00 - sg - lipova - str hasdeu-muresu - v0 - tot

7/24/2019 00 - SG - Lipova - STR Hasdeu-Muresu - V0 - Tot

1/24

ACTU

LIZAREA DOCU

Administr

Responsa

Verificator

MENTATIILORRUTIERE

tor:

bil proiect:

Af:

TEHNICEDIN CRASUL LIPOVA

STUDI

L I S T A

DRUL PROIEC STR. HASDEU GEOTEHNIC

DE S

TULUI DE REASI STR. MUR

M N A T

ing

ing

co

B

ILITARE A INFSU

RI

. Emil CO

. Georgian

f. dr. ing.

ucuresti, str. Pretel: 0730.337.33

ASTRUCTURII

TICA

a COSTI

lorica ST

ederii, nr.1, sec, fax: 031.816.

Pag. 1 /

A

ROIA

tor 38.35

21


2/24

Bucuresti, str. Prevederii, nr.1, sector 3

tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35

ACTUALIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICEDIN CADRUL PROIECTULUI DE REABILITARE A INFRASTRUCTURIIRUTIERE ORASUL LIPOVA STR. HASDEU SI STR. MURESU

STUDIU GEOTEHNIC Pag. 2 / 21

C U P R I N S

MEMORIU TEHNIC

LISTA DE SEMNATURI .................................................................................................................... 1

CUPRINS .......................................................................................................................................... 2

MEMORIU TEHNIC ........................................................................................................................... 4

1 DATE GENERALE ..................................................................................................................... 4

1.1

Denumirea proiectului ......................................................................................................... 4

1.2

Beneficiarul investitiei ......................................................................................................... 4

1.3

Proiectant general ............................................................................................................... 4

1.4 Elaborator ........................................................................................................................... 4

1.5

Faza de proiectare .............................................................................................................. 4

1.6 Scopul studiului ................................................................................................................... 4

1.7

Descrierea proiectului ......................................................................................................... 5

2 CADRUL NATURAL ................................................................................................................... 7

2.1 Date geomorfologice ........................................................................................................... 7

2.2 Date geologice .................................................................................................................... 7

2.3

Date hidrografice si hidrogeologice ..................................................................................... 9

2.4 Date climatice ..................................................................................................................... 9

2.5 Date seismice ................................................................................................................... 10

2.6

Incadrarea in zone de risc natural ..................................................................................... 12

3

DATE GEOTEHNICE ............................................................................................................... 13

3.1

Categoria geotehnica ........................................................................................................ 13

3.2 Investigatii de teren ........................................................................................................... 13

3.3

Determinari de laborator ................................................................................................... 14

3.4 Terenul de fundare ............................................................................................................ 15

3.4.1

Structura litologica ..................................................................................................... 15

3.4.1.1 Strada B. P. Hasdeu ........................................................................................... 15

3.4.1.2 Strada Muresu .................................................................................................... 15

3.4.2

Parametri geotehnici recomandati ............................................................................. 16

3.5

Taria la excavare .............................................................................................................. 17


3/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



4 CONCLUZII SI RECOMANDARI ............................................................................................. 19

4.1 Concluzii ........................................................................................................................... 19

4.2

Recomandari ..................................................................................................................... 20

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 21

ANEXE

ANEXA 1 - PLAN DE SITUATIE

ANEXA 2 - FISE DE FORAJ SI SONDAJ


4/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



M E M O R I U T E H N I C

1 DATE GENERALE

1.1 DENUMIREA PROIECTULUI

ACTUALIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICE DIN CADRUL PROIECTULUI DE

REABILITARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE ORASUL LIPOVA STRADA HASDEU SISTRADA MURESU.

1.2 BENEFICIARUL INVESTITIEI

PRIMARIA ORAS LIPOVA.

Adresa: str. Nicolae Balcescu nr. 26, oras Lipova, jud. Arad, tel: 0257.561.133, fax: 0257.563.067.

1.3 PROIECTANT GENERAL

S.C. SPECIALIST CONSULTING S.R.L.

Adresa: bd. Nicolae Titulescu nr. 163, sect. 1, Bucuresti, tel: 021.222.11.21, fax: 0318.170.160.

1.4 ELABORATOR

S.C. ARCHAUS S.R.L.

Adresa: str. Prevederii, nr. 1, sect. 3, Bucuresti, tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35.

1.5 FAZA DE PROIECTARE

STUDIU DE FEZABILITATE.

1.6 SCOPUL STUDIULUI

Prezentul studiu geotehnic a fost intocmit in vederea elaborarii proiectului pentru reabilitarea

infrastructurii rutiere a strazilor Hasdeu si Muresu, din orasul Lipova, jud. Arad.

Scopul documentatiei este de a oferi date referitoare la conditiile geotehnice ale terenului de

fundare din amplasamentul studiat.

Documentatia a fost elaborata pe baza lucrarilor de prospectiune de teren si laborator, precum si

pe baza datelor extrase din harti, norme, lucrari de specialitate.


5/24

ACTU

1.7

Orasul

Soimos

ambele

Zarand

este de

Arad (N

Lipova

malul d

stang a

continu

Bata. D

Comun

Prin pr

situate i

Strada

521 m

Strada

LIZAREA DOCU

DESCRIE

Lipova se

, pe malul

maluri al

lui, in zon

34 km, sit

adlacul) si

este trave

rept al Mu

l Muresului

and spre F

in Lipova p

al 85 spre

zentul proi

in zona cen

B. P. Hasd

i o latime

Muresu se

MENTATIILORRUTIERE

EA PRO

fla in ude

drept al M

raului M

de conta

uat la vest

cea orienta

F

sata de d

esului si

se afla Dr

aget. Din

leaca Dru

atars. Lipo

ect se urm

trala a ora

eu se situe

uprinsa int

afla situat


STUDI

IECTULUI

tul Arad, fi

resului, si

res, la int

t dintre ac

. Lipova es

la (Zamul)

ig. 1. Incadr

ua cai de

alea Ferat

mul Judet

susau se

ul Judete

va se afla l

areste reab

ului Lipova

aza intre

e 6,80 si 7

intre str.


ind alcatuit

Lipova pe

rarea ace

stia cu De

te la o dis

(fig. 1).

area in terito

comunicat

Arad - R

an 682, c

desprinde

n 572 spr

a 30 de kil

ilitarea infr

.

iata Nicola

,95 m.

Bugariu si


din reuniu

malul stan

tuia in Ca

alurile Lipo

anta egala

riu a orasul

ie importa

adna - Sim

re trece pr

Drumul Co

Sistarovat

metri est f

astructurii r

e Iorga si

str. Nicola

B

ILITARE A INFSU

nea a trei

g al acest

mpia Arad

ei. Distant

de extrem

i Lipova

te: drumul

eria - Bras

in Arad - Z

munal 83,

- Lugoj. D

ta de Capi

utiere a str

tr. Iancu J

Balcescu


ASTRUCTURII

echi locali

ia. Orasul

ului, la po

a fata de

itatea vesti

national

ov - Bucur

brani - Lip

spre Belot

in Dorgos

tala judetul

azilor Hasd

ianu avand

, in imediat


Pag. 5 /

ati: Radna

este situat

alele Munt

unicipiul A

ca a judet

N7, situat

esti. Pe m

ova - Usus

int - Labai

leaca Dru

ui - Arad.

eu si Mure

o lungime

a apropier

tor 38.35

21

i

pe

ilor

rad

lui

pe

lul

au,

t -

ul

su,

de

a


6/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



raului Mures, avand o lungime de 100 m si o latime de 9,0 m.

Fig. 2. Amplasamentul strazilor investigate (sursa hartii: Google Maps)


7/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



2 CADRUL NATURAL

2.1 DATE GEOMORFOLOGICE

Unitatea de relief din care face parte zona studiata este reprezentata de Dealurile de Vest,

reprezentand o fasie discontinuua de relief colinar care face racordul intre Carpatii Occidentali si

Campia de Vest (Campia Tisei). De la sud (valea Nerei) la nord (valea Somesului), Dealurile de

Vest se desfasoara pe o lungime de 350 km, avand cea mai mare extensiune (60 km) in Dealurile

Lipovei (intre Mures si Bega), iar pe alocuri dispar chiar in intregime (intre Crisul Alb si Mures).

Contactul cu masivele montane carpatice este bine conturat inregistrandu-se diferente altitudinale

care pe alocuri depasesc cateva sute de metri, in timp ce trecerea spre Campia de Vest este de

cele mai multe ori greu de remarcat. Dealurile de Vest sunt formate din culmi netede sau slab

ondulate si vai largi (de 5 20 km) cu aspectul unor golfuri ale campiei, ceea ce da impresia

discontinuita ii lor.

Altitudinea medie a Dealurilor de Vest este de 400 m, osciland intre 500 600 m altitudine la

contactul cu muntii si intre 150 250 m la trecerea spre campie.

Etajul Dealurilor Vestice si al depresiunilor intramontane se inscrie printr-o diversificare si

accentuare a proceselor de modelare si printr-o dinamica mai accentuata a reliefului conditionate

de eficacitatea sporita a agentilor atmosferici ca urmare a predominarii rocilor sedimentare, mai

putin rezistente, a fragmentarii accentuate a reliefului si a degradarii sau lipsei covorului vegetal.

Ploile torentiale din timpul verii impun ca specifice, procesele de pluviodenudatie si ravenare a

versantilor, precum si procesele de eroziune a malurilor ce marginesc albiile raurilor.

Supraumectarea rocilor argilo-nisipoase si a deluviilor de versant, mai ales in timpul primaverii,

creeaza premisele aparitiei fenomenelor de alunecare.

2.2 DATE GEOLOGICE

Din punct de vedere geologic, zona apartine Bazinului Panonic, coloana litologica a acestui areal

cuprinzand un etaj inferior afectat tectonic si o cuvertura posttectonica.

La alcatuirea geologica a etajului inferior - presenonian, participa in baza, formatiuni cristalofiliene,

mezzo si epizonale, proterozoic superioare, reprezentate prin micasisturi, micasisturi biotito-

sericitoase, micasisturi cu granati, paragnaise, cuartite micacee, sisturi sericito-cloritoase, sisturi

cuartito-cloritoase si sisturi sericito-talcoase. La partea superioara, aceste formatiuni prezinta o

zona alterata de grosimi variabile, cuprinsa in general, intre 50 - 100 m.

Peste formatiunile cristalo-filiene se dispun formatiuni permiene si mezozoice. Acestea sunt

reprezentate prin gresii silicioase verzi/rosii si conglomerate cu intercalatii de argile (Permian),

conglomerate si gresii cuartitice roscate, sisturi argiloase-nisipoase rosii si verzi, calcare


8/24

ACTU

stratific

sisturi

argilo-

Cuvert

depozit

fundam

conglo

dupa c

La sfa

formati

vechi.

In final,

Holoce

Pleisto

apar in

Holoce

aluvion

si 15 m

Holocenisipuri

LIZAREA DOCU

te, negre

rgiloase (T

arnoase,

ra posttect

e mezozoi

ent ridicat.

erate, cal

re urmeaz

situl Seno

nile neoge

in suprafa

ul superio

enului me

malul stan

ul inferior

re ale tera

.

ului super(fig. 3).

MENTATIILORRUTIERE

ituminoas

riasic), argi

arne pseu

onica ince

e mai ve

Depozitele

are, calcar

gresii fer

nianului, r

ne, bine d

ta se gase

), care con

iu i-au fos

.

este con

sei joase

ior i s-au


STUDI

, dolomitic

ile grezoas

do-oolitice

e cu form

hi sau dir

senoniene

e grezoase

ginoase, g

egiunea a

ezvoltate si

sc depozit

stituie tere

t atribuite

tituit din

onstituite d

tribuit alu

Fig. 3. Har


e, calcare

si gresii

Jurasic).

tiunile sen

ct peste

sunt de o

, gresii cal

esii marno

fost exon

dispuse t

le cuatern

urile de fu

epozitele

celeasi d

in pietrisuri

iunile rece

a geologica


pseudo-ool

uartitice,

niene, dis

ristalin, lip

mare diver

aroase, si

ase si micr

data, ciclu

ansgresiv

are (Pleist

dare in ac

aluvionare

pozite loe

si nisipuri,

nte ale lu

a regiunii st

B

ILITARE A INFSU

itice cenus

arnocalcar

use trans

sind insa,

itate facial

turi argiloa

conglome

l de sedi

i discorda

cenul med

asta zona.

ale terasei

soide dar

avand o g

cilor, repr

udiate


ASTRUCTURII

ii cu interc

e cu interc

resiv si dis

in general

a, fiind rep

se cu strat

ate.

entare re

nt peste fo

iu Holoc

vechi a M

si din un

rosime ce

zentate pr


Pag. 8 /

latii locale

latii de sis

cordant pe

in zonele

ezentate p

ri de carb

luandu-se

rmatiunile

enul inferio

uresului, c

ele acumu

ariaza intr

in pietrisur

tor 38.35

21

de

turi

ste

cu

rin:

ni,

cu

ai

r

are

lari

e 5

i si


9/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



2.3 DATE HIDROGRAFICE SI HIDROGEOLOGICE

Din punct de vedere hidrologic, principalul curs de apa care dreneaza regiunea este raul Mures,

avand o suprafata de bazin de 27830 km2 si o lungime de 716 km.

In acest areal, raul Mures primeste numerosi afluenti din Muntii Zarandului, care sunt relativ scurti

datorita distantei mici a cumpenei de ape de cursul raului Mures. Dintre acesti afluenti enumeram

pe: Valea Rosie, Valea Craciuneasca, Valea Troasului, Valea Julitei, Valea Grosilor, Valea

Barzavei, Valea Conopului, Valea Milovei, Valea Jernovei, Valea Soimusului, Valea Radnei sau

Valea Cladovei.

Din dealurile Lipovei, raul Mures primeste afluenti mai semnificativi precum Valea Capriorisca,

Paraul Mare, Valea Sistarovatului, Paraul Fanetelor.

Debitul mediu multianual al Muresului la PH Arad atinge valoarea de 154 m

3

/s, iar debitulmultianual de aluviuni in suspensie de 95 kg/s. Valorile cele mai mari inregistrate ating insa valori

de peste 2000 m3/s (cum s-au inregistrat in anul 1970) sau de 2320 m3/s (anul 1975).

Debitul mediu multianual al acestuia este de 177 m3/s, iar debitul multianual de aluviuni in

suspensie de 95 kg/s.

Fenomenele de inghet se inregistreaza in 90% din ierni si au o durata medie de 40 zile. Podul de

gheata apare mai rar (o data la 2 ani) si dureaza in medie 30 zile.

De asemenea trebuie remarcata prezenta unor retele foarte dense de canale de desecare. Fara

existenta acestora si a celorlalte amenajari (indiguiri, desecari, canalizari, ecluze) intreaga regiune

s-ar inunda anual.

Stratele acvifere freatice sunt situate in baza depozitelor aluvionare si sunt alimentate prin

infiltrarea directa a precipitatiilor atmosferice, iar potentialul lor de debitare variaza, in functie de

constitutia granulometrica a depozitelor in care sunt generate.

Stratele acvifere de adancime sunt generate in orizonturile permeabile mai profunde, ale

formatiunilor cuaternare, pliocene si miocene, precum si in retelele de fisuri, care afecteaza partea

superioara a fundamentului cristalin.

Apele de adancime sunt de mai multe tipuri: termale, semitermale bicarbonate, carbogazoase,

feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind utilizate in scopuri curative.

2.4 DATE CLIMATICE

Zona studiata apartine sectorului cu clima continentala - moderata, fiind caracterizata prin veri

foarte calde cu precipitatii moderate si ierni reci, marcate foarte rar de viscole si foarte des de

perioade de incalzire care intrerup continuitatea stratului de zapada.

Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza prin frecventa mare a advectiilor de aer

temperat oceanic din vest in tot timpul anului, dar mai ales in semestrul cald, prin frecvente advectii


10/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



de aer tropical-maritim din sud-vest si sud, prin advectii relativ frecvente, in semestrul rece, de aer

temperat-continental din nord-est si est, precum si prin patrunderi relativ rare ale aerului arctic din

nord si invazii foarte rare ale aerului tropical-continental din sud-est si sud.

Media temperaturilor anuale este de 10.8oC. Media temperaturii lunii cele mai calde, iulie, este de

21.4oC, iar media lunii cele mai reci, ianuarie, este de 1.10C. Maxima absoluta a atins valoarea de

40.4o C, iar minima absoluta este de 30.1 oC. Numarul mediu anual al zilelor cu inghet este de

100.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 623.0 mm. Cantitatea medie lunara cea mai mare

cade in luna iunie, (82.8 mm), iar cantitatea medie lunara cea mai mica cade in luna februarie

(33.1 mm). Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand cu prima decada a lunii noiembrie iar

stratul de zapada se mentine dureaza in general intre 40 si 50 de zile.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84 Teren de fundare.

Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului, este de 60 - 70 cm (fig. 4).

Fig. 4. Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet

2.5 DATE SEISMICE

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93 Zonarea

seismica a teritoriului Romaniei, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 71,

cu perioada de revenire de 50 de ani (fig. 5).


11/24

ACTU

Confor

valoare

de recu

Tc = 0.

Fig. 6. Z

Fig. 7

LIZAREA DOCU

hartilor

a de varf a

renta IMR

sec (fig. 6

onarea terit

. Zonarea te

MENTATIILORRUTIERE

Fi

nexe la

acceleratie

100 ani,

si 7).

riului Roma

ritoriului Ro


STUDI

g. 5. Zonare

ormativul

i terenului

ste: ag= 0.

niei in terme

aniei in ter


a seismica

P100-1/20

entru proi

.12 g, iar p

ni de valori

eni de peri


teritoriului

6 Cod d

ctare, pent

rioada de

e varf ale a

oada de con

B

ILITARE A INFSU

omaniei

e proiecta

ru cutremu

ontrol (col

cceleratiei te

trol (colt), T


ASTRUCTURII

e seismic

re avand in

) a spectru

renului pent

, a spectrul


Pag. 11

- Partea

tervalul me

lui de rasp

ru proiectar

i de raspun

tor 38.35

21

I,

diu

ns

ag


12/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



2.6 INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste zona

studiata se face in conformitate cu prevederile:

legii nr. 575/11.2001 Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

Sectiunea a V-a: zone de risc natural si,

ghidului GT 006-97 Ghid privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si

stabilirea solutiilor cadru de interventie, in vederea prevenirii si reducerii efectelor acestora,

pentru siguranta in exploatare a constructiilor, refacerea si protectia mediului.

Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o

perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc

avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.Cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 7 1, cu o perioada de

revenire de cca. 100 ani.

Inundatii:aria studiata se incadreaza in zona cu cantitati de precipitatii mai mici de 100 mm in 24

de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa.

Alunecari de teren: zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat, este caracterizata cu

potential mediu spre scazut si probabilitate redusa (fig. 8).

Fig. 8. Zonarea teritoriului functie de potentialul producerii alunecarilor de teren


13/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



3 DATE GEOTEHNICE

3.1 CATEGORIA GEOTEHNICA

Cercetarea geotehnica se stabileste tinand cont de prevederile normativului NP 074/2007, conform

caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria Geotehnica 1 asociata unui risc

geotehnic redus (8 puncte).

Categoria geotehnica de risc a fost estimata tinand cont de urmatorii factori (tabel nr. 1):

factori legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa

subterana;

factori legati de structura si de vecinatatile acesteia.

Tabel nr. 1. Factori privind calculul categoriei geotehnice.

Factor i avuti in vedere Descriere Punctaj

Conditii de teren Terenuri medii 3

Apa subterana Fara epuismente 1

Clasificarea constructiei dupa categoria de importanta Redusa 2

Vecinatati Fara riscuri 1

Zona seismica ag= 0.12 g 1

Risc geotehnic Redus 8

Categoria geotehnica 1 include lucrarile mici si relativ simple pentru care este posibil sa se admita

ca exigentele fundamentale vor fi satisfacute folosindu-se experienta dobandita si investigatiile

geotehnice calitative iar riscurile pentru bunuri si persoane sunt neglijabile.

Metodele categoriei geotehnice 1 sunt suficiente in conditii de teren care sunt recunoscute ca fiind

suficient de favorabile, astfel incat sa se poata utiliza metode de rutina in proiectarea si executia

lucrarilor si daca nu sunt excavatii sub nivelul apei subterane.

3.2 INVESTIGATII DE TEREN

In scopul diagnosticarii starii infrastructurii, a sistemului rutier precum si a determinarii naturii

terenului de fundare de pe traseul strazilor pe care se va amplasa pista de biciclete, au fost

efectuate investigatii geotehnice ce au constat dintr-un numar de 2 sondaje geotehnice, cate unul

pe fiecare strada, executate manual, pana la adancimea de 1.00 m.

Lucrarile au fost amplasate in conformitate cu prevederile temei pentru efectuarea studiului

geotehnic, si astfel incat datele obtinute sa poata fi corelate in vederea evidentierii unor eventuale

zone cu caracteristici distincte, pozitiile acestora fiind prezentate sub forma grafica in anexa 1.

Sondajele geotehnice au urmarit conturarea stratelor aflate in componenta infrastructurii, starea de

colmatare a acestora, natura umpluturilor si a terenului natural precum si determinarea prezentei

apelor subterane.


14/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



Din lucrarile de investigare au fost recoltate probe tulburate si netulburate in vederea analizarii

acestora in laboratorul geotehnic, pentru a se determina caracteristicile fizico-mecanice ale

terenului de fundare.

Rezultatele obtinute din executia lucrarilor de investigare sunt prezentate detaliat in fisele de

sondaj (anexa 2) care contin date privind succesiunea litologica interceptata, adancimile de

recoltare a probelor si rezultatele determinarilor efectuate in laboratorul geotehnic.

3.3 DETERMINARI DE LABORATOR

Din lucrarile de investigare efectuate au fost prelevate probe tulburate si netulburate din terenul de

fundare. O parte dintre aceste probe au fost analizate in situ iar celelalte au fost analizate in

laboratorul geotehnic pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice.

Au fost efectuate analize de laborator in conformitate cu standardele in vigoare pe probe tulburate

si netulburate. Analizele de laborator realizate sunt urmatoarele:

umiditate naturala, conform STAS 1913/1-82;

densitate in stare naturala, conform STAS 1913/3-76;

plasticitate si consistenta, conform STAS 1913/4-86;

distributie granulometrica, conform STAS 1913/5-85;

compresibilitate, pe probe in stare naturala si inundata, conform STAS 8942/1-9;

rezistenta la forfecare prin incercarea de forfecare directa STAS 8942/2-82.

Din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaza in categoria nisip argilos si

nisip.

Dupa indicele de plasticitate (Ip), formatiunile se incadreaza in categoria pamanturilor cu

plasticitate redusa (Ip < 10%).

Dupa indicele de consistenta (Ic), formatiunile analizate sunt plastic consistente (Ic = 0.51 0.75).

Dupa gradul de umiditate (Sr), formatiunile analizate intra in categoria pamanturilor foarte umede

(Sr = 0.81 0.90).

Dupa modulul edometric de deformatie (M2-3), efectuat in stare naturala, depozitele interceptate seincadreaza in categoria pamanturilor cu compresibilitate mare (M2-3= 5000 10000 kPa).

Analiza graficului rezultat dupa efecuarea incercarii de compresiune edometrica a evidentiat faptul

ca materialele din componenta terenului de fundare nu se incadreaza in categoria pamanturilor cu

umflari si contractii mari (PUCM) deoarece, la presiuni mici, au aparut numai procese de

comprimare.

Incercarile de rezistenta la forfecare directa au evidentiat ca unghiul de frecare interna al

materialelor analizate este de 24, in timp ce coeziunea este de 9 kPa.

Dupa gradul de sensibilitate la inghet, stabilit pe baza indicelui de plasticitate (Ip) si a alcatuirii


15/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



granulometrice, tipurilor litologice coezive intalnite in lucrarile executate reprezinta pamanturi foarte

sensibile la inghet (Ip = 10 - 35).

3.4 TERENUL DE FUNDARE

3.4.1 STRUCTURA LITOLOGICA

Dupa executia lucrarilor de investigare, de tipul sondajelor geotehnice, au rezultat datele care vor fi

prezentate in continuare.

3.4.1.1 Strada B. P. Hasdeu

In cadrul sondajului efectuat pe strada B. P. Hasdeu a fost pus in evidenta un sistem rutier flexibil.

Strada se pozitioneaza intre Piata Nicolae Iorga str. Iancu Jianu avand o lungime de 521 m si olatime cuprinsa intre 6,80 si 7,95 m.

Analizand suprastructura sistemului rutier se constata ca este alcatuita dintr-un pavaj de piatra

cubica, cu denivelari si urme ale scurgerii apelor pluviale pe suprafata sa.

Trotuarele sunt realizate din beton de ciment peste care s-au asternut mixturi asfaltice. Strada

prezinta spatii verzi precum si o rigola betonata dar pozitionata langa trotuar.

Sondajul S1

Pavaj din piatra cubica 0,14 0,18 m;

Nisip colmatat cu material argilos 0,06 0,08 m;

Patul drumului cuprins intre 0,20 0,26 m si 1.00 m este reprezentat de un strat de nisip

argilos cafeniu-galbui.

Fig. 9. Strada B. P. Hasdeu

3.4.1.2 Strada Muresu

In cadrul sondajului efectuat pe strada Muresu a fost pus in evidenta un sistem rutier flexibil.

Strada se pozitioneaza str. Bugariu si str. Nicolae Balcescu, in imediata apropiere a raului Mures,

avand o lungime de 100 m si o latime de 9,0 m.


16/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



Analizand suprastructura sistemului rutier se constata ca este alcatuita din straturi de mixturi

asfaltice complet degradate turnate pe un pavaj de piatra. Trotuarele sunt de asemenea din asfalt

turnat pe beton de ciment.

Sistemului rutier se prezinta intr-o stare de uzura morala si fizica avansata.

Sondajul S2

Mixturi asfaltice 0,03 0,04 m;

Pavaj din piatra 0,10 0,14 m;

Nisip colmatat cu material argilos 0,04 m;

Balast colmatat cu material argilos 0,10 m;

Patul drumului cuprins intre 0,27 0,32 m si 1.00 m este reprezentat de un strat de nisip

cafeniu, cu indesare mijlocie.

Fig. 10. Strada Muresu

3.4.2 PARAMETRI GEOTEHNICI RECOMANDATI

Parametri geotehnici pentru terenul de fundare, au fost stabiliti pe baza determinarilor geotehnice

de laborator, efectuate pe probele prelevate din amplasament, prelucrate conform recomandarilor

normelor de specialitate si prin asimilarea unor rezultate din determinari pe materiale similare.

Tabel nr. 2. Parametri geotehnici pentru terenul natural de fundare.

PARAMETRII GEOTEHNICI (1)

Teren natural de fundare Nisip argilos

Greutatea volumica

[kN/m3]19.0

Unghiul de frecare

[]24

Coeziuneac [kPa]

9

Modul de deformatie liniaraE[kPa]

9600


17/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



Indice de plasticitateIp [%]

9.8

Indice de consistentaIc [-]

0.59

Porozitatean [%]

39.4

Indicele porilore[-]

0.65

Grad de saturareSr[-]

0.84

Coeficientul de frecare[-]

0.30 (2)

Presiunea conventionala debaza

convp [kPa]

250 (3)

Observatii:

(1) Valorile parametrilor geotehnici sunt normate;

(2) Conform STAS 3300/2-85, Tabel 14;

(3) Valoare conform STAS 3300/2-85 pentru fundatii avand latimea talpii B = 1 m si adancimea

de fundare Df= 2 m.

Dupa gradul de sensibilitate la inghet al pamanturilor de fundare, conform STAS 1709/2-90, nisipul

argilos se poate incadra la tipul P3, pamanturi foarte sensibile la inghet.

Conform tabelului 1b din STAS 2914/84 privind conditii tehnice generale de calitate pentru

terasamentele drumurilor publice si strazilor, pamanturile argiloase pot fi incadrate la tipul 4b, de

calitate mediocra pentru terasamente.

In cazul pamanturilor a caror calitate este mediocra, se va analiza comportarea lor la inghet-

dezghet precum si influenta conditiilor hidrologice, prevazandu-se masurile indicate de STAS

1709/2-90.

3.5 TARIA LA EXCAVARE

Dupa taria la excavare, conform TS/95, pamantul de fundare interceptat prin sondaje si cel din

imediata vecinatate se caracterizeaza astfel:


18/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



Tabel nr. 5. Incadrarea pamanturilor conform tariei la excavare

Denumireapamanturilor

Proprietaticoezive

Categoria de teren dupa modul de

comportare la sapat

Greutatea

medie in

situ (in

sapatura)

(kg/m3)

Afanarea

dupa

executarea

sapaturii

(%)

Manual

Mecanizat

Excavator Buldozer Motoscreper

Pietris cu nisipSlab

coeziveTare II II - 1750-2000 14-28

Nisip argilosSlab

coeziveMijlociu I II II 1500-1700 8-17

NisipSlab

coeziveMijlociu I II II 1500-1700 8-17


19/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



4 CONCLUZII SI RECOMANDARI

4.1 CONCLUZII

Prezentul studiu geotehnic a fost intocmit in vederea elaborarii proiectului pentru reabilitarea

infrastructurii rutiere a strazilor Hasdeu si Muresu, din orasul Lipova, jud. Arad.

Documentatia a fost elaborata pe baza lucrarilor de prospectiune de teren si laborator, precum si

pe baza datelor extrase din harti, norme, lucrari de specialitate.

Din punct de vedere geologic, la suprafata perimetrului studiat apar depozitele cuaternare

(Pleistocenul mediu Holocenul inferior Holocenul superior) reprezentate prin depozitele

aluvionare ale terasei vechi alcatuite din pietrisuri si nisipuri.

Adancimea maxima de inghet in zona investigata, conform STAS 6054-84 Teren de fundare.

Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului, este de 60 - 70 cm.

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93 Zonarea

seismica a teritoriului Romaniei, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 71,

cu perioada de revenire de 50 de ani.

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006 Cod de proiectare seismica - Partea I,

valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu

de recurenta IMR = 100 ani, este: ag= 0.12 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns

Tc = 0.7 sec.

Din punct de vedere al incadrarii in zonele de risc natural, aria in care se situeaza zona studiata se

incadreaza astfel:

Cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 7 1, cu o perioada

de revenire de cca. 100 ani.

Inundatii:aria studiata se incadreaza in zona cu cantitati de precipitatii mai mici de 100 mm

in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa.

Alunecari de teren:zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat, este caracterizata cu

potential mediu spre scazut si probabilitate redusa de alunecare.

Cercetarea geotehnica se stabileste tinand cont de prevederile normativului NP 074/2007, conform

caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria Geotehnica 1 asociata unui risc

geotehnic redus (8 puncte).

In scopul diagnosticarii starii infrastructurii, a sistemului rutier precum si a determinarii naturii

terenului de fundare de pe traseul strazilor pe care se va amplasa pista de biciclete, au fost

efectuate investigatii geotehnice ce au constat dintr-un numar de 2 sondaje geotehnice, cate unul

pe fiecare strada, executate manual, pana la adancimea de 1.00 m.

Strazile investigate au sisteme rutiere foarte diferite, acestea fiind prezentate detaliat in capitolul


20/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



3.4.1. Terenul natural de fundare este alcatuit din nisip in cazul str. Muresu si din nisip argilos in

cazul str. Hasdeu.

Parametri geotehnici pentru terenul de fundare, au fost stabiliti pe baza determinarilor geotehnice

de laborator, efectuate pe probele prelevate din amplasament, prelucrate conform recomandarilor

normelor de specialitate si prin asimilarea unor rezultate din determinari pe materiale similare.

4.2 RECOMANDARI

Din analiza lucrarilor de investigare de teren si laborator, descrise in capitolele anterioare ale

prezentului studiu, rezulta ca terenul de fundare din amplasament prezinta caracteristici

geotehnice favorabile unor incarcari generate de lucrarile de reabilitare a celor doua strazi.

Se recomanda adoptarea unor masuri ce vor cuprinde:

adoptarea, conform STAS 1709/2 90 a intregului complex de masuri pentru prevenirea

degradarilor provenite din inghet dezghet;

luarea de masuri adecvate pentru realizarea conditiilor hidrologice favorabile in zona strazii;

in zonele unde terenurile de fundare sunt mediocre din punct de vedere calitativ, se

recomanda imbunatatirea sau inlocuirea acestora cu materiale corespunzatoare;

racordarea riveranilor la sistemul functional de evacuare a apelor uzate si a celor pluviale;

imbunatatirea portantei terenului astfel ca influenta traficului asupra zonelor adiacente

construite sa fie minime;

dimensionarea corespunzatoare a sistemelor rutier avand in vedere cresterea clasei de

trafic astfel incat sa se inlature influenta traficului asupra constructiilor sau interzicerea

traficului auto ce depaseste portanta existenta.

La proiectarea lucrarilor prevazute in prezentul proiect se vor lua in considerare caracteristicile

geotehnice ale terenului natural prezentate in subcapitolul 3.4.

Prezentul studiu geotehnic este valabil numai pentru amplasamentul studiat.

Elaborat, Verificat,ing. Georgiana COSTICA conf. dr. ing. Florica STROIA


21/24


tel: 0730.337.337, fax: 031.816.88.35



BIBLIOGRAFIE

Prezenta documentatie a fost intocmita pe baza datelor cuprinse in standardele, lucrarile si studiile de

specialitate urmatoare:

1. NP 074-2007: Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii.

2. NP 112-2004: Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.

3. STAS 1709/1-90: Adancimea de inghet in complexul rutier.

4. STAS 1709/2-90: Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet.

5. STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise.

6. STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi.

7. STAS 3300/1-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.

8. STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

9. STAS 6054-84: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului.

10. STAS 11100/1-93: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei.

11. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere.

12. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

13. P100-1/2006: Cod de proiectare seismica Partea I.

14. GT 006-97: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren.

15. NP-082-04: Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului.

16. NE 001-96: Cod de Proiectare si Executie pentru Constructii Fundate pe Pamanturi cu Umflari si

Contractii Mari PUCM.

17. Ts 1995: Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de

terasamente.

18. Enciclopedia Geografica a Romaniei Grigore Posea, 1982.

19. Geomorfologia Romaniei Petre Cotet, 1973.

20. Harta Geologica, scara 1:200.000, Institutul Geologic, foaia 16, ARAD, L-34-16, 1965.

21. Geologie Inginereasca, vol. I - I. Bancila, 1980.

22. Fundatii A. Stanciu, I. Lungu, 2006.


22/24


23/24


24/24

00 - sg - lipova - str hasdeu-muresu - v0 - tot

Documents