CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 11 (245) 16 iunie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Craniile de cristalexistã

în realitate

Luni, 16 iunie 2008, o zitristã pentru armata românã,trupul neînsufleþit al fruntaºuluiClaudiu Marius Covrig a fostadus în þarã. Aeronava HerculesC-130 a aterizat la baza aerianãde la Bobocu, judeþul Buzãu cupuþin timp dupã ora 18:00.Dupã un ceremonial religios,maºina cu trupul eroului a ple-cat spre Galaþi, locul unde îºi vagãsi odihna eroul cãzut înAfganistan.

((ppaagg.. 66))

OOffeennss ii vvaa ddee ll aa SSmmâârrddaann

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Festin pentru spiritul MAE

Ziua Drapelului Naþional, 26 iunie, a fost proclamatãprin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.

Conform legii, aceastã zi va fi marcatã de cãtreautoritãþile publice ºi de insti-tuþiile statului prin organizareaunor programe ºi manifestãricultural-educative, cu caracterevocator sau ºtiinþific, con-sacrate istoriei patriei, precum ºiprin ceremonii militare speci-fice, organizate în cadrulunitãþilor Ministerului Apãrãrii.

Aa, nu e scenariul de la Hollywood, cel despreforþele speciale de la Fort Bragg sau West Point! Loculeste, într-adevãr, special, doar cã denumirea diferã ca

reprezentare neuroimagisticã –Valea Iaºului. Un cameramanîndrãgostit de meserie ºi-arcâºtiga prestigiul dupã carealeargã, probabil, de zeci de ani,fãrã sã facã eforturi de creaþie.

Sala „Gafencu” de la Ministerul Afacerilor Externea gãzduit sãptãmâna trecutã un eveniment editorial.Jurnalistul, comentatorul sportiv, filologul ºi diploma-tul Emil GHIÞULESCU ºi-a lansat volumul de însem-nãri diplomatice „Toate drumurile duc la... Darfur”.

Autorul a fost aplaudat de invitaþii sãi de marcã,ambasadori din Algeria, Sudan, reprezentanþi aiUNESCO, publiciºti, analiºti politici ºi mulþi admira-tori de-ai autorului.

Atunci când onoarea militarã este pusã la îndoialã,mai ales, în vremuri de rãzboi, prejudiciile sunt maimari decât efectele unui tsunami. Documentele isto-riei vorbesc despre atitudinile unor lideri militari, careau preferat sã iasã din rândurile propriei instituþii ºi sãcoopereze cu inamicul. Gesturi pe care le înscriem laregistrul „înaltã trãdare”. Cât de mult au avut decâºtigat cei care au preferat sã schimbe normele deeducaþie indigenã cu cele de sorginte germanã, se vaînþelege din descrierile anunþate prin subtitluri ºitexte.

În ofensivã, pe munte alergând

Trãdarea, odioasã chiar pentru cei care o vor

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Drapelul, cel dintâi martoral istoriei naþionale

Uneori, cugetãrile filozofilorpesimiºti ne urmãresc atunci cândvrem sã depãºim obstacolele înalte.Una dintre ele, cea care ar vrea sãdefineascã, într-un fel, timpul – cãeste ca o cruce pe care o porþi peCaraimanul destinului, din cauzaplictiselii, nu i-a molipsit deloc pecei din Batalionul280 InfanterieMecanizatã.

Dupã zece zilede instrucþie lacursul de apã, aufãcut o pauzã detrei zile, cât sã-ºi

descarce raniþele cu ºtiinþa tacticiiexersate în terenul cu vegetaþieînaltã, ºi au plecat, pentru o sãp-tãmânã, la ofensiva din Smârdan.Dar nu acel Smârdan pe care îl ºtimdin tabloul marelui Grigorescu, ciîn locul situat la 10 km nord-est depunctul ªendreni, unde Siretul îºi

face bilanþul cãlãtoriei,într-un univers încãrcatde metaforele sufletelorprinse în piepturile unorpolisuri importante –Suceava, Roman, Bacãu,Adjud, Focºani, Galaþi.

((ppaagg.. 77))

Lacrimile de la Qalat au a juns la Galaþ i

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

BULGARIA - Rusia ºi-a confirmat disponibilitatea dea acorda Bulgariei un împrumut pentru construireacentralei nucleare de la Belene, a declarat ministrul bulgaral Economiei ºi Energiei, citat de site-ul Novinite.com.Anunþul a fost fãcut de oficialii ruºi la încheierea unei întâl-niri care a avut loc la Sankt-Petersburg între reprezentanþiicompaniei ruse de stat, Rosatom ºi ministrul bulgar alEconomiei ºi Energiei, Petar Dimitrov. “Aceleaºi declaraþiiau fost fãcute de cãtre preºedintele rus în ianuarie, dar noiavem o viziune diferitã în aceastã privinþã”, a comentatDimitrov. El a subliniat însã importanþa confirmãrii disponi-bilitãþii Moscovei de a aloca Sofiei resurse financiare pentruacest proiect. “Aceasta este de importanþã vitalã pentru Bul-garia, mai ales, în urma presiunilor exercitate de uniiactiviºti «ecologiºti» privind bãncile care ar putea oferiîmprumuturi pentru acest proiect”, a precizat Dimitrov.Ministrul bulgar a declarat cã partea rusã a fost, de aseme-nea, de acord sã accepte combustibilul nuclear utilizat lacentrala de la Belene. Dimitrov se aºteaptã ca lucrãrile deconstrucþie sã înceapã în 2009. SUA - Pentagonul con-siderã procesele tribunalelor militare de la Guan-tanamo o prioritate naþionalã ºi va dubla numãrul avo-caþilor militari care iau parte la aceste cazuri, deºi criticiisusþin cã accelerarea procedurilor are legãturã cu alegerileprezidenþiale din noiembrie, informeazã Reuters. GeneralulThomas Hartmann, consilier juridic la Pentagon, a declaratcã, în urmãtoarele trei luni, la Guantanamo vor fi trimiºi încã108 avocaþi militari. “Departamentul Apãrãrii a subliniatrecent cã asigurarea unor proceduri corecte ºi transparenteeste principala obligaþie”, precizeazã Hartmann. Anunþulcoincide cu iniþierea procedurilor împotriva celor cinci pre-supuºi membri Al-Qaida, care riscã sã fie condamnaþi lamoarte dacã vor fi gãsiþi vinovaþi de implicare în atacurile dela 11 septembrie 2001. Un fost procuror care a demisionat înoctombrie denunþând presiuni politice afirmã cã a fost forþatsã demareze procesul suspecþilor în cazul 11 septembrieînaintea scrutinului prezidenþial din noiembrie. Procuroriidoresc începerea procesului în septembrie, iar judecãtorul arespins argumentele avocaþilor apãrãrii, care susþin cã nu auavut timp sã discute cu suspecþii. “Toþi aceºti oameni s-auaflat în custodia Statelor Unite peste cinci ani. Faptul cã afost ales acest moment pentru judecarea lor trebuie sã tragãun semnal de alarmã”, afirmã Joanne Mariner, director laorganizaþia Human Rights Watch. Curtea Supremã de Justiþie va stabili în iunie dacã suspecþiide la Guantanamo au dreptul sã conteste detenþia la tri-bunalele federale din SUA. RUSIA - Liderii de la Bel-grad ºi Priºtina ar trebui sã revinã la masa negocierilor,în contextul în care proclamarea în mod unilateral a inde-pendenþei Kosovo a tensionat situaþia din Balcani, apreciazãministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de paginaonline a Interfax. Lavrov a fãcut aceste declaraþii într-o con-ferinþã de presã organizatã dupã întâlnirea cu ministrul deExterne din R.Cipru, Markos Kyprianou. “Proclamarea înmod unilateral a independenþei nu a adus stabilitate. Credemcã Belgradul ºi Priºtina trebuie sã revinã la masa negocie-rilor”, subliniazã Lavrov. SUEDIA - Cheltuielile mi-litare la nivel mondial au sporit cu 6 % în 2007 ºi cu 45% în ultimii zece ani, potrivit raportului anual al Institutu-lui internaþional de cercetare pentru pace de la Stockholm(SIPRI), publicat ºi citat de AFP. Anul trecut, ele s-au ridi-cat la 851 de miliarde de euro, ceea ce reprezintã 2,5 % dinProdusul Intern Brut (PIB) mondial. “Factorii care explicãcreºterea cheltuielilor militare mondiale sunt, printre altele,obiectivele de politicã externã ale þãrilor, ameninþãrile realesau presupuse, conflictele armate ºi politicile care vizeazãoperaþiunile de menþinere a pãcii, alãturi de disponibilitatearesurselor economice”, a precizat SIPRI. În perioada 1998-2007, estul Europei a înregistrat cea mai mare creºtere aacestor cheltuieli. Tot în aceastã regiune cheltuielile au cres-cut cel mai mult anul trecut, cu 15 %, potrivit raportului.SIPRI aratã cã, pe parcursul a zece ani, cheltuielile militaredin America de Nord au crescut cu 65 %, cele din OrientulMijlociu cu 62 %, în sudul Asiei cu 57 %, în timp ce înAfrica ºi estul Asiei cu 51 %. Potrivit raportului, creºtereacheltuielilor militare ale Statelor Unite a atins, în 2007, unnivel superior cifrei din timpul celui de-al doilea rãzboimondial. “Din 2001, cheltuielile militare americane au cres-cut cu 59 %, mai ales din cauza operaþiunilor militare dinAfganistan ºi Irak, dar ºi din cauza creºterii bugetului alocatApãrãrii”, informeazã raportul. Vestul Europei ºi AmericaCentralã sunt cele douã regiuni unde cheltuielile militare aucrescut cel mai puþin, cu 6, respectiv 14 %. (F.C.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00660022

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi

Redactori

Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 11/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Abia s-au mai gãsit locuri cât sãþii o floare în mânã, la Cimitirele„Eroii Revoluþiei” ºi „Ghencea Mili-tar”, joi, pe 5 iunie, de Înãlþare ºi deZiua Eroilor. Ceremonialele militareºi religioase desfãºurate în cele douãlocuri pictate cu lacrimi ºi flori pentrueroii noºtri, luptãtori la ºcoala uma-nismului, i-au emoþionat pe partici-panþi, cadrele militare active, cele înrezervã ºi retragere, studenþii ºi eleviibucureºteni. Pe acordurile „ImnuluiEroilor”, ofiþerii, subofiþerii ºigradaþii voluntari din Batalionul 96Geniu ºi Batalionul 2 Infanterie„Cãlugãreni” au depus coroane deflori ºi au pãstrat momente dereculegere pentru militarii cãzuþi pebaricadele idealului naþional. Gene-ralul-maior Nicolaie DOHOTARIU,comandantul Diviziei 1 Infanterie

„Dacica”, împreunã cu patru ofiþeri,au depus coroane de flori ºi au datonorul eroilor Revoluþiei Române. LaCimitirul „Reînvierea”, generalul debrigadã dr. Crãciun LEUCEA, împre-unã cu patru ofiþeri, au depus ocoroanã de flori ºi au salutat curespect pe cei care ºi-au fãcut dinviaþã o lecþie de jertfã pentru neam ºiþarã. Câþiva elevi ai unei ºcoli ge-nerale din Bucureºti au lãsat în semnde respect pentru cei care au scrislecþia de mãreþie moralã, eroii, flori ºilacrimi. Cel mai mic participant, unelev de clasa a doua, a recitat poezia„Veghea eroului”, din care s-au reþi-nut versurile „Venim la cãpãtâiul lor,cu flori ºi jerbe în Cireºar / PrinLacrimi, noi ne cinstim eroii”.

Locotenent-colonel Roberto DUMITRIU

Ziua Drapelului Naþional, 26 iunie, a fost proclamatã prinLegea nr. 96 din 20 mai 1998.

Conform legii, aceastã zi va fi marcatã de cãtreautoritãþile publice ºi de instituþiile statului prin organizareaunor programe ºi manifestãri cultural-educative, cu caracterevocator sau ºtiinþific, consacrate istoriei patriei, precum ºiprin ceremonii militare specifice, organizate în cadrulunitãþilor Ministerului Apãrãrii.

Reunirea celor trei culori ale drapelului românesc – roºu,galben ºi albastru – are semnificaþii istorice adânci,exprimând continuitatea poporului român, legãturile perma-nente între românii de pe ambele versante ale Carpaþilor, ide-alurile de unitate ºi independenþã care au ghidat neamul de-alungul întregii sale existenþe.

În 1848, tricolorul a devenit în Þara Româneascã însem-nul naþional, principalul element constitutiv al drapelului destat. Prin Decretul nr.1, din 14 iunie 1848, guvernul re-voluþionar a hotãrât ca drapelul þãrii sã aibã „trei culori:albastru, galben ºi roºu”, iar pe pânzã sã fie înscrise cuvintele„Dreptate, Frãþie”. O lunã mai târziu, „Vãzând cã nu s-a înþe-les încã cum trebuiesc fãcute stindardele naþionale”, DecretulGuvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou cã„stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis,galben deschis ºi roºu carmin”.

Ele vor fi dispuse vertical ºi vor fi aranjate în ordineaurmãtoare: „lângã lemn vine albastru, apoi galben ºi apoi roºufâlfâind”.

Adoptarea tricolorului, ca drapel naþional, a urmat tradiþialuptei românilor pentru unitate ºi neatârnare. Este semnifica-tivã, în acest sens, precizarea fãcutã în zilele revoluþiei deministrul treburilor din afarã al Þãrii Româneºti, într-o notãadresatã lui Emin Paºa: „Culorile eºarfului ce purtãm noi nusunt de datinã modernã. Noi le-am avut încã de mai înainte pe

steagurile noastre”.Înlãturat odatã cu intervenþia strãinã din toamna anului

1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel naþional la 1 sep-tembrie 1863, de cãtre Alexandru Ioan Cuza. El va avea însãculorile dispuse orizontal, redate roºu, galben, albastru, ºi seva menþine în aceastã alcãtuire pânã în anul 1867, cândpunându-se din nou problema însemnului nostru naþional,comisia însãrcinatã cu stabilirea drapelului þãrii ºi-a însuºitpropunerea lui N. Golescu, fostul paºoptist, „Ca culorile sã fieaºezate cum era la 1848”, adicã vertical, în ordinea albastru,galben, roºu, care s-a pãstrat pânã azi.

Aºa cum lumea nu poate exista fãrã comunicare, trans-parenþã ºi adevãr, nici naþiunea românã nu se poate defini fãrãstemã, drapel ºi imn.

Daniela ÞÃRUªI

* Au fost pregãtite documentele,spaþiile ºi misiunile specifice noiistructuri, Comandamentul Diviziei 1Infanterie „Dacica”. Ziua de 24 iuinieva fi dedicatã momentului de atestareoficialã a marii unitãþi de tip diviziecare va purta simbolurile înaintaºilornoºtri, dacii. La festivitate, vor fiprezente personalitãþi militare din struc-turile categoriilor de forþe, foºti coman-danþi, ofiþeri ºi civili care au slujit subfaldurile tricolore ale Armatei 1, Corpu-lui 1 Armatã Teritorial „General IoanCulcer”.

* Poligonul Smârdan i-a primit înprima sãptãmânã a lui Cireºar peinfanteriºtii din Batalionul 280

Infanterie Mecanizatã. Exerciþiiletactice cu trageri de luptã lanivelurile companiilor au fost, dinnou, argumentele pentru numireaoficialã de forþã NRF (forþã derãspuns NATO).

* Pentru primele trei zile dinsãptãmâna 2-6 iunie, poligonulValea Iaºului a suportat miile decartuºe trase de cãtre companiileBatalionului 33 Vânãtori de Munte,într-un exerciþiu tactic de amploare„Compania VM trece la ofensiva dincontact nemijlocit cu inamicul, dupã cea câºtigat iniþiativa cu acesta, în condiþiide risc NBC ºi bruiaj electronic”.

* Cercetaºii din unitãþile ºi sub-unitãþile Brigãzii 2 Infan-terie „Rovine” vor executa,pentru a doua oarã, înperioada 18 – 29 iunie, laMuntele Mic, tabãra deinstrucþie în teren muntos.Se vor executa ºedinþele ºiexerciþiile tactice la nivelurilesubunitãþilor de cercetare(grupã, pluton) în condiþii desupravieþuire ºi izolare faþãde forþele principale.

* La Pãdureni-Putna,vor fi prezenþi în tabãra de

instruire la cursul de apã, în perioada23 iunie – 04 iulie, cercetaºii dinBrigada 282 Mecanizatã „UnireaPrincipatelor”. Activitãþile practice destudiu al zonei, de forþare a cursului deapã cu tehnica de luptã ºi acþiunile sub-unitãþilor în condiþii de izolare vor fi peagendele de lucru ale comandanþilor desubunitãþi.

*Militari ucraineni vor învãþa le-genda lui Manole. Batalionul 33 Vânã-tori de Munte îi va avea ca oaspeþi pemilitarii vânãtori de munte din Ucraina.Timp de trei zile, invitaþii se vor instruiîn comun cu militarii români. Se vordesfãºura exerciþii de alpinism ºi deducere a acþiunilor militare în terenmuntos împãdurit. În protocolulpregãtirii, sunt incluse ºi lecþiile-vizitãla Mânãstirea Argeºului, la amenajãrilede patrimoniu aflate în zona ValeaDANULUI, CORBENI, lacul de acu-mulare de la VIDRARU. (C.D.C.)

S-au întâmplat în Cireºar

Drapelul, cel dintâi martor al istoriei naþionale

Prin lacrimi, ne-am cinstit eroii

Ne oprim privirile pe fila de calendar,acolo unde figureazã datele de 10 ºi 17iunie. Pentru noi, ca simpli amatori de sta-tistici, ne strãduim sã reþinem cã este vorbadespre douã evenimente importante – ziuaparaºutiºtilor militari (10) ºi ziua aviato-rilor militari (17). Oare ºtim ce semnificaþieau traseele de Cireºar pentru ei, aviatorii ºiparaºutiºtii, oamenii care ºi-au scris poemalor – riscul? Ne spun ce înseamnã sã teavânþi spre broderia norilor, în costumelecare sfideazã gravitaþia, militarii Batalionu-lui 60 Paraºutiºti. Zborurile lor au avut pelângã culoarea azurului care le-a pictatclipa, ineditul, frumuseþea ºi o cheltuialãimensã a sufletului. 10 iunie este o zi încare paraºutiºtii cunosc bucuria de a purtaversul zborului într-un spaþiu lipsit de ver-suri. Exerciþiile lor croite pe scenarii de ziºi de noapte ni-i aduce în percepþii cu oaceeaºi intensitate a sensibilitãþilor potri-vite. Curajul lor în dansul cu egretele albene fac geloºi, dar ne ºi stârnesc beþia par-fumului de consideraþie ºi stimã, pentru ei,cei care îºi scriu, de fiecare datã, poema derisc, în registrul biruinþei ºi în cel al uneimisiuni perene – apãrarea infinitului albas-tru cu mintea, trupul rigidizat de chingi.(C.D.C.)

PPooeemmaa lloorree rr iissccuull

Celebratã cu prilejul sãrbãtoririiÎnãlþãrii Domnului, Ziua Eroilor estemomentul aducerii unui omagiu milita-rilor cãzuþi la datorie. Jertfa eroilorromâni a fost comemoratã în campulBatalionului 151 Infanterie „Lupii negri”de la Tallil, Irak. Ceremonia militarã ºi

religioasã a avut loc în jurul plãcilorcomemorative ce ne reamintesc de sacri-ficiul camarazilor noºtri, sublocotenenþiipost – mortem Bogdan Valerian Hâncu ºiIoan Grosaru.

Bogdan Hâncu ºi-a pierdut viaþa pe27 aprilie 2006, când o patrulã mixtã ita-

liano-românã ce efectua o misi-une la sud de An Nassyria a fostatacatã. El fãcea parte din com-pania de Poliþie Militarã care par-ticipa la operaþiunea AnticaBabilonia. Ioan Grosaru a cãzutla datorie pe 21 septembrie 2007,când, în urma executãrii uneimisiuni de patrulare, trans-portorul blindat în care se afla afost avariat ºi a luat foc la defla-graþia unui dispozitiv explozivimprovizat.

Programul ceremoniei acuprins un apel solemn urmat deserviciul religios de pomenire aeroilor. Comandantul Batalionu-

lui 151 Infanterie,locotenent – colonelulDan Cîºlariu, s-a adresatapoi asistenþei cu un dis-

curs privitor la semnificaþiile ZileiEroilor: “(...) Comemorarea eroilorBatalionului 151 Infanterie Lupii negrieste o datorie de onoare ºi, totodatã, ungest firesc de camaraderie. Ne reamintinastãzi, o datã în plus, de jertfa sublocote-nenþilor post mortem Iosif SilviuFogoroºi ºi Mihail–Anton Samuilã, careºi-au pierdut viaþa în teatrul de operaþiidin Afganistan în anul 2003 pe timpulmisiunii Enduring Freedom. Ei ºi-aufãcut datoria cu dãruire, demnitate ºi pro-fesionalism... Ne plecãm în faþa jertfeilor cu tot respectul cuvenit celor capabilide sacrificiul suprem.” Militarii prezenþila ceremonie au depus coroane ºi auaprins lumânãri în memoria tuturoreroilor români. Au adus un omagiueroilor români ºi partenerii din coaliþiamultinaþionalã, dislocaþi în baza de laTallil. Ceremonia a fost urmatã de Sfân-ta Liturghie, oficiatã la biserica din cam-pul românesc.

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008

Pagina 3

Sãptãmâna care s-a încheiat a fost una interesantã pentruartileriºtii antiaerieni ai Batalionului 348. Cu efectivele ºitehnica de luptã, au executat tragerile reale cu piesa la com-plexele CA-94 ºi CA-95 ºi cu bateria la sistemul KUB.

Colonelul Dumitru TRÃISTARU, direcþionalul Comanda-mentului Corpului 1 Armatã Teritorial pentru unitãþile planifi-cate la Midia, a transmis cu o exactitate de metronom toateacþiunile echipajelor. Dacã s-ar fi putut aºeza pe hârtie toateinformaþiile comunicate secþiilor ºi birourilor din marea uni-tate, cu siguranþã, s-ar fi scris o carte cu titlul „Rachetiºtii lacurtea regelui Poseidon”.

Problemele propuse prin scenariul statului major au fostsimple, clare ºi le-au solicitat capacitãþile fizice ºi psihicetrãgãtorilor. Pentru sublocotenentele Laura ALEXANDRU ºiMihaela OPREA, Complexele KUB le-au devenit aliate ºifamiliare, mai ales, când racheta lansatã a lovit ºi a nimicitþinta marcatã de cãtre arbitrii de zonã. Nu a fost uºor, sã

cuplezi mecanismele complexului, sã verifici contactele elec-tronice, sã vizualizeziaparatura de dirijare ºisã refaci calculele geo-metrice, cu aceleunghiuri care se modi-ficã în funcþie de teren,distanþã, felul obiec-tivului.

Proba de foc de laCapu Midia a fostbeneficã pentru per-sonalitatea echipa-jelor. Condiþiile decartiruire, climã,tipurile de misiuni audezvoltat iniþiativele,

au amplificat voinþa ºi au stimulat motivaþia. Este un semn bunfaptul cã artileriºtii antiaerieni ºi-au fãcut din acþiunile propriisperanþe ºi obiective pentru certificarea imediatã.

Subordonaþii cãpitanilor Sorin BÃLAN ºi ConstantinCÃÞÃOANU au înþeles forþa complexelor CA-94 ºi CA-95.Deºi mulþi dintre operatori vedeau pentru prima datã terenulde la Capu Midia, totuºi execuþia la problemele cu piesa fi-gureazã, acum, în documentele oficiale, drept una foarte bunã.

Opinia colonelului TRÃISTARU ºi a celorlalþi ofiþeri,avizaþi în specialitatea artilerie antiaerienã, este aceea cã sepoate conta pe potenþialul militarilor din Batalionul 348, dar ºipentru tipurile de tehnicã, în viitoarele exerciþii de amploare.

Documentul de informare pe care l-a conceput ofiþeruldirecþional din Corpul 1 Armatã Teritorial, colonelulTRÃISTARU, evidenþiazã efortul unitãþii pentru a pune învaloare acumulãrile tactice, tehnice ºi pe cele de tragere. Totde bun-simþ conceptual devine ºi semnificaþia textului în carese aratã, cã mentenanþa tehnicii de artilerie antiaerianã va ficartea de vizitã a unitãþii, pentru reuºita la examenul de certi-ficare.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

De la Capu Midia,

O þintã lovi tã , mis iune îndepl ini tã

Omagiu eroilor deveniþi legende

Locþiitorul pentru operaþii al comandantului DivizieiMultinaþionale de Sud – Est, generalul de brigadã Julian Free,a vizitat campul militarilor Batalionului 151 Infanterie „Lupiinegri” de la Tallil, Irak. Oficialul britanic a discutat cu coman-dantul batalionului românesc, locotenent – colonelul DanCîºlariu, despre misiunile desfãºurate de militarii români ºisituaþia de securitate din provincia Dhi Qar.

Pe timpul vizitei în tabãra “Dracula” a avut loc ºi o cere-monie în cadrul cãreia cinci militari români au fost medaliaþide generalul Free, pentru merite deosebite în activitate. Dinaprecierile partenerului britanic la adresa militarilor am reþi-nut:

„Maiorul Marius Iacobuþ a fost prezent în misiuni inter-naþionale cu Batalionul 151 Infanterie în Afganistan – 2003 ºi2005 – ºi în Irak – 2008, unde a arãtat întotdeauna un grad ridi-cat de profesionalism ºi devotament, obþninând rezultatedeosebite în planificarea ºi conducerea tuturor misiunilor”.

„Nivelul ridicat al cunoºtinþelor privitoare la ducerea acþi-unilor militare ºi înaltul devotamentul i-au adus locotenentuluiIoan Levãrdã multe împliniri. El a executat peste 250 de misi-uni de patrulare ºi cercetare pe timpul celor trei dislocãri înteatrele de operaþii”.

„Maistrul militarclasa a II-a Mihai Cîrdei,aflat la a doua misiune cuBatalionul 151 Infanterie,este printre cei mai bunispecialiºti în mentenanþãai unitãþii ceea ce i-a adusatât respectul colegilorcât ºi al superiorilor”.

„Prezent de trei ori înultimii cinci ani înteatrele de operaþii, plu-tonierul Constantin Blagaa fost întotdeauna sursãde inspiraþie pentru sub-ordonaþi ºi un real ajutorpentru superiori. Rezul-tatele obþinute îl reco-mandã ca unul dintre cei mai buni subofiþeri ai batalionului”.

„Deºi la prima misiune internaþionalã, soldatul IulianMihãianu a fost imediat apreciat ca un militar motivat, curajosºi tenace. El constituie un model de urmat pentru camarazii sãi,o dovadã cã experienþa anterioarã nu este obligatorie înobþinerea bunelor rezultate”.

Cãpitan Adrian GÎTMAN

Militari români medaliaþi în Irak

Misiunile de sprijin ºi stabilitate desfãºurate de militariiBatalionului 151 Infanterie în provincia irakianã Dhi Qar con-tinuã. Asigurarea unui mediu de securitate ºi a libertãþii demiºcare pe principalele rute de comunicaþii, paza obiectivuluistrategic aflat în zona de responsabilitate, asigurarea protecþieiforþelor coaliþiei ºi proiectele de reconstrucþie sunt doar câtevadintre sarcinile militarilor ieºeni. În toate aceste misiuni, forþaarmelor este rareori folositã, tactul ºi diplomaþia fiind princi-palele instrumente utilizate. Acest lucru nu înseamnã însã cã nuexistã riscul unei confruntãri directe cu insurgenþii, iar militariiºtiu asta. De aceea, ei trebuie sã-ºi menþinã permanent perfor-manþele în utilizarea armamentului pe care-l au în dotare. Iarpentru cã interoperabilitatea este cuvântul de ordine într-o forþãde coaliþie cum este cea din Irak, am avut ocazia zilele acesteasã executãm o serie de ºedinþe de tragere în comun cu militariiamericani.

În poligonul Bardia am testat armamentul uºor de infanterieºi cel de pe maºinile de luptã ale partenerilor americani. La rân-dul lor, aceºtia au tras cu armele noastre individuale, dar ºi cucele douã tipuri de mitralierã de pe transportoarele blindate.

Cãpitan Vasile Mironescu: “Este o bucurie pentru mine fap-tul cã am executat trageri împreunã cu militarii americani,partenerii noºtri. Sunt foarte mândru de subordonaþii mei pentrucã au reuºit sã le arate cum se foloseºte armamentul nostru ºi,totodatã, pentru cã au reuºit sã tragã foarte bine cu armamentulde provenienþã americanã”.

Militarii americani au apreciat precizia armamentuluiromânesc. Sergent Richard Edwards: “Cred cã te poþi baza pearmamentul românesc. M-au impresionat puºca semiautomatãcu lunetã ºi mitraliera de calibrul 14,5 mm de pe transportorulblindat. Mi-au plãcut foarte mult”.

Sergent Michael Pauls: “Azi a fost o zi bunã. Toþi ne-amantrenat intens. Armele voastre par foarte bune, sunt precise.Ne-a plãcut sã tragem cu ele. Nu avem prea des ocazia sã facemaºa ceva ºi a fost interesant pentru toþi militarii noºtri.”

La rândul nostru, am dat o notã armelor partenerilor ameri-cani. Caporal Vasile Pricope: „Armamentul american estefoarte simplu, precis ºi sigur. Mi se pare uºor de manevrat”.Maior Nicolae Dascãlu: „Armamentul partenerilor noºtri esteuºor de folosit ºi pare sã fie sigur. De remarcat sunt aparatele de

ochire optice. Cred cã acestea pot face diferenþa laun moment dat”.

De mai mult de patru luni,Batalionul 300 Infanterie „SfântulAndrei” se aflã dizlocat în Teatrulde Operaþii din Afganistan, mai pre-cis, în provincia Zabul.

Aici, fiecare misiune trebuieconceputã ºi planificatã pânã la celmai mic detaliu pentru cã nu ne per-mitem nici mãcar cea mai micãgreºealã. Pentru aceasta, starea deoperativitate a tehnicii este foarteimportantã. Astfel, grupa deîntreþinere tehnicã din plutonuldeservire, are o sarcinã destul degrea: menþinerea tehnicii batalionu-lui în stare de operativitate, asi-gurând reparaþia acesteia ori de câteori este nevoie, uneori chiar în regimde urgenþã, farã a afectadesfãºurarea misiunilor.

Membrii acestei grupe sunt pro-fesioniºti , fiecare pe „bucãþica ” luide activitate: reparaþii tehnicã auto,armament, tehnicã de transmisiuni.

Datoritã condiþiilor dificile încare se desfãºoarã misiunile: tem-peratura (mai întâi scãzutã ºi acumextrem de ridicatã), praful, dru-murile impracticabile, intervenþiileau fost destul de numeroase, în spe-cial la motoare, cutii de viteze, cutiide distribuþie ºi punþi. Se vede cã omânã de oameni au cam avut demuncã, „uneori de dimineaþa

devreme ºi pânã noaptea târziu. Amstat ºi pânã la ora trei dimineaþa, latemperaturi de minus 25 grade sãreparãm un motor” spune maistrulmilitar Laurenþiu Butunoi, specialistreparaþii tehnicã auto.

Comandantul de pluton, sublo-cotenentul Mihai Barbu, mãr-turiseºte cã „oamenii lui” sunt „har-nici, silitori ºi foarte pricepuþi. Sin-gura regulã pe care am impus-o afost cã tehnica trebuie sã plece, sãfuncþioneze, ºi pentru asta fiecareîºi rezolvã sarcinile zilnice”.

Toþi au conºtientizat faptul cãmunca lor depinde poate reuºitaunei misiuni. De la maistrul militarEmilian Racoviþã am aflat cã „noisuntem responsabili pentru stareade funcþionare a tehnicii ºi cã aceas-ta nu trebuie sã punã în dificultatedesfãºurarea misiunilor. Pentruaceasta facem eforturi sã reparãmdefecþiunile apãrute pentru cã lucrultrebuie bine fãcut, e viaþa colegilornoºtri la mijloc ”.

Încercând sã aflu mai multedespre ei, ascultându-le poveºtile deviaþã, am descoperit cã sunt oameniconºtiincioºi, modeºti, supãraþi ºiresemnaþi totodatã cã uneori nu aumaterialele necesare executãriilucrãrilor în condiþii optime (daratunci demonstreazã cã sunt români

ºi inventeazã!), care au înþelesrepede care este locul ºi rolul lor aiciºi care fac tot posibilul sã participela indeplinirea misiunii de bazã abatalionului.

Daþi-mi voie sã vi-i prezint ºi peceilalþi membri ai grupei, pe cei dinculise, dar care pun suflet în tot ceeace fac: maistru militar ViorelManoilescu, specialist pe linie detransmisiuni, caporal Nicu Ilisei,care la momentul vizitei mele la ate-lier era concentrat sã termine de fi-nisat o piesã „ºi asta e tot muncã decreaþie”, iar pe soldat Florin Mãþel,caporal Aurel Murariu ºi caporalGabriel Argatu i-am surprins în toiulmuncii, aflând ulterior cã toatã ziuaau lucrat la repararea unui motor.Mi-au spus cã în douãzeci de minuteel va porni ºi, exact dupã timpul pre-cizat, ca dupã un ceas elveþian,motorul a pornit. Bravo lor!

De remarcat la aceastã mânã deoameni este coeziunea, spiritul deechipã, buna dispoziþie ºi, nu înultimul rând, felul în care, în situaþiide urgenþã, se mobilizeazã pentru aremedia o defecþiune în cel maiscurt timp.

Locotenent Cornelia POPA

Disciplina detaliului, brãþara meseriaºilorAceastã activitate a reprezentat o foarte bunã ocazie pentru mine de

a-mi cunoaºte capacitãþile ºi de a face o comparaþie amãnunþitã nivelurilorde pregãtire cu ceilalþi cursanþi strãini. Pot afirma cã gradul de dificultatea cursului a fost unul foarte ridicat ºi foarte solicitant, din toate punctele devedere. Faptul cã, la finalul cursului, din cei 8 studenþi strãini, am terminatdoar doi, evidenþiazã, încã o datã, nu numai gradul ridicat de dificultate,ci ºi selecþia riguroasã efectuatã în þara noastrã de cãtre ataºatul militar alUSA. Din experienþa acumulatã la acest curs, cred cã diferenþa dintre unmilitar bine pregãtit ºi unul mai puþin pregãtit o face, nu nivelul decunoºtinþe militare acumulate sau nivelul de pregãtire fizicã (care ar trebuisã fie sensibil egale), ci capacitatea de adaptare la nou, de relaþionare cuoameni aparþinând unor culturi diferite ºi în special atenþia la detalii. Decele mai multe ori, pot afirma cã, mi se adresau nu pe numele meu, ci penumele þãrii mele, fapt care mã motiva enorm ºi mã responsabiliza. Nu potspune cã nu au fost unele momente în care m-am gândit preþ de o clipã ,,Cecaut eu aici?”, dar imediat îmi spuneam cã am avut momente grele ºi înalte etape ale pregãtirii mele pentru cariera de militar pe care însã le-amdepãºit, unul câte unul, cu ajutorul celor din jur. La fel a fost ºi acum.

Nivelul de pregãtire a militarilor americani în ceea ce priveºteinstrucþia de paraºutare este unul ridicat, în ciuda numãrului mic deparaºutãri pe care au dreptul sã le execute (aproximativ 5 paraºutãrianual). Se pune un foarte mare accent, în special, pe antrenamentul la solºi pe asigurarea unei baze logistice adecvate. Toatã tehnica, tehnicile ºiprocedurile tactice sunt îmbunãtãþite ºi adaptate în permanenþã cerinþelorrãzboiului. Pe timpul cursului, am folosit toate tipurile de sisteme de arma-ment de infanterie, fiecare student avea în dotare un aparat de vedere petimp de noapte, studenþii aflaþi in poziþiile de lider erau dotaþi cu aparaturãde ochire laser pentru armamentul individual.

În concluzie, aº putea spune cã acest curs, deºi a reprezentat foarte multpentru mine, totuºi nu m-a schimbat ca om, ci mi-a oferit o nouã perspec-tivã asupra capacitãþilor ºi limitelor fizice ºi psihice pe care le deþin. Acestcurs mi-a demonstrat cã la noi în þarã militarii sunt pregãtiþi cu resursepuþine la nivelul unor militari cãrora þãrile lor le poate oferi mult mai mult.

Locotenent Vasile MOLDOVEANU

Confidenþe pe tema unor experienþe

Tactul º i diplomaþia, resursele succesului

Aa, nu e scenariul de la Hollywood, cel despre forþelespeciale de la Fort Bragg sau West Point! Locul este, într-adevãr, special, doar cã denumirea diferã ca reprezentareneuroimagisticã – Valea Iaºului. Un cameraman îndrã-gostit de meserie ºi-ar câºtiga prestigiul dupã carealeargã, probabil, de zeci de ani, fãrã sã facã eforturi decreaþie. Îi ajung doar acþiunile pe viu ale vânãtorilor demunte din Batalionul 33. Acþiuni care au avut loc ieri,într-un exerciþiu tactic la eºalon companie, cu trageri deluptã reale, într-un poligon cu peste 170 de þinte, instalateîn diferite nervuri ale pietrelor de munte. Cum s-audescurcat actorii, unii care pentru prima datã au cãlcat peplatoul supravegheat de vigilenþa buturugilor decapitatede broderia verde, aflãm de la ei în crochiurile furate dinalergarea pe cotele îmbãtate de mirosul conurilor de brazi.

Speranþe, doar speranþeInamicul habar nu are despre viaþa la munte. Vrea

doar sã-i chinuie pe trãgãtori, sã le joace feste, sã-isupravegheze cu tupeul înãlþimilor ºi sã-i hãrþuiascã prinviroagele blindate cu pietre ce par niºte cavouriînfricoºãtoare. Da, un inamic de valoare pluton ºi-a luat laspinare Pisicuþele nervoase ºi s-a furiºat. De undeva, de lacota 1.200, îi þine în loc pe soldaþii nervoºi, AncuþaPRECUP ºi Marian ªTEFÃNESCU. Sunt soldaþi volun-tari. ªtiau ceva despre tainele munþilor din copilãrie. Doarcã atunci, alergau desculþi prin iarba care mirosea aesenþã de clorofilã. S-au fãcut vânãtori. Nu dintre cei cupuºcã ºi curea latã. Au pistoale mitralierã sau puºti auto-mate. Pe cureaua îngustã, poartã genþile cu peste douãsute de cartuºe. Au obosit. Manevreazã pe la flanculdrept. Dau într-o lizierã. Nu se vede nimic. Gãsesc greudrumul de acces. Coboarã în pas viu. Se opresc. Li seridicã în faþã un adversar. Este clar cã nu i-a observat. Ei,dacã ar fi un lunetist, mamã, ce le-ar veni de hac aven-turierilor! Se apropie de limita dinainte a apãrãrii. Nici oripostã. Deschid ei focul. Deja, sunt crispaþi. Dupã douãserii lungi, nu vãd nici un efect. Din spate, vin douãgrupe. Sunt cu sergentul Marian ªIªU ºi locotenentulAlin GANEA. Zgomotele se întrec în intensitãþi. Petarde,grenade, manevre prin dreapta, prin stânga. Doamne,oamenii ãºtia sunt mai ceva decât ninja! Fug în zigzag, seagaþã ca felinele în disperare, coboarã ca pisica, trag de laºold ca pistolarii din Cross-Creek. Prin binoclu, maiorulLaurenþiu ªOAICà vede tot. Zâmbeºte. Vorbeºte prinstaþie cu locotenentul Ciprian CÂLÞOSU, comandantulde companie. Îi reaminteºte despre urmãtoarea misiune. Îlatenþioneazã „Ordonã schimbarea dispozitivului sprejumãtate stânga! Nu aud nici o comandã. Ce se întâm-plã?”. Semnalele radio se lovesc ºi ele parcã de crengilebrazilor. Tânãrul, dar experimentatul CÂLÞOSU, com-pleteazã „Suntem la secvenþa patru! Avem probleme pealiniamentul trei. Ne orientãm spre dreapta! Atacãmfrontal!”. ªi acumulatorul staþiei nu mai rezistã la efor-turi. Preferã pauza. Valea Iaºului nu a mai fost demultcurtatã. Chiar dacã i-a primit în decorul verde pe dina-micii vânãtori, ea, ca amfitrioanã, înþelege misiunea deofensivã. Dacã la început speranþele aveau sensuri unice– Înainte!, acum, dupã aproape douã ore, prognosticurilesunt sumbre. Inamicul nu se lasã amãgit. Mai are forþã.

Aleargã pe nevãzute, trage din locuri ascunse ºi aruncã dela înãlþime cu hranã oþelitã. Greu. Dar orice insuccesînseamnã un previzibil succes. Comenzile curg. Comba-tanþii aleargã ca pionii pe tabla de ºah. Cerceteazã, seapropie, se desfãºoarã ºi atacã gruparea de forþe.

Dupã ºase ore, duºmanul a obositCãpitanul Remus BERCEA este observator din partea

eºalonului superior. κi priveºte ceasul. ªi-l potriveºtedupã cel al maiorului ªOAICÃ. Studiazã dispozitivuldupã hartã. Întreabã despre câteva detalii care ar fi trebuitpotrivite cu pregãtirea teoreticã. Primeºte un rãspuns afir-mativ. Este mulþumit. Se deplaseazã în fugã spre alinia-mentul consolidat în urmã cu trei ore. Vorbeºte cu trãgã-torul de lap u º c amitralierã. Îiaratã ceva înteren. Seapleacã spreel, ca sã-ivadã poziþiaînãlþãtoru-lui. Priveºteprin binocluºi, cu dega-jare, îºispune punc-tul dev e d e r e .„Cred cãsunt aproape700 de metri pânã pe adâncimea misiunii. Îþi sugerez sãfoloseºti o corecþie de deplasare, cam cu douã lãþimi deþintã spre stânga!” La flancul drept al adversarului, aajuns grupa lui ªIªU. Încearcã o manevrã. Sprijinã acþi-unea celor douã grupuri care aleargã în salturi AncuþaPRECUP ºi MarianªTEFÃNESCU. Din douã grenadearuncate în centrul dispozitivului, seface un culoar de aproape zecemetri. Inamicul încearcã sã iasã dinºanþul de tragere. Se împiedicã.Rãmâne pe ridicãtura din piatrã.Priveºte în jur. E singur. E prins caîntr-un cleºte. Cel care marcheazãacþiunile, cãpitanul LiviuLIMBÃLATÃ, ridicã fanionul alb.Au pierdut. LocotenentulCÂLÞOSU, vesel ca un mire în faþaaltarului, comunicã prin staþie:„Linia 1, 2, 3, executaþi TRENUL12!” Adicã, sã se retragã într-unraion de adunare, undeva în mijloculpãdurii, foarte aproape de cota 1350.Vânãtorii de munte au obosit. Abiareuºesc sã se aºeze pe colþurile destânci. Sunt uzi din cauza transpi-raþiei. κi scot curelele de la saci, îºidescheie vestoanele. Parcã cerºesc oboare de vânt. Aici, în perimetrul santinelelor cu þepi,brazii, te simþi ca într-o coajã de nucã. Vântul nu vrea sãle asculte poruncile. Se lasã tot mai mult invitat. Ofensi-va este grea. Dupã trei zile de alergat pe pantele cu multegrade, te aºtepþi sã-i vezi pe actori fãrã vlagã. Nu. Doargândirea fantasmaticã devine dominanta unui psihic cerefuzã sã rãspundã la comenzile conºtientului. Campani-

ile sunt pe poziþia de plecare la ofensivã. Rememoreazãsecvenþele de instruire. Nu neapãrat pentru orele urmã-toare, ci pentru perfecþionarea lor de viitori combatanþi înteatrele de operaþii. ªeful de stat major, maiorul LaurenþiuªOIACÃ, îi apreciazã pe toþi alergãtorii. Doar câtevacompletãri, înscrise ºi pe agenda de misiune, ajung la ure-chile servanþilor de la aruncãtoarele de calibru 82 mm.Anume, cele care vizau cooperarea cu plutoanele pesecvenþele de acþiune ºi întârzierea de câteva secunde laexecutarea a douã misiuni de foc, planificate în sectoarele104 ºi 105. Nimeni nu vorbeºte. Se vede cã repausul estedorit la fel cum un copil îºi doreºte sã ajungã Gulliver înþara piticilor. Trei caporali din subordinea locotenentuluiCÂLÞOSU vorbesc despre maºinile de cursã. Râd înhohote ºi comenteazã ce au simþit ei când au ajuns în faþalimitei dinainte a apãrãrii. Dupã trei kilometri de alergare,pe o pantã de 18 grade, le tremurau picioarele de parcã arfi fost la mii de volþi. Primele grenade le-au aruncataiurea. ªi-au revenit la tragere, dar abia dupã cinci sauºase cartuºe. Armele pãreau cã sunt de plumb. Cãºtileacopereau ochii injectaþi de lumina soarelui. Dar, destinuladuce, câteodatã, ºi veºti bune. Cum a fost comanda„Culcat!” datã de locotenentul GANEA. ªi-au tras repedesufletul ºi au început sã observe câmpul de luptã. Ocheaucalm, þintele cãdeau dupã fiecare cartuº. În faþa lor, la optsute de metri, adversarul se dãdea de ceasul groazei,fugea înnebunit spre potecile înguste. Da, ofensiva lor afost un succes. Unul câºtigat în pas alergãtor, din mers cuscurte opriri, din genunchi ºi din picioare. Dacã a meritat?Ei spun cã da. Mãcar pentru amorul profesional, dacã nupentru altceva. Este mult? Este puþin? A fost uºor? Doar

ei ºtiu. Ei, cei care au purtat codurile pentru imagineaArmatei României în afara graniþelor. Ce ne-au învãþatvm-iºtii la poligonul Valea Iaºului? Cã eforturile ºi cos-turile actuale sunt beneficiile sigure de mâine. ªi noi cre-dem. Dumneavoastrã nu credeþi?

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008Pagina 4

În ofensivã , pe munte alergând

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008

Pagina 5

Deºi au fost proiectate în conflictele de odinioarã, mai ales, prindesfãºurarea campaniilor militare, totuºi, astãzi sunt evaluate cu actuali-tate ºi grad de semnificaþie conceptele aºteptare strategicã ºi hipertero-rism. Ce înþelegem de la ele, cum le putem aduce în preocupãrile de pla-nificare a acþiunilor militare, vedem în continuarea discursului.

Gândire prin capacitãþiNapoleon Bonaparte a fost creatorul conceptului de aºteptare strate-

gicã pe timpul celor douã rãzboaie de la Austrelitz ºi Jena. GeneralulCamon a preluat iniþiativa împãratului ºi a fãcut din noþiunea în sine unvolum cu proximitate pentru strategi, cu modele pentru comandanþi ºi cusensuri pentru combatanþi. Modelul matematic al aºteptãrii strategice sefundamenteazã de cãtre generalul Poirer.

Aºteptarea strategicã presupune mai întâi ignorarea manevrelor petimp scurt. Se încurajeazã studiul ºi observarea mutaþiilor pe toate pla-nurile, politic, economic, social ºi militar.

Devenim dependenþi de cogniþia prin capacitãþi, singura cu posibili-tate sã faciliteze creºterea puterii, în caz de necesitate. Gândirea în ter-meni de ameninþãri va rãmâne în planurile secunde sau terþe. Dacã îi dãmcuvântul analistului ONOSANDER, care susþinea cã „generalul trebuiesã se afle într-o activitate de pace ºi într-o neîncredere de rãzboi”, parcãsensul discursului convine ipotezelor anunþate anterior.

Avertismente pentru potenþialii perturbatoriRãzboiul tinde sã-ºi schimbe nivelul de reprezentare a forþelor ºi

mijloacelor ºi sã prindã în viziunile strategice componentele nonclasice(rãzboiul informaþional, cel geodezic sau cel holotropic). Dacã facemreferire la conflictele recente, suntem tentaþi sã luãm în seamã realitãþilede mediu, spectrul politic, istoria universalã ºi factorul civilizaþie. Deexemplu, Rusia, prin pierderea puterii de dominaþie, se gãseºte încã înfaza de a-ºi identifica ºi interpreta statutul în actualul registru cu garanþiepentru propria-i securitate ºi stabilitate. China, deºi nu-ºi scoate la ivealãpropriile modele de aºteptãri strategice, totuºi nu poate fi scoasã dindecorul conflictelor de intensitate. ªi nici nu ar fi proeminentã încercarea,mai ales din cauza doctrinei Sun-Tzî, care încã mai are cãutare în tot ceeace înseamnã interpretarea ºi înþelegerea confruntãrilor armate. Dinecuaþia realitãþii conflictuale globale, nu avem voie sã eliminãm lumeamusulmanã. Extinderea ei din Maghreb (Orientul Mijlociu) ºi pânã încele mai mici þinuturi schimbã radical viziunea despre abordarea practicãa crizelor propriu-zise. Ceea ce s-a fãcut pânã acum, în privinþa vectoru-lui conflict, putem înþelege într-un singur mod. Anume, cã demonstraþiacontra regimului taliban este un avertisment adresat potenþialilor pertur-batori. Care ºi cum sunt reacþiile? Cred cã totul s-ar explica prin influ-enþare, prin percepþiile trecute în registrele subliminalului, conºtientuluiºi absolut conºtientului.

Hiperterorism sau hiperviolenþã?Rãzboiul, odatã þesut cu facilitãþile informaþiilor, laserilor, vibraþiilor

ºi operaþiilor informaþionale, schimbã câmpul acþional, multiplicã vari-antele din caruselul violenþelor. Asistãm la o ipotezã a conflictului, altadecât cea comentatã în tratatele concepute prin pedagogia comunicãrii.Ne-am obiºnuit sã includem în registrul lingvistic de tip colocvial noþi-unea de terorism, care prin sfera ºi conþinutul ei, nu lãmureºte niciformele derivate (subversiunea, spionajul, ingerinþa, lupta de gherilã) ºinici raportul cu acþiunea specificã violenþei. Scriam într-un articol recentfaptul cã este momentul sã lansãm o altã categorie aliatã conflictelor asi-metrice, categoria de violenþã. Luãm ca studiu de caz rãzboiul din Afga-nistan, despre care ºtim cã s-a reuºit distrugerea reþelei de sprijin a bazei(Al Qaida). Ar fi prematur sã ne gândim la detensionarea relaþiilor con-flictuale. Nu. Ele vor continua, dar vor avea ca nucleu decizional tipareleinstituþionale, politica ºi poliþia. Cum? Prin aplicarea aceloraºi modele deinfluenþare, prin strategiile tensiunii, compatibile violenþei ºi completatecu instrumentele spaimei, groazei, fricii. Pe consideraþiile de ne-recunoaºtere a fenomenului terorism, nu existã hiperterorism. Existã vio-lenþã ºi hiperviolenþã, o aplicaþie imediatã a strategiei de tensiune. Con-ceptul de hiperterorism a apãrut în gândirea lui Francois Heisbourg,decriptat în lucrarea „Hiperterorismul, un nou rãzboi”, apãrutã în 2001, laParis. Mi se par pertinente în viitoarele proiecþii strategice conceptele deaºteptare strategicã ºi hiperviolenþã. Dar, nu de dragul dialogului, ci dinconsideraþia cã rãzboiul este o consecinþã a orgoliilor exagerate careîncorporeazã influenþarea cu formele ei derivate.

Comentar iu

Concepte în alertã

De curând, afirmaþia ministrului indian al apãrãrii, AkAntony, cã se intenþioneazã punerea pe rol a unui proiect pen-tru racheta sol-aer, împreunã cu partenerul israelian, a stârnitinteresul opiniei publice internaþionale. Fãrã sã se lanseze preamult în adâncimea procesului creativ, oficialul apãrãrii indi-ene îºi dezvãluie intenþia de armonizare a comunicãrii, înmaniera: „A fost pus la punct cu industria aerospaþialãisraelianã un proiect pentru dezvoltarea unei rachete anti-aeriene cu razã lungã de acþiune”. Surse oficiale indienelãmuresc vidul informaþional, prin avansarea unor statisticiinteresante. Cum ar fi cã India a aprobat derularea unui proiectcomun cu statul evreu, cifrat la aproximativ 625 de milioanede dolari, pentru înzestrarea forþelor navale indiene cu racheteantiaeriene. Nu este de neglijat nici faptul cã, în ziua pentrudiscursul oficial, în marina indianã se realiza experimentul curacheta lansatã de pe platforma submarinului care avea capa-citatea sã transporte încãrcãtura nuclearã. Pentru India, capi-tolul rachete se va încheia cu o performanþã strategicã. ªi-adefinitivat sistemele balistice operaþionale, pe cele aer, sol ºinavale.

India a mai primit propuneri de a dezvolta proiectul împre-unã cu alte þãri. Aici, la nominalizarea þãrilor, ministrul indianal Apãrãrii a avut reþineri. Se ºtie despre colaborarea dintreIndia ºi Rusia la construcþia rachetei Brah Mos, pe care, acum,guvernul de la Delhi vrea sã o exporte.

PPrriieetteennii îînn ccrreeaaþþiiaa mmiilliittaarrãã

Deºi, în filme, simbolul femeii-spion este perceput prinestetic, totuºi, în realitate, farmecele ei ne surprind neplã-cut ºi chiar ne expunem unui serios pericol. Câþiva spe-cialiºti americani sugereazã evitarea cãderii în emoþional,atunci când munca operativã presupune relaþionarea cufemei.

PPee ppiicciioorr,, ssee aassccuunnddee uunn eemmiiþþããttoorrCharles ROOSEL, fost profesor-instructor în serviciul

de informaþii ºi contrainformaþii al armatei SUA îºi discu-ta lecþiile într-o manierã inteligentã ºi valabilã din punct devedere al argumentelor.

Ideea pe care o lansa în preambulul discursului era sim-plã ºi de efect – „Feriþi-vã de femei!” În volumul intitulat„Spionaj ºi contraspionaj” sunt structurate metodele, tehni-cile ºi exemplele de a ieºi învingãtori în duelulinteligenþelor, agenþii, lucrãtorii sau ofiþerii operativi înspionaj ºi contraspionaj. Sugestia profesorului este plasticãºi valabilã, nu doar pe moment, ci în toate mutaþiile socialecare se vor profila în timp.

„Evitaþi femeile! Cu ajutorul femeilor au fost prinºimulþi oameni buni de informaþii. Nu vã încredeþi în femeicând lucraþi pe teritoriul inamicului. Când aveþi de-a facecu femei, nu uitaþi rolul pe care l-aþi ales. Feriþi-vã defemei! Istoria cunoaºte multe cazuri când femeile au con-tribuit la prinderea ºi împuºcarea spionilor bãrbaþi. Trebuiesã vã îndreptaþi atenþia asupra femeii numai în acele cazuricând bãnuiþi cã ea este un agent al serviciului de spionaj ºi

contraspionaj al inamicului ºi numai atunci când aveþi si-guranþã cã sunteþi stãpâni pe voi. Când bãnuiþi o femeie,fiþi de douã ori mai prudenþi! Þineþi minte cã femeile coop-tate în reþelele de spionaj sunt cei mai periculoºi inamici!”.

Se pare cã, nici americanul Adam APELSON,vicepreºedinte al unei companii americane din domeniulmetalurgiei, responsabil cu problemele de securitate aobiectivului, nu vrea sã se lase ademenit de farmeculEVEI. Din experienþa proprie, dar ºi din a multora, de-alungul timpului, se confesa unui coleg:

„La ºcoala pe care tocmai am absolvit-o, am învãþat cãdinþii frumoºi care ne zâmbesc, trupul femeii pe care-lîmbrãþiºãm, piciorul pe care îl mângâiem, nasturele pe careîl deschidem cu atâta grabã, sutienul pe care ne aºezãmatât de sentimental capul, toate pot ascunde un mini-emiþã-tor astfel încât, la un moment dat, ne putem afla în situaþiade a dormi în acelaºi pat cu o staþie de emisie. Ce sã fac?Sã propovãduiesc abstinenþa funcþionarilor companiei?Sau sã-i oblig pe toþi ca înainte de a sãruta o femeie sã overifice cu un detector de metale, sã nu o îmbrãþiºeze decâtdupã o examinare atentã cu un aparat de descoperit micro-foane? Te apucã groaza, domnule!”,

Tot APELSON s-a gândit cã o femeie, chiar dacã estesumar echipatã, tot poate sã te surprindã cu acea dimensi-une a unei „adevãrate staþii de emisie”.

Cât de mult s-ar putea demonstra veridicitatea afir-maþiilor, doar timpul o va ºti.

Paginã realizatã de lt.col. Dãnuþ CÃLDÃRARU

Rãzboiul Bazat pe Reþea (RBR)este un rãzboi modern în care sefolosesc sistemele C4I2SR, organi-zate într-o reþea centralã, o reþea asenzorilor ºi o reþea a platformelor deluptã, ce se bazeazã pe high tech,tehnologia informaþiei (IT), sistemede armamente performante ºi capa-bilitãþi tehnice deosebite. RBR estematerializarea noii revoluþii în dome-niul militar (RMA), se funda-menteazã pe integrarea în reþelereale ºi virtuale a sistemelor (senzo-rilor) de culegere ºi prelucrare ainformaþiei, a sistemelor de comandãºi control ºi a sistemelor de arme(platformelor de luptã) ºi asigurãaccelerarea ciclului de conducere,astfel încât, decalajul dintre infor-maþie ºi lovire sã fie redus la mini-mum, acþiunea (reacþia) tinzând sãdevinã astfel instantanee.

Una din primele definiþii alerãzboiului bazat pe reþea a fost datãîn 2000 de cãtre David Alberts º.a.din cadrul Programului de CercetareCooperativã pentru C4ISR al Depar-tamentului pentru Apãrare al SUA,în lucrarea „Network Centric War-fare 2nd Edition”: „un concept ope-raþional superior din punct de vedereinformaþional, care genereazã o pu-tere de luptã sporitã, prin integrareaîntr-o reþea informaþionalã a senzo-rilor, decidenþilor ºi executanþilor, înscopul cunoaºterii teatrului de ope-raþii, mãririi vitezei conducerii,accelerãrii ritmului operaþiilor, inten-sificãrii efectelor letale, accentuãriiprotecþiei ºi realizãrii unui anumitgrad de autosincronizare”.

Rãzboiul bazatpe reþea

Studiile de bazã descriu reþeauaca o matrice în care componente pre-cum unitãþi, arme ºi sisteme de sen-zori sunt conectate la diferite noduride acces. Acest lucru permite schim-bul de informaþii, o înþelegere bunã ascopului luptei ºi conduce la odesfãºurare mai flexibilã a forþelorproprii în coordonate de timp, spaþiuºi scop. Cantitatea de informaþie,care va fi transmisã ºi utilizatã întimp real, va fi lãrgitã, în principiu,prin fiecare utilizator de reþea într-unmediu de luptã al viitorului.

De remarcat cã forþele militare,ale cãror aplicaþii implicã resursehard ºi soft ce nu sunt întâlnite în sis-temele comerciale, nu trebuie sã dez-volte soluþii exclusiv militare la cos-turi mari. Prin folosirea soluþiilorcivile ºi adaptarea lor la cerinþelemilitare, costurile ºi timpul dedesfãºurare pot fi reduse în mod efi-cient.

Reþelele de comunicaþii ºisusþinere a comenzii permit comuni-carea de la cele mai înalte pânã lacele mai joase niveluri. Acest lucrudeterminã o cunoaºtere rapidã ºicorectã a situaþiei spaþiului de luptã.

Sistemul de Comandã, Control ºi Comunicaþii

Sistemele C3 pot fi definite înmulte moduri. Definiþia adoptatã deNATO este urmãtoarea: „Un sistemintegrat în care sunt cuprinse doc-trine, proceduri, structuri organiza-þionale, personal, echipamente, util-itãþi ºi comunicaþii, care furnizeazãfactorilor de decizie de la toatenivelurile datele adecvate ºi în timputil pentru a planifica, coordona ºicontrola activitãþile pe care ledesfãºoarã ”.

Comanda ºi controlul, ca proces,a fost dintotdeauna caracterizat cafiind o serie iterativã de acþiuni ºiordine. Cele mai cunoscute modelesunt urmãtoarele: ciclul observare,orientare, decizie, acþiune (OODA);un model constituit din: stabilireadirecþiei, procesare, comparaþie,decizie ºi acþiune; procesul HEAT(Headquarters Effectiveness Assess-ment Tool), care cuprinde: monito-rizarea, înþelegerea, dezvoltareaalternativelor, predicþia, decizia ºicoordonarea.

Întregul proces de comandã ºicontrol descris anterior devine greoiºi necesitã schimbarea cu un nouconcept mai rapid ºi mai eficient.Rãzboiul bazat pe reþea oferã osoluþie în acest sens.

S i s temu l so lda tSistemul soldat este un sis-

tem de luptã individual eficient, cu oforþã de distrugere mare, integrat întotalitate, care include arme de luptã,comunicaþii în reþea, surse deenergie, nivel crescut de performanþãumanã ºi integritate corporalã.

La ora actualã se aflã îndesfãºurare numeroase programecare dezvoltã sisteme soldat. Celemai cunoscute sunt: Statele Unite aleAmericii - Land Warrior; Marea Bri-tanie – FIST; Australia – ProjectLand 125; Franþa – FELIN; Germa-nia – System Soldat – Idz; Olanda –Soldier Modernisation Program;Spania – Combatiente Futuro; Suedia– MARKUS.

Toate sistemele soldat enumeratemai sus converg cãtre aceeaºi idee, ºianume, creºterea eficienþei acestuiape câmpul de luptã ºi sunt aproapeidentice sub anumite aspecte: sis-temul de comandã ºi controlîmbunãtãþeºte considerabilcunoºtinþele despre situaþia realã dinteren a soldatului ºi oferã o posibi-litate crescutã de identificare amic-inamic; comunicaþia între grupul deluptãtori ºi eºaloanele superioare seva face în reþea, prin intermediulunui vehicul de luptã sau al altui nodde acces la reþea; echipamentele denavigaþie bazate pe GPS vor furnizadate pentru sistemul C3 ºi vor oferisoldatului informaþii precise privindpoziþia acestuia.

Fluxul de informaþie va fi trans-ferat: orizontal – de la sol-dat la soldat; vertical – dela soldat la comandant sau

la un centru de comandã. Comuni-carea orizontalã va avea ca preocu-pare esenþialã coordonarea operaþiu-nilor în cadrul unitãþii. Comunicareaverticalã, pe de altã parte, va fi com-pusã din raportãri ºi din achiziþiaunui tablou comun al situaþiei,împreunã cu informaþii ºirecunoaºterea de la eºalonul supe-rior.

Tehn ic i de comun icare

La proiectarea unei reþele decomunicaþii trebuie sã se þinã cont devolumul datelor ce vor fi transferate.Acestea includ: voce, text, video, nav-igaþie, poziþionare, criptare ºi corecþiea erorilor.

Aceste reþele pot fi fixe saumobile, cu sau fãrã fir. Cele mai indi-cate pentru operaþiuni militare suntreþelele mobile fãrã fir, deoarece pot fimutate împreunã cu unitatea pe care odeservesc ºi sunt uºor de instalat.

Comunicaþiile de date fãrã fir potfi realizate folosind ºi urmãtoarelestandarde: BlueTooth, IEEE 802.11b,IEEE 802.11a, HiperLAN/2, UWBsau în banda de 60 GHz. La alegereaunui standard trebuie sã se þinã cont derata de transfer ºi de distanþa la careacestea pot asigura transferul de date.

Este foarte important ca dateletransferate sã asigure buna desfãºurarea operaþiunilor ºi sã evite, în acelaºitimp, supraîncãrcarea reþelei cu infor-maþii care, fie sunt inutile, fie nu pot fiprocesate în timp util.

ConcluziiUna din provocãrile actuale ale

armatei române este dezvoltarea unuiastfel de soldat-sistem, care va devenipionul rãzboiului bazat pe reþea ºi vatrebui sã fie compatibil cu sistemelesimilare dezvoltate de celelalte þãri. Pelângã sistemele de armã, protecþia indi-vidualã ºi diverºii senzori ce vor faceparte din acest sistem, trebuie depãºiteunele bariere tehnologice în ceea cepriveºte informatizarea ºi sistemele decomunicaþii de date.

Principalele probleme tehnice, dinpunct de vedere al integrãrii soldatuluiîntr-o reþea care va sta la baza coor-donãrii unor acþiuni de luptã, sunt datede: securitatea datelor; stabilirea prior-itãþilor în fluxul informaþional;lãrgimea de bandã pentru comunicaþi-ile cu eºalonul superior, de la soldat lacompanie, batalion sau brigadã;proiectarea unei interfeþe om-maºinã,astfel încât implicarea soldatului sã fiecât mai micã.

Maior Dan-Ilie SIMION

BIBLIOGRAFIE:- HASSGARD Ulf, The lowest ech-

elon in Network Centric Warfare,Swedish National College, 2002;

- Locotenent-colonel dr. ing. LiviuCOªEREANU, Maior TiberiusTOMOIAGÃ, Rãzboiul bazat pe reþeala nivelul soldatului, UniversitateaNaþionalã de Apãrare - Centrul deStudii Strategice de Securitate ºiApãrare nr.2/2001.

Cons ide ra þ i i pe o t emã da tã

RBR-uul, o provocare

Femeia, “o staþie de emisie” inteligentã

Cont rasp iona ju l

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008Pagina 6

CMYK

LL aa cc rr ii mm ii ll ee dd ee ll aa QQ aa ll aa tt aa uu aa jj uu nn ss ll aa GG aa ll aa þþ iiLuni, 16 iunie 2008, o zi tristã pentru armata

românã, trupul neînsufleþit al fruntaºului ClaudiuMarius Covrig a fost adus în þarã. Aeronava HerculesC-130 a aterizat la baza aerianã de la Bobocu, judeþulBuzãu cu puþin timp dupã ora 18:00. Dupã un ceremo-nial religios, maºina cu trupul eroului a plecat spreGalaþi, locul unde îºi va gãsi odihna eroul cãzut înAfganistan.

Prin ordinul ministrului apãrãrii, fruntaºul ClaudiuMarius Covrig a fost avansat post-mortem la gradul desublocotenent. Pentru modul exemplar în care ºi-aîndeplinit misiunea, pentru devotamentul sãu, la pro-punerea ministrului apãrãrii, prin decret prezidenþial is-a conferit ordinul „Steaua României în grad de ca-valer cu însemne de rãzboi”.

Sublocotenentul post-mortem Claudiu MariusCovrig fãcea parte din Batalionul 300 Infanterie “Sfân-tul Andrei” ºi se afla în misiune în Afganistan. A fostucis vineri 13 iunie 2008 în jurul orei 05:00, oraRomâniei, în timpul unei misiuni de patrulare peautostrada A1 (Qalat – Zabul). Patrula formatã dinpatru transportoare amfibii blindate a fost atacatã deforþele insurgente, la aproximativ 50 kilometri deQalat, fiind lovite douã transportoare. În urma ataculuifruntaºul Claudiu Marius Covrig, aflat în primul trans-portor, a fost ucis. Militarii rãniþi au primit asistenþã

medicalã la faþa locului ºi ºi-au continuat misiunea par-ticipând la securizarea zonei conform procedurilor. Însprijinul militarilor atacaþi a fost trimisã forþa de inter-venþie rapidã a batalionului. Militarul decedat a fost

transportat la bazaLagman din Qalat.

La ceremonialulde la baza aerianãBobocu au participatalãturi de familie ºiprietenii erouluiClaudiu MariusCovrig, Secretarulde stat ºi ºef alDepar tamentu lu ipentru Relaþii cuParlamentul ºi Infor-mare PublicãGeorgeta ElisabetaIonescu, ºeful Statu-lui Major Generalamiral dr. GheorgheMarin, ªeful StatuluiMajor al ForþelorTerestre generallocotenent dr.Teodor Frunzeti,

c o m a n d a n t u lDiviziei 1 Infan-terie generalmaior NicolaieD o h o t a r i u ,c o m a n d a n t u lBrigãzii 282Mecanizatã, ge-neral de brigadãC ã t ã l i nT o m e s c u ,c o m a n d a n t u lComandamentu-lui OperaþionalÎntrunit, generalde brigadã DanRadu Ghica,ofiþeri, maiºtriimilitari ºi sub-ofiþeri. Preºedin-tele României afost reprezentat

de consilierul prezidenþial, general locotenent (r) IonOpriºan.

La numai 29 de ani, moartea lui prematurã estegreu de acceptat pentru cei cãrora le-a fost drag. A ple-cat în teatrul de operaþii cunoscând pericolele la care seexpune. Poate îºi fãcuse speranþe. Împreunã cu soþia saau visat la momentul întoarcerii, la posibilitatea cabanii din misiune sã-i ajute la îndeplinirea viselor.Viaþa lui Marius Claudiu nu a fost uºoarã, dar s-a bucu-rat de dragostea celor din jur ºi le-a rãspuns la fel.Numai cã, acum, nu mai poate fi alãturi de ei, ca sã-ºirealizeze visul. În amintirea colegilor va rãmâne cabãiatul muncitor, care lua în serios sarcinile de servi-ciu, dar care ºtia ºi sã se bucure. Acum Marius Claudiueste într-un loc unde „nu este durere, nici întristare,nici suspin”. Toate acestea le-a lãsat pe pãmânt. Pentrusoþia lui nu va fi uºor sã depãºeascã acest moment, lafel ºi pentru pãrinþi care l-au crescut în speranþa cã leva fi sprijin la bãtrâneþe. Acum realitatea cruntã estegreu de acceptat. E greu sã accepþi cã la vârsta cândvisezi la o viaþã alãturi de acela pe care l-ai ales tovarãºde drum, soarta te poate lovi atât de crunt. Acum, cândeste în suferinþã, nu-ºi poate închipui cum va reuºi sãmeargã mai departe, din pãcate singurã, fãrã acela careîn 13 iunie s-a ridicat la cer.

Sergent major Radu SÃCÃREAFoto: plutonier major Cristinel SURUGIU

Era începutã ºedinþa de tragere, cândam ajuns în poligon pentru a realiza orelatare la radio ºi un reportaj pentruziar. Nu pricepeam nimic din agitaþiasublocotenentului E.B., ºef sectortragere la pistolul de calibru 7,65 mm.κi studia schema fãcutã din cazarmã,parcã voia sã le atragã atenþia celor de pealiniamentul de aºteptare, îi suna tele-fonul mobil ºi nu mai ºtia sã-l opreascã.Mai cã m-aº fi lansat într-o consiliere,dar am preferat sã conversez cu ºefulsãu, conducãtorul tragerii. Scuza pe carecãpitanul a gãsit-o la fix m-a pus pe gân-duri ºi mi-a nãscut câteva comentarii.Ofiþerul care purta pe umeri greutateamisiunii crede, în legãturã cu inocenþasubordonatului sãu, faptul cã „ofiþerulnu-i de-al nostru! E provenit prin filieraindirectã ºi, dupã doar 45 de zile depregãtire militarã, ce sã ºtie? Mã intere-seazã filozofia lui? Eu am nevoie de lup-tãtori profesioniºti, nu de domniºoare depension!”. L-am lãsat sã-ºi ducã misi-unea pânã la capãt. A fãcut-o exemplar.Parcã ºi sublocotenentul de la pistol aveamai multã siguranþã pe el. Puþin sfios,tânãrul ofiþer mi-a dat de înþeles cã nupoate fi peste noapte la valoareacolegilor formaþi prin ºcoli, academii ºicursuri de profil. M-a deranjat punctulde vedere al conducãtorului tragerii.Expresia „nu-i de-al nostru!” ascunde unegoism periculos, un complex de inferi-oritate ce a devenit superior prin efor-turi. Ne vine greu sã acceptãm cã edu-caþia este un proces permanent ºi sepoate face pe o multitudine de cãi.

Aducerea celor din sistemul civil, în sis-temul militar este beneficã. Mai întâipentru faptul cã investiþiile mele sunt devolum mic, îmi asigur acea reproducþie aforþei combative ºi pot împrumuta dininteligenþa computaþionalã a celui ales,pentru a-mi realiza mai uºor un scop, unmotiv ºi o direcþie de acþiune. Încã nu amauzit pânã acum sã existe instituþii caresã formeze specialiºti pentru realitãþiledin teren. Metodele, tehnicile, expe-rienþele sunt cele care construiesc uni-versul conceptual. Pe diviziunile lui, sevor întemeia viitoarele deprinderi, vitezade execuþie, rata de progres. ªi-apoi,locul de muncã este cel mai concludentlaborator pentru execuþie, practicã ºiconcepþie. Tânãrul ofiþer trebuia pregãtitpe timpul celor cinci ºedinþe de reguli,operaþiuni, întrunirea operaþiunilor,antrenament, iar latura tehnico-tacticãse definea în poligon. Calmul în condu-cerea destinelor umane devine cea maiinteresantã lecþie care ar trebui predatã,însuºitã ºi evaluatã în orice tip de insti-tuþie. Deformaþia de raþionament,etichetarea, în situaþia de faþã „nu-i de-alnostru!”, modificã ecuaþia comporta-mentului, pericliteazã potenþialul atitu-dinal, blocheazã voinþa, compromiteinteresul organizaþional. Nu, nu suntînºiruiri de terapie cognitivã. Mi se parde bun-simþ estetic ºi definitorii pentrulider. Sau, nici bunul-simþ nu-i de-alnostru?

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

““EEººtt ii ddee -aall nnooss tt rruu??””

STANAG-ul este un instrument prin caresunt evaluate aptitudinile individului pentruînvãþarea unei limbi strãine. Are corespondenþãdoar în mediul militar, pentru cã, în cel civil,formula concludentã a cunoaºterii se reflectã încertificatul de competenþã lingvisticã. Sãp-tãmâna trecutã, am întâlnit, într-o garnizoanã, osituaþie care m-a fãcut curios pentru a o studia,dar ºi mai mult, pentru a o putea insera într-untext jurnalistic. Personajul iniþiator în con-strucþia discursului se numeºte FlorinAPOSTOL ºi a fost maior de artilerie.

Încã de când era în activitate, ca ofiþer destat major, îºi susþinuse lucrarea de disertaþiepentru titlul de doctor, în literatura englezã, cuo temã interesantã despre James Joyce, autorulcelebrei naraþiuni „Ulysse”. Când au apãrutcâteva cursuri la unitate pentru plecarea lastudii, a pierdut startul, din cauzã cã cerinþa eracu STANAG foarte ridicat. Ofiþerul a fãcut uzde competenþele sale în cunoaºterea limbiiengleze. Culmea, ºtia cã la una din comisiile deevaluare, se aflã pe poziþie de verificator o fostãcolegã de facultate, care nu avea nici un fel decertificat standardizat.

Cu mult calm, a cerut pãrerea unor avizaþicãrora le-a explicat motivele frustrãrii lui. Pelângã ridicatul umerilor, l-au ironizat, în sensulcã nu a ºtiut la ce paginã sã se opreascã dincitit. Ofiþerul ºi-a vãzut în continuare de treabã,aº spune cã a uitat de incident.

Dar, dupã aproape douã luni, a fost solicitatde cãtre fostul sãu îndrumãtor ºtiinþific de ladoctorat, pentru o colaborare la un curs despreShakespeare. La felul cum aveau planificareacei de la catedrã i-a venit greu sã-ºi împartã

atribuþiile de serviciu cu cele de pedagogie.Pentru cã nu avea perioada care conteazã lavechimea de militar, ºi-a depus demisia. Ce l-aderanjat foarte mult a fost lipsa de comunicare.Nimeni nu a stat de vorbã cu el, nici mãcarºeful nemijlocit. Deºi credea cã circuitulaprobãrilor este unul supradimensionat, totuºiîntr-un timp foarte scurt, i-a sosit rãspunsulafirmativ pentru trecerea în rezervã. A plecat cadintr-un loc unde s-a simþit mereu singur. Pânãºi fiºa de lichidare i-a fost semnatã cu dispreþ.Vorbeºte frumos despre sistem ºi crede cã va fiîn continuare unul pe care societatea se va baza.κi explicã într-un fel aparte comportamentelecelor pe care i-a cunoscut. Au o logicã a pasiu-nilor care s-a conturat în timp. Este posibil sã fifost aproape de cei ale cãror complexe vin deundeva din istorie ºi nu se pot reformata în timpscurt. Spune cã îi convine poziþia de preparatoruniversitar, deocamdatã. Are toate atuurile sã ocâºtige ºi pe cea de asistent. Cu partea materi-alã, se descurcã. Înainte, locuia cu soþia ºi fiicalui de ºapte ani într-un apartament închiriat.Universitatea i-a oferit o garsonierã confort unupe care o va putea cumpãra, dar dupã trei ani.M-a impresionat discursul fostului ofiþer ºi amtrecut pe registrul meditativ. Oare cine a pier-dut? Ofiþerul, pentru cã a ieºit din sistem. Arcrede unii. Alþii se întreabã despre legãtura din-tre Joyce ºi armatã. Din punctul meu de vedere,spun cã cel mai mult au câºtigat studenþii. Dece? Din cauzã cã, de acum, la seminarii, vordesluºi sensul planificãrii ºtiinþifice de la unfost ofiþer de stat major. ªi nu este puþin lucruºi nici la îndemâna oricui.

Ton º i monoton

Stimulent cu nume de stanag

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008

Pagina 7

CMYK

Uneori, cugetãrile filozofilor pesimiºti ne urmãresc a-tunci când vrem sã depãºim obstacolele înalte. Una dintreele, cea care ar vrea sã defineascã, într-un fel, timpul – cãeste ca o cruce pe care o porþi pe Caraimanul destinului, dincauza plictiselii, nu i-a molipsit deloc pe cei din Batalionul280 Infanterie Mecanizatã.

Dupã zece zile de instrucþie la cursul de apã, au fãcut opauzã de trei zile, cât sã-ºi descarce raniþele cu ºtiinþa tacticiiexersate în terenul cu vegetaþie înaltã, ºi au plecat, pentru osãptãmânã, la ofensiva din Smârdan. Dar nu acel Smârdanpe care îl ºtim din tabloul marelui Grigorescu, ci în locul si-tuat la 10 km nord-est de punctul ªendreni, unde Siretul îºiface bilanþul cãlãtoriei, într-un univers încãrcat demetaforele sufletelor prinse în piepturile unor polisuri impor-tante – Suceava, Roman, Bacãu, Adjud, Focºani, Galaþi.

Batalionul 280 Infanterie Mecanizatã ºi-a susþinut exa-menul tactic ºi tehnic la tragerile de luptã, ziua ºi noaptea, cuarmamentul individual, cu cel de artilerie (aruncãtoarele ca-libru 82 mm), cu tunurile de calibru 25 mm de pe maºinilede luptã ale infanteriei. Scenariul propus de statul major l-arimpresiona pe Mel Gibson, atât prin secvenþele dinamice,cât ºi prin voinþa executanþilor cuceriþi de mitul facilitãþii –sã alunge inacþiunea ºi sã lase competenþa. Peisajul dinSmârdan impresioneazã prin arhitectura administrativã, darºi prin câmpul de acþiune, plin de „musafirii din carton”, careºi-au ocupat locurile pe aliniamente succesive, în poziþii ciu-date (dupã corniºe, buturugi, buzele ºanþurilor) ºi aºteptau sãfie serviþi de cartuºele cu gloanþe obiºnuite, trasoare, debombele oþelite cu aripioare, de loviturile de tun. Cã le-a plã-cut sau nu felul cum s-au pregãtit amfitrionii, adicã, infan-teriºtii din Batalionul 280 Infanterie, se poate afla de la mar-torul cu memoria magneticã ºi de la cel cu licuricii în ochi.

Aripioarã sau piciorZiua. Inamicul s-a retras cu forþele principale, dupã ce a

pierdut iniþiativa. Batalionul condus de cãtre locotenent-colonelul Iuri TÃNASE a ieºit din raionul de staþionare, s-adesfãºurat pe coloane de companii ºi atacã din miºcareforþele ºi mijloacele de pe aliniamentul cu centrul pe „cota40”. Plutonul condus de sublocotenentul Nicolae BAR exe-cutã trageri din mers cu scurte opriri asupra obiectivelor uºoradãpostite. Sergentul-major Marian DUCAN priveºteînapoi. E roºu la faþã din cauza kilometrilor alergaþi ca laduelul de foc. Se opreºte. Se aºeazã în genunchi. Pune armaîn umãr ºi ocheºte. Cade tot în faþa lui. Încearcã sã se ridice.Dar nu. Puºcaºul mitralior din dreapta lui a rãmas mult înspate. Îl sprijinã ºi el cu foc. Nimiceºte „doi Petreuºi” – þintabrâu nr.7 ºi „dama de companie” – þinta alergând nr.8. Iarbafrige. Tãlpile bocancilor se prind în sol ca zahãrul de ibriculîncins. Vântul suflã din dreapta cu puþinã exigenþã. Sergen-tul-major Alin CIUªCà este mai în faþã. Stã mult aproape detrãgãtorul la AG-7. I s-a blocat lovitura cumulativã. Încet, cumigala unui ºlefuitor de diamante, reîncarcã arma. Gata!

Merge. „Musafirul cu mustãþile teºite”- þinta transportorblindat cade pe „bulevardul clorofilei”. Semn bun. Succesparþial. Din spate, plutonierul Liviu COICA îºi dirijeazã ser-vanþii de la aruncãtorul calibru 82 mm.Comenzile sunt clare. Luptãtorii îºi sprijinãfraþii cu magenta (roºu) pe epoleþi prin

bombele oþelite cu multe ari-pioare. Efectele tragerilor se vãdmai bine prin binoclu. Sunt multîn dreapta aliniamentului de con-traatac al inamicului. Se refacelementele tragerii. Încã douãbombe cad peste „musafirul”care tocmai voia sã-ºi ridice fi-zicul ºi sã alerge pe urmãtorulaliniament. Maºinile de luptã aleinfanteriei sunt la douã sute demetri înapoia dispozitivului detrãgãtori. Au ritmul lor. Dacã aifi lângã ei, nu ai auzi decât„Unu, doi, trei, patru – ÎNAINTE! Stai! De pe loc– FOC!”. Sunt cuvintele cãpitanului DanielDURCHI, comandantul companiei care-i încãrcatca un mãr sântiliesc - vestã, mascã, porthartã, sac

de merinde, grenade.Sergentul-major Silviu TOADER este mecanicul-con-

ductor pe maºina de luptã din centru. Este la concurenþã cuprietenul sãu din stânga, Adrian PREDA, din acelaºi leat ºi

cu acelaºi numãr de trese. Au legãtura radio realizatã.„SUIREA, mã auzi? La reper 4, stânga 9, un tun fãrã recul.Ce fac? Primeºte avertismentul. „Aºteaptã! Vireazã stânga.Observã la reper 3, în jumãtate dreapta. Nu! Ocoleºtecorniºa. Bine! Acum. Gata!”. Þevile de tun scot flãcãri pegura cu danturã din metal. Câmpul rãmâne pustiu. Soarelepare ca o brichetã ce ºi-a descãrcat supapa de gaz. E dejavremea sã se predea consemnul cãtre surata lui, Luna.„Musafirii” de dimineaþã s-au reîntors. Nu cã ºi-ar fi uitatbagajele. Vor sã fie primiþi cu „bomboane” oþelite ºi „par-fum” din gurile metalice ale celor din compania cãpitanului.Ilie MELINTE. Noaptea pe mare, noaptea pe câmpul întinspânã la puterea infinitului provoacã durere în suflet, zgo-mote în tâmplã ºi tremur în picioare. Urmeazã o nouã ofen-sivã. Cartuºele reactive cu grade vechi de locotenenþi saucãpitani (stele roºii ºi verzi) se vor eroi în decapitarea ceru-

lui de aºtri. Trasoarele sparg absurdul, aruncãtoarele degrenade lovesc luminile difuze, maºinile de luptã îºi spunpunctele de vedere cu douã salve agresive.

Sergenþii-majori Constantin CERNAT ºi Adrian PREDAvor sã ajungã aproape de grupa plutonierului Viorel Ilie. ªireuºesc. Caninii de pe ºenile au tone de clorofilã ºi siliciu.Aºa se vede, atunci când cãpitanul Melinte le face semne sãreducã viteza.

Comenzile comandanþilor de grupe sparg orice reverie.Se opresc, ochesc, se ridicã ºi aleargã spre adâncimea câm-pului. Se înfundã în noapte. Staþiile radio suportã în sinapse-le tranzistorizate zecile de voci. Au forþã pentrudouãsprezece ore. Dar, cine mai ºtie de moþocurile electro-nicii, când „musafirul” cere din nou recitalul?

BBrruuiiaajjuull ssffiiddeeaazzãã aammbbrreeiiaajjuullInamicul, de valoarea unui pluton deºtept, s-a retras pe

mai multe aliniamente. Dintr-odatã, s-a hotãrât. Sã riposteze.Numai cã nu la voia întâmplãrii, ci sprijinit de artileria luimare cât un bloc ºi grasã de câteva tone. Primele lui zvâcniriîi pun la pãmânt pe infanteriºtii împrieteniþi cu Siretul. ªi,dupã ce au alergat ceva kilometri, îºi consolideazã un alini-ament. E greu. Dau din mâini ca excavatoarele. Aruncãpãmântul în dreapta ºi privesc mereu agitaþia „musafirilor”prin aparatele de vedere. Doar cã nu-ºi mai aud vocilecomandanþilor. Semnalele emise prin staþiile radio suntneclare. Vocile se aºazã unele peste altele. Se dau comenzileca sferele ciocnite de tacurile de biliard. Nimeni nu spunenimic. Nu cã nu s-ar înþelege intenþia duºmanului. Dar tre-buie sã se aºtepte. Bruiajul radio îºi face de cap. La staþiileportabile, la cele de pe maºinile de luptã. Pricep jocul plu-tonierul-major Marinel MANOLE ºi Petre LIMIªCA. Facdouã manevre în forþã ºi ajung aproape de aliniamentul tem-porar. Se schimbã frecvenþele de lucru, se verificã recepþiaºi, uºor se refac legãturile. Inamicul ºtie cã a fost pãcãlit dinnou. Primeºte câteva trasoare ºi bombe cu aripioare. I-auslãbit puterile. Se retrage în carapacea lui. Nu pentru multeore. A doua zi, va încerca din nou sã le respingã ofensivainfanteriºtilor, la Smârdan, într-un loc ce coincide doar canume cu tabloul marelui GRIGORESCU.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUFoto: Cãpitan Ciprian NÃSTASE

Ofens i va de la Smârdan

Criticii literari au acceptat ideea de a vorbi despre roman, îngeneral, dar ºi despre felul lor, în special. Cu romanul politic,au fost câteva nepotriviri conceptuale, datorate mai întâi parti-cularitãþilor sociale ºi apoi pe motivul inadvertenþelor estetice.Dacã ar exista o istorie simplã a romanului politic? Aparent, nu.Din cauzã cã cercetãtorii au postulat matrici de evaluare cuitemi exigenþi ºi sensibili. Dar nici nu ne opreºte cineva, sã nuaducem în actualitate observaþiile naratorilor care au avut cura-jul sã aranjeze evenimentele pe modele ce þin de toate exi-genþele teoriei literare.

Uneori, propaganda, când este aranjatã pe portativelecuvintelor care þin de arhetipurile noastre, naºte reacþii greu decontrolat, pânã ºi prin cele mai alese teorii ale negocierii.Gobbels, cu al sãu „Michael” (1929), face din curentul nazist ofantasmã, în care Vaterland, patria strãmoºilor, face mai multdecât aurul. Cum legea dezvoltãrii civilizaþiei este imitaþia, va-labilã ºi în literaturã, Andre MALRAUX mizeazã pe o aceeaºiretoricã a propagandei cenuºii în „Nucii din Altenburg”. Re-voluþia marxistã din China a fost examenul pe care l-au promo-vat doar cei ce au înþeles cã proletariatul este singura clasãcapabilã sã schimbe mentalitatea unei societãþi aflate în declin.ªi MALRAUX devine un continuator al lui Marx ºi Engels prinromanele „Cuceritorii” ºi „Condiþia umanã”. Nu-i scapã nicievenimentele din Spania, loc unde dictatorul Franco ºi-a lansatdoctrina de forþã asupra întregii peninsule iberice. În „Spe-ranþa” (1937), MALRAUX este ºi vizionarul pentru o evoluþieinteresantã a celor care au subscris forþat la ideile de cult al per-sonalitãþii, degenerat în paranoia. Evenimentele sociale, în con-tinuare, stimuleazã potenþialul creator în sensul de a identificao portiþã de scãpare la o brumã de libertate. Cele douãcurente bolºevismul curtat de proletariat ºi nazismul carecocheta cu politica rasistã apar organizate prin sugestia

mesajului literar în „Zero ºi infinitul” (1945) al lui A. Koestlerºi în „Animalele” al lui George Orwell. Pentru „fermierul”Orwell, satira socialã devine paloºul care taie capetele unor„zmei” ale cãror puteri nu stau în creier, ci în conjuncturile cre-ate de vremurile schimbãtoare ca ceasul. Dacã la noi, TudorArghezi lãuda inteligenþa ºi cutezanþa creativã a omului, se parecã modelul a fost împrumutat ºi de cãtre A. Huxley cu „Cea maibunã lume” (1932). Un scriitor, mai ales unul politic, poateînfunda beciurile ºi închisorile tenebroase dacã îºi pune metafo-ra contra curentului ascendent sau poate fi vedetã, dacã ºtiesã-ºi arate recunoºtinþa faþã de noii exploratori. Ceea ce, separe, nu a înþeles deloc Boris PASTERNACK, în „Doctor Jiva-go”, roman interzis în URSS pentru incitarea la subversiune.Nici Alexandru SOLJENIÞÎN nu a fost mai conºtiincios în ceeace înseamnã ofranda comunismului. Pierde în faþa „dãdacelor”comuniste cu autobiografia „O zi din viaþa lui Ivan Denisovici”,cu „Pavilionul canceroºilor”, apoi cu „Arhipelagul Gulagului”(1974-1976). Nimeni nu a mai vociferat într-un registru atât deînalt împotriva lui Stalin, aºa cum a fãcut-o Soljeniþîn. I s-aurecunoscut, abia în 1974, calitãþile de scriitor politic, prinînmânarea Premiului Nobel pentru literaturã. Fuga lui în exili-a fost un prilej de a-ºi arãta disidenþa ºi de a redacta docu-mente critice împotriva regimului.

Literatura noastrã are ºi ea câteva opere care þin de notifi-carea „roman politic”. Dacã ne gândim la Paul Goma, la EugenIonescu, la Monica Lovinescu mai cã am putea dezvolta dis-cursul ºi sã adãugãm un capitol în „Istoria romanului modern”a lui A. Thibaudet. În orice caz, pânã acum, nimeni nu a reuºitsã scrie o istorie a romanului.

Mândria ºi neascultarea primiloroameni creaþi de Dumnezeu, Adam ºi Eva,au adus în exigenþa întregii umanitãþidrama cãderii în pãcat ºi consecinþele einegative în plan ontologic. „Printr-un om aintrat pãcatul în lume ºi prin pãcatmoartea”, ne spune Sfântul Apostol Pavel.În urma acestei încãlcãri a poruncii divine,omul a pierdut comunitatea harului ºi aiubirii dumnezeieºti.

Prin lipsirea de Dumnezeu, nemurirea adevenit o imposibilitate pentru om, o fãgã-duinþã pierdutã, o utopie fiinþialã. Acestadevine prizonierul naturii sale biologiceînsã nu lipsit în totalitate de aspiraþia ºicapacitatea de a accede spre bine ºi adevãr.Pecetea divinã, adânc imprimatã în fiinþasa de cãtre Dumnezeu prin actul creaþiei,nu a fost distrusã total prin cãderea înpãcat, nu a fost nimicitã, ci doar umbritãsau deformatã. Drept aceea, omul a pãstratîn sine setea de Dumnezeu, care, împreunãcu sentimentul adânc al proprieipãcãtoºenii ºi fãgãduinþa divinã a unui Rãs-cumpãrãtor, i-au menþinut vie în conºtiinþãnãdejdea mântuirii.

În acest context, în viaþa omenirii areloc evenimentul central al Întrupãrii Fiuluilui Dumnezeu. Ca îndeplinire a hotãrâriiveºnice luate în sfatul Sfintei Treimi, „laplinirea vremii”, Cuvântul lui Dumnezeuprimeºte în Ipostasul Sãu dumnezeiescfirea umanã din Sfânta Fecioarã Maria,asumându-ºi personal condiþia omului pen-tru a cãrui mântuire S-a întrupat.

Prin însuºirea sau primirea naturiiomeneºti în Persoana Sa divinã, Fiul luiDumnezeu „S-a unit la maxim cu umani-tatea sau a venit în maximã apropiere denoi”, preluând în Ipostasul Sãu toatã gamacomplexã a însuºirilor ºi a trãirilor

omeneºti, tot specificul uman sufletesc ºitrupesc, cu excepþia pãcatului.

Coborârea Fiului lui Dumnezeu întreoameni, dar, mai ales, asumarea firii lorpãtimitoare, cu scopul mântuirii ºi îndum-nezeirii acesteia, este dovada supremã ºicopleºitoare a iubirii divine.

Dumnezeu Se smereºte ºi coboarã înordinea creatã, pentru ca omul sã se înalþeºi sã se preamãreascã, împãrtãºindu-se prinhar de Cel necreat. Cu adevãrat, DumnezeuSe face om pentru ca omul sã se îndum-nezeiascã.

Odatã cu Întruparea, începe procesultransformãrii ontologice a umanitãþii dinpersoana lui Iisus Hristos, continuat ºidesãvârºit prin Jertfã, Înviere ºi Înãlþare lacer. Jertfa pe Cruce reprezintã actul centralal operei de restaurare sau refacere ontolo-gicã a umanului în Iisus Hristos, bineînþe-les neseparatã ºi indisolubil legatã de cele-lalte etape ale Rãscumpãrãrii.

Prin Jertfa Sa pe Cruce, Iisus Hristos Seface Rãscumpãrãtorul întregii umanitãþi, însensul vindecãrii, al eliberãrii condiþieiumane de boala pãcatului ºi al refaceriiunitãþii interioare a acesteia, „cãci accep-tând întregul pãcat, lãsându-l sã intre în El;Cel ce este fãrã de pãcat, îl anuleazã”.

Mai înainte de actul concret ºi istoric alRãstignirii, Crucea este o jertfire spiritualã,o învoire cu moartea, lipsitã de orice con-strângere ºi îmbrãþiºatã liber de Cel Care osãvârºeºte. „Crucea este un eveniment spi-ritual voit, ca o acceptare liberã, conºtientãºi nu fatalã, ca un moment transformator,de trecere.” Hristos primeºte durerea ºinedreptatea morþii pe Cruce din dragosteinfinitã pentru umanitate, pe care o restau-reazã ºi o îndumnezeieºte în Persoana Sa,comunicându-i plenitudinea harului Sãu

Dumnezeiesc. „Fiul poartã în Sineadâncimea vieþii divine ºi o revarsã întrupul nostru, întrucât El pentru noi S-apogorât, S-a întrupat ºi a fost rãstignit”.Astfel, prin Jertfa sa de pe Cruce, Mântu-itorul a spãlat pãcatele naturii umane ºi,prin îngroparea Sa a vindecat trupul demortalitatea biologicã, iar prin Înviere l-aînnoit în chip spiritual ºi nestricãcios.

Tragedia omului cãzut se risipeºte prinHristos Cel înviat. Învierea ridicã umani-tatea la un alt mod de existenþã, superior,înduhovnicit, îndumnezeit. Prin Iisus Hris-tos, omul a primit în sine pe Dumnezeu.Opera Lui restauratoare ºi îndumnezeitoarea readus umanitatea la Izvorul vieþii Careeste Sfânta Treime. Prin Întrupare, Jertfã ºiÎnãlþare la cer, Hristos a refãcut drumulascendent al omului spre Dumnezeu, între-rupt prin pãcat ºi a redeschis dialogul onto-logic al omului cu Creatorul sãu. Iisus Hris-tos este poarta prin care Împãrãþia lui Dum-nezeu coboarã în sânul umanitãþii, dar ºiscara pe care umanitatea se poate înãlþa laDumnezeu. În Persoana Mântuitorului,omul a fost redimensionat spiritual, a fostrezidit în Dumnezeu prin toate actele mân-tuitoare la care a fost supus. De aceea, viaþaspiritualã a omului este de neconceput fãrãHristos. Fundamentul ºi izvorul de puterepentru orice formã de trãire duhovniceascãa omului este ºi trebuie sã fie Iisus Hristos,pentru cã starea Lui de Jertfã totalã închi-natã Tatãlui se transmite nouã în SfântaEuharistie spre a ne da posibilitatea sãajungem, prin jertfã proprie ºi împãrtãºireade El, la starea desãvârºirii ºi îndumnezeiriiîn Hristos.

Adaptare de col.(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008Pagina 8

CARNETCULTURAL Restaurarea omului în I i sus Hristos

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Editura „Curtea Veche”ºi-a înnobilat recuzita editori-alã cu volumul de scriiturãaparþinãtor genului însemnãridiplomatice „Toate drumurileduc la... Darfur”. Pentruautorul ei, filologul ºi diplo-matul Emil GHIÞULESCU, acãrui voce caldã ºi generoasãa rãmas în memoria afectivã aiubitorilor de sport, ne încântãcu acribie despre oameni,fapte ºi locuri care devin mar-torele spiritului nostru, prinfraze ºi elemente paratextualede mare efect. Fãrã sã vrei, cacititor al cãrþii, iei cunoºtinþãdespre istoria artelor, culturaºi civilizaþia anticã, dar ºi de

realitatea coloratã prin conceptele de psihologie socialã ºi eºtipurtat într-un carusel spaþio-temporal ameþitor prin secole ºicontinente concentrate într-un volum încãpãtor în buzunar. Cele303 pagini, aranjate într-o succesiune logicã ºi cu echilibru prinmesaje mãrturisesc despre „Singura þarã rea este aceea în carenu poþi sã-þi faci prieteni”, despre „Acasã în Sudan” sau„Primele impresii din Khartoum”. Ochiul vigilent de jurnalist,cultura de filolog ºi experienþa de diplomat surprind prin disci-plina detaliului o lume. Una fãrã fard, care se reflectã înconºtiinþa noastrã cu un adaos la percepþiile ºi conexiunile ce þinde logica unei comunicãri sociale. Autorul îºi dezvãluie singurintenþia pragmatico-retoricã pe a patra filã a copertei, printr-undiscurs cu adânci sfere semantice.

„Toate drumurile duc la... Darfur este ºi o mãrturie despreun test complex, sensibil ºi dificil pentru Sudan ºi întreagacomunitate internaþionalã”. De ce ar conta efortul scriitoricescal lui Emil GHIÞULESCU? Deoarece „Darfurul, simbol al uneidrame contemporane trebuie sã devinã un tãrâm spre care sã seîndrepte toate drumurile înþelegerii ºi solidaritãþii umane.(n.a.)”

Dar cine a ºtiut sã facã din Darfur simbolul dramei într-olume a contemporaneitãþii? Diplomatul cu iniþiativã pentrusemeni, diplomatul exponent al imaginii naþionale ºi tehnicianulfrazelor care uimesc prin simplitate ºi prin arta de a spune totulcorect în cuvinte potrivite, aranjate în texte scurte ce creeazã odinamicã aparte.

De aceea, însemnãrile naratorului ar putea fi oricând plasateîn sfera creaþiei literare estetice. De ce estetice? Pentru cã areuºit sã facã din urâtul social un sublim al umanului care semultiplicã odatã cu explicaþia, interpretarea ºi actualizarearealului în cele 11 capitole, care descriu tãrâmul pentru care sedoreºte frumuseþea înþelegerii între oameni.

Colonel Gheorghiþã TEODORESCU

Din cã r þ i l e noas t re

Toate drumurile s-au întâlnit la M.A.E.

Frazele pe care le propunem dialogului nostru interior nedistrag de la acþiune, mai mult, ne îngreuneazã exprimarea ºi nesubordoneazã unor stãri de disconfort, dacã nu deranjante,mãcar alarmante pentru viitoarele noastre acþiuni. Care suntfrazele stereotipe ale abandonului nostru reactiv?

* N-am chef de asta acum.* Am impresia cã o sã fie greu ºi neplãcut.* Prefer sã nu fac nimic, decât sã risc ºi sã eºuez.* Prefer sã nu fac nimic, decât sã risc sã fac ceva imperfect.* Oricum nu mi-ar aduce nimic bun.* Trebuie „neapãrat” sã mã pun pe treabã.* N-am sã mã las cãlcatã pe bãtãturã.* De fapt, de ce m-am hotãrât sã fac asta?Nu aºteptaþi motivaþia, ea vine pe urmã.Semenii noºtri nehotãrâþi sunt adesea convinºi cã trebuie sã

fie purtaþi de entuziasm pentru orice fel de acþiune. Li se pare cãatunci când motivare nu este, spun sigur cã nici plãcere nu este.Cum apare portretul unui asemenea indecis?

Lent în acþiune, ursuz în comunicare, slab interactiv, dezas-truos pentru munca de echipã.

Existã oare vreun secret pentru de ce-ul nostru interior, capa-bil sã stimuleze acþiunea? Sã ne întoarcem la trecutul nostru, laexperienþele trãite de noi ºi de ceilalþi, la consilierea primitã diri-jat ºi la performanþele realizate. Atunci, reuºitele noastre cum auapãrut? Au fost doar efectul hazardului sau de ce-ul nostru interi-or a primit stimuli benefici? Inerþia poate fi învinsã. Prin energiadisipatã uniform ºi cu inteligenþã. Nu aºteptaþi sã aveþi motivaþiepentru acþiune. Ca individ cu personalitate maturã fizicã ºi psi-hicã, nimeni nu vã poate mâna de la spate. Iniþiativa este a dum-neavoastrã. Acþiunea cunoaºte doar sensul înainte. Insistaþi. Ata-caþi frontal obstacolul sau cu inteligenþã, manevraþi-l pe la flan-curi. Inactivitatea ºi pierderea timpului ucid. Angajamentul va-

loreazã mai mult. Orice iniþiativã aduce dupãsine ºi recompensã, una cât de micã. Pemãsurã ce ea se dezvoltã în amplitudine,

motivaþia creºte ºi ea. Nu faceþi calcule proiective înainte.Oricum nu conteazã. Importante sunt cele de dupã acþiune.Gândiþi-vã cã, dupã rãu, urmeazã bine. Dupã nori, zile senine.Sunt simetrii de bun-simþ. Acþionaþi ºi veþi fi motivaþi. Cam aºasugereazã ºi omul de geniu, germanul J.W. GOETHE. „Începeþide îndatã ceea ce puteþi face sau credeþi cã puteþi face.Îndrãzneala are ceva geniu: ea este puternicã ºi magicã. Mulþu-miþi-vã sã începeþi ºi spiritul se va încãlzi. Faceþi primul pas ºimunca va fi îndeplinitã”.

Vreþi miezul, spargeþi nuca!Drumul anevoios duce la ceva frumos. Drumul uºor duce la

ceva care se pierde, nu dureazã. Aþi analizat variantele de acþiune.Sunt frustrante. Abandonaþi ideea. Reþineþi proiectul. Treceþi laaltceva. Dar nu uitaþi unde aþi rãmas. Reluaþi. Spuneþi cã sunteþicâºtigãtori. Doar ei sar peste obstacole. Deºi se împiedicã, nurenunþã la idee. Mai întâi începeþi, forþaþi ºi apoi renunþaþi. Plautspunea: „Cine vrea sã mãnânce miezul trebuie sã spargã nuca”.Imaginaþi-vã cum ne-ar fi fost acum, dacã Bell nu ar fi inventattelefonul, Edisson becul ºi Teslea radioul? Am fi fost sclavii pro-priilor noastre inacþiuni. Un obstacol se trece doar atunci cândcreierul ºi trupul fac front comun pentru acþiunea de a-l trece.Dacã doar una dintre ele renunþã, ideea rãmâne la stadiul de sim-plã exteriorizare. Uneori, literatura fantasticã ne aduce în planulpercepþiei conºtiente virtuþile personajelor. Curajul, forþa,milostenia ºi bunãtatea lor devin pentru noi instanþele unor acþi-uni conºtiente ºi, în mod logic, ale unor iniþiative ce îºi aºteaptãfinalul.

Au fost propuneri pentru supremaþia gândurilor noastre. Care,sã recunoaºtem, fac parte din universul nostru interior. Cum leputem cunoaºte? Prin investigaþie. Ce înseamnã investigaþie? Sãrãspundem la întrebarea de ce? Cã este de ce-ul nostru interior,iatã, într-adevãr, o supremaþie în plenitudinea cuvântului.

Sala „Gafencu” de la Ministerul Afacerilor Externe agãzduit sãptãmâna trecutã un eveniment editorial. Jurna-listul, comentatorul sportiv, filologul ºi diplomatul EmilGHIÞULESCU ºi-a lansat volumul de însemnãri diplo-matice „Toate drumurile duc la... Darfur”.

Autorul a fost aplaudat de invitaþii sãi de marcã,ambasadori din Algeria, Sudan, reprezentanþi aiUNESCO, publiciºti, analiºti politici ºi mulþi admiratoride-ai autorului. Alocuþiunile despre valoarea scriiturii,semnificaþiile mesajelor ºi personalitatea autorului au fostoferite de cãtre conferenþiarul universitar doctor ºi omulde televiziune, Dona TUDOR ºi alþi analiºti în domeniu.

De ce a fost pentru patru ore sala MAE locul unui fes-tin al spiritului? Deoarece scriitorul îºi poartã cu demni-tate statutul de diplomat, de simbol pentru imagineaRomâniei ºi de reprezentant al instituþiei MinisteruluiAfacerilor Externe. Nu demult, prima carte pe subiectulînsemnãrilor diplomatice „Toate drumurile duc la...Kabul” a fost prezentatã în aceeaºi salã, în faþa prietenilorpe care i-a cunoscut în periplul prin þãrile musulmane depe vremea când primul ambasador nerezident alRomâniei în Afganistan se întâlnea cu primul militarromân în misiune pe aceleaºi meleaguri. Mai rar s-a întâl-nit, ca un scriitor cu har sã fie atât de apreciat încã dinfaza prealabilã a deprinderilor pentru lecturã. EmilGHIÞULESCU a reuºit performanþa ºi a transmis ideeacã orice tip de creaþie poate deveni poema inteligenþei.Orele petrecute în compania unei naraþiuni despreoameni, locuri, fapte ºi acþiuni s-au înãlþat cu toatã forþaconºtientului peste banalul cotidian ºi egoismul pe carecu greu ni-l recunoaºtem.

S-a vãzut la sala MAE, locul de festin pentru spirit ºicuraj, iniþiativa unui om care a ºtiut sã vorbeascã despresemeni prin cuvinte, imagini ºi semnificaþii cu totulaparte. Deºi nu a fost nici lecþie de geografie, de literaturãrealistã, totuºi, pedagogia discursurilor a sensibilizatexperienþele, aºteptãrile ºi conexiunile noastre. Cum?Chiar ºi prin simplul gest de a ne înscrie la misiunea deaºteptare pentru obþinerea unei cãrþi pe care se gãseºtemesajul pelerinului nostru în citadela diplomaþiei.

Ne-am despãrþit ca doi camarazi care împãrtãºesc cudemnitate, dar ºi cu o discreþie necrispatã privilegii aleunor începuturi de adânci semnificaþii cu promisiunea dea împãrtãºi la viitoarea întâlnire impresii calde dintr-oAfricã fierbinte.

Festin pentru spiritul MAE

Pertractãri despre romanul politic

Paginã realizatã de locotenent-colonel Dãnut CÃLDÃRARU

De ce-ul interior al amânãrilor noastre

“Aºezaþi unde suntem, în bãtaia tuturor vânturilor, ca ºi cum ni-ar fi fostmenirea sã stãm de strajã în faþa ºi împotriva celor mai sãlbatice vitregii, toatãviaþa noastrã de aproape douã mii de ani n-a fost decât o trântã cu primejdia.

Am biruit adesea, dar cea mai mare biruinþã e cã avem, în ciuda tuturora,un pãmânt ºi un steag pe care ai noºtri au fost vrednici sã le apere”.

Nicolae Iorga

Rapturile teritoriale din anul 1940 au avut consecinþe negative asupra capa-citãþii operativ-strategice a Armatei române ºi a potenþialului militar naþional.Ca urmare, România a trebuit sã facã eforturi deosebite în perioada ulterioarãpentru organizarea unui sistem de apãrare eficient, în mãsurã sã asigure rezis-tenþa împotriva agresiunii potenþiale dinspre est, vest ºi sud.

În vederea recuperãrii Basarabiei, la 21 iunie 1941, dis-punerea forþelor române ºi germane era urmãtoarea: Arma-ta 3 românã (Corpul de munte cu brigãzile 1, 2, 4 mixtãmunte, Divizia 1 Infanterie, Brigada 8 cavalerie), comandatãde generalul Petre Dumitrescu, în nordul Bucovinei; Arma-ta 11 germanã, comandatã de generalul Eugen vonSchobert, dislocatã în nord-estul Moldovei, ce avea în com-punere Corpul de cavalerie român (brigãzile 5 ºi 6 cavalerie)ºi diviziile române 5, 6, 8, 14 infanterie, 1 blindatã; Armata4 românã, (comandatã de generalul Nicolae Ciupercã) întreComarna (sud-est de Iaºi) ºi confluenþa Siretului cu Dunãrea,având în compunere corpurile 3, 5, 11 armatã cu Diviziile11, 15, 21, 35 infanterie, 1 gardã, 1 grãniceri, Brigada 7 ca-valerie, brigãzile 1, 2 fortificaþii ºi Regimentul 17 infanteriedin Divizia 1 infanterie.

În zorii zilei de 22 iunie armatele române ºi germane audeclanºat primele acþiuni trecând la executarea celebruluiordin dat de generalul de armatã Ion Antonescu: “OSTAªI,Vã ordon: Treceþi Prutul!”. Document cu o profundã încãr-cãturã patrioticã ºi emoþionalã ce reliefa cu claritate mobilulluptei Armatei române.

Vestea intrãrii în rãzboi a fost primitã cu bucurie deîntregul popor, în pofida îngrijorãrii fireºti privind soartacelor dragi ºi apropiaþi, chemaþi sã lupte pentru reîntregire.

Sergentul Pantelimon Nedelescu, comandant de grupã încompania 2 din Batalionul 1, Regimentul 6 dorobanþi degardã “Mihai Viteazul” povestea: “Cãtre orele 1.30 am por-nit în ºir, pe lângã rembleul cãii ferate spre Prut... Era onoapte fãrã lunã, doar pe cerul senin strãlucea o puzderiede stele. Drumul era desfundat de ploaie ºi la fiecare pas, seauzea cum ne smulgeam bocancii din noroi. Pe ºoseaua ceºerpuia alãturi de Prut, lângã un autoturism cu farurilestinse, generalul ªova - comandantul Diviziei de gardã, neurmãrea în tãcere.

Santinela românã se retrãsese la capul podului dinsprenoi; santinela rusã mãsura podul, fãrã a bãnui cã pestecâteva clipe avea sã fie trimisã în lumea drepþilor.

La capul podului douã grupe aºteptau sã ni se alãtureimediat ce noi lichidam pichetul de grãniceri ºi ajungeampe rambleul cãii ferate. Totul era perfect pregãtit. Acum oexecuþie pe aceeaºi mãsurã. (...) Un foc automat a lichidatsantinela de pe pod, luatã total prin surprindere (...)”.

Mai jos redãm un ordin de zi dat cu ocazia “trecerii Pru-tului”.

Corpul de cavalerieStat major

Ordin de zi N: 311

“În ziua de 2 iulie 1941, când unitãþile Brigãzii 6 cavalerieau avut cinstea sã treacã Prutul spre a înlãtura rezistenþeleinamicului ºi a pãtrunde în Basarabia, prima unitate cãreia i-arevenit onoarea de a pune piciorul pe pãmântul Strãmoºesc alBasarabiei a fost Regimentul 10 roºiori purtat.

Comandantul, ofiþerii ºi trupa acestui viteaz regiment s-auachitat cu deosebitã bravurã de onoarea care li s-a fãcut. Prinsângele lor camarazii cãzuþi în luptele pentru trecerea Prutuluiau contribuit la reîntregirea Basarabiei cu patria mamã. Vite-jeasca faptã a Regimentului 10 roºiori purtat îl aºeazã pe liniaunitãþilor de elitã ale cavaleriei române, pentru care îl daudrept pildã ºi-l citez prin ordin de zi pe Corpul de cavalerie.”

Comandantul Corpului de cavalerieGeneral de divizie Mihail Racoviþã

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008

Pagina 9

Pentru cei care mai pot sã vorbeascã despreBucureºtii de odinioarã, casa Capºa devine loculcelor mai interesante experienþe pentru tradiþiamereu în spiralã a culturii naþionale. De Capºa, seleagã numele marilor clasici Eminescu, Slavici,Creangã, Tudor Arghezi. Mai nou, ºi cel ai ziaris-tului de marcã, Pamfil ªEICARU.

Forþa cuvântului provoacãdureri sufletului

Pamfil ªEICARU a fost directorul ziarului„Curentul”. Pentru posteritate, a lãsat o lucraredespre inteligenþa ºi forþa presei „Istoria preseiromâneºti”. Erudiþia în domeniul istoriei neamuluia fost interesantã pentru cei cu raþiune ºi deranjan-tã pentru cei cu valori morale îndoielnice. Cuvân-tul sãu a nãscut un vulcan conflictual pe carenimeni nu l-a putut stinge. Dar, ce a provocatieºirea din matcã a scânteielor care au ars un sufletde român ºi patriot? Credinþa în valorile perene, îndreptatea naþiei româneºti, formate dintr-o conver-genþã culturalã care a fãcut ocolul Pãmântului.Curajul de a susþine cã Basarabia ºi Bucovina suntpãmânturi cu adevãrat româneºti, care au primitsãmânþa milosteniei ºi bunãtãþii moldoveneºti.Într-un document oficial semnat la 14 octombrie1948, la Palma de Mallorca, Pamfil ªEICARU îitransmitea generalului Nicolae RÃDESCUipotezele în legãturã cu drumul pe care ni l-amfãcut cu propriile forþe pentru a-i primi pe ruºi,confesorii noºtri poliuniversali. Probabil, atunci,conducerea României a deschis ochii în faþa unuicomportament, care pe lângã atenþionarea despre ogravã eroare, avea ºi sugestii care ar schimba arhi-tectura sistemului ale cãror ecuaþii funcþionaudupã mintea unor doctrinari paranoici. Mareleziarist a fost acuzat din cauza polemicilor în cas-cadã ºi pedepsit cu moartea.

Fuga în exil ºi relaþionarea cu marii politicieni

ai vremii nu a trecut neobservatã de cãtre guver-nanþii români. Ca sã repare fapta de incriminare aunui om, persoanã publicã ºi român în toatã forþacuvântului, Preºedintele Consiliului de Stat dinRomânia a semnat la 12 decembrie 1966 Decretulpentru graþierea de pedeapsã a lui PamfilªEICARU. Consemnãm cã iniþiativa graþierii afost datoratã motivelor gândite de cãtre ministrulafacerilor interne, Cornel ONESCU. Fostul direc-tor de cotidian a fost repus în drepturi.

MMiinnuu ttee ddeeccoonneecc ttaann ttee ccuu PPaammff ii ll ªªee ii ccaarruu

Casa „Capºa” era locul pentru polemicã, dar ºipentru creaþie. Cel puþin aºa spun poveºtile, încãnescrise, ci inserate doar în memoria afectivã aunor mesageri nostalgici. Tudor Arghezi cochetacu locul, mai ales, când miºcãrile de pe arenapoliticã generau vibraþii greu de atenuat. La oceaºcã mare de cafea, autorul elogiului „Nãscoci-torul” îºi punea pe hârtie gândurile negre desprecâte un partid, un exponent al acestuia sau vreolege aberantã. Chelnerul care îl supraveghea peclientul „Argesis”, (de la care ºi-a luat numele deArghezi) vedea manuscrisul. Instruit cu trans-miterea datelor, omul cu þinuta albã ºi cu dexte-ritãþi la servit îi spunea lui Pamfil ªEICARUdespre ce scrie poetul. Fãrã prea multã ezitare,directorul ziarist se pronunþa: „Bine, lasã-l aºa!Dã-i plicul al doilea”. Ospãtarul se conforma. Cu omiºcare bine studiatã, Arghezi verifica mãrimeaplicului cu bani. De obicei, îi conveneau oferteleºi, la comandã, trecea între ghilimele tot ceea ceera compromiþãtor, apoi aranja textul într-un stilfavorabil binefecãtorilor sãi. Erau ºicane care, pelângã inteligenþa creativitãþii, aveau ºi clipe deconfort spiritual.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Atunci când onoarea militarã estepusã la îndoialã, mai ales, în vremuride rãzboi, prejudiciile sunt mai maridecât efectele unui tsunami. Docu-mentele istoriei vorbesc despre atitu-dinile unor lideri militari, care aupreferat sã iasã din rândurile proprieiinstituþii ºi sã coopereze cu inamicul.Gesturi pe care le înscriem la registrul„înaltã trãdare”. Cât de mult au avut decâºtigat cei care au preferat sã schimbenormele de educaþie indigenã cu celede sorginte germanã, se va înþelege dindescrierile anunþate prin subtitluri ºitexte.

Scenar i i dub ioase , consec in þe du re roaseColonelul Alexandru STURZA a

fost fiul prim-ministrului DumitruSTURZA. Prin cãsãtorie, deveniseginerele filogermanului Petre CARP.În afara gradului militar, a deþinutfuncþii în aparatul executiv ºipreºedinþia partidului conservator.Figura pe lista celor cu înclinaþii de acolabora cu serviciul german de spi-onaj. Conducea brigada a 7-a din Cor-pul 4 al Armatei a 11-a, comandatã degeneralul AVERESCU. STURZA nuse ferea sã-ºi dezvãluie simpatia faþã deGermania ºi faþã de doctrina ei de arealiza coaliþii. Aproape patru luni dezile, între 15 august – 9 decembrie1916, comportamentul colonelului,comandant al marii unitãþi, i-a supãratpe superiorii sãi, mai ales, peAVERESCU, cel care a preferat sã-linformeze pe suveran despre pericolulpe care îl reprezintã ofiþerul cu filiaþienobilã. Modelul sãu propagandistic eraunul total nepotrivit misiunilor sale,dar ºi dureros pentru moralul trupelor.Documentele de arhivã lasã uºor sã seînþeleagã acþiunea periculoasã aofiþerului.

„În Panciu afiºa comunicate alcãror conþinut depãºea marginile acti-vitãþii sale, în sensul cã amplificazvonurile de pace ºi îºi exprima pã-rerea în ce mod ar fi cu putinþã îndru-marea unor preliminarii. În diferiteocaziuni s-a exprimat cã a lupta cu ger-manii nu este aºa de uºor sau cu trupe

ca ale noastre nu putem sã ne mãsurãmcu germanii”.

ªtia sã se facã plãcut în faþa sol-daþilor. La inspecþii, se interesa desprecum trãiesc ºi cum privesc misiunea înperspectivã. Era un truc pe care îlfolosesc pentru a-ºi fãuri piaþa de ima-gine. La 9 decembrie 1916, Brigada a7-a a intrat în contact cu trupele ger-mane. Alexandru STURZA, sfãtuit despionajul german, a decis retragereadin faþa inamicului, inferior ca forþe ºimijloace. AVERESCU nu a fost averti-zat de intenþia subordonatului sãu.Gafele colonelului s-au þinut lanþ înacþiunea cu adversarul german. Maimult, la 1 ianuarie 1917, s-a prezentatla colonelul ATANASIU ºi i-a spus cãare ordin de la generalul Eremia Gri-gorescu pentru a lua, pe lângã comandaBrigãzii a 7-a ºi comanda Diviziei a12-a. Colonelul ATANASIU nu a datcurs cererii ofiþerului superior, „câr-tiþa” serviciului de spionaj german.Intenþia lui STURZA s-a numit încer-carea de preluare frauduloasã a comen-zii marii unitãþi ºi de a o trece de parteaduºmanului. Serviciile române de con-trainformaþii au ghicit miºcarea luiSTURZA ºi au aplicat mãsura de a-lschimba din funcþie, dar fãrã a uita sã-l monitorizeze în continuare. Scenariulde urmãrire a fost unul inspirat, maiales, când ofiþerul cu titlu nobiliar aajuns în dispozitivul trupelor germane,la 24 ianuarie 1917, dupã ce a comis ocrimã, prin împuºcarea caporaluluiMarin NÃSTASE, din cauzã cã arefuzat sã dezerteze. STURZA nu s-amulþumit doar cu propria-i poziþie detrãdãtor, ci a urmãrit sã-i atragã ºi pealþi ofiþeri care deþin secrete desprecum vor evolua, în timp ºi spaþiu, tru-pele române.

Crã in i ceanu , dezer to r º i t rãdã to r

p r in s impat ieLocotenent-colonelul Carol

CRÃINICEANU, fiul generaluluiGrigore CRÃINICEANU, era coman-dantul Regimentului 25 Infanterie dinCorpul 4 al Armatei a II-a, unitate sub-

ordonatã colonelului STURZA.Pe 28 ianuarie 1917,

CRÃINICEANU s-a deplasat sprefront, pentru a-ºi inspecta liniile înain-tate. Organele de contrainformaþii mi-litare l-au supravegheat îndeaproape.A refuzat chiar invitaþia de a lua masacu ofiþerul interpus de cãtre cei care îlurmãreau. Dupã câteva minute de laterminarea conversaþiei, ºi-a iuþit pasulspre sectorul Regimentului 15 Infan-terie. Într-un loc bine mascat, a realizatcontactul cu STURZA. Schimbul decuvinte a durat puþin, suficient însãpentru a i se sugera locotenent-colonelului CRÃINICEANU sã se pre-dea germanilor împreunã cu unitateasa. ªi-a dat acordul pentru a transportapachetul cu menifeste în care se gãseamesajul pentru abandonul luptei contragermanilor ºi trecerea în tabãra lor.Nimeni nu a ºtiut de misiunea coman-dantului de regiment. Abia când s-ahotãrât arestarea ofiþerului, fiul gene-ralului Crãiniceanu, s-au completattoate informaþiile care lãsau loc deinterpretãri în planurile operative alestructurilor specializate. Armataromânã a fost afectatã serios de acteleiresponsabile pe care le-au sãvârºit ceidoi comandanþi. Trupa era dezorien-tatã, inamicul obþinea succese pedirecþiile importante. Singura posibili-tate de a reechilibra raporturile de forþea fost pedepsirea trãdãtorilor. CurteaMarþialã a Armatei a II-a a emis actuloficial prin care STURZA ºi locotenen-tul Wachmann au fost condamnaþi lamoarte în contumacie, iar locotenent-colonelul CRÃINICEANU a primitpedeapsa cu 15 ani muncã silnicã ºidegradarea militarã. Articolele de legeîn care s-au înscris faptele foºtilorofiþeri au fost 201 ºi 198 din Codul deJustiþie Militarã, care aveau referire lacrima de înaltã trãdare.

Din nefericire, pe fila de istorieonorantã a Armatei României, auapãrut ºi câteva pasaje marcate princuloarea deloc plãcutã pentru moralulcelor care s-au înscris, ori se vor înscriede bunãvoie la ºcoala de conºtiinþã ºimoralã. (C.D.C.)

Trãdarea, odioasã chiar pentru cei care o vor

A crezut în dreptatea naþiei luiDezvã lu i r i

Cine eºti Þarã, cuvânt împletitdin versuri, din lacrimiºi doru doinit?Cine eºti glie, cuvânt însfinþitcu trudã ºi jertfã de vis împlinit?Cine eºti Þarã cu soare ºi vântde la Daci ºi Romanimilenar legãmânt?Tu Românie, cu plete de aurcu râuri în salbeºi cununã de laur!Cine eºti Þarã, mai mândrã‘ntre Þãricu lan, vii ºi livezidin munþi pânã’n zãri?Cine eºti Þarã cu-aºa mândre holdecu pãduri ºi izvoareºi magnifice sonde?Cine eºti Þarã, cu lanuri de aurcu triluri de “lie”cu Deltã ºi plaur? Tu, Patrie Mumã, cu datini strãbune,cu’ntinderi de plai

ºi-adâncimi de genune!Cine eºti Þarã, cu prunci ca bujoriice-aleargã zglobiisã salute cocorii?Cine eºti Þarã, cântatã de barzi,de fluier, de caval, de ape ºi brazi?Cine eºti Þarã cu nume de glorii izvor de idealuriºi mãreþe victorii?Cine eºti Þarã cu mândri vitejiunde Armate, Poporul,de pazã stau treji?Cine eºti Þarã, iubitã fierbinte,ce-n glie pãstreziale noastre morminte?Tu! Românie! Eºti BUREBISTA,BÃLCESCU!eºti ªTEFAN, MIHAI;Eºti necuprins EMINESCU!

Col.(r)prof. Constantin Fluture-Plãeºu

Cine eºti Þarã?

I un ie 1941

A început lupta pentru Moldova

Eroul preferat al multoradintre noi, Indiana Jones, s-aîntors într-un nou film, “Indi-ana Jones and the Kingdomof the Crystal Skull”, ce afost lansat la Festivalul de laCannes. Indy, ca în toatecelelalte filme, porneºte încãutarea unor artefactemitice, ale cãror urme au fostpierdute demult, precumSfântul Graal sau Arca luiNoe. De data aceasta, el cautãCraniile de Cristal, care nuaparþin însã unei legende, cisunt cât se poate de reale.

În lume sunt multe craniisculptate din cuarþ, de diverse

mãrimi, dar nu sunt toateînvãluite într-o aurã de mit ºide romanþã. Doar câteva din-tre ele au provocat însã ve-

neraþia oamenilor: cranii decristal în mãrime naturalã,vechi de câteva sute de ani ºide presupusã origine mayaºãsau aztecã. Poveºtile spun cãaceste cranii posedã puteriparanormale, de vindecare abolnavilor ºi chiar de învierea celor morþi.

Cel mai cunoscut dintreacestea este denumit “Skullof Doom” ºi a fost gãsit înanii ‘20 printre ruinele unuioraº mayaº pierdut, dinAmerica Centralã. Zvonurilespuneau cã avea puterea de aucide: când un preot mayaºîºi concentra atenþia asupracraniului, în timpul unei cere-monii, craniul putea ucide peoricine la ordinul preotului.Deºi este o poveste drama-ticã, conþine la fel de multã

ficþiune precum scenariul fil-mului Indiana Jones. Cercetã-torii au declarat, dupãnumeroase studii, cã nu augãsit dovezi despre acesteputeri incredibile ale craniu-lui.

Oamenii de ºtiinþã suntîncã în dubii în ceea cepriveºte provenienþa craniilorde cristal. Ei spun cã acesteaar fi opera oamenilor moderniºi deloc a unei civilizaþii pre-columbiene. Majoritatea po-sesorilor acestor cranii aurefuzat ca acestea sã fieexaminate. Este mai frumossã se pãstreze aura legendarã,decât sã se primeascã unrãspuns concret. Cert e cãaceste cranii de cristal au omare putere asupra noastrã:aceea de a fascina!

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

O canã, pe care proprietarul sãu ocredea din cupru, a fost recuperatã dintr-o cutie de pantofi, de sub pat. Ulterior,omul a aflat cã este vorba despre ocapodoperã de aur din Persia Anticã.Bunicul lui John Webber îi oferise canaîn 1945. Obiectul este decorat cu capetede femei ºi ºerpi ºi are o înãlþime de 14cm, John folosindu-se de canã pentru a

se antrena la tir cu puºca cu aer compri-mat.

El a pus cutia în care era cana subpat ºi a gãsit-o atunci când a vrut sã semute. Vrând sã vândã obiectul, John ahotãrât sã îl ducã la evaluare pentru adescoperi cã era vorba de un obiect rardin Imperiul Achemenid, primulImperiu Persan, care a condus o mare

parte dinO r i e n t u lMij loc iu .Turnatã înaur, canaeste datatãdin se-colele III-IV, î.Hr.Casa del i c i t a þ i i

Duke’s, din Dorchester, va propuneobiectul spre vânzare în iunie, cu un preþde plecare de 630.000 de euro.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale

AMD lanseazã mult aºteptataplatformã de laptopuri Puma,

la preþ redusCompania Advanced Micro Devices (AMD)

lanseazã mult aºteptata platformã de laptopuri Puma,în timp ce rivalii de la Intel cautã sã câºtige teren înfaþa celui mai mare producãtor de cipuri din lume.

AMD, ce aanunþat înaprilie al ºase-lea trimestruconsecutiv depierderi, a pre-cizat cãlansarea proce-soarelor ºi acelorlalte com-ponente alep l a t f o r m e iPuma reprezin-tã cea mai importantã lansare de hardware pentru lap-topuri din istoria companiei. Printre producãtorii decalculatoare ce folosesc platforma Puma se numãrãAcer, Asus, Dell, Fujitsu Siemens ºi Hewlett-Packard.Preþurile la laptopurile Puma se vor încadra între 700ºi 2.000 de dolari. Ritmul de dezvoltare al sectoruluicalculatoarelor de birou a scãzut în ultimii ani, în timpce sectorul laptopurilor înregistreazã o dezvoltarerobustã. “Toatã lumea doreºte un concurent serios caresã rivalizeze cu Intel, însã oamenii nu vor cumpãra oalternativã dacã aceasta nu va fi performantã”.

AMD oferã trei versiuni ale platformei Puma, ocolecþie de microprocesoare, cipuri wireless care sepot conecta la WiFi ºi alte cipuri. Puma foloseºte pro-cesoarele AMD Turion X2 Ultra Dual-Core.

Apple pune celule solare în telefoane mobile ºi iPod-uri

Apple a anunþat cã va produce telefoane mobile pebazã de celule solare. Dispozitivele Apple, precum

iPhone, pot aveacelule fotovoltaiceplasate în spateleecranului digitalLCD, mãrindspaþiul disponibilpentru exploatarealuminii soarelui ºipermiþând con-sumatorilor sã iasãdin reþeaua elec-tricã. Informaþiilelegate de perfor-manþa celulelorsolare ale unui dis-

pozitiv mobil ar putea fi afiºate, fie pe ecranul princi-pal lângã datele despre baterie, fie lângã spaþiul pentruorã ºi datã, sau chiar deasupra celulelor solare.

Apple a mai anunþat cã va folosi ºi încãrcãtorulSolio Magneziu, cel mai puternic ºi versatil hibridîncãrcãtor conceput vreodatã care poate înmagazinadestulã energie pentru a încãrca majoritatea tele-foanelor mobile. O orã de soare va oferi circa 20 deminute de convorbire pe telefon mobil sau 50 deminute de muzicã pe iPod.

Sistemul de operare Microsoft Windows 7

are aplicaþii multi-touchUrmãtorul sistem de operare Microsoft Windows 7

conþine aplicaþii multi-touch, ca o alternativã pentrumouse, urmãrindu-se un efect mai bun decât cel obþi-nut de predecesorul Vista. Sistemul de operare esteplanificat pentru intrarea pe piaþã în 2010, iar prinnoua interfaþã multi-touch, Microsoft doreºte sã ofereutilizatorilor posibilitatea de a controla aplicaþiilespecifice, doar prin atingerea interfeþelor de adminis-trare. Produsele Microsoft care fac posibil acest lucru,sunt deja existente pe piaþã, câteva exemple fiind Sur-face, TouchWall sau Tablet PC-urile.

“Modul prin careveþi interacþiona cucalculatorul dum-neavoastrã se vaschimba dramatic. Înziua de azi, toatãinteracþiunea fizicãse reduce la tastaturãºi mouse, dar, încâþiva ani, rolulcomenzilor vocale ºicelor vizuale va fiuriaº”, a declarat BillGates.

Deºi Windows Vista a suferit de o imagine nufoarte bunã din partea utilizatorilor sistemului de ope-rare, Microsoft a livrat peste 150 de milioane a acesteiversiuni.

Cristina FRATU

* Rãzboiul este tatãl tuturorlucrurilor: pe unii îi face zei, pealþii oameni, pe unii sclavi, pealþii liberi.

* Rãzboiul nu a fost numaiun fapt de arme, el a fost ºidezlãnþuirea patimei nebuneºti,amãrãciunea, resentimentulindivizilor cuprinºi în vârtejulpasiunilor instinctive ºi bestialecare dormitau sub poleiala ci-vilizaþiei.

* Unde s-a dezlãnþuitrãzboiul, acolo este dezastru,este nenorocire obºteascã, emoarte, e pustiire.

* Rãzboaiele îºi aprind pâr-jolul din exagerata preþuire pecare o acordãm bogãþiei, glo-riei ºi celorlalte bunuri trecã-toare ale vieþii.

* Cauza principalã arãzboiului constã în lepãdareaoamenilor de Dumnezeu ºi delegea lui.

* Cei ce nu duc rãzboi cu eiînºiºi, cu patimile, viciile ºipãcatele, îl duc, negreºit,

împotriva lui Dumnezeu ºi alaproapelui.

* Împotriva rãzboiului, neputem ridica luptând, maiînainte de toate, împotrivaprincipalei cauze care îlgenereazã, ºi anume, împotrivapãcatului.

* Nenorocirea comunãdepãºeºte în suferinþã pe aceeaa unui singur om.

* În zilele noastre, sevorbeºte în gura mare desprepace mai mult ca oricând, învreme ce popoarele sepregãtesc de rãzboi mai mult caoricând.

* Numai elementele fãrãpersonalitate se lasã dresate;celelalte se autoeducã.

* Sã cucerim suflete, nuurechi.

* Sã nu amânãm munca pemâine, dar nici odihna.

* Fii viguros ºi pãstreazã-þiintactã personalitatea.

Selecþie realizatã de col.(r)ªtefan MITINCU

O comoarã persanã zãcea într-o cutie de pantofi, în Anglia

Craniile de cristalexistã în realitate

Descoperire spectaculoasã în Brazilia! Guvernul a gãsit untrib izolat, în jungla amazonianã de la graniþa Braziliei cuPeru. Este pentru prima datã când membrii acestui trib au fostfotografiaþi de o echipã de etnologi de la o fundaþie guverna-mentalã brazilianã.

Unul din reprezentanþii organizaþiei a declarat cã a vãzutºase colibe ºi o parcelã mare de pãmânt cultivatã. Cercetãtoriinu au descoperit însã cãrui trib aparþineau. Fotografiile îi aratãpe luptãtori cum îºi îndreaptã sãgeþile spre avionul care le sur-vola teritoriul.

Un etnolog brazilian a declarat cã în zonã existã patrutriburi izolate de restul lumii pe care fundaþia le monitorizeazãde 20 de ani, însã niciodatã nu a încercat sã intre în contact cuindigenii. Guvernul brazilian interzice invadarea teritoriului

locuit de ei. Survival Interna-

tional, o organizaþienonguvernamentalãbritanicã, a atrasatenþia cã indienii dinPeru sunt ameninþaþide defriºãrile ilegale.La nivel mondial,sunt peste 100 detriburi care nu au niciun contact cu lumeacivilizatã. Majori-tatea se gãsesc în Peru ºi în regiunea Amazon.

Un tr ib izolat a fost descoperi t în Brazi l ia

La câþiva kilometridepãrtare de complexul de laGiza, Egipt, ce cuprindefaimoasele trei piramideînchinate lui Keops, Kefren ºiMikerinos, arheologii audezvãluit de-a lungul anilor oa patra piramidã, aparþinândfaraonului Djedefra, mai

mare, mai frumoasã ºi mai preþioasã.O echipã internaþionalã de arheologi a dat la ivealã, cea

de-a patra piramidã aparþinând faraonului Djedefra, succe-sorul lui Keops din a patra dinastie, aflatã la Abu Rawash.”Piramida pierdutã”, aºa cum a fost denumitã, a dat naºtereîn ultimii ani la o mulþime de speculaþii cu privire la statu-tul sãu, plecând de la supoziþia cã a fost neterminatã. Dar,arheologii nu sunt de acord: nu numai cã ea a fost terminatã,dar era cea mai înaltã în comparaþie cu celelalte, materialelefolosite la construirea ei fiind de o calitate superioarã.

Sãpãturile au durat nu mai puþin de 12 ani, dând laivealã o nouã perspectivã asupra misterelor legate de obscu-rul faraon Djedefra, care nu a dorit sã-ºi construiascãpiramida lângã cele ale predecesorilor sãi, ci într-un loc maiîndepãrtat ºi mai înalt.

Pentru mult timp s-a crezut cã faraonul a cãzut în diz-graþie ºi cã acesta este motivul îndepãrtãrii piramidei sale,dar cercetãtorii afirmã cã e posibil ca alegerea sã fi aparþi-nut faraonului care a vrut în acest fel sã se delimiteze defamilia sa ºi sã-ºi construiascã mormântul într-un loc maiînalt, mai aproape de soare, pe care faraonul îl adora.

Potrivit ultimelor calcule, piramida lui Djedefra trebuiesã fi fost impunãtoare, ea depãºind cu aproximativ 8 metripiramida lui Keops, înaltã de 146 metri. La bazã, laturapãtratului mãsura 122 de metri, iar unghiul de înclinaþie – 64de grade. La construirea ei, s-a folosit granitul roºu deAssuan, material folosit ºi pentru piramida lui Keops ºi caretrebuia sã fie adus de la o distanþã de 800 km pe Nil. Pentruconstruirea piramidei au fost necesari 8 ani ºi circa 15.000de oameni: fiecare bucatã de granit cântãrea 25 de tone,fiind necesare 370 de persoane pentru a o cãra.

Solidã ºi cu o mãrime impresionantã, piramida era des-tinatã a-l trece cu toate onorurile pe faraon în celalatã lume.Împrejurimile piramidei au dezvãluit, de altfel, multe vasepentru ofrande, iar exteriorul trebuie sã fi impresionat prinfaptul cã piramida era acoperitã de granit lucios, bine fi-nisat, ºi de un aliaj de aur, argint ºi aramã care strãlucea pu-ternic în soare, în semn de putere.

Misterul celei de-a patra piramide

Un produs chimic natural,cunoscut sub numele de bicar-bonat (folosit în producerea pra-fului de copt) poate ajuta ladetectarea cancerului, prinfolosirea unor metode specialede scanare a organismului.Echipa de cercetãtori de la Insti-tutul de Cercetare a Canceruluidin Marea Britanie a descoperit

cã scanareaorganismu-lui permitedepistareas c h i m -bãrilor la

nivel chimic ºi,implicit, identifi-carea cancerului,chiar în stadii

incipiente. Bicarbonatul esteimplicat în echilibrarea niveluluide acizi ºi baze din organism, întimp ce, potrivit specialiºtilor,þesutul canceros se transformã îndioxid de carbon. Cu ajutorulscanãrii, medicii pot observa câtde mult bicarbonat este transfor-mat în dioxid de carbon în interi-orul tumorii. Aceºtia considerãcã bicarbonatul mãreºte preciziadepistãrii cancerului, fapt ce arputea ajuta la detectarea tumo-rilor ºi la analiza eficienþei anu-mitor tratamente, aplicate înstadii timpurii.

Bicarbonatul, folosit îndepistarea cancerului

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

365 ZILE !

AICI (pop.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008

Pagina 11

The Sims devine însfârºit multiplayer?

Error! Hyperlink reference not valid.Una dintre boss-ele de la EA, NancySmith, a declarat recent într-un interviua c o r -d a tpubli-caþ ie iT h eTimescâtevalucruriintere-s a n t edespreThe Sims ºi aspectul de multiplayer.

Fãcând o parantezã, îmi încãlzeºte defiecare datã sufletul rece de redactorcând vãd cum apar veºti legate de jocuriîn medii “serioase” precum The Times,unde oamenii se uitã ca sã vadã cum maie cu preþul petrolului ºi cu nu ºtiu cecrize politice ºi aºa mai departe. E doarunul din semnele care aratã cã gaming-uldevine un lucru din ce în ce mai main-stream, ºi nu doar þinând de un segmentîngust de geeks ºi oameni falimentaþisocial.

Aflaþi, aºadar, cã The Sims s-ar puteasã devinã curând un joc multiplayer. Aumai fost tentative de a aduce respectivultitlu sau “univers” pe teritoriul unde taieºi spânzurã World of Warcraft sau Se-

cond Life, dar pânã acum nu s-a întâm-plat nimic spectaculos. Rãmâne, deci, devãzut.

Expansion la Crysis Error! Hyperlink reference not valid.

În sfârºit avem o confirmare cât se poatede oficialã a zvonurilor care începuserãsã circule acum ceva timp despre unexpansion pack pentru Crysis. Da, el vaexista ºi se va numi Crysis Warhead.

Din nefericire, în afarã de un site ofi-cial, Crytek n-a lãsat sã-i scape mainimic pânã acum despre respectivuladaos la legenda care este Crysis. Tot ceavem concret e o imagine cu un tipsupãrat, ras în cap. Mã întreb la ce petre-cere a fost inivitat. Sigur, toatã lumea ecurioasã cum o sã se lege Crysis War-head de povestea din jocul principal.Dar, parcã mai interesant e cum o sã selege în mod grafic de dânsul; Crytek alucrat cu siguranþã la îmbunãtãþirea

vizualã a jocului,iar dacã primularãta cum arãta,la ce sã ne aºtep-tãm oare de laexpansion?

Dar, sã nu neemoþionãm prea

în pripã, în fond, e doar un expansionpack, nu un sequel. Chiar, oare cum o sãarate grafica din Crysis 2? Probabil o sã

fie ca o experienþã în holodeck.

Patch 1.6 de Call ofDuty 4 - gratis

Error! Hyperlink reference not valid.Tocmai a fost eliberat din captivitatepatch-ul 1.6 pentru Call of Duty 4, versi-unea de PC. În sfârºit, Variety Map Packe disponibil pentru cei care ºtiu sã facãrãzboi cu mouse-ul ºi tastatura, nu cu oridiculã ºi incompletã scânduricã înþe-satã de butoane cum au consolele. ªi celmai tare e cã pacheþelul respectiv ne eservit gratis.

Dacã nu ºtiþi despre ce e vorba, am sãfac eu primul pas ºi am sã vã fac cadou oinformaþie. Deci, luaþi în primire infor-maþia – care constã în faptul cã VarietyMap Pack cuprinde 4 hãrþi: Creek, Chi-natown, Killhouse ºi Broadcast.

Ultima oarãcând prieteniimei au jucatCall of Duty 4,au pierdut. Aºacã, mã întrebdacã existã ometodã ca sãexiºti veºnic pe o hartã de COD 4, laorice orã din zi sau noapte. Veºnic. ªicând va dispãrea civilizaþia umanã. ªicând va muri Universul. ªi chiar ºi dupãasta.

Cristina FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

???VIZOR (fig.)

CRISTI ZOREADECIZIE

VESTEARTICOLEÎN LESÃ

POEM PASTORAL

HAINE

???

PETE

TITAN

ROMANTIC

???

MAESTRU

INSULE DECORALI

NUNI

CREANGÃ

DE SEARÃ

NES !

A UNI

SPIRITESUPERIOARE

VASE

ALIFIE

???

I - C - S - I -D -A-A-E-I N C O M P R E -HENSIBIL -TALION - ASA -CANI - DELICT- HULUBI - EC- LOVI - TA -UTA - ALO -REMI - ARCAS- SALEP -PNEURI -TIMIDÃ - T -STI - SALBATI-CIUNE - IESIT- STATIONAR.

Actorul a primit aceastã distincþie în cadrul galei“Guys Choice Awards”.

“Guys Choice Awards” se desfãºoarã în noapteade dupã gala “MTVMovie Awards”,anul acestaajungând la a douaediþie. Matt Damona fost numit “Bãr-batul anului”, iarpentru rolul din“Jason Bourne” aprimit ºi titlul de“Cel mai tarebãtãuº”. În pal-maresul actorului senumãrã ºi o dis-tincþie din 2007: celmai talentat actorde la Hollywood.

Distincþiile la categoria sexului frumos au fost ast-fel împãrþite: Megan Fox a fost desemnatã “The NextBig Thing”, iar Jessica Biel a primit titlul de “Cea maisexy femeie”.

Realizatoarea detalk show-uri TV -Oprah Winfrey -conduce detaºat înclasamentul realizatde celebra revistãamericanã.

M a d o n n a ,Celine Dion,Britney Spears ºiMariah Careyaproape cã adunãtoate împreunã unsalariu comparabilcu ocupanta primeipoziþii din top.

Oprah Winfrey aajuns anul trecut laun câºtig estimat la

impresionanta sumã de 1,5 miliarde de dolari. ªi J. K.Rowling a dat lovitura cu “Harry Potter”, strângând în2007 suma de 1,1 miliarde de dolari.

La mare distanþã se aflã Madonna cu 325.000.000de dolari, Celine Dion cu 250.000.000 ºi MariahCarey cu 226.000.000 de dolari.

Britney Spears a pãrãsit top 10 al vedetelor cu celemai mari câºtiguri, adunând anul trecut doar102.000.000 de dolari. Pentru Britney acesta este unsemnal clar cã lucrurile nu i-au mers tocmai bine, ulti-ma datã vedeta fiind inclusã de Forbes în top pe locul7.

Actriþadin serialul“Fr iends”simte de op e r i o a d ãfluturi înstomac ºivrea sã fiesigurã cã ºinoul ei iubitsimte la fel,aºa cã l-aconvins peMayer sãfacã cevaneobiºnuit:un tatuaj culitera “J”.

Ideea cu tatuajul a fost pânã la urmã acceptatã deMayer. Acesta a ales ºi locul tatuajelor, acesteaputând fi vãzute doar de cãtre cei doi. Jennifer areintenþii serioase, acest lucru fiind confirmat de faptulcã aceasta ºi-a prezentat iubitul celei mai bune pri-etene, actriþa Courtney Cox Arquette. Cei doi, care seîntâlnesc deja de 3 luni, au fost prezenþi în weekend lacasa de vacanþã a cuplului David ºi CourtneyArquette, John spunând cã a avut emoþii sã o întâl-neascã pe protectiva Courtney, aceasta fiind ca omamã pentru Jennifer Aniston.

Cristina FRATU

Matt Damon: bãrbatul anului

Unii fac rãzboi cu mouse-ul ºi tastaturaJOCURI

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Un tip merge cu un trabant lacea mai tare firmã de tuning. Arenorocul de îl întâlneºte chiar peproprietarul firmei ºi îl întreabã:

Tipul: - Vreau sã îmi modifictrabantul!!! Vreau motor de 6000de cmc, spoilere, jenþi de 19 zoli,capotã de carbon, woofer de 2000de watti etc. Se poate?

Proprietarul: - Se poate!Tipul: - Cât mã costã ºi când

este gata dacã o las acum la dum-neavoastrã?

Proprietarul: - Vã costã 10$ ºieste gata într-o orã.

Tipul: - Domnule, îþi baþi jocde mine???

Proprietarul: - Pãi, cine aînceput primul???!!!

☺☺Un cowboy îºi petrecuse mult

timp într-un bar, când s-a hotãrâtcã e vremea sã se îndrepte dinnou înspre munþi. A ieºit pe uºilebatante ºi a observat numaidecâtcã-i dispãruse calul. A intrat dinnou în barul aglomerat ºi a spus:

- Bun, mai consum o bãuturãºi, dacã nu-mi va fi înapoiat calulpânã atunci, se va întâmpla ºi aiciacelaºi lucru care s-a întâmplat ºi

în Kansas.Auzind acestea, câþiva cow-

boy au ieºit în fugã din bar ºi s-auîntors în câteva minute sã-i spunãcã i-au gãsit calul. Pe când sepregãtea sã plece, barmanul l-aoprit sã-l întrebe:

- Scuzaþi-mã domnule, dar ces-a întâmplat în Kansas?

- A trebuit sã merg pe jos pânãacasã!

☺☺Georgiana nu putea sã-ºi

închipuie de ce e atât de popularã.- Sã fie oare pãrul meu strãlu-

citor?, o întreabã pe o prietenã.- Nu.- Sã fie oare silueta mea

atrãgãtoare?- Nu.- Atunci … cedez!- Asta e!

☺☺Inginerul agronom cãtre

badea Vasile:- Bade, cu metoda asta înve-

chitã nu o sã obþii nici cinci kilede pere din pomul ãsta...

- Ai dreptate, e prun...☺☺

Un bãrbat abordeazã ofemeie foarte frumoasã într-unhipermarket:

- Nu vã supãraþi, mi-am pier-

FIARÃ

VENE!

ÎNTREGI

A CONSIMÞI

ÎN AVAL !

SUPRAFEÞE !

ZIUA TRECUTÃ

ÎNSPÂIMÂN-TÃTOARE

TRÃIRI

BASTIOANE

ÎN LISTÃ !

ÎN MINÃ !

PLÃCERE

POFTIM !STOFÃ

DE LÂNÃ

PAPAGAL

DEASUPRA

UMFLÃTURÃ

CIUR (pop.)

PICÃTURI

Forbes: Topul celor mai bine plãtite vedete feminine

Jennifer Aniston ºi John Mayer îºi declarãdragostea prin tatuaje

dut soþia prin magazin. V-ar deranja dacã am sta devorbã pentru câteva minute?

- De ce?- Pentru cã, de fiecare datã când vorbesc cu o

femeie frumoasã, soþia mea apare de nicãieri…Cãi bucureºtene

Rãspunsurile testului din nr. 10 (244)1. Muzica operei „Fiica regimentului” aparþine compo-

zitorului italian Gaetono Donizetti (1797-1848).2. Lucrarea „Cocoºul” este opera lui Constantin Brâncuºi

(1876-1957).3. Dupã câte se pare, pisica a fost domesticitã în Egiptul

antic, în jurul anului 200 î.Ch.4. Filmul „Câinele turbat” a fost realizat în 1949 de regi-

zorul japonez Akira Kurosawa.5. Oraºul Turnu Mãgurele a fost fondat la începutul se-

colului al II-lea în timpul lui Septimius Severus. Împãratulridica aici una din fortificaþiile cu rol important în luptele pen-tru apãrarea graniþelor imperiului.

6. Platon (428-348 î.Ch.), Criton.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

1. Cum se mai numeºte în popor planta cunoscutã subnumele „Coada cocoºului” (Polygonatum adoratum)?

2. Cine a compus muzica operei pentru copii „Motanulîncãlþat”?

3. Ce pictor spaniol a realizat, pe la 1650-1660, tabloul„Bãiatul cu câinele” aflat la muzeul Ermitaj?

4. Ce compozitor român este autorul poemului simfonic„Acteon” evocând drama vânãtorului transformat de zeiþaArtemis în cerb ºi sfâºiat de proprii lui câini?

5. Care mare poet român a publicat, în 1916, volumul„Plumb”, în care existã mai multe poezii intitulate „Amurg”?

6. Cine a spus: „La mulþi oameni nedreptatea nouã ce þi-ofac e un mijloc de a-ºi ºterge din minte nedreptatea veche”?

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 11(245) din 16 iunie 2008Pagina 12

CMYK

Etnografia receptãriiCurierului

Afganistanul controleazãdoar o parte din guvern

27-331 Mai 2008, Breaza

Olimpiada de varã a sportului militar licealColegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir “ din Breaza,

judeþul Prahova, este gazda celei de-a 36-a ediþii a Olimpiadeisportului militar liceal. Desfãºuratã sub deviza ConsiliuluiInternaþional al Sportului Militar “friendship through sport”(prietenie prin sport), ediþia de acest an a reunit în colegiul pra-hovean 180 de elevi gata sã se întreacã pe parcursul a patru zilede competiþii.

Olimpiada de varã a sportului militar liceal reprezintã, prinamploarea ºi complexitatea probelor de concurs, o importantãm a n i f e s t a r esportivã din calen-darul sportiv alStatului Major alForþelor Terestre.Elevii sunt înscriºila ºapte probe deconcurs: tir,atletism, triatlonmilitar, baschet,handbal, volei ºitenis de masã.Pentru toate pro-bele se stabileºteun clasament peechipe, iar la tir,triatlon militar,tenis de masã – ºiunul individual.

“Spartachiada– de ce oare s-arenunþat la aceastãatât de potrivitãdenumire?! – acreat de-a lungultimpului, pentruadolescenþii înuniformã, cadrul propice pentru materializarea aspiraþiilor spreînalt ºi spre victorie, pentru descoperirea, prin sport, a senti-mentelor de camaraderie ºi fairplay” declara comandantulliceului, colonelul Constantin Moraru, în timp ce ºeful BirouluiEducaþie Fizicã din Statul Major al Forþelor Terestre, colonelulIoan Armanu sublinia: “Am convingerea cã va fi o întreceredeosebit de puternicã, un regal al sportului, deoarece fiecare lots-a pregãtit minuþios timp de un an de zile ºi doreºte sã câºtige,sã reediteze succesele anterioare. Deºi lupta va fi acerbã, ea seva desfãºura în limitele sportivitãþii ºi vor învinge cei maibuni, cei care vor dovedi cã au un moral dezvoltat, ambiþie ºiardoare mai mare, o omogenitate a valorilor din lot”.

Probele ºi disciplinele aplicativ-militare ºi sportiveAtletism: 100 m plat, 200 m plat, 400 m plat, 800 m plat,

1.500 m plat, 4x100 m plat, 4x400 m plat, sãritura în lungime,sãritura în înãlþime, aruncarea greutãþii (6 kg). Participã 15

elevi (un concurent poate participa la maxim douã probe ºi oºtafetã). Clasamentul se stabileºte individual pe fiecare probãºi pe echipe, prin însumarea punctelor.

Handbal: echipe din 14 jucãtori. Clasament: dacã douãechipe acumuleazã acelaºi numãr de puncte, departajarea seface þinând cont de victoria în întâlnirile directe ºi golaverajulgeneral.

Volei: echipe din 12 jucãtori la masculin ºi 9 la feminin. Sejoacã 3 seturi din 5, se poate juca cu libero. Clasament: în cazde egalitate departajarea se face þinându-se cont de victoria înîntâlnirile directe, meci-averajul, set-averajul, punct-averajul.

Baschet: echipe din 12 jucãtori. Clasamentul se face înfuncþie de victoriile ºi înfrângerile înregistrate, 2 puncte pentrufiecare joc câºtigat, 1 punct pentru fiecare joc pierdut, 0 punctepentru neprezentare.

Triatlon militar: participã 10 concurenþi.Proba 1 – Tragere la distanþa de 50 m din poziþia culcat-

rezemat. Proba 2 – Aruncarea grenadelor la precizie. Searuncã 6 grenade la o þintã amplasatã la distanþa de 25 m, mar-catã prin trei cercuri concentrice cu diametrele de: 1 m (20puncte), 2 m (15 puncte), 3 m (10 puncte). Proba 3 – Alergareîn teren variat pe distanþa de 2.000 m. Pentru 6 min. 20 sec. seacordã 100 puncte (pentru fiecare secundã mai puþin se adaugãcâte un punct în plus), pentru un timp mai mare de 8 minute 0secunde nu se acordã nici un punct.

CCllaassaammeenntt:: la individual se însumeazã punctele obþinute lacele trei probe, iar pe echipe – prin însumarea punctelorconcurenþilor.

Tir: participã 5 concurenþi. Poziþiile de tragere sunt culcat,în picioare, în genunchi. Distanþa de tragere este de 50 m.Clasamentul individual se stabileºte prin însumarea punctelorobþinute la cele trei trageri. Clasamentul pe echipe se stabileºteprin însumarea punctelor obþinute de cei 5 concurenþi. În cazde egalitate se acordã prioritate echipei care totalizeazã cel maimare punctaj la poziþia în picioare (ultima serie), iar dacã ega-litatea continuã, va avea prioritate echipa al cãrei trãgãtor s-aclasat mai bine la individual.

Tenis de masã: doi jucãtori (un bãiat, fatã). Sistem de jocîn turneu, numai tur. Pe echipe: bãieþi cu bãieþi, fete cu fete,dublu mixt. Individual: masculin ºi feminin. Setul va fi câºtigatde jucãtorul/echipa ce realizeazã prima 11 puncte. Când ambiijucãtori/ambele echipe realizeazã câte 10 puncte, setul va ficâºtigat de jucãtorul/echipa ce obþine consecutiv douã puncteîn plus. Va câºtiga meciul la dublu cea mai bunã echipã din 5seturi. Va câºtiga meciurile de simplu cel mai bun din 7 seturi.Clasamentul se va întocmi individual (nu se dau puncte înclasamentul general, se desemneazã câºtigãtorul) ºi pe echipe.Departajarea în caz de egalitate: meci-averaj, set-averaj,punct-averaj.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

9 mari unitãþi, 54 de unitãþi ºi alte structuri mi-litare din afara Comandamentului Diviziei 1 Infan-terie „Dacica” ºtiu despre existenþa ºi stilul publi-caþiei „Curierul armatei”. La fiecare trei luni, printr-un sistem propriu de mãsurare, conturãm un studiuetnografic ce are drept dominantã receptareamesajelor difuzate prin genurile publicistice conce-pute într-un registru lingvistic specializat.

Curiozitatea creºte doar în condiþii de discon-fort

Ziarul „Curierul armatei” este citit într-un pro-cent de 9 la sutã, pentru plãcere, de 3 la sutã pentrustudiul profesional ºi de 5 la sutã pentru legislaþiainternã. Pânã la sutã la sutã, mãsurãtorile aratã un vidal lecturii. Misiunile de documentare au drept obiec-tive ºi cunoaºterea propriilor cititori. Sunt destul demulte unitãþi care nu au nici un abonament la publi-caþia marii unitãþi. Motivele sunt mai mult de ordinbirocratic, în sensul cã pentru sume de bani foartemici, se întocmesc cel puþin opt documente justifica-tive. Cum la unitãþile de tip batalion foarte multefuncþii sunt îndeplinite prin cumul, sarcina de arezolva politica de achiziþionare a publicaþiilor îirevine unui ofiþer cu grad mic. Uneori, curiozitateade a lectura ziarul creºte atunci când circulã zvonulcu acordarea concediilor de studii, ori creºterea sala-rialã. Din pãcate, aria noastrã de investigaþie se li-miteazã doar la nivelul unui corp de armatã, ceea cenu permite, întotdeauna, sã intrãm în posesia infor-maþiilor inedite.

Oamenii vor sã se vorbeascã despre eiS-a luat decizia la nivelul redacþiei de a crea o

revistã a evenimentelor petrecute în marile unitãþi ºiunitãþile subordonate. Comunicarea cu secþiile ºibirourile din comandament, dar ºi cu toþi coman-danþii de unitãþi a avut ca efect formularea unor ºtiricu actualitate ºi grade de interes. Cum au receptatbeneficiarii? Ne-au contactat ºi ne-au mulþumit.ªi-au arãtat dispoziþia de a ne invita la urmãtoarelelor misiuni ºi acþiuni în taberele de instrucþie, înpoligoanele de tragere ºi de conducere, la pregãtirilepentru misiunile internaþionale. Sãptãmâna trecutã,un comandant de batalion a luat legãtura cu redac-torul-ºef, pentru o mediatizare a unitãþii dumnealui.Din punct de vedere jurnalistic, misiunea prezentaproximitate. Ne-a impresionat sinceritatea ofiþerului„Vrem ºi noi sã arãtãm cã facem instrucþie, cã nemeritãm numele într-o instituþie credibilã”. Amdemonstrat, atât cât a fost posibil, cã ºtim ºi vrem sãstãm de vorbã cu semenii. Suntem departe de ideeapoziþionãrii orgoliilor pe o treaptã care sã compro-mitã loialitatea ºi morala profesionalã. Am urmãrit,vreme de patru ani, evoluþia mesajelor noastre în ati-tudinile ºi comportamentele celor despre care amscris. Pe foarte mulþi dintre ei îi avem prieteni. Aufost ºi nemulþumiþi. Dar nu din cauza noastrã. Împre-jurãrile de atunci nu le-au fost ºansa, ci mai mult ha-zardul. În orice caz, vocile rãmase pe nervurile ben-zilor de reportofon scot la ivealã certitudinea, potrivitcãreia, oamenii vor sã se vorbeascã despre ei. De ce?Pentru faptul cã existã, pur ºi simplu.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Liviu AENCULESII a fost maistrumilitar de aviaþie. De trei ani, are livre-tul militar cu parantezã – maistru-mili-tar (r). Este profesor de teologie orto-doxã la un liceu din Târgu Neamþ. Înfiecare vacanþã, îºi propune câte unproiect. Resursele financiare proprii îlajutã sã le punã în aplicare. Pânã acum,a reuºit ceva inedit. Sã ajungã în Israel,un loc al sacrificiului. Credinþa lui înDumnezeu îl va îndrepta ºi cãtre Vati-can, citadela eternitãþii spirituale. Peadresa electronicã a ziarului am primitun gen publicistic interesant. El aretoate caracteristicile reportajului.Vorbeºte despre Tibet, locul pe care l-avizitat împreunã cu patru elevi, înaprilie 2008. (C.D.C.)

Dansul norilor ºi gândirea de basm

Deja, suntem într-un hotel din Tibet.Nu ºtiu ce sã fac ºi mã întreb dacã pentruTibet, suntem, într-adevãr, pregãtiþi. Amcurajul sã susþin cã peisajul Tibetului esterodul unor investiþii cu marca doctrineichineze. La coborârea din avion, am simþitceva ciudat. Aerul rarefiat ne provocadureri de cap, ameþeli, stãri depresive.Lipsa oxigenului împiedicã funcþionareacreierului. De aici pânã la gândirea fantas-maticã e doar puþin. Cred cã aici existãsecretul îndelungatelor meditaþii. Ca sãajungem în Tibet, am urcat într-un Airbus751. Multe ore am dansat cu egretele albeale norilor ºi, de multe ori, ni se pãrea cãputem þine în palmã vârfurile ascuþite alestâncilor ca pe niºte ouã viu colorate.

Am simþit prezenþa golurilor de aerdatorate modificãrilor de presiune. Mãgândeam la cât este de valabilã teoria luiLaplace despre acea presiune barometricã,dar nu mã aºteptam sã trãiesc totul pe viu.Ne miºcam ca o barcã pe valuri. Centurilenu ne mai þineau lipiþi de scaune, iar pan-creasul îmi venise pânã în amigdale.Mi-am amintit de forþa spiritualã a Tibetu-lui, care ne atrãgea cãtre nucleul aminti-rilor din basmele copilãriei. Îl ºi vedeam peHarap-Alb devenit un Fãt-Frumos pe calulalb, care îºi fãcea aliaþi din aripa de albinã,

din oglinda Zânei Speranþa, pentru a-l opripe balaur din cursa nebunã a urmãririi.Mi-am dat seama cã va trebui sã trec pesteîncercãrile naturii. Era momentul sã nepurtãm propriul timp ca pe o cruce undene-am regãsit rãstigniþi din cauza plic-tiselii. Ghidul nostru îºi pregãtea discursuldespre ineditul Tibetului. Noi îi urmãreamcurioºi, dar nu înþelegeam prea multe.Abia când am înþeles cã aici au cinci tipuride înmormântãri, parcã aºteptam sãcoborâm pe strãzile înconjurate desteguleþe multicolore. În orice caz, nu ne-afost greu sã pricepem cã Tibetul poate fivãzut doar de cei care sunt pregãtiþi. Fizic,psihic ºi moral. Altitudinea la care se aflãTibetul este de 4900 de metri. Chiar ºi suboblãduirea soarelui, tot apar senzaþiile derãu, din cauza lipsei oxigenului.

Cu spiritul, pe vatã cãlcând!Lhasa – este cel mai iubit templu al

Tibetului. Unii îl vãd ca pe un mit înmires-mat. Ne deplasãm greu. Dialogul nostruinterior se intensificã. ªi ne dominã echili-brul. Obosim la gândul cã am intrat înspaþiul încãrcat de spirit. Cãlcãm pe acestpãmânt, moale ca o pãturã de vatã.Ajungem la locul de cazare. Super lux.Devenim prolicºi. Cum? Aici, în Tibet,pânã ºi luxul este la el acasã? Ieºim îndecor. Sã luãm contact cu oamenii, care mise par simpatici ºi primitori. Unii trec pelângã noi, ne ating ca pe statui ºi zâmbescîn faþa locuþiunilor noastre substantivale,semn cã limba românã devine universalã.Sunt fascinat de arhitectura magazinelor.Seamãnã cu ale noastre, în ideea de mar-keting general. Diferenþa stã în multi-tudinea obiectelor de artã contrafãcute saureale. Mã minunez în faþa grãmezilor deturcoaz, malachit ºi lapislazuli. ªtiam, dinceea ce am citit doar, cã lapislazuli segãseºte numai în America de Sud. Nu mãdecid la ce vitrinã sã mã opresc. Parcãm-ar încânta statuetele cu Buddha. Suntdin alpaca ºi au încãrcare energeticã. Mãiau durerile de cap. Ies din magazin. Cauto gurã de aer proaspãt. Degeaba. Nu esteceea ce vreau. Rãmân ameþit ºi calc peasfaltul curat ca în palmã, fãrã prea multã

voinþã. Din reflex, mã aºez pe bordurã. Mãsupãrã mirosul plantelor de ritual. Gata.Am terminat. Vreau acasã. Mã gândesc lavizita de mâine a Templului Înmiresmat.Simt un fior rece prin ºira spinãrii ºipiciorul stâng. Doamne, pãi dacã de lacâteva flori am pãþit aºa, ce va fi în Tem-plu?

Deºi Universul esteinfinit, totuºi îl simþim finit

Mã simt rãu. Deºi am venit în Tibet dinraþiuni spirituale, totuºi simt cã nu suntpregãtit. M-am convins de oferta Tibetului.Este cea care uºureazã comunicarea cuUniversul. În ce fel? Prin credinþa în Dum-nezeu. Unii au raþiunea ºi ritualurile lor.Alþii îºi fac din mãreþia simbolurilor ºcoalaproprie de umanism. Dar ce-i interesant înTibet? Poate ashramul? Adicã, locul undecãlugãrii buddhiºti îºi purificã felul de acomunica ºi de a înãlþa virtutea credinþei înSuprem. La creºtinii ortodocºi, sihãstriaeste cea care faciliteazã dialogul cu ÎnaltulCerului. Semãnãm cu cei de aici ºi totuºiavem atâtea diferenþe de rit, raþiune ºi pu-tere mentalã. Însoþitorii mei cred cã eranevoie sã ajungem în Tibet. Dacã nu pen-tru aromele nãscãtoare de vise ºi dor devise, mãcar pentru convingerea cã Dum-nezeu este unic. Sã-i dau oare dreptate luiIorga, când a spus „Dacã Dumnezeu nuexistã ºi eu cred, nu am pierdut nimic.Dacã Dumnezeu existã ºi eu nu cred, a-tunci am pierdut totul.” Tibetul este loculunde înþelegi logica valorilor umane. Darnu forþat, nu uºor ºi prin observarea încon-tinuu a locurilor din jur. Ordinea naturalãeste precursoarea celei umane. Mai întâi auapãrut pãsãrile ºi apoi avioanele. Omul aimitat natura. Noi imitãm ceea ce apreciemcã este proeminent. Inclusiv ritualurile,fãrã a conta registrul lingvistic. Tibetuldevine exigent cu toþi cei care nu înþelegsecretele Universului.

Aparent, el este infinit. Dar noi îlsimþim finit ºi îl purtãm conºtient pânã ºiîn cele mai îndepãrtate colþuri ale lumii.Vreþi sã-mi daþi dreptate? Încercaþi ºi cuTibetul!

Liviu AENCULESII

Tibet, un Prometeu descãtuºat al spiritului

Guvernul din Afganistan controleazã doar 30 lasutã din teritoriul þãrii. Concluzia a fost formulatã decãtre doi responsabili ai serviciilor de contrainformaþiiSUA, pe timpul unui congres de profil. Potrivitestimãrilor ofiþerilor de contrainformaþii, 10 la sutã dinteritoriu este controlat de cãtre talibani, iar guvernulafgan poate sã mai supravegheze cam 30 la sutã dinsuprafaþã. De când a început coaliþia internaþionalãîmpotriva terorismului, majoritatea populaþiei rãmânesub oblãduirea triburilor locale. Interesantã în sem-nificaþii s-a dovedit afirmaþia generalului MichaelMAPLE, directorul Agenþiei de informaþii militare aSUA, la punctul „de aur” de pe ordinea de zi a con-gresului. El a declarat cã Pakistanul încearcã sã-ºiimpunã autoritatea în faþa celor aflaþi în regiunile de lagraniþa cu Afganistanul, acolo unde crede cã se antre-neazã militarii talibani, membri ai coaliþiei inter-naþionale Al Qaida. Doar cã apar unele inconveniente.Armata pakistanezã nu este pregãtitã ºi nici echipatãpentru asemenea acþiuni. Tot oficialul american estecel care apreciazã faptul cã abia peste cinci ani, vorputea fi eliminate barierele în raporturile de forþe.Discursul generalului a fost încheiat cu o ipotezãdemnã de a fi luatã în seamã pentru viitoarele inter-venþii. „Operaþiunile militare ale Pakistanului nu auafectat în mod fundamental poziþia Al Qaida înregiune. Zonele tribale rãmân în majoritate de negu-vernat ºi, în aceste condiþii, ele vor continua sã ofereadãpost membrilor Al Qaida, talibanilor,extremiºtilor”. (C.D.C.)