar și un șir de interpretări care ar fi stat în picioare acum jumătate de an, nu și după înţelegerile la care s-a ajuns la Deauville, s-a dorit a fi citită de Fogh Rasmussen în preajma Reuniunii NATO de la Lisabona, din 19-20 noiembrie, care urmează să adopte un nou concept strategic al NATO și să contureze viitorul relaţiei NATO-Rusia.

Să vedem ce cuprinde textul scrisorii cu pricina. Acesta se referă la Tratatul privind forţele convenţionale din Europa, la pregătirile pentru Reuniunea OSCE de la Astana și la retrage-rea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în acord cu hotărârile OSCE de la Istanbul, din 1999. „Ar fi regretabil ca, în cadrul discuţiilor purtate la Viena și Bruxelles privind revita-lizarea „Tratatului privind forţele convenţionale din Europa”, să se încerce „salvarea” acestui document important pentru

securitatea europeană trecân-du-se cu vederea neîndeplinirea de către Rusia a angajamentelor sale de la Istanbul cu privire la Republica Moldova”, se spune în scrisoare. Făcând o paralelă absolut deplasată între Trans-nistria și entităţile etnice geor-giene Oseţia de Sud și Abhazia,

Ghimpu continuă: „Federaţia Rusă va putea șantaja Republi-ca Moldova în sensul că, dacă aceasta nu-și dă acordul său pentru prezenţa militară rusă în Transnistria, atunci Rusiei nu-i rămâne altceva de făcut, decât să recunoască Transnistria pen-tru a obţine „principiul acceptu-lui statului gazdă” de la pretinsa „republică moldovenească nis-treană”. Amintim că în prezent, Moscova susţine că nu are ne-voie de acordul Georgiei pentru a-și menţine trupele în Abhazia și Oseţia de Sud, pentru că are acordul acestor două entităţi nerecunoscute”. În concluzie, in-terimarul îi scrie lui Anders Fogh Rasmussen: „Solicit susţinerea

Dumneavoastră pentru cauza statului nostru, care dorește să trăiască fără trupe străine pe teritoriul său în pace și liniște. Sunt ferm convins că retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova va crea premisele necesare pen-tru reglementarea confl ictului

transnistrean pe cale pașnică și va contribui, inclusiv, la consoli-darea stabilităţii și securităţii în regiune”. În fond, atât.

Scrisoarea nu aduce nimic nouTotul ar fi bine și frumos, dacă

nu ar fi la mijloc înţelegerile la nivel înalt la care s-a ajuns până la semnarea scrisorii de către interimarul de la Chișinău. Și dacă diplomaţia noastră nu ar fi susţinut de-a lungul anilor că între cazul Transnistriei și cel al Kosovo sau al Abhaziei și Oseţiei de Sud nu există nici o legătură de fond. Dacă în cazul celor trei entităţi separatiste, a căror autonomie tradiţională fusese suprimată de guvernele centrale, sunt prezente aspecte etnice și confesionale, în partea transnistreană a Republicii Mol-dova aceste aspecte lipsesc.

Trebuie să precizăm în con-text că, înaintea Reuniunii de la Lisabona, secretarul general An-ders Fogh Rasmussen a efectuat vizite în mai multe capitale euro-pene și a purtat discuţii cu mai mulţi șefi de stat și de guvern privind cele două mari chestiuni de pe agenda forului din 19-20 noiembrie: Noua strategie NATO și Relaţiile NATO-Rusia.

Astfel, la 2 noiembrie, Fogh Rasmussen a fost la Moscova, unde a discutat toate aspectele cooperării viitoare dintre Alianţa Nord-atlantică și Rusia, inclusiv, chestiunile rămase în suspensie, cum ar fi cea a Tratatului pri-

vind forţele convenţionale din Europa. Cu câteva zile înainte, secretarul general NATO a abor-dat aceeași tematică, la Berlin, cu cancelarul german Angela Mer-kel, care a arătat în ultimul an o preocupare majoră și constantă pentru diferendul moldo-rus din Transnistria. Un al lider cu care Fogh Rasmussen s-a consultat în aceleași chestiuni este președin-tele României, Traian Băsescu. Liderul de la Cotroceni, ca șef al unui stat membru NATO, nu a ezitat să abordeze problematica transnistreană, date fi ind intere-sele de securitate ale României. Chiar dacă se autoproclamă stat neutru, Republica Moldova nu a fost trecută cu vederea de oficialii NATO, iar problemele de natură geopolitică și militară cu care se confruntă își vor găsi reflectarea în noua concepţie a organizaţiei nord-atlantice, care va fi aprobată la Lisabona, și în documentele referitoare la raporturile organizaţiei cu Rusia, deja ca partener strategic și nu ca adversar sau potenţial adversar.

Apoi au urmat reacţiile…Este evident că scrisoarea

lui Ghimpu nu va fi discutată la Reuniunea NATO de la Lisabona, pentru simplul fapt că nu va fi -gura pe agendă. Numai un naiv, ca să nu spunem un limitat, își poate imagina că poţi rezolva un confl ict militar îngheţat cu Rusia printr-o simplă scrisoare. Ar fi fost încă de înţeles dacă scrisoarea era trimisă domnului Anders Fogh Rasmussen fără tam-tamul mediatic ridicat în jurul ei de echipa interimarului. Ţinta scrisorii însă nu a fost una informativă și nu-l viza strict pe ofi cialul NATO, ci a vizat opinia publică din Republica Moldova și Federaţia Rusă, fi ind emina-mente electorală. Ghimpu a avut nevoie să lezeze cumva amorul propriu al Moscovei, pentru a determina o reacţie publică a acesteia și pentru a compărea ca mare luptător contra prezenţei militare ruse în Moldova.

Reacţia Moscovei nu a în-târziat. Replica ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la postul de radio Golos Rossii, a fost mai mult decât limpede: „Retragerea trupelor ruse din Transnistria ar fi urmată imediat de reizbucnirea confl ictului din stânga Nistrului”. Presa rusă atât

a și așteptat pentru a se dezlăn-

ţui. Spectrul războiului ne-a fost

fl uturat în faţă, iar interimarul

nostru s-a dat mare și tare, ca un

Făt-Frumos luptător împotriva

Balaurului moscovit. Nu a mai

contat ce crede și zice NATO, nu

a mai contat rezolvarea în sine

a problemei transnistrene, nu a

mai contat retragerea trupelor

ruse, ci numai și numai zgomotul

ridicat de presă. Și efectul elec-

toral. Exact ca în cazul decretului

privind data de 28 iunie, care în

loc să se limiteze la semnifi caţia

acestei tragice date în istoria

noastră naţională, a mai primit,

tot prin bunăvoinţa consilierilor

săi de taină, un punct prin care

Ghimpu soma Moscova să-și

retragă imediat trupele din

Transnistria. Exact ca și în cazul

Tratatului moldo-român privind

regimul frontierei de stat, cola-

borarea și asistenţa mutuală în

probleme de frontiere, semnat

la 8 noiembrie, la București, care

ar fi „ilegal și anticonstituţional”.

Neștiind să menţină un dialog

nepolemic și diplomatic cu Mos-

cova, interimarul adoptă acum

tonul polemic și contestatar și

în discuţia cu Bucureștiul.

Văzând toate acestea, ne în-

trebăm dacă interimarul dorește

într-adevăr retragerea trupelor

ruse și rezolvarea diferendu-

lui moldo-rus din Transnistria.

Întrebarea noastră este legiti-

mă, întrucât, dacă s-ar rezolva

aceste două mari probleme ale

statului nostru, unde ar mai

trimite atunci scrisori pelistul

cu ochelari în ramă de aur și din

ce piatră seacă ar mai stoarce el

efecte electorale? Scrisoarea lui

nu rezolvă nimic, doar aduce un

plus de nervozitate în tabăra ru-

sească, pusă în ultimele luni pe

împăcare cu occidentalii.

Va mai trece o vreme și tru-

pele ruse se vor retrage din

Moldova de dincolo de Nistru

și lucrurile vor reveni la normal.

Mă îndoiesc că cineva și-ar

putea aduce aminte atunci de

scrisoarea lui Ghimpu, care, din

lipsă de orizont intelectual sufi -

cient, vede copacii, dar nu poate,

sărmanul, vedea pădurea. Ca să

discuţi cu NATO și partenerii lui

strategici de la egal la egal poţi

fi și de la Coloniţa, atâta doar

că trebuie să fi i un pic mai mult

decât privitor la degetul care îţi

arată luna.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Puţină alfabetizarePentru cultura generală a președintelui Parlamentului, șefului interimar al statului,

președintelui Partidului Liberal, Academician Doctor Mihai Ghimpu:

în stânga – fostul secretar general al NATO, Jaap de Hoop Scheff er (2004-2009), în dreapta–actualul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen

Zi c= nu

Mihai Ghimpu urmăreș-te doar avantaje electo-rale atunci când îi cere Alianţei Nord-Atlantice să facă presiuni asupra Rusiei ca aceasta să-și retragă trupele armate și arsenalul militar din Republica Moldova. Aceasta este concluzia pe care a făcut-o, într-o conferinţă de presă, președintele PPCD, Iurie Roșca, solicitat de jurna-liști să comenteze scri-soarea adresată de Mi-hai Ghimpu către NATO și reacţia de răspuns venită de la ministrul de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, care a obiectat că retragerea trupelor ruse ar provoca un nou confl ict militar în Republica Moldova.

Iată ce a declarat liderul creștin-democrat: „Eu cred că președintele interimar Mihai Ghimpu, pe parcursul deţinerii acestui mandat, nu a întreprins nici o acţiune care ar viza interesul naţional al Republicii Moldova sau rezolvarea vreunei probleme de ordin politic, militar, economic sau social. Toate acţiunile lui Ghimpu, fi e decretele scandaloase, fi e risipa de ordine și medalii, fi e vi-zitele la Securitate sau la Interne, au o singură încărcătură - cea de ordin electoral. Scrisoarea adresată Alianţei Nord-Atlantice este una stângace, inoportună și creează prejudicii de imagi-ne foarte grave Republicii Moldova. Dar, în accepţia lui Mihai Ghimpu, ea poate să aibă un anumit impact electoral pozitiv pentru Partidul Liberal, care, în felul acesta, ar întruni simpatiile

publicului naiv care împărtășește astfel de idei. Sunt mulţi cetăţeni ai Repu-blicii Moldova care doresc retragerea trupelor ruse din teritoriul naţional al ţării noastre. Dar nu trebuie să uităm că Republica Moldova, și cred că domnul Mihai Ghimpu este la curent, este parte a procesului de negocieri 5+2. Acest format de negocieri este unul foarte reușit pentru ţara noastră din care face parte și Uniunea Europeană, și Statele Unite, în calitate de observatori. Repu-blica Moldova nu se poate aștepta ca Federaţia Rusă să-și retragă armata în urma insistenţei Alianţei Nord-Atlantice pentru că însuși NATO se afl ă într-un parteneriat, într-un dialog permanent cu Rusia. În cadrul NATO, hotărârile se adoptă prin consens atunci când ur-mează să se soluţioneze probleme de securitate regională sau internaţională. Reacţia lui Lavrov a fost de așteptat și, în accepţia celor de la Partidul Liberal, și această reacţie constituie un avantaj electoral pentru ei.

Da, problema Transnistriei trebuie rezolvată, problema prezenţei militare ruse trebuie rezolvată. Dar nici o ţară și nici un grup de ţări nu își propune să exercite presiuni politico-militare asupra Federaţiei Ruse din simplul motiv că acest lucru este imposibil.

Prin urmare, dacă suntem conștienţi de ponderea modestă pe care o are Republica Moldova în jocul geopolitic regional și in-ternaţional, calităţile noastre de diplomaţi și de oameni de stat trebuie să ne ajute să dezvoltăm un dialog pozitiv cu partenerii americani și europeni, dar și cu partenerii ruși, precum și cu cele două ţări vecine, România și Ucraina, în vederea determinării Federaţiei Ruse să contribuie la stabilizarea situaţiei în regiunea transnistreană și, în defi nitiv, să-și retragă prezenţa sa militară pe teritoriul nostru naţional, așa cum prevăd și angajamentele internaţionale, și legislaţia Republicii Moldova”.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Declaraţia PDM cu pri-vire la adresarea preșe-dintelui interimar Mihai Ghimpu către secretarul general al NATO, în care solicită sprijinul în a determina Rusia privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republi-cii Moldova

PDM consideră inoportună ase-menea intervenţii publice, care, în afară de încărcătură electorală, nu contribuie prin nimic la soluţionarea diferendului transnistrean, având doar potenţialul periculos de a crea impedimente viitoarei guvernări, inclusiv pe dimensiunea reglemen-tării transnistrene. Mai mult ca atât, retorica antirusă, reluată în plină campanie electorală, poate duce la deteriorarea relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, precum și reprezintă o subminare a eforturi-lor diplomatice europene în proble-ma confl ictului transnistrean.

PDM își menţine opţiunea pentru promovarea unei politici externe echilibrate și consideră inacceptabilă intervenţia publică de astăzi a preșe-dintelui interimar Mihai Ghimpu.

Considerăm că implicarea NATO în soluţionarea problemei transnis-trene este o iniţiativă periculoasă, care riscă să erodeze cadrul consti-tuţional al Republicii Moldova, care atentează la statutul de neutralitate,

acesta fi ind o garanţie clară a unităţii teritoriale a ţării.

În acest context, PDM reiterează opţiunea pentru necesitatea identi-fi cării unei soluţii viabile și pașnice a diferendumului transnistrean, reieșind din principiul suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Priorităţile Republicii Mol-dova sunt soluţionarea problemelor social-economice ale cetăţenilor. Doar atunci când societatea va simţi atenţia statului faţă de nevoile cu care se confruntă vom avea pârghi-

ile necesare de a stimula dorinţa cetăţenilor noștri din regiunea transnistreană de a trăi într-o ţară reunifi cată.

Pentru a asigura o guvernare so-cial-orientată avem nevoie de relaţii economice dezvoltate cu parteneri atât din Vest, cât și din Est. Partidul Democrat a demonstrat că este capa-bil să construiască asemenea relaţii. Noi vom continua să promovăm această politică pragmatică, fără excese radicaliste și pe viitor.

Serviciul de presă al PDM

Lupu împotriva lui GhimpuInterimarul Ghimpu periclitează procesul

de reglementare transnistreană şi ne ceartă cu Rusia din raţionamente pur electorale

Prostia lui GhimpuProstia lui GhimpuUrmare din pag. 1Supărarea lui Ghimpu vine din conștientizarea faptului că a pier-

dut competiţia nedeclarată cu Filat în ceea ce privește exercitarea infl uenţei asupra postului naţional de televiziune. Învinuirile au fost reluate recent, când Mihai Ghimpu s-a plâns la un alt post de televi-ziune că jurnaliștii de la Compania Publică „ori sunt oamenii comu-niștilor, ori se dau manipulaţi de către cineva din cei care sunt din Alianţă”. Interimarul a spus că are probe în acest sens…”prin ceea ce văd eu”. Președintele liberal este nemulţumit de „culoarea”, unghiul (aiurea, colţat) în care este prezentat. El a mai spus la Publika TV un lucru demn de toată atenţia. Cităm: „Mie-mi pare rău că eu am pledat și am muncit pentru televiziune și am lăsat să fi e aleși și membrii Consiliului de observatori, și conducerea”. „Contează cum mă prezintă pe mine”, a conchis, în cele din urmă, interimarul. În sinceritatea (eufemistic spus) lui dezarmantă, Ghimpu ne-a confi rmat bănuielile, devenite aproape o certitudine, despre adevăratele inten-ţii de democratizare și liberalizare ale celor care sunt și se mai vor la putere. Până la urmă, ca și fosta guvernare, aceștia sunt preocupaţi de interesul personal, de dorinţa de a exercita, în mod unilateral, o infl u-enţă cât mai mare asupra structurilor statului, în propriul benefi ciu. Și, la o adică, Ghimpu putea să „nu lase” să fi e aleși membrii Consiliului și conducerea TVM. Și Filat putea să nu lase. Și uite că niște lucruri fi rești și inerente oricărui stat democratic ne sunt prezentate drept daruri nemeritate care ne-au picat în cap exclusiv din bunăvoinţa unora care și-au arogat titlul de democraţi și proeuropeni. Iar toate derapajele antidemocratice și ajustările legislative abuzive, dictate de interesele de moment ale celor patru și menite să le asigure succesul electoral, sunt făcute tot de dragul nostru, pentru că, păzea! ar putea reveni comuniștii la putere.

Jocul tembelilor virtuali şi avertismentul guvernării responsabileGuvernanţii au în repertoriu câteva piese de rezistenţă pe care ni

le repetă până la paroxism. Sperietoarea principală este: dacă ne criti-caţi pe noi, vor reveni comuniștii la putere, fără a ne convinge însă, că ei ar fi o opţiune mai bună. Justifi carea principală este: comuniștii au procedat la fel sau și mai rău. Atunci ne întrebăm, care este deosebi-rea între fosta și actuala guvernare, dacă metodele sunt aceleași?

Însă tot cinismul și aroganţa, dar și desconsiderarea cu care suntem trataţi s-a văzut recent în intervenţia mai mult decât impertinentă a fruntașului PLDM, Iulian Fruntașu, care i-a criticat pe tinerii care-și per-mit să scrie pe blogurile lor altceva decât osanale la adresa strălucitei noastre conduceri, apreciind activitatea acestora drept una extrem de nocivă pentru „situaţia noastră”. Iar situaţia noastră specifi că este de așa natură, încât ar trebui să le trecem cu vederea politicienilor de la putere toate mârlăniile, îngâmfarea, făţărnicia, minciuna, pentru că, fatalitate, nu avem nimic mai bun decât Filat (ceilalţi trei contează mai puţin). În încheiere, vicepreședintele PLDM îi avertizează pe bloggeri și blogge-riţe că jocul de-a tembelismul ar putea avea consecinţe grave asupra lor, pentru că, sub o altă guvernare, li s-ar putea lua piuitul. Dar, deo-camdată, sugestia cu „ciocul mic” vine tocmai din partea celor cu vederi mai proeuropene. Și dacă aceste lucruri se spun acum, când guvernarea AIE este marcată oarecum de provizorat, cum va fi tratată mass-media într-o eventuală „reeditare” a coaliţiei după alegerile din 28 noiembrie?

Avertisment către „fundurile inteligente”Ultima avertizare din partea bloggerului conștient și conștiincios

Iulian Fruntașu este pe cât de insolentă, pe atât de simptomatică: „După câștigarea alegerilor de partidele democratice, veţi avea, scumpii mei smartasses (care, în traducere literară din engleză, înseamnă „funduri inteligente” – nota noastră), sufi cient spaţiu pentru a vă manifesta calităţile intelectuale incontestabile, dar până atunci puţină înţelepciune nu strică, dimpotrivă, este necesară pentru a crea o masă critică, astfel încât cei indeciși, în special în mediul tinerilor, să iasă la vot și să voteze partidele democratice”. Tradus în limbaj nor-mal și fără echivocuri, cele de mai sus ar însemna următoarele: Veţi face pe deștepţii după alegeri, când noi vom fi iarăși la putere și ne va durea în cot de ceea ce scrieţi, cum ne criticaţi și ce credeţi despre noi! Veţi avea dreptul să scrieţi ce doriţi, cât doriţi, pentru că noi ne vom vedea de ale noastre până la următoarea campanie electorală.

Casa tu mi-ai „dimolat”/Noroc de domnul Filat…Pe 16 noiembrie, un alt spectacol inedit desfășurat la Guvern

ne-a încântat auzul și vederea. Premierul le-a înmânat unor sinistraţi actele de proprietate pentru casele procurate din banii statului. De ce au fost chemaţi aceștia la Guvern? Păi, altfel cum aveau să înţe-leagă cine le este binefăcătorul și cum era să se adune atâta mamă de presă. Și oamenii au înţeles și au compus un cântec despre Prutul cel rău care le-a demolat casele și despre Filat cel bun care le-a dat case noi. Mare noroc și cu Filat acesta! Dar cât de modest este, cât de tare s-a rușinat și ce frumos și dulce și-a aplecat el capul pe umărul unui ziarist care tocmai era în preajmă. Astfel că, după cum decurg lucrurile, „foarte curând” am putea ajunge la concluzia că toţi foștii conducători pe care i-a avut tânărul nostru stat până acum să fi fost întruchiparea modestiei și decenţei, în comparaţie cu „domnul Filat, care case ne-a dat”.

Ioana FLOREA, FLUX

Marasm sau apucături dictatoriale?

19 NOIEMBRIE 20108 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

La 13 noiembrie, Înaltpreasfi nţitul Pe-tru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a ofi ciat, la biserica „Tuturor Sfinţilor”(Biserica Deportaţilor) din Chișinău, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, slujba de sfinţire a răstignirii gigantice din faţa sfântului lăcaș, a unui sfeșnic și a Centrului de servicii „În braţele mamei”.

În predica sa, Înaltpreasfi nţitul Mitropo-lit și Exarh Petru s-a referit la semnifi caţia sfântului lăcaș care a fost înălţat în memoria celor deportaţi, „unii rămânând să doarmă somnul de veci în Siberia sau în ţinuturile Kazahstanului”, și la tradiţia Bisericii de a sfi nţi obiectele de cult. Întâistătătorul Mi-tropoliei Basarabiei a apreciat activitatea părintelui paroh Ion Baltag, care, în ultimul timp, a înregistrat mai multe realizări nota-bile sub raport administrativ, organizatoric și misionar-social, dar și implicarea rezul-tativă a tatălui părintelui Ion, Protoiereul Mitrofor Valentin Baltag, care „sprijină sub toate aspectele Biserica Deportaţilor”. Pen-tru faptele realizate în ultimul timp, părin-tele Ion Baltag a fost gratifi cat cu distincţia bisericească „Crucea cu pietre scumpe”. Alte distincţii oferite de Înaltpreasfi nţitul Petru

au fost: domnul Eduard Maidanschi, ctitorul bisericii „Tuturor Sfi nţilor”, „pentru merite deosebite faţă de Mitropolia Basarabiei” a fost decorat cu distincţia mitropolitană „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mi-reni”, și dna Eugenia Leagu s-a învrednicit de „Distincţia de vrednicie” a Mitropoliei Basarabiei „pentru râvna și dărnicia arătată faţă de Biserică”.

Doamna Larisa Vatamanu, cu bine-cuvântarea Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei, a vorbit, celor prezenţi, despre dinastia preoţilor Baltag, care „se străduie cu multă jertfă pentru întărirea credinţei în sufl etele creștinilor”, adăugând că dis-tincţia de care s-a învrednicit părintele Ion „este pe deplin meritată”.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Distincţii pentru ostenitorii de la Biserica Deportaţilor

Centrul Cultural „Gaudeamus”, în par-teneriat cu Ambasada Poloniei în Re-publica Moldova și Institutul Cultural Polonez din București, prezintă, în peri-oada 17-21 noiembrie 2010, Festivalul Filmului Polonez.

Ediţia a V-a a Festivalului Filmului Polonez include cele

mai bune producţii ale cineaștilor polonezi realizate în

ultimii ani, pelicule care elucidează efectele perioadei

sovietice asupra mentalităţii tinerilor polonezi de astăzi,

cetăţeni ai Uniunii Europene, dar crescuţi în labirintul

blocurilor comuniste: „Zero” - regia P. Borowski; „Casa rea”

- regia W. Smarzowski; „O simplă poveste de dragoste” -

regia A. Jakubik; „Alba-ca-zăpada și roșu bolșevic” - regia

X. Żuławski; „Sânge din sângele meu” - regia M.Wrona.

În acest week-end, la Centrul Cultural „Gaudeamus”

mai puteţi urmări fi lmele: „Prosta historia o miłości”// “O

simplă poveste de dragoste” (19 noiembrie, ora 18.00),

„Wojna polsko-ruska”// “Alba-ca-zăpada și roșu bolșevic”

(20 noiembrie, ora 18.00), „Moja krew” //”Sânge din sân-

gele meu” (21 noiembrie, ora 18.00).

Accesul la proiecţii este liber.

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1793. Nu dor nici luptele pierdute, nici rănile din piept nu dor, cum dor acele braţe slute care să lupte nu mai vor. Radu GYR. Îndemn la luptă.Notă. Iurie Roșca susţine, pe

drept cuvânt, că Radu Gyr este un martir, o victimă a balaurului roșu. Acolo sus, scria Iu. Roșca, în mod sigur, în calda lumină celes-tă, sufl etul martirului Radu Gyr se odihnește în pace. El a reușit să-și armonizeze suferinţa cu supliciile Mântuitorului…

1794. Ceea ce funcţionează nu e socialism, iar ceea ce e soci-alism nu funcţionează…

Les nouvelles de MOSCOU. 1988

Notă. Revista apărea în URSS în mai multe limbi.

1795. Fiecare posesor al lim-bii române este dator să știe că limba noastră nu e săracă, suntem noi înșine săraci de ea, ruinând-o prin capriciile noastre de mancurţi. Din această cauză, înainte de a pretinde străinilor să ne respecte graiul, trebuie să învăţăm noi înșine a-l iubi și a-l respecta, căci pierzându-ne limba, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge și la pierderea conștiinţei civice.

„LIMBA ROMÂNĂ”, nr. 2, 1991

1796. Primele semne ale hotă-rârii de a se reveni neamânat la grafi a latină s-u conturat odată cu apariţia în revista „Nistru” (nr. 4 din aprilie 1988) a artico-lului „Veșmântul fi inţei noastre” de Valentin Mândâcanu. Ce a început, ce a urmat după acel prier ’88 știm cu toţii: mitinguri și marșuri cu lozinca devenită le-gendară „Limbă – alfabet!”, ade-vărate adunări populare, discuţii aprinse, uneori chiar violente, în conferinţe, simpozioane, sesiuni știinţifi ce… practic nu trecea o zi să nu apară un ziar, o revistă cu articole pe tema grafi ei latine…

(…)Ne simţim datori să insistăm

asupra încă unui moment. Citi-torii care-s la curent cu cele mai reprezentative articole și studii referitoare la starea actuală (…) a limbii noastre vor sesiza îndată că pretextul nostru pentru scrierea articolului de mai jos amintește de cel ce a generat admirabilul (…) eseu „Veșmân-tul fiinţei noastre” de Valentin Mândâcanu (rev. „Nistru”, nr. 4, 1988). Mai mult chiar – s-ar putea să fi e întrevăzute în materialul nostru și niscaiva similitudini cu maniera de abordare și expunere a problemelor de către distinsul

nostru lingvist, traducător și pu-blicist. Nota bene: departe de noi gândul de a ne compara în vreun chip cu V. Mândâcanu, dar eseul D-sale, așa cum este, nu putea să nu lase anumite reminiscenţe în conștiinţa noastră. Mai e vorba însă și de unele asemănări sub aspectul tematicii, problemelor discutate, al modalităţii actuale de a discuta…

Vlad POHILĂ. Grafi a latină pentru toţi. „Știinţa”, 1990

1797. Actul Unirii din 27 mar-tie 1918 rămâne încrestat cu lite-re de aur în letopiseţele neamului românesc.

Onisifor GHIBU

1798. De-o fi un ceas și noi nu-l vom pricepeȘi ne vom da moșia la străin, Ne mânce câinii inima prin stepe,Acum și-n vecii vecilor,Amin.Vasile POSTEUCĂ, exilat

român din Canada1799. Cine uneltește con-

tra limbii române, acela este ignorantul, care se mândrește cu calitatea sa de ignorant și recunoaște că „da, vorbesc în-tr-o limbă împuţită, dar sunt moldovan, și niciodată n-am fost român! Și sunt patriot cu limba asta împuţită!”…

Grigore VIERU

1800. Noi, dascălii , avem acum ca sfântă datorie să punem toţi umăr la umăr și să dăm iureș cetăţii ignoranţei!

Vasile PÂRVAN, fi lozof ro-mân (1882-1927)

1801. Ceea ce se practică la noi în ţară se numește „comunicare șchioapă”. Sunt foarte decepţio-nat. Dacă până acum n-am în-văţat să întrebăm „cum te simţi?” în loc de „cum sănătatea?”, apoi la ce să ne mai așteptăm pe mai târziu?

Vasile VASILACHE, în „Flux”, 31 august 2007

1802. Mulţi indivizi lipsiţi de cunoștinţe și de demnitate vor-besc și până azi ca personajul lui Nikolai Leskov numit Varnava care, când se zăpăcea, avea me-teahna de a grăi brambura, pu-nând un cuvânt în locul altuia.

Vasile LEVIŢCHI

1803. Istoria noastră e un neam,Am avut-o și-o mai am.Am săpat cu ea pământulCare ne-a crescut cuvântul…Zina BIVOL. Patria. LA, 10

dec. 2009

Valentin Mândâcanu

Cinematografi a despre efectele perioadei sovietice asupra Cinematografi a despre efectele perioadei sovietice asupra mentalităţii tinerilor polonezi de astăzimentalităţii tinerilor polonezi de astăzi

„Nu ideea, ci sentimentul este acela care conferă artei sublima

uşurinţă a simbolului: o aspiraţie închisă într-o reprezentare, iată

ce înseamnă artă.” Benedetto Croce

G`ndul s=pt=m`nii

Relansarea culturii în Re-publica Moldova poate fi realizată odată cu implica-rea intelectualilor în proce-sul politic. Aceasta reiesă din discuţiile reprezentan-ţilor elitei intelectuale în cadrul emisiunii Fabrika la postul Publika tv. Un im-bold esenţial îl poate da implicarea intelectualităţii din mediul de afaceri de succes.

“Nu vreau ca intelectualitatea din Re-publica Moldova să fi e transformată în cerșetori care să umble cu mâna întinsă și să ceară bani sau crupe”, a declarat, în cadrul emisiunii Fabrica, Gheorghe Duca, președintele Academiei de Știinţe a Mol-dovei, menţionând că „dacă nu creăm oportunităţi pentru intelectualitate să câștige bani cinstiţi, îi punem în situaţia să cerșească”.

Invitaţii la emisiune au ajuns la conclu-zia că una din soluţiile pentru dezvolta-rea intelectualităţii sunt fundaţiile de dezvoltare.

Dramaturgul Constantin Cheianu a de-clarat că “nu trebuie să inventăm ceva nou. Să vedem ce se întâmplă în toată lumea, în special un ideal nesperat cum e America, unde nu există un minister al culturii cu buget pentru cultură, dar o sumedenie de fundaţii private, lansate de oameni de afaceri, care fac coadă la proiecte pe care să le sponsorizeze. Asta pentru că e prestigios și pentru că au ca-reva înlesniri fi scale. La noi, legiuitorii

noștri nu au stimulat oamenii de afaceri

să investească în cultură. Fac bani aici, dar

această ţară există prin prestigiul unor

intelectuali cunoscuţi în toată lumea”.

Gheorghe Duca, președintele Acade-

miei de Știinţe a Moldovei, a menţionat

că banii sunt măsura universală a succe-

sului și fondurile create de către oamenii

de succes sunt singurele care le pot oferi

studenţilor și cercetătorilor posibilitatea

de a-și câștiga cinstit banii.

“La cine să mă duc ca să aduc bani în

fondul Uniunii Scriitorilor din Moldova?

O să mă duc la Alexandru Rusu, care mi-a

sponsorizat mai multe piese, o să mă duc

la dnul Plahotniuc, la dnul Stati. La cei

care au bani. Mă întrebaţi dacă o să cer

bani de la cei bogaţi, dar de la cine să

cer?” a spus dramaturgul Andrei Strâm-

beanu, membru al Uniunii Scriitorilor a

Moldovei.

La întrebarea moderatorului emisiunii,

Natalia Morari, referitoare la posibilita-

tea apariţiei omului de afaceri și fonda-

torului EDELWEISS, Vlad Plahotniuc, pe

listele Partidului Democrat în perioada

următoare, Gheorghe Duca a declarat că

“eu sunt gata să vină mai multe persoane ca dnul Vlad Plahotniuc”.

“De ce să nu apară dnul Vlad Plahot-niuc. Sunt oameni chemaţi pentru a face politică și sunt care nu pot face politică, e la fel ca și în afaceri. Cred că un om care știe a face bani, un Ford, un Rotschield, nu poţi să nu-l numești intelectual”, a spus Andrei Strâmbeanu.

Regizorul Sergiu Prodan a spus că “din punctul meu de vedere va fi bine dacă în parlament vor fi reprezentanţii tuturor păturilor sociale, tuturor părerilor care există, pentru ca să-și spună în mod civi-lizat punctul de vedere”.

FESTIVALUL FILMULUI POLONEZ LA CHIŞINĂUFESTIVALUL FILMULUI POLONEZ LA CHIŞINĂU

CALEIDOSCOP19 noiembrie

Evenimente1377: Prima atestare documentară a Castelului Bran, prin

actul emis de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care

brașovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea “cu

munca și cheltuiala lor proprie”.

1493: Cristofor Columb descoperă Porto Rico.

1703: Omul cu masca de fi er, legendarul prizonier politic fran-

cez moare la Bastilia.

1819: Muzeul Prado din Madrid este inaugurat.

1861: Se încheie Conferința naţională a fruntașilor politici

români din Banat, ținută la Timișoara, la care se adopta

o moțiune prin care se cere autonomia Banatului față de

Ungaria, teritoriul acestuia urmând să fi e numit “Capita-

natul român” sau să fi e încorporat Transilvaniei (devenită

autonomă).

1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad -

forțele rusești sub comanda generalului Georgy Zhukov

lansează operațiunea “Uranus”, contraatacând și întorcând

soarta bătăliei în favoarea trupelor sovietice.

1946: Primele alegeri parlamentare postbelice, declarate

“libere și nestingherite”, care au fost falsifi cate, cu acordul

Moscovei, de guvernul Petru Groza, care a anunțat victoria

Blocului Partidelor Democratice.

1969: Programul Apollo: Apollo 12 - astronauții Charles Con-

rad și Alan Bean aselenizeză în Oceanul Furtunilor și devin

cei de-ai treilea, respectiv, patrulea oameni care pășesc pe

Lună.

1969: Fotbalistul brazilian Pelé marchează cel de-al 1000-lea

gol.

1977: Președintele egiptean Anwar El Sadat devine primul

lider arab al Orientului Mijlociu, care a efectuat o vizită

ofi cială în Israel.

1985: Războiul Rece: La Geneva, președintele Statelor Unite

ale Americii, Ronald Reagan, și liderul Uniunii Sovietice,

Mihail Gorbaciov, se întâlnesc pentru prima dată.

1998: Tabloul lui Vincent van Gogh, “Portretul artistului fără

barbă” este vândut la licitație pentru suma record de 71,5

milioane de dolari.

Nașteri1464: Go-Kashiwabara, al 104-lea rege al Japoniei (d.1526)

1600: Charles I, rege al Angliei, Scoției, Irlandei și Franței (doar

cu numele) (d. 1649)

1711: Michail Lomonossow, savant și scriitor rus (d. 1765)

1917: Indira Gandhi, politician indian (d.1983)

1923: Gordon Jackson, actor britanic (d.1990)

1933: Larry King, moderator american

1938: Ted Turner, a fondat canalul de știri CNN

1939: Emil Constantinescu, președinte al României

1942: Calvin Klein, designer de modă

1951: Mihai Ghimpu, președinte al Republicii Moldova

1957: Ofra Haza, cântăreață de muzică pop (d. 2000)

1961: Meg Ryan, actriță americană

1962: Jodie Foster, actriță americană

Decese1828: Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797)

1883: Sir Wilhelm Siemens, metalurgist și inventator de origine

germană, care a brevetat în Anglia procedeul său de coro-

dare electrochimică. Tot el este și inventatorul pirometrului

și al apometrului (n. 1823)

1919: Alexandru Vlahuță, scriitor, membru de onoare post-

mortem al Academiei Române (n. 1858)

1942: Bruno Schulz, pictor polonez de origine evreu (n. 1892)

1947: Emil Racoviță, biolog, creatorul biospeologiei ca știință,

membru titular și președinte al Academiei Române (n.

1868)

Relansarea culturii prin implicarea intelectualilor în politică

La 16 noiembrie s-au împlinit

107 ani de la nașterea celui

care a rămas în memoria creș-

tinătăţii ca unul dintre marii

teologi ai Bisericii: Părintele

Profesor Dumitru Stăniloae,

informează TRINITAS TV.

Supranumit adesea „teologul

dragostei creștine“, „teologul

speranţei“, „patriarhul teolo-

giei românești“ sau „sfântul

cărţilor“, părintele profesor

rămâne teologul cel mai de

seamă pe care neamul româ-

nesc l-a dat Ortodoxiei.

„Părintele Profesor Dumitru Stăniloae a edifi cat o teologie a persoanei și o teologie a comuniunii. În aceasta, și-a arătat geniul pe care i l-a dat Dumnezeu și pe care a știut să-l afi rme pe solul sigur al Sfi ntei Scripturi și al Sfi nţilor Părinţi. Este nevoie astăzi de o teologie a persoanei pentru ca omul să nu se închidă în egoismul propriu. Modelul persoanei umane este Persoana Mântuito-rului Iisus Hristos. În același timp, ca teolog al comuniunii, Părintele Dumitru Stăniloae a înţeles și a dezvoltat adevărul că persoana se dezvoltă numai în comuniune. Modelul comuniunii umane, comuniunii ecleziale, este comuniunea Preasfi ntei Treimi. De ace-ea, a fost deopotrivă și teologul Preasfi ntei Treimi, și teologul comuniunii umane ecle-ziale”, a spus părintele prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie din București.

Activitatea Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae a marcat învăţământul teologic românesc.

„În teologie, în special, Părintele Stăniloae a avut foarte mulţi discipoli care astăzi sunt la ca-tedră. Dar, nu numai în interiorul Bisericii noas-tre, ci în întreaga Ortodoxie ecumenică a avut discipoli. Teologia și personalitatea dânsului a avut ecou și în rândul creștinilor din alte biserici și confesiuni și dacă astăzi unii dintre ei vin la Ortodoxie, acest lucru se datorează și scrisului teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae”, a mai spus părintele prof. univ. dr. Ștefan Buchiu.

Fin observator al subtilităţilor patristicii răsăritene și apusene, cunoscător de seamă al gândirii protestante și catolice, dar și om al condeiului, Părintele Stăniloae rămâne veșnic un teolog al iubirii Preasfi ntei Treimi, un prieten fi del al Sfi nţilor Părinţi ai Bisericii și un înnoitor în teologia ortodoxă.

107 ani de la naşterea Părintelui Dumitru Stăniloae

19 NOIEMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

“Se apropie o zi foarte important pentru destinele noastre. La 28 noiembrie vom avea o șansă să schim-

băm lucrurile spre bine în această ţară. Echipa PD vine cu un nou model de gu-vernare. Unul care presupu-

ne relansarea economiei, crearea unor noi locuri de muncă. Trebuie să lăsăm în-tr-o parte tot ce ne despar-

te și să ne unim în jurul unei idei, în jurul unei persoane. Votând pentru PD, votaţi pentru viitorul președinte

al Republicii Moldova – Ma-rian Lupu”, a spus Igor Cor-man, președintele Comisiei parlamentare pentru poli-tica externă, în cadrul unei întrevederi a echipei PD, în frunte cu Marian Lupu, cu peste 5000 de locuitori ai Orheiului.

„Aș vrea să aduc câteva

răspunsuri la eventualele întrebări – de ce trebuie să optăm pentru Partidul De-mocrat din Moldova. Deoa-rece PD reprezintă interese-

le întregului popor, care se pronunţă pentru coeziune socială, care se pronunţă împotriva dezbinării so-cietăţii, împotriva vrajbei

și urii în societate. PD este partidul păcii sociale și bu-nei înţelegeri. PD este par-tidul bunelor relaţii între toate etniile conlocuitoare

în Republica Moldova. Este timpul să terminăm aces-te discuţii la infi nit. Toate

aceste bătălii la subiectul identitar. PD pune accen-tul pe ceea ce ne unește și nu pe ceea ce ne dezbină, pentru că indiferent de fap-tul cine și cum se identifi că a fi în această ţară, noi toţi împreună, repet toţi, sun-tem moldoveni ca naţiune

civilă a acestei ţări și ca cetăţeni ai Republicii Mol-dova. Această abordare este unica abordare euro-peană. Haideţi să nu uităm care este sloganul Uniunii Europene – Unitate prin diversitate. Toţi suntem diferiţi, însă toţi suntem

uniţi în jurul acestei idei de a fi un popor și a fi o ţară. Și aceasta ţine de compe-tenţa și responsabilitatea noastră comună să-i ofe-rim acestei ţări un viitor”, a spus, în cadrul întrevederii cu orheienii, Marian Lupu, liderul PD.

ELECTORALA 2010

Votând pentru PD – votaţi pentru viitorul preşedinte Marian Lupu

Maşinăria capitalismului În cele 4 ore cât au durat sesi-

unile master-class, discursul lui Nordström a cuprins o serie de idei despre situaţia din jurul nos-tru, a vorbit despre globalizare și de modul în care tehnologiile noi și informaţia infl uenţează busine-ssul și pe fi ecare din noi. A folosit tot mai des termenul mașinăria capitalismului. Potrivit lui, capi-talismul este o mașinărie care se-lectează efi cientul de inefi cient, o mașinărie în care unele companii sunt efi ciente, iar altele nu. Mai mult, spune el, nimeni nu poa-te controla această mașinărie, ci doar putem să colaborăm.

Evoluţia va continua Expertul susţine că fi ecare ge-

neraţie nouă este ceva mai inteli-gentă decât generaţiile anterioa-re. Totuși, pentru că informaţiile sunt accesibile tuturor și pot fi co-piate, suntem mai puţin inteli-genţi în fi ecare zi și doar fantezia omului face diferenţa în afaceri. Peste 20-30 de ani vor fi și mai pu-ţini care creează ceva nou, restul vor copia.

Femeile vor lua locul bărbaţilor, consideră profesorul suedez. „Aco-lo unde predau eu, văd tot mai multe femei. Bărbații ce fac? Se pare că vom avea mai puţini băr-baţi educaţi pe viitor. Femeile sunt ordonate și plătesc la timp. Tot mai multe decizii iau acum femeile și

nu bărbaţii. Are loc feminizarea capitalismului și a lumii în gene-ral”, concluzionează expertul.

„În viitor nu vor mai conta statele, ci orașele. Schimbările demografi ce și urbanizarea vor transforma orașele în orașe-state. Tendinţa omului dintr-o ţară occi-dentală este să trăiască singur. Tot mai mulţi oameni preferă singu-rătatea în locul traiului în cuplu. Nu știu dacă este bine sau rău, dar este ceea ce este”, mai spus Nordström celor prezenţi la mas-ter-class.

El a mai explicat, aducând exemple și din experienţa sa, că vom avea succes doar dacă vom pune accentul pe educaţie, vor colabora, vom fi inovativi și vom ști să recunoaștem eșecurile.

Dezvoltarea spiritului întreprinzător Președintele AOAM, Vlad Pla-

hotniuc, a declarat în cadrul des-chiderii sesiunilor de master-class că „Obiectivul nostru este să dez-voltăm în Republica Moldova spi-ritul întreprinzător și inteligența în afaceri. Iar distinsul nostru oaspe-te este un adevărat guru în acest domeniu. Sunt sigur că sfaturile dumnealui vor fi utile atât oame-nilor de afaceri deja consacrați, cât și tinerilor întreprinzători în devenire”.

Vlad Plahotniuc a spus că ideea „Creierele sunt mai puternice de-cât ţările”, din cartea lui Kjell Nord-ström, „este tocmai ideea care

trebuie inoculată în societatea noastră. Să ridicăm ţara prin forţa creierelor. Adică, trebuie să inves-tim în cultura generală, să investim în carte, să investim în studii și în știinţă. Altfel spus, trebuie să dez-voltăm resursele umane, cu un în-alt grad de competenţă, pentru că resursele umane înalt competente reprezintă capitalul și potenţialul care nu falimentează niciodată”.

Referindu-se la ideea „într-o lume haotică, oamenii au nevoie ca de aer de indivizi care pot să dea sens vieţilor lor private și pro-fesionale”, din cartea expertului, Vlad Plahotniuc a spus: „Cât sunt de valabile aceste cuvinte pentru societate noastră, pentru Repu-blica Moldova. Avem o populaţie care e în așteptarea unei viziuni mobilizatoare, e în așteptarea unei elite, a unor lideri care să o îndrume pe calea progresului. Rolul de îndrumători ni-l putem asuma cu succes noi, oamenii de afaceri, care prin însăși activitatea noastră reprezentăm progresul și putem asigura progresul pentru toţi ceilalţi”.

Va mai urmaAOAM a anunţat pentru anul

2010-2011 realizarea unui amplu-proiect de import a practicilor de succes prin invitarea unor experţi renumiţi din domeniu. Anterior, la Chișinău, la invitaţia AOAM, a fost și fostul premier francez Domi-nique de Villepin, care s-a întâlnit cu oameni de afaceri autohtoni.

KJELL NORDSTRÖM:

Moldova va avea succese dacă va investi în educaţie

În cadrul evenimentului au fost expuse opere de pictură, grafi că și artă decorativă, rea-lizate de doctoranzi în ultimii cinci ani.

Lucrările viitorilor critici al artă: Elena Musteaţă, șefa ca-tedrei „Design vestimentar”, facultatea „Industrie ușoară”, Universitatea Tehnică din Mol-dova; Iraida Ciobanu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici; Va-

leria Barbas, cercetător știinţi-fi c al AȘM, membru al Uniunii Artiștilor Plastici; Angela Mun-teanu, lector universitar, Uni-versitatea Tehnică a Moldovei; Tatiana Fiodorova membru al Uniunii Artiștilor Plastici; Na-talia Procop, director Relaţii Internaţionale la Centrul Cul-tural “ARTELIT” din Republica Moldova, și Cristina Friniuc, doctorandă AȘM, vor putea fi

admirate în următoarele două

săptămâni de vizitatorii bibli-

otecii.

Valeria Barbas, cercetător

știinţifi c, AȘM, a menţionat

că organizarea expoziţiei este

“rezultatul lucrului de echipă”.

Expoziţia a fost organizată

la iniţiativa directorului Cen-

trului Studiul Artelor al Insti-

tutului Patrimoniului Cultural

al Academiei de Știinţe a Mol-

dovei, Aurelian Dănilă, care a

precizat că este prima colabo-

rare de acest gen cu Bibliote-

ca Știinţifi că Centrală a AȘM.

Organizarea evenimentului

a avut scopul de a scoate în

evidenţă experienţa de pictori

a viitorilor critici și a-i obișnui

cu ideea că vor fi , la rândul lor,

analizaţi. “Am vrut să văd la

ce etapă sunt ca pictori, sunt

cei care mâine vor fi critici și

să se obișnuiască cu viziunea

asupra lucrărilor pentru a avea

dreptul moral de a critica”, a

declarat Aurelian Dănilă.

Tudor Braga, critic de artă,

președintele Secţiei Critică de

artă a Uniunii Artiștilor Plas-

tici din Republica Moldova, a

felicitat artistele, precizând

că până acum a remarcat cali-

tăţile organizatorice la o par-

te dintre ele. “Valeria Barbas,

Natalia Procop, Tatiana Fio-

dorova au fost cele care s-au

manifestat și în calitate de

manageri în arte”, a precizat

Tudor Braga.

Tudor Stavilă, doctor habili-

tat în studiul artelor, colabora-

tor al AȘM și conducătorul ști-

inţifi c a patru dintre maestre,

consideră că creaţia distrage

criticul de la procesul de cer-

cetare. ”Le recomand distan-

ţarea de procesul de creaţie”,

a subliniat Tudor Stavilă. Cer-

cetătorul a încurajat această

expoziţie din considerentul că

aceasta este o modalitate de

supravieţuire a criticului. “Este

o oportunitate pentru criticul

care este impus să supravieţu-

iască”, a conchis Tudor Stăvilă.

Tatiana CURTESCU, pentru FLUX

Viitorii critici de artă trebuie să poată creaViitorii critici de artă trebuie să poată crea

Săptămâna aceasta, la Chișinău, expertul inter-naţional Kjell Nordström, autorul cărţii „Funky Business”, a susţinut două sesiuni de master-class pentru circa 800 de persoane, dintre care oameni de afaceri, studenţi, jurnaliști, bloggeri etc. El a fost la Chișinău la invitaţia Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM). Par-ticiparea la master-class a fost gratuită, era nece-sară doar înregistrarea pe site-ul www.aoam.md.

“În fi ecare an de Ziua Știinţei vom organiza Expoziţia de Artă a doctoranzilor”, a afi rmat Aurelian Dănilă, doctor habilitat, director al Centrului Studiul Artelor al Institutului Patri-moniului Cultural al Academiei de Știinţe a Moldovei (AȘM), cu ocazia deschiderii expo-ziţiei de pictură a unui grup de doctoranzi în studiul artelor, care a avut loc recent la Biblioteca Știinţifi că Centrală a AȘM.

Un nou proces de judecată blocat de Ghimpu din cauza campaniei electorale

Reprezentanţii Primăriei Coloniţa refuză să se prezinte în instanţa de judecată în cadrul unui proces în care apar ca pârâţi, pe motiv că se afl ă în campanie electorală și nu dispun de timp. Este vorba de pro-cesul de judecată intentat de Vladimir Ghimp, vărul președintelui in-terimar, care a acţionat în judecată Primăria și Consiliul local Coloniţa pentru faptul că l-au deposedat abuziv de un lot de teren în favoarea rudelor sale, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă.

Prima ședinţă de judecată în dosarul Vladimir Ghimp versus Consi-liul local Coloniţa, Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă și Lucian Chirtoacă (fratele primarului de Chișinău) a avut loc marţi, 16 noiembrie, la Ju-decătoria Ciocana a capitalei. Ședinţa însă a fost amânată din cauză că la proces nu s-a prezentat partea acuzată. Judecătorul cauzei, Ala Malâi, a dat citire demersului juristului Primăriei satului Coloniţa, prin care acesta informează că se afl ă în campanie electorală și, de aceea, nu se poate prezenta în instanţa de judecată. Astfel, examinarea dosa-rului a fost amânată pentru data de 14 decembrie 2010.

Precizăm, cu titlu de paranteză, că majoritatea consilierilor de Co-loniţa și o bună parte dintre funcţionarii din primăria acestei localităţi sunt rude cu Mihai Ghimpu și membri ai Partidului Liberal.

„Considerăm că o atare atitudine faţă de examinarea cauzei respec-tive nu este altceva decât o tactică de tergiversare a examinării acestui dosar, fapt care reprezintă o sfi dare deschisă nu numai a drepturilor fundamentale ale omului, ci și a instanţelor de judecată, ca instituţii ale statului”, se spune într-un comunicat de presă emis de Vladimir Ghimp și reprezentantul legal al acestuia, Radu Bușilă.

Menţionăm că, săptămâna trecută, un alt dosar în care protagonis-tul principal este șeful interimar al statului a fost amânat pentru a fi examinat după alegeri, fapt interpretat ca o favorizare de către instan-ţa de judecată a lui Mihai Ghimpu, în contextul alegerilor parlamenta-re din 28 noiembrie.

Amintim că Vladimir Ghimp, vărul primar al președintelui interimar Mihai Ghimpu, a fost deposedat de un lot de teren din curtea casei în care locuiește, după ce șeful interimar al statului, împreună cu nepotul său, primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă, i-au cerut Consiliului local din Coloniţa să adopte o decizie prin care acesta să fi e desproprietărit. Cei doi capi ai Partidului Liberal s-au prezentat în persoană la ședinţa Consiliului local Coloniţa și au făcut presiuni directe asupra aleșilor locali pentru a-i determina să ia o decizie ilegală, prin care Vladimir Ghimp era obligat să renunţe la un ar din terenul său, afl at, cu acte în regulă, în proprietatea sa privată. Porţiunea de teren a fost anexată la gospodăria care le-a aparţinut părinţilor lui Mihai Ghimpu, al căror moștenitori, după decesul acestora, sunt nepoţii Dorin Chirtoacă și fratele său, Lucian.

19 NOIEMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Duminică,14 noiembrie 2010, o delegaţie formată din profe-sorii Gruia Lazăr și Gică Mano-le, directorul Casei Corpului Didactic din Botoșani, pu-blicistul Gabriel Bălașa, eco-nomistul Ionel Gavril și sub-semnatul a mers în Cernăuţi la invitaţia Asociaţiei pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, condusă de către jurnalistul Vasile Bâcu, unul dintre slujitorii cei mai credin-cioși ai limbii și culturii stră-moșești din nordul Bucovinei.

Cu acest prilej a fost lansată ampla și va-loroasa lucrare istorică „Ștefan cel Mare”, scrisă cu multă pasiune și talent de către profesorul Gică Manole, afl ată acum la cea de-a doua ediţie în România și pentru fap-tul că autorul a realizat-o într-un limbaj ac-cesibil unui public cât mai larg, astfel încât măreaţa fi gură a istoriei Evului Mediu euro-pean să fi e cunoscută urmașilor din oricare ţinut stăpânit cu deosebită vrednicie de către dânsul.

La această manifestare culturală, des-fășurată la Palatul Românilor, a participat viceconsulul României la Cer-năuţi, Dorin Popescu, o pre-zenţă deosebit de activă și efi cientă, veterani ai Armatei Române, scriitori, poeţi, isto-rici, profesori din învăţămân-tul universitar și liceal, ziariști de la „Zorile Bucovinei”, ”Con-cordia”, „Arcașul”, „Monitorul de Hliboca” și RTV „Ucraina Internaţional”, tineri studioși pasionaţi de istorie.

După ce a fost păstrat un moment de reculegere în memoria poetului Adrian Pă-unescu, ziaristul Vasile Bâcu a făcut o scurtă prezentare a autorului și a cărţii sale, sub-liniind necesitatea unor astfel de scrieri în contextul actual, când trebuie cunoscute personalităţile românești cu vocaţie euro-peană. Totodată, a apreciat generozitatea profesorului Manole, care a cedat drepturi-le de autor unei edituri cernăuţene, pentru ca lucrarea să ajungă în școlile, biblioteci-le și la doritorii din regiune – lucru care se va petrece cât mai curând. De asemenea,

a arătat necesitatea vitală a unor astfel de contacte cultura-le pentru păstrarea identităţii românești în regiunea Cernăuţi.

Publicistul Dumi-tru Covalciuc a sen-sibilizat profund asis-tenţa cu discursul său presărat adesea cu accente pline de dra-matism despre soar-ta urmașilor actuali ai răzeșilor lui Ștefan din zonă: „Noi, cei de aici, am ratat trei oca-zii de a avea în Codrii

Cosminului un monument al domnitorului. Dacă nu vom cere cu hotărâre drepturile noastre autorităţilor ucrainene, românis-mul se va pierde la Cernăuţi, pentru că, noi, cei prezenţi în această sală, nu vom mai avea mult de trăit.”

Viceconsulul României, diplomatul și omul de cultură Dorin Popescu, a captat atenţia asistenţei cu o prelegere având ca

temă personalitatea lui Ștefan cel Mare, cu accent pe dimen-siunile ahileică (a strategului și omului de arme) și odiseică (a ctitorului de ţară). Domnia sa a spus: „Cred că, prin cartea domniei sale, profe-sorul Manole a de-monstrat că Ștefan cel Mare este cel mai mare român al tutu-ror timpurilor. Din acest punct de vede-re, suntem obligaţi să vedem în marele domnitor cea mai mare valoare naţio-nală.” În fi nal, a subli-niat necesitatea valo-rizării personalităţii lui Ștefan cel Mare în regiunea Cernăuţi.

În aplauze, a fost dat cuvântul istori-cului Gică Manole. Acesta a afi rmat că, în urma cercetărilor

sale, întinse pe o perioadă de mai multe decenii, Ștefan cel Mare trebuie privit ca un împărat al creștinătăţii răsăritene, un con-ducător european cu nimic mai prejos ca inteligenţă și performanţele ţării sale decât alţi împăraţi ai Evului Mediu. Pasiunea pen-tru marele voievod, aprinsă din copilărie, l-a călăuzit către Facultatea de Istorie a uni-versităţii ieșene, unde există un adevărat cult pentru Ștefan cel Mare, întreţinut de către dascăli de o incontestabilă valoare, precum regretatul profesor de sorginte or-heiană, Leon Șimanschi. Acesta a trăit până în ultimele clipe de viaţă într-o ctitorie a lui Ștefan, Mânăstirea Popăuţi, încercând să descopere lucruri noi despre întemeietorul lăcașului de cult.

A vorbit cu deosebită pasiune despre perioada Marelui Ștefan, despre perso-nalitatea sa complexă, de o deosebită va-loare umană, generată de nestrămutata sa credinţă ortodoxă și morală creștină. A afi rmat că spiritul conducătorului strălucit al Moldovei veghează și astăzi asupra tu-turor și, de aceea, fi ecare trebuie să acţio-neze cu demnitate, indiferent de piedicile existente în toate locurile unde se vorbește românește.

Autorul a oferit câte un exemplar cu au-tograf al lucrării sale tuturor celor prezenţi, care au mai primit și antologia lirică „Făclia dorului nestins” - o carte ce conţine poezii dedicate de-a lungul timpului marelui vo-ievod. Gazdele au primit din partea sa și un volum al integralei operelor politice emi-nesciene, editat recent la Iași.

Despre Ștefan cel Mare au discutat cadre didactice din regiunea Cernăuţi și ceilalţi membri ai delegaţiei botoșănene, care, știind că în zonă nu există nici o librărie ce vinde carte în limba română, au oferit și alte cărţi celor prezenţi. Au fost oferite și cărţile pregătite cu generozitate pentru cei din Bucovina de Nord de către Fundaţia pentru Democraţie Creștină din Republica Moldova și trimise prin mesager botoșă-nean.

La peste cinci sute de ani de la trecerea la cele veșnice, Ștefan cel Mare și Sfânt este viu în sufl etul poporului său și reușește să adune cele mai curate inimi ale urmașilor credincioșilor săi supuși. De aceea trebuie să credem și să ne călăuzim întotdeauna după valorile perene ale neamului nostru.

Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

ŞTEFAN CEL MARE, ŞTEFAN CEL MARE,SĂRBĂTORIT LA CERNĂUŢISĂRBĂTORIT LA CERNĂUŢI

Tema echităţii sociale este una dominantă la în-tâlnirile tuturor liderilor politici cu alegătorii. Asta pentru că astfel de între-bări sunt puse cel mai des în ca-drul întrevederi-lor cu alegătorii.

Răspunzând la una din

întrebările de acest fel la

întâlnirea cu alegătorii în

orașul Taraclia, liderul PD,

Marian Lupu, a spus că “la

iniţiativa Partidului Demo-

crat din Moldova au fost

modifi cate, prin votul Le-

gislativului, criteriile pri-

vind calcularea pensiilor pentru anumite categorii de persoane: deputaţi, mi-niștri și președintele țării. Până a fi votată inițiativa PDM, pensia acestor per-soane alcătuia 75% din sa-lariu, ceea ce era mult mai mult decât salariul mediu. Noi am obținut ca, pen-tru acești foști demnitari, calcularea pensiilor să fi e operată ca și pentru cetă-ţenii obișnuiţi - la nivelul de 42% din salariu”.

“Aceasta este poziţia noastră principială: noi am demonstrat faptul că până și în condiţiile difi cile de astăzi este posibil de a reda oamenilor sentimen-tul de echitate socială, sentimentul propriei dem-nităţi, de securitate din partea statului. Este foarte important pentru noi ca fi -

ecare persoană, indiferent

de poziţia sa în societate,

să se simtă un membru cu

drepturi depline, respectat

al acestei societăţi”, a men-

ţionat Marian Lupu.

El a spus că „Noi am de-

pus eforturi susținute în

acest sens și vom insista și

pe viitor în această direc-

ţie, astfel încât, în viitorul

apropiat, toate pensiile

preferenţiale vor atinge

nivelul mediu, iar indexa-

rea lor se va face diferen-

ţiat. Aceasta va permite ca

pensiile mici să crească mai

repede, iar cele mari - doar

simbolic. Noi ne închinăm

în fața persoanelor în eta-

te și le garantăm că le vom

apăra drepturile la o viaţă

demnă și la o bătrânețe

asigurată!”

ELECTORALA 2010

MARIAN LUPU:

Noi am obţinut ca pensia pentru demnitari să fi e calculată ca şi pentru cetăţenii simpli

Locuitorii din mediul rural continuă să se bucure de asistenţă în ceea ce privește acce-sul la serviciile descen-tralizate de aprovizio-nare cu apă, asigurate de Proiectul Elveţian de Apă și Sanitaţie în Moldova „ApaSan”. Re-cent, a fost pus în func-ţiune un nou sistem de aprovizionare cu apă potabilă pentru locu-itorii satului Horodca, raionul Ialoveni. Eve-nimentul a avut loc vineri, 12 noiembrie, la el participând mai mulţi donatori străini, reprezentanţi ai unităţilor ad-ministrative în care urmează să fi e implementate astfel de proiecte, cât și populaţia din Horodca.

Potrivit reprezentanţilor „ApaSan”, programul Apă și Sanitaţie, fi nanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), își propune îmbunătăţi-rea condiţiilor de trai și a sănătăţii publice în comunităţile rurale din ţară, prin facili-tarea accesului la apă potabilă. În ultimii șase ani, mai mult de 25 de mii de locuitori din raioanele Nisporeni, Hâncești, Strășeni și Ialoveni au benefi ciat de suport fi nanci-ar pentru realizarea mai multor proiecte de acest fel.

În toamna anului 2008, au fost realizate o serie de cercetări care au demonstrat că izvorul de apă din satul Horodca este de bună calitate și sufi cient pentru a alimen-ta întregul sat. Totodată, conceptul SDC privind apa și canalizarea în Moldova este axat pe participarea activă a comunităţii locale la implementarea proiectelor. În acest sens, conform prevederilor incluse în program, localnicii sunt obligaţi să în-fi inţeze Asociaţii ale Consumatorilor de Apă (ACA). Astfel, membrii ACA „Izvorul Vlas” din Horodca au semnat un contract de cooperare dintre Primărie, Consiliul ra-ional Ialoveni, SDC și „ApaSan”. Lucrările de construcţie a reţelei de apă au dema-rat în primăvara anului 2009. Noul sistem descentralizat de alimentare cu apă din Horodca constă din camere de colectare a apei, unite cu ţevi de drenaj, care sunt capabile să livreze un debit de 140 de m3 pe zi, 2,7 kilometri de reţea de apeduct de la izvor, un rezervor cu volumul de 50 de m3, o instalaţie de dezinfectare a apei, 13,8 kilometri de reţea magistrală, o staţie de pompare hidrofor și 262 de conectări individuale.

La moment, apa este livrată în 259 de gospodării, o școală pentru 200 de elevi, o grădiniţă pentru 50 de copii și o instalaţie socială. Costul proiectului se estimează la peste 300 de mii de euro, dintre care 20 la sută a constituit contribuţia localnicilor, fi ecare familie achitând suma de 1700 de lei.

Expertul tehnic din cadrul proiectului „ApaSan”, Alexandru Jubea, a precizat pentru FLUX că apa a fost captată dintr-un izvor de pădure, distanţa până la sat fi ind de aproape trei kilometri. Sursa de apă curge gravitaţional până la rezervorul din sat și tot în aceste condiţii este distribuită

prin reţea către consumatori. Lungimea ţevii de distribuţie este de 14 kilometri. Întrebat despre necesitatea înfi inţării Aso-ciaţiei Consumatorilor de Apă, expertul a explicat că, după darea în exploatare a apeductului, membrii asociaţiei vor avea obligaţia să întreţină mai departe acest sistem. „Anul trecut au început lucrările de construcţie al reţelei și deja anul aces-ta oamenii se bucură de apă la robinet, cu toate conectările respective. Vreau să spun că pentru aceasta, localnicii au mun-cit foarte mult alături de experţii proiectu-lui”, a mai menţionat Jubea.

Potrivit directorului Biroului de Coo-perare al Agenţiei Elveţiene pentru Dez-voltare și Cooperare, Georgette Bruchez,

deja de 10 ani SDC este o prezenţă activă pe segmentul apă și sanitaţie în Moldova și de fi ecare dată participă cu mare bucu-rie la astfel de inaugurări. „Ne face o de-osebită plăcere să fi m prezenţi la deschi-derea acestei reţelei, deoarece Horodca reprezintă cel de-al 20-lea sat în care se dă în exploatare un sistem descentralizat de aprovizionare cu apă”, a afi rmat Bruchez. Ea a mai precizat că circa două-treimi din costul proiectului a fost asigurat de Agen-ţia Elveţiană, o treime - de către partenerii austrieci, și 20 la sută din sumă – de local-nici, lucru foarte important pentru agen-ţie în realizarea proiectelor.

Și coordonatorul proiectului „Apa-San”, Bernhard Hiller, a accentuat faptul că, pentru buna realizare a acestui pro-gram, au fost necesare eforturi susţinute

și cunoștinţe profunde. El a precizat că în Moldova se practică cel mai des sistemele centralizate, iar în satul Horodca, sistemul este unul descentralizat, ceea ce înseam-nă că s-a lucrat mai mult decât de obicei. „Noi am depus toate eforturile și am apli-cat tehnologii avansate pentru a le aduce sătenilor apă din pădure. Pentru noi, cel mai important lucru este ca sistemul să fi e durabil în timp. Evident că el nu este unul dintre cele mai ieftine, dar ceea ce contea-ză pentru noi este ca și peste mai mulţi ani apeductul să fi e încă funcţional”, a menţi-onat Hiller.

La rândul său, primarul satului Horodca, Ștefan Vlas, a ţinut să le mulţumească do-natorilor pentru realizarea scopului pro-pus care, până adineauri, nu era decât un vis pentru localnici. La moment, primarul

și localnicii își doresc și un sistem de ca-nalizare, care speră să fi e susţinut, de asemenea, de către fundaţia SDC. În opinia p r i m a r u l u i , odată cu inau-gurarea apeductului, principalul obiectiv al ACA devine asigurarea durabilităţii prin exploatarea efi cientă a reţelei și garanta-rea cantităţii sufi ciente și calităţii înalte a apei livrate. „Vreau să mulţumesc în nu-mele întregului sat partenerilor străini pentru marea bucurie pe care au adus-o în satul nostru. Această dorinţă a fost pentru noi ca un vis, dar astăzi am ajuns să con-știentizăm că visul a devenit realitate”, a declarat Ștefan Vlas.

Și sătenii din Horodca afi rmă că acum cea mai importantă problemă a localităţii a fost soluţionată. „Deschiderea reţelei de alimentare cu apă este o mare sărbătoare pentru satul nostru. S-a rezolvat o proble-mă foarte importantă. Nu am crezut nicio dată că va veni ziua când vom avea apă la robinet, dar datorită energiei primarului nostru, care s-a străduit să câștigăm acest proiect, s-a realizat ceea ce aștepta între-

gul sat. Le mulţumim foarte mult pentru ajutor acestor oameni și să le dea Domnul sănătate, ca să aducă astfel de bucurii și locuitorilor din alte sate ale republicii”, a ţinut să afi rme Valentina Ursu din Hodor-ca.

Evenimentul a fost o sărbătoare și pen-tru familia lui Valeriu și Veronica Plămă-deală. „În localitatea noastră, problema apei potabile există de foarte mult timp, pe motiv că apa din fântâni nu corespun-de normelor sanitare. Mulţumim din tot sufl etul oamenilor de bună-credinţă care

au fi nanţat acest proiect”, au spus soţii Plămădeală.

Precizăm că, până în prezent, cu supor-tul SDC, au fost construite 20 de sisteme de aprovizionare cu apă cu puncte de co-nectare individuale, 4 zone umede, iar în 8 școli din republică au fost puse în funcţiu-ne 8 toalete de tip „EcoSan”, care includ și tratarea apelor gri.

Tatiana MANEA, FLUX

APĂ ŞI SANITAŢIE – VIAŢĂ ŞI DEMNITATE!

La Horodca a avut loc inaugurarea unei noi reţele de alimentare cu apă

19 NOIEMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene

animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2

Ep.23,24 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15

Telecinemateca. Șapte sufl ete. Seven po-

unds. Dramă. SUA 2008 13.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.12- 16

16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.6,7

20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate

21.30Telecinemateca. Băieţi buni. Goodfellas. Dramă 1990 00.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30 -

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda

(r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ

retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Vieţi

furate (“Switched At Birth”) (partea a II-a) (AP) (dramă) 15:30

Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ

16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de

poveste 18:30 Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010)

20:30 - Cinema ACASĂ: Fantoma mea iubită (“Ghost”) (12)

(dramă) 23:15 La naiba, să poveștim! (12) (divertisment) 00:15 -

Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) (r) 02:00 Doamne

de poveste (r) 03:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment)

03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 24 noiembrie)

(12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 25

noiembrie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 - Teleshopping 10:30 După 20 de

ani 11:15 Film: Regele hoţilor 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 Apropo Tv 14:00 - Promotor

14:45 Zâmbete într-o pastilă, ep.8 15:15 Film: Indiana Jones și

regatul craniului de cristal (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land

of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Eroul

scăpat din Infern 01:15 - Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Apropo

Tv (r) 02:15 După 20 de ani (r) 03:00 Film: Eroul scăpat din Infern

(r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:00 - Ce se întâmplă, doctore?

06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Владимир Ивашов.

Баллада о любви” 7.00 Лирическая комедия

“Зеленый огонек” 8.05 “Dimineaţa pe Pri-

me” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10

“Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока

все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “СЧАСТЬЕ

ЕСТЬ!” 12.40 Воскресный “Ералаш” 13.10 “Брюнетки против

блондинок” 14.00 Лариса Гузеева, Никита Михалков в

фильме “Жестокий романс” 16.25 Арнольд Шварценеггер

в приключенческом фильме “Терминатор 3: Восстание

машин” 18.10 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”.

Информационно-аналитическая программа 22.00 Премьера.

Леонид Парфенов в новом проекте “Какие наши годы!” 23.30

“Познер” 0.25 Ксения Раппопорт, Микеле Плачидо в фильме

Джузеппе Торнаторе “Незнакомка” 2.25 Футбол. Чемпионат

России. Заключительный тур. “Динамо” - “Спартак” 4.20

“Играй, гармонь любимая!”

6.00 Documentar.

“Salvaţi delfinii”.

6.55 Film. “MEȘTE-

RUL MANOLE” (“Telefi lm-Chișinău”, 1995). 8.30 Locuinţa mea.

9.00 Ring Star. Concurs muzical. 10.00 ȘTIRI. 10.10 Cântaţi cu

noi. Tinere talente. 11.00 ȘTIRI. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul

sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Stelele “Luceafărului”. 13.00

Mai în glumă, mai în serios. 14.00 ȘTIRI. 14.10 Baștina. Magazin

agricol. 15.00 Știri. 15.10 Miracolul dansului. 15.40 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Film. “CĂPITANUL CERULUI

ȘI LUMEA VIITORULUI” (SUA). 18.00 ȘTIRI. 18.15 Evantai folcloric.

19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 20.10 Vedete la bis! 20.00 ȘTIRI.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35, 23.10,

0.10 Moldova în direct. 23.00, 0.00, 1.00 ȘTIRI. 1.10 Moldova: aici

și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Miracolul

dansului. 3.00, 4.45 Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici”

la 70 de ani. Orchestra “Folclor”. Dirijor - Petre Neamţu. 4.30

Descoperă Moldova. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

7 , 1 0 U n i ve r s u l

credinţei . 9,00

Ca la carte. Mo-

derator Cristian

Tabără 10,00 Desene animate *Clubul Disney (SUA) 2 episoade

10,55 Speranţe împlinite 11,00 Europa mea. Moderator Gabriel

Giurgiu 11,30 Viaţa satului . Prezintă George Robu 13,00 Ultima

ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14,00 Telejurnal *Sport

(criptat)*Meteo 14,20 Circ internaţional 15,00 Vedeta familiei.

Prezintă Mihai Răzuș 16,00 Gala București Fashion Festival

16,55 Speranţe împlinite 17,00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de

divertisment . Prima parte 18,00 Telejurnal 18,10 Dănutz S.R.L.

– Supermarket de divertisment .Partea a doua 19,25 Tragerile

Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 19,40 Sport 20,00 Telejurnal

*Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc

20,40 Tema zilei *Meteo 21,10 Film * Ultimul mohican (LAST OF

THE MOHICANS -SUA, 1992) 23,00 Garantat 100% Moderator

Cătălin Ștefănescu 24,00 O carte pe săptămână. Prezintă Dan

Cristea Teodor 0,15 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (re-

luare) 1,25 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (reluare) 2,25

Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (reluare) 3,15 Telejurnal

*Sport (reluare) 3,50 Tema zilei *Meteo (reluare) 4,10 Europa

mea. Moderator Gabriel Giurgiu (reluare) 4,35 Universul credin-

ţei (reluare) 6,15 Imnul României 6,20 Film Documentar

05:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 05:30

ROGER DIAMANTIS OU LA VRAIE VIE / Documentaire 06:30 A BON

ENTENDEUR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 ET SI VOUS ME

DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 08:00 REFLETS SUD 09:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 09:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE

- PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi-

5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF

10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE

TiVi5MONDE - LOU ! 11:09 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS

11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIPS

12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:00 LE MONDE DU SPORT 13:30

NOUVO 13:45 SUR MESURES Artisan créateur en parasolerie 14:00

NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT

DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Le combat des clans 17:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH

19:10 INTERNATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MERE

/ Documentaire “Des Terres & des Hommes” Martinique entre ciel,

terre et mer : l’île originelle 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN FLIC / Cinéma 23:35 MARIE

SANS ADIEU / Court métrage 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10

LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 PO-

URQUOI (PAS) LE BRÉSIL / Cinéma 02:30 KIOSQUE 03:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 04:00 URBI ET ORBI, LE VATICAN DANS LES RELATIONS

INTERNATIONALES / Documentaire 1/2 Prisonnier du Vatican

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30

Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.10,11 9.00 Serial. 24

hours. Sez.6 Ep.14,15 10.30 Telecinemateca. Casa

păpușilor de ceară. House of wax. Thriller. SUA 2005

12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00

Serial. Luna. Ep.60 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri

electorale 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Camerista. Made

in Manhatan. Comedie. SUA 2002 22.40 Telecinemateca. The abandoned.

Horror. SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15

Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 –Teleshopping 12:30

- Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping

14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP)

(romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film

serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit

(AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire

și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP)

(romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial:

7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ

01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r)

(12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance)

03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

06:00 - Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv”

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? �

Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:30 Film: Păcate de familie (r) 12:00 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 13:45 Zâm-

bete într-o pastilă, ep.7, anul III 14:15 Film: Nepreţuit 16:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.3874 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.26 00:00 Serial: Dexter,

ep.1, anul IV 01:00 Film: Lichidaţi-i! 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 -

Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 - Serial:

Moștenirea (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy

Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Банды” 22.30 “Человек и закон” с

Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Обмани меня”.

Новые серии 0.30 Расселл Кроу в остросюжетном фильме “Хозяин

морей. На краю Земли” 2.40 Сериал “Тайны Тихого океана” 3.30 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!”

6 . 0 0 , 9 . 1 0 , 2 0 . 3 5 ,

4.30 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie

electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala

2010. Publicitate. 6.20 Templul muzicii. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25

Bună dimineaţa! 9.20 Film. “VIAŢĂ, LACRIMI ȘI DRAGOSTE” (URSS, 1984).

11.00 Documentar. “Expediţia Yangtze. Nașterea Dragonului”. 11.30 AR-

Telier. 12.00 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wuyishan” (China).

12.30 Russkii mir. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. 15.00

Cinemateca universală. 15.15 Evantai folcloric. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Respiro.

Program muzical. 16.20 Documentar. “La Pekin”. 16.50 Fii tânăr! 17.25

Petalo romano. 18.15 Perpetuum mobile. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45,

1.15 Vector european. 21.40, 2.40, 5.00 Alegeri 2010. Dezbateri. 20.45

Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.40, 5.00 Alegeri

2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Documentar. “Welcome Europa”. 0.50

Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.45 Respiro. Program muzical. 2.30 Dans în ritm clasic. 4.40 Muzic Mania.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal ma-

tinal *Sport (crip-

tat)* Meteo (I) 8,00

Telejurnal matinal

*Sport (criptat)* Meteo (II) 9,00 Serial *Dovadă de iubire (PROVA DE

AMOR – Brazilia, 2006) Episodul 102 10,00 Garantat 100% (reluare)din 21

noiembrie. 11,00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (reluare)

11:15 Film Documentar 12,45 Serial (reluare)*Legendele palatului: prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 3

13,55 Speranţe împlinite 14,00 Telejurnal *Sport (criptat)* Meteo 14,45

Pur și simplu delicios 14,50 Vinul pe românește 14,55 Oameni mari la

TVR Prezintă Mihaela Michailov (reluare) 15,00 Film Documentar 15,30

Akzente. Emisiune în limba germană 16,55 Speranţe împlinite 17,00

Interes general. Moderator Sorin Burtea 17,30 O carte pe săptămână

(reluare) din 21 noiembrie 17,45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și

Noroc 18,00 Telejurnal *Meteo 18,30 Serial *Legendele palatului: prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 4

19,35 Doar România! 19,40 Sport 20,00 Telejurnal *Omologarea tragerilor

Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational

21,00 Judecă tu ! Moderator Irina Păcurariu 22,00 Serial *CSI-Crime și

investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 2 22,55 Oameni mari la TVR

Prezintă Mihaela Michailov (reluare) 23,10 Film * Dispăruţi (IMAGINING

ARGENTINA- Spania, Marea Britanie, SUA, 2003) Cu: Irene Escolar, Antonio

Banderas. Regia Christopher Hampton 1,00 Garantat 100% (reluare)din

21 noiembrie. 2,00 Interes general (reluare) 2,30 Meseria brăţară de aur

(reluare) din 19 noiembrie 3,00 Curier TV (reluare) din 23 noiembrie.

Prezintă Angela Avram 3,20 Telejurnal (reluare) 3,55 Tema zilei * Meteo

(reluare) 4,15 Serial (reluare)*Dovadă de iubire (PROVA DE AMOR - Brazilia,

2006) Episodul 102 5,05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU

BELLA DAMA-Argentina, 2008) 6,05 Pur și simplu delicios (reluare) 6,15

Imnul României 6,20 Film Documentar

05:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 05:30 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

09:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS

ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS

BELLE LA VIE / Fiction Episode 949 12:00 BELLE-BAIE / Fiction C’qui

tue pas, rend plus fort 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A

LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire La brousse en vélo-taxi

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE TEMPS DES SECRETS, LE TEMPS

DES AMOURS / Fiction Le temps des amours 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE

SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LES

FRILEUX / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 POURQUOI

(PAS) LE BRÉSIL / Cinéma 23:35 MON PAPA À MOI / Court métrage

00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35

TV5MONDE LE JOURNAL 00:45 CINÉMAS 01:40 LA GRANDE LIBRAIRIE

02:40 LE DÉBAT TSR 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 SOUNOU

SÉNÉGAL / Documentaire

7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11

Ep.9,10 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.13,14

10.30 Telecinemateca. Somersby. Dramă. SUA

1993 12.00 Film indian 15.30 Desene animate

17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial.

Luna. Ep.59 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri

electorale 20.30 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecine-

mateca. Casa păpușilor de ceară. House of wax. Thriller. SUA 2005

0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-

ping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

- Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film

serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea

de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Po-

veștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film

serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte

(12) (divertisment) 23:30 –Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30

- Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 - Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30

- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri

de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

06:00 - Dezbateri electorale: „Te votezi la

Pro Tv” 07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 - Te-

leshopping 10:30 Film: Viaţa lui Natalie Wood,

partea a II-a 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30

- Teleshopping 13:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Zâmbete

într-o pastilă, ep.6, anul III 14:45 Film: Păcate de familie 16:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3873 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 22:25

- Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea,

ep.25 00:00 Serial: Dexter, ep.12, anul III 01:00 Film: Ostaticul 02:30

Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

03:15 - Serial: Moștenirea (r) 04:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

04:30 - Happy Hour (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30

“Голоса” 22.30 Среда обитания. “Ни рыба ни мясо” 23.20 Ночные

новости 23.40 “Тур де Франс” 0.30 Фильм “Рыцари Южного

Бронкса” 2.00 Нонна Мордюкова, Николай Рыбников в фильме

“Семья Ивановых” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

4.00 “Давай поженимся!”

6.00, 9 .10, 20.35,

4.30 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie

electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala

2010. Publicitate. 6.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.20 Zona liberă. 9.50 Documentar.

“Cultura ceaiului ân munţii Wuyishan” (China). 10.25 Cine iubește...

Recital Geta Burlacu. 11.30 Documentar. “Euromaxx”. 12.00 Templul

muzicii. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50

Desene animate. 15.10 Vedete la bis! 16.00 ȘTIRI. 16.10 Michel Delpech.

Concert. Partea a 2-a. 17.10 Respiro. Program de muzică populară.

17.25 Russkii mir.. 18.15 Picături de “Dor” 18.30 Povestea de seară.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “Dreptate, lege, destin.

Serghei Magniţchi”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.40, 5.00 Alegeri

2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Fotbal. Liga Campionilor UEFA.

“Tottenham Hotspur” (Londra) - “Werder” (Bremen). 1.00 Programul

zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe.

Concurs de inteligenţă. 2.30 Medalion muzical. Ștefan Negură. 4.40

Muzic Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal ma-

tinal *Sport (crip-

tat) *Meteo (I) 8,00

Telejurnal matinal

*Sport (criptat) *Meteo (II) 9,00 Serial *Dovadă de iubire (PROVA DE

AMOR – Brazilia, 2006) Episodul 101 10,00 Profesioniștii ...cu Eugenia

Vodă (reluare) din 20 noiembrie. 11,00 Oameni mari la TVR Prezintă

Mihaela Michailov (reluare) 11:15 Film Documentar 12,45 Serial

(reluare)*Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF

THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 2 13,55 Speranţe împlinite

14,00 Telejurnal *Sport (criptat)* Meteo 14,45 Pur și simplu delicios

14,50 Vinul pe românește 14,55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela

Michailov (reluare) 15,00 Film Documentar 15,30 Oameni ca noi 16,00

Convieţuiri Prezintă Cristina Hillerin. 16,55 Speranţe împlinite 17,00

Generaţia contra. Moderator Luciana Giurea 17,30 ONG Blitz. Prezintă

Laura Lăcătuș 18,00 Telejurnal * Meteo 18,30 Serial *Legendele palatu-

lui: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007

) Episodul 3 19,35 Doar România! 19,40 Sport 20,00 Telejurnal 20:40

“Reporter” buletin informational 21:05 Concert 2,30 Generaţia contra

(reluare) 3,00 Papucul doamnei (reluare)Prezintă Laura Nureldin 3,20

Telejurnal (reluare) 3,55 Tema zilei * Meteo (reluare) 4,15 Serial (reluare)

*Dovadă de iubire (PROVA DE AMOR - Brazilia, 2006) Episodul 101 5,05

Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina,

2008) 6,05 Pur și simplu delicios (reluare) 6,15 Imnul României 6,20

Film Documentar

05:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 05:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

09:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 ESCAPADE GOURMANDE 10:30

UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30

PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 948 12:00 BELLE-BAIE / Fiction

Mourir pour vivre 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05

AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire

Opération lingerie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MONSIEUR

KLEIN / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 LE DÉBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LE TEMPS DES SECRETS, LE TEMPS

DES AMOURS / Fiction Le temps des amours 21:10 ECUYERS DU

CADRE NOIR / Documentaire - Episode 4 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 00:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE

JOURNAL 00:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction Rien ne sert de

courir 01:45 ADRESSE INCONNUE / Fiction Double peine 02:35

TEMPS PRÉSENT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 03:58 SAND, LE

REEL ET L’UTOPIE / Documentaire

7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.

11 Ep.8,9 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.12,13

10.30 Telecinemateca. Soacra mea e o scorpie.

Monster in law Comedie. SUA 2005 12.00 Film

indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.11,12 18.00

Serial. Luna. Ep.58 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00

Dezbateri electorale 20.30 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru

Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Somersby. Dramă. SUA 1993

0.00 Închiderea staţiei 24 noiembrie 2010,

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-

ping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

- Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film

serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea

de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Po-

veștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film

serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte

(12) (divertisment) 23:30 - Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30

- Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30

Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri

de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

06:00 - Dezbateri electorale: „Te votezi la

Pro Tv” 07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

- Teleshopping 10:30 Serial: Om sărac, om

bogat, ep.91, 92 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:30 - Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă, ep.5, anul III

14:15 Film: Dincolo de trecut 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3872

17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00

Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30

Serial: Moștenirea, ep.24 00:15 Serial: Dexter, ep.11, anul III 01:00 Film:

Războiul lui Connor 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 - Știrile Pro

Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea (r) 04:00 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 - Happy Hour (r) 05:30 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай

поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 Спецрасследование.

“Психи на свободе” 23.20 Ночные новости 23.40 “Врата” 0.30

Остросюжетный фильм “Пятое измерение” 2.15 Елена Майорова

в фильме “Везучая” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

4.00 “Давай поженимся!”

6.00, 9.10, 20.35,

4.30 Votul tău 2010.

Emisiune de educaţie

electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30 Electorala

2010. Publicitate. 6.20 La noi în sat. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25

Bună dimineaţa! 9.25 Documentar. “Europa și Cernobâlul”. 10.25

Săptămâna sportivă. 11.00 Documentar. “Veșmintele lumii. Bolivia”.

11.30 Film. “POVESTEȘTE-MI DESPRE TINE” (URSS, 1971). 13.00 Bună

dimineaţa! (reluare). 14.45 Respiro. Program de muzică populară.

15.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Michel Delpech.

Concert. Partea 1. 17.10 Respiro. Monumental final de toamnă.

17.25 Gagauz ogea. 18.15 Zona liberă. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45

Documentar. “Golgota Basarabiei”. 21.40, 2.40, 5.00 Alegeri 2010.

Dezbateri. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.40, 5.00 Alegeri

2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Fotbal. Liga Campionilor UEFA.

FC “Basel” - “CFR-1907” (Cluj). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 2.30 La curţile dorului.

4.40 La datorie. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal ma-

tinal *Sport (crip-

tat) *Meteo (I) 8,00

Telejurnal matinal

*Sport (criptat) *Meteo (II) 9,00 Serial *Dovadă de iubire (PROVA DE

AMOR – Brazilia, 2006) Episodul 100 10,00 Ca la carte (reluare) din

21 noiembrie 11,00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov

(reluare) 11,15 Spune-mi ce te doare (reluare) 11,45 Bebe magia (re-

luare) din 20 noiembrie 12,15 Zile și nopţi (reluare) din 20 noiembrie.

12,45 Serial (reluare)*Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 1 13,55 Speranţe

împlinite 14,00 Telejurnal *Sport (criptat)* Meteo 14,45 Pur și simplu

delicios 14,50 Vinul pe românește 14,55 Oameni mari la TVR Prezintă

Mihaela Michailov (reluare) 15,00 Film Documentar 15,30 Rom

european. Prezintă Loredana Dumitru și Adi Sandu 16,00 Kronika

.Emisiune în limba maghiară 16,55 Speranţe împlinite 17,00 Atunci și

acum . Prezintă Marian Voicu 17,30 Curier TV . Prezintă Angela Avram

18,00 Telejurnal *Meteo 18,30 Serial *Legendele palatului: prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul

2 19,35 Doar România! 19,40 Sport 20,00 Telejurnal 20:40 “Reporter”

buletin informational 21:05 Concert 2,30 Fără frontiere (reluare) din

20 noiembrie 3,20 Telejurnal (reluare) 3,55 Tema zilei * Meteo (reluare)

4,15 Serial (reluare)*Dovadă de iubire (PROVA DE AMOR - Brazilia,

2006) Episodul 100 5,05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y

SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) 6,05 Pur și simplu delicios (reluare)

6,15 Imnul României 6,20 Film Documentar

05:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 05:30

LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30

TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 CONTINENT

NOIR 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS

11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction

Episode 947 12:00 BELLE-BAIE / Fiction L’étoff e des héros 12:30 NEC

PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:30 FACE A FACE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:05 ADRESSE INCONNUE / Fiction Rien ne sert de courir 15:55

ADRESSE INCONNUE / Fiction Double peine 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉ-

SENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 LA RÉGATE

/ Cinéma 21:05 WARAMUTSEHO ! / Court métrage 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE

/ Documentaire Acte 4 : 1990-2010 - Les aventures chaotiques de la

démocratie 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA

TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 MISSION MILLENIUM 02:45

LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 ROGER DIAMANTIS

OU LA VRAIE VIE / Documentaire

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 22,23

11.00 Telecinemateca. Avraam. Dramă. SUA

1994 14.00 Film indian 16.30 Telecinemateca.

Terminatorul. The trminator. Acţiune. SUA 1984 18.30 Serial.

Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.4,5 20.00 Fata de la ora 8. Dedi-

caţii muzicale 21.00 Desene animate 21.30 Familia Dacia 21.45

Telecinemateca. Șapte sufl ete. Seven pounds. Dramă. SUA 2008

00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30 -

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r)

(AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Vieţi

furate (“Switched At Birth”) (partea I) (AP) (dramă) 15:30 - Film

serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Rosalinda (AP)

(romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare

de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP)

(romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Flashdance Strălucirea dansului

(“Flashdance”) (12) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP)

(romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30

- Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:45 Poveștiri de noapte

(reluare de luni, 22 noiembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri

de noapte (reluare de marţi, 23 noiembrie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:00 - Teleshopping 10:30 Ce se

întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) 11:30 Film: Charlie

și fabrica de ciocolată 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Serial: Gossip

Girl: Intrigi la New York, ep.7, anul III 14:00 Dansez pentru tine

(r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30

Film: Indiana Jones și Regatul craniului de cristal 23:15 Film: Omul

invizibil 2 01:00 - Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Charlie și

fabrica de ciocolată (r) 03:15 Film: Omul invizibil 2 (r) 05:00 Știrile

Pro Tv (r) 06:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 - Știrile

Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35

Николай Крючков в фильме “Морской

характер” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15

“Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10

“Смак” 10.40 К юбилею Нонны Мордюковой. Премьера.

“Ее никто такой не знал” 12.00 Новости 12.10 “Фальшивая

этикетка” 13.05 Многосерийный фильм “Громовы. Дом

надежды” 16.30 Леонид Ярмольник, Анна Легчилова в

фильме “Перекресток” 18.20 “Большие гонки” 19.40 “Минута

славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение

21.55 “Прожекторперисхилтон” 22.25 “Детектор лжи”

23.25 Уилл Смит в остросюжетном фильме “Я, робот” 1.15

Николай Еременко-мл. в боевике “Я объявляю вам войну”

2.45 Приключенческий фильм “Кто сильнее его” 4.05

Сериал “Тайны Тихого океана” 4.50 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 5.15 “Поле чудес”

6.00 Film. “O, DUL-

CEA ȘI TANDRA MEA

FIAR+” (URSS-Ger-

mania, 1978). 7.45 Giacomo Puccini. Opera “Madame Butterfl y”.

8.05 Documentar. “Bangkok: insecte prăjite la orice oră”. 9.00

Magazinul copiilor. 9.35, 11.00 Am strâns toamnă după toamnă.

Spectacol muzical. 10.30 Dor. Program muzical. 12.00 ȘTIRI. 12.10

Film. “HEIDI” (Anglia, 2005). 13.55 Cinemateca universală. 14.15

Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40

La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.10, 1.20 Grigore Vieru. Poezie

și destin. 17.30, 18.30 Telepunte Chișinău-București. 18.20 Votul

tău 2010. Emisiune de totalizare. 19.30 MESAGER (rus.) 20.00

Erudit-cafe. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.35, 23.15, 2.35, 5.10 Izvorul dăinuirii noastre. Ansamblul

Naţional Academic de Dansuri Populare “Joc”. Spectacol jubiliar.

Selecţiuni. 23.00 ȘTIRI. 23.40 Giacomo Puccini. Opera “Madame

Butterfl y”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 1.15, 2.30, 5.00 Descoperă Moldova. 4.30 Dor. Program

muzical. 5.35 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Desene ani-

m a t e * C l u b u l

Disney (SUA) 2

episoade 7,55 Spe-

ranţe împlinite 8,00 Semne * Mi-e dor de voi! 8,30 Arca lui Noe

Prezintă Dan Helciug 9,00 Bebe magia Prezintă Camelia Csiki 9,30

Serial *Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II

Episodul 3 10,00 Tuning România * Magazin de dezbatere 11,00

Magazin UEFA Champions League 11,30 Zile și nopţi . Prezintă

Andra Gavril 12,00 Vizor monden cu Liviu și Ela (reluare) din

26 noiembrie 12,30 Pro patria. 13,00 Fără frontiere. Moderator

Luca Niculescu 14,00 Telejurnal * Sport (criptat)*Meteo 14,20

Gala „Angajează abilitatea”. Prezentator Cătălin Ștefănescu

15,15 Speranţe împlinite 15,20 Ne vedem la TVR. (I) Moderator

Marina Almășan Socaciu. 16,30 Ne vedem la TVR. (II) Moderator

Marina Almășan Socaciu. 17,30 Gala Premiilor de Excelenţă TVR

Internaţional, ediţia a IX-a. (I) 18,30 Gala Premiilor de Excelenţă

TVR Internaţional, ediţia a IX-a. (II) 19,40 Sport 20,00 Telejurnal

20,40 Tema zilei * Meteo 21,10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea

Radu (I) 22,20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23,30 Pro-

fesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0,30 Filme șoc * Sacrifi ciul suprem

(TO END ALL WARS- SUA, 2004) 2,30 Fără frontiere (reluare) 3,20

Telejurnal (reluare) 3,55 Tema zilei *Meteo (reluare) 4,15 M.A.I.

aproape de tine. (reluare) din 26 noiembrie 4,30 Semne (reluare)

4,55 Viaţa satului (reluare) din 21 noiembrie. 6,15 Imnul României

6,20 Film Documentar

05:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 05:30

NAPLES, LA CITE DES AUTRES FEMMES Documentaire 06:30 MEDI-

TERRANEO 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 AFRIQUE PRESSE

08:00 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 7

JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA

10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT

DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MON-

DE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES

DE CLIPS / TV5 MUSIQUE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9

° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE

POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DU SANG

NEUF AU ZOO DE ZURICH / Documentaire 2e partie 15:55 ADN

16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 17:50 ARTE REPORTAGE 18:35 GEOPOLITIS

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35

THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT

00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35

TV5MONDE LE JOURNAL 01:00 ARTE REPORTAGE 01:40 GEOPOLITIS

02:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 03:10 ACOUSTIC 03:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 04:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 04:30 ECUYERS DU

CADRE NOIR / Documentaire Episode 05

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.11,12 9.00

Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.15,16 10.30 Tele-

cinemateca. Camerista. Made in Manhatan.

Comedie. SUA 2002 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00

Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.61 19.00 Dezbateri

electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri electorale 20.30 Desene

animate 21.00 Telecinemateca. Avraam. Dramă. SUA 1994 00.00

Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teles-

hopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45

- Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (roman-

ce) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r)

(AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP)

(romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta

de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda

(AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O

mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit

(AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pedeapsa prinţesei arabe

(„Death of a Princess”) (12) (dramă) 23:00 Film serial: 7 păcate

(AP) (romance) 00:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ

01:00 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:30 Cinema ACASĂ:

Pedeapsa prinţesei arabe (r) (12) (dramă) 04:30 Poveștiri adevărate

(r) Vremea de ACASĂ

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 -

Teleshopping 10:30 Film: Nepreţuit (r) 12:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 15:00 Land of Jokes

(r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3875 17:00 Știrile Pro Tv cu

Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t

20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00

Știrile Pro Tv din Sport 01:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья”

18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес”

19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Праздничный

концерт 23.40 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Баксы” 2.15

Клинт Иствуд в триллере “Сыграй мне “Туманно” 3.55 Людмила

Касаткина в фильме “Душечка” 5.10 “Давай поженимся!”

6.00, 9.10, 20.35

Votul tău 2010. Emi-

siune de educaţie

electorală. 6.10, 7.10, 8.15, 18.00, 18.50, 19.30, 20.50, 21.30

Electorala 2010. Publicitate. 6.20, 18.35 O carte pentru tine. 6.30

Cu noi la teatru. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa!

9.20 Documentar. “Sintzeami” (China). 10.15 Vector european. 11.00

Documentar. “Euromaxx”. 11.30 Film. “UN MARATON ÎN TOAMNĂ”

(URSS, 1979). 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. 15.00,

16.10, 19.45, 3.00 Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici” la 70

de ani. Orchestra “Folclor”. Dirijor - Petre Neamţu. 17.25 Moldovenii

de pretutindeni. 18.15 Respiro. 18.30 Povestea de seară. 19.00

MESAGER (rus.). 20.30 Povestea de seară. 20.45 Joker plus. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegeri-2010. Dezbateri. 23.00 ȘTIRI.

23.15 Documentar. “Istoria Sovietelor”. 0.30 Documentar. “Expediţia

Yangtze. Nașterea Dragonului”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în

sat. 2.30 ARTelier. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 A ruginit frunza

din vii... Selecţiuni de la Festivalul Internaţional de Muzică Corală.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7 , 0 0 Te l e j u r n a l

m a t i n a l * S p o r t

(criptat) * Meteo

(I) 8,00 Telejurnal

matinal *Sport (criptat) *Meteo (II) 9,00 Serial *Dovadă de iubire

(PROVA DE AMOR – Brazilia, 2006) Episodul 103 10,00 Generaţia

contra (reluare) 10,40 ONG Blitz (reluare) 11,05 Ne vedem la TVR

(reluare) din 20 noiembrie 12,30 M.A.I. aproape de tine. Moderator

Mihai Constantin 12,45 Serial (reluare)*Legendele palatului: prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Epi-

sodul 4 13,55 Speranţe împlinite 14,00 Telejurnal *Sport (criptat)*

Meteo 14,45 Pur și simplu delicios 14,50 Vinul pe românește 14,55

Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (reluare) 15,00

Tribuna partidelor parlamentare 15,35 Parlamentul României .

Prezentator Radu Rădulescu 16,30 Europa mea (reluare)din 21

octombrie 16,55 Speranţe împlinite 17,00 Meseria brăţară de aur

17,30 Vizor monden cu Liviu și Ela 18,00 Telejurnal * Meteo 18,30

Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF

THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 5 19,35 Doar România! 19,40

Sport 20,00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21,00

O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Prima parte

22,00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea Partea a

doua 23,00 Vinul pe românește 23,10 Film * 8 Mile ( 8 MILE – SUA,

2002) 1,00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (reluare)

1,15 Film (reluare) * Dispăruţi (IMAGINING ARGENTINA- Spania,

Marea Britanie, SUA, 2003) Cu: Irene Escolar, Antonio Banderas.

Regia Christopher Hampton 3,00 ONG Blitz (reluare) 3,20 Telejurnal

(reluare) 3,55 Tema zilei * Meteo (reluare) 4,15 Serial (reluare)*

Dovadă de iubire (PROVA DE AMOR - Brazilia, 2006) Episodul 103

5,05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-

Argentina, 2008) 6,05 Pur și simplu delicios (reluare) 6,15 Imnul

României 6,20 Film Documentar

05:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 05:30 EN

PAYS DE... 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30

TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 OUTREMERS

10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ

JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30

PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 950 12:00 BELLE-BAIE / Fiction

BELLE-BAIE / Fiction pour toujours 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH

13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE

ET MERE / Documentaire Manche, entre ciel, terre et mer : rencontres

autour du trait de côte 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES FRI-

LEUX / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

ADRESSE INCONNUE / Fiction Rien ne sert de courir 22:55 ADRESSE

INCONNUE / Fiction Double peine 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10

LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:55 LE TEMPS

DES SECRETS, LE TEMPS DES AMOURS / Fiction Le temps des amours

02:40 UNE HEURE SUR TERRE 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LES

FRÈRES DU GANGE / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30

Serial. Star Trek Next Generation .Sez 11 Ep 7,8 9.00

Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.11,12 10.30 Telecinemate-

ca. Faţă în faţă. Face off . Aventuri 1997 13.00 Film

indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.10,11 18.00

Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credin-

cioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar.

Mapamond creștin 19.00 Dezbateri electorale 19.30 Recital 20.00 Dezbateri

electorale 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Soacra mea e o

scorpie. Monster in law Comedie . SUA 2005 22.30 Telecinemateca. Ceaţa.

The fog. Acţiune . SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei 23 noiembrie 2010,

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film

serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film

serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial:

Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de

poveste (r) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance)

15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vre-

mea de Acasă 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri

adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film

serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă

a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de

ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance)

03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:30 Film: Un băiat de milioane (r) 12:00 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 -

Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă, ep.4, anul III 14:15 România,

te iubesc! (r) 15:15 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.3871 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

21:00 Dezbateri electorale: „Te votezi la Pro Tv” 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.23 00:00 Serial: Dexter,

ep.10, anul III 01:00 Film: Oamenii viitorului 02:30 Știrile Pro Tv din Sport

02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - Serial: Moștenirea (r)

04:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 - Happy Hour (r) 05:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время”

21.30 “Побег” 22.30 “Брюнетки против блондинок” 23.20 Ночные

новости 23.40 “Подпольная империя” 0.35 Том Круз в фильме “Джерри

Магуайр” 2.50 “Дикие дети” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

4.10 “Давай поженимся!”

6.00, 18.15 Picături de

“Dor”. 6.10, 7.10, 8.15,

18.00, 18.50, 19.30,

20.50, 21.30 Electorala 2010. Publicitate. 6.20 Evantai folcloric. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.20, 8.25 Bună dimineaţa! 9.10 Baștina. Magazin agricol. 10.10

Documentar. “Euromaxx”. 10.35 Desene animate. 11.00 Documentar.

“Planeta arborilor”. 11.30 70 de toamne-n plete... Concert omagial dedicat

celei de-a 70-ea aniversări a Filarmonicii Naţionale. 13.00 Bună dimineaţa!

(reluare). 14.50, 2.30 O carte pentru tine. 15.00 Desene animate. “Micul

vampir”. 15.25 Pre Tine Te lăudăm. Program de muzică sacră. 16.00 ȘTIRI.

16.10 Documentar. “Kamceatka, acolo unde pământul se cutremură”. 17.00

Portrete în timp. Iurie Tăbârţă. 17.35 Magazinele UEFA. 18.30 Povestea de

seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 21.40, 2.40, 5.00 Alegeri 2010. Dezbateri.

20.35, 4.30 Votul tău 2010. Emisiune de educaţie electorală. 21.00, 2.00,

4.00 MESAGER. 23.00 ȘTIRI. 23.15 Săptămâna sportivă. 23.45 Documentar.

“Europa și Cernobâlul”. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 4.40 Music Mania.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7,00 Telejurnal ma-

tinal *Sport (criptat)

*Meteo (I) 8,00 Tele-

jurnal matinal *Sport

(criptat) *Meteo (II) 9,00 Serial *Dovadă de iubire (PROVA DE AMOR - Bra-

zilia, 2006) Episodul 99 10,00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment.

Prima parte (reluare) din 21 noiembrie. 11,00 Oameni mari la TVR Prezintă

Mihaela Michailov 11,15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Par-

tea a doua(reluare) din 21 noiembrie 12,30 O carte pe săptămână Prezintă

Pedros Horasangian (reluare) din 21 noiembrie 12,35 Amintiri din istorie

(Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 12,45 Serial (reluare)* Legendele

palatului: doctorul Hur Jun ( The Legendary Doctor Hur Jun – Coreea, 2007)

Episodul 65(ultimul) 13,45 Desene animate *Povești cu lipici pentru cei mici

( AUSTRALIA, 2005) 2 episoade 13,55 Speranţe împlinite 14,00 Telejurnal

*Sport (criptat) *Meteo 14,45 Pur și simplu delicios 14,50 Vinul pe româneș-

te 14,55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (reluare) 15,00 Film

Documentar 15,30 Kronika. Emisiune în limba maghiară 16,55 Speranţe

împlinite 17,00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 17,30 Papucul

doamnei . Prezintă Laura Nureldin 18,00 Telejurnal *Meteo 18,30 Serial

*Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND

–Coreea, 2007 ) Episodul 1 19,35 Doar România! 19,40 Sport 20,00 Telejurnal

20:40 “Reporter” buletin informational 21,00 Prim plan. Moderator Livia Dilă

22,00 Serial *Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) 22,55

Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 23,10 Film * Teroristul de

lângă tine (THE TERRORIST THE NEXT DOOR – Canada, 2008) 0,50 Nocturne.

Moderator Marina Constantinescu 1,50 Ne vedem la TVR (reluare) din 20

noiembrie 3,05 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (reluare)

3,15 O carte pe săptămână (reluare) 3,20 Telejurnal (reluare) 3,55 Tema zilei

* Meteo (reluare) 4,15 Serial (reluare)*Dovadă de iubire (PROVA DE AMOR -

Brazilia, 2006) Episodul 99 5,05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y

SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) 6,05 Pur și simplu delicios (reluare) 6,15

Imnul României 6,20 Film Documentar

05:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 05:30 TELE-

TOURISME 06:00 INTERNATIONALES 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30

TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE

10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN

PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 946 12:00 BELLE-BAIE

/ Fiction Grands maux, grands moyens ! 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00

FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DE LA DIPLOMATIE FRANÇAISE

/ Documentaire La naissance de la diplomatie 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:05 MISSION MILLENIUM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ADRESSE INCONNUE / Fiction Rien ne

sert de courir 20:25 ADRESSE INCONNUE / Fiction Double peine 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire La

brousse en vélo-taxi 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL

DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 LES SEINS DE GLACE /

Cinéma 02:35 CINÉMAS 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 QUOI ?

L’ÉTERNITÉ / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 26 NOIEMBRIE 27 NOIEMBRIE 28 NOIEMBRIE 25 NOIEMBRIE 22 NOIEMBRIE 23 NOIEMBRIE Luni 24 NOIEMBRIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute internaţionale,

cunoașterea limbilor engleză și franceză

este obligatorie. CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU

UN BUSINESS DE SUCCESPreședinte Eduard RoșcaPreședinte Eduard Roșca

mob: 069984441mob: 069984441

Vicepreședinte Elena CatâșevVicepreședinte Elena Catâșevmob: 079709825mob: 079709825

Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinăuor. Chișinău

Birou: +373 22/ 24 00 26Birou: +373 22/ 24 00 26e-mail: cdamoldova@gmail.come-mail: cdamoldova@gmail.com

pagina web: sfaturi.bizpagina web: sfaturi.biz

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

19 NOIEMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

BerbecNu reușiţi să găsiţi înţelegere acasă în această peri-oadă. Obligaţiile profesionale vă ţin la distanţă de familie, de aceea e bine să le explicaţi că acest lu-cru nu înseamnă că sentimentele voastre faţă de ei s-au schimbat.

TaurNu aveţi energie și de aceea se recomandă să nu exageraţi cu planurile. Sunt șanse să vă iasă tot ce faceţi, cu condiţia să nu vă necăjiţi, dacă nu veţi bifa, la sfârșitul acestei săptămâni, prea multe tre-buri importante.

GemeniPerioada se anunţă a fi deosebit de dinamică, cu multe discuţii și întâlniri de tot felul, așa că sigur nu vă veţi plictisi. La locul de muncă se prefi gurează unele schimbări care v-ar avantaja.

RacCel mai important eveniment al perioadei este le-gat de locul de muncă sau de familie. Dialogurile sunt ceva mai difi cile, indiferent cu cine încercaţi să comunicaţi, pentru că vă este teamă să nu cum-va să greșiţi.

LeuFără nici un efort vă ies săptămâna asta planurile legate de copii, de activităţile de timp liber sau de pasiunile voastre. Se poate naște un confl ict în su-fl etul vostru între dorinţele voastre și ceea ce tre-buie făcut.

FecioarăGrijile legate de bani sunt predominante acum, deși știţi bine că nu așa se rezolvă această proble-mă. E nevoie de răbdare și de căutarea unor soluţii împreună cu cei apropiaţi.

BalanţăPrincipala problemă a acestei perioade ar putea fi legată de partener sau de o altă persoană apropia-tă. Intenţia voastră este de a vă stăpâni, dar șansele să reușiţi așa ceva sunt foarte mici.

ScorpionSe recomandă să plecaţi de acasă pregătiţi pentru momente mai tensionate la locul de muncă, pen-tru discuţii prelungite și decizii luate fără o pregăti-re minimă. Secretul este să vă păstraţi calmul.

SăgetătorO perioadă tensionată, afl ată cumva în contrast cu dispoziţia voastră generoasă și plină de bunăvo-inţă. Cele mai multe neînţelegeri pot să apară în relaţiile cu cei dragi, în mod special cu persoana iubită.

CapricornChiar de la începutul acestei perioade s-ar putea instala o stare de tensiune care v-ar putea determi-na să îi bruscaţi pe cei apropiaţi sau să refuzaţi co-municarea. Vă preocupă o problemă de serviciu.

VărsătorEste necesar să faceţi schimbări importante în pla-nurile de viitor care deja au început să se năruias-că. Dialogul cu o persoană apropiată, eventual de sex feminin, v-ar putea fi de mare folos.

PeştiAsistaţi la fel de fel de decizii, solicitări sau discuţii pe care alţii le iau în numele vostru, pe banii voștri, fără să ţină cont de părerea voastră, pe care nimeni nu are grijă să o asculte.

19 - 26 noiembrie19 - 26 noiembrie

Astăzi, starurile vor fi un pic mai aproape, sau, mai bine-zis, starul, care cu puţin timp în urmă a început să strălucească pe fi rmamentul muzical naţional. La zece întrebări despre sine, con-vingerile ei de viaţă și despre ţara sa natală, ne va răspunde cântăreaţa Olia Tira.

Întotdeauna există o ieşirePerseverenţă și capacitatea

de a depăși greutăţile. Dacă ai căzut, ridică-te și mergi mai departe. Există întotdeauna o ieșire, o soluţie pentru orice problemă, trebuie doar să posezi anumite calităţi de luptător, astfel încât să nu renunţi, să continui să cauţi și să ajungi la ce ţi-ai dorit. Greutăţile, situaţiile difi cile din viaţă și capacitatea de a cântări inteligent, pot să-ţi călească caracterul, să-l facă mai puternic, pentru a păși în viaţă cu încredere.

Greutăţile m-au făcut mai puternicăDe la o vârstă destul de

fragedă a trebuit să mă des-curc pe cont propriu, fără să mă pot baza pe ajutorul celor apropiaţi. Familia mea a fost nevoită să plece din ţară, ca și alţi mulţi concetăţeni de-ai noștri. Aceste greutăţi m-au făcut mai puternică.

Participarea la numeroase concursuri muzicale necesi-tă, de asemenea, o anumită rezistenţă a caracterului. Abilitatea de a te depăși pe sine însăţi, de a depăși frica nejustifi cată și a te dedica în totalitate activităţii care îţi place, se obţine foarte greu, dar este vitală oricărui artist sau muzician. Să te dedici

muzicii și artei în general, în Moldova, nu este atât de ușor cum pare la prima ve-dere. Spun asta din propria experienţă. Important este nu doar să fi i talentat, dar și să poţi să-ţi croiești propriul drum în această lume difi cilă, să arăţi publicului talentul tău, să-i câștigi simpatia și dragostea.

Cel mai valoros – în familieCele mai importante lu-

cruri sunt dragostea și armo-nia. Pentru a avea armonie în familie, trebuie să poţi să faci compromisuri și să poţi să ierţi. Cel care nu știe cum să trăiască în armonie și nu este capabil să ierte - niciodată nu ar putea construi relaţii ade-vărate în familie, indiferent de cât de bun om ar fi .

Cheia succesuluiPentru a reuși, trebuie să

primești plăcere de la ceea ce faci în viaţă. Trebuie să-ţi iubești munca. Îmi este greu să numesc muzica, cântecul, prezentarea pe scenă – mun-că. Acesta este modul meu de viaţă. Mă absoarbe în tota-litate. Cu aceasta trăiesc. Să devii cunoscută și să ai succes nu este scopul principal: să cânţi, să creezi, să îţi găsești echilibrul și armonia, iată ce contează în primul rând. Iar când o parte din viaţa ta adu-ce plăcere și altor persoane, atunci acesta devine cel mai mare premiu pe care poţi să ţi-l dorești.

Evenimente infl uenţate de destinLa 14 ani pentru prima dată

am cântat pe scena mare - la festivalul „Faces of Friends”

din Cahul. După acel concurs am făcut cunoștinţă cu Sergiu Orlov, care a devenit mento-rul meu în artă și în viaţă. Pe alocuri el mi-a înlocuit chiar propriul tată. De asemenea, el m-a ajutat să deschid multe uși în calea mea. Împreună am trecut prin greutăţi și împreună ne-am bucurat de succes. Probabil că acesta este unul dintre evenimentele memora-bile din viaţa mea.

„Veriga slabă”Veriga slabă a statului

nostru este politica soci-ală. În momentele critice ale vieţii – când îţi pierzi locul de muncă, te îmbol-năvești grav, te pensionezi sau altele, oamenii pierd încrederea în ziua de mâi-ne. Starea de supravieţuire și de stres îi face pe oameni nefericiţi. În fiecare an, în lume, organizaţii sociologi-ce profesionale efectuează studii la tema: „Care ţară este cea mai fericită”. Rezultatele sociologice arată că fericiţi se simt oamenii acelor ţări în care politica socială este bine dezvoltată. Din păcate, Mol-dova este la sfârșitul listei.

Avem nevoie de schimbări socialePrezenţa problemelor so-

ciale sugerează lipsa unei atitudini mai serioase și mai profunde din partea guver-nului, în special vizavi de acele probleme dureroase pentru cetăţenii noștri, cum ar fi : șomajul, salariile și pen-siile mici, dezvoltarea slabă a serviciilor medicale etc. Cred că anume schimbări în această sferă așteaptă popo-rul nostru.

Bunăstare, Respect, ProgresÎn opinia mea, este foarte

important să obţinem cât mai

repede un regim de călătorie

fără vize pentru cetăţenii noș-

tri. Viaţa „sub capac”, într-un

„borcan de conserve”, senza-

ţia lipsei libertăţii pentru noi,

ca și popor cu mentalitate

europeană, sunt umilitoare.

Această problemă împiedică

ţara noastră să se dezvolte

mai rapid din punct de ve-

dere economic și cultural,

încetinește progresul, atât de

necesar nouă astăzi. Anume

rezolvarea acestor chestiuni

ne va aduce bunăstare, va

dezvolta respectul cuvenit

statului și cetăţenilor săi și va

ajuta oamenii să se respecte reciproc și să-și respecte ţara lor de origine.

Contribuţia mea la soluţionarea problemelorPe cât este posibil, mă im-

plic în concerte de caritate. La unele dintre ele sunt or-ganizate colectări de fonduri pentru cei nevoiași. La altele, merg pentru ca să aduc puţi-nă bucurie și distracţie celor care trăiesc mai rău. Uneori particip la activităţi menite să atragă atenţia oamenilor asupra unor probleme și să schimbe mentalitatea so-cietăţii în această privinţă. De exemplu, în fi ecare an cu plăcere particip la acţiunea

„Ziua Donatorului”. Artistul, fi ind o persoană publică, este obligat să folosească acest statut în scopuri nobile.

Alegerea mea este …Fiind o persoană care, sin-

cer, sprijină și împărtășește punctul de vedere al Parti-dului Democrat din Moldova, consider de datoria mea să contribui la soluţionarea problemelor politice, socio-economice, prin alegerea acelei puteri politice căreia nu îi sunt indiferente proble-mele poporului și care este capabilă să conducă ţara în cea mai grea perioadă a ei. Aceasta este alegerea și con-tribuţia mea pentru o cauză comună.

DESPRE SCOPURI, PRINCIPII DE VIAŢĂ ŞI ŢARA NATALĂ A VEDETEI

OLIA TIRA:

„Artistul, fi ind o persoană publică, este obligat „Artistul, fi ind o persoană publică, este obligat să folosească acest statut în scopuri nobile”să folosească acest statut în scopuri nobile”

Fiecare mișcare, acţiune, cuvânt al lor apa-re în materialele video, sunt înregistrate la reportofon, apar în fotografi i și, astfel, se creează opinia publică despre convingerile lor, principiile de viaţă și calităţile persona-le. Ei sunt bârfi ţi, copiaţi, despre ei se scrie și sunt întotdeauna la vedere. Poate din aceas-tă cauză sunt numiţi staruri? Ce știm noi despre persoanele cunoscute și talentate de la noi din ţară?

Festivalul Internaţional de Muzică Ușoară „Două inimi gemene”, ediţia a VIII-a, in memoriam Doina și Ion Aldea-Teodorovici, care s-a desfășurat la Chișinău, în perioada 13-15 noiembrie curent, și-a desemnat câștigătorii.

Gala Laureaţilor a avut loc în ul-

tima zi a festivalului, pe data de 15

noiembrie, de ziua de naștere a Doi-

nei Aldea-Teodorovici. În acest an,

Premiul Mare la secţiunea “Copii” în

acest an a rămas în Moldova, câști-

gat de Felicia Dunaf din Chișinău,

care a interpretat piesa “Iertare”,

text Grigore Vieru, muzică Ion Al-

dea-Teodorovici. La secţiunea „Ma-

turi”, trofeul i-a revenit lui Kocetkov

Vadim din Ucraina care a interpretat

piesa „Iartă-mă” de Ion Aldea-Teo-dorovici.

Sponsorul general al ediţiei curente a Festivalului “Două inimi gemene“ a fost fundaţia Edelweiss, care a pregătit pentru Gala Laureaţilor două premii speciale „Doina și Ion Aldea-Teodo-rovici”. Ele au fost înmânate de către fondatorul Edelweiss, Vlad Plahot-niuc, Liubomirei Vușeva din Bulgaria, fi nalistă în cadrul secţiunii „Copii”, și Victoriei Ivanova din Ucraina, fi nalistă în cadrul secţiunii „Maturi”.

„Este un gest admirabil din partea organizatorilor Festivalului că oferă posibilitate de afi rmare pentru noile vedete ale estradei atât de la noi, cât și din străinătate. Se știe că un artist renaște prin talentul noilor generații. Acest eveniment renaște și multiplică an de an geniul celor două mari valori ale noastre - Doina și Ion. Vă mărturi-sesc că îmi produce o deosebită plă-cere faptul că și Fundația Edelweiss

poate contribui la susținerea noilor ta-

lente. Susținerea culturii este o priori-

tate pentru activitatea fundației. Pen-

tru că doar prin cultură putem făuri

adevăratele valori la noi acasă, în țara

noastră”, a declarat Vlad Plahotniuc.

Toţi concurenţii au primit diplome.

În acest an, în concurs s-au înscris par-

ticipanţi din 11 ţări, inclusiv Republi-

ca Moldova, România, Italia, Elveţia,

Bulgaria, Ucraina, Federaţia Rusă,

Letonia etc. Festivalul „Două inimi ge-

mene” este un festival cu tradiţie, care

se desfășoară anual și este organizat

de familia regretaţilor Doina și Ion Al-

dea–Teodorovici.

Festivalul Internaţional „Două inimi Festivalul Internaţional „Două inimi gemene” şi-a desemnat câştigătoriigemene” şi-a desemnat câştigătorii

Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofi t și apoliti-că, înfi inţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor opor-tunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldo-va. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fi ecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.