Nr. 1749 � 07 - 13 iulie 2016 � 12 pagini - 1,5 lei Ploie ti, str. Diligen ei nr. 18, tel./fax: 0244 546 501

Э¿´³ ìçôîð

Ziarul Ploiestii,

pagina 3Actualitate

Culese de Tata �Unii î i imagineaz c tiu exact cum arat pas rea,

dac nu au v zut oul din care a ie it ea.�Heinrich Heine (1797 - 1856, poet, prozator german)

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

pagina 8 pagina 11Inedit Ocolul p mântului

Citi i în pagina 6

Citi i în pagina 5

Sebastian Ghi , trimisîn judecat

Cum a fost prins cârti a Aldrich Ames

Vor reu i na ionalismele s distrug Europa?

pagina 5PoliticNoua componen a CJ Prahova

Se face anchet la Parcul Municipal Vest dup

ce au fost inundate terenurile de sport i, cu timpul, ni te cop cei minune s-au uscat. Nu ne pierdem timpul s a m rezultatul veri c rilor, acesta ind u or de anticipat- s-a strâns ap indc a plouat, iar pomii s-au uscat indca n-a plouat-ci oferim,

gratuit, solu ia: pune i, drag , managerii de proiect s care ap cu paharul de pe terenurile de sport, la copaci. Oho, calm, sta i a a: nu uda i pomi orii usca i, c tia nu vor mai învia, ci planta i al ii. Eventual, dac îi vre i musai pe ace tia, e o metod mai veche, inventat de slugoii ceau i ti, de a stropi

bosche ii cu vopsea verde, in ne, poate i pastelat , c tot se apropie toamna. Ca s e chestia i mai credibil , prinde i ni te vr bii i lega i-le cu o a de crengu e, cip-cip-cip, cip-cip ce mai plou , la nesfâr it./ Cip-cip-cip nu ne pas nou ,/ indc ploaia ne-a prostit...

De ce s-au împiedicat constructorii i Prim ria Ploie ti într-un proiect de nimic?

Proiectul de schimbare a fostei cazarme militare din strada

Cosminele în c min de b trâni p rea, la valoarea i la volumul lucr rilor, o joac de copii. Bene ciar al proiectului era/este parteneriatul dintre Unitatea Administrativ-Teritoriala Municipiul Ploie ti i Funda ia pentru Copii �Sfântul Sava� Buz u, variant adoptat pentru c

institu ia Prim riei, respectiv, Asocia ia Serviciilor Sociale Comunitare, nu avea acreditare pentru �acest tip de servicii�. Contractul de nan are nr.1887 a fost semnat în urm cu 5 ani, pe 11 iulie 2011, cu urm toarele detalii: valoarea total a lucr rilor- 3.900.728,10 lei; valoare total eligibil -2.575.710,00 lei ( nan are nerambursabil - 2.189.353,50

lei, contribu ia Prim riei Ploie ti-386.356, 5 lei); valoare neeligibil estimat , inclusiv TVA-714.695,70 lei (cheltuieli, în parte recuperabile, suportate de c tre municipalitate). În 2012, prin anun ul de atribuire nr. 151140/24 aprilie, câ tig toare a licita iei pentru acest proiect este declarat rma Eurosting Grup SRL, din Buz u, transformat , mai apoi, în

SC Gan T rex Sistem Grup SRL Buz u, la valoarea de 1.894.307 lei, f r TVA (2.348. 940,68 lei, cu TVA). Pentru partea de instala ii, contractul a fost încredin at rmei Inscons SRL Ploie ti, pesemne cu diferen a de pre semnat la contractul de nan are.

Cosmin Georgescu, numit prefect în luna martie, pe o perioad

determinat , a fost revocat din func ie, s pt mâna trecut , din dispozi ia Guvernului Românei. Nici în pres i nici o cial nu a fost exprimat un motiv pentru retragerea acestuia de la conducerea Prefecturii Prahova. Executivul Ciolo s-a mul umit doar s publice con inutul �hot rârii privind încetarea exercit rii, cu caracter temporar, prin deta are în condi iile legii, a func iei publice de prefect al jude ului Prahova, de c tre domnul Georgescu Cosmin�. Se vehiculeaz dou ipoteze: e Georgescu a

fost astfel sanc ionat pentru faptul de a participat la edin a de constituire i alegeri de la Consiliul Jude ean Prahova, e inspectorul general adjunct de la Direc ia Regional Antifraud Alexandria -post ocupat anterior deta rii -va numit într-o alt pozi ie. Interimatul, pân la o nou numire, va asigurat de subprefectul M d lina Lupea (foto).

M doare-n b c lie! e face anchet la Parc

Parol,

Prahova a r mas f r prefectPrimarul Adrian Dobre i-a numit

primii patru consilieri personali: Radu Socoleanu, fost viceprimar i fost consilier local; Dan Ioni , fost director la SGU în administra ia Volosevici; Vivi R chit , fost fotbalist i antrenor la Petrolul Ploie ti; Alina Furtun , a at pentru pirma dat în sistemul administra iei publice locale. Radu Socoleanu se va ocupa de SC �Hale i Pie e�, iar Ioni va monitoriza activitatea SGU Ploie ti. Vivi R chit , consilier pe probleme sportive, a primit sarcina s desf oare proiectul �noul

Petrolul�, iar Alina Furtun va avea în grij strict problemele de comunicare. Dac ar s anticip m-nici nu-i greu de intuit ce va urma-primii doi vor deta a i, când va momentul, în posturile de conducere la cele dou structuri din subordinea Consiliului Local, respectiv, SC �Hale i Pie e� i SGU Ploie ti. Primarul a

schimbat i un prim director: Sorina om, angajat la Serviciul de Investi ii, a fost numit , deocamdat într-un interimat de ase luni, director la Direc ia Tehnic-Investi ii.

Dobre i-a numit 4 consilieri personali i un director

Executivul Ciolo a adoptat o ordonan de urgen prin care sunt eliminate o serie de acte birocratice,

aduc toare de foarte mul i bani pentru anumite institu ii care s-au îngropat, dar ne-au îngropat i pe noi, în hârtii. Actul normativ se refer la cazierul judiciar, copia legalizat , plata taxelor pentru emiterea c r ii de identitate i pa aport, adeverin a de înscriere la ajutorul de omaj etc.

Cazierul judiciar nu va eliminat cu totul, dar nu va mai trimis omul, din ghi eu în ghi eu, cu banii în mân , s -l ob in . Acesta se va solicita doar între institu ii, iar ele vor obligate s se pun la punct încât s poat trasmit direct datele. Copiile dup buletin cerute în toate dosarele vor putea trimise prin e-mail, iar copiile legalizate nu-i vor mai umple pe notari de bani, legalizarea urmând s se realizeze, conform cu originalul, de c tre func ionarii care solicit aceste documente. În rela ia cu Fiscul, se va crea posibilitatea pl ii prin card, f r s mai m nevoi i s st m, ca la Ploie ti, de exemplu, la trei cozi pentru o singur tax .

F r stat la cozi pentru cazierul judiciar!

2

S pt mâna pe scurt � S pt mâna pe scurt � S pt mâna pe scurt ACTUALITATEZiarul Ploiestii

·«¾·¬ ¾±´²¿ª ¼» ¹»´±¦·»O tân r , în vârst de 23 de ani, Dana

Enache, din Podenii Noi, sat Mehedin a, a fost la un pas de moarte, dup ce a fost înjunghiat , cu mai multe lovituri de cu it de fostul prieten. Incidentul a avut loc la Ploie ti, la Cofet ria Oli, din zona de nord a municipiului. Agresorul, C t lin B d l u din Ploie ti, cu 12 ani mai mare fa de tân r , ar comis gestul

din gelozie. Acesta i-ar amenin at de nenum rate ori fosta prieten , motiv pentru care aceasta inten iona s ob in un ordin de restric ie. Ba chiar a depus o plângere la Poli ie, înainte de sângerosul incident. Dana tr ia în teroare. Era urm rit peste tot de fostul prieten, iar b rbatul i-a trimis numeroase mesaje de amenin are. În urm cu o s pt mân , tân ra a mai fost amenin at de agresor cu un cu it, în incinta cofet riei. P rin ii au povestit c la scurt timp, fata lor, dar i fostul prieten au fost chema i la Poli ie, unde individul a promis c nu o va mai deranja pe Dana. Amenin rile au continuat îns .

La numai o s pt mân de la incident, b rbatul ar pro tat de faptul c nu era lume în cofet rie i, sup rat c tân ra nu mai dore te s continue rela ia cu el, a înjunghiat-o de apte ori, în zona gâtului, a abdomenului i a toracelui, apoi a fugit de la locul faptei, l sând-o pe Dana într-o balt de sânge. De la cofet rie s-a dus direct la Poli ie i s-a predat. Cu ultimele puteri, tân ra a solicitat ajutorul trec torilor care au sunat la 112. Medicii de la Serviciul de Ambulan Prahova au transportat tân ra la Unitatea de Primiri Urgen e a Spitalului Jude ean Ploie ti, unde fata a fost operat de urgen . Interven ia chirurgical a fost una extrem de complicat . T n ra a fost adus la spital în oc hemoragic. Cea mai grav ran a fost cea din zona cervical , unde plaga înjunghiat era adânc . Ulterior, tân ra a fost intubat i ventilat mecanic, iar dup alte câteva ore i-a revenit... cu aceea i team în su et c , în orice moment, poate atacat de tân r.

Cât prive te agresorul, acesta a fost condus la Parchetul de pe lâng Tribunalul Prahova i, dup multe ore de audieri, pe numele s u a fost emis ordonan de re inere, pentru 24 de ore, urmând s e prezentat instan ei cu propunere de arestare preventiv pentru 30 de zile.

Poli i ti din cadrul Serviciului Jude ean de Poli ie Transporturi Prahova au observat dou persoane care înc rcau într-un autoturism mai multe radiatoare de locomotiv . Oamenii legii au procedat la oprirea autoturismului în cauz i legitimarea conduc torului auto, stabilind c este vorba despre un b rbat, de 46 ani, domiciliat în comuna Gornet, iar ocupantul

de pe bancheta din dreapta oferului este un b rbat de 30 ani, domiciliat în comuna Flore ti. �În urma efectu rii controlului autoturismului, s-au g sit în interior ase radiatoare de locomotiv . Aceste

radiatoare sunt confec ionate din cupru, c nt rind ecare aproximativ 30 Kg. Din cercet ri a rezultat c cei doi le-ar sustras din interiorul societ ii cu scopul de a le valori ca ulterior la un centru de colectare�, a anun at IJP Prahova. Cele ase radiatoare au fost ridicate, urmând a

predate unit ii prejudiciate.

ݱ²¬®±¿´»ô ´¿

O eri din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalit ii Economice, împreun cu reprezentan i ai Comisariatului Jude ean pentru Protec ia Consumatorului i ai Inspectoratului Teritorial de Munc Prahova, au organizat i efectuat o serie de controale economice pentru prevenirea,

descoperirea i combaterea ilegalit ilor comise pe linie de turism i alimenta ie public , pe raza municipiului Ploie ti i a comunelor M neciu i Telega. �Au

fost veri ca i zece agen i economici, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 12 sanc iuni contraven ionale, în valoare total de 94.000 lei. De asemenea, au fost con scate b uturi r coritoare, b uturi spirtoase etc, în valoare de 470 lei, i indisponibilizate bunuri de 700 lei�, a precizat IJP Prahova. Alte ase ac iuni punctuale (trei în municipiul Ploie ti, câte una în Cocor tii Col , Blejoi i Puchenii Mari) au avut ca scop veri carea modului în care agen ii economici respect prevederile legale pe linie de comer . Astfel, au fost veri cate 64 de societ i comerciale, controlate 53 de autovehicule, aplicate 87 de sanc iuni contraven ionale, în valoare total de 31.370 lei.

Pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situa ii de Urgen Prahova au fost solicita i s intervin într-un caz mai aparte. O femeie a sunat la 112 i a anun at c arde o ma in pe o strad din V lenii de Munte. Ajun i la fa a locului, pompierii s-au îngrozit. Ma ina ardea precum o tor , iar în interior era un b rbat carbonizat. Ulterior s-a stabilit c b rbatul, în vârst de 67, i-a dat foc în propria ma in . Acesta l sase un bilet de adio în care preciza c nu mai poate s suporte boala de care suferea. Cadavrul a fost

transportat la Serviciul de Medicin Legal Ploie ti, pentru efectuarea necropsiei.

д·³¾¿ °¿­¿¹»®·· ½±²¬®¿ ½±­¬Poli i tii din cadrul Biroului Rutier

Câmpina au depistat un conduc tor auto care efectua în municipiu transport rutier de persoane contra cost. În autovehicul au fost identi ca i trei pasageri care au declarat c nu au achitat pân în momentul opririi nici o sum de bani, urmând ca plata s e f cut la destina ie. În cauz a fost întocmit proces-verbal de depistare, precum i un proces-verbal de sanc ionare.

ß½½·¼»²¬ ¹®¿ª °» ÜÒïßô

Tra cul în zon a fost restric ionat dup ce un tir a intrat în coliziune cu o camionet înc rcat cu lemne. Un b rbat în vârst de 45 de ani, din camionet , a avut nevoie de sprijinul pompierilor, pentru c în urma impactului a r mas prins între arele contorsionate ale ma inii. La fa a locului au ajuns i echipaje ale Poli iei i Serviciului de Ambulan Prahova. B rbatul r nit a fost transportat la Spitalul Jude ean Ploie ti. Dup efectuarea cercet rilor la fa a locului, tra cul rutier a fost reluat.

ݱ²¬®±¿´» °» ÜÒéïPoli i tii din cadrul Serviciului Rutier,

împreun cu speciali ti ai R.A.R. Prahova, au ac ionat pe D.N.71, în sta iunea Sinaia, pentru prevenirea i combaterea transportului ilegal de persoane, pentru veri carea tehnic atât a autoturismelor

care efectueaz acest tip de transport, cât i a autoturismelor care posed autoriza ie

de transport public local de persoane în regim de închiriere. �Pentru neregulile constatate, au fost aplicate 17 sanc iuni contraven ionale, în valoare de 5.625 lei, iar ca m suri complementare au fost retrase cinci certi cate de înmatriculare auto�, a anun at IJP Prahova.

ο¦·»ô ´¿ Ø¿´»´» Ý»²¬®¿´»Poli i tii din cadrul Sec iei nr. 1 Ploie ti

au organizat dou ac iuni în zona Halelor Centrale, a Centrului civic i a oborului, în vederea prevenirii i combaterii faptelor antisociale i pentru veri carea respect rii prevederilor legale pe linie de comer . Au fost controlate 29 societ i comerciale, iar pentru abaterile constatate au fost aplicate 40 de sanc iuni contraven ionale, în valoare de 11.400 lei, i con scate bunuri în cuantum de 1.910 lei.

Í·²¿·¿ô ½»®½»¬¿¬ °»²¬®«

Procurorii din cadrul DNA Ploie ti au dispus punerea în mi care a ac iunii

penale i re inerea pentru 24 de ore a lui Iulian Costin V duvan, la data faptelor

prim - procuror în cadrul Parchetului de pe lâng Judec toria Sinaia, sub aspectul s vâr irii infrac iunilor de luare de mit ,

în form continuat , i de sp lare de bani, în form continuat .

Din ordonan a întocmit de procurori a rezultat c �în perioada 2007-2012, inculpatul V duvan Iulian Costin, în timp ce îndeplinea func ia de prim procuror i efectua i supravegherea urm ririi

penale ca procuror de caz, a pretins i a primit cu titlu gratuit, în mod repetat, de la un om de afaceri (denun tor în cauz ) carburant auto pentru alimentarea autoturismelor pe care le de inea, cuanti cat la 9.819,69 litri în valoare total de 46.863,79 lei, precum i sume de bani în cuantum de 105.815,67 lei�. Potrivit procurorilor, �aceste foloase au fost pretinse i primite de magistrat în schimbul asigur rii protec iei omului de afaceri, în sensul solu ion rii cât mai rapid sau în mod favorabil (dup caz) a plângerilor penale formulate de denun tor împotriva altor persoane i instrumentate la nivelul Parchetului de pe lâng Judec toria Sinaia, precum i pentru solu ionarea favorabil a cauzelor care îl vizau pe el sau societ ile pe care le reprezenta�. Totodat , spun procurorii, în perioada 2007 � 2015, inculpatul V duvan Iulian Costin, în nume propriu sau ca prim procuror, a adoptat solu ii favorabile denun torului în 12 dosare penale. Potrivit comunicatului DNA Ploie ti, �în perioada 2008-2012, inculpatul V duvan Iulian Costin a disimulat adev rata natur a provenien ei sumei de 105.815,67 lei, pretins i primit cu titlu de mit de la omul de afaceri, cerându-i acestuia, în prealabil, s o disimuleze în forma unor contracte de sponsorizare încheiate între rmele acestuia i so ia sa�. V duvan a fost prezentat în fa a magistra ilor de la Curtea de Apel Ploie ti cu propunerea de arestare preventiv , propunerea ind admis . Decizia nu a fost de nitiv i a fost contestat .

El. ERBANwww.ziarulploiestii.ro

R² ¬·³° ½» ­½¿²¼¿´«®·´» °» °´¿² ¿¼³·²·­¬®¿¬·ª ²« ½±²¬»²»­½ô Ю¿¸±ª¿ ²« ¿ º±­¬

Miruna BOGD NESCUwww.ziarulploiestii.ro

Elena ERBANwww.ziarulploiestii.ro

Ziarul PloiestiiACTUALITATE

3

Printre cei acuza i se num r Milu Constantin, pentru

s vâr irea infrac iunilor de antaj, complicitate la antaj, tulburarea ordinii i lini tii publice i portul sau folosirea f r drept de obiecte periculoase, Joi a Ion, pentru s vâr irea infrac iunilor de antaj i tulburarea ordinii i lini tii publice, Botez Ionu

- R zvan, pentru s vâr irea infrac iunilor de antaj i conducere a unui vehicul f r permis de conducere, Nistoroiu - Vu Adrian, pentru s vâr irea infrac iunilor de complicitate la antaj i favorizarea f ptuitorului,

Popescu Nicolae - Iulian, pentru s vâr irea infrac iunilor de antaj i tulburarea ordinii i lini tii publice i a lui Toma Teodor - Gabriel, pentru s vâr irea mai multor infrac iuni de antaj, cam t i favorizarea f ptuitorului. �În cauz exist probe din care rezult presupunerea rezonabil c , în perioada februarie - iunie 2016, în mod direct sau prin interpu i, Toma Teodor - Gabriel a dat bani cu dobând , ca îndeletnicire i f r a autorizat în acest sens, mai multor persoane, dup care, personalul s u, ajutat de inculpatul Milu Constantin, a constrâns pe dou dintre acestea prin amenin ri cu acte de violen s restituie sumele împrumutate i cam ta�, a anun at Parchetul de pe lâng Tribunalul Prahova. În vederea

recuper rii unei crean e de 28.000 lei, în aceea i perioad , inculpatul Milu Constantin, ind ajutat de Nistoroiu - Vu Adrian, în mod direct sau prin intermediul inculpa ilor Joi a Ion, Botez Ionu � R zvan i Popescu Nicolae � Iulian, a adresat amenin ri cu acte de violen unei persoane v t mate, ce o vizau atât pe aceasta cât i pe membrii familiei sale, iar la data de 05.05.2016 au i agresat-o în timp ce se a a într-un local din mun. Ploie ti, împrejurare în care au adresat amenin ri i altor persoane prezente, ind tulburat grav ordinea i lini tea public �, precizeaz sursa citat . Cercet rile au fost efectuate de

c tre organele de poli ie judiciar din cadrul Inspectoratului de Poli ie Jude ean Prahova � Serviciul de Investiga ii Criminale, sub supravegherea procurorului de caz. Inculpa ii Milu Constantin, Joi a Ion, Botez Ionu � R zvan, Nistoroiu - Vu Adrian, Popescu Nicolae � Iulian i Toma Teodor - Gabriel au

fost prezenta i judec torului de drepturi i libert i din cadrul Judec toriei Ploie ti cu propunere de arestare preventiv , fa de Milu Constantin, Joi a Ion i Toma Teodor � Gabriel dispunându-se arestarea preventiv , iar fa de Botez Ionu - R zvan , Nistoroiu - Vu Adrian i Popescu Nicolae - Iulian ind dispus arestul la domiciliu.

Astfel, au fost trimi i în judecat , în stare de arest

preventiv, Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Ploie ti, pentru s vâr irea infrac iunilor de luare de mit i folosirea, în orice mod, direct

sau indirect, de informa ii ce nu sunt destinate publicit ii, a lui Viorel Dosaru, fostul ef al Poli iei Jude ene (I.P.J.) Prahova, pentru luare de mit , tra c de in uen i favorizarea f ptuitorului, dar i a lui Constantin Ispas, fost o er de politie, pentru tra c de in uen i folosirea, în orice mod, direct

sau indirect, de informa ii ce nu sunt destinate publicit ii. Totodat , potrivit unui comunicat al DNA, s-a dispus trimiterea în judecat , sub control judiciar pe cau iune, a deputatului Sebastian Ghi , acuzat de dou infrac iuni

de dare de mit , de cump rare de in uen , de sp lare a banilor, de antaj, de dou infrac iuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informa ii ce nu sunt destinate publicit ii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informa ii, precum i de conducerea unui vehicul f r permis de conducere. În rechizitoriul întocmit, procurorii au re inut c , �în perioada iunie 2013 - prim vara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Ploie ti se a a, în curs de urm rire penal , o cauz complex în care se efectuau cercet ri cu privire la s vâr irea unor infrac iuni de evaziune scal i sp lare de bani, mai multe persoane vizate au ob inut informa ii con den iale pe mai multe c i, printre bene ciarii

acestor informa ii nedestinate publicit ii ind i Ghi Sebastian Aurelian � deputat în Parlamentul României�. Potrivit procurorilor, �informa iile con den iale priveau obiectul cercet rilor, persoanele zice i juridice cercetate, m surile de supraveghere tehnic dispuse, m surile preventive ce urmau a luate, numele procurorului de caz i ale o erilor de poli ie delega i s efectueze urm rire penal �. �Concret, folosindu-se de in uen a pe care o avea i pe care o exercita efectiv pentru men inerea i promovarea în func ii publice a anumitor persoane, inculpatul Ghi Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpa ii Tudose Liviu Mihail, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Ploie ti i pe Dosaru Viorel, în calitate de ef al Inspectoratului de Poli ie Jude ean Prahova, s -i furnizeze informa ii con den iale din dosarul a at în curs de urm rire penal pe rolul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Ploie ti�, se arat în comunicatul DNA Ploie ti. În schimbul informa iilor nedestinate publicit ii pe care le-a ob inut,

spun procurorii, �inculpatul Ghi Sebastian Aurelian a promis, pe de o parte, inculpatului Dosaru Viorel c îl va sprijini s î i men in func ia, dar i s ob in alte func ii de conducere. Pe de alt parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea ob inerii unor func ii de conducere sau execu ie în cadrul unor institu ii publice centrale�. Mai mult, se arat în referat, într-un alt context, �în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societ i comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a c rui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, inculpatul Ghi Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societ i comerciale s încheie, în mod ctiv, un contract de prest ri servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Interna ional SA s dobândeasc , în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului men ionat. Din acea sum , SC Asesoft

Interna ional SA a primit, în dou tran e, în perioada iunie � septembrie 2011, suma total de 610. 202, 96 lei�. Ghi mai este acuzat c , la data de 22 iulie 2012, a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, ind depistat pe raza localit ii B rc ne ti, jude ul Prahova, în condi iile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendat pentru perioada 22 martie 2012-18 august 2012.�. La aceea i dat , se arat în comunicatul DNA Ploie ti, �Ghi Sebastian Aurelian i-a solicitat inculpatului Dosaru Viorel s intervin pe lâng lucr torii de poli ie rutier din cadrul Biroului DN1, astfel încât ace tia s nu dispun m surile legale, respectiv constatarea comiterii unei contraven ii (dep irea limitei legale de vitez pe raza localit ii) i a unei infrac iuni la regimul circula iei (în perioada 22.03.2012-18.08.2012 Ghi Sebastian Aurelian având suspendat exercitarea dreptului de a conduce autovehicule), respectiv întocmirea dosarului penal, interven ie care s-a i realizat�.

Deputatul Sebastian Ghi a fost trimis în judecat

f l f i i i d d d it d

Mar i, timp de o or , salaria ii din administra iile locale i jude ene au intrat în grev , motivând nivelul foarte

sc zut al salariilor, în compara ie cu colegii din structurile de la Bucure ti i cu alte categorii de angaja i din sistemul public. Con ictul de munc a fost deschis de Federa ia Na ional a Sindicatelor din Administra ie (FNSA) i pentru faptul c nu s-a ajuns la un compromis al negocierilor cu ministrul Muncii, Drago Pârslaru. Sindicali tii sus in c �personalul care î i desf oar activitatea în consiliile jude ene i prim riile de pe întreg teritoriul rii a fost v dit discriminat în raport cu angaja ii din administra ia central , care au bene ciat de cre teri salariale de pân la 70%, în vreme ce, în ar , media salarial este mai degrab plasat la nivelul salariului minim brut pe economie, de 1.250 lei/lun �. Ei solicit majorarea lefurilor, în cursul anului 2016, cu 25% i acordarea normei de hran pentru to i salaria ii, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru. Angaja ii spun c nici ast zi nu au revenit la cuantumul drepturilor câ tigate pân -n 2009. Atunci, ace tia se bucurau de sporuri pentru lucruri serioase, dar i pentru cele mai n stru nice inven ii (spor de praf, de zâmbet, de stres).

Cei din consiliile jude ene i din prim riile re edin de jude bene ciau, de asemenea, de tichete de vacan , de hran , pentru îmbr c minte, prime de Pa te sau de Cr ciun etc., ridicând cuantumul veniturilor la 2-3.000 lei/lun , pentru un salariat cu cali care medie.

Dosar pentru c m t rie i antaj

ii i d l d li i j di i

Salaria ii din prim rii i consilii jude ene se plâng

de discriminare

Marcel CHIRI ESCUwww.ziarulploiestii.ro

România la cota de avarie

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

ATITUDINIZiarul Ploiestii

4

Mobil: 0740.375.535, Tel./Fax: 0244.546.501

FONDATOR: Ioan MARINESCU

DIRECTOR GENERAL: Marius MARINESCUDIRECTOR EDITUR : Grigora NIDIRECTOR TEHNIC: Dan Ionu MARINESCU

DTP: Magdalena MACOVEI, Iolanda STOICASENIOR EDITOR: Maria BOGDANREDACTORI: Alexandru B DULESCU, El. ERBAN, P. NI OI, V.D. TOTH, Cristina NECULAI, Alexandru NECULAI, Octavian B LTEANU, Preot Marian ERBAN, Miruna BOGD NESCU, Victor COB SNEANUCORESPONDENT REPUBLICA MOLDOVA: Nicolae MISAILCULEGERE: Pia ROTARUTIPOGRAFIE/PUBLICITATE: Gabriel C LIN, Georgiana MARINESCU, Claudia CRUCEANU, Gabriela RAICU, Andrei SOTIR, Costin MÂRZEA, Raluca IONESCU, Lauren iu IONESCU, Elena BAICU, Ioana NICOAR , Cristinel STOICA

OFERT DE PUBLICITATE ÎN ZIARUL PLOIE TII

ADRESA: Ploie ti, str. Diligen ei nr. 18www.ziarulploiestii.ro

Potrivit art. 206 COD PENAL, r spunderea pentru con inutul textelor publicate apar ine autorilor.

e-mail: ziarul_ploiestii@yahoo.com

Caseta publicitar pe prima pagin : � tipar policromie - 3 RON/cm2 + TVA

Caseta publicitar pe pagin interior: � tipar o culoare - 1 RON/cm2 + TVA

Caseta publicitar pe ultima pagin : � tipar policromie - 2 RON/cm2 + TVA

Materiale de promovare: � 2300 caractere, font 15 pt - 150 RON + TVA / 1/4 pagin de interior

EDITOR: SC Sprinten Infomar SRL

ISSN: 1223 2653Ziarul Ploiestii,

Un vânt neguros, de r u augur s-a pornit

s su e de la Bruxelles, spre România. De câteva zile circul în spa iul public un zvon teri ant ,dac ar s e adev rat, cum c Executivul European a pus gând r u acestei ri. Drept argument irefutabil c a a ar , a rm unii anali ti, erudi i în politica european , st faptul c Bruxellesul în urma con ictului politic generat de Iohannis, nalizat cu demisia Guvernului Ponta, a speculat momentul i i-a impus la Bucure ti un

guvern al s u.În fapt, pur i simplu l-au

încredin at pe neam ul de la Cotroceni, gâdilându-i nesocotitul orgoliu de a avea a a ceva dup cum în repetate rânduri a rmase un guvern �al s u�, pe care s -l instaleze la Palatul Victoria, propunându-i, de fapt impunându-i un guvern de a a-zi i tehnocra i. Echipa în cauz s-a dovedit în scurt timp a format din umili func ion ra i români, aciui i conjunctural prin niscaiva structuri m runte din Capitala European , dispu i în orice moment de a- i pune necondi ionat serviciile în slujba angajatorilor lor, chiar cu pre ul vânz rii de ar . Conform aceluia i

guvern, guvernul condus de Ciolo , a primit sarcin expres �pr bu irea� total a României, în special din punct de vedere economic.

i aceast aser iune este argumentat prin ni te realit i ale zilei deloc întâmpl toare, ca de exemplu totala iner ie i dezinteres a acestui guvern în emiterea i promovarea de proiecte privind absorb ia de fonduri europene pentru dezvoltare.

A a se face c la jum tatea acestui

an, exerci iul nanciar al României pe tema respectiv este zero. Zero absolut legat de accesarea de fonduri privind construc ia de autostr zi, subven iile pentru agricultur , investi iile privind dezvoltarea

urbanistic a localit ilor i modernizarea acestora.

Nu s-a mi cat nimic nici în prezen a ini ierii i promov rii de proiecte privind dezvoltarea sectorial .

Toate acestea au drept rezultat pierderea de c tre România a posibilit ii de accesare a respectivelor fonduri, care conform procedurilor Comisiei Europene, vor redirec ionate c tre alte state ale comunit ii, dar nu oricare dintre acestea, ci doar cele din zona euro, i deloc întâmpl tor i cele

mai bogate i dezvoltate din punct de vedere economic.

Zvonul continu prin a ne informa cum

c motivul pentru care Bruxellesul recurge la toate mijloacele care-i sunt la îndemân pentru a împiedica România s accead la respectivele resurse nanciare, ar consta în faptul c aici aceste fonduri sunt furate. Este drept c de-a lungul vremii au fost înregistrate i fraude privind gestionarea acestor bani, dar stau i m întreb pentru ce nu se uit europenii i în gr dinile lor, deoarece i pe acolo se fura en-gross

bani, poate mai abitir ca pe la noi. Pentru ce?, simplu de r spuns. Opereaz cu dubla m sur , conform zisei �noi vrem egalitate, dar nu pentru c ei�. Dar uite c m-am luat cu vorba, i am uitat s consemnez cele dou c i prin care România este practic oprit la acest moment s poat accesa banii europeni, la care legal are dreptul i anume: Impunerea unei birocra ii excesive în întocmirea documenta iilor, ceea ce conduce la pierderea unor timpi pre io i în depunerea i aprobarea lor, cu dep irea

termenelor, în al doilea rând ind vorba de sabotarea

rii în aceast privin de guvernul condus de Ciolo .

Dac pentru prima situa ie, ce se

întâmpl , depinde în cea

mai mare m sur de buna ori reaua credin a celor de la Bruxelles, în a doua este clar, totul depinde de noi. i acum iar i dac . Dac se dovede te actul premeditat privind tr darea interesului na ional de c tre Guvernul Ciolo , ghidonat de la Bruxelles, un singur lucru ar de f cut. Cercetarea penal i tragerea la r spundere a respectivilor pe m sura faptei. Pentru ca o astfel de minune s se întâmple, ar trebui ca Serviciile de Informa ii ale

rii s - i fac datoria a a cum trebuie în ap rarea rii i cet enilor ei, a a dup

cum nu cu mult vreme în urm pre edintele Iohannis, a rma c s-ar întâmpla, iar justi ia rii, în cazul de fa cea militar , s dea dovad de curaj, responsabilitate i celeritate, în slujba na iunii i nu a a oricum, ci luând

ca exemplu ce se întâmpl în toate statele dezvoltate i civilizate ale lumii, în cazuri similare.

A a cum respectivii î i trateaz tr d torii, tot a a s proced m i noi cu cei de pe aici.

Una peste alta îns , pân la a vedea c

normalitatea se va instala în România de azi, timp în care, dup cum merg lucrurile, nu se întrevede înc la orizont e el chiar i ceva mai îndep rtat, este

absolut necesar s vedem noi ce este de f cut, astfel încât ara s treac peste aceast

cot de avarie.P i ar mai trebui s vot m

ceea ce pe jum tate am i f cut, iar cei ale i s - i

pun munca i energiile, nu spun vorbe mari, mai întâi în slujba rii i abia dup aceea în a interesului personal. Ar trebui o dat pentru totdeauna s în eleag cei ale i de c tre popor, s -l conduc în interesul s u, c ei exist ca atare doar în acest context.

Dac i pentru ca acest adev r s poat tradus în fapt, este nevoie de o minune, aproape c nimic altceva nu mai este de spus.

L-am auzit pe Liviu Dragnea

spunând c l-ar interesa postul de premier, dup alegerile parlamentare, presupunând c PSD va uiera în scrutinul de la toamn la fel ca în iunie, înro ind, f r efort, majoritatea jude elor

rii. P i, drag îngeri din 1989, n-a i f cut nimic cu moartea voastr ! Cum n-au izbutit nimic furiile ridicate peste România, dup �Colectiv�. Îmi imaginez deja un Consiliu al Europei cu un Dragnea în carantin , pitit la spate, în fotogra a de grup. Nu?, oricât am înjura noi UE, pe-acolo nu prea se întâmpl ca votan ii s - i pun mo , în fruntea statului, un condamnat la închisoare, e ea i cu suspendare. Nici n-ar îndr zni vreun o cial cu tinicheaua de coad s se vânture prin fa a propriului partid, dar mite s se insinueze, cu sârgul alor no tri, în func ii de prim rang! La propriu, chiar dac nu tim ce zace în ei în particular, lor nu le place s se a eze cu persoane care au CV-ul p tat. E-n educa ia lor, e-n gena lor s nu fac asta. Printre altele, cam acesta a fost r spunsul românesc la brexitul londonez, un posibil premier condamnat penal. Orizontul nostru nu doar c este foarte limitat raportat la transform rile europene, la fr mânt rile geopolitice, economice, nanciare; noi nici m car n-avem inten ia s ridic m privirea peste ziua de poimâne, s vedem ce ne a teapt , cum ne preg tim , cum ne regrup m, ca s putem face fa provoc rilor de orice natur . Suntem mici,

preocupa i, iat , de un post, un rost... Aceast atitudine liliputan în concep ie i exprimare, între inut mediocru de media video i scris , ne va costa crunt în viitorul nu foarte îndep rtat. i nici nu-i l s m pe al ii s mi te un b . Uite, rea, bun , nu tiu, m uitam la ideea pre edintelui-un personaj absolut plicticos, cum ziceam în copil rie, fad, insipid, icolor i inodor- de a croi un proiect de ar pe termen lung. Nici n-a apucat omul s spun ce i cum c a i s rit pe el tot Facebook-ul, toat propaganda din televiziuni, s -l fac praf, nu alta, ce autostr zi, c am f cut noi, ce cre teri economice, c am crescut noi...A a de mult încât, în 26 de ani, n-am fost capabili s leg m dou capete de ar printr-o autostrad ! i da, recunosc, economic au crescut ei, nu noi, nu ara. Cât despre Dacian Ciolo , nici nu în eleg de ce mai r mâne premier, la cât n-are de câ tigat din aceast demnitate i la cât de insultat a fost i înc este de tot soiul de neispr vi i. Dar m uitam, zilele trecute, pe ni te cifre europene. Ele spuneau, printre altele, c România are un poten ial natural de cre tere de 5% pe an. V da i seama unde am fost acum, cu o evolu ie de 125% a economiei, a PIB-ului/cap de locuitor? Polonia scria pe noi! Ori chiar mai mult, Japonia sau Singapore. Procentul a fost perturbat, dus la negativ în câteva rânduri, de interven iile populiste (sau nu) ale conduc torilor politici vremelnici ori din cauza nepriceperii sau a sângelui de napan din ei. E clar c acum

România trebuie s tie i ea un traseu pe care-l

are de parcurs, s - i g seasc un loc al ei i politic, i economic.

Nu-i su cient, a a cum o facem de ani buni, s construim s li de sport, aquaparcuri, sedii administrative, telegondole; mai trebuie s ne i contur m un pro l economic, dac nu la nivel na ional, m car zonal. Noi suntem cumva în b taia vântului, am dezvoltat la nimereal o industrie, în ne, rimituri de industrii, c nu mai avem un pro l, capacit i uzinale importante, un soi de monopol pe pia a european . A mers erul vechi, am vândut tot ceea ce s-a putut la er vechi; a mers sectorul imobiliar, am construit blocuri i-n bosche i, iar acum solicit m statului solu ii interven ioniste; merg afacerile cu energie nepoluant , am umplut câmpiile cu panouri solare. Noi nu avem nici m car acum o strategie clar , tu dezvol i aia, tu aialalt . Klaus Iohannis i Dacian Ciolo a a ceva vor s fac , un plan de ar . Dac Iohannis are limit ri constitu ionale, pe Ciolo l-a legat Parlamentul de gard, obligându-l s rezolve probleme, dar f r s aib cum i cu ce, de vreme ce i-a limitat posibilitatea emiterii ordonan elor de urgen pe perioada vacan ei parlamentare. În acest timp, Europa î i vede de treaba ei, nu st , i m tem c vor jucate c r ile i de aceast dat f r România. Dac în trecut, când ara noastr era s rit de la mas , nu tiam de ce, acum m-am l murit a cui este vina...

R spunsul românesc la

brexitul londonez

Ì×ÐÑÙÎßÚ×Û OFERIM TOAT GAMA DE SERVICII DE TIPAR OFFSET:

yere, pliante, bro uri, reviste, ziare (documentare, redactare, machetare i tip rire), cataloage, mape de prezentare, c r i de vizit , foi cu antet, plicuri, a e,

orice tip de formular nanciar-contabil personalizat, agende i calendare personalizate!0244.546.501

Ziarul PloiestiiPOLITIC

5

urmare pagina 1pam et de E. Pilaff

www.ziarulploiestii.ro

M doare-n b c lie! Parol,

Ce v-a i a teptat s spun fostul subprefect B nic Alexandru, actual consilier jude ean, prin

mila împ r iei, surprins de camerele de luat vederi pupând mâna st pânului, tân rul pre edinte al PSD i CJ Prahova, Bogdan Toader, a a, ca în Cosa Nostra? Bineîn eles, totul � a fost un trucaj�. M i, nea Sandule, s-a luat pixelul albastru i la matale? Care va s zic , nu gura t lic era aia i nici mâna lui Dumnezeu-Toader, nu?

Imbecilii ia de jurnali ti au scornit faza i i-au pus în cadru i pe inexisten ii consilieri care aplaudau uc tura vomitiv . Aha, p i, dac vrei s te credem, du pixelul lui B sescu mai departe i zi a a, ca la, când a jurat pe biblie c nu l-a pocnit pe pu tiul din Ploie ti: jur c nu l-am pupat pe Toader nici în dos, nici în fund, nici în cur!

Autoritatea Na ional a Agen iilor de Turism din România i-a solicitat ministrului Educa iei, Adrian

Curaj, s schimbe structura anului colar 2016-2017, cu vacan e e alonate pe regiuni sau cicluri colare, astfel

încât familiile cu copii colari s poat opta pentru concedii i în perioada extins a sezonului. De exemplu, spun o cialii ANAT, pân pe 24 iunie a fost c ldura naibii, iar colile nu au avut dot ri speci ce pentru a derula actul educa ional în condi ii decente, a a c era mai bine un liber la munte sau la mare. Bravo, drag , ave i idei de nota 10! Pe principiul acesta, n-a i vrea s amâna i i moartea oamenilor pe timp de var ? Naibii, s fac ceva Parlamentul, Guvernul, un decret, o lege, acolo, prin care s li se interzic românilor s-o mierleasc în sezonul i extrasezonul estival. În loc s îngroape banii pe înmormânt ri, nenoroci ii muribunzi s vin s v umple vou , hotelierilor, buzunarele! M rog, la creierul vostru putem inversa iarna cu vara, toamna cu Ciunga Lunga, în ne, de-un Babilon g sim noi s punem!

Într-o mi toc real public , denumit de autor r spuns o cial la atacurile lansate în pres , directorul

SGU, Donald Constantin, sus ine c l-ar v zut pe consilierul primarului, Dan Ioni , umblând noaptea prin cimitire, în ni te ma ini dubioase. Îhi, pricep unde ba i, Donald, dar ce dracu` faci tu, pe întuneric, printre cruci? Te-au pus ia de la partid s scrii listele electorale pentru alegerile de la toamn ?

Ministrul Muncii, Dragos Pâslaru, a declarat c trebuie schimbat procedura de stabilire a

indemniza iilor i ajutoarelor sociale atâta vreme cât �avem orbi cu permise de conducere�. Asta e nimic, Drago , eu am v zut lucruri i mai rele, de exemplu, analfabe i la Educa ie, câteva capre prin ministere, ni te lepre la S n tate i mai mul i boi prin legislativ.

În ne, m-am dumirit de ce nu s-au construit autostr zi în România. Un o cial european, prezent la o

reuniune la Bucure ti, unde s-au prezentat proiecte de peste un miliard de euro în infrastructur , a r mas blocat când a v zut c un ef de la CNADNR a prezentat planul autostr zii Pite ti-Sibiu din... minte, f r s aib cu el o schi , o hârtie, un document, nemaivorbind despre proiect. �Aha, dânsul are autostrada în cap�, ar zis europeanul. Da, bre, de-aia nici n-apuc vreodat s e pe p mânt, c pleac tia cu autostr zile-n cap. Na, ova le-a avut în cap, Mitrea, Berceanu, B sescu, Rus, Fenechiu, Boagiu, Mitrea etc. le-au avut în cap i, poftim, n-au vrut s le predea la plecarea din minister. Ce zice i, dac i-am pune pe to i cei 26 de mini tri ai Transporturilor cu capul jos, pe p mânt, facem i noi de-o autostrad ?

Un studiu realizat de R dulescu Motru i Nestor arat c femeile cele mai inteligente tr iesc în Ardeal, iar cei

mai de tep i b rba i sunt b n enii i bucovinenii. La polul opus, cel mai pu in inteligen i sunt muntenii i oltenii. Aha, acum v-a i prins de ce niciodat noi n-am avut un pre edinte din Bucovina sau Banat? Sau de ce premierii desemna i, în propor ie covâr itoare, sunt doar b rba i munteni sau olteni?

S pt mâna trecut , au fost valida i i au depus jur mântul

consilierii jude eni ale i pe listele de partid la scrutinul din 5 iunie. Conducerea Consiliului Jude ean Prahova nu a fost desemnat în totalitate, edin a ind suspendat dup votul prin care Bogdan Toader a fost numit pre edinte. Grupurile PNL i ALDE au p r sit sala, dar din motive

diferite: liberalii au contestat în acest fel înc lcarea secretului votului (n.n.- ale ii PSD ar ar tat buletinul efului de partid), iar liberal-reformatorii (ALDE) au acuzat în elegerea dintre PSD i PMP prin care ultimul partid, cu doar doua mandate, urma s ocupe unul din posturile de vicepre edinte. E un fel de a spune: ALDE tia de aceste negocieri de la bun început, ba chiar a luat parte la ele, dar a t cut pân când alian a PSD-ALDE i-a v zut �sacii-n c ru � la Prim ria Ploie ti. i scuza a fost una penibil , ceva de genul c ei n-ar avea nimic cu liderul PMP, dar în acest fel protesteaz fa de alian a PNL-PMP de la nu tiu care jude . Ini ial, posturile de vicepre edinte au fost împ r ite între PSD i ALDE (Vasile P tra cu). Cu câteva zile înainte de întrunirea în edin a de

constituire, a fost anun at mutarea surpriz , cu un post de secund al administra iei jude ene acordat C t linei Bozianu, pre edintele PMP Prahova. Liberal -reformatorii au cerut ca tot PSD s livreze cel de-al doilea vicepre edinte, pe lâng cel desemnat din partea ALDE. Oricum, prin refuzul a a acorda partidului a at pe locul al doilea în preferin ele electoraltului, respectiv, PNL, orice reprezentare în conducerea jude ului, sensul votului a fost deja deformat. S mai spunem c noul legislativ jude ean este alc tuit din 37 de consilieri: 16-PSD, 15-PNL, 4 -ALDE i 2-PMP. Pe grupuri de partide, ace tia sunt: PSD- Alexandru B nic , Mihaela Carmen Dumitru, Rare Enescu, Mihai Ilie, Fabioara Ionescu, Ion Ionic , Darius Me ca, Laura Moagher, Gheorghe Neaga, Justinian Nic , Andrei Nicolae,

Ionel Pîrvu, Daniel Sep i, Ludmila Sfîrloag , Bogdan Toader, David Viter; PNL- Dan Ciolac, Simona David, Iulian Dumitrescu, Cristian Dumitru, Gabriel Hornoiu, Adrian Ionic , Eugen Ionic , Gheorghe Necula, Marian Nistor, Rodica Papuc, Cristian Popescu, Nicu or R ducanu, Mihail Soiu, Dorin Tudora, Lorin Tudoran; ALDE- Vasile Ardeleanu, Vasile P tra cu, Toma Pin oiu, Horia Toma; PMP- C t lina Bozianu i Adrian Tomo oiu. La câteva zile de la numirea ca ef al CJ Prahova, Bogdan Toader a luat prima decizie, aceea de a o p stra în func ia de manager de jude pe Fabioara Ionescu, actual consilier jude ean, cea care a de inut aceea i pozi ie în ultimii patru ani. Anterior, Ionescu a mai fost director al Parcului Industrial Ploie ti, structur economic a at în subordinea CJ Prahova.

Noua componen a Consiliului Jude ean Prahova

Ú¿¾·±¿®¿ ×±²»­½«

¿¼³·²·­¬®¿¬±®«´

PNL i PDL au f cut urm torul pas al fuziunii celor dou partide, renun ând la conducerile bicefale cel pu in la nivelul organiza iilor jude ene. În Prahova, postul de pre edinte i-a revenit, pesemne dup un algoritm prestabilit la centru, senatorului liberal Iulian Dumitrescu, personaj impus anul trecut din afar , pentru a pune cap t b t liilor interne din noul PNL. Deputatul George Ionescu a r mas cu func ia de prim-vicepre edinte al liberalilor i vicepre edinte la nivel na ional. A fost simpli cat i modi cat i schema de conducere, Biroul Politic Jude ean având 47 de membri, fa de 130, pân deun zi vreme. Totu i, apropo de �cur enia� despre care vorbesc partidele, în structurile de conducere se reg sesc i câ iva membri care au probleme cu legea. Ca s nu spunem, direct, c unii au stat i-n pu c rie! În ne, liberalii i-au ales urm torii e : Iulian Dumitrescu-pre edinte; George Ionescu-prim-vicepre edinte; Dan Ciolac-secretar general; Luchian Ion, Anastase Roberta, Nicolae Alexandri, Gunia Drago , Ro ca Mircea, Teju Sorin, Volosevici Andrei, Dobre Adrian, Neagoe Daniel, Nistor Marian, Necula Gheorghe, Moraru Remus, Gon ea Violeta,

Tudoran Gabriel, Danielescu Sebastian, Diaconu Vasilic , Cornea Dan, Popescu Cristian, P tra cu Claudiu, Bellu Claudiu, Oprea Vlad, Moldoveanu Alin, Tiseanu Horia, Ungureanu Adrian, St tescu Ciprian, David Eugen, Ni Drago , Manole Adrian, Barbu George, Stanciu Gheorghe, Bratu Mihail, Radu Ion, M chi escu Marian, Savu Ion, Negraru Silviu, Stan Nistor, Dr gan Nicolae, Manole Aurelian, Nedelcu Daniel, Dumitru Ionu , Ayad Al Hasoon, Clinciu Monica, Vasile Viorica, Dul Marian-membri.

Conducere nou la PNL Prahova

T d G b i l D i l S b ti Di V ili

ACTUALITATEZiarul Ploiestii

6

ͽ«®¬¿ °±ª»­¬» ¿ «²»·

Ce crede i c era atât de complicat la aceast investi ie încât dou rme s n-o poat scoate la cap t din 2012 i pân în prezent? Proiectul presupunea consolidarea, recompartimentarea i modernizarea pavilionului B 3 al fostei unit i militare de pe Cosminele astfel încât s rezulte 12 camere, cu câte dou paturi, pentru 24 de viitori asista i, ajuta i de un num r de 23 de angaja i, b i individuale, spa ii de odihn , recreere, spa ii tehnice i cabinete medicale. Oricare rm respectabil ar încheiat o asemenea investi ie într-un an, hai, doi. De ce SC Gan T rex Sistem Grup SRL Buz u i SC Inscons n-au fost în stare s-o fac ? Pentru c , de exemplu, rma din Buz u i-a declarat insolven a în 2013, iar Prim ria Ploie ti nu auzise de a a ceva la începutul anului 2015. Cel pu in a a p reau a sta lucrurile din moment ce primarul Iulian B descu o men iona în bro ura bugetului local 2015! Pentru c municipalitatea a reziliat contractul în decembrie 2015 i a organizat o nou licita ie abia în 2016! Pentru c Inscons sus ine c nu putea lucra la instala ii f r partenerul de la consolidare-recompartimentare- nisare. Pentru c , între timp, s-a ales praful de pu inul construit în 2012 i 2013, un fel de bani arunca i pe fereastr .

S l s m autorit ile s explice motivele care au condus la acest e ec investi ional (extras din raportul de specialitate anexat la HCL 186/22 iunie 2016):

-�în luna decembrie 2015, a fost demarat procedura de achizi ie public a contractului de lucr ri pentru restul de executat, rezultat în urma rezilierii contractului de lucr ri încheiat cu SC Gan T rex Sistem Grup Buz u. Dup nalizarea procedurii de achizi ie, oferta declarat câ tigatoare a fost cea depus de S.C. Scut Construct S.R.L. Ploie ti, având valoarea de 1.179.418 lei f r TVA, iar în data de 07.03.2016 s-a încheiat contractul de lucr ri nr. 4946. În perioada întreruperii lucr rilor, de i au fost realizate m suri de protejare dispuse de proiectant, în antier s-au constatat o serie de in ltra ii de la acoperi ul care nu a avut montat învelitoarea, ce au produs degrad ri par iale la pere ii interiori de compartimentare (...) Data de începere a lucr rilor a fost stabilit la 10.03.2016.

Pe 09.03.2016 a fost emis ordinul de începere a lucr rii nr. 5079 (...)Ordinul a fost contestat de SC Scut Construct SRL, care invoca faptul ca nu sunt întrunite condi iile legale cu privire la începerea lucr rilor (nu a constituit garan ia de buna execu ie, nu i s-a predat amplasamentul)�. În ne, dup mai multe întrevederi, rma Scut Construct a catadicsit s înceap treaba pe 29 martie 2016, cu trei luni înainte de a preda investi ia. Pe urm au venit ploile, învelitoarea nu s-a putut monta i, în consecin , nu s-a lucrat nici în interior, acel interior compromis deja de ploile i ninsorile de peste timp;

-�la data rezilierii contractului cu SC Gan T rex Sistem Grup SRL Buz u au fost sistate i lucr rile executate de Inscons SRL, ind emis un astfel de ordin pân la atribuirea restului de investi ie, având în vedere c lucr rile celor doi executan i trebuiau corelate în anumite etape de execu ie.

Începând cu data de 26.04.2016, s-a dispus reluarea lucr rilor în antier pentru Inscons, dar constructorul a contestat ordinul i a solicitat revenirea asupra m surii de aplicare de penalit i i corelarea termenului de nalizare cu

termenul acordat prin contract celuilalt constructor. În urma întâlnirilor i a coresponden ei purtate cu autoritatea contractant , constructorul i-a însu it punctul de vedere al bene ciarului i a reînceput activitatea în antier, efectuând remedierile cauzate de in ltra ii i continuând restul de lucr ri. Cu toate acestea, ritmul de execu ie a l sat de dorit (...)constructorii au fost noti ca i în mod repetat s ia m suri pentru remedierea situa iei i accelerarea naliz rii lucr rilor. Se organizeaz întâlniri de lucru în antier astfel încât problemele întâmpinate s se rezolve cât mai rapid�.

La aceste cauze s-ar mai ad uga ni te chestiuni birocratice: activit i de publicitate pentru promovarea proiectului (bani toca i de poman !), auditul nanciar, angajarea personalului, dup nalizarea proiectului etc.

Ü¿¬» º¿´­» ª»¸·½«´¿¬» 2²

º±²¼«®·´±® ËÛCe spun cei de la Unitatea de

Implementare a proiectului? C , în clipa de fa , stadiul zic de execu ie a lucr rilor este de 54%. La cum s-au mi cat rmele, e greu de presupus c , în patru luni, se va termina diferen a de 46% din investi ie. Nicio vorb îns despre sumele absolute care ar fost eventual pl tite de la UE. Deocamdat Prim ria Ploie ti, chiar i cu o conducere schimbat , se fere te s vorbeasc deschis despre aceste lucruri. Revenind îns la stadiul de execu ie, iar noi credem c abia cifra de acum este corect , ar de amintit c , anul trecut, la nivel cât se poate de o cial, au fost vehiculate valori/date false. În iunie 2015, viceprimarul Iulian Teodorescu vorbea despre un stadiu de execu ie de 48% i decont ri din fonduri UE de 35%. În septembrie 2015, consilierul personal al primarului interimar, Andrei urcanu, ridicase procentul la 65%. În decembrie, când a fost prelungit pentru prima dat termenul de nalizare a lucr rilor, de la 31 decembrie 2015, la 30 iunie 2016, procentul sc zuse, sub administra ia lui Cristian Ganea, la 46%! S punem bâlba pe seama necunoa terii sau a inten iei clare de dezinformare? Poate amândou la un loc. În interviul de s pt mâna trecut , primarul Adrian Dobre spunea c este posibil ca, în cazul acestui proiect, s e pierdut întreaga nan are european . Chestiunea n-ar o dram în sine, raportându-ne la valoarea investi iei. Dar ar trebui s dea de gândit alte aspecte, cum ar capacitatea autorit ilor de a derula proiecte, selec ia rmelor pentru studii, proiectare, execu ie, încadrarea în

termene xe, procedurile mai mult decât birocratice de nan are etc.

Ý®±²±´±¹·¿

-2009, 24 august, prin HCL 272 i HCL 273 (Hot rârea Consiliului Local) se aprob studiul de fezabilitate i indicatorii tehnici pentru investi ia �schimbare cazarm în c min de b trâni, recompartimentare interioar � i proiectul în sine;

-2009, 30 octombrie, HCL 344: se aprob proiectul de �schimbare cazarm în c min de b trâni, recompartimentare interioar �, în valoare de 3,423 milioane de lei, i depunerea unei cereri de nan are în acest sens;

-2010, 6 februarie, HCL 31 de modi care a HCL 344: pentru c Administra ia Serviciilor Sociale Comunitare nu de ine acreditare, se aprob acordul de parteneriat

dintre Unitatea Administrativ-Teritorial Municipiul Ploie ti i Funda ia pentru Copii �Sfântul Sava� Buz u, în vederea depunerii cererii de nan are, ultima entitate venind cu �experien a în realizarea serviciilor pentru care este acredidat � ;

-2010, 12 martie: a fost depus cererea de nan are la Agen ia de Dezvoltare Regional Sud Muntenia;

-2010, 5 octombrie: proiectul a fost acceptat pentru nan are din fonduri europene ;

-2011, 29 martie, HCL 89 i 27 aprilie, HCL 130: se modi c HCL 31 în sensul în care valoarea investi iei este modi cat la 3,624 milioane de lei;

-2011, 11 iulie: site-ul Agen iei pentru Dezvoltare Regional Sud- Muntenia anun c directorul Liviu Mu at a participat, la Ploie ti, la evenimentul prilejuit de semnarea unui nou contract de nan are Regio (c min de b trâni);

-2011, 10 august: este anun at la Ploie ti debutul proiectului cu titlul �Schimbare destina ie din cazarm în c min de b trâni, recompartimentare interioar ;

-2012, 24 aprilie: Primaria municipiului Ploie ti pred amplasamentul pentru construirea primului c min de b trâni din ora , cu o durat de implementare a proiectului de 18 luni, 12.07.2011-11.01.2013;

-2013, ianuarie: presa constat o debandad pe acest antier;

-2015, iunie: se anun un stadiu de realizare a lucr rilor de 48%;

-2015, decembrie: în loc s e predat, la cheie, proiectul, abia acum se reziliaz contractul cu rma Gan T rex Sistem Grup SRL Buz u, care intrase în insolven înc din 2013;

-2016, martie: se semneaz contractul de lucr ri cu SC Scut Construct SRL Ploie ti, rma câ tig toare a licita iei pentru lucr rile neefectuate de Gan T rex Sistem Grup SRL Buz u;

-2016, 22 iunie: Prim ria Ploie ti anun c , pân la toamn , mai sunt de executat lucr ri reprezentând 46% din totalul investi iei.

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

P 09 03 2016 f i di l d

De ce s-au împiedicat constructorii i Prim ria Ploie ti într-un proiect de nimic?

Urmare din pagina 1

253 de absolven i ai clasei a VIII-a, din 148.648 de candida i, au ob inut media general 10 la Evaluarea Na ional . Opt dintre ace tia sunt din Prahova: Andreea C t lina Alexe- coala �Andrei Mure anu�, Ploie ti; David Cristian Anghel- c. �Sf. Vasile�, Ploie ti; Mircea Marian Mihaiu- coala General Slon, Cera u; tefania Porlogea- Colegiul Na ional

�Al. I. Cuza�, Ploie ti; Mara tefania Potinteu- c.�Grigore

Moisil�, Ploie ti; Ioan Radu-CN �N, Grigorescu�, Câmpina; Mara Alexandra Surdu i Laura Vasile- CN �Mihai Viteazul�, Ploie ti. La nivel na ional, 1.244 de elevi au fost nota i cu 10 la proba de limba i literatura român i 2.604 au primit nota 10 la matematic . Dup depunerea contesta iilor,

rata de promovare s-a situat la 75,1%, 111.598 de candida i având medii mai mari sau egale cu 5. La Evaluarea Na ional , prezen a a fost de 96,7%, din 153.673 de candida i înscri i prezentându-se la examen 148.648 de elevi. În Prahova, peste 86% dintre candida i au ob inut medii generale peste 5,00 (81%-la matematic i 92%, la limba i literatura român ).

Elevi de nota 10 El. ERBANwww.ziarulploiestii.ro

Vrei un stil personal de prezentare? Impreun vom g si solu ii inovatoare, capabile s - i promoveze e cient imaginea!

� bannere i rollup-uri � etichete autocolante � rme luminoase� obiecte promo ionale personalizate � colant ri auto0244.546.501

Ziarul PloiestiiVACAN

7

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

Cara -Severin este unul din cele mai

bogate jude e din România în monumente ale naturii sau create, în timp, de mâna omului. Suprafa a sa coincide în mare parte cu cele patru parcuri na ionale din sud-vest, Semenic, Cheile Nerei-Beu ni a, Domogled-Valea Cernei i Por ile de Fier. Dintre

atrac iile turistice nu trebuie ratate Poiana M rului-Muntele Mic (Pietrele Scorilo de pe Muntele Mic, poiana cu narcise de la Zerve ti, lacurile de acumulare Zerve ti i Poiana M rului, masivele Muntele Mic, arcu, Godeanu, Poiana Rusc ), Cheile Nerei (pe terile Sf. Elena, Lenu a, Porcarului etc., Lacul Dracului, Cascada Beu ni a), Moldova-Nou (Clisura Dun rii, Rezerva ia Valea Mare, Grota lui Filip, lan ul de cascade pe pe râul Moldavi a, Insula Ostrovul Decebal), Semenic-Re i a-Valea Cara ului (cu sta iunile Semenic, Crivaia, Trei Ape, Secu, Cheile Cara ului, Pe tera Liliecilor, avenul Poiana Gropii i cea mai mare suprafa de p dure cvasivirgina din Europa, cu suprafa a aproximativ de 5000 ha i arbori de peste 350 ani.) i B ile Herculane-Valea Cernei ( Herculane, pe terile Grota Haiducilor, Adam etc., Grota cu Abur, apte Izvoare). Cum v spuneam îns , ast zi v propunem un traseu de pân -n 100 km cu totul, cu punct de pornire Or ova.

é צª±¿®»Locul denumit 7 Izvoare

se a la 4 km în amonte

de B ile Herculane. Este foarte u or de g sit: de la Or ova (Mehedin i) circula i pe E 70, trece i prin Tople i, apoi, pe

DN 67 D, urmând cursul Cernei, ajunge i la B ile Herculane i, mai departe, la c di ele i trandul termal de la 7 Izvoare, pân -n Lacul Prisaca, toate situate în stânga oselei, între aceasta i Cerna sau între un drum secundar i Cerna. Cândva, se spunea c existau apte izvoare calde i apte izvoare reci. Cele reci ar disp rut sub lacul de acumulare hidroenergetic Prisaca, el însu i loc minunat de relaxare în natur . Nici pe cele calde nu le-a mai num rat cineva, s vad dac mai sunt sau nu apte la num r. Cert este

c , în zon , sunt câteva izvoare calde chiar în mijlocul râului Cerna, unde se bulucesc i azi s - i trateze maladiile în special persoanele vârstnice.

De-a lungul timpului s-au amenajat dou tranduri, unul termo-salin i altul termal, destul de c utate de turi ti, nu doar pentru

propriet ile curative ale apelor, ci i pentru peisajul rar al V ii Cernei. Pân la tranduri, considerate, de mul i, unele dintre cele mai frumoase din ar , sunt câteva bazine termale, amenajate cam empiric, denumite �la c di e�, iar înnoptarea se poate face e în cele dou campinguri, e în hotelurile i pensiunile din apropiere. Nu v a tepta i la lux; termalele de la 7 Izvoare sunt mai degrab pentru turistul mediu (ca venituri), dar mai ales pentru cei care îndr gesc drume iile, zona abundând de trasee turistice spectaculoase.

«²·½¿¬ 2² Û«®±°¿

De la 7 Izvoare v întoarce i c tre Herculane, ie i i din sta iune i, la dreapta, v continua i drumul pe E 70, Or ova-Caransebe . În zona localit ii Plugova p r si i E 70 i urma i, la stânga, DN 57B, c tre Bozovici. Undeva, între Prigor i Bozovici face i din nou stânga, pe DC 571 F, c tre localitatea Eftimie Murgu. Aici ve i vedea, urmând- chiar i cu ma ina, drumul este bunicel, dar de preferat ar s admira i totul pas cu pas, într-o

c l torie pe jos- traseul din Cheile Rud ria i acel unicat în Europa Central i de Est, complexul

mulinologic de la Rud ria.

În fapt, ni te mori de ap amplasate pe cursul râului cu acela i nume, dar vechi, foarte vechi, trecute în patrimoniul mondial UNESCO. Nu doar morile în sine sunt o raritate, ci i felul excep ional, cumva de neîn eles pentru mul i, de exploatare comun a acestora. Ele apar in e unui grup de familii, e satului; primul din lista a at la u a morii care aduce un sac la m cinat porne te moara, las produsul la m cinat i pleac ;

urm torul c ruia îi vine rândul vine i adun m cini ul, îl pune în sac i î i vars propriul con inut în moar , putând colecta el f ina sau m laiul ori urm torul s tean. Ideea este c nu exist nici cea mai mic tentativ de în el ciune ori lips de responsabilitate. To i sunt r spunz tori de f ina

cons teanului i de mori, dup cum to i se folosesc de ele. Anumite surse sus in c acest mod de a m cina cerealele se folose te de prin secolul II-III (pentru alac sau grâul primitiv, Triticum monococcum). În anul 1772, documentele re in c , la Rud ria, existau 8 mori, în 1874-51 de mori de ap , iar dup mai multe inunda ii repetate, jum tate ar fost distruse. Ast zi, se mai p streaz 22 de mori de ap , ref cute, în anul 2000, din fonduri europene, dup un proiect al Muzeului Astra, din Sibiu, i din nou ref cute, anul trecut, din fonduri guvernamentale, dar cu aportul localnicilor, dup viiturile din 2014. Morile din comuna Eftimie Murgu, denumite i mori cu ciutur , sunt din lemn, acoperite cu i i folosesc tehnica m tur rii de piatra morii. Pentru c debitul râului este mic, au fost amenajate acumul ri în amonte de ecare moar . Ele poart nume diferite, cum ar �Moara cu Tunel�, �Moara Firizoane�, �Înd r tnica de la Perete�, �Înd r tnica Mic �, �Înd r tnica Nou �, �Moara din arin �,�Moara Pa aoanea� etc.

Dup ce ie i i din comuna Eftimie Murgu merge i pe DN 57B,

înspre Bozovici. La 13 km înspre vest, dup Bozovici, la intrare pe Cheile Mini ului, pe

Valea Nerei, în dreptul indicatorului Paralela 45, chiar pe dreapta, g si i Cascada Big r. V va ajuta i faptul c ve i observa multe ma ini parcate pe marginea drumului i exist , de asemenea, un loc amenajat pentru vizitatori. Mica rev rsare de ap nu a fost atât de cunoscut i admirat pân la realizarea documentarului National Geographic despre România, în 2010. De atunci a început epopeea sa na ional i mondial , ulterior ind cuprins într-un clasament top 10 al celor mai speciale i unice cascade din lume. Ce are atât de impresionant? Forma de evantai sub care se prelinge apa de pe o stânc îmbr cat în mu chi. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. De fapt, perimetrul este cuprins în aria protejat �Rezerva ia natural Izbucul Big r�, din cadrul Parcului Na ional Cheile Nerei-Beu ni a, totul ind de-o frumuse e rar . Pe lâng izvoare, abrupturi calcaroase, ponoare, avene, lapiezuri etc., avem izbucul sau izvorul Big r, un curs de ap subteran care str bate pe tera cu acela i nume. La v rsarea în râul Mini , a uent al Nerei, apa trece peste acel prag stâncos din tuf calcaros

îmbr cat cu mu chi, formând cascada Big r, o raritate neexploatat turistic a a cum s-ar cuveni.

C l tor în România: trei locuri de neratat între Valea Cernei i Valea Nerei

ª¿ ¦±²» ¼»ª»²·¬» ½»´»¾®» 2²

INEDITZiarul Ploiestii

8

Petros Christodoulou a fost directorul general al Agen iei pentru

Administrarea Datoriei Publice din Grecia, institu ie cu rol important în bailouturile

rii, iar acum este director de top la National Bank of Greece. Christodoulou i-a început cariera la Goldman.

Antonio Borges, care a condus pân în 2011 departamentul european al Fondului Monetar Interna ional (FMI), a fost vicepre edintele Goldman Sachs International. Borges a plecat subit de la FMI, dup ce a declarat c este posibil ca fondul s intervin pe pia a obliga iunilor, pentru a recl di încrederea în Spania i Italia. El ocupa func ia la FMI de mai pu in de un an, iar interven ia sa a fost considerat o gaf .

Guvernatorul B ncii Angliei, canadianul Mark Carney, a lucrat la Goldman Sachs.

Acestea sunt doar câteva dintre stelele care str lucesc pe cerul lumii nanciare i au avut sau au leg turi cu Goldman Sachs. Kaplan vine la Fed Dallas când banca central a Americii se preg te te s ridice, dup o pauz de aproape un deceniu, dobânzile de referin . El îl înlocuie te pe Richard Fisher, o cialul de la Fed care s-a remarcat cel mai mult prin criticile aduse politicii institu iei de a ine foarte jos dobânzile.

Ü»¿´ó«®·´» Ù±´¼³¿² Í¿½¸­ 2² α³>²·¿

În România, numele Goldman Sachs este legat de dosarul controversat al privatiz rii Romtelecom, în care banca american a primit de la Fondul Propriet ii de Stat comisioane de 8,4 milioane de dolari pentru rolul de consultant. De asemenea, Goldman face parte � al turi de Erste, BCR i Raiffeisen Capital&Investment � din sindicatul care a intermediat listarea din noiembrie 2013, la Londra i Bucure ti, a Romgaz. Guvernul a vândut ac iuni la Romgaz, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul programului standby cu FMI i Uniunea European . Pre edintele de atunci al Autorit ii de Supraveghere Financiar , Dan Radu Ru anu, a declarat, în noiembrie 2013, c rmele consultante responsabile cu IPO-ul Romgaz au evaluat gre it oferta, astfel încât aceasta s e ieftin . El a mai spus c rmele consultante au f cut presiuni asupra ASF s extind pe cât posibil alocarea GDR-urilor (titlurile prin care Romgaz a fost listat la Londra, n.r.) i c consor iul condus de Goldman Sachs nu a fost unul serios, pentru c nu a maximizat pro tul statului.

Ó¿®·´» ­½¿²¼¿´«®· 2² ½¿®» Ù±´¼³¿² Í¿½¸­ ¿ º±­¬

1. Criza european a datoriilor: banca ar ajutat guvernul elen s ascund dimensiunea uria a datoriilor acumulate.

2. Obliga iunile emise de California: angaja ii b ncii i-ar sf tuit o serie de clien i s recurg la o serie de inginerii nanciare ce aveau s le sporeasc câ tigurile din vânzarea obliga iunilor.

3. Insider trading: Rajat Gupta, Robert Freeman sau David Brown sunt doar câ iva din angaja ii b ncii acuza i de insider trading.

4. Ajutorul acordat AIG: banca ar primit miliarde de dolari, în contextul sprijinului acordat colosului nanciar american.

5. Abacus: banca a fost acuzat o cial c nu a declarat autorit ii americane de supraveghere a pie ei de capital o serie de informa ii legate de obliga iuni garantate prin crean e, ce au cauzat pierderi unora dintre clien ii b ncii.

Þ´¿½µÎ±½µ � °«¬»®»¿

Despre BlackRock, demonul din lumea neagr a shadow bankingului care sperie autorit ile americane, scrie corespondentul nanciar din New York al Deutsche Welle Heike Buchter. Ea a recunoscut c numele a început s -i atrag aten ia recent � �Bancherii au început s vorbeasc despre el. Analizau portofoliile b ncii centrale i numele Larry Fink tot ap rea�, spune

jurnalista.Numele BlackRock a început s apar

peste tot dup c derea Lehman Brothers, iar subiectul BlackRock a devenit ca o obsesie pentru Buchter. Ea a scris i o carte despre masivul fond american. Autoarea î i aminte te un prânz cu un insider, care i-a cerut, pe jum tate glumind, s vorbeasc încet. Era îngrijorat c cineva de la BlackRock s-ar putea ascunde în buc t rie, pentru a scuipa în sup . Primul capitol al c r ii lui Buchter se nume te �Cea mai puternic companie de care nimeni n-a auzit�.

�BlackRock consiliaz b nci centrale, ministere de nan e, investitori mari precum fonduri de stat, fonduri de pensii, companii de asigur ri i funda ii. BlackRock este implicat în aproape orice înseamn pia nanciar � . Jonglând cu ac iuni i obliga iuni, fondul investe te în diverse rme din întreaga lume.

Din presupusul sediu din Midtown Manhattan, managerii s i trag sfori peste tot în lume. Pe lâng participa ii în marile b nci americane, BlackRock controleaz pachete semni cative de ac iuni la produc tori de armament i la companii mari de petrol i gaze naturale. De asemenea, BlackRock este cel mai mare investitor de pe bursa de la Frankfurt.

M rimea participa iilor de inute de BlackRock d acestui fond poten ialul de a înclina balan a puterii.

�În aceste zile, s de ii 4-5-6-% din ac iunile unei companii înseamn c e ti cineva. Po i suna oricând i eful companiei va vorbi cu tine�. Fie c este vorba de produc ia de ma ini din Germania, e de cea de minereu de er din America de Sud, de g sirea de medicamente noi în SUA sau de mine de aur în Africa, fondurile BlackRock pro t . Compania poate ajunge în ipostaza de a i cel mai mare ac ionar al unei companii i cel mai mare creditor al acesteia.

Dup ce i-a ruinat fostul angajator, Fink i echipa sa specializat pe evaluarea activelor nanciare complexe de tipul mortgage backed securities (ipoteci asiguratorii, n.r.) au f cut din BlackRock, în doar trei decenii, unul dintre cele mai puternice imperii de pe Wall �Street. Criza subprime i cea nanciar care au urmat în SUA i-a ajutat mult. Ei au ajuns s e cunoscu i drept �vân torii de fantome de pe Wall Street�. În timpul crizei, Fink i secretarul Trezoreriei SUA, Timothy

Geithner, au comunicat atât de mult, încât au ajuns s - i vorbeasc pe numele mic. BlackRock nu este str in nici de criza din Grecia.

Caracati ele nanciare ale lumii: Goldman Sachs (II)

Aldrich Ames, o er CIA cu o vechime

de aproape trei decenii, a fost arestat în februarie 1994 pentru spionaj. Ames i-a folosit importantul

post din Directoratul pentru Opera iuni CIA pentru a furniza informa ii Moscovei, compromi ând sursele sovietice care lucrau pentru agen ie. Pentru tr darea sa, Ames a fost condamnat la închisoare pe via , f r posibilitatea eliber rii condi ionate.

Sandra Grimes i Jeanne Vertefeuille, veterane ale serviciului clandestin al CIA, au fost în prima linie a unui mic grup, având misiunea de a-l descoperi pe tr d torul din mijlocul lor. Recent, ele i-au dedicat cartea pe care au scris-o (�Cercul tr d rii: Povestea tr d torului Aldrich Ames i a agen ilor pe care i-a tr dat�), despre descoperirea cârti ei Ames, generalului Dmitri Poliakov din GRU (serviciul de spionaj militar sovietic) i celorlal i agen i ind

compromise de tr d tori, sursele americanilor pl tind cu vie ile lor.

Referindu-se la un alt caz celebru, cel al lui Adolf Tolkacev, care a furnizat un mare num r de informa ii despre rachetele, radarele i alte sisteme militare,

se arat : �Tolkacev ne-a dat sute de role de lm, care au schimbat direc ia propriilor cercet ri, salvând guvernul de la cheltuirea a miliarde de dolari�. Banii au fost desigur o motiva ie important pentru Tolkacev, dar autoarele consemneaz c el a fost i un anticomunist. Dac

n-ar avut autoriza ie de acces la documente secrete pe care a folosit-o pentru a sustrage documente secrete pe care le-a furnizat CIA, probabil c ar fost un disident activ. Dup cum se tie, i Tolkacev a pl tit cu via a în 1986, atunci când un alt tr d tor al CIA, Edward Lee Howard, l-a divulgat KGB-ului.

Pe timpul activit ii în contraspionaj al celor dou temerare doamne, exista problema defectorilor trimi i deliberat de Moscova, pentru a furniza informa ii false ori în el toare Occidentului.

De exemplu, Iuri Nosenko, care a dezertat în 1964, imediat dup Anatoli Goli in, avertizase c orice defectare care-i va urma va una fals i desemnat de KGB s dezinformeze Vestul asupra informa iilor furnizate de el.

Autoarele au folosit asemenea cazuri, pentru a atrage aten ia asupra unei controverse de decenii a birocra ilor din CIA. Pe de o parte erau cei care, precum veteranul ef al contraspionajului James Angleton, erau favorabili teoriei a a-numite a �complotului monstruos�, sus inând c , de fapt, dezertorii erau controla i de KGB. De cealalt parte erau cei care, asemenea autoarelor, nu credeau în posibilitatea unor astfel de penetr ri. Ele considerau c Moscova n-ar putut avea total încredere în o erii de informa ii sovietici de in tori de asemenea secrete, atunci când ar ajunge s e controla i de un serviciu str in. A fost o disput care, probabil, va r mâne nesolu ionat pân când vor deschise toate arhivele KGB-ului.

A doua parte a c r ii descrie ac iunile pe

care agen ia le-a întreprins atunci când ac iunile contraspionajului sovietic începuser s produc pierderi în rândul surselor americane, dup iunie 1985. CIA trebuia s stabileasc dac exista vreo cârti în interiorul organiza iei, dac comunica iile erau decriptate ori dac opera iunile KGB-ului erau desemnate, pentru a dezinforma agen ia american despre pierderile suferite.

Cartea analizeaz pe scurt problema defectorilor sovietici trimi i c tre agen ie i controla i de sovietici. Autoarele insist pe ideea c dezert ri false aproape c nu au existat, aceasta necorespunzând cu concep ia sovieticilor pentru dezinformare. Îns , dup cum chiar autoarele admit, de exemplu, o erul KGB Aleksandr Jomov, cel

care a încercat s defecteze în 1988, era trimis tocmai ca s induc în eroare despre pierderile pe care le suferise agen ia pe spa iul sovietic. De asemenea, teoria autoarelor omite s in seama de multele anomalii nesolu ionate, contradic iile i coinciden ele din jurul unor cazuri de defectori.

Chiar i cu aceste mici observa ii, �Cercul tr d rii� are avantajul de a fost scris de dou profesioniste ale contraspionajului i nu de ziari ti sau universitari, dispunând de autoritatea informa iilor surselor sovietice care le-au fost furnizate pe timpul R zboiului Rece, pân când Ames le-a tr dat. Datorit apari iei în public a unor materiale clasi cate i cazuri de opera iuni ale

agen iei, i-a luat trei ani conducerii CIA s aprobe publicarea c r ii. Autoarele men ioneaz îns c 90% din disputele lor pe aceast tem cu institu ia în care au lucrat au fost solu ionate în favoarea lor.

A a cum am prezentat la început, din prim vara anului 1985 pân în februarie 1994, Aldrich Ames a fost maestrul spionajului Moscovei în interiorul CIA. De pe aceast pozi ie, el a tr dat zeci de agen i recruta i de CIA; zece dintre ei au fost executa i, ceilal i au fost trimi i în Gulag. De asemenea, Ames a divulgat KGB-ului sute de opera iuni CIA.

Pentru descoperirea periculoasei cârti e s-a constituit o echip de profesioni ti deosebi i, la conducerea c reia s-a a at doamna Jeanne Vertefeuille, considerat eroina acestei investiga ii istorice.

- va urma -

Cum a fost prins cârti a Aldrich Ames (I)

Ö»¿²²» Ê»®¬»º»«·´´»ô ½¿®» ¿ ¼±¾>²¼·¬ ²±¬±®·»¬¿¬» °»²¬®« ³±¼«´ ½«³ ¿

·­¬±®·¿ Ý×ßæ ß´¼®·½¸ ß³»­ò

î t d f t

0244.546.501

� bro uri � reviste � c r i � ziare � cataloage (documentare, redactare, machetare i tip rire)

Prof. dr. Alexandru B DULESCUwww.ziarulploiestii.ro

Ziarul PloiestiiMINTE, TRUP, SUFLET

9

George Cocea � violoncelist, dirijor i profesor omagiat la Muzeul Na ional

�George Enescu� din Bucure ti

În seara zilei de luni, 4 iulie a.c., ora 18.00, la

prestigiosul Muzeu Na ional �George Enescu� din Capitala României, a avut loc o manifestare omagial dedicat uneia dintre personalit ile de renume ale artei sonore române ti de la mijlocul secolului al XX-lea, George Cocea.

În num rul precedent al ziarului nostru �Ploie tii� nr. 1748/30 iunie � 6 iulie 2016, sub genericul �George Cocea - un nume ce nu

trebuie uitat�, semnatarul acestor modeste rânduri a adus în aten ia cititorilor i opiniei publice principalele date i fapte din via a i activitatea acestui vestit maestru al arcu ului i baghetei din veacul trecut.

Dup ce a absolvit, cu brio, Conservatorul din Bucure ti (1920-1926) i cursurile importantei

institu ii de înv mânt muzical superior din Ora ul European al Luminii �Ecole Normale de Musique� din Paris � unde a bene ciat de îndrumarea legendarului violoncelist, dirijor, compozitor i pedagog spaniol Pablo Casals (1876-1973) i a genialului muzician român George Enescu (1881-

1955), începând din 1930 s-a a rmat, timp de peste o jum tate de veac, în trei importante func ii artistice: violoncelist, în prima orchestr simfonic a rii � Filarmonica din Bucure ti, solist concertist i dirijor pe importante scene bucure tene dar i din alte centre de cultur ale rii, precum i peste hotare, în turneele artistice întreprinse în Fran a, Austria, Italia, Germania, Iugoslavia, Bulgaria .a.

Repertoriul abordat a cuprins o seam de lucr ri de referin semnate de renumi i compozitori din marile epoci, coli, stiluri muzicale � din istoria muzicii universale, clasice i contemporane, precum i din opera distin ilor

compozitori români: George Enescu, Constantin Dimitrescu .a.

În paralel cu activitatea în domeniul artei interpret rii, George Cocea s-a dedicat i nobilei activit i didactice, în in ând în anul 1935 Conservatorul Pro-Arte din Bucure ti, Orchestra Simfonic Pro-Arte, iar în anul 1966, a izbutit s constituie în capitala Fran ei Orchestra de

Camer �George Enescu� cu care, pân în 1976, a sus inut importante concerte apreciate de publicul i presa de specialitate din aceast ar .

Apreciind preg tirea sa profesional i activitatea de management, la propunerea celui mai mare muzician român George Enescu, în perioada 1941-1944 i 1944-1945, Ministerul Artelor l-a numit pe violoncelistul George Cocea, director delegat i respectiv director general al larmonicii bucure tene, perioad în care a avut loc o seam de evenimente muzicale onorate de personalit i marcante ale artei interpretative române ti i europene.

Din motive independente de voin a sa, aceast activitate a fost întrerupt cu deosebire între anii 1957-1962, ind pus în libertate, la începutul lunii iunie 1962. Întrucât institu iile în care a lucrat i pe care le-a condus au refuzat s -i ofere un loc de munc pentru existen a sa, aceast acut problem a fost rezolvat pozitiv de semnatarul acestor rânduri (despre care am scris în articolul din ziarul precedent).

Gra ie unui str lucit elev al s u � Dan Cavassi, prim violoncelist al larmonicii bucure tene, în urma unor discu ii cu mai bine de un an de zile, a izbutit s realizeze cu sprijinul neprecupe it al conducerii Muzeului Na ional �George Enescu� o manifestare omagial de referin , ce a avut loc în Aula Palatului Cantacuzino, în seara zilei de 4 iulie a.c.

Dup cuvântul introductiv rostit de muzicologul dr. Cristina Andrei � directorul general al Muzeului �George Enescu�, coordonarea întregului program a fost preluat de cunoscuta compozitoare i dirijoare dr. Carmen Cârneci. Au rostit emo ionante alocu iuni: Dan Cavassi, prof. dr. Al. I. B dulescu, i prof. univ. dr. Viorel Cosma, care au adus în aten ia numerosului public o seam de date i momente din via a i activitatea artistic � îndelungat i complex - a reputatului artist George Cocea.

Organizatorii manifest rii � Dan Cavassi, dr. Carmen Cârneci i dr. Adina Sibianu, au preg tit, în detaliu i o superb expozi ie

documentar , având urm torul generic: �George Cocea - interpret i promotor

al crea iei enesciene�. Au fost expuse, în condi ii gra ce deosebite, numeroase documente inedite din arhiva Muzeului Na ional �George Enescu�, din colec iile private: Viorel Cosma, Henri Mavrodin, Dan Cavassi etc, care au avut darul de a prezenta activitatea distinsului muzician, înc din perioada studiilor muzicale din ar i de la Paris, precum i activitatea concertistic de promovare a muzicii franceze în România i a muzicii române ti

peste hotare, modul de organizare i func ionare a Conservatorului Pro-Arte i a Filarmonicii din Bucure ti în anii 1941-1945, prezen a unor mari arti ti pe scena larmonicii bucure tene - în perioada directoratului George Georgescu - George Cocea, dar i manifest rile organizate � dup 1955 - pentru omagierea genialului George Enescu în ar i str in tate de c tre George Cocea etc.

Manifestarea s-a încheiat cu un Recital cameral extraordinar sus inut de violoncelistul Dan Cavassi i pianistul concertist Viniciu Moroianu, dou dintre numele sonore ale artei interpretative române ti din ultimele decenii.

Programul a cuprins Sonata opus 26, nr. 2 � în Do major pentru violoncel i pian de George Enescu,

Siciliana pentru violoncel i pian de Constantin C.

Nottara, Cântec vechi pentru violoncel i pian de Paul Constantinescu, Fantasiestucke op 73 pentru violoncel i pian de Robert Schumann i Nocturna pentru violoncel i pian de George Enescu.

Publicul a r spl tit cu repetate aplauze, incontestabilul talent, m iestria interpret rii i performan ele artistice ale celor doi mae tri ai arcu ului � Dan Cavassi i claviaturii � Viniciu

Moroianu, care în ultimele decenii au adus o real contribu ie la promovarea crea iei enesciene i a multor compozitori români în dialogul cultural, na ional i interna ional.

Felicitând din toat inima pe organizatorii i realizatorii acestei memorabile manifest ri de su et, care, f r echivoc, constituie veritabil act de cultur i de educa ie, menit a cinsti via a i opera unuia dintre arti tii

români al c rui nume nu trebuie niciodat uitat.

Portocalul (Citrus aurantium) este cel mai încânt tor arbore dintre to i cei întâlni i, ca s nu mai vorbim de

portocalul în oare, care te înv luie într-un parfum suav i lini titor. Con inând unele dintre cele mai de pre vitamine (vitamina A, complexul de vitamine B,

vitamina C), dar i avonoide i oligoelemente, portocalele ne ajut s p str m un neb nuit de mare echilibru al

organismului. Atât portocalele ca atare, cât i sucurile, decoctul, compotul sau dulcea a, toate contribuie la

energizarea i tratamentele naturiste de ecare zi.

Portocala este un fruct care, atunci când îl m nânci, î i d senza ia c nu te mai saturi i asta pentru faptul c gustul i mirosul care se întrep trund te determin s prelunge ti

cât mai mult aceast savoare. Dincolo de pl cerea de a le consuma, portocalele dau o concentra ie considerabil de vitamine în sânge. De i complexul de vitamine B, vitamina A i vitamina C se g sesc într-o concentra ie nu foarte mare în portocale, totu i substan ele nutritive pe care acestea le con in sunt mult mai e ciente chiar decât cele din legume, care abund în vitamine. De mare importan sunt i brele pe care portocalele le con in i de care organismul are atâta nevoie. Acestea, pe lâng faptul c regleaz colesterolul i normalizeaz nivelul glucozei din sânge, contribuie într-o foarte mare m sur i la îmbun t irea irig rii cu sânge a mu chiului cardiac. Persoanele cu probleme cardiace trebuie s consume portocale i datorit con inutului de acid folic natural, care ajut inima, reducând considerabil riscul apari iei aritmiilor cardiace, a ischemiei, dar i acela al instal rii aterosclerozei. Cardiacilor, în general, li se recomand con inutul a 2-3 portocale în ecare zi.

Ü»½±½¬ ¼» °±®¬±½¿´» 2³°±¬®·ª¿

Dac savur m cu pl cere i fructele, i sucul, nu acela i lucru îl putem spune despre decoctul ob inut atât din pulp , cât i din coaja acestor fructe. Gustul va oarecum diferit, dar e cien a cu care trateaz trombo ebita este deosebit . Pentru ob inerea acestui leac este nevoie de 5 portocale de m rime medie, care dup ce se spal bine cu ap rece, se toac m runt cu tot cu coaj i se pun într-un vas de lut sau de sticl , completându-se cu ap de izvor pân la acoperirea complet . Se las la macerat timp de 10 ore, dup care se ltreaz . Maceratul ob inut se d deoparte, în timp ce portocalele r mase în strecur toare se pun din nou la ert în 500 ml de ap . Dup ce dau în clocot, se mai erb 5 minute, apoi se las la r cit. Când ajunge la temperatura camerei, decoctul se strecoar , amestecându-se cu maceratul ltrat anterior. Tratamentul cu acest preparat am rui-acri or se face dup urm toarea schem : diminea a se bea un amestec de 100 ml de decoct, diluat cu 200 ml de suc proasp t de portocale; la prânz, 100 ml de decoct, diluat cu 100 ml de suc proasp t; seara, 100 ml de decoct, diluat cu 200 ml de suc proasp t. Întotdeauna se administreaz cu un sfert de or înainte de mas . Aceast cur nu trebuie s dep easc 7 zile, dar poate reluat la ecare 30 de zile. Este un leac de mare folos în tratarea trombo ebitei, ind folosit de secole în mân stiri, i are puternice efecte antiin amatoare, prevenind formarea trombilor i ajutând la dizolvarea celor existen i. Decoctul de portocale ajut i în alte afec iuni ale organismului, având un puternic efect în combaterea migrenelor biliare i a altor probleme dureroase.

Í«½«´ ¼» °±®¬±½¿´» »­¬» ¾¿´­¿³«´ ®·²·½¸·´±®

Sucul de portocale se ob ine foarte u or, ind su cient simpla stoarcere manual a acestora. Pu in lume tie câte t m duiri poate aduce aceast b utur gustoas i parfumat . Printre efectele bene ce ale acestui suc

energizant trebuie s amintim cât de e cient calmeaz i trateaz st rile gripale, febrile, dar i durerile de cap,

durerile musculare sau astenia. . Dup eliminarea calculilor sau a nisipului acumulat în rinichi, se recomand o cur de 7 zile, timp în care cantitatea de suc ce trebuie b ut se va m ri considerabil, ajungându-se la 750-800 ml pe zi. Întotdeauna sucul de portocale se va bea imediat dup ce a fost f cut, mai ales dac este vorba de un tratament, pentru c pe lâng diminuarea propriet ilor, sucul inut mai mult timp î i va pierde i din savoare.

ᮬ±½¿´»´» 2²ª·²¹ ¬®±³¾±º´»¾·¬¿

Nicolae MISAILwww.ziarulploiestii.ro

ARA DE DINCOLO DE ARZiarul Ploiestii

10

½»´» ³¿· ¿¬®¿½¬·ª» °»²¬®« «½®¿·²»²·

De i imaginea Chi in ului a avut mult de pierdut dup furtul miliardului i mimarea reformelor care s -l apropie de Uniunea European , Republica Moldova a devenit, chiar în anii erod rii dramatice a imaginii sale, foarte atractiv pentru cet enii Ucrainei. i asta datorit ...pa aportului moldovenesc.

Un studiu al Centrului de Investiga ii Jurnalistice de la Chi in u, realizat în cadrul proiectului �Ini iativa anticorup ie Moldova-Ucraina�, descoper nu numai aceast predilec ie a ucrainenilor, ci i o serie de scheme de ob inere a cet eniei fostei �republici surori�, inclusiv a pa apoartelor moldovene ti. Ce-i drept, studiul se axeaz preponderent pe elementul anticorup ie al problemei, l sând pe dinafar analiza întregului spectru de motive, care-i face pe ucraineni s - i p r seasc ara.

Înainte de toate, trebuie s recunoa tem c atât tranzi ia îndelungat de la sistemul autoritar sovietic spre unul democratic, de tip occidental, crizele economice, dar i cele politice prin care au trecut guvern rile de la Kiev i Chi in u, pe de o parte, cât i valorile democra iei occidentale, dar mai ales salariile pe care le ofer pia a european , pe de alt parte, i-au f cut pe mul i locuitori ai ambelor foste republici sovietice s ia calea str in t ii. i dac moldovenii au bene ciat din plin de ansa redobândirii cet eniei române ti, iar ulterior de cea a regimului de vize liberalizat, ucrainenii au trebuit s caute propriile pârleazuri prin care s se strecoare în spa iul comunitar. A a au ajuns s recurg la diverse scheme, de cele mai multe ori frauduloase, de a ob ine pa apoarte de Moldova, care le deschid por ile spre a ajunge mai lesne în UE. Or, acolo unde este cerere, apare neap rat i oferta.

Conform unor informa ii mai recente, pe carea le-am ob inut de la Ministerul Tehnologiei Informa iei i Comunica iilor, în ultimii cinci ani, 3.413 str ini au primit cet enia Republicii Moldova. Mai mult de o treime dintre ace tia, mai exact 1.256 de bene ciari, sunt ucraineni. Îns mul i locuitori ai Ucrainei nu sunt cuprin i de aceast statistic , în special care au ob inut prin diferite scheme frauduloase pa apoarte moldovene ti false. Metodele sunt variate: de

la falsi carea documentelor din arhive, care s certi ce originea basarabean a solicitan ilor, pân la contrafacerea pa apoartelor sovietice. Unii exper i consider c cifra ar putea de dou ori mai mare, dac s-ar ine cont i de ultimii.

Ý«³ ¿¶«²¹ ·²¬»®³»¼·¿®·· «½®¿·²»²·

³±´¼±ª»²·

Schemele au fost puse pe roate pe ambele p r i ale hotarului dintre cei doi vecini foarte curând dup ce, în aprilie 2014, Republica Moldova ob inuse regimul liberalizat de vize. Astfel, la scurt timp Interpol sesizeaz autorit ile de la Chi in u despre o serie de infrac iuni vizând acordarea prin fraud a cet eniei moldovene ti pentru ucraineni. Hotarul Republicii Moldova, i mai ales segmentul dintre Transnistria i Ucraina, a intrat imediat sub o monitorizare mai strict , ca nu cumva, dup intrarea în vigoare a noului regim de vize, s ia un nou avânt tra cul de in e umane i migra ia ilegal . Mai

exact, deja în iulie Interpol informa Centrul Resurselor Informa ionale de Stat �Registru� despre cazul unui cet ean care de inea documente false ale mai multor state, inclusiv pa aport fals din Republica Moldova. Iar la 1 august, o eri anticorup ie de la CNA, în urma mai multor perchezi ii la Departamentul de eviden i documentare a popula iei,

sector Râ cani, Chi in u, precum i la domiciliul efului unit ii în cauz ,

deconspir o schem de falsi care a pa apoartelor. Sunt ridicate peste 500 de pa apoarte vechi de tip sovietic. O cialii de aici foloseau pa apoartele sovietice lichidate în Republica Moldova pentru a le vinde unor persoane ce nu au de inut niciodat cet enie moldoveneasc . Mai târziu, în aprilie 2015, sunt re inute ase persoane, inclusiv eful Secretariatului O ciului pentru Migra ie i Azil, suspectate i ele

de abuz în serviciu i fals în acte publice în interesul unor grupuri criminale. Ace tia, în complicitate cu intermediari i reprezentan i ai Biroului de Migra ie i Azil al MAI, emiteau

pa apoarte biometrice, falsi când deja identitatea bene ciarilor. Ultimii nu erau numai simpli cet eni ai Ucrainei, nevoi i s for eze por ile UE, dar i persoane anterior

condamnate i a ate în c utare de c tre Interpol i Europol pentru evaziune scal , tra c de droguri, deturnare de fonduri i

organizarea grup rilor criminale. Ancheta a constatat c cel pu in 35 de persoane au solicitat i primit documente

contraf cute.O schem similar este

deconspirat la Comrat, în UTA G g uzia. Aici au bene ciat de pa apoarte falsi cate 14 persoane, iar una dintre ele avea i identitatea falsi cat . Cazul de la Comrat a fost trimis în judecat în februarie 2016.

Dar cum ajung intermediarii ucraineni la func ionarii moldoveni r mâne înc o tain , pe care o erii anticorup ie nu o fac deocamdat public . S e implicat în aceast �afacere� i vreun grangure mai barosan de sunt sco i la iveal numai pionii din structurile nominalizate?

ͽ¸»³»´» ¼·² ­°¿¬»´» �º®±²¬«´«·�

³±´¼±ª»²»­½

De cealalt parte a hotarului, în Ucraina, cele mai multe scheme sunt în mâinile intermediarilor. O cial, cet enia Republicii Moldova i pa aportul moldovenesc poate ob inut destul de simplu la Consulatul Moldovei din Odesa: r d cini moldovene ti i 25 de euro. Doar c întreaga procedur dureaz la un an de zile. Iar pentru cei care nu pot s a tepte cu anii, exist intermediari, rândurile c rora s-au îndesit mai ales în sudul Ucrainei, în regiunile Odesa, Nikolaev i Herson. Ace tia îns �îngra � bine costul pa aportului moldovenesc � de la 2.500 grivne ucrainene pân la 2.000 euro. În schimb �serviciile� lor permit a ocoli un obstacol semni cativ: lipsa oric ror leg turi de sânge cu Republica Moldova.

De remarcat totu i c exist i intermediari one ti, care ofer doar informa ii i servicii juridice, ajut

solicitan ii s adune documentele necesare, dar refuz chiar i pentru o plat suplimentar s încalce legea. Mul i i-au creat agen ii i î i desf oar activitatea în deplin legalitate. Anume de la una dintre ele am a at c un pa aport moldovenesc poate ob inut doar în cazul în care cineva din familie s-a n scut sau a locuit pe fostul teritoriu moldovenesc sau românesc � de la Nistru pân în România. Condi ie ce nu poate ocolit , deoarece aceast informa ie este veri cat la Consulatul Republicii Moldova de la Odesa. Cu autorit ile de la Tiraspol ace tia prefer s evite orice rela ii, a a c localit ile moldovene ti de pe malul stâng al Nistrului fac excep ie pe agendele

lor. i tot aici am a at mai multe despre adev ratele i diversele motive pentru

care ucrainenii prefer cet enia i pa apoartele moldovene ti, dar i despre intermediarii certa i cu legea, Ace tia mi un în special pe re elele de socializare, care abund de anun uri privind falsi carea pa apoartelor moldovene ti.

Discu iile pe re elele de socializare se poart în majoritatea cazurilor f r perdea. Ei î i explic în detalii întreaga procedur sau schem prin care pot falsi cate actele i cum un cet ean ucrainean poate demonstra origini moldovene ti � ei în i i te ajut s ob ii r d cini moldovene ti pe hârtie, chiar dac în realitate nu le-ai avut niciodat . Cel mai simplu e s spui c ai pierdut pa aportul i mai departe e treaba

intermediarului. Unii promit ob inerea pa aportului în doar câteva zile, al ii de la cinci pân la opt luni. Unii propun solicitantului s opteze i pentru pa aport românesc, invocând un program de repatriere prin care cet enii Ucrainei pot deveni eligibili dac demonstreaz r d cini moldovene ti. Ace tia propun chiar i ajutor la depunerea jur mântului. Singurul lucru care i se cere solicitantului e s e gata s achite 2.000 de euro, s comunice numele s u i s expedieze câteva fotogra i.

Tot pe re elele de socializare te poate prinde în capcan i un intermediar care a preluat experien a multor escroci din Republica Moldova în anii când ob inerea cet eniei române ti dura de la trei pân la cinci ani. Ace tia solicit un �depozit� de 20-30 de euro (moldovenii erau mai scumpi, cereau 200-300 de dolari), dup care nu- i mai in promisiunea, convin i c solicitantul unui pa aport fals nu se va adresa oamenilor legii. Cu unul dintre ei am reu it s dialog m prin telefon i noi. Pentru serviciile sale escrocul a cerut un depozit de 20 euro; documentul propriu-zis ne-ar costat 300 euro. În rest nimic mai simplu: transferam banii, comunicam numele, data i anul na terii i expediam

trei-patru fotogra i. În

schimbul unor asigur ri c ne face actele direct în Republica Moldova, iar în nal vom avea nu numai pa aport, dar i certi cat de na tere moldovenesc. Am mai trecut prin asemenea experien . Acum vreo zece ani, încercând s urgentez ob inerea cet eniei de care, istoric i obiectiv, nimeni nu îi lipsise pe p rin ii mei, deci nici pe mine.

De precizat c majoritatea absolut a intermediarilor din spa iul virtual dispar cum numai le ceri o întâlnire în spa iul real.

Ý»ó· º¿½» °»

³±´¼±ª»²»­½

La întrebarea cum intermediarii ucraineni ajung la func ionarii moldoveni reprezentan ii Consulatului Republicii Moldova la Odesa nu au binevoit s comenteze în nici un fel. i nici nu au r spuns la solicitarea o cial a Centrului de Investiga ii Jurnalistice. La tentativa subsemnatului de a ob ine aceea i informa ie prin telefon, consilierul consulului a f cut trimitere la protec ia datelor cu caracter personal. i ...a pus receptorul.

Ceva mai �sociabili� s-au dovedit a reprezentan ii Serviciului ucrainean de Stat pentru Migra ie i cei ai poli iei regionale Odesa. De la ei am a at c în Ucraina func ioneaz principiul unei singure na ionalit i, îns ob inerea unei cet enii str ine nu implic nici o r spundere administrativ sau penal . Mai mult, legisla ia ucrainean nu oblig cet eanul s anun e statul despre cet eniile str ine de inute, acest lucru referindu-se la datele cu caracter personal i deci ind con den iale. Legisla ia statului vecin este blând i cu falsi catorii de documente, ace tia ind pasibili doar de amenzi nesemni cative.

i în Republica Moldova dobândirea unei cet enii prin fraud se pedepse te doar cu ... lipsirea acestei cet enii. Apropo, în ultimii ase ani au fost emise doar

dou decrete de lipsire a cet eniei (din 27 martie 2010 i din 15 ianuarie 2016 � N.M.). În ne, dac în Republica Moldova falsi carea actelor de acest tip se pedepse te cu o amend de la 20.000 lei pân la 40.000 lei sau cu închisoare de la doi pân la ase ani, f r dreptul de a ocupa anumite func ii de la doi pân la zece ani (în dependen de nivelul func iei), apoi în Ucraina pentru fapte similare amenda constituie pân la 4.250 de grivne i privare de libertate pân la 3 ani. Dac persoana nu este un func ionar public, pedeapsa este aproape simbolic . De unde i puzderia de intermediari ce se îmbog esc nestingherit pe necazurile oamenilor s rmani.

Ceea ce mai scap studiului este faptul c la motivele pe care le au moldovenii de a- i p r si vetrele � lipsa locurilor de munc bine pl tite i imposibilitatea asigur rii unui trai decent, lipsa unor perspective de viitor în special pentru tineri, o democra ie compromis de guvern rile de la 1994 încoace � ucrainenii mai pluseaz unul: r zboiul din estul rii, declan at de mercenarii ru i i sus inut f i de Moscova. Foarte mul i moldoveni, stabili i în perioada sovietic cu traiul mai ales în regiunile din sudul Ucrainei, dar i mai mul i din ora ul Odesa i periferiile lui, dup seria

de provoc ri soldate cu jertfe omene ti, î i caut acum originile i nu rateaz oportunitatea cet eniei i pa aportului moldovenesc.

i dac mul i dintre ei înc nu i-au p r sit locuin ele, nu vor ezita s o fac atunci când primejdia va bate la u . Este o variant de refugiu asigurat i legal . Pentru cei ce au alte r d cini decât române ti (indiferent dac prefer s le zic moldovene ti) nu exist alt cale decât a recurge la hoardele de falsi catori din ce în ce mai numeroase. Baremi de nu s-ar trezi autorit ile s le vin de hac, î i zic ei. C ci pân la deschiderea por ilor raiului occidental pare c va mai curge înc mult ap pe albiile Nistrului i a Niprului.

Direc ia UE, falsi când pa apoarte ale ReMeô

r i tot aici am aat mai schimbul unor asigur ri dou decrete de lipsire a

Mihai Apostolachewww.ziarulploiestii.ro

Ziarul PloiestiiOCOLUL P MÂNTULUI

11

Simt pentru prima oar un pericol serios de dezagregare a UE�, a

avertizat, la nele lui decembrie 2015, generalul Gunther Oettinger, comisarul european îns rcinat cu domeniul numeric. Jean-Claude Juncker, pre edintele executivului european, s-a ar tat ca neavând �prea multe iluzii� fa de anul care începe i, glumind, s-a considerat ca ind �prea

tân r� pentru a spune dac 2015 fusese sau nu cel mai di cil an din toat istoria Uniunii.

Din 2008, Europa cade din Caribda în Scila. Totul a început cu falimentul nanciar american din 2007 care a dat na tere, în 2008, unei crize economice � cea mai grav din 1929 � care nu înceteaz s dureze, de atunci, în Europa. O criz care aproape c a distrus Zona euro i din care Grecia nu a ie it înc . Aventurile politicii externe americane, dar i britanice i franceze, au destabilizat Macrekul i

Maghrebul, gest care a determinat un milion de persoane s plece s caute un refugiu în Uniune i conduce la o nou cre tere a terorismului pe t râmul european.

Iar eseurile diploma iei comunitare au trezit mereu ursul rus, antrenând o dezmembrare par ial a Ucrainei, dar i o tensiune imediat între Estul i Vestul european, care nu mai fusese sim it de la c derea comunismului, în 1990.

În fa a acestei policrize, pe care statele europene nu au prev zut-o, dar mai ales nu au dorit s o anticipeze, c ci asta ar însemnat s e obligate la împ r irea suveran a precau ilor. Uniunea a reac ionat în sfâr it. Uneori cu succes, a a cum a demonstrat integrarea accelerat a Zonei euro. Dar ceea ce a fost posibil în 19 ri i înc totu i într-un stil imperfect, din

cauza refuzului francez de a renegocia tratatele europene, nu a mai fost în 28: criza refugia ilor, care înc nu s-a terminat a dezv luit fracturi imense între Est i Vest, ar tând cât de jalnic fusese realizat extinderea.

În timp ce, pentru o parte din Europa de Vest, Germania în primul rând, azilul i respectarea minorit ilor sunt valori

mo tenite dintr-o istorie tulbure i violent , pentru fostele democra ii populare, nu este

cazul: ele se v d în continuare ca ind victime

ale istoriei care au, din acest motiv, drepturi, dar nicio obliga ie.

Atât de dornice de bani europeni i de drepturi oferite de UE, solidaritatea

este, pentru ele, un drum cu sens unic: ele au refuzat astfel s sar în ajutorul statelor dep ite de a uxul brutal de refugia i (în timp ce ele sunt la fel de responsabile de situa ie, deoarece au fost prezente în Irak în 2003) i mai ales i-au respins cu violen pe acei musulmani, v zu i ca ind ireductibili civiliza iei europene. Au ap rut ziduri rapid în Est, iar, pentru ca Uniunea s ac ioneze ca un singur trunchi, s-au lovit de ostilitatea lor clar .

Aceast repliere în curtea na ional , în curs în acest moment, a fost preg tit de criza economic , cea care a a ternut patul populi tilor eurofobi. Dup 1929, mai multe ri s-au gândit c fascismul era cel mai bun r spuns la provoc rile timpului. 90 de ani mai târziu, popoarele sunt la fel de tentate de solu iile extreme pe care le numesc �populisme� dreapta autoritar este la putere în Polonia i

în Ungaria, ea particip la guvernare în Belgia, Danemarca i Finlanda, ea este în plin expansiune în Suedia, în Fran a, în Olanda, în Italia. În nal, doar Germania i rile care au cunoscut dictaturi recente

(Spania, Portugalia, Grecia) par imunizate. Terorismul islamist nu face decât s înt reasc aceste partide care fac din respingerea altuia fondul lor de comer .

Astfel spus, proiectul european bazat pe pace, toleran , libertate, statul de drept i deschiderea spre lume nu are vântul în

pânze: a sosit timpul intereselor na ionale meschine, imediate, iluzorii.

Cât timp va putea rezista Uniunea, un proiect n scut pe ruinele fostelor

r zboaie, la valurile de xenofobie i de paranoia, care inund din nou vechile noastre societ i epuizate? Conduc torii europeni, de dreapta ca i de stânga, în loc s mearg împotriva curentelor de opinie public construite pe fricile lor, nu au g sit altceva mai bun de f cut decât s alerge dup partidele extremiste, a a cum se întâmpl de exemplu în Fran a. Nimic nu mai pare s poat opri reîntoarcerea fantomelor na ionaliste, care au dus totu i Europa în abis.

Pagin coordonat de Grigora NIwww.ziarulploiestii.ro

Vor reu i na ionalismele s distrug Europa?

cazul: ele se v d în continuare ca ind victime

l i t i i di t ti

în Ungaria, ea paBelgia, Danemarplin expansiune

Pagin coordoPagin coordo´¿ ®·ò

Conform unui raport realizat de Organiza ia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OCED), China

i India vor deveni, într-un viitor nu foarte îndep rtat, superputeri economice, SUA pierzând locul de prim putere mondial .

De asemenea, economiile din Zona euro vor ceda în fa a unor ri cu o popula ie mai tân r , precum Indonezia i Brazilia.

�Echilibrul puterii economice se va r sturna semni cativ în urm torii 50 de ani�, potrivit OCED. �Criza economic pe care am v zut-o în ultimii cinci ani se va încheia, dar lumea copiilor i a nepo ilor no tri va poate net diferit de a noastr �, a spus secretarul general al OCED. Angel Gurria.

Potrivit OCED, cre terea francez ar urma s-o dep easc pe cea din Germania, +1,3% între 2011 i 2030, respectiv +1%, între 2030 i 2060.

În general, distan a existent , în prezent, între nivelul de via de pe pie ele emergente i cel al economiilor avansate ar urma s se diminueze în 2060, se mai arat în document.

Pân la sfâr itul acestui an, economia chinez va dep i PIB-ul Zonei euro � potrivit OCED, acesta ind de altfel doar începutul unei schimb ri uria e.

Potrivit OCED, economiile din China i India vor mai

mari decât puterea economic a SUA, Japonia i a celor 17 ri din Zona euro, luate împreun . China i India ar reprezenta 39% din produc ia global , comparativ cu 34% pentru SUA, Japonia i Zona euro. Se prevede a adar ca, pe cont propriu, China s concureze SUA, pentru a deveni cea mai mare economie din lume pân în 2030, cel mai târziu.

În raport se mai arat , de asemenea, c , pentru înc opt ani de acum încolo, China va avea cea mai mare rat de cre tere economic , dup care va dep it de India i Indonezia.

Cea de-a cincea mare putere economic mondial actual , dup SUA, China, Japonia i India, Germania, va dep it pân în 2060 i de Brazilia, Indonezia, Mexic, Rusia i Fran a, ceea ce înseamn c partea Germaniei din produc ia global va sc dea la doar 2%, fa de 4,8% cât este în prezent.

China va deveni curând prima putere mondialVor pierde Statele Unite suprema ia?

Iranul a pus în gard Arabia Saudit , în leg tur cu trimiterea de trupe în Siria, dup ce Riadul a anun at

c a desf urat avioane de lupt în Turcia, la baza de la Incirlik, transmite AFP.

�Nu vom permite, cu certitudine, ca situa ia din Siria s evolueze conform voin ei � rilor rebele�. Vom lua deciziile necesare când va momentul�, a declarat adjunctului efului Statului Major al for elor armate, generalul Masoud Jazayeri, la postul de televiziune

iranian în limba arab Al-Alam.Responsabilul a r spuns astfel la întrebarea dac Iranul

va suplimenta num rul consilierilor militari în Siria în cazul trimiterii de trupe saudite în aceast ar .

�Terori tii care se bat în Siria sunt oamenii Arabiei Saudite sau ai americanilor ori for e reac ionare din regiune. Din ce ar , dac nu din Turcia, intr ace ti terori ti în Siria? Ce state, dac nu rile reac ionare arabe, îi sus in?�, a continuat generalul Jazayeri.

�Ast zi, odat cu victoriile armatei siriene i ale for elor populare, vor s trimit trupe în Siria, dar e vorba doar de un bluf i de un r zboi psihologic�, a ad ugat el.

�Arabia Saudit a utilizat tot ceea ce îi st tea în putere i ast zi, nu doar în Siria, dar i în Yemen, a estimat

generalul iranian.Iranul, principalul sprijin regional al Siriei, sus ine

nanciar i militar regimul pre edintelui Bashar al-Assad, trimi ând pe teren �consilieri militari� i voluntari care lupt al turi de armata guvernamental .

Terori tii din Siria sunt oamenii saudi ilor, ai americanilor i ai turcilor

Comisia European a proiectat bugetul UE pentru anul 2017, un buget care se axeaz pe

urm toarele priorit i: cre tere economic , locuri de munc i un r spuns ferm la criza refugia ilor. Proiectul prevede efectuarea de pl i în valoare de 134,9 miliarde euro în vederea continu rii procesului de redresare a economiei europene i pentru solu ionarea provoc rilor umanitare i de securitate din vecin tatea Uniunii. Fondurile se vor canaliza, astfel, c tre cre tere economic , locuri de munc i competitivitate în Uniunea European i pentru

m suri de asigurare a resurselor necesare pentru a proteja frontierele externe ale UE, pentru a consolida securitatea în interiorul i în afara Uniunii, pentru a oferi sprijin pentru primirea i integrarea refugia ilor i pentru a trata cauzele profunde ale migra iei în rile de origine i de tranzit.Propunerea Comisiei Europene va dezb tut

de Parlamentul European i de statele membre, ea oferind, dup cum se poate vedea, mijloacele necesare pentru a progresa mai rapid în domenii prioritare.

În capitolul destinat consolid rii frontierelor externe i al gestion rii crizei migra iei se prev d urm toarele ac iuni care urmeaz s e nan ate: în in area Pazei europene de frontier i de coast ; crearea unui nou sistem de intrare-ie ire, care s permit o mai bun gestionare a frontierelor; revizuirea sistemului european comun de azil, inclusiv de reformare a mecanismului Dublin; în in area unei Agen ii a UE pentru azil. Suma alocat pentru ac iunile amintite este de trei miliarde euro.

Potrivit vicepre edintelui Comisiei Europene, responsabil de buget i resurse umane, Kristalina Georgieva, �UE se confrunt cu provoc ri majore. În aceste timpuri grele, un buget al UE e cient i bine direc ionat nu este un lux, ci o necesitate. Acesta poate facilita atenuarea ocurilor, stimulând economia i contribuind la solu ionarea unor probleme precum criza refugia ilor. Ca întotdeauna, ne concentr m pe rezultate. Dorim s ne asigur m c ecare euro din bugetul UE este cheltuit cu folos.�

ݱ³·­·»· Û«®±°»²»

°» ¿²«´ îðïé

ranul a pus în gard Arabia Saudit în leg tur cu

Pagin realizat de Prof. Octavian B LTEANUwww.ziarulploiestii.ro

SPORTZiarul Ploiestii

12

În timp ce criza forma iei fanion � Petrolul continu , fotbalul juvenil

prahovean merge înainte, cu tot mai multe autentice speran e�

Recent (24-27.VI.2016), una dintre grupele Clubului Sportiv Petrolul 95 Ploie ti (patron i manager ex-interna ionalul petrolist Daniel Chiri ) � �U 9� (n scu i 2007) a participat � neînvins , la Bra ov, la Turneul Memorial �Mihai Iv ncescu� (Stadion Metrom, 75 de echipe, 5 categorii de vârst ).

Preg ti i i condu i de antrenorul � prof. Gabriel Lefter, tinerii fotbali ti de la Petrolul 95 Ploie ti U 9 (în foto, al turi de antrenorul lor, în rândul de sus, de la stânga � Rare Iliescu, Vicen iu Ni , Drago M celaru � portar, Eduard Gogonea,

tefan Angelescu, tefan Moraru, iar în rândul de jos, tot de la stânga � Denis Vrînceanu, Alexandru Ivan, Denis Stoica, Robert Manghini , Andrei Sora) au l sat o

excelent impresie în competi ia juvenil de la Bra ov.

Petrolul 95 Ploie ti, neînvins la categoria sa (�U 9�, dou serii a câte ase echipe) cu patru victorii (5-0 cu Bucegi Râ nov, 6-0 cu Steagul Ro u Bra ov, 2-1 cu Kids Tâmpa i 5-2 cu FC Bra ov) i trei egaluri (0-0 cu Tâmpa Bra ov, 0-0 cu FC Voluntari i 0-0 cu Viitorul Arge Pite ti), în nal ( i prin jocul rezultatelor) a ocupat doar locul cinci (primul � Fotbal Club Bac u) îns adev ratele succese de la Bra ov le-au constituit presta ia din ecare joc i experien a acumulat �

� Cupa Kiru Sport�, la Ploie ti�În organizarea CS Petrolul 95, în Parcul

Tineretului, la Complexul Kiru Sport se va desf ura (23-24.VII.2016; patru terenuri � dou cu gazon natural, dou cu gazon sintetic; cinci categorii de vârst , U 7, U 8, U 9, U 10, U 11) competi ia na ional de minifotbal �Cupa Kiru Sport�, a at la prima sa edi ie�

La Mangalia (27.VI � 2.VII. 2016). Într-o

formul competi ional nou , Liga Na ional de baby baschet, echipa feminin de junioare U 10 (sportive n scute în anul 2006 i dup ) a structurii sportive Clubul Sportiv colar � Clubul Sportiv Municipal Ploie ti, preg tit de reputata antrenoare � prof. Loredana Munteanu, dup o presta ie remarcabil i un prestigios bilan ( apte victorii, dou înfrângeri, co averaj 232-118, edi cator�) a devenit Vicecampioan na ional .

CS CSM Ploie ti a învins forma iile Valban Arad cu 39-15, Sirius Târgu Mure cu 47-2 (în faza �grupelor�), Sepsi Sfântu Gheorghe cu 20-14, CS Bega Timi oara cu 12-0, Gladius Târgu Mure cu 26-10 (în �optimi�), BC Ni ulescu Pedagogic Râmnicu Vâlcea cu 30-8 (în �sferturi) i din nou pe

Sepsi Sfântu Gheorghe cu 31-24 (în �semi nale�), singura forma ie în fa a c reia a cedat a fost echipa campioan � CS Olimpia 1 Bucure ti (9-16 în �grupe� i 18-32 în �marea nal �).

Întrecut de Olimpia 1 Bucure ti, reprezentanta Prahovei � CS CSM Ploie ti a devansat i alte competitoare (pe lâng cele pe care le-a învins direct), din Bucure ti, Cluj Napoca, Gala i, Constan a, Craiova, C l ra i�

CS CSM Ploie ti U10 a avut în componen bravele juc toare: Karina Munteanu ( ica profesorilor antrenori � Loredana Munteanu i Robert Munteanu), Alexia Dedu, Daria Iord chescu, Sabina Chiril , Agnes Zane, Daria T nase, Andreea Dumitru, Alexia Apostolache, Daria Trican, Olivia Dimian, Daria Dimian, Bianca Gheorghe, Olivia Sandu,

Ines Vârlan, Natalia B r scu, a ate cu succes sub bagheta valoroasei antrenoare � prof. Loredana

Munteanu, cea care, dup alte excelente performan e anterioare, scoate la �ramp � o nou genera ie de cert

perspectiv , care bene ciaz de sprijinul conducerii celor dou cluburi � directori � prof. George Iorgulescu

(CSS Ploie ti) i Cezar Stoichiciu (CSM Ploie ti) i bineîn eles de cel al

familiilor tinerelor sportive.

Ý·½´·­³

°» Þ«´»ª¿®¼«´ Ý¿­¬¿²·´±®

Într-o ambian minunat pe care Bulevardul Independen ei (�Castanilor�) din Ploie ti o ofer , �Memorialul Constantin Vagneti�,

dedicat regretatului promotor al ciclismului prahovean i românesc s-a transformat duminic (3.VII.2016) într-o mare s rb toare sportiv (ca i

cele din celelalte opt edi ii precedente�) la care au contribuit competitorii, organizatorii, dar i numero i spectatori, de toate vârstele�

Înaintea cursei

memoriale (pedalare 1,30h; circuit de 1,7 km un tur; peste 100 de amatori; �open�; câ tig tori Monica

erachtopol, respectiv Artigues Ramis Francisc � amator Spania) au avut loc

trei pasionante curse pentru copii (5-14 ani, b ie i i fete) în cadrul Cupei

României.Admirabil efortul

organizatorilor, al Asocia iei Jude ene de Ciclism

Prahova, al cluburilor ploie tene Petrolul i Conpet, al marilor antrenori i campioni Constantin

Ciocan, Cornel Popa i Alexandru Ciocan, ultimul (profesor, farmacist, comentator Eurosport TV) � excep ional om de sport, ini iator al �Road Grand Tour� ce a cuprins recent dou mari curse în Prahova � �Drumul Vinului� la Bolde ti Sc eni i �Infernul Muntelui� la Sinaia�

Ù·³²¿­¬·½¿

CSM Ploie ti �

Campioana României la Prejunioare (11-12 ani)!

Excelent performan la Arad, 1-3.VII.2016 (asupra

c reia vom reveni�), reu it la bravele noastre gimnaste Miruna Ciocârlan, Gabriela Constantin, Julia Oprea, Daria Motâng , Valentina Nu i de antrenoarele lor Liliana B escu i Simona Puiu!

FELICIT RI!

߬´»¬·­³

CS CSM Ploie ti, medalii balcanice

Mihai Pâslaru (�argint�, la 400 m plat) i împreun cu colegul s u de la CS CSM Ploie ti � Andrei N st sache, cu tafeta României de 4x100 m � �bronz� la Campionatul Balcanic de Juniori 2 (Krusevac � Serbia; 1-3.VII.2016) au adus bucurie i onoare antrenorilor lor �

profesorii Maria Andrei i Florin Andrei � (care le-au fost al turi la concurs), dar i sportului prahovean�

Ú±¬¾¿´ FC Petrolul, la Albena,

în Bulgaria�

Nu, nu echipa fanion, de seniori, care practic, momentan, nu mai exist � Ci FC Petrolul Ploie ti U 15 � Grupa 2001 (antrenor � prof. Iulian Cojocaru), recent �medaliat � în fotbalul juvenil na ional, care prin sprijinul p rin ilor (în special al unuia de �aur��, ing. Florin Goroneanu) se a de ieri în Bulgaria, unde va participa (6-10.VII.2016) la Turneul Interna ional de la Albena�

I Vâ l N li M d i b i (CSS Pl i i) i C

CS CSM Ploie ti � U10, Vicecampioana României, la baby baschet

Petrolul 95 � U 9, speran a fotbalului prahovean

Agend prahovean

CS CSM U10, onoare, bucurie, mândrie, la Mangalia...Foto: csmploiesti.ro

Petrolul 95 U9, în �poz �, ca echipele mari, la Bra ov...

Trec cicli tii...

Voinicii...Foto: roadgrandtour.ro