0 raceala sau gripa (1)
DESCRIPTION
powerpointTRANSCRIPT
Răceala şi gripa sunt două dintre cele mai frecvente infecţii ale
sistemului respirator. Cele două afecţiuni sunt frecvent confundate, o
răceală serioasă fiind denumită gripă sau invers. Există câteva
diferenţe esenţiale între aceşti doi “vizitatori nedoriţi”, chiar dacă
ambele afecţiuni sunt cauzate de virusuri şi apar mai ales în perioada
lunilor de iarnă.
RĂCEALA COMUNĂ
Ce este răceala comună?
Răceala comună ( guturaiul ) este o infecţie minoră a nasului şi a
gâtului cauzată de numeroase virusuri. Simptomele unei răceli durează
aproximativ o săptămână, cu menţiunea că în cazul copiilor, vârstnicilor sau a celor cu imunitatea scăzută pot dura mai
mult timp. Adulţii răcesc în medie de două până la patru ori pe an, cel
mai frecvent între lunile septembrie şi mai. Copiii răcesc în
medie de şase până la opt ori pe an.Răceala este o boală extrem de
contagioasă. Ea se transmite prin aer ( inhalarea virusului ) sau prin contact
cu picături de fluide ce conţin virusul.
Cauzele răcelii comune
Există peste două sute de virusuri diferite care pot cauza răceala
comună sau banală. Unii agenţi, precum rinovirusul, cauzează îmbolnăviri serioase. Alţii, precum parainfluentzae sau virusul
sincitial respirator, produc infecţii uşoare la adulţi şi infecţii serioase
ale tractului respirator inferior la copiii mici.Rinovirusul este cauza a
30-35% din totalul răcelilor la adulţi. 10-15% dintre răceli sunt cauzate de: adenovirusuri, virusuri coxsackie, echovirusuri,
ortomixovirusuri ( inclusiv influentzae A şi B ), paramixovirusuri, virusul sincitial respirator şi enterovirusuri. Cauza a 30-50%
dintre răcelile presupuse a fi de origine virală rămâne
neidentificată.Stresul psihologic, alergiile ce afectează cu precădere zona nasului şi a
gâtului sau perioada ciclului menstrual pot influenţa susceptibilitatea
organismului de a contacta o răceală.
Simptomele răcelii comune
După ce virusul pătrunde în organism, în una până la trei zile pot să
apară următoarele simptome:• congestie nazală şi rinoree ( nas care
curge );• tuse;
• strănut;• alterarea gustului şi mirosului;
• dureri în gât.Copiii sunt mai susceptibili decât adulţii sau
adolescenţii să dezvolte febră. Fumătorii prezintă simptome mai severe
decât nefumătorii.
Tratamentul răcelii comuneTratamentul este unul simptomatic. El vizează reducere temporară
a simptomelor şi trebuie administrat imediat ce se anunţă instalarea
răcelii. Congestia nazală şi rinoreea pot fi combătute cu un decongestionant, un antihistaminic sau cu o combinaţie a celor
două.Medicamentele antiinflamatoare vor combate febra, durerea şi inflamaţia.Consumul de lichide ( minimum opt pahare cu apă pe
zi ) şi expectorantele ajută la eliminarea secreţiilor şi diminuarea tusei.
Atenţie: antitusivele nu sunt indicate atunci când tusea este productivă! Nu există o medicaţie antivirală pentru a trata răceala
comună. Antibioticele nu se utilizează având în vedere originea virală
a răcelii, dar sunt utile atunci când apar complicaţii bacteriene, precum
sinuzita sau otita.
Alte remedii precum echinaceea, eucaliptul, usturoiul, mierea, lămâia,
mentolul, zincul şi vitamina C, deşi au fost promovate ca remedii împotriva răcelii, nu au un fundament ştiinţific solid, rezultatele
studiilor care încercă să le dovedească eficacitatea fiind controversate.
Evitaţi cafeaua, ceaiul verde/negru, toate tipurile de cola sau orice
băuturi care conţin cafeină. Cafeină şi alcoolul generează deshidratare,
exact opusul dezideratelor amintite anterior. În cazul fumătorilor, se
recomandă întreruperea fumatului pentru că are efect iritant şi accentuează tusea. Respectarea programului obişnuit de muncă
sau şcoală nu încetineşte vindecarea. Se recomandă însă utilizarea
batistei şi spălarea frecventă a mâinilor pentru a nu transmite celor din
jur răceala.
Complicaţiile răcelii comune
Răceala este o boală autolimitată care se vindecă în aproximativ şapte
zile, indiferent dacă persoana bolnavă urmează sau nu tratament. Virusul poate deschide însă calea pentru infectarea altor zone ale
organismului, precum sinusurile, urechile sau bronhiile. O complicaţie
frecvent întâlnită este sinuzita ( inflamarea mucoasei sinusurilor ).
Tusea, de obicei neproductivă ( fără flegmă ), poate persista de la câteva săptămâni până la câteva luni după ce simptomele răcelii
au dispărut. Acest fenomen se asociază cu simptome asemănătoare
astmului şi impune prezentarea la un medic de specialitate.
Consultaţi un medic dacă apar oricare dintre simptomele de mai jos:
• simptome severe de răceală care durează mai mult de zece zile;
• febră mare;• dureri la nivelul urechilor sau a
sinusurilor;• tuse care se înrăutăţeşte în timp ce
simptomele răcelii dispar.
Cum putem preveni răceala?Nu e posibilă prevenirea în totalitate a infecţiei, dar următoarele
sugestii pot fi utile pentru a reduce riscul îmbolnăvirii:• evitaţi contactul cu persoane răcite, în special în primele zile
de boală, când contagiozitatea este mare;
• spalaţi-vă pe mâini după ce aţi atins o persoană sau un obiect
care a venit în contact cu o persoană răcită;• asiguraţi-vă că în baie există un al doilea prosop curat,
pentru a fi utilizat de persoanele sănătoase;
• nu transmiteţi celor din jur răceala; acoperiţi-vă gura şi nasul
când strănutaţi sau tuşiţi, apoi aruncaţi şerveţelul şi spalaţi-vă pe
mâini; de asemenea, evitaţi contactul cu persoanele succeptibile de a
dezvolta infecţia, precum bolnavii cu astm sau alte boli cronice pulmonare.
Dezvoltarea unui vaccin care să prevină răceala comună este dificil de
realizat din cauza numărului mare de virusuri care stau la originea ei.
Fiecare virus are o structură specifică, în funcţie de care iau naştere în
organismul infectat proteine protectoare ( anticorpii ). În plus, apar
modificări de structură în cadrul aceluiaşi virus într-o perioadă
determinată de timp, ceea ce îngreunează şi mai mult realizarea unui
vaccin.
GRIPA
Se cunosc trei tipuri de virus gripal: A,B şi C: • Tipurile A şi B cauzează îmbolnăvirile cele mai
severe. Aceste
virusuri îşi schimbă permanent structura şi în fiecare an circulă tulpini
diferite de virusuri;• Tipul de virus gripal C cauzează o formă uşoară
de boală sau chiar nici un simptom. Nu cauzează epidemii, şi nici
nu are un impact
crescut asupra sănătăţii publice, precum tipurile A şi B.
Simptomele gripei sunt mai severe decât cele ale răcelii comune. Au un
debut brusc şi evoluţie rapidă. Gripa are un impact crescut asupra
vieţii de zi cu zi prin afectarea activităţilor comune, generează
absenteism de la şcoală sau de la locul de muncă, poate dezvolta
complicaţii severe precum pneumonia, care necesită spitalizare.Gripa
poate fi fatală în cazul persoanelor vârstnice, a celor cu boli cronice
sau cu un sistem imunitar slăbit. Scăderea calităţii vieţii, natura
schimbătoare a virusurilor gripale şi pericolul complicaţiilor ameninţătoare de viaţă transformă gripa într-o problemă de
sănătate publică majoră.
Cum se transmite gripa?Particule de salivă încărcate cu virusuri gripale sunt
propulsate în aer atunci când o persoană deja bolnavă tuşeşte,
strănută sau vorbeşte. Unele dintre aceste particule sunt inhalate de
persoane sănătoase, iar virusul se dezvoltă la nivelul tractului lor respirator
superior sau inferior. Virusul gripal se poate transmite şi prin
contact direct cu persoana infectată.
Simptomele gripei:
• Febră peste 39 grade Celsius;• Frisoane;
• Dureri de cap şi gât;• Dureri musculare şi de articulaţii;
• Tuse seacă;• Nas înfundat sau rinoree;
• Senzaţie de oboseală extremă ( astenie );• Stare generală alterată;
• Simptomele digestive precum lipsa apetitului, greaţă, vomă sau
diaree sunt mai frecvent întâlnite în cazul copiilor decât la adulţi.
Majoritatea persoanelor se vindecă de gripă în una, două săptămâni;
senzaţia de astenie poate persista mai mult timp după dispariţia
simptomelor de gripă.
TratamentTratamentul medicamentos , specific gripei, se face la
indicaţia medicului, întrucât pot fi necesare şi antibiotice.Tratamentul
simptomatic este identic cu cel administrat în cazul răcelii comune, cu
menţiunea că nu tratează infecţia virală, ci reduce disconfortul cauzat
de simptomele gripale.Recomandările igienico-dietetice sunt identice
cu cele ale răcelii comune. Diferenţa constă în respectarea repausului la
pat; doar când simptomele dispar se indică reluarea totală a activităţilor obişnuite.
ProfilaxiaCea mai eficientă metodă de profilaxie a gripei o reprezintă vaccinarea
antigripală.Prin administrarea vaccinului antigripal se realizează imunizarea activă. În compoziţia vaccinului gripal trivalent intră
tulpini de virus gripal aparţinând tipului A ( subtipuri H1N1 şi H3N2 ) şi o tulpină tip B cu o structură asemănătoare tulpinilor
ce se apreciază că vor circula în perioada pentru care urmează să se
facă imunizarea. Vaccinul poate conţine germeni vii atenuaţi,
inactivaţi sau doar fragmente de virus. Injectarea se face intramuscular,
locul de elecţie fiind muşchiul deltoid. Pasul următor este sintetizarea anticorpilor, care asigură protecţie împotriva unei infecţii cu
germenul respectiv fără ca organismul să se îmbolnăvească.
Momentul cel mai potrivit pentru vaccinare este în lunile septembrie şi
octombrie, deoarece epidemiile se dezvoltă frecvent între lunile
noiembrie şi martie. În cazul vaccinului cu virus inactivat, imunizarea
se poate realiză chiar şi după începerea epidemiei de gripă. Imunitatea
se dezvoltă într-un interval de două săptămâni din momentul
vaccinării. Campaniile de vaccinarea se realizează anual pentru că
virusul se modifică permanent şi apar noi vaccinuri pentru a asigura
protecţie împotriva tulpinilor circulante la momentul respectiv.
Cine trebuie să se vaccineze: • Toate persoanele cu vârsta de peste 6 luni care vor
să diminueze riscul îmbolnăvirii de gripă şi nu sunt alergice la ouă;
• Adulţii cu vârsta de 50 de ani sau peste;• Copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul 6 luni – 18
ani;• Adulţii şi copiii cu boli cronice, în special astm, alte
boli pulmonare, diabet sau boli cardio-vasculare;• Adulţii şi copiii cu un sistem imunitar slăbit;• Femeile care vor fi însărcinate pe perioada
epidemiei de gripă;• Personalul medical;
• Persoanele care vin în contact cu copii mai mici de 6 luni.
Cine nu trebuie să se vaccineze • Persoanele alergice la ouă sau la
oricare alt component al vaccinului;• Copiii cu vârsta sub 6 luni;
• Persoanele care au avut în antecedente sindrom Guillain-Barre;
• Persoanele care au o boală acută şi febră nu trebuie să se vaccineze decât
după însănătoşirea completă.
Complicaţiile gripei
Virusul gripal poate cauza pneumonie sau poate facilita pătrunderea
bacteriilor în plămâni în timp ce sistemul de apărare al organismului
este slăbit de gripă. Alte infecţii care se pot asocia cu gripa sunt
sinuzita, otita sau bronşita.Apelaţi la serviciile unui medic atunci când:• Respiraţi cu dificultate;• Apare durere în piept în urma efortului de tuse;• Eliminaţi flegmă de culoare verde deschis sau cu sânge.
Diferenţele dintre răceala comună şi gripă:-Debutul simptomelor gradual / Debut brusc ( 3-6 ore )-Nas înfundat frecvent / Uneori-Dureri în gat frecvent / Uneori-Strănut frecvent / Rar-Tusea uşoară spre moderată, productivă / Frecvent,
neproductivă-Febră rar / Frecvent, durează 3 – 4 zile-Frisoane rar / Frecvent-Dureri de cap rar / Frecvent, deseori sunt severe-Dureri articulare şi musculare uşoare / Frecvent,
deseori sunt severe-Oboseală, fatigabilitate uşoare / Frecvent, pot fi
severe şi durează 2-3 săptămâni.
Medicina naturistăPe lângă medicamente, puteţi apela şi la metode naturiste,
care vă vor ajuta să vă întăriţi sistemul imunitar şi să scurtaţi
perioada de convalescenţă:
-Infuzie fierbinte de maghiran: se pune într-o cană de apă clocotită
o lingură cu maghiran tăiat mărunt, se lasă la infuzat timp de 10 minute, după care se filtrează. Se bea de două ori pe zi din
acest lichid; -Se prepară un terci care se omogenizează cu untură de
gâscă. Când temperatura este suportabilă, se ia o parte şi se pune
într-un săculeţ de pânză groasă care se aşază pe zona sternului. Se
menţine acolo până se răceşte;
-Beţi cât mai multe ceaiuri cu lămâie; -Gargară cu apă călduţă, sărată;
-Faceţi cât mai multe duşuri fierbinţi; -Frecaţi un căţel de usturoi pisat cu trei linguri de
miere şi luaţi câte o linguriţă din acest amestec în fiecare seară,
înainte de culcare; -Infuzie din frunze de pătlagină: puneţi două
linguriţe de frunze de pătlagină la o cană de apă fiartă;
-Faceţi frecţii cu ulei de ricin în zona pieptului, apoi acoperiţi-vă cu o plapumă;
-Inhalaţii cu muşeţel, lavandă, cimbru sau rozmarin; -Consumaţi cât mai multe citrice;
- Băi la picioare cu apă sărată şi foarte fierbinte; - Dacă tusea nu vă dă pace, luaţi câte o linguriţă de
sirop de rădăcini de ciuboţica cucului.
Bibliografie:1.www.dralinpopescu.ro/.../raceala-si-
gripa-asemanari-si-deosebiri2.www.farmaciata.ro/raceala-si-gripa?...
3.www.info-sanatate.ro › Home › Raceala si gripa
4.www.parinti.com/RacealasiGripa5.www.sfatulmedicului.ro/alimentatia-
si-tratamentul-adjuvant-in-caz-de-raceala-si-gripa
6.www.terapii-naturiste.com/.../gripa-guturai-raceala-viroza