ziarul vaii jiului - nr. 924 - 6 aprilie 2012
DESCRIPTION
Ziarul Vaii Jiului - nr. 924 - 6 aprilie 2012TRANSCRIPT
CMYK
VINERI6 aprilie 2012
Anul VNr. 92412 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro
Răsărit: 06:56Apus: 20:06
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
MARCĂÎNREGISTRATĂR
Nu există lege împotriva
ADEVĂRULUI!
Director:Cătălin DOCEA
Curs valutar:1€ = 4,3730 lei1$ = 3,3467 lei1₤ = 5,2984 lei
ZiarulVãii Jiului
TipardigitalCel mai bun
preţ dinjudeţ!
Transmitecererea ta de
ofertă la [email protected]
SC angajează MECANIC BULDO EXCAVATOR, cu experienţă. Relaţii la telefon 0721.322663, Petroşani.
În atenția Agenției Naționale de Integritate
În pagina 3 publicăm documentul care-l incriminează pe liberalulMircea Ioan Moloţ
Florii alese şi zile senine, Săptămâna Patimilor să văţină în leagăn de flori şi lumină curată DUMNEZEIASCĂ!
Haralambie VOCHIŢOIU - preşedinte PPDD Hunedoara
Cu ocazia Zilei Internaţionalea Romilor, urăm tuturorcetăţenilor de etnie romăsănătate şi la mulţi ani.
Preşedinte PPDD Hunedoara Haralambie Vochiţoiu
Tuturor uricănenilor deetnie romă, cu prilejul ZileiInternaţionale a Romilor:But harş angle!
Primarul oraşului UricaniDănuţ Buhăescu
Fie ca drumul tuturor celorcare poartă nume de flori săfie presărat cu… flori. Lamulţi ani şi sănătate de ziuanumelui lor celor care şi-o sărbătoresc în Duminica Floriilor.
Dr. ing. Constantin Lupu - director general INCD INSEMEX
Celor care-şi sărbătoresc ziuaonomastică în Duminica Floriilor, toate florile dinlume, însoţite de sănătate,fericire, multe bucurii şibelşug!
La Mulţi Ani!
Dănuţ BUHĂESCU - primarul oraşului URICANI
Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la
Discuţii contradictorii între constructorşi angajaţii de la Ape
Tel. 0254 564.914
pagina 6
pagina 3
2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012
www.zvj.ro
Este urât şi periculos că instigatorii
unor partide politice ajung să se
folosească de persoane marginali -
zate social pentru a tulbura
imaginea unor candidaţi. Aceasta se
întâmplă la Uricani.
Două persoane de etnie romă au fost
convinse de persoane de bine că
necazurile lor îl au ca actor principal
pe Mitică Panţu, şeful Partidei
Romilor din Uricani. Cum necazurile
lor sunt de natură financiară, s-a iscat
în oraş un scandal ţintit asupra lui
Mitică Panţu, care este acuzat că ar fi
uzat de banii unor romi, fără ştirea
acestora. Iar persoanele în cauză ar fi
rămas fără pensia de boală de care
beneficiază.
„Persoanele respective au pierdut pen-
sia de boală după ce Casa de Pensii
Hunedoara a constatat că cele două
persoane ar fi primit venituri prin in-
termediul Partidei Romilor. Acest
lucru nu s-a întâmplat. Oamenii nu au
primit bani prin această organizaţie,
dar pe ei i-au învăţat nişte oameni de
bine cum că eu aş fi luat, în numele
lor, ceva bani prin intermediul organi-
zaţiei. Lucruri false. Oamenii au venit
la mine şi m-au acuzat de furt. Eu am
sunat la casa de pensii, la Bucureşti, şi
am aflat că s-au făcut ceva încurcături
la Casa de Asigurări de Sănătate, şi oa-
menilor li s-a suspendat pensia. Am
făcut rost de toate actele necesare pen-
tru a demonstra că oamenii nu au fost
păcăliţi de nimeni. Efectiv, s-a făcut o
greşeală. Vă trimit şi dumneavoastră
actele doveditoare, unde se vede
greşeala. Ce mă deranjează este faptul
că există instigatori care vor să-mi
denigreze imaginea, şi am impresia că
fac acest lucru cu un scop. Din păcate,
manipulează oameni săraci, cu prob-
leme, care cred în vorbele lor rău-
voitoare”, spune Mitică Panţu. Mitică
Panţu este, se ştie, un apropiat al pri-
marului din Uricani. Aşadar, romii
care spuneau că ar fi fost păcăliţi au
tăbărât şi în biroul primarului pentru a
face scandal. Şi, ca să fie treaba treabă,
se plâng prin târg că sunt păcăliţi de
oamenii primarului. Prin urmare, sunt
multe tactici de a lupta elec-
toral, dar aceasta nu este una
tocmai de omenie...
Alina PIPAN
Procesul de anvelopare a blocurilor consti-
tuie şi acum un subiect de anvergură. Pro-
prietarii apartamentelor din blocurile de
beton, aflate pe lista celor 42 de blocuri
aprobate de consiliul local pentru re-
alizarea cu prioritate a anvelopării,
aşteaptă şi acum să vină banii de la gu-
vern pentru a beneficia de acest proiect.
Cei care s-au săturat să aştepte s-au înhă-
mat la cheltuieli importante şi au făcut
aceste lucrări singuri. Cei care au respec-
tat rigorile legii, făcând această izolare
termică în baza unui proiect autorizat de
primărie, vor putea fi scutiţi de plata im-
pozitului pe apartament, în următorii 7
ani. Despre acest lucru am stat de vorbă
cu inginerul Iulian Codreanu, auditor
energetic.
Ce facilităţi oferă Codul fiscal„Potrivit precizărilor Codului fiscal referi-
toare la facilităţile la plata taxelor şi im-
pozitelor locale, art.286 alin.(8) prevede că
un consiliu local poate acorda scutire de la
plata impozitului pe clădiri sau o reducere a
acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu
începere de la data de 1 ianuarie a anului fis-
cal următor finalizării lucrărilor de reabil-
itare, pentru proprietarii apartamentelor din
blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au
executat lucrări de intervenţie pe cheltuială
proprie, pe baza procesului-verbal de re-
cepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în
condiţiile legii, prin care se constată re-
alizarea măsurilor de intervenţie recoman-
date de către auditorul energetic în
certificatul de performanţă energetică sau,
după caz, în raportul de audit energetic, ast-
fel cum este prevăzut în Ordonanţa de ur-
genţă a Guvernului nr.18/ 2009 privind
creşterea performanţei energetice a blocurilor
de locuinţe, aprobată cu modificări şi com-
pletări prin Legea nr.158/ 2011”, explică in-
ginerul Iulian Codreanu.
Cu trimitere la această prevedere din Codul
fiscal, completările la Norme precizează
documentele pe care proprietarii trebuie să le
depună la autoritatea fiscală competentă pe
raza căreia se află clădirea, în vederea
acordării scutirii de la plata impozitului pe
clădiri sau reducerii acestuia.
„Completarea la Normele metodologice
aprobate prin Ordinul comun nr. 163/ 540/
23/ 2009 a fost făcută prin Ordinul comun nr.
2596/ 2867/ 299/ 2012, publicat în Monitorul
oficial nr. 9 din 5 ianuarie 2012. Se depun, în
copie, următoarele documente: autorizaţia
pentru executarea lucrărilor de intervenţie,
emisă în condiţiile legii; certificatul de per-
formanţă energetică sau, după caz, raportul
de audit energetic în care sunt precizate mă-
surile de intervenţie pentru reabilitarea ter-
mică; procesul-verbal de recepţie la
terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile
legii, prin care se constată realizarea mă-
surilor de intervenţie recomandate de către
auditorul energetic în certificatul de perfor-
manţă energetică sau, după caz, în raportul
de audit energetic”, detaliază auditorul ener-
getic Iulian Codreanu. (Alina PIPAN)
Pot beneficia de scutirea de la taxa impozitelorPROPRIETARII CARE ŞI-AU ANVELOPAT BLOCURILE,ÎN CONDIŢIILE LEGII
Şi cei săraci cu duhul
Sunt folosiţi în campania preelectorală
Nu rataţi astăzi, 6 aprilie, la Teatrul „I.D. Sîrbu”,CONCERTUL-EVENIMENT ORGANIZAT DE EPISCOPIAORTODOXĂ A DEVEI ŞI HUNEDOAREI
Astăzi, 6 aprilie 2012 , începând cu orele 18:00, Sala Teatrului Dramatic „I. D.
Sîrbu” din Petroşani va găzdui un concert-eveniment al Coralei Episcopiei
Caransebeşului şi al Grupului Psaltic „Catarsis”.
Vor participa şi înaltele feţe bisericeşti, P. S. Gurie Georgiu - Episcopul Devei şi
Hunedoarei, şi P.S. Lucian Mic - Episcopul Caransebeşului.
Laurenţiu Nistor este lider judeţean PSD, deputat în Parlament
şi specialist în “inginerie economică”- a absolvit ceva pe la
Universitatea Petroşani în anul 2004, la frumoasa vârsta de 53
de ani. După cum se exprimă în limba română, se pare că doar
primele opt clase nu le-a făcut la seral sau fără frecvenţă.
Acest personaj fără moralitate a reuşit să-i scârbească de
politică până şi pe cei mai familiarizaţi cu modelul “original”
de democraţie post-comunistă, un model în care fenomenul
trădărilor şi traseismului sunt loc comun, iar câştigarea puterii
nu mai este pentru unii politicieni doar un vehicul pentru a-şi
aplica ideile şi programul politic în domeniul economic şi so-
cial, ci doar un scop meschin prin care ei, familiile lor, găştile
lor, urmăresc să se eternizeze în fruntea bucatelor.
Dacă aşa se manifestă la dumnealui sentimentele frăţeşti pentru
liderul PSD Vulcan, dat la o parte cu cinism şi nesimţire ca să-i
facă loc duşmanului său politic, este evident cum ar proceda cu
un cetăţean obişnuit, un simplu votant, unul care n-a cotizat la
partidul său din greu, aşa cum se presupune că a făcut Coltescu.
Nistor nu l-a scos din casă doar pe capul familiei ci, precum în
ingineriile mafiote imobiliare, îi aruncă pe toţi în stradă şi aduce
în locul lor “famiglia” portocalie. Că l-a trădat pe Coltescu -
căruia acum o săptămână îi valida candidatura în timp ce pe la
spate bătea palma cu Ile şi toxica lui remorcă, Angela Stoica -
nu poate surprinde la un asemenea personaj, dar flitul aplicat
organizaţiei locale în ansamblul ei pare un gest de schizofrenie
politică sau, în cel mai “fericit” caz, unul de dispreţ la adresa
PSD-iştilor vulcăneni.
Organizarea conferinţei de presă la sediul primăriei este un alt
fapt ce arată că Ile şi gaşca lui consideră Vulcanul ca pe o feudă
a lor, dar asta nu mai miră pe nimeni. La sediul PSD ieşea circ,
iar la sediul PDL ar fi fost teatru absurd. Se aşteaptă însă cu in-
teres apariţia lui Nistor în faţa organizaţiei locale, aceasta având
sediul într-un imobil deţinut chiar de Coltescu. Spectacolul va fi
garantat şi demn de urmărit. Dacă se va produce.
A fost însă şi ceva de apreciat în conferinţa de presă: presa în
sine. Întrebări fără menajamente, directe, la obiect. Răspun-
surile d-lui Nistor au fost agramate, incoerente, pline de deza-
corduri şi au ocolit sistematic fondul întrebărilor. Chiar dacă
Docea, Olteanu, Roşulescu şi ceilalţi ar fi reformulat în fel şi
chip întrebările, Nistor tot ar fi bătut câmpii fără să răspundă la
obiect. Acelaşi stil îl are însă şi Ile. Aici e totală compatibilitate
între cei doi. Cu toate astea, una dintre zicerile lui Ile poate
apărea lejer pe prima pagină a Academiei Caţavencu, dacă nu
chiar pe frontispiciul publicaţiei, ca să rămână primar ar can-
dida pe listele oricărui partid “ar veni prin Valea Jiului”!!??.
Evident, dacă acesta va veni şi la guvernare.
Ce calcule şi-a făcut Nistor când a acceptat rolul principal în
acest circ politic? Se ştie că în USL-ul judeţean s-a stabilit că,
în Vulcan, PSD-ul să dea candidatul la primărie. Nu trebuie
uitat însă interesul pentru
locurile din consiliul local şi cel
judeţean, dar mai ales pentru
postul de preşedinte al consiliu-
lui judeţean. Orice mişcare de
genul celei în cauză poate avea
un efect dramatic şi greu de es-
timat. Dacă la prima vedere s-ar
zice că Nistor a dorit să maxi-
mizeze şansele PSD de a câştiga
fotoliul de primar, nu acelaşi
lucru poate fi spus neapărat des -
pre voturile acordate partidului
în sine şi USL-ului în ansamblu.
Cu alte cuvinte, sacrifică organi-
zaţia locală şi voturile acordate
USL-ului şi este interesat doar
de postul de primar. Curioasă
abordare ştiind că un primar
fără consiliu este doar ceva mai
mult decât zero barat. Să fie altă
explicaţia pentru comportamen-
tul greţos al liderului judeţean,
el însuşi fost primar de-a lungul
a cinci mandate în comuna de
importanţă galactică Şoimus?
Prezenţa Angelei Stoica la locul
faptei este un indiciu. Lipsa de
popularitate - într-o exprimare
elegantă- a acesteia în Vulcan
fiind de notorietate, cu greu se
poate justifica interesul d-lui
Nistor de a o lua la pachet cu
Ile, ca la promoţii, doi la preţ de
unu. Voturile electoratului
PDL? Care voturi? Că nici ei nu
mai votează acum cu ei. Ar
putea exista şi o explicaţie mai
prozaică? Să fi cotizat Ile şi
Stoica la PSD mai mult decât
Coltescu?
Despre consecvenţă, loialitate,
moralitate nu mai este nimic de
spus. Sunt cuvinte care nu încap în aceeaşi frază cu nume pro-
prii precum Ile, Stoica, etc decât în compania unor expresii ca
lipsă, zero, exclus, deloc.
Mulţi se întreabă unde vor merge voturile celor care nu mai vor
să audă de PDL, dar şi a celor care şi-au pus speranţele în USL,
ca acum să asiste la sabotarea sa din interior. PPDD şi PRM par
principalii beneficiari. Aici ne-au adus cei 22 de ani de
democraţie originală?
Semnează, cu respect, Alegătorul bulversat
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 3ACTUALITATE
www.zvj.ro
În atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate
Iată documentul care-l incriminează pe liberalulMircea Ioan Moloţ!
Declaraţiile de interese din anii 2008 şi 2009 ale lui Mircea Ioan Moloţ, preşedinte al CJ Hunedoara, au dispărut fără urmă atât de pe pagina de inter-net a instituţiei, cât şi de pe portalul declaraţiilor de avere, disponibil laadresa www.integritate.eu. Surse politice pun acest suspect incident pe seamafaptului că, din respectivele Declaraţii de interese, rezulta o flagrantă stare deincompatibilitate în care s-ar fi bălăcit primul liberal al judeţului. Ceea ce ar fitrebuit să genereze, instant, o verificare a ANI şi debarcarea lui Mircea IoanMoloţ din funcţie.Informaţiile noastre spun că, fără succes, inspectorii de integritate încearcădin răsputeri să obţină documentul incriminator cu privire la starea de incom-patibilitate, adică Hotărârea nr. 151/2008 a CJ Hunedoara, publicată de noi înfacsimil. Care-i, în esenţă, neregula? Aflaţi aici: Moloţ s-a aflat în AGA la SCDrumuri şi Poduri SA. Care, la rândul ei, a beneficiat de lucrări prin licitaţie dela CJ Hunedoara. Cum ar veni, e cam aşa: Moloţ a scos la mezat (de la CJ),Moloţ a câştigat (de la Drumuri şi Poduri) şi restul participanţilor la licitaţie aufăcut doar figuraţie. Că doar nu era să scoată la mezat Moloţ şi să câştige alţii.Detaliem subiectul într-o ediţie viitoare a cotidianului nostru. (Cătălin DOCEA)
Primim la redacţie: Nistor îi aruncă petoţi în stradă, aducând în locul lorfamiglia portocalie
0254 512512 0720 512000 0254 512500
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 20124 SPORT
www.zvj.ro
TAXI COMSION
RENT A CAR
RAPIDIEFTIN
CONFORTABIL
Astăzi, orele 17:
Autocatania – JiulJiul a câştigat, la limită, partida din etapa intermediarăcu Becicherecu Mic şi continuă să fie la şapte puncte deliderul ACS Recaş, dar speranţele de promovare nu aumurit la Petroşani.
„Trebuie să câştigăm partida de la Caransebeş. Cred foarte mult în şansa noastră. Cu Be-
cicherecu am avut o a doua repriză foarte bună, în care a excelat fundaşul central Alex
Albert. Nu avem de ce să nu credem în noi”, a declarat vicepreşedintele Jiului, George
Boboc. Jiul va juca, astăzi, în deplasare, la Autocatania Caransebeş.
După ce echipa de copii născuţi în anul
2000 a Universităţii Petroşani a câştigat
faza judeţeană a Cupei „Danone-Gheo-
rghe Hagi”, aceasta va reprezenta
judeţul Hunedoara la Turneul Zonal,
care se va desfăşura la finele săp-
tămânii la Timişoara.
Micuţii fotbalişti antrenaţi de Gabriel
Niţu au acumulat punctaj maxim, 12
puncte, învingând pe rând pe FC Hune-
doara, scor 6-2, Jiul Petroşani, scor 7-2, şi
RealSport scor 4-1. Înaintea meciului di-
rect disputat pe terenul „Ştiinţa” din
Petroşani, Universitatea şi RealSport erau
la egalitate de puncte, fiind departajate de
golaveraj.
La Turneul Zonal, Universitatea Petroşani
va înfrunta reprezentantele judeţelor Gorj,
Mehedinţi, Caraş Severin, Arad şi Timiş.
Copiii de la Universitatea Petroşani
Vor totul la Turneul ZonalÎn formă maximă,HANDBALISTELE DE LACSŞ PETROŞANI Handbalistele de la CSŞ Petroşani,
antrenate de Edith Mileti, au câştigat
toate partidele jucate în Campionatul
Naţional de Junioare II.
Junioarele din Petroşani fac parte din seria
G a Campionatului Naţional alături de
echipele LPS Sebeş, CSŞ Făgăraş, CSŞ
Mediaş şi CSŞ Sibiu. Formaţia din judeţul
Hunedoara conduce autoritar clasamentul
având 16 victorii din tot atâtea meciuri şi
are un avans de 11 puncte faţă de urmă-
toarea clasată, LPS Sebeş.
Mureşul Deva a marcat primul gol din
retur şi a condus cu 1-0 în partida cu FC
Argeş, disputată acasă, dar în final a
pierdut meciul cu 1-2.
Ajunsă la al patrulea eşec consecutiv,
echipa deveană a picat de pe locul 12 până
pe 14, întrucât rivalele din subsolul clasa-
mentului au reuşit rezultate pozitive. CSM
Rm. Vâlcea a câştigat, scor 1-0, partida din
deplasare cu FC Maramureş şi are acum
trei puncte avans faţă de deveni. FC Olt a
scos o remiză albă (0-0) în deplasare cu
Unirea Alba-Iulia şi este la egalitatea de
puncte cu Mureşul, însă are golaveraj mai
bun. Devenii pot spera în continuare la
evitarea retrogradării, dacă reuşesc să se
pună la punct cu condiţia fizică şi dacă vor
mai aduce jucători care să completeze
valoric lotul.
Antrenorul Romulus Gabor a putut trimite
în teren la acest meci doi dintre „stranierii”
transferaţi săptămâna trecută. Prezenţa lor
în teren a adus un suflu nou şi speranţe că
Mureşul se poate salva, iar formaţia de-
veană a marcat primul gol în retur. Maro-
canul Jawad (min. 14) şi-a trecut numele pe
lista marcatorilor chiar de la debut, după ce
a reluat din cădere, de la şase metri, o
minge venită de la Vîrtic. Portarul leton
Dzelme s-a remarcat şi el, zece minute mai
târziu, când a respins în corner bomba de la
20 de metri expediată de Manole (24). În
continuare, Mureşul a secat din cauza defi-
cienţelor de la capitolul pregătirii fizice, iar
argeşenii au preluat frâiele partidei. Fără să
fie cu mult superiori, „violeţii” au punctat
de două ori şi au întors soarta partidei. Dul-
cea (25) a egalat situaţia, 1-1, cu un şut la
vinclu dintr-o lovitură liberă de la 25 de
metri la care portarul leton a rămas simplu
spectator. Tot Dulcea (41) putea aduce
avantaj oaspeţilor, dar zidul devean a deviat
în corner o altă lovitură din poziţie similară
cu cea de la gol. Speranţele devenilor s-au
năruit imediat după pauză. Vîrtic a bâlbâit
o minge la marginea careului propriu, Dul-
cea i-a pasat ideal lui Ivanică (47), iar
acesta a punctat cu un şut la colţul lung, la
semiînălţime. Argeşenii s-au mulţumit să
conserve avantajul minim, iar pe final
Mureşul a avut o ocazie de a egala, însă
Ciparidis (81) a trimis cu capul pe lângă
poartă, din centrarea lui Petresc.
Liga a II-a
Dezastru la unica reprezentantă a judeţului
În preajma alegerilor localedisputele între doi rivalipolitici nu sunt ceva ieşitdin comun. De aceea, con-trele dintre primarulPetroşaniului, TiberiuIacob-Ridzi şi Alin Simotanu mai miră pe nimeni.
Conform unor surse bine informate, ultima
polemică între cei doi a plecat de la baza
sportivă Jiul din municipiul Petroşani, con-
cesionată şi administrată de una din firmele
omului de afaceri hunedorean. Zvonurile
spun că primarul i-a cerut public lui Alin
Simota să renunţe la concesiunea bazei
sportive, pentru că altfel Consiliul Local
Petroşani nu poate face modernizări în acel
complex. Municipalitatea nu poate aloca
banii publici pentru investiţii la stadion şi
terenurile alăturate.
„Probabil că sunt nişte glu-
miţe electorale aceste afir-
maţii. Consiliul local să
aloce banii pentru sport şi
o să le arătăm noi forma
cum să îi distribuie. Deo-
camdată, baza Jiul este una
dintre cele mai bune din
Liga a III-a, mult peste
unele din Liga a II-a. Mă
întreb şi eu, în alte oraşe
din judeţ de ce consiliile
locale pot ajuta cu bani
sportul, numai la Petroşani
nu se poate?”, a replicat Alin Simota.
Legat de jocul echipei Jiul, Simota a de-
clarat. „Consider că Recaş şi FC Hune-
doara sunt cele mai îndreptăţite să spere la
liga secundă. Noi ne dorim să promovăm,
dar nu vrem să facem orice sacrificiu pen-
tru a realiza acest lucru”, a mai spus
Simota.
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 5SPORT
www.zvj.ro
S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,
următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garajela 5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire saudesfiinţare.
Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,
sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.
De acum, problemele dumneavoastră sunt şi
ale noastre!
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Certificat Digital Calificat cu Semnătură
electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:
� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an
care conţine Semnătură electronică extinsă;
� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro
USB Aladdin Technologies;
� DigiSigner - soft de semnare a oricărui
tip de documente.
Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);
(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -
e-Token)
Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA
Telefon 0254-541.330
Stadionul Jiul,
Subiect tensionat între Ridzi şi Simota?Ideea primarului TiberiuIacob-Ridzi de a modernizastadionul Jiul Petroşani este aplaudată. E drept că demai mulţi petroşeneni decâtspectatorii care participă la meciurile Jiului.În altă ordine de idei, AlinSimota, dacă ar dori cu adevărat binele comunităţiipetroşenene, ar putea renunţa la concesiune, căoricum performanţă sportivănu prea face. Iar faptul că„baza Jiul este una dintre celemai bune din Liga a III-a,mult peste unele din Liga aII-a” este, cel mult, o „glu-miţă electorală”… Când aconcesionat stadionul parcăJiul se afla în prima divizie.Prin urmare, cu stadioaneledin prima divizie ar trebuie săcompare stadionul Jiul dom-nul Alin Simota… (M. BOBOC)
Poate cănu aş fi reluat subiectul acesta,
despre care am scris cu foarte
puţin timp în urmă, dacă nu
eram martor la ceea ce s-a pe-
trecut ieri, în jurul orei 12.00,
pe strada Traian din acest
cartier. În timp ce o echipă de
muncitori îşi făcea de lucru la
zidul de sprijin, un funcţionar
de la Primăria Vulcan îi cerea
insistent unui angajat al secţiei
de Ape din localitate să aducă
urgent vidanja.
Muncitoriisunt cei angajaţi de firma săt-
măreană. Cea care s-a apucat de
reparat străzile şi aleile de aici.
Oamenii au reînceput munca în
urmă cu vreo două săptămâni.
Nu cu retuşul lucrărilor stricate
în lunile de iarnă, ci cu zidul
acesta de sprijin amplasat după
deluşorul din spatele blocurilor
turn de pe Şt. O. Iosif. Motivul pentru care
inginerul de la primărie îi chema pe cei de
la Ape era o gură de canal, aflată în spatele
blocului turn 7, din care ieşea încontinuu
mizerie.
În scurt timp,la faţa locului au ajuns şeful secţiei de Ape,
însoţit de doi colegi de-ai dumnealui. Nu
mi-a fost greu să-mi dau seama că nu-i
prima dată când că dumnealui e chemat tot
pentru ceva similar. Şi, într-adevăr, nu
m-am înşelat. De astă toamnă, de când au
început lucrările în Dalas, n-a fost săp-
tămână în care să nu fi urcat în acest
cartier. Motivul: canalizarea care-i la
pământ şi care dă afară pe toate părţile.
Cei de la Apeîi arată cu degetul pe constructori. Că, din
neglijenţă, au rambleiat materiale pe stradă,
exact peste gurile de canal. Că au distrus
întreaga tubulatură a canalizării de pe
strada Traian. Că, din cele douăsprezece
guri de canal de pe această stradă, dacă se
mai văd patru. Şi astea fiind pline cu tot
felul de mizerii. Celelalte sunt fie acoperite
cu pământ, fie că legăturile lor cu blocurile
din partea de sus au fost secţionate.
Maistrul care-iCoordonează pe muncitorii care ridică
zidul de beton se apără. Spune că, dim-
potrivă, oamenii lui sunt aceia care nu mai
contenesc desfundând gurile de canalizare.
În care, după amiaza, când ei pleacă, copiii
din blocurile învecinate aruncă bolovani şi
resturi de materiale de construcţii. Apoi,
bărbatul se jură când aude ce zic locatarii.
Că ai lui sunt aceia care au furat ramele şi
capacele metalice de la gurile de canal.
Ce aţi reţinut dinpovestea aceasta? Ceea ce trebuia, mă gân-
desc. Anume că nu am greşit când am scris
de mii de ori că lucrarea din Dallas nu e fă-
cută cu cap. Cum sunt, de fapt, de părere
mai toţi locuitorii. Mai întâi ar fi trebuit
pusă la punct întreaga reţea de canalizare.
De sus până jos. Şi doar după aceea să se fi
început cu reparaţiile aleilor şi străzilor.
Mi-am dat seama că punctul meu de vedere
coincide cu al inginerului de la primărie pe
care l-am găsit acolo. Dumnealui mi-a spus
că aşa a fost, de fapt, conceput proiectul in-
iţial, care datează din 2007. Numai că,
după aceea, şi din cauza celor de la Ape,
dar şi a primăriei, lucrările de remediere a
canalizării au rămas în aer şi, după cum se
vede, locuitorii din Dalas sunt cei care trag,
pe mai departe, ponoasele.
Gheorghe OLTEANU
CMYK
6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012
www.zvj.ro
Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la
Discuţii contradictorii întreconstructor şi angajaţii de la Ape În timp ce, jos, în oraş, preocuparea multora este aceeade a afla toate felurile de combinaţii politice ce se facînaintea alegerilor locale, sus, în cartierul Micro 3B-Dal-las, locuitorii blocurilor au ajuns la limita răbdării. E dinnou cald şi ei simt deja că nu mai pot suporta mirosurilegroaznice şi mizeriile care ies din reţeaua de canalizareajunsă praf şi pulbere.
CMYK
7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012
www.zvj.ro
Comunitatea maghiară din Valea Jiu-
lui este bine reprezentată. Este una
dintre comunităţile care au dăinuit
de-a lungul timpului. În Valea Jiului
au existat comunităţi importante şi ale
evreilor sau italienilor. Însă acestea au
dispărut în timp, din cauza conjunc-
turilor politice sau economice. Comu-
nitatea maghiară s-a conservat şi şi-a
păstrat identitatea, a cărei aspecte
sunt trasate în esenţă de religia
catolică.
O diferenţă marcantă dintre cele două
Biserici, cea Ortodoxă şi cea Catolică,
este sărbătorirea Paştelui.
Din anul 1582, pentru fixarea datei
Paştelui, Biserica Catolică şi cea Orto-
doxă folosesc calendare diferite. Biserica
Catolică se ghidează după calendarul
Gregorian, în timp ce ortodocşii au păs-
trat calendarul Iulian.
Catolicii calculează data Paştelui în
funcţie de luna plină ecleziastică,
bazându-se pe o dată fixă pentru
echinocţiul de primăvară.
Ortodocşii sunt ghidaţi de luna
plină astronomică şi de data din
punct de vedere astronomic a
echinocţiului de primavară.
În anul 325 Sinodul Ecumenic de
la Niceea a stabilit trei reguli de
bază pentru determinarea exactă a
datei Paştelui. Creştinii ortodocşi
vor serba obligatoriu Paştele du-
minica. Duminica aleasă fiind cea
imediat următoare lunii pline de
după echinocţiului de primăvară,
după cum calculau iudeii data
Paştelui. Când prima lună plină de
după echinocţiul de primăvară va fi du-
minica, Paştele se va serba în duminica
ce va urma, pentru ca el să nu coincidă
cu Paştele iudeilor sau fie sărbătorit
înainte.
Preotul Alexandru Risto, ce slujeşte în
Biserica Romano-Catolică din Petroşani,
ne-a explicat cum se pregăteşte comuni-
tatea pentru Paşti: „Înainte de a serba În-
vierea Domnului Isus Cristos, creştinii
catolici, ca şi cei ortodocşi, trec printr-o
perioadă de post. Perioada de post este la
fel asemenea celei ortodoxe. În această
perioadă, oamenii trebuie să se cureţe
moral şi fizic. Să ţii post înseamnă mai
mult decât să te abţii la a mânca o bucată
de carne. Trebuie să-ţi înfrânezi şi pă-
catele care le faci cu gândul, trebuie să-ţi
cureţi sufletul. Să te întorci mai mult
spre familie, să petreci mai mult timp cu
copiii, cu părinţii, cu prietenii. Să fii mai
bun, să ajuţi oamenii care au nevoie de
ajutor. În duminica Floriilor, Isus Cristos
a intrat în Ierusalim împreună cu cei 12
apostoli. În Joia Mare a luat masa cu cei
12 apostoli, vineri a fost răstignit şi du-
minică a înviat din morţi. El a făcut acest
sacrificiu pentru mântuirea
noastră. Şi noi trebuie să
fim recunoscători şi să ducem învăţătura
creştină mai departe. În noaptea Învierii,
enoriaşii vin la biserică, unde se ţine o
slujbă mare, complexă, din patru părţi,
care durează câteva ore. Apoi, oamenii
primesc lumină pe care o duc acasă”,
spune preotul catolic.
Tot preotul Alexandro Risto ne-a
povestit, de asemenea, despre înfiinţarea
bisericii, modul de
reprezentare a sfinţilor,
diferit faţă de cel ortodox,
prin utilizarea statuetelor,
prietenia cu comunitatea
italiană din Iscroni, de
unde este moştenită şi
cristelniţa care a fost
oferită de un nobil italian
în 1899. Unul dintre obi-
ceiurile inedite de Paşti
este udatul. Acest obicei
are origini germanice, dar
şi-a găsit casă bună în
Ardeal, pentru că aici a
fost adoptat şi păstrat de-a lungul
generaţiilor. La început, udatul se făcea
cu apă, ulterior a fost folosit parfumul.
Fetele sunt stropite de băieţi şi primesc
în schimb ouă roşii. Apa este simbolul
purificării încă din perioada precreştină.
Pentru faptul că apa provine din fântâni,
a apărut în comunităţile nemţeşti şi obi-
ceiul împodobitului cu ouă a fântânilor.
Alina PIPAN
La Sinaia: LA FESTIVALUL NAŢIONAL,SPECTACOLUL CU PIESA LUIV. BUTULESCU A PRIMITMARELE PREMIU!
După cum v-am informat, în perioada 2-5
aprilie 2012 la Sinaia a avut loc Festivalul
Naţional de Teatru Liceal şi Oratorie „PRI-
MAVERA”, ediţia a V-a. Au participat nu-
meroase teatre de tineret, care au prezentat
spectacole cu piese de I. L. Caragiale, A. P.
Cehov, Ion Băieşu, V. Butulescu etc.
Juriul a decis acordarea Marelui Premiu specta-
colului „Veşnicie Provizorie” , comedie amară
scrisă de dramaturgul petroşenean Valeriu Bu-
tulescu, în interpretarea trupei de teatru „Gong”a
Şcolii „Mihai Eminescu” din Roman. Regia
artistică a fost asigurată de Cătălina Bostan,
scenografia de Constanţa Munteanu, iar regia
tehnică de Dan Rusu. Au interpretat tinerii actori:
Vlad Ianuş, Amalia Popa, Xenia Balan, Adrian
Pricopoaia, Mădălina Tofan, Sergiu Ursache,
Georgiana Severin.
Totodată, cele mai importante roluri de inter-
pretare decernate la acest festival au fost luate de
personajele principale ale piesei lui V. Butulescu:
Amalia Popa, pentru interpretare feminină (rolul
Bătrâna) şi Vlad Ianuş, pentru interpretare mas-
culină (rolul Bătrânul).
Reamintim că "Veşnicie provizorie" este piesa de
debut a lui Valeriu Butulescu, prezentată pentru
prima dată pe scena Teatrului Dramatic „I.D.
Sîrbu” din Petroşani. De-atunci a fost tradusă în
mai multe limbi şi jucată pe numeroase scene,
inclusiv pe scena Teatrului Naţional din Bu-
cureşti şi a Teatrului Naţional din republica
Moldova. (M. B.)
În preajma Paştelui romano-catolic
De vorbă cu preotul Alexandru Risto
8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012
Mă obsedează versul eminescian„Stelele-n cer...”. Atât: „Stelele-n cer...”.O propoziţie eliptică de predicat. Numaiun geniu putea „pune” atâta substanţăîn nici trei cuvinte. Dar poetul acesta ge-nial este şi un genial gazetar. Interzis petimpurile comuniste, privit pieziş azi.„Vehemenţa nu e bună!” par a spuneciracii paradisului jigodistic. Care sunt,evident, nemuritori. Da, dar când Reali-tatea o cere?
Realitatea românească „cere” vehemenţă, intransigenţă şi
chiar disperare încă de la începuturi. Pentru că România,
sub diferitele ei forme şi titulaturi, e bolnavă chiar din
leagăn. Eminescu, genial cum era, a fost printre puţinii inte-
lectuali veritabili care a sesizat fenomenul, dar şi printre
puţinii care aveau tăria morală, stilistică, filozofică. În
sfârşit, avea geniul necesar ca să dea un diagnostic plenar
şi definitiv. Noica a observat că Eminescu era omul plenar
al Culturii române. Şi Noica a fost pedepsit, şi e încă, pen-
tru „observaţia” sa.
Nu e bine să observi că România e bolnavă. Nu e bine să
observi că alţii, evident geniali, au observat acest lucru.
Eşti imediat taxat! Reacţia proştilor e imediată şi plină de o
imbecilitate... plenară: „Ce, te compari tu cu ei?!”. Dar eu,
scriitoraşul, profesoraşul şi tot ce vreţi voi o spun acum, de
Paşti, după Paşti şi cât voi mai putea: România e bolnavă!
Tocmai pentru că iubesc poporul meu, spun, cu mânie în-
durerată, că e bolnav: ca grâul frumos năpădit de buruieni.
Nu poţi iubi şi în acelaşi timp să fii şi ticălos: or, aş fi o
canalie dacă aş vedea, aş simţi şi n-aş spune. Chiar dacă
voi fi înjurat mereu de jigodii, cum sunt acum, n-am să
tac!
„Stelele-n cer...”. Nu mai trebuie să inventez, am scris în
romanul „Îngere, vii?”: „Îţi închipui cum se trezeşte o
stea? Buimacă, nedumerită, singură... În jur, drum de mii
de ani lumină, nimeni...”.
Fiecare dintre noi, chiar şi jigodiile, avem un înger pe
umăr. Şi fiecăruia, acolo, în Cer, ni s-a „arondat” o stea.
Îmi închipui steaua personajului crepuscular din România
de azi cum se plimbă, stingheră, printre stelele noastre, ale
românilor naivi. Exact cum se plimba insul, singur, cu
mâinile la spate, la un dineu cu alţi şefi de stat.
Mi-e milă de el. N-ar trebui, dar îmi este. N-ar merita, dar
mie îmi pare rău de victime. Chiar dacă victimele de azi au
fost călăii de ieri. Vai de steaua lui!
Şi vai de steaua noastră!
Stelele-n cer...
Paşte fericit!
E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)
Stelele-n cer...
OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””
second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.
SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.
Electronic Center - 0765 459 316
Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6
www.zvj.ro
Ai găsit un morman de gunoi în natură?
Încarcă-l pe www.letsdoitromania.ro!Anul acesta, cartarea devine şi mai simplă la „Let`s Do It, Roma-nia!”. Toţi cei care vor să contribuie la realizarea Hărţii Deşeurilorpot încărca, în orice moment, mormane de gunoi identificate înafara oraşelor pe site-ul www.letsdoitromania.ro la secţiunea Încarcă un morman nou.
Cartarea se realizează astfel: voluntarii merg pe teren şi identifică mormanele de gunoaie
din zonele alese, cu ajutorul GPS-ului. Pentru aceasta, ei vor completa o fişă de morman,
cu detalii relevante pentru ziua de curăţenie: ce tipuri de deşeuri se află în compoziţia
mormanului, în ce volum, dacă există elemente de dificultate în acces sau transportul
deşeurilor, precum şi descrierea cât mai completă a punctelor de reper şi a modului în
care se face accesul. La final, voluntarii introduc datele pentru fiecare morman cartat pe
harta online, furnizând toate detaliile din fişa de morman.
În afară de modalitatea clasică de cartare, voluntarii pot utiliza şi aplicaţii pe mobil pen-
tru a carta în timp real. În acest moment, este disponibilă aplicaţia gratuită pentru iOS
(folosit pentru IPhone), urmând ca în curând să fie finalizată şi aplicaţia pentru sistemul
Android. Mormanele identificate vor fi curăţate de voluntari pe 12 mai, Ziua de Curăţe-
nie Naţională în 2012. Anul acesta, acţiunea de curăţenie naţională va îmbrăca o nouă
formă: în fiecare judeţ vor fi alese zonele în care se va face curăţenie, fiecare locuitor al
ţării având astfel posibilitatea de a vota zona pe care şi-o doreşte curată. Numărul de
zone din fiecare judeţ va fi stabilit în funcţie de zonele propuse, dar şi de resursele locale.
Etapa de votare va începe pe 9 aprilie, se va încheia pe 23 aprilie şi se va desfăşura pe
site-ul www.letsdoitromania.ro
Şi instituţiile de învăţământ din Valea Jiului s-au angajat în acţiuni ecologiste în cadrul
săptămânii în care are loc Şcoala altfel, mulţi dintre elevii de generală şi liceu ieşind în
natură pentru a curăţa spaţiile verzi.
Alina PIPAN
Concubinaj încheiatDe două decenii trăiesc cu Speranţa,
Dar viaţa îmi este vizibil nefastă
Ş-atunci, ca să-nclin către mine balanţa,
Chiar mâine, vă jur c-am s-o cer de
nevastă!
Ultimul avantajRomânu-i totuşi fericit
Deşi de taxe apăsat,Că-n ţară, hazu-i renumit
E încă neimpozitat.
Epigramist angajatCând şefului, cutezător
Cerut-am bani, la un necaz,
Recunoscând al meu umor,
Mi-a spus deschis: eşti plin de haz.
Adaptare la mediuContrar învăţăturii mumii
Şi tot privind jur împrejur,
Ca să mă simt în rândul lumii,
Am început şi eu să fur.
Vechiul pretendentTăcu, atâţia ani, prosteşte,
La nunta de-aur când veni,
Luându-şi inima-n gingii,
Îi declară cât o iubeşte.
Soţia în al doisprezecelea ceasPe patul morţii-i spuse-n faţă,
Mărturisire de credinţă:
L-a înşelat întreaga viaţă,
Doar… mai presus de-a sa voinţă.
SatisfacţieMă cheamă îngerii, i-aud,
Şi-s fericit pe-ultimul drum,
Că am venit în lume nud,
Dar plec bogat. Cu un… costum!
Scopul scuză mijloaceleAm dat la doctori bani, un car
Când soacra mi-a căzut la pat.
Efortul n-a fost în zadar,
Că pân’ la urmă a crăpat.
Electronică aplicatăNeobosită tot mereu
Vorbea precum televizorul,
Când soţul, printr-un procedeu,
C-o palmă i-a tăiat sonorul.
Adeziuni politiceÎi uneşte-ntr-un partid
Mai puţin programul,
Ci cărări ce se deschid
Ca să-şi fure neamul.
Metode diferiteUrmând principii democrate,
Lucrăm deasupra cu „elan”,
Iar Mafia câştigu-l scoate
Precum minerii-n subteran.
CategoriiÎn democraticul regim,
(Realul ne probează fapta),
Pe mafioţi îi împărţim:
De stânga, centru şi de dreapta.
Rondelul RevoluţieiCe-a fost atunci, nici azi nu-i clar,
Dosare sute-s peste tot,
Şi poate însuşi Herodot
De asta nu are habar.
Subiectul f’ind canicular,
E demn de-un op lui Walter Scott.
Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar,
Dosare sute-s peste tot.
Un terorist să văd măcar,
Ori libanez, ori ostrogot
N-am apucat, şi-acum socot
Că întrebarea-i în zadar:
Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar.
Rondelul somnului parlamentarLa Parlament, aleşii dorm
Precum în leagăn prunci de lapte
Şi după-aceste demne fapte
Ei sunt remuneraţi „conform”.
Pluteşte timpul cloroform
Ca luna plină-n miez de noapte,
La Parlament, aleşii dorm
Precum în leagăn prunci de
lapte.
Iar visele li se transform
Pe reci, sentenţioase şoapte,
În monstrul fructelor inapte
Pictat de-un Goya simpliform.
La Parlament, aleşii dorm.
Rondelul vârstei a treiaO vreme vine când te lasă toate,
Şi zilnic faci un drum la farmacie,
Picioarele bătrâne ţi se-nmoaie
Ca bonus ai durerile de spate.
Un ochi e-nceţoşat, altul se zbate,
Iar libidou-i simplu foc de paie
O vreme vine când te lasă toate
Şi zilnic faci un drum la farmacie.
Te cicăle iubita-ţi jumătate,
O masă-mbelşugată-i utopie,
N-ai mai avut de ani o bucurie
Şi ce-ai putut demult, nu se mai poate,
O vreme vine când te lasă toate.
Rondelul traseistului politicTurist politic prin
partide,
Le ia la rând fără de
jenă,
E când în sală, când pe
scenă,
Rocada iute o decide.
Cu opţiunile-i rapide,
Îşi face loc în orice-arenă,
Turist politic prin partide.
Le ia la rând fără de jenă.
Din stânga-n dreapta el închide
La centru schema lui obscenă
Şi trage precum o hienă,
De peste tot, bogate blide,
Turist politic prin partide.
Rondelul ţuiciiŢuica, lacrimă de prună,
Este-o perlă românească
Ce îndeamnă să se nască
Bucuria chiar pe lună.
Tuturor vrea să propună
O petrecere frăţească -
Ţuica, lacrimă de prună,
Este-o perlă românească.
Prin aroma ei străbună
Poate să ademenească
Sfinţii cu bigotă mască,
Iar pe lacomi să-i răpună,
Ţuica, lacrimă de prună.
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
www.zvj.ro
Alexandru Ştefan - epigrame şi rondeluriAlexandru Ştefan din Câmpina este membru al ClubuluiUmoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti şi al Uni-unii Epigramiştilor din România. Scrie epigramă, parodie, rondel,poeme, semnând cu pseudonimul Ştefan Al.-Saşa. A publicatşapte volume şi este inclus în multe volume colective de epi-gramă. Pe lângă pasiunea pentru literatură, iubeşte muzica, fiindun baterist talentat. Am avut şansa de a-l asculta cântând la unfestival de umor şi pot afirma că ştie să creeze o atmosferă debună dispoziţie. Cu siguranţă, epigramele şi rondelurile sale voraduce un zâmbet pe feţele cititorilor Ziarului Văii Jiului.
10. ACTIVITATEA SERVICIULUIPUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR
Activitatea de stare civilă şi evidenţa persoanelor
reprezintă o componentă de bază în ansamblul
operaţiunilor realizate pentru înregistrarea şi
actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor,
necesară identităţii persoanei, cunoaşterii populaţiei,
mişcării statutului civil al acesteia, comunicării de date
şi informaţii, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi
juridice interesate, precum şi pentru eliberarea
documentelor necesare cetăţenilor români în relaţiile cu
statul şi cu persoanele fizice şi juridice.
În perioada analizată, activitatea Compartimentului de
Stare Civilă şi a Compartimentului de Evidenţă a
Persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P-PETRILA, s-a
desfăşurat în baza planului de măsuri şi activităţi,
întocmit conform actelor normative în vigoare, pe linie
de evidenţă a persoanelor şi stare civilă, secretariat şi
arhivă, stabilindu-se sarcini şi termene de raportare
concrete pe fiecare lucrător în parte.
I. ACTIVITATEA DE PREVENIRE
Activităţile desfăşurate de către ofiţerii de stare civilă şi
de către lucrătorii de evidenţă a persoanelor din cadrul
serviciului, au avut drept scop aplicarea şi respectarea
prevederilor Legii nr.119/1996 republicată, cu privire la
actele de stare civilă, HG 64/2011 pentru aprobarea
Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a
dispoziţiilor în materie de stare civilă, OUG 80/2011
pentru modificarea şi completarea Legii 119/1996 cu
privire la actele de stare civilă, Legea nr.215/2001
republicată privind administraţia publică locală,
Constituţia României, H.G.495/1997 privind eliberarea
livretelor de familie, Legea 287/2009 privind Codul
Civil republicată, Legea 71/2011 pentru punerea în
aplicare a Legii nr.287/2009, Legea 21/1991 a
cetăţeniei române republicată, OUG 97/2005
republicată privind evidenţa, domiciliul, resedinţa şi
actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată prin
Legea 290/2005, cu modificările ulterioare, privind
evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, H.G.1375/2006-norme
metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor privind
evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, Legea 7/2004 privind codul de
conduită a funcţionarilor publici, Legea 182/2002
privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea
677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal, Legea 52/2003
privind transparenţa decizională, Legea 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public,
Legea 251/2006 pentru completarea şi modificarea
Legii 188/1999 privind statutul funcţionarului public,
HG 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de
serviciu.
În atenţia angajaţilor, au stat prioritar sarcinile privind
punerea în legalitate a cetăţenilor cu acte de stare
civilă, a rezolvării sarcinilor pe linie de stare civilă,
arhivă, comunicări de date, efectuării de menţiuni
precum şi a rezolvării cu operativitate şi eficienţă a
tuturor solicitărilor cetăţenilor, cu respectarea însă a
prevederilor legale.
II. COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR DE
PREVENIRE CU ALTE FORMAŢIUNI
1. COLABORARE CU ALTE SERVICII
În anul 2011, funcţionarii SPCLEP au colaborat cu
celelalte compartimente din cadrul primăriei, precum şi
cu celelalte instituţii publice pe linia înregistrării şi
verificării persoanelor în registrele de stare civilă.
Pe linie de informatică un rol important l-a avut
implementarea programului informatic primit gratuit
de la DPCEP Hunedoara cu ajutorul căruia se poate
efectua o gestionare actualizată a actelor şi
certificatelor de stare civilă înregistrate.
O atenţie deosebită a fost acordată punerii în legalitate
cu acte de stare civilă a persoanelor asistate în Centrul
de Îngrijire şi Asistenţă Petrila.
S-au executat o serie de activităţi complexe,
materializate, în principal, în următoarele:
- au fost preluate în evidenţa informatică actele de
stare civilă începând cu anul 2010, în prezent
efectuându-se opisuri la actele de stare civilă începând
cu anul 1895, urmând ca după încheierea procesului de
înregistrare manuală aceste acte să fie introduse şi în
sistem informatic.
- s-a continuat activitatea de mediatizare a
prevederilor legale privind obligaţiile ce revin
cetăţenilor pe linie de stare civilă, precum şi a
sancţiunilor care pot fi aplicate celor care nu le
respectă.
2. MODUL DE EXECUTARE A SARCINILOR PE
LINIE DE STARE CIVILĂ - PRINCIPALELE
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE
Actele de stare civilă înregistrate în anul 2011 în
conformitate cu Legea 119/1996 republicată privind
actele de stare civilă, au fost în număr de 260, după
cum urmează:
NAŞTERI - 16 - din care :
- 12 transcrieri, întocmite pe baza aprobării
DPCEP Hunedoara-Deva;
- 4 adopţie.
CĂSĂTORII - 88 - din care 3 transcrieri.
Căsătoriile au fost oficiate de persoanele competente cu
respectarea Noului Cod Civil şi a Legii nr.119/1996
republicată, actele de căsătorie fiind întocmite în baza
declaraţiilor date de soţi şi a documentelor prevăzute de
legislaţia în vigoare.
De menţionat că în anul 2011 nu au fost înregistrate
căsătorii mixte.
DECESE - 156 – au fost întocmite în baza
certificatelor medicale constatatoare a deceselor, cu
respectarea legii şi a competenţei teritoriale. Dintre
acestea 2 acte sunt transcrise.
În cazul deceselor survenite în urma unor accidente,
moarte violentă ori spânzurare, actele de deces au la
bază şi dovezile eliberate de Poliţie sau Parchet iar în
cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în
termenul legal la dosar se află declaraţiile din care
rezultă motivele întârzierii.
DIVORŢURI – 9 - au fost întocmite conform Legii
119/1996 republicată cu respectarea termenelor
procedurale prevăzute de art.376 din Legea nr.287/2009
privind Noul Cod Civil.
Au fost eliberate un număr de 434 certificate, după
cum urmează:
- NAŞTERI - 80
- CĂSĂTORII - 165
- DECESE - 189
S-a urmărit ca pe timpul operaţiunilor de înscriere în
documente a actelor şi faptelor de stare civilă, delegatul
de stare civilă să nu fie solicitat să rezolve concomitent
probleme de altă natură, pentru a se preveni întocmirea
unor acte cu erori materiale.
S-a urmărit prevenirea abandonului nou născutului de
către mamă înainte de înregistrarea şi întocmirea
certificatului de naştere precum şi punerea în legalitate
cu certificate de stare civilă cu respectarea termenelor
prevăzute de lege.
În registrele de stare civilă până în prezent au fost
operate un număr de 1327 menţiuni. Dintre acestea
636 au fost menţiuni primite de la alte primării. Din
oficiu au fost întocmite 691 de menţiuni. Menţiunile
sunt operate la zi, iar comunicările au fost trimise în
termen organelor competente.
Au fost înregistrate :
2 rectificări în registrele de stare civilă
1 schimbare de nume prin dispoziţia preşedintelui
Consiliului Judeţean
77 divorţuri, din care 68 prin sentinţele de divorţ şi 9
divorţuri pe cale administrativă
17 acte transcrise, eliberate de către autorităţile străine
pentru cetăţenii români
4 adopţii
Au fost solicitate un nr.de 138 certificate de la alte
primării din ţară.
Au fost eliberate 46 certificate ca urmare a solicitării
din partea altor primării
Au fost trimise un nr. de 260 buletine statistice
Direcţiei de Statistică Hunedoara Deva.
S-au eliberat 48 de adeverinţe anexa 9.
La solicitarea diferitelor instituţii au fost eliberate un
nr. de 69 de extrase uzul organelor de stat de pe actele
de stare civilă aflate în arhiva proprie
- În colaborare cu diverse instituţii, pe linie de stare
civilă, în cauză cu Direcţia de protecţie a copilului prin
Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, precum şi
autoritatea tutelară, au fost intreprinse controale în
vederea depistării cazurilor de lipsă acte de stare civilă.
Odată cu eliberarea certificatelor de căsătorie sau la
solicitarea cetăţenilor au fost eliberate un nr. de 128
livrete de familie si au fost operate un nr. de 32
actualizări de date în cuprinsul livretelor eliberate cu
ocazia modificărilor intervenite în componenţa familiei
sau în statutul civil (H.G.495/1997).
Au fost întocmite situaţii lunare, trimestriale,
semestriale şi anuale pentru Consiliul Judeţean
Hunedoara (D.P.C.E.P.Deva), Centrului Militar
Judeţean Hunedoara- Deva, S.P.C.L.E.P Petrila şi
Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale Deva.
(va urma)
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 201210 ADMINISTRAŢIE
www.zvj.ro
JUDEŢUL HUNEDOARA PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA
RAPORT PRIVIND STAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI
PETRILA PE ANUL 2011 (VII)
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 11PUBLICITATE
www.zvj.ro
Vând apartament cu 3 camere,
conf. I, cu două balcoane, baie
şi WC de serviciu, et. 4/4, cu
aco periş, în Timişoara, semicen-
tral, zonă liniştită, preţ 65 mii
euro negociabil. Accept credit
bancar şi varianta cu schimb
plus diferenţa, prefera bil casă cu
teren, împrejurimi Petrila.
Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:
Vând apartament în vilă şi
teren construibil, 140 mp,
str. 1 Decembrie 1918, zona
Dimitrov, Petroşani.
Telefon 0725.219019
Vând apartament 3 camere, în
Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,
decomandat, bucătărie mare,
baie şi WC de serviciu, balcon,
zonă liniştită.
Tel. 0721.333544
Vând garaj str. 9 Mai, lângă
piaţă (construit în 2010, izolat
exterior şi interior, apă, curent,
uşă la telecomandă), concesiune
pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ
7.000 euro neg.
Tel. 0765.380847
Vând 2 apartamente
(unite - total 7 camere, 3 băi,
bucătărie), aproximativ 180
mp, situate în Petrila, strada
Republicii, deasupra CAR
Petrila.
Telefon - 0733.083379
Vând teren în Petroşani
intravilan la 5 minute de centru
(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.
Preţ mic.
Telefon - 0724.773944
Vând, în Jieţ-Androneşti, 3
terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi
7500 mp, holdă, pomi fructiferi,
apă, la şosea.
Preţ 10 euro/mp discutabil.
Telefon 0725.219019
Vând Ford Mondeo, an 1998,
1.8 benzină, airbag, radio cass
original, închidere centralizată,
stare foarte bună, un singur
proprietar de nouă, recent adusă
în ţară.
Telefon 0765.459316
Vând Audi A6, an 2000, 1.8
benzină, 150cp, radio CD, ABS,
dublu climatronic, închidere
centralizată, jante Al., euro 3,
volan dreapta. Preţ 1850 euro.
Telefon 0765.459316
Vând Opel Astra an 1993,
hatchback, 1796cmc, închidere
centralizată, oglinzi electrice,
ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună,
primul proprietar în ţară, înma-
triculată. Preţ 1350 euro.
Telefon 0765.459316
IMOBILIARE ANGAJĂRI
AUTO
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Fă un efort să-ţi exprimi părerile
mai concis, argumentează logic, şi
dacă se poate şi cu ceva şarm,
pentru că numai aşa vei atrage
atenţia asupra ta.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Aţi depăşit faza declaraţiilor în
joacă şi a tatonărilor, urcaţi pe un
nivel superior în iubire, tu şi
partenerul, şi nu se mai acceptă
experimente.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Cel mai bine ar fi să îi tratezi
mai diplomat pe colaboratorii tăi şi
să te abţii să faci comentarii
critice, chiar dacă le merită.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Este o zi frumoasă şi relaxantă
în care te poţi dedica pasiunilor
tale de suflet. Dacă ai preocupări
artistice sau dacă vrei doar să-ţi
umpli inima de energie pozitivă,
adu-ţi aminte de tot ce-ţi face mai multă
plăcere.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Când eşti prea sigur de un
succes, există riscul să faci şi
greşeli, de aceea trebuie să rămâi
atent la orice detaliu, chiar dacă toate
merg ca pe roate.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Pentru prieteni, uneori eşti
nevoit să mai faci şi compromisuri,
pentru că o relaţie bună se
păstrează şi cu astfel de sacrificii.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ţi se dă o lecţie excelentă de
răbdare şi toleranţă, deşi sunt
trăsături cu care eşti familiarizat
foarte bine, dar azi parcă toate te
enervează.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Începi ziua cam nervos,
supărat pe toată lumea,
dar anturajul în care intri are un
efect excelent asupra
psihicului tău.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Dai de colaboratori negativişti
care nu au chef de nimic astăzi
iar atitudinea lor ostilă te obligă să
baţi pasul pe loc până când vor fi din
nou într-o pasă cooperantă.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Fii extrem de atent la deciziile
financiare ale acestei zile, pentru
că există riscul să declanşezi o
criză majoră din cauza unei erori
de calcul.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Visele tale de iubire devin din
ce în ce mai mari pentru că per-
soana care ţi-a furat inima îşi
zăpăceşte mintea cu declaraţii
pompoase şi frumoase.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Mulţi spun despre tine că eşti
greu de înţeles, că îţi schimbi
dispoziţia de la o ora la alta încât
lumea nu ştie niciodată în ce toane te
găseşte.
HOROSCOPHOROSCOP
Programul Teatrului Dramatic
“Ion D. Sîrbu” Petroşani
SSââmmbbăăttăă ,, 0077 ..0044 ..22001122
Orele 18:00 – Spectacolul
„Nunta lui Figaro”
SERVICII
ÎNCHIRIERI
VÂNZĂRI
GSM Center Phonepartener Vodafone, angajează reprezentantvânzări GSM pentru magazin din Petroşani.CV-urile se depun la magazin GSM CenterPhone - VODAFONE vis-a-vis de Billa.
Informaţii suplimentare la 0723.112484
Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru
diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.
Relaţii la telefon: 0723.7886640768.6884650762.695556
SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor
lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile
agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai
înaltă calitate:
Asigurăm transportul franco-magazin.
Relaţii la telefon:
0254.542472 sau 0733.960320
- lapte consum- lapte bătut
- sana- iaurt- chefir
- caşcaval- smântână
- unt- brânză
- lapte praf
Casă spaţioasă în Petroşani,
lângă Universitate, suprafaţă
construită 156 mp: hol,
sufragerie, 2 dormitoare,
bucătărie, baie şi cămară. La
etaj: hol, cameră, baie
modernă şi pod. Dotări: gre-
sie, faianţă şi parchet, centrală
pe gaz. Casa are trei intrări cu
posibilitate de a se separa în
două locuinţe. Curte, grădină
şi bucătărie de vară.
Relaţii la telefon: 0723 99 78 39.
Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:
0254.549020, 0254.549121, [email protected], [email protected],
[email protected] direct la sediul redacţiei noastre.
Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la
cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la
nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind
la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în
care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.
Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere
pregătire pentru “valsul mirilor”!
Sălile de dans sunt în:
- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”);
- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;
- Vulcan (Centrul Şansa).
Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840
Închiriez
spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul
Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),
pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,
curent etc.
Informaţii la telefon0761.282342
Societate de creditareoferă credite şi carduride credit în condiţiiavantajoase pentru angajaţi şi pensionari.
Telefon 0730.013594;0254.540340
Angajezbucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu cartede muncă şi salariuatractiv.
Mai multe informaţii sepot obţine la Vila
Melinda sau la numerelede telefon 0254.545842/
0762.657455.
Societate din Bacău angajează mecanici deutilaje:excavatorişti, buldoexcavatorişti, autogrederişti şi buldozerişti.
Relaţii şi CV la tel/fax:0234/511617
Mobil: 0744.393981
În urmă cu vreo trei săptămâni, în spateleblocului 6 de pe strada Traian din cartierulDallas Vulcan a venit o comisie de laprimărie. Membrii acesteia şi-au notat, aufăcute poze, au dat sfaturi şi au plecat. Şi,din câte vă veţi da seama, nimic nu s-arezolvat nici cu asta.
Tânărul dinimagine se numeşte Daniel Raita şi locuieşte la parterul din scara a
II-a a acestui bloc. Toate ferestrele
apartamentului său dau spre partea
din spate a imobilului în care, de la
mizeriile care ies din canalizarea în-
fundată, s-au format bălţi al căror
miros te fac pe loc să-ţi vină greaţă.
Tânărul şi ai lui au ajuns la limita dis-
perării. Cui să i se mai plângă, cui să
mai reclame situaţia în care le este dat
să trăiască lui şi celorlalţi locatari din
bloc?
Acum vreo treisăptămâni, îşi aminteşte Daniel Raita,
aici a venit o comisie de la primărie. Oamenii şi-au notat toate
alea, au făcut poze, iar cineva din comisia aceea i-a dat chiar un
sfat plin de înţelepciune tânărului Raita. Acesta i s-a plâns de
mirosul îngrozitor care vine de mizeriile ieşite din canal, iar băr-
batul din comisie i-a sugerat cum se poate remedia situaţia. Să nu
mai deschizi geamul, l-a sfătuit acesta.
"Astă iarnă maiputeai deschide o fereastră, dar acum, de când s-a făcut cald, nici
gând", spune Daniel Raita. Îmi arată apartamentul de lângă al lui.
Este plin de apă. Peste un metru are apa din cameră. Nu demult,
locatarii scării a IV-a din acest bloc au pus mână de la mână şi i-au
plătit pe nişte muncitori care
au golit gura de canal.
Degeaba. După puţin timp,
acesta s-a umplut la loc, iar
mizeria şi-a reluat vechiul
traseu de la suprafaţă. În jos,
spre Şcoala Generală Nr. 6, iar
de acolo, mai departe spre
bulevardul cel nou şi îngustat.
Gheorghe OLTEANU
CMYK
Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 201212 ACTUALITATE
www.zvj.ro
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT
ISSN 2065 - 5096
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
0761.756840
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN
0766.678380
Corneliu BRAN
0766.728688
Mihaela PETROŞAN
0761.756834
Gheorghe OLTEANU
Loredana JUGLEA 0763.673727
Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,
Mihai BARBU, Irina BOBOC,
Valeriu BUTULESCU, Gilbert
DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-
JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,
Robert HUMMEL, Ioan LASCU,
Ilie PINTEA, Alin RUS,
Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe
TRUŢĂ, Dumitru VELEA
DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837
Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681
Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu
nr. 2, et. 2
Telefoanele redacþiei: 0254.549 020
0254.549 121 (fax) 0737.575 582
ZiarulVãii Jiului
Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100
(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şiMinisterul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului
Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON
Ospătar (5 luni) – 350 RON
Bucătar (5 luni) – 350 RON
Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON
Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON
Cameristă (3 luni) – 400 RON
Operator introducere, prelucrare,
validare date (5 luni) – 450 RON
Confecţioner, asamblor articole din textile
(3 luni) – 350 RON
Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON
Montator pereţi şi plafoane din ghips
carton (5 luni) – 350 RON
Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –
350 RON
Electrician constructor (5 luni) – 350 RON
Lucrător instalator pentru construcţii
(3 luni) – 350 RON
Sudor electric (3 luni) – 350 RON
Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON
Fierar betonist montator prefabricate
(5 luni) – 350 RON
Dulgher-tâmplar-parchetar
(5 luni) – 350 RON
Mecanic auto (3 luni) – 350 RON
Coafură (5 luni) – 400 RON
Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON
Formator (2 luni) – 250 RON
Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON
Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON
Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.Relaţii la telefon:
0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.
Înscrierile se fac la sediul instituţiei.
Din Dallas-Vulcan,
Povestea unui tânăr locatardin blocul 6 de pe Traian
CMYK
şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub
îngrijireaprof. Irina Boboc
Suplimentgratuit al
cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 99� 6 aprilie 2012 �
4 paginiISSN 2068 - 3650
Andrei Sorin Sălagea - unprozator precoce şi talentat
Pe Andrei Sorin Sălagea l-am prezentat elogios de două ori în „Şcoală şi
cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest”, suplimentul cotidianului „Ziarul Văii
Jiului”. Prima dată, am dat de ştire că un elev din clasa a IV-a A la Şcoala
Europeană „I.G. Duca” Petroşani lucrează la un… roman. Cunoscând
aprehensiunea tinerilor pasionaţi de
literatură mai mult pentru lirică decât
pentru proză, am fost uimit de faptul că
Andrei Sorin Sălagea lucra la un… roman.
Am încheiat avanpremiera editorială cu
promisiunea revenirii asupra subiectului,
după finalizarea romanului. Şi am revenit,
anunţând în altă ediţie a suplimentului
„Ziarului Văii Jiului” că ambiţiosul june
s-a ţinut de cuvânt, punând punct
romanului. Când a încheiat romanul, Sorin
ajunsese în clasa a V-a.
Tot atunci, am lansat public o
provocare ca acest tânăr să fie sprijinit în editarea romanului de către comunitatea
locală. Timpul a trecut şi - graţie sprijinului d-nei deputat Monica Iacob-Ridzi şi
d-lui Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani - romanul a văzut
lumina tiparului. Ajutorul dat de dumnealor merită subliniat şi… aplaudat,
deoarece foarte puţini oameni politici şi edili sunt sensibili la literatură - în
general, şi la aceea a tinerilor - în special.
Romanul prozatorului Andrei Sorin Sălagea are 17 capitole şi un epilog.
Fără să aibă o legătură implicită cu realitatea zilelor noastre, romanul se numeşte
„Războiul planetelor”. Poate unii ar putea spune că nu e un titlu prea original.
Însă, dacă vor lectura romanul, se vor convinge că titlul rezonează pe deplin cu
conţinutul.
Deşi foarte tânăr, acum, în 2012, este de-abia în clasa a VI-a, romancierul
Sălagea stăpâneşte bine limba română, arta intrigii şi portretizării, tehnica
dialogului şi a suspansului. Şi, un lucru foarte rar întâlnit la această vârstă: Andrei
Sorin Sălagea dă dovadă de o deplină cunoaştere a regulilor narative.
Romanul „Războiul planetelor”, arondat genului SF, confirmă un prozator
nu doar precoce, ci şi talentat: Andrei Sorin Sălagea. Desigur, dacă pasiunea
pentru scris va dăinui, Andrei Sorin Sălagea va ataca în viitoarele sale cărţi şi o
altă tematică, poate mai… realistă. Dar până atunci, reţinem din acest volum SF
două fericite, profunde şi… actuale exprimări: „Se poate spune că au intrat în
istorie, dar în situaţia de faţă să intri în istorie te poate costa viaţa” şi „Să nu uităm,
totuşi, că speranţa e arma cea mai de temut. Prin speranţă şi curaj au reuşit mulţi
să învingă. Optimismul este puterea, speranţa scutul, iar curajul sabia”.
Nu pot să închei această
sentimentală prezentare fără a le aminti
pe doamna institutoare şi doamnele
profesoare de la Şcoala Europeană
„I.G. Duca” Petroşani, care i-au
călăuzit şi îi călăuzesc paşii în
literatură junelui scriitor Sălagea:
Cristina Ardelean, Luiza Ungureanu şi
Andreea Albu.
Bine ai venit, tinere prozator
Andrei Sorin Sălagea, în lumea
minunată a literaturii!
Marian BOBOC
La lansarea cărţii, prof. Nicoleta Demeter, diriginta luiAndrei, a fost o amfitrioană la înalţime.
Prof. Eugen- Bencău, ca de obicei, spiritual.
Dan Ioan Nistor s-a născut la 6 ianuarie 1942 în oraşul Petroşani –
Judeţul Hunedoara, în familia preotului Marcu Ulpiu Traian Moşic şi a
prezbiterei Cornelia, binecuvântată cu 3 băieţi şi o fată.
Familia, pe parcursul generaţiilor, a dat numeroşi preoţi şi învăţători,
care au dus slova cărţii şi Cuvântul în satele şi cătunele păstorilor de la izvoarele
Jiului, Streiului şi Râului Mare. Tatăl, spirit enciclopedic şi iscusit mânuitor al
condeiului, avea rubrici de teologie-pastoraţie în revistele ce apăreau la
Petroşani, Deva, Sibiu, înainte de perioada comunistă. Activitatea publică în
care gândul, fapta şi vorba erau îndreptate spre apărarea credinţei şi a fiinţei
neamului i-au adus arestarea, condamnarea şi detenţia în lagărele de tristă
amintire de la Salcia şi Periprava între anii 1959-1964. Dan Ioan este înfiat de
familia minerului Ioachim Nistor, care-i oferă sprijin moral dar şi o origine
sănătoasă care-i permit, după terminarea liceului, absolvirea Şcolii Tehnice
Sanitare Bucureşti (1963) şi a Facultăţii de Stomatologie a I.M.F. Bucureşti
(1969).
Căsătorit, în 1969, cu Teodora Maria Onciu, biolog, doctor în ştiinţe,
cadru didactic al Universităţii “Ovidius” Constanţa, are un fiu – ing. electronist
Traian Gheorghe Onciu.
Medic primar stomatolog în Constanţa (1981), frecventează cenaclurile
de poezie: “Ovidius”, “Mihail Sadoveanu”, “Mihai Eminescu”, dar mai ales
“Poesis” al profesorilor de limbă română din liceele constănţene, unde citeşte
primele sale creaţii poetice din studenţie şi din anii ce i-au urmat.
Primele poezii îi sunt tipărite în revista Cenaclului Medicilor Scriitori
din Piatra Neamţ (1979), iar mai târziu la Salonul de Medicină şi Artă (1988)
unde citeşte o serie de poezii bine primite de participanţi avizaţi (Laurenţiu
Ulici, Victor Săhleanu). Devine apoi un “al casei” în Suplimentul Clipa cearepede al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti precum şi în almanahurile
acesteia (1993, 1996, 1999, 2010-2011) şi apoi în revista Fântâna din Cos. A
mai publicat în revistele: Analele Dobrogei, Tomis, Metafora, Agora, Paginimedicale bârlădene, Steaua, Poezia, Luceafărul, Simpozion.
Membru în Consiliul director şi SMSPR şi în Asociaţia Ziariştilor şi
Editorilor Creştini (AZEC). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR),
Filiala “Dobrogea” din 2003.
Publică volumele: Pelerin pe drumul măslinilor (versuri), Editura
“Metafora” Constanţa, 1996; Doamne, nu spre semeţia mea (versuri), Editura
“Metafora” Constanţa, 1998; Acum este vremea (versuri), Editura “Menora”
Constanţa, 2000; Tăcerea Ta-mi grăieşte (versuri), Editura “Ex Ponto”
Constanţa, 2004. Împreună cu mama sa, Cornelia Moşic - Când numai duh
vom fi / Liniştea de înserare (versuri), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2006.
Îngrijeşte volumul tatălui său, Preot Traian Moşic - Din cele trăite printre
oamenii de la izvoarele Jiului (povestiri, portrete, jurnal), Editura “Ex Ponto”
Constanţa, 2009.
A dat numeroase interviuri la radio “România Cultural”, “Radio
Vacanţa”, Radio Dobrogea, TV Neptun, ziarele Cuget liber, Telegraf.A fost cuprins în Antologia poeţilor ardeleni contemporani (Eugen
Nistor, Iulian Boldea), Editura “Ardealul” Târgu Mureş, 2003; Medici scriitori
şi publicişti români (Mihail Mihailide), Editura “Viaţa medicală românească”
Bucureşti, 2003; Literatura artistică a medicilor (Mihail Mihailide), Editura
“Viaţa medicală românească” Bucureşti, 2009; Cronicar la Pontul Euxin (Ion
Roşioru), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2008.
SPECIALIIvineri, 6 aprilie 2012
Poezii de Dan Ioan Nistor
Moto: „Aş bea o vadră de nemărginire
O bute de azur şi de trăscău
Şi m-aş izbi de cer ca un ceahlău
Ca un parâng de aur şi iubire”
Radu Gyr - Cuprindere
SYLOTENA1 PATERNA
Din Taia
şi din Tăian
nume are tata
şi fiul meu
Traian
Din Preda
în Predoni,
de la apa Someşului
la a Jiului
sălăşluit e veacu
în Ştefu, Ion
în Pătru
şi Vasia din Luconi
în fiicele Lucreţia şi Ilina
surorile tânei2 Marina
Moşicii
în valea lor şi Valea Arsului
în Valea Lolaia
aveau vatră
holda de-acasă
în târg case de piatră
şi cărămidă şi-au luat
şi erau între cele mai
vechi din sat
Pe Dănucă şi Marina
popa naş Preda Arad
patru copii în Biserica
Petrila3 Brad
i-a botezat, i-a cununat
grijeau ale lor fâneţe
păşuni şi stâneci
în Lolaia şi Răscoala
în Cimpa Lunca de Sus
în Codreni şi Lunca Florii
în Poienile Tăii
la „zăpadă” şi-n dosul Bechii
sub Coastă şi în Arsură
în Preuteasa Mică
şi lângă pârâul Lăţun
în Leurda şi dâlma Nărodu
şi-n locul veche vatră –
Moruşani
cu holdă, grajduri
cu nuc, meri şi pruni
cu dese bistreţe şi poroabe
livada cu pârleazul de vale
la drumeagul din Apa Tăii
mai apoi cu jilip4
şi ştrec5 pentru mocăniţe
şi-n deal pârleazul
la drumul sărman – roman
ce urca Măgura şi Vf. lui Pătru
spre căldarea cu lac
şi vârf pietros-ascuţit
Şurean6
În veri – copilăria mă urca
din Fabrica cândva pentru
cărămizi,
cherestea, depou, ateliere, birouri
prin Avrămoane, prin cetăţi
pe sub Coastă, peste Arsura
Preluca şi Boul
să tunăm7 pintre brazi şi fagi
la Apa Tăii
lângă dâlma Jangura
cu ţurţur din pârâul
Prihodiştei
unde-i stâneica de vale
cu comarnic şi ulucă
cu strungă şi coteţe pentru viţei
a lui „Dopaşul”8
tânul meu Dănucă.
TUDOSIA MATERNA
Din Avram
şi Tudosie
vin străbunele
în duh şi lacrimă
de Sântămărie.
În Haţeg
din Fărcădin şi Silvaş
(din) Prislop şi Nolaţi
din moţime şi Banat
Avramii – slujbaşii,
Doboii – dubaşii,
Crişanii – aurarii
sub cruci,
sub iarbă
s-au adunat
lângă-un gard
de liliac
să se mântuie
în veac
JIEŢ9
În Căldarea
la Slăvei
slavă ţie
apă vie
În căldare
la gâldău
SPECIAL IIIvineri, 6 aprilie 2012
botezat sunt
şi zic zău
sunt drumeţ10
printre culmi
printre pâraie
domolite-n
apa Jieţ
Hududoi11
şi Hududeu
din nisipuri spălate
aurul tău
nu-i păstrat
în cetate
râul şi stânca
sub vremi
tot vitrege
făr-de lege
nu ascund
bănuţul
şi podoaba
unui cap
de rege12
LUMEA ÎI ZICE „BIETU”
Prin Struja* şi Rătond*;
Prin Racont* şi Prevecior*
primăveri urc,
toamne cobor,
numa-n locul şes
Troian*
şi-n progodia din deal
se tot mută zilele
din om, din an,
lăsând vatra
cu regretu
şi lumea îi zice
„bietu”
OHABA13
În urcuş
în coborâş
prin Ohaba
de sub Piatră
am tot fost
şi-oi mai fi
cândva,
şi mai zic
cât am
soră, frate
O ha?
O ba?
a fost voioşie
pe moşie
numai cât o zi
din copilărie?
POARTA CASEI
Vremea
în poarta casei
se face mai mică
când o cioară
pe-o ulucă
croncăie
de mă usucă,
dacă plec
şi nu mai vin
în ograda,
în livada
cu meri şi pruni
prin poarta năruită
sub liliac şi iasomie
pe unde ai mei
în duh
s-au cuprins
şi vor să mai vie
CÂND S-AU DUS PĂRINŢII
Când s-au dus părinţii
ne-au lăsat pe cruci
paseri,
sufletele să le înalţe
când poartă în veşnicie
cânturile,
al lor amar
cât în neam
o să rămână
prin iubirea lor,
în iubirea Ta
suntem împreună
EPITAF
Trecătorule,
„casa cea veche
să nu-mi fie strâmtă”14
trupul
să nu-mi fie zdrobit
în zidiri
de lemn, de piatră
în curatele iubiri
mi-e ocrotit
Sufletul
cât îmi mai stă
pe lângă casă
o haină,
o cană cu apă
să afle,
pe drumul îndelungat
să nu fie
gol şi însetat
Cerul se deschide
la Înviere
la Rusalii, în praznice
şi-n pomenirile sfinte
când dăruiţi vin şi bucate
pentru iertare şi neuitare
lângă morminte.
Intrarea în veşnicie
când o să vină
lângă mine să vă adaoge
întru pace şi odihnă.
Trecătorule,
aici zace trup
ce-a purtat
straie şi chip
al aproapelui tău
şi-a încercat să aibă
în gând, „şi-n inimă
pe Dumnezeu”
ÎNTR-O RĂSCRUCE
Într-o răscruce
O icoană,
O sfinţitoare cruce
mă-ndeamnă să urc
în plaiuri la stâneici
precum în copilărie
urmam căluţul
împovărat cu ţoale
şi merinde în desagi
Acum potecile-s năpădite
de aluni, muri şi măceşi,
de duhul
ce-n ierburi m-afundă
în umbriş cu urechiuşe
şi butoare cu ciuciuleţi
spre dâlmele însorite
cu zmeurişuri
şi fragi
1 Sylotena – ar putea fi apa Tăii în vechi
documente haţegane; syl – numele Jiu în
vechi scrieri transilvane2 Tâna – ha bătrână, bunica, buna; tân –
hăl bătrân, moşul, bunicul3Petrilă – drum pietruit4 Jilip – scoc cu apă pentru transportul
lemnelor5 Ştrec – cale ferată forestieră îngustă 6 Şur – în limba dacă – ascuţit, pietros7 A tuna – a coborî8 „Dopaşul” – poreclă dată bunicului,
muncea mult şi mânca rar, „pe îndopate”9 Jieţ – afluent al Jiului, nume dac10 Jur pe Dumnezeu11 Vale strâmtă şi adâncă12 Monedă de aur dac13 Ohabă – moşie ereditară14 Vasile Pîrvan, Memoriale, Editura
Dacia, Cluj, 1973, p. 71
*Toposuri în vechimea Văii Jiului
SPECIALIVvineri, 6 aprilie 2012
„Dan Ioan Nistor îşi închină în Acum evremea întregul prinos de cuvinte - Cuvântului.
Alcătuirile lui sunt felurite, ca şi universul
spiritual bogat al poetului. Versurile lui sunt... şi
rugăciuni, mărturisiri şi chemări către aproapele,
imnuri de slavă lui Dumnezeu. În ordinea
destăinuirilor, ele pot fi citite însă şi ca o
autobiografie spirituală în versuri, în tradiţia de
frumuseţe şi lumină a lui Mihai Eminescu şi Vasile
Voiculescu.
Ele ne dezvăluie urcuşul interior al
poetului, pildă ziditoare de suflet pentru că este
lucrarea unui slujitor al oamenilor prin faptă - ca
tămăduitor de suferinţe, prin demers intelectual –
ca poet, dar şi lucrarea unui slujitor a lui
Dumnezeu prin toată viaţa lui ca rugător”.
(Virgil Cândea)
„Poezia lui Dan Ioan Nistor pare scrisă cu
detaşare de isihast. În tihna singurătăţii el
crestează pe lemnul frumos mirositor al bradului,
norme dumnezeieşti, apoftegme ale sfinţilor
părinţi, reflecţii ale unor spirite înalte, articulându-
le cu nevoile sufletului. E un memento ce exprimă
nu numai teama de împuţinare a sufletului, ci şi
bucuria îmbogăţirii lui prin Dumnezeu, jubilarea
în faţa secundei în care vede, contrar dionisiacilor
sau hedoniştilor, o poartă a veşniciei, aşa cum o
arată acest admirabil catren: «Mă nasc şi mor/ în
fiecare zi/ până cele ale umbrei/ le voi părăsi»
(Rouă de veşnicie). (…)”.
(Constantin Dimoftache Zeletin)
„Dan Ioan Nistor aduce în poezia sa
pioşenie şi reflecţie, gând curat şi sincer, toate
gravate pe o armonioasă întrepătrundere cu ziceri
şi axiome ce s-au constituit prin vreme în
adevărate repere ale cunoaşterii spirituale şi ale
pătrunderii de harul dumnezeiesc. (…)”.
(Florentin Popescu)
„Există în poezia lui Dan Ioan Nistor un
freamăt existenţial serios, care se transferă benefic
cititorului său. Poetul îşi poartă fiinţa în teritoriul
inefabil al credinţei creştine curate, încercând să
surprindă lucruri atât de greu de surprins prin
adâncul lor şi atât de greu de exprimat.(…)
Pentru poet pare că cerul nostru şi
pământul acesta poartă deja însemnul cerului nou
şi al pământului nou ce ne-au fost promise. Din
acest teritoriu el reuşeşte nu odată să decoleze
frumos şi să-şi depăşească condiţia, atingând cu
aripa versului său poezia cea mare”.
(Costion Nicolescu)
„Dan Ioan Nistor are ştiinţa acelei
metafore care aduce spre conştiinţă adevărurile
îndelung întemniţate în straturile de adâncime ale
fiinţei noastre. Uneori poetul îşi aşează versul la
rădăcina credinţei, pentru a ne-o revela încă o
dată.
Drumul liric pe care înaintează nu este
unul lesnicios. Aceasta implică renunţarea la
obţinerea unei glorii efemere”.
(Gabriel Rusu)„Reflecţiile filosofice, meditaţiile, poetul
Dan Ioan Nistor le transformă în rugăciune şi îi
străluminează credinţa. El rămâne în sfera sa
predilectă, a miracolului de dragoste şi armonie,
de pace liniştitoare pogorâtoare din Dumnezeu”.
(Constanţa Călinescu)
„Dan Ioan Nistor este un poet de o
cuceritoare delicateţe, cu o expresie lirică sigură
şi concisă, puternic ancorat în spiritualitatea
creştină.
Profesionalismul carierei medicale a fost
fericit dublat de o înzestrare poetică altoită pe o
deosebită sensibilitate religioasă”.
(Răzvan Codrescu)
„Mistica pentru poetul Dan Ioan Nistor
este o sinceritate, o speranţă, o prospeţime, o
noutate reprezentând tot ce este mai bun într-un
sentiment sau într-o idee. Poemele par a nu fi
scrise ci invocate de autor, un cuvânt face să răsară
o idee, accesoriul se transformă în esenţial”.
(Alexandru Trifan)
„Învăluit într-un ecran de tăcere, cuvântul
se scutură de balastul imitării, aspirând spre
virtuţile sale creatoare originare. (…)
Dan Ioan Nistor îmbracă totuşi haina
martorului care culege de pe cuvinte roua
cerească. În versurile sale abundă împrumuturile
filocalice, de o frumuseţe zenitală, cu meşteşug
transcrise în rigoarea cântecului”.
(Manuela Horopciuc)
„Versurile lui Dan Ioan Nistor, atât de
inspirate şi scrise cu inima, nebănuit de frumoase
mi-au adus bucurie citindu-le şi trebuie să adaug
că în casa Vasile Voiculescu am crescut cu
poezie”.
(Gabriela Voiculescu-Defour)
„Psalmii din Vechiul Testament, care par
modelul arhetipal al lui Dan Ioan Nistor, prin
renunţare, înlocuiesc sensul logic al spunerii cu
sugestia muzicală, poetul devenind interesant nu
prin ceea ce transmite, ci, şi aici este esenţa
contribuţiei sale, prin muzicalitatea interioară a
fiecăuri cuvânt potrivit în armonie cu celelalte,
până la revărsarea unei Cântări a Divinităţii, până
la divinaţie”.
(Şerban Codrin)
„…Poezia sa cultivată, cu vers intim este
în întregime o meditaţie asupra adâncului celui
mai pur şi mai tainic al sufletului, exprimată cu o
muzicalitate seducătoare, totdeauna sobră şi nu
odată lapidară. Dar ceea ce îi conturează poetului
Dan Ioan Nistor o fizionomie aparte în scrisul
nostru literar actual e bogata sa producţie lirică,
de o remarcabilă puritate, dominată exclusiv de
sentimentul cu spiritul Evangheliei”.
(Constantin Emil Bucescu)
„(…) Forţa poeziei lui Dan Ioan Nistor stă
în nestrămutarea de a-şi mărturisi credinţa mereu
şi mereu, într-o notă de sinceritate şi sufe-rinţă.
Este un salt continuu, tenace sub povara aceleiaşi
idei, aceleiaşi solitudini îndurerate, încărcate însă
de speranţă. Şi este un refuz al clamoarei publice,
fiindcă suverană rămâne Tăcerea”.
(Nicolae Rotund)
„(…) Fiorul poeziei psalmice şi
imnografice bizantine îşi află locul în cărţile sale
în care poetul redescoperă cu fiecare vers bucuria
creaţiei divine, dar şi lecţia smereniei
mântuitoare”.
(Liliana Ursu)
„(…) Versurile, chiar frânte, fulguraţii de
gând trecut prin smerenie, devin nişte punţi
diafane, sensibile, între suflete, cel al stihuitorului
şi cele ale semenilor cărora li se adresează.
Divinitatea cu făpturile şi înfăptuirile sale devine
adesea un pretext, nu de lamentaţie, ci de laudă,
de înălţare prin rugă spre crugul celest”.
(George Chirilă)
„Poemele lui Dan Ioan Nistor stau sub
semnul sacralităţii, al fiorului existenţial, poetul
redescoperind în fiecare clipă Farmecul genezei,
al creaţiei divine. Versurile sale constituie un
înălţător «Te Deum», o mărturie lirică a credinţei
şi de smerenie, de bucurie extatică în faţa
lucrărilor Dumnezeirii, o rugă neîntreruptă către
Domnul”.
(Ştefan Cucu)
„Poezia lui Dan Ioan Nistor e cuprinsă de
un fior mistic pe care nu îl găsim decât la
gândirişti. Fiecare celulă a acestor poezii degajă
un dor nebun de Cosmos, o sete febrilă de
Divinitate, manifestări ale căutării transcendenţei,
cărora poetul le găseşte un autentic chip spi-ritual
pe pagina albă a poemului întru născare”.
(Mircea Braga)
„(…) Orice poem glisează imnic spre
bucuria de-a exista întru slava lui Dumnezeu, ca
«firicel de rugă» ori bob de ţărână roditoare, prin
şi în credinţă şi iubire, nădejde şi miracol
perpetuat în simplitatea firii ce-şi escaladează
invizibilele-i limite spre a se contamina de adânca
pace şi a se pătrunde germinativ de «roua
îndumnezeirii» (Prin cele obişnuite ale firii,Fărâma de veşnic cânt, Inscripţie pe un clopot).(…)”.
(Ion Roşioru)
„Dan Ioan Nistor încearcă prin clipa
scăldată-n reverberaţii ce ţin de miracolul creştin
să afle o relaţie cald-umană cu sacralitatea, gestul
simplu al rugăciunii, sau prin îndemnul calm, prin
introspecţie cuminte şi împăcată la despovărare,
în credincioşii de lucruri şi gânduri inutile, fiindcă
Dumnezeu ne ţine în mâna Lui”.
(Claudia Ilie Voiculescu)
„Dan Ioan Nistor ne-a înfăţişat artistic
«Psaltirea pre versuri tocmită», cu precizarea că
dacă în cazul Psaltirii lui Dosoftei versurile
«tocmite» înseamnă rostire, în cea a poetului
constănţean acestea presupun trăire”.
(Const. Miu)
Opinii critice