Infricosatoarea Judecata

Mareste imaginea

Duminica Infricosatoarei Judecati - File de acatist M-am gandit la acel infricosator judet al lui Hristos si m-am

cutremurat M-am panicat pentru cu am mangaiat nu am compatimit nu am hranit nu am vizitat pe fratii mai

mici ai Domnului Hristos

Nu m-am smerit Deci ce voi raspunde in fata Judecatorului Ii voi aduce in fata rugaciunile Maicii Sfinte pentru

mine Si rugaciunile a miliarde de sfinti Dar faptele mele ma vor vadi de pacat Constiinta mea va fi zdruncinata

Da-mi fapte vrednice de pocainta Doamne al cerului si al pamantului Nu vreau belsug ci pocainta sincera

Pierzand adevarul ratacesc prin patimi Dar am nadejde ca ma vei scapa Ca vointa mea o vei intari Ca nu voi

pieri in intuneric Ca am si eu o sansa sa fiu gratiat Sa mi se comute pedeapsa in binecuvantare

Un Sfant Parinte ne invata despre adevar Viata este ca arderea unei lumanari Ajunge ca sa sufle in ea Cel care

a aprins-o ca sa se stinga Ne pregatim de judecata finala pregustand bucuria pascala Si ce ne va intari

sufletul Varietatea rugaciunilor sau asimilarea lor cu inima si cu vointa Ne indruma Sf Ioan de Kronstadt

Cand Dumnezeu a coborat pe Muntele Sinai poporul a primit porunca sa se pregateasca si sa se curateasca

Dar in timpul Dumnezeiestii Liturghii Dumnezeu se pogoara pe pamant mai mult decat a facut-o pe Sinai Unde

e pregatirea noastra Unde e curatirea

Din iubire fata de Mirele Hristos vom imparti darurile cu semenii Le vom da mangaieri dar si imbracaminte

mancare si medicamente La fapte Cu discretie in crestinism fapta buna are autor necunoscut Studiem o

gramada de stiinte dar nu si pe aceea de a ne feri de pacat cea mai importanta De aceea doar sfintii sunt

intelepti cu adevarat Ii ajutam pe frati prin rugaciunile noastre pentru ei Invocam pe Imparatul Ceresc pentru ca

El ne invata sa ne rugam El ne da rugaciunea

Infricosator e Judetul pentru cei ce Il resping pe Dumnezeu Pentru cei credinciosi care au fapte de pocainta

este o trambulina spre bucuria inimii

Duminica Infricosatei Judecati- Sfantul Grigorie Palama

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati

Despre a doua venire a lui Hristos

1 In Duminica trecuta Biserica a facut pomenire despre neasemuita iubire de oameni pe care

Dumnezeu ne-o arata noua prin pilda risipitorului care a fost mantuit In Duminica de astazi

Biserica ne invata despre infricosatoarea judecata viitoare a lui Dumnezeu si despre cum sa

ne-o facem la randul ei folositoare urmand cuvintele proorocilor Caci spune Scriptura Mila

si judecata Ta voi canta Tie Doamne [Psalmi 100 1] si inca O data a grait Dumnezeu

aceste doua lucruri am auzit ca puterea este a lui Dumnezeu si a Ta Doamne este mila ca

Tu vei rasplati fiecaruia dupa faptele lui [Psalmi61 11]

2 Indurarea si indelunga rabdare preced judecata dumnezeiasca intrucat Dumnezeu poseda si

cuprinde in Sine mai presus de toate intreaga virtute fiind El in acelasi timp si drept si

milostiv caci mila Sa nu se impotriveste judecatii Sale dupa cuvantul care sta scris Nu e

bine ca la judecata sa cauti la fata oamenilor [Pilde 24 23] Dumnezeu a impartit cu dreptate

fiecarui lucru sorocul sau randuind vremea de fata pentru milostivire iar vremea viitoare

pentru rasplata Si din aceasta pricina harul Duhului Sfant a oranduit cele savarsite in Sfanta

Biserica in asa fel incat sa cunostem noi ca primim iertare pentru pacatele noastre si sa ne

grabim inca din aceasta viata sa dobandim milostivirea cea vesnica facandu-ne pe noi

vrednici de dumnezeiasca iubire de oameni Pentru ca judecata este lipsita de mila pentru cel

ce nu se arata el insusi milostiv

3 Cu privire la milostivirea cea cu neputinta de zugravit a lui Dumnezeu catre noi nu demult

am vorbit pe indelete astazi cuvantul nostru va fi despre a doua venire a lui Hristos si despre

judecata cea infricosatoare ce se va face atunci ca si despre cele implinite in chip negrait prin

ea Cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I

Duminica Infricosatei Judecati- Sfantul Grigorie Palama

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati

Despre a doua venire a lui Hristos

1 In Duminica trecuta Biserica a facut pomenire despre neasemuita iubire de oameni pe care

Dumnezeu ne-o arata noua prin pilda risipitorului care a fost mantuit In Duminica de astazi

Biserica ne invata despre infricosatoarea judecata viitoare a lui Dumnezeu si despre cum sa

ne-o facem la randul ei folositoare urmand cuvintele proorocilor Caci spune Scriptura Mila

si judecata Ta voi canta Tie Doamne [Psalmi 100 1] si inca O data a grait Dumnezeu

aceste doua lucruri am auzit ca puterea este a lui Dumnezeu si a Ta Doamne este mila ca

Tu vei rasplati fiecaruia dupa faptele lui [Psalmi61 11]

2 Indurarea si indelunga rabdare preced judecata dumnezeiasca intrucat Dumnezeu poseda si

cuprinde in Sine mai presus de toate intreaga virtute fiind El in acelasi timp si drept si

milostiv caci mila Sa nu se impotriveste judecatii Sale dupa cuvantul care sta scris Nu e

bine ca la judecata sa cauti la fata oamenilor [Pilde 24 23] Dumnezeu a impartit cu dreptate

fiecarui lucru sorocul sau randuind vremea de fata pentru milostivire iar vremea viitoare

pentru rasplata Si din aceasta pricina harul Duhului Sfant a oranduit cele savarsite in Sfanta

Biserica in asa fel incat sa cunostem noi ca primim iertare pentru pacatele noastre si sa ne

grabim inca din aceasta viata sa dobandim milostivirea cea vesnica facandu-ne pe noi

vrednici de dumnezeiasca iubire de oameni Pentru ca judecata este lipsita de mila pentru cel

ce nu se arata el insusi milostiv

3 Cu privire la milostivirea cea cu neputinta de zugravit a lui Dumnezeu catre noi nu demult

am vorbit pe indelete astazi cuvantul nostru va fi despre a doua venire a lui Hristos si despre

judecata cea infricosatoare ce se va face atunci ca si despre cele implinite in chip negrait prin

ea Cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I

Corinteni2 9] care intrec si covarsesc nu numai simtirea ci si mintea si cugetarea omeneasca

in afara Duhului Sfant Caci Dumnezeu este Cel ce le stie pe toate si El are sa judece intreg

pamantul El Cel ce ne invata pe noi despre acestea coborand totusi la puterea de intelegere a

celor invatati de El prin cuvinte potrivite si pe masura mintii noastre Pentru aceasta si

tunetul si norii si trambita si tronul Sau si cele asemanatoare acestora ne sunt dinainte

pomenite si infatisate desi noi asteptam ceruri noi si pamant nou dupa cele binevestite de El

caci cele existente acum sunt harazite schimbarii

4 Daca fie si numai cele graite si infatisate astfel cu pogoramant umplu si intuneca de groaza

sufletul celor ce le asculta cu luare aminte cine va [putea] indura atunci plinirea acelor fapte

Ce fel trebuie sa fim noi si cum se cade sa chivernisim sfintenia si cucernicia vietii noastre

asteptand venirea zilei Domnului In care [zi] dupa spusa dumnezeiescului Petru cerurile

vor pieri cu vuiet mare stihiile ar zand se vor desface si pamantul si lucrurile de pe el se vor

mistui [II Petru 3 10 vezi si 3 12 cerurile luand foc se vor nimici iar stihiile aprinse

se vor topi] Mai inainte de acestea se va da insa in vileag urgia cea grea a lui Antihrist

impotriva credintei ca si infatisarea si ocarile lui care daca nu ar fi scurtate fiind ingaduite

doar pentru putina vreme nu s-ar mantui nici un trup omenesc precum spune Domnul in

Evanghelie [Matei 24 22 Marcu 13 20] De aceea da El porunca celor apropiati zicand

Privegheati dar in toata vremea rugandu-va ca sa va intariti sa scapati de toate acestea care

au sa vina si sa stati inaintea Fiului Omului [Luca 21 36]

5 Asadar toate acestea umplu [sufletul] de o groaza cumplita dar pe aceia care isi cheltuiesc

viata lor in necredinta in nedreptate in nepasare si in lipsa de grija ii ameninta lucruri inca si

mai infricosatoare decat cele spuse mai sus asa precum insusi Domnul graieste Atunci vor

plange toate neamurile pamantului [Matei24 30] Iar prin neamuri ale pamantului se

inteleg aceia care nu vor da ascultare Celui ce vine din cer aceia care nu-L cunosc si nu-L

cheama pe Tatal cel ceresc nici nu se inalta la inrudirea cu El dupa asemanare prin faptele

savarsite de ei Si iarasi ca o cursa si ca o mreaja va veni ziua aceea peste toti care stau in

josnicie pe fata intregului pamant adica [peste] cei ce staruie in orgii si in betii si in desfatari

si in griji legate de viata lor [cea desarta] fiind tintuiti ca in cuie si dedati pe de-a-ntregul

frumusetilor amagitoare ale simturilor bogatiei slavei [de sine] si placerii De fapt prin fata

pamantului se intelege in chip invaluit parelnica dulceata a celor pamantesti iar prin faptul

ca se spune despre acei oameni ca stau se arata ravna lor neprecupetita intru cele de jos Iar

prin asemenea cuvinte sunt pusi in legatura cei ce pacatuiesc - fara sa se pocaiasca in cele din

urma - cu oamenii cei nelegiuiti asa precum si Isaia a grait mai dinainte Vor arde in foc

nelegiuitii si pacatosii laolalta si nimeni nu va putea sa-i stinga [Isaia 131] Cat despre noi

cetatea noastra este in ceruri de unde si asteptam Mantuitor pe Domnul Iisus Hristos dupa

cum spune Apostolul [vezi Filipeni3 20] si voi nu sunteti din lumea aceasta a spus

Mantuitorul catre ucenicii Sai [Ioan 15 19] catre care zice inca Iar cand vor incepe sa fie

acestea prindeti curaj si ridicati capetele voastre pentru ca rascumpararea voastra se apropie

[Luca 21 18]

6 Luati aminte cum cei ce traiesc dupa poruncile lui Hristos se umplu de bucurie si negraita

slobozenie pentru cele ce se petrec indata dupa acestea pe cand cei ce traiesc dupa trup se

umplu de rusine de suferinta si de amaraciune Precum si Pavel striga spunand

Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele lui viata vesnica celor ce prin staruinta in

fapta buna cauta marire cinste si nestricaciune iar iubitorilor de cearta care nu se supun

adevarului ci se supun nedreptatii manie si furie Necaz si stramtorare peste sufletul oricarui

om care savarseste raul [Romani 2 6-9] Caci altadata pe vremea lui Noe cand pacatul se

inmultise si se raspandise cucerind aproape tot neamul omenesc s-a iscat potop de la

Dumnezeu nimicind toata suflarea iar pastrat a fost numai singur omul cel drept cu toata

familia sa pentru a doua nastere a lumii Si dupa aceasta iarasi Dumnezeu a taiat in parte

rautatea pacatului care crescuse nestanjenit inlaturand prin foc pe sodomiti inecand cu totul

in mare pe ostasii lui Faraon iar pe neamul cel prea semetit al iudeilor l-a istovit si l-a mistuit

prin foame prin razmerita prin boli si prin patimiri amarnice

7 Doctorul de obste al tuturor nu s-a folosit pentru neamul nostru de leacuri tari si grele ci EI

ne-a harazit ca toate cele de folos spre tamaduire sa ne fie noua ca niste ierburi placute

fiindca El a facut sa se ridice Parinti ne-a aratat Prooroci a implinit Minuni ne-a dat o Lege

si a trimis ingeri Si intrucat chiar toate acestea s-au aratat slabe fata de pornirea cea nestrunita

a rautatii noastre insusi Dumnezeu Cuvantul aplecand cerurile spre pamant a coborat la noi

acesta fiind marele leac spre tamaduirea marilor pacate Si facandu-se El intru totul asemenea

noua in afara de pacat a nimicit pacatul in Sine si intarindu-ne a stavilit tepusa pacatului si

pe stapanitori si pe impreuna-lucratorii pacatului i-a aratat ca plini de necinste prin crucea Sa

iar prin moartea Sa 1-a surpat pe cel ce avea stapanirea mortii [Evrei 2 14]

8 Si precum in vremea lui Noe i-a nimicit inecandu-i in apa pe cei pacatosi tot astfel mai

tarziu a coplesit pacatul prin dreptatea Sa si prin harul Sau si S-a facut pe Sine nemuritor ca

o mladita si parga a lumii celei vesnice si ca o pilda si marturie a invie-rii nadajduite de noi in

chip nemincinos Caci El a inviat si a fost primit in ceruri El i-a trimis pe apostoli in toata

lumea locuita si El a scos la iveala o ceata nu putin numeroasa de marturisitori a statornicit

puzderie de invatatori si a vadit [lumii intregi] biserici ale celor cuviosi nelasand deoparte

nimic din cele cuvenite Ci iata ca a vazut cum raul iarasi a crescut atat de mult prin alegerea

noastra de bunavoie sau mai degraba a fost vazut raul inaltandu-se intr-atat incat oamenii in

acea vreme se inchinau pana la pamant lui Antichrist si ascultau de el parasind pe insusi

adevaratul Dumnezeu si pe Hristosul Sau cel adevarat Care in curand va cobori din ceruri cu

putere si cu slava multa dar nemaiavand mila si iertare ci pedepsind pe cei ce prin faptele lor

cele viclene si-au adunat in loc de alta comoara mania lui Dumnezeu in chiar vremea

milostivirii Sale Si El ii va lepada dandu-i focului pe cei nepu-tinciosi sa se tamaduiasca

inlaturandu-i din randul celor sanatosi ca pe niste madulare putrezite urmand sa-i

rascumpere din mijlocul celor pacatosi pe cei ce sunt ai Lui si sa-i faca pe ei mostenitori ai

imparatiei cerurilor

9 Si Cel ce toate le stapaneste indata dupa spurcata slobozire a lui Antihrist va aduce

neoranduiala si tulburare peste toate dupa cuvantul acela rostit de catre Prooroc Eu voi

cutremura cerul si pamantul [Agheu 2 21] Asadar pe data El aduce neoranduiala si

tulburare in lume si surpa muntele cel mai inalt decat toate si inchide bolta cerului si

amesteca pamantul cu foc si rastoarna totul de-a valma jos ridicand cum se spune temeliile

obstesti ale pamantului iar sus - multimea stelelor ca pe niste furtuni cu neputinta de

zugravit aruncandu-le pe capetele celor care in chip idolatru se inchina raului pentru ca prin

ei cei dintai sa fie pedepsiti cei ce se incred lui Antihrist carora li s-a intepenit mintea

pentru ca ei au crezut in cel potrivnic ca in Dumnezeu Apoi aratandu-Se El cu slava negraita

la glasul unei trambite lesne de recunoscut pe toti ii aduce la viata printr-o suflare precum

altadata pe stramosul tuturor oranduindu-i dinaintea Lui inviati pe toti cei raposati de

veacuri Iar pe cei nelegiuiti nu ii va aduce la judecata si nu ii va socoti vrednici de nici un

cuvant Caci nu se vor scula nelegiuitii spre judecata precum este scris ci spre osandire

10 Supuse vor fi judecatii toate ale noastre dupa glasul Evangheliei citite astazi [Matei 25

31-46] care spune Cand va veni Fiul Omului in slava Sa si toti ingerii Sai impreuna cu El

[25 31 ] Caci in vremea celei dintai veniri a fost ascunsa slava dumnezeirii Sale de catre

trup pe care trup l-a luat de la noi si pentru noi acum este ascuns in cer la Tatal impreuna cu

trupul cel asemenea cu Dumnezeu atunci insa toata slava Sa va fi descoperita Caci El Se va

arata plin de stralucire de la Rasarit pana la Apus straluminand totul cu razele dumnezeirii

Lui cand trambita cea obsteasca si de viata facatoare va rasuna cu putere in tot locul si pe

toate le va chema deodata catre El Iar pe ingeri i-a adus si prima data dar in chip nevazut

tinandu-le in frau zelul impotriva vrajmasilor lui Dumnezeu atunci insa pe fata ii va aduce si

nimic nu va trece sub tacere ci va invinui si va da chinurilor pe cei necredinciosi

11 Asadar cand va veni Fiul Omului intru slava Lui si toti sfintii ingeri cu El spune

Scriptura atunci va sedea pe tronul slavei Sale Caci si proorocul Daniel a vazut mai

dinainte si a grait demult Am privit - zice el - pana cand au fost asezate scaune si S-a asezat

Cel vechi de zile mii de mii Ii slujeau si miriade de miriade stateau inaintea Lui Si iata

pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului si El a inaintat pana la Cel vechi de zile si a

fostdus in fata Lui Si Lui I s-a dat stapanirea slava si imparatia si toate popoarele neamurile

si limbile Ii slujeau Lui [Daniel 7 9-10 13-14] Potrivit cu aceasta si Sfanta Evanghelie

spune Si se vor adu-na inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii precum

desparte pastorul oile de capre [Matei 25 32] Domnul numeste oi pe cei drepti ca pe unii

ce sunt blanzi si cuviosi si-L urmeaza pe El pe calea cea dreapta calea virtutilor intru

asemanarea Lui intrucat si El a fost numit Miel de catre Inaintemergatorul si Botezatorul

care a spus Iata Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica pacatul lumii [loan 1 29] Si El

numeste capre pe cei pacatosi pentru ca sunt peste masura de cutezatori si fara randuiala si

ratacitori pe tarmurile abrupte ale pacatului Si pe cei dintai spune El ii va aseza de-a dreapta

Sa ca pe unii ce sunt lucratori de fapte bune iar pe cei care nu sunt astfel ii va aseza de-a

stanga Atunci va spune Imparatul zice Scriptura si nu desluseste ce imparat si al cui

este intrucat nu este altul decat El caci chiar daca acolo multi sunt domni si regi totusi unul

singur este cu adevarat Domn unul imparat unul Stapan peste toate Asadar va spune atunci

catre cei de la dreapta Sa Cel ce singur este imparat Veniti binecuvantatii Tatalui Meu sa

mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii [Matei 25 34]

12 Cu adevarat intemeierea lumii dintru inceput aceasta avea in vedere si in acest scop

vointa aceea cereasca si atotincepatoare a Tatalui - potrivit careia ingerul Marelui Sfat al

Tatalui nu numai dupa chipul ci si dupa asemanarea Sa proprie - l-a facut pe om faptura vie

ca sa poata oarecand sa cuprinda marimea imparajiei celei ceresti fericirea mostenirii celei

dumnezeiesti implinirea binecuvantarii Tatalui celui de Sus prin Care toate s-au facut cele

vazute si cele nevazute caci El nu a grait numai despre lumea cea cunoscuta prin simturi ci a

spus fara alta deslusire lumea - atat cea cereasca cat si cea pamanteasca Si nu doar atat ci

si golirea de slava [chenoza] cea dumnezeiasca si de negrait oranduirea teandrica patimile

cele mantuitoare si tainele toate au fost mai dinainte randuite in scopul acesta in chip prea

intelept si prevazator pentru ca tot cel ce straluceste prin ele plin de credinta in vremurile de

acum sa auda de la Mantuitorul Bine sluga buna si credincioasa peste putine ai fost

credincioasa peste multe te voi pune intra intru bucuria domnului tau [Matei 25 21] Veniti

- zice El - sa mosteniti si lumea cea statornica si neschimbata si cereasca voi cei ce v-ati

folosit bine dupa cat socot de lumea cea pamanteasca si stricacioasa si trecatoare Caci

flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si

M-ati primit gol am fost si M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am

fost si ati venit la Mine [Matei 25 35]

13 Se cuvine sa cercetam acum din ce pricina s-a facut amintire numai de milostenie si de

ce in virtutea acestei milostenii a dat El binecuvantarea si mostenirea si imparatia Dar nu

numai de ea s-a amintit celor ce dau ascultare cu pricepere intrucat si mai sus El i-a numit pe

cei ce o infaptuiesc pe ea oi iar prin aceasta denumire El a marturisit asemana-rea lor cu

Dansul si intreaga lor virtute apoi ca acestia in toata clipa sunt gata sa mearga la moartea

cea nespus de buna dupa cum El Insusi a fost adus spre junghiere si ca un miel fara de glas

dinaintea celui care il tunde asa nu Si-a deschis gura Sa precum sta scris [vezi Faptele

Apostolilor 8 32 saa 53 7]

14 Asadar Domnul lauda si cinsteste binefacerea celor ce sunt in felul acela caci este de

trebuinta ca aceasta sa fie pilda si rod al dragostei pentru ca astfel cel ce va mosteni imparatia

cea vesnica sa se afle cu un cap mai presus de toate celelalte virtuti Este ceea ce a aratat

Domnul prin pilda celor zece fecioare [Matei 2511] caci nu a intrat orisicare la Mirele cel

dumnezeiesc ci doar fecioarele impodobite ceea ce nu s-ar fi putut fara truda si infra-nare si

multe si felurite lupte pentru virtute iar pe deasupra ele tineau in cele doua maini candele

adica mintea lor si cunostinta cea in ea veghetoare fiind aceasta partea faptuitoare a

sufletului vadita prin maini care il trage in sus si il inalta si il inchina lui Dumnezeu

straluminandu-i viata si unind-o cu stralucirile cele de sus Este nevoie insa si de untdelemn

din belsug ca sa fie indestulator arderii candelelor Iar untdelemnul inseamna dragostea care

este intaistatatoarea virtutilor Asa precum daca ai aseza temeliile si ai ridica zidurile dar n-ai

pune deasupra acoperisul ai face cu totul nefolositoare intreaga zi dire tot asa daca ai

dobandi intreaga virtute dar pe deasupra n-ai dobandi si dragostea toate celelalte virtuti ar

ramane lipsite de pret si nefolositoare Iar acoperisul casei nu poate fi ridicat fara sa fie

sprijinit si intarit de celelalte

15 Prin urmare Domnul daruieste mostenirea Sa acelora care au pus peste celelalte virtuti

pecetea faptelor dragostei si ei au alergat catre dragoste fie printr-o viata nepatata fie prin

pocainta Dintre acestia eu ii numesc pe cei dintai fii intrucat sunt pazitori ai nasterii din

nou celei tainice a lui Dumnezeu pe ceilalti eu ii numesc naimiti ca unii care prin

ostenelile de multe feluri ale pocaintei si ale smereniei au chemat inapoi harul ca pe o

rasplata a lor

16 De aceea in Sfintele Evanghelii dupa ce mai intai a talcuit in fel si chip cele ale

judecatii le-a lamurit apoi si pe cele ale dragostei ca una care sau implineste sau aduce

inapoi virtutile insirate mai inainte Dar cei drepti vor raspunde spunand Doamne cand Te-

am vazut noi flamand si Ti-am dat sa mananci Sau insetat si ti-am dat sa bei Sau cand Te-

am vazut strain si Te-am primit sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau

in temnita si am venit la Tine [Matei25 37-39] Vedeti pe cei de-a dreapta ca sunt numiti si

cei drepti Asadar mila lui Dumnezeu li se da lor din pricina dreptatii si cu dreptate Vedeti ca

si o alta virtute smerenia marturiseste pentru cei drepti prin implinirea dragostei ca o

intaritura de aparare inaltata la tinv pul cuvenit Caci cei drepti intaresc si incredinteaza ca

sunt nevrednici de vestirea virtutilor lor si de laudele aduse lor ca unii ce nu au facut nimic

bun de-si se marturiseste despre ei ca nu au lasat nesavarsita nici una dintre faptele cele bune

17 Din aceasta pricina socot eu Domnul i-a dezlegat pe acestia sa arate ca sunt asa si sa se

inalte ei prin smerenie si sa capete de la El pe buna dreptate harul pe care-l daruieste din

belsug celor smeriti Dumnezeu celor mandri le sta impotriva iar celor smeriti le da har

[Iacov 4 6 vezi si Pilde 3 34] Si El le vorbeste acum Adevarat zic voua intrucat ati facut

unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut [Matei25 40] Il numeste [pe om]

prea mic din pricina saraciei si a lipsurilor iar frate il numeste intrucat si El dupa trup

traieste astfel pe pamant

18 Auziti si va bucurati toti cati sunteti saraci si nevoiasi caci sunteti frati dupa trup cu

Dumnezeu Si chiar daca fara voie va aflati in multe lipsuri prin rabdarea si prin multumirile

voastre cu voie veti face binele Ascultati voi bogatilor si mult sa va doriti saracia cea

fericita ca sa va faceti mostenitori si frati ai lui Hristos si frati adevarati ai celor ce saracesc

de buna voie caci si Acela de buna voie a saracit pentru noi Ascultati si gemeti voi care-i

dispretuiti pe fratii vostri greu incercati sau mai degraba pe fratii lui Dumnezeu si voi care

nu dati o parte din cele pe care le aveti din belsug celor ce sunt lipsiti de hrana de

acoperamant de vesmant de ingrijirea cuvenita nici nu cheltuiti prisosul vostru pentru lipsa

acelora Sau mai curand sa ascultam si sa gemem noi caci si eu insumi cel ce va graieste

voua aces-tea sunt invinuit de constiinta mea ca nu ma aflu cu desavasire in afara si lipsit de

patima Caci in vreme ce multi oameni sufera de frig si se zbat in lipsuri eu sunt bine hranit si

invesmantat Mai abitir sunt vrednici de plans cei ce au comori mai mari decat nevoia lor

zilnica pazindu-le cu grija sau ostenindu-se sa le sporeasca acestora insa li se daduse

porunca sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi si sa nu se considere pe ei insisi nici ca

tarana si pleava Caci oare ce altceva sunt aurul si argintul pe care le indragim mai mult decat

pe fratii nostri

19 Dar sa ne intoarcem si sa cugetam si sa ne facem partasi cu cele pe care le avem la

implinirea trebuintelor fratilor nostri aflati in nevoie Si chiar daca nu vom alege sa cheltuim

toate ale noastre in chip iubitor de Dumnezeu macar sa nu tinem la toate ale noastre in chip

lipsit de milostivire ci sa savarsim ceea ce ne este de lipsa smerindu-ne inaintea lui

Dumnezeu si invrednicindu-ne de iertarea Sa ca iubirea Lui de oameni sa implineasca lipsa

noastra pentru ca nu cumva - sa nu fie - sa auzim cuvintele acelea nedorite Atunci - spune

Scriptura - va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor [Matei25 41]

Ce cumplite sunt aceste spuse Duceti-va departe de viata [cea vesnica] fiti izgoniti si

lepadati de la toate desfatarile [raiului] ramaneti lipsiti de [dumnezeiasca] lumina

20 Dar nu numai aceasta ci Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care

este gatit diavolului si ingerilor lui Asa precum cei de-a dreapta vor avea viata si o vor

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

Mantuitorul catre ucenicii Sai [Ioan 15 19] catre care zice inca Iar cand vor incepe sa fie

acestea prindeti curaj si ridicati capetele voastre pentru ca rascumpararea voastra se apropie

[Luca 21 18]

6 Luati aminte cum cei ce traiesc dupa poruncile lui Hristos se umplu de bucurie si negraita

slobozenie pentru cele ce se petrec indata dupa acestea pe cand cei ce traiesc dupa trup se

umplu de rusine de suferinta si de amaraciune Precum si Pavel striga spunand

Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele lui viata vesnica celor ce prin staruinta in

fapta buna cauta marire cinste si nestricaciune iar iubitorilor de cearta care nu se supun

adevarului ci se supun nedreptatii manie si furie Necaz si stramtorare peste sufletul oricarui

om care savarseste raul [Romani 2 6-9] Caci altadata pe vremea lui Noe cand pacatul se

inmultise si se raspandise cucerind aproape tot neamul omenesc s-a iscat potop de la

Dumnezeu nimicind toata suflarea iar pastrat a fost numai singur omul cel drept cu toata

familia sa pentru a doua nastere a lumii Si dupa aceasta iarasi Dumnezeu a taiat in parte

rautatea pacatului care crescuse nestanjenit inlaturand prin foc pe sodomiti inecand cu totul

in mare pe ostasii lui Faraon iar pe neamul cel prea semetit al iudeilor l-a istovit si l-a mistuit

prin foame prin razmerita prin boli si prin patimiri amarnice

7 Doctorul de obste al tuturor nu s-a folosit pentru neamul nostru de leacuri tari si grele ci EI

ne-a harazit ca toate cele de folos spre tamaduire sa ne fie noua ca niste ierburi placute

fiindca El a facut sa se ridice Parinti ne-a aratat Prooroci a implinit Minuni ne-a dat o Lege

si a trimis ingeri Si intrucat chiar toate acestea s-au aratat slabe fata de pornirea cea nestrunita

a rautatii noastre insusi Dumnezeu Cuvantul aplecand cerurile spre pamant a coborat la noi

acesta fiind marele leac spre tamaduirea marilor pacate Si facandu-se El intru totul asemenea

noua in afara de pacat a nimicit pacatul in Sine si intarindu-ne a stavilit tepusa pacatului si

pe stapanitori si pe impreuna-lucratorii pacatului i-a aratat ca plini de necinste prin crucea Sa

iar prin moartea Sa 1-a surpat pe cel ce avea stapanirea mortii [Evrei 2 14]

8 Si precum in vremea lui Noe i-a nimicit inecandu-i in apa pe cei pacatosi tot astfel mai

tarziu a coplesit pacatul prin dreptatea Sa si prin harul Sau si S-a facut pe Sine nemuritor ca

o mladita si parga a lumii celei vesnice si ca o pilda si marturie a invie-rii nadajduite de noi in

chip nemincinos Caci El a inviat si a fost primit in ceruri El i-a trimis pe apostoli in toata

lumea locuita si El a scos la iveala o ceata nu putin numeroasa de marturisitori a statornicit

puzderie de invatatori si a vadit [lumii intregi] biserici ale celor cuviosi nelasand deoparte

nimic din cele cuvenite Ci iata ca a vazut cum raul iarasi a crescut atat de mult prin alegerea

noastra de bunavoie sau mai degraba a fost vazut raul inaltandu-se intr-atat incat oamenii in

acea vreme se inchinau pana la pamant lui Antichrist si ascultau de el parasind pe insusi

adevaratul Dumnezeu si pe Hristosul Sau cel adevarat Care in curand va cobori din ceruri cu

putere si cu slava multa dar nemaiavand mila si iertare ci pedepsind pe cei ce prin faptele lor

cele viclene si-au adunat in loc de alta comoara mania lui Dumnezeu in chiar vremea

milostivirii Sale Si El ii va lepada dandu-i focului pe cei nepu-tinciosi sa se tamaduiasca

inlaturandu-i din randul celor sanatosi ca pe niste madulare putrezite urmand sa-i

rascumpere din mijlocul celor pacatosi pe cei ce sunt ai Lui si sa-i faca pe ei mostenitori ai

imparatiei cerurilor

9 Si Cel ce toate le stapaneste indata dupa spurcata slobozire a lui Antihrist va aduce

neoranduiala si tulburare peste toate dupa cuvantul acela rostit de catre Prooroc Eu voi

cutremura cerul si pamantul [Agheu 2 21] Asadar pe data El aduce neoranduiala si

tulburare in lume si surpa muntele cel mai inalt decat toate si inchide bolta cerului si

amesteca pamantul cu foc si rastoarna totul de-a valma jos ridicand cum se spune temeliile

obstesti ale pamantului iar sus - multimea stelelor ca pe niste furtuni cu neputinta de

zugravit aruncandu-le pe capetele celor care in chip idolatru se inchina raului pentru ca prin

ei cei dintai sa fie pedepsiti cei ce se incred lui Antihrist carora li s-a intepenit mintea

pentru ca ei au crezut in cel potrivnic ca in Dumnezeu Apoi aratandu-Se El cu slava negraita

la glasul unei trambite lesne de recunoscut pe toti ii aduce la viata printr-o suflare precum

altadata pe stramosul tuturor oranduindu-i dinaintea Lui inviati pe toti cei raposati de

veacuri Iar pe cei nelegiuiti nu ii va aduce la judecata si nu ii va socoti vrednici de nici un

cuvant Caci nu se vor scula nelegiuitii spre judecata precum este scris ci spre osandire

10 Supuse vor fi judecatii toate ale noastre dupa glasul Evangheliei citite astazi [Matei 25

31-46] care spune Cand va veni Fiul Omului in slava Sa si toti ingerii Sai impreuna cu El

[25 31 ] Caci in vremea celei dintai veniri a fost ascunsa slava dumnezeirii Sale de catre

trup pe care trup l-a luat de la noi si pentru noi acum este ascuns in cer la Tatal impreuna cu

trupul cel asemenea cu Dumnezeu atunci insa toata slava Sa va fi descoperita Caci El Se va

arata plin de stralucire de la Rasarit pana la Apus straluminand totul cu razele dumnezeirii

Lui cand trambita cea obsteasca si de viata facatoare va rasuna cu putere in tot locul si pe

toate le va chema deodata catre El Iar pe ingeri i-a adus si prima data dar in chip nevazut

tinandu-le in frau zelul impotriva vrajmasilor lui Dumnezeu atunci insa pe fata ii va aduce si

nimic nu va trece sub tacere ci va invinui si va da chinurilor pe cei necredinciosi

11 Asadar cand va veni Fiul Omului intru slava Lui si toti sfintii ingeri cu El spune

Scriptura atunci va sedea pe tronul slavei Sale Caci si proorocul Daniel a vazut mai

dinainte si a grait demult Am privit - zice el - pana cand au fost asezate scaune si S-a asezat

Cel vechi de zile mii de mii Ii slujeau si miriade de miriade stateau inaintea Lui Si iata

pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului si El a inaintat pana la Cel vechi de zile si a

fostdus in fata Lui Si Lui I s-a dat stapanirea slava si imparatia si toate popoarele neamurile

si limbile Ii slujeau Lui [Daniel 7 9-10 13-14] Potrivit cu aceasta si Sfanta Evanghelie

spune Si se vor adu-na inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii precum

desparte pastorul oile de capre [Matei 25 32] Domnul numeste oi pe cei drepti ca pe unii

ce sunt blanzi si cuviosi si-L urmeaza pe El pe calea cea dreapta calea virtutilor intru

asemanarea Lui intrucat si El a fost numit Miel de catre Inaintemergatorul si Botezatorul

care a spus Iata Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica pacatul lumii [loan 1 29] Si El

numeste capre pe cei pacatosi pentru ca sunt peste masura de cutezatori si fara randuiala si

ratacitori pe tarmurile abrupte ale pacatului Si pe cei dintai spune El ii va aseza de-a dreapta

Sa ca pe unii ce sunt lucratori de fapte bune iar pe cei care nu sunt astfel ii va aseza de-a

stanga Atunci va spune Imparatul zice Scriptura si nu desluseste ce imparat si al cui

este intrucat nu este altul decat El caci chiar daca acolo multi sunt domni si regi totusi unul

singur este cu adevarat Domn unul imparat unul Stapan peste toate Asadar va spune atunci

catre cei de la dreapta Sa Cel ce singur este imparat Veniti binecuvantatii Tatalui Meu sa

mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii [Matei 25 34]

12 Cu adevarat intemeierea lumii dintru inceput aceasta avea in vedere si in acest scop

vointa aceea cereasca si atotincepatoare a Tatalui - potrivit careia ingerul Marelui Sfat al

Tatalui nu numai dupa chipul ci si dupa asemanarea Sa proprie - l-a facut pe om faptura vie

ca sa poata oarecand sa cuprinda marimea imparajiei celei ceresti fericirea mostenirii celei

dumnezeiesti implinirea binecuvantarii Tatalui celui de Sus prin Care toate s-au facut cele

vazute si cele nevazute caci El nu a grait numai despre lumea cea cunoscuta prin simturi ci a

spus fara alta deslusire lumea - atat cea cereasca cat si cea pamanteasca Si nu doar atat ci

si golirea de slava [chenoza] cea dumnezeiasca si de negrait oranduirea teandrica patimile

cele mantuitoare si tainele toate au fost mai dinainte randuite in scopul acesta in chip prea

intelept si prevazator pentru ca tot cel ce straluceste prin ele plin de credinta in vremurile de

acum sa auda de la Mantuitorul Bine sluga buna si credincioasa peste putine ai fost

credincioasa peste multe te voi pune intra intru bucuria domnului tau [Matei 25 21] Veniti

- zice El - sa mosteniti si lumea cea statornica si neschimbata si cereasca voi cei ce v-ati

folosit bine dupa cat socot de lumea cea pamanteasca si stricacioasa si trecatoare Caci

flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si

M-ati primit gol am fost si M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am

fost si ati venit la Mine [Matei 25 35]

13 Se cuvine sa cercetam acum din ce pricina s-a facut amintire numai de milostenie si de

ce in virtutea acestei milostenii a dat El binecuvantarea si mostenirea si imparatia Dar nu

numai de ea s-a amintit celor ce dau ascultare cu pricepere intrucat si mai sus El i-a numit pe

cei ce o infaptuiesc pe ea oi iar prin aceasta denumire El a marturisit asemana-rea lor cu

Dansul si intreaga lor virtute apoi ca acestia in toata clipa sunt gata sa mearga la moartea

cea nespus de buna dupa cum El Insusi a fost adus spre junghiere si ca un miel fara de glas

dinaintea celui care il tunde asa nu Si-a deschis gura Sa precum sta scris [vezi Faptele

Apostolilor 8 32 saa 53 7]

14 Asadar Domnul lauda si cinsteste binefacerea celor ce sunt in felul acela caci este de

trebuinta ca aceasta sa fie pilda si rod al dragostei pentru ca astfel cel ce va mosteni imparatia

cea vesnica sa se afle cu un cap mai presus de toate celelalte virtuti Este ceea ce a aratat

Domnul prin pilda celor zece fecioare [Matei 2511] caci nu a intrat orisicare la Mirele cel

dumnezeiesc ci doar fecioarele impodobite ceea ce nu s-ar fi putut fara truda si infra-nare si

multe si felurite lupte pentru virtute iar pe deasupra ele tineau in cele doua maini candele

adica mintea lor si cunostinta cea in ea veghetoare fiind aceasta partea faptuitoare a

sufletului vadita prin maini care il trage in sus si il inalta si il inchina lui Dumnezeu

straluminandu-i viata si unind-o cu stralucirile cele de sus Este nevoie insa si de untdelemn

din belsug ca sa fie indestulator arderii candelelor Iar untdelemnul inseamna dragostea care

este intaistatatoarea virtutilor Asa precum daca ai aseza temeliile si ai ridica zidurile dar n-ai

pune deasupra acoperisul ai face cu totul nefolositoare intreaga zi dire tot asa daca ai

dobandi intreaga virtute dar pe deasupra n-ai dobandi si dragostea toate celelalte virtuti ar

ramane lipsite de pret si nefolositoare Iar acoperisul casei nu poate fi ridicat fara sa fie

sprijinit si intarit de celelalte

15 Prin urmare Domnul daruieste mostenirea Sa acelora care au pus peste celelalte virtuti

pecetea faptelor dragostei si ei au alergat catre dragoste fie printr-o viata nepatata fie prin

pocainta Dintre acestia eu ii numesc pe cei dintai fii intrucat sunt pazitori ai nasterii din

nou celei tainice a lui Dumnezeu pe ceilalti eu ii numesc naimiti ca unii care prin

ostenelile de multe feluri ale pocaintei si ale smereniei au chemat inapoi harul ca pe o

rasplata a lor

16 De aceea in Sfintele Evanghelii dupa ce mai intai a talcuit in fel si chip cele ale

judecatii le-a lamurit apoi si pe cele ale dragostei ca una care sau implineste sau aduce

inapoi virtutile insirate mai inainte Dar cei drepti vor raspunde spunand Doamne cand Te-

am vazut noi flamand si Ti-am dat sa mananci Sau insetat si ti-am dat sa bei Sau cand Te-

am vazut strain si Te-am primit sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau

in temnita si am venit la Tine [Matei25 37-39] Vedeti pe cei de-a dreapta ca sunt numiti si

cei drepti Asadar mila lui Dumnezeu li se da lor din pricina dreptatii si cu dreptate Vedeti ca

si o alta virtute smerenia marturiseste pentru cei drepti prin implinirea dragostei ca o

intaritura de aparare inaltata la tinv pul cuvenit Caci cei drepti intaresc si incredinteaza ca

sunt nevrednici de vestirea virtutilor lor si de laudele aduse lor ca unii ce nu au facut nimic

bun de-si se marturiseste despre ei ca nu au lasat nesavarsita nici una dintre faptele cele bune

17 Din aceasta pricina socot eu Domnul i-a dezlegat pe acestia sa arate ca sunt asa si sa se

inalte ei prin smerenie si sa capete de la El pe buna dreptate harul pe care-l daruieste din

belsug celor smeriti Dumnezeu celor mandri le sta impotriva iar celor smeriti le da har

[Iacov 4 6 vezi si Pilde 3 34] Si El le vorbeste acum Adevarat zic voua intrucat ati facut

unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut [Matei25 40] Il numeste [pe om]

prea mic din pricina saraciei si a lipsurilor iar frate il numeste intrucat si El dupa trup

traieste astfel pe pamant

18 Auziti si va bucurati toti cati sunteti saraci si nevoiasi caci sunteti frati dupa trup cu

Dumnezeu Si chiar daca fara voie va aflati in multe lipsuri prin rabdarea si prin multumirile

voastre cu voie veti face binele Ascultati voi bogatilor si mult sa va doriti saracia cea

fericita ca sa va faceti mostenitori si frati ai lui Hristos si frati adevarati ai celor ce saracesc

de buna voie caci si Acela de buna voie a saracit pentru noi Ascultati si gemeti voi care-i

dispretuiti pe fratii vostri greu incercati sau mai degraba pe fratii lui Dumnezeu si voi care

nu dati o parte din cele pe care le aveti din belsug celor ce sunt lipsiti de hrana de

acoperamant de vesmant de ingrijirea cuvenita nici nu cheltuiti prisosul vostru pentru lipsa

acelora Sau mai curand sa ascultam si sa gemem noi caci si eu insumi cel ce va graieste

voua aces-tea sunt invinuit de constiinta mea ca nu ma aflu cu desavasire in afara si lipsit de

patima Caci in vreme ce multi oameni sufera de frig si se zbat in lipsuri eu sunt bine hranit si

invesmantat Mai abitir sunt vrednici de plans cei ce au comori mai mari decat nevoia lor

zilnica pazindu-le cu grija sau ostenindu-se sa le sporeasca acestora insa li se daduse

porunca sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi si sa nu se considere pe ei insisi nici ca

tarana si pleava Caci oare ce altceva sunt aurul si argintul pe care le indragim mai mult decat

pe fratii nostri

19 Dar sa ne intoarcem si sa cugetam si sa ne facem partasi cu cele pe care le avem la

implinirea trebuintelor fratilor nostri aflati in nevoie Si chiar daca nu vom alege sa cheltuim

toate ale noastre in chip iubitor de Dumnezeu macar sa nu tinem la toate ale noastre in chip

lipsit de milostivire ci sa savarsim ceea ce ne este de lipsa smerindu-ne inaintea lui

Dumnezeu si invrednicindu-ne de iertarea Sa ca iubirea Lui de oameni sa implineasca lipsa

noastra pentru ca nu cumva - sa nu fie - sa auzim cuvintele acelea nedorite Atunci - spune

Scriptura - va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor [Matei25 41]

Ce cumplite sunt aceste spuse Duceti-va departe de viata [cea vesnica] fiti izgoniti si

lepadati de la toate desfatarile [raiului] ramaneti lipsiti de [dumnezeiasca] lumina

20 Dar nu numai aceasta ci Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care

este gatit diavolului si ingerilor lui Asa precum cei de-a dreapta vor avea viata si o vor

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

putere si cu slava multa dar nemaiavand mila si iertare ci pedepsind pe cei ce prin faptele lor

cele viclene si-au adunat in loc de alta comoara mania lui Dumnezeu in chiar vremea

milostivirii Sale Si El ii va lepada dandu-i focului pe cei nepu-tinciosi sa se tamaduiasca

inlaturandu-i din randul celor sanatosi ca pe niste madulare putrezite urmand sa-i

rascumpere din mijlocul celor pacatosi pe cei ce sunt ai Lui si sa-i faca pe ei mostenitori ai

imparatiei cerurilor

9 Si Cel ce toate le stapaneste indata dupa spurcata slobozire a lui Antihrist va aduce

neoranduiala si tulburare peste toate dupa cuvantul acela rostit de catre Prooroc Eu voi

cutremura cerul si pamantul [Agheu 2 21] Asadar pe data El aduce neoranduiala si

tulburare in lume si surpa muntele cel mai inalt decat toate si inchide bolta cerului si

amesteca pamantul cu foc si rastoarna totul de-a valma jos ridicand cum se spune temeliile

obstesti ale pamantului iar sus - multimea stelelor ca pe niste furtuni cu neputinta de

zugravit aruncandu-le pe capetele celor care in chip idolatru se inchina raului pentru ca prin

ei cei dintai sa fie pedepsiti cei ce se incred lui Antihrist carora li s-a intepenit mintea

pentru ca ei au crezut in cel potrivnic ca in Dumnezeu Apoi aratandu-Se El cu slava negraita

la glasul unei trambite lesne de recunoscut pe toti ii aduce la viata printr-o suflare precum

altadata pe stramosul tuturor oranduindu-i dinaintea Lui inviati pe toti cei raposati de

veacuri Iar pe cei nelegiuiti nu ii va aduce la judecata si nu ii va socoti vrednici de nici un

cuvant Caci nu se vor scula nelegiuitii spre judecata precum este scris ci spre osandire

10 Supuse vor fi judecatii toate ale noastre dupa glasul Evangheliei citite astazi [Matei 25

31-46] care spune Cand va veni Fiul Omului in slava Sa si toti ingerii Sai impreuna cu El

[25 31 ] Caci in vremea celei dintai veniri a fost ascunsa slava dumnezeirii Sale de catre

trup pe care trup l-a luat de la noi si pentru noi acum este ascuns in cer la Tatal impreuna cu

trupul cel asemenea cu Dumnezeu atunci insa toata slava Sa va fi descoperita Caci El Se va

arata plin de stralucire de la Rasarit pana la Apus straluminand totul cu razele dumnezeirii

Lui cand trambita cea obsteasca si de viata facatoare va rasuna cu putere in tot locul si pe

toate le va chema deodata catre El Iar pe ingeri i-a adus si prima data dar in chip nevazut

tinandu-le in frau zelul impotriva vrajmasilor lui Dumnezeu atunci insa pe fata ii va aduce si

nimic nu va trece sub tacere ci va invinui si va da chinurilor pe cei necredinciosi

11 Asadar cand va veni Fiul Omului intru slava Lui si toti sfintii ingeri cu El spune

Scriptura atunci va sedea pe tronul slavei Sale Caci si proorocul Daniel a vazut mai

dinainte si a grait demult Am privit - zice el - pana cand au fost asezate scaune si S-a asezat

Cel vechi de zile mii de mii Ii slujeau si miriade de miriade stateau inaintea Lui Si iata

pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului si El a inaintat pana la Cel vechi de zile si a

fostdus in fata Lui Si Lui I s-a dat stapanirea slava si imparatia si toate popoarele neamurile

si limbile Ii slujeau Lui [Daniel 7 9-10 13-14] Potrivit cu aceasta si Sfanta Evanghelie

spune Si se vor adu-na inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii precum

desparte pastorul oile de capre [Matei 25 32] Domnul numeste oi pe cei drepti ca pe unii

ce sunt blanzi si cuviosi si-L urmeaza pe El pe calea cea dreapta calea virtutilor intru

asemanarea Lui intrucat si El a fost numit Miel de catre Inaintemergatorul si Botezatorul

care a spus Iata Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica pacatul lumii [loan 1 29] Si El

numeste capre pe cei pacatosi pentru ca sunt peste masura de cutezatori si fara randuiala si

ratacitori pe tarmurile abrupte ale pacatului Si pe cei dintai spune El ii va aseza de-a dreapta

Sa ca pe unii ce sunt lucratori de fapte bune iar pe cei care nu sunt astfel ii va aseza de-a

stanga Atunci va spune Imparatul zice Scriptura si nu desluseste ce imparat si al cui

este intrucat nu este altul decat El caci chiar daca acolo multi sunt domni si regi totusi unul

singur este cu adevarat Domn unul imparat unul Stapan peste toate Asadar va spune atunci

catre cei de la dreapta Sa Cel ce singur este imparat Veniti binecuvantatii Tatalui Meu sa

mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii [Matei 25 34]

12 Cu adevarat intemeierea lumii dintru inceput aceasta avea in vedere si in acest scop

vointa aceea cereasca si atotincepatoare a Tatalui - potrivit careia ingerul Marelui Sfat al

Tatalui nu numai dupa chipul ci si dupa asemanarea Sa proprie - l-a facut pe om faptura vie

ca sa poata oarecand sa cuprinda marimea imparajiei celei ceresti fericirea mostenirii celei

dumnezeiesti implinirea binecuvantarii Tatalui celui de Sus prin Care toate s-au facut cele

vazute si cele nevazute caci El nu a grait numai despre lumea cea cunoscuta prin simturi ci a

spus fara alta deslusire lumea - atat cea cereasca cat si cea pamanteasca Si nu doar atat ci

si golirea de slava [chenoza] cea dumnezeiasca si de negrait oranduirea teandrica patimile

cele mantuitoare si tainele toate au fost mai dinainte randuite in scopul acesta in chip prea

intelept si prevazator pentru ca tot cel ce straluceste prin ele plin de credinta in vremurile de

acum sa auda de la Mantuitorul Bine sluga buna si credincioasa peste putine ai fost

credincioasa peste multe te voi pune intra intru bucuria domnului tau [Matei 25 21] Veniti

- zice El - sa mosteniti si lumea cea statornica si neschimbata si cereasca voi cei ce v-ati

folosit bine dupa cat socot de lumea cea pamanteasca si stricacioasa si trecatoare Caci

flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si

M-ati primit gol am fost si M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am

fost si ati venit la Mine [Matei 25 35]

13 Se cuvine sa cercetam acum din ce pricina s-a facut amintire numai de milostenie si de

ce in virtutea acestei milostenii a dat El binecuvantarea si mostenirea si imparatia Dar nu

numai de ea s-a amintit celor ce dau ascultare cu pricepere intrucat si mai sus El i-a numit pe

cei ce o infaptuiesc pe ea oi iar prin aceasta denumire El a marturisit asemana-rea lor cu

Dansul si intreaga lor virtute apoi ca acestia in toata clipa sunt gata sa mearga la moartea

cea nespus de buna dupa cum El Insusi a fost adus spre junghiere si ca un miel fara de glas

dinaintea celui care il tunde asa nu Si-a deschis gura Sa precum sta scris [vezi Faptele

Apostolilor 8 32 saa 53 7]

14 Asadar Domnul lauda si cinsteste binefacerea celor ce sunt in felul acela caci este de

trebuinta ca aceasta sa fie pilda si rod al dragostei pentru ca astfel cel ce va mosteni imparatia

cea vesnica sa se afle cu un cap mai presus de toate celelalte virtuti Este ceea ce a aratat

Domnul prin pilda celor zece fecioare [Matei 2511] caci nu a intrat orisicare la Mirele cel

dumnezeiesc ci doar fecioarele impodobite ceea ce nu s-ar fi putut fara truda si infra-nare si

multe si felurite lupte pentru virtute iar pe deasupra ele tineau in cele doua maini candele

adica mintea lor si cunostinta cea in ea veghetoare fiind aceasta partea faptuitoare a

sufletului vadita prin maini care il trage in sus si il inalta si il inchina lui Dumnezeu

straluminandu-i viata si unind-o cu stralucirile cele de sus Este nevoie insa si de untdelemn

din belsug ca sa fie indestulator arderii candelelor Iar untdelemnul inseamna dragostea care

este intaistatatoarea virtutilor Asa precum daca ai aseza temeliile si ai ridica zidurile dar n-ai

pune deasupra acoperisul ai face cu totul nefolositoare intreaga zi dire tot asa daca ai

dobandi intreaga virtute dar pe deasupra n-ai dobandi si dragostea toate celelalte virtuti ar

ramane lipsite de pret si nefolositoare Iar acoperisul casei nu poate fi ridicat fara sa fie

sprijinit si intarit de celelalte

15 Prin urmare Domnul daruieste mostenirea Sa acelora care au pus peste celelalte virtuti

pecetea faptelor dragostei si ei au alergat catre dragoste fie printr-o viata nepatata fie prin

pocainta Dintre acestia eu ii numesc pe cei dintai fii intrucat sunt pazitori ai nasterii din

nou celei tainice a lui Dumnezeu pe ceilalti eu ii numesc naimiti ca unii care prin

ostenelile de multe feluri ale pocaintei si ale smereniei au chemat inapoi harul ca pe o

rasplata a lor

16 De aceea in Sfintele Evanghelii dupa ce mai intai a talcuit in fel si chip cele ale

judecatii le-a lamurit apoi si pe cele ale dragostei ca una care sau implineste sau aduce

inapoi virtutile insirate mai inainte Dar cei drepti vor raspunde spunand Doamne cand Te-

am vazut noi flamand si Ti-am dat sa mananci Sau insetat si ti-am dat sa bei Sau cand Te-

am vazut strain si Te-am primit sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau

in temnita si am venit la Tine [Matei25 37-39] Vedeti pe cei de-a dreapta ca sunt numiti si

cei drepti Asadar mila lui Dumnezeu li se da lor din pricina dreptatii si cu dreptate Vedeti ca

si o alta virtute smerenia marturiseste pentru cei drepti prin implinirea dragostei ca o

intaritura de aparare inaltata la tinv pul cuvenit Caci cei drepti intaresc si incredinteaza ca

sunt nevrednici de vestirea virtutilor lor si de laudele aduse lor ca unii ce nu au facut nimic

bun de-si se marturiseste despre ei ca nu au lasat nesavarsita nici una dintre faptele cele bune

17 Din aceasta pricina socot eu Domnul i-a dezlegat pe acestia sa arate ca sunt asa si sa se

inalte ei prin smerenie si sa capete de la El pe buna dreptate harul pe care-l daruieste din

belsug celor smeriti Dumnezeu celor mandri le sta impotriva iar celor smeriti le da har

[Iacov 4 6 vezi si Pilde 3 34] Si El le vorbeste acum Adevarat zic voua intrucat ati facut

unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut [Matei25 40] Il numeste [pe om]

prea mic din pricina saraciei si a lipsurilor iar frate il numeste intrucat si El dupa trup

traieste astfel pe pamant

18 Auziti si va bucurati toti cati sunteti saraci si nevoiasi caci sunteti frati dupa trup cu

Dumnezeu Si chiar daca fara voie va aflati in multe lipsuri prin rabdarea si prin multumirile

voastre cu voie veti face binele Ascultati voi bogatilor si mult sa va doriti saracia cea

fericita ca sa va faceti mostenitori si frati ai lui Hristos si frati adevarati ai celor ce saracesc

de buna voie caci si Acela de buna voie a saracit pentru noi Ascultati si gemeti voi care-i

dispretuiti pe fratii vostri greu incercati sau mai degraba pe fratii lui Dumnezeu si voi care

nu dati o parte din cele pe care le aveti din belsug celor ce sunt lipsiti de hrana de

acoperamant de vesmant de ingrijirea cuvenita nici nu cheltuiti prisosul vostru pentru lipsa

acelora Sau mai curand sa ascultam si sa gemem noi caci si eu insumi cel ce va graieste

voua aces-tea sunt invinuit de constiinta mea ca nu ma aflu cu desavasire in afara si lipsit de

patima Caci in vreme ce multi oameni sufera de frig si se zbat in lipsuri eu sunt bine hranit si

invesmantat Mai abitir sunt vrednici de plans cei ce au comori mai mari decat nevoia lor

zilnica pazindu-le cu grija sau ostenindu-se sa le sporeasca acestora insa li se daduse

porunca sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi si sa nu se considere pe ei insisi nici ca

tarana si pleava Caci oare ce altceva sunt aurul si argintul pe care le indragim mai mult decat

pe fratii nostri

19 Dar sa ne intoarcem si sa cugetam si sa ne facem partasi cu cele pe care le avem la

implinirea trebuintelor fratilor nostri aflati in nevoie Si chiar daca nu vom alege sa cheltuim

toate ale noastre in chip iubitor de Dumnezeu macar sa nu tinem la toate ale noastre in chip

lipsit de milostivire ci sa savarsim ceea ce ne este de lipsa smerindu-ne inaintea lui

Dumnezeu si invrednicindu-ne de iertarea Sa ca iubirea Lui de oameni sa implineasca lipsa

noastra pentru ca nu cumva - sa nu fie - sa auzim cuvintele acelea nedorite Atunci - spune

Scriptura - va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor [Matei25 41]

Ce cumplite sunt aceste spuse Duceti-va departe de viata [cea vesnica] fiti izgoniti si

lepadati de la toate desfatarile [raiului] ramaneti lipsiti de [dumnezeiasca] lumina

20 Dar nu numai aceasta ci Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care

este gatit diavolului si ingerilor lui Asa precum cei de-a dreapta vor avea viata si o vor

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

si limbile Ii slujeau Lui [Daniel 7 9-10 13-14] Potrivit cu aceasta si Sfanta Evanghelie

spune Si se vor adu-na inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii precum

desparte pastorul oile de capre [Matei 25 32] Domnul numeste oi pe cei drepti ca pe unii

ce sunt blanzi si cuviosi si-L urmeaza pe El pe calea cea dreapta calea virtutilor intru

asemanarea Lui intrucat si El a fost numit Miel de catre Inaintemergatorul si Botezatorul

care a spus Iata Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica pacatul lumii [loan 1 29] Si El

numeste capre pe cei pacatosi pentru ca sunt peste masura de cutezatori si fara randuiala si

ratacitori pe tarmurile abrupte ale pacatului Si pe cei dintai spune El ii va aseza de-a dreapta

Sa ca pe unii ce sunt lucratori de fapte bune iar pe cei care nu sunt astfel ii va aseza de-a

stanga Atunci va spune Imparatul zice Scriptura si nu desluseste ce imparat si al cui

este intrucat nu este altul decat El caci chiar daca acolo multi sunt domni si regi totusi unul

singur este cu adevarat Domn unul imparat unul Stapan peste toate Asadar va spune atunci

catre cei de la dreapta Sa Cel ce singur este imparat Veniti binecuvantatii Tatalui Meu sa

mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii [Matei 25 34]

12 Cu adevarat intemeierea lumii dintru inceput aceasta avea in vedere si in acest scop

vointa aceea cereasca si atotincepatoare a Tatalui - potrivit careia ingerul Marelui Sfat al

Tatalui nu numai dupa chipul ci si dupa asemanarea Sa proprie - l-a facut pe om faptura vie

ca sa poata oarecand sa cuprinda marimea imparajiei celei ceresti fericirea mostenirii celei

dumnezeiesti implinirea binecuvantarii Tatalui celui de Sus prin Care toate s-au facut cele

vazute si cele nevazute caci El nu a grait numai despre lumea cea cunoscuta prin simturi ci a

spus fara alta deslusire lumea - atat cea cereasca cat si cea pamanteasca Si nu doar atat ci

si golirea de slava [chenoza] cea dumnezeiasca si de negrait oranduirea teandrica patimile

cele mantuitoare si tainele toate au fost mai dinainte randuite in scopul acesta in chip prea

intelept si prevazator pentru ca tot cel ce straluceste prin ele plin de credinta in vremurile de

acum sa auda de la Mantuitorul Bine sluga buna si credincioasa peste putine ai fost

credincioasa peste multe te voi pune intra intru bucuria domnului tau [Matei 25 21] Veniti

- zice El - sa mosteniti si lumea cea statornica si neschimbata si cereasca voi cei ce v-ati

folosit bine dupa cat socot de lumea cea pamanteasca si stricacioasa si trecatoare Caci

flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si

M-ati primit gol am fost si M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am

fost si ati venit la Mine [Matei 25 35]

13 Se cuvine sa cercetam acum din ce pricina s-a facut amintire numai de milostenie si de

ce in virtutea acestei milostenii a dat El binecuvantarea si mostenirea si imparatia Dar nu

numai de ea s-a amintit celor ce dau ascultare cu pricepere intrucat si mai sus El i-a numit pe

cei ce o infaptuiesc pe ea oi iar prin aceasta denumire El a marturisit asemana-rea lor cu

Dansul si intreaga lor virtute apoi ca acestia in toata clipa sunt gata sa mearga la moartea

cea nespus de buna dupa cum El Insusi a fost adus spre junghiere si ca un miel fara de glas

dinaintea celui care il tunde asa nu Si-a deschis gura Sa precum sta scris [vezi Faptele

Apostolilor 8 32 saa 53 7]

14 Asadar Domnul lauda si cinsteste binefacerea celor ce sunt in felul acela caci este de

trebuinta ca aceasta sa fie pilda si rod al dragostei pentru ca astfel cel ce va mosteni imparatia

cea vesnica sa se afle cu un cap mai presus de toate celelalte virtuti Este ceea ce a aratat

Domnul prin pilda celor zece fecioare [Matei 2511] caci nu a intrat orisicare la Mirele cel

dumnezeiesc ci doar fecioarele impodobite ceea ce nu s-ar fi putut fara truda si infra-nare si

multe si felurite lupte pentru virtute iar pe deasupra ele tineau in cele doua maini candele

adica mintea lor si cunostinta cea in ea veghetoare fiind aceasta partea faptuitoare a

sufletului vadita prin maini care il trage in sus si il inalta si il inchina lui Dumnezeu

straluminandu-i viata si unind-o cu stralucirile cele de sus Este nevoie insa si de untdelemn

din belsug ca sa fie indestulator arderii candelelor Iar untdelemnul inseamna dragostea care

este intaistatatoarea virtutilor Asa precum daca ai aseza temeliile si ai ridica zidurile dar n-ai

pune deasupra acoperisul ai face cu totul nefolositoare intreaga zi dire tot asa daca ai

dobandi intreaga virtute dar pe deasupra n-ai dobandi si dragostea toate celelalte virtuti ar

ramane lipsite de pret si nefolositoare Iar acoperisul casei nu poate fi ridicat fara sa fie

sprijinit si intarit de celelalte

15 Prin urmare Domnul daruieste mostenirea Sa acelora care au pus peste celelalte virtuti

pecetea faptelor dragostei si ei au alergat catre dragoste fie printr-o viata nepatata fie prin

pocainta Dintre acestia eu ii numesc pe cei dintai fii intrucat sunt pazitori ai nasterii din

nou celei tainice a lui Dumnezeu pe ceilalti eu ii numesc naimiti ca unii care prin

ostenelile de multe feluri ale pocaintei si ale smereniei au chemat inapoi harul ca pe o

rasplata a lor

16 De aceea in Sfintele Evanghelii dupa ce mai intai a talcuit in fel si chip cele ale

judecatii le-a lamurit apoi si pe cele ale dragostei ca una care sau implineste sau aduce

inapoi virtutile insirate mai inainte Dar cei drepti vor raspunde spunand Doamne cand Te-

am vazut noi flamand si Ti-am dat sa mananci Sau insetat si ti-am dat sa bei Sau cand Te-

am vazut strain si Te-am primit sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau

in temnita si am venit la Tine [Matei25 37-39] Vedeti pe cei de-a dreapta ca sunt numiti si

cei drepti Asadar mila lui Dumnezeu li se da lor din pricina dreptatii si cu dreptate Vedeti ca

si o alta virtute smerenia marturiseste pentru cei drepti prin implinirea dragostei ca o

intaritura de aparare inaltata la tinv pul cuvenit Caci cei drepti intaresc si incredinteaza ca

sunt nevrednici de vestirea virtutilor lor si de laudele aduse lor ca unii ce nu au facut nimic

bun de-si se marturiseste despre ei ca nu au lasat nesavarsita nici una dintre faptele cele bune

17 Din aceasta pricina socot eu Domnul i-a dezlegat pe acestia sa arate ca sunt asa si sa se

inalte ei prin smerenie si sa capete de la El pe buna dreptate harul pe care-l daruieste din

belsug celor smeriti Dumnezeu celor mandri le sta impotriva iar celor smeriti le da har

[Iacov 4 6 vezi si Pilde 3 34] Si El le vorbeste acum Adevarat zic voua intrucat ati facut

unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut [Matei25 40] Il numeste [pe om]

prea mic din pricina saraciei si a lipsurilor iar frate il numeste intrucat si El dupa trup

traieste astfel pe pamant

18 Auziti si va bucurati toti cati sunteti saraci si nevoiasi caci sunteti frati dupa trup cu

Dumnezeu Si chiar daca fara voie va aflati in multe lipsuri prin rabdarea si prin multumirile

voastre cu voie veti face binele Ascultati voi bogatilor si mult sa va doriti saracia cea

fericita ca sa va faceti mostenitori si frati ai lui Hristos si frati adevarati ai celor ce saracesc

de buna voie caci si Acela de buna voie a saracit pentru noi Ascultati si gemeti voi care-i

dispretuiti pe fratii vostri greu incercati sau mai degraba pe fratii lui Dumnezeu si voi care

nu dati o parte din cele pe care le aveti din belsug celor ce sunt lipsiti de hrana de

acoperamant de vesmant de ingrijirea cuvenita nici nu cheltuiti prisosul vostru pentru lipsa

acelora Sau mai curand sa ascultam si sa gemem noi caci si eu insumi cel ce va graieste

voua aces-tea sunt invinuit de constiinta mea ca nu ma aflu cu desavasire in afara si lipsit de

patima Caci in vreme ce multi oameni sufera de frig si se zbat in lipsuri eu sunt bine hranit si

invesmantat Mai abitir sunt vrednici de plans cei ce au comori mai mari decat nevoia lor

zilnica pazindu-le cu grija sau ostenindu-se sa le sporeasca acestora insa li se daduse

porunca sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi si sa nu se considere pe ei insisi nici ca

tarana si pleava Caci oare ce altceva sunt aurul si argintul pe care le indragim mai mult decat

pe fratii nostri

19 Dar sa ne intoarcem si sa cugetam si sa ne facem partasi cu cele pe care le avem la

implinirea trebuintelor fratilor nostri aflati in nevoie Si chiar daca nu vom alege sa cheltuim

toate ale noastre in chip iubitor de Dumnezeu macar sa nu tinem la toate ale noastre in chip

lipsit de milostivire ci sa savarsim ceea ce ne este de lipsa smerindu-ne inaintea lui

Dumnezeu si invrednicindu-ne de iertarea Sa ca iubirea Lui de oameni sa implineasca lipsa

noastra pentru ca nu cumva - sa nu fie - sa auzim cuvintele acelea nedorite Atunci - spune

Scriptura - va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor [Matei25 41]

Ce cumplite sunt aceste spuse Duceti-va departe de viata [cea vesnica] fiti izgoniti si

lepadati de la toate desfatarile [raiului] ramaneti lipsiti de [dumnezeiasca] lumina

20 Dar nu numai aceasta ci Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care

este gatit diavolului si ingerilor lui Asa precum cei de-a dreapta vor avea viata si o vor

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

cea nespus de buna dupa cum El Insusi a fost adus spre junghiere si ca un miel fara de glas

dinaintea celui care il tunde asa nu Si-a deschis gura Sa precum sta scris [vezi Faptele

Apostolilor 8 32 saa 53 7]

14 Asadar Domnul lauda si cinsteste binefacerea celor ce sunt in felul acela caci este de

trebuinta ca aceasta sa fie pilda si rod al dragostei pentru ca astfel cel ce va mosteni imparatia

cea vesnica sa se afle cu un cap mai presus de toate celelalte virtuti Este ceea ce a aratat

Domnul prin pilda celor zece fecioare [Matei 2511] caci nu a intrat orisicare la Mirele cel

dumnezeiesc ci doar fecioarele impodobite ceea ce nu s-ar fi putut fara truda si infra-nare si

multe si felurite lupte pentru virtute iar pe deasupra ele tineau in cele doua maini candele

adica mintea lor si cunostinta cea in ea veghetoare fiind aceasta partea faptuitoare a

sufletului vadita prin maini care il trage in sus si il inalta si il inchina lui Dumnezeu

straluminandu-i viata si unind-o cu stralucirile cele de sus Este nevoie insa si de untdelemn

din belsug ca sa fie indestulator arderii candelelor Iar untdelemnul inseamna dragostea care

este intaistatatoarea virtutilor Asa precum daca ai aseza temeliile si ai ridica zidurile dar n-ai

pune deasupra acoperisul ai face cu totul nefolositoare intreaga zi dire tot asa daca ai

dobandi intreaga virtute dar pe deasupra n-ai dobandi si dragostea toate celelalte virtuti ar

ramane lipsite de pret si nefolositoare Iar acoperisul casei nu poate fi ridicat fara sa fie

sprijinit si intarit de celelalte

15 Prin urmare Domnul daruieste mostenirea Sa acelora care au pus peste celelalte virtuti

pecetea faptelor dragostei si ei au alergat catre dragoste fie printr-o viata nepatata fie prin

pocainta Dintre acestia eu ii numesc pe cei dintai fii intrucat sunt pazitori ai nasterii din

nou celei tainice a lui Dumnezeu pe ceilalti eu ii numesc naimiti ca unii care prin

ostenelile de multe feluri ale pocaintei si ale smereniei au chemat inapoi harul ca pe o

rasplata a lor

16 De aceea in Sfintele Evanghelii dupa ce mai intai a talcuit in fel si chip cele ale

judecatii le-a lamurit apoi si pe cele ale dragostei ca una care sau implineste sau aduce

inapoi virtutile insirate mai inainte Dar cei drepti vor raspunde spunand Doamne cand Te-

am vazut noi flamand si Ti-am dat sa mananci Sau insetat si ti-am dat sa bei Sau cand Te-

am vazut strain si Te-am primit sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau

in temnita si am venit la Tine [Matei25 37-39] Vedeti pe cei de-a dreapta ca sunt numiti si

cei drepti Asadar mila lui Dumnezeu li se da lor din pricina dreptatii si cu dreptate Vedeti ca

si o alta virtute smerenia marturiseste pentru cei drepti prin implinirea dragostei ca o

intaritura de aparare inaltata la tinv pul cuvenit Caci cei drepti intaresc si incredinteaza ca

sunt nevrednici de vestirea virtutilor lor si de laudele aduse lor ca unii ce nu au facut nimic

bun de-si se marturiseste despre ei ca nu au lasat nesavarsita nici una dintre faptele cele bune

17 Din aceasta pricina socot eu Domnul i-a dezlegat pe acestia sa arate ca sunt asa si sa se

inalte ei prin smerenie si sa capete de la El pe buna dreptate harul pe care-l daruieste din

belsug celor smeriti Dumnezeu celor mandri le sta impotriva iar celor smeriti le da har

[Iacov 4 6 vezi si Pilde 3 34] Si El le vorbeste acum Adevarat zic voua intrucat ati facut

unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut [Matei25 40] Il numeste [pe om]

prea mic din pricina saraciei si a lipsurilor iar frate il numeste intrucat si El dupa trup

traieste astfel pe pamant

18 Auziti si va bucurati toti cati sunteti saraci si nevoiasi caci sunteti frati dupa trup cu

Dumnezeu Si chiar daca fara voie va aflati in multe lipsuri prin rabdarea si prin multumirile

voastre cu voie veti face binele Ascultati voi bogatilor si mult sa va doriti saracia cea

fericita ca sa va faceti mostenitori si frati ai lui Hristos si frati adevarati ai celor ce saracesc

de buna voie caci si Acela de buna voie a saracit pentru noi Ascultati si gemeti voi care-i

dispretuiti pe fratii vostri greu incercati sau mai degraba pe fratii lui Dumnezeu si voi care

nu dati o parte din cele pe care le aveti din belsug celor ce sunt lipsiti de hrana de

acoperamant de vesmant de ingrijirea cuvenita nici nu cheltuiti prisosul vostru pentru lipsa

acelora Sau mai curand sa ascultam si sa gemem noi caci si eu insumi cel ce va graieste

voua aces-tea sunt invinuit de constiinta mea ca nu ma aflu cu desavasire in afara si lipsit de

patima Caci in vreme ce multi oameni sufera de frig si se zbat in lipsuri eu sunt bine hranit si

invesmantat Mai abitir sunt vrednici de plans cei ce au comori mai mari decat nevoia lor

zilnica pazindu-le cu grija sau ostenindu-se sa le sporeasca acestora insa li se daduse

porunca sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi si sa nu se considere pe ei insisi nici ca

tarana si pleava Caci oare ce altceva sunt aurul si argintul pe care le indragim mai mult decat

pe fratii nostri

19 Dar sa ne intoarcem si sa cugetam si sa ne facem partasi cu cele pe care le avem la

implinirea trebuintelor fratilor nostri aflati in nevoie Si chiar daca nu vom alege sa cheltuim

toate ale noastre in chip iubitor de Dumnezeu macar sa nu tinem la toate ale noastre in chip

lipsit de milostivire ci sa savarsim ceea ce ne este de lipsa smerindu-ne inaintea lui

Dumnezeu si invrednicindu-ne de iertarea Sa ca iubirea Lui de oameni sa implineasca lipsa

noastra pentru ca nu cumva - sa nu fie - sa auzim cuvintele acelea nedorite Atunci - spune

Scriptura - va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor [Matei25 41]

Ce cumplite sunt aceste spuse Duceti-va departe de viata [cea vesnica] fiti izgoniti si

lepadati de la toate desfatarile [raiului] ramaneti lipsiti de [dumnezeiasca] lumina

20 Dar nu numai aceasta ci Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care

este gatit diavolului si ingerilor lui Asa precum cei de-a dreapta vor avea viata si o vor

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

17 Din aceasta pricina socot eu Domnul i-a dezlegat pe acestia sa arate ca sunt asa si sa se

inalte ei prin smerenie si sa capete de la El pe buna dreptate harul pe care-l daruieste din

belsug celor smeriti Dumnezeu celor mandri le sta impotriva iar celor smeriti le da har

[Iacov 4 6 vezi si Pilde 3 34] Si El le vorbeste acum Adevarat zic voua intrucat ati facut

unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut [Matei25 40] Il numeste [pe om]

prea mic din pricina saraciei si a lipsurilor iar frate il numeste intrucat si El dupa trup

traieste astfel pe pamant

18 Auziti si va bucurati toti cati sunteti saraci si nevoiasi caci sunteti frati dupa trup cu

Dumnezeu Si chiar daca fara voie va aflati in multe lipsuri prin rabdarea si prin multumirile

voastre cu voie veti face binele Ascultati voi bogatilor si mult sa va doriti saracia cea

fericita ca sa va faceti mostenitori si frati ai lui Hristos si frati adevarati ai celor ce saracesc

de buna voie caci si Acela de buna voie a saracit pentru noi Ascultati si gemeti voi care-i

dispretuiti pe fratii vostri greu incercati sau mai degraba pe fratii lui Dumnezeu si voi care

nu dati o parte din cele pe care le aveti din belsug celor ce sunt lipsiti de hrana de

acoperamant de vesmant de ingrijirea cuvenita nici nu cheltuiti prisosul vostru pentru lipsa

acelora Sau mai curand sa ascultam si sa gemem noi caci si eu insumi cel ce va graieste

voua aces-tea sunt invinuit de constiinta mea ca nu ma aflu cu desavasire in afara si lipsit de

patima Caci in vreme ce multi oameni sufera de frig si se zbat in lipsuri eu sunt bine hranit si

invesmantat Mai abitir sunt vrednici de plans cei ce au comori mai mari decat nevoia lor

zilnica pazindu-le cu grija sau ostenindu-se sa le sporeasca acestora insa li se daduse

porunca sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi si sa nu se considere pe ei insisi nici ca

tarana si pleava Caci oare ce altceva sunt aurul si argintul pe care le indragim mai mult decat

pe fratii nostri

19 Dar sa ne intoarcem si sa cugetam si sa ne facem partasi cu cele pe care le avem la

implinirea trebuintelor fratilor nostri aflati in nevoie Si chiar daca nu vom alege sa cheltuim

toate ale noastre in chip iubitor de Dumnezeu macar sa nu tinem la toate ale noastre in chip

lipsit de milostivire ci sa savarsim ceea ce ne este de lipsa smerindu-ne inaintea lui

Dumnezeu si invrednicindu-ne de iertarea Sa ca iubirea Lui de oameni sa implineasca lipsa

noastra pentru ca nu cumva - sa nu fie - sa auzim cuvintele acelea nedorite Atunci - spune

Scriptura - va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor [Matei25 41]

Ce cumplite sunt aceste spuse Duceti-va departe de viata [cea vesnica] fiti izgoniti si

lepadati de la toate desfatarile [raiului] ramaneti lipsiti de [dumnezeiasca] lumina

20 Dar nu numai aceasta ci Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care

este gatit diavolului si ingerilor lui Asa precum cei de-a dreapta vor avea viata si o vor

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

avea cu prisosintaviata insemnand a fi impreuna si aproape de Dumnezeu iar cu prisosinta

insemnand a petrece si ca fii si ca mostenitori ai imparatiei Sale tot astfel cei de-a stanga

nedobandind viata cea adevarata din pricina indepartarii lor de Dumnezeu vor avea parte de

rau din belsug fiind randuiti alaturi de demoni si dati focului pedepsitor

21 Astfel este acel foc care cuprinde trupurile si partea cugetatoare din ele dar nu si duhurile

din trupuri [] prin care ardere si focul nostru se va fi mistui dupa cum este scris iar stihiile

aprinse se vor topi [ II Petru 3 12] Cata durere nu adauga lipsa unei nadejdi izbavitoare

Dar si focul acela este nestins Si ce este apoi aceasta putere care silnic ne poarta Caci spune

Scriptura este un rau care trage acel foc ducandu-l pe cat se pare tot mai departe de

Dumnezeu de aceea nu spune Indepartati-va ci spune Duceti-va de la Mine

blestematilor caci voi v-ati atras cu asupra de masura blestemele celor saraci Si daca

saracii au rabdat si suferit voi sunteti vrednici de blesteme El spune duceti-va la aceia in

focul ce a fost pregatit nu pentru voi ci pentru diavol si pentru ingerii lui Caci nu este aceasta

voia Mea cea dintai nu pentru aceasta v-am creat pe voi nu pentru voi am facut valvataia

focului ci focul cel nestins a fost aprins mai inainte pentru demonii cei naraviti spre rau dar

de care v-ati legat si voi printr-o cugetare lipsita de pocainta Asadar impreuna-vietuirea

voastra cu ingerii cei rai este una de buna voie Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa

mananc insetat am fost si nu M-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-

ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat [Matei 25 42-43] Asa precum

fratilor dragostea si faptele dragostei sunt plinirea virtutilor tot asa ura si faptele urii printre

care lipsa de caldu ra sufleteasca si neimpartasirea cu altii a ceea ce es te al tau reprezinta

plinirea pacatului si asa precum virtutile se insotesc cu iubirea de oameni tot astfel relele se

insotesc cu ura fata de oameni iar aceasta va fi pentru multi indestulator temei de osanda

22 Asadar voiam sa spun ca nu este fapta mai vrednica de a fi urata decat sa ravnesti la

bogatia [argintii] fratelui tau dar vad o fapta rea in care se afla o si mai mare pilda a urii fata

de oameni caci exista unii care nu numai ca nu au mila de cei de la care primesc belsug de

bunuri dar si acapareaza cele straine S-ar cadea sa traga acestia invatatura din alungarea

celor nemilostivi [luand aminte] ce vor dobandi acestia si ce vor patimi ei si de ce osanda cu

neputinta de indurat si de inteles vor fi ei vred nici si de ce nelegiuiri sa se lepede si prin care

fap te ale pocaintei vor indupleca pe Dumnezeu Aceia insa vor fi alungati cand vor zice unele

ca acestea Doamne cand Te-am vazut noi oare flamanzind sau insetat sau strain sau

bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit [Matei 25 44]

23 Priviti la cel mai mare rau cu putinta mandria care este legata de lipsa de compatimire

asa precum smerenia este unita cu compatimirea Cei drepti laudati din pricina facerii de

bine se smeresc mai mult si nu se socot pe ei insisi drepti Ceilalti cei mandri daca sunt

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

mustrati pentru lipsa lor de milostivire de catre Cel ce nu minte nu se prosterneaza la

picioarele Lui smerindu-se ci graiesc impotriva si se arata pe ei insisi ca fiind drepti De

aceea vor si auzi Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici [frati

ai Mei] nici Mie nu Mi-ati facut [Matei 25 45] Si astfel vor merge acestia - spune

Scriptura - la osanda vesnica iar dreptii la viata de vesnica [Matei 25 46]

24 Sa ne milostivim de noi insine fratilor prin milostivirea fata de fratii nostri sa dobandim

compatimirea prin compatimire sa facem binele ca sa capatam binele Caci ceea ce primim in

schimb este asemenea cu ceea ce dam facerea de bine iubirea de oameni dragostea

milostivirea si compatimirea nefiind egale prin vrednicia si masura intaietatii lor caci tu dai

din cele pe care omul le are si in masura in care omul poate sa savarsesca fapte bune dar tu

primesti in schimb din comorile cele dumnezeiesti si neimputinate nespus mai mult si viata

de veci si acele binefaceri care numai la Dumnezeu se afla si sunt cu putinta Cele ce ochiul

n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit [I Corinteni 1 9]

25 Sa ne grabim asadar sa dobandim bogatia bunatatii Sale sa ne agonisim cu putini arginti

mostenirea cea vesnica sa ne temem de a fi nemilostivi cu cei nevoiasi ca nu cumva sa fim

osanditi noi in sine la nemilostivirea de apoi si sa nu ne temem ca vom ajunge saraci daca

vom da de pomana caci prin aceasta ne vom face vrednici de cuvintele lui Hristos Veniti

binecuvantatii Tatalui Meu ca sa mosteniti imparatia Sa ne temem si sa savarsim toate

cele de trebuinta spre a nu ramane in afara de dragostea lui Dumnezeu din pricina

nemilostivirii noastre Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede cum va iubi el -

spune Evanghelistul [parafraza la han 3 12] - pe Dumnezeu pe Care nu Il vede iar cel ce

nu iubeste pe Dumnezeu cum se va uni cu Dumnezeu Cel ce nu este unit cu El acela se va

indeparta de Dumnezeu si cel ce se indeparteaza de Dumnezeu acela va cadea cu totul in

gheena

26 Dar noi vom arata faptele dragostei catre fratii nostri cei intru Hristos milostivindu-ne de

cei saraci intorcandu-i spre bine pe cei rataciti oricare ar fi chipul ratacirii sau saracirii lor

facand dreptate celor nedreptatiti intarindu-i pe cei ce zac in slabiciune fie ca patimesc

aceasta din pricina vrajmasilor trupesti si a bolilor fie ca patimesc din pricina duhurilor rele

celor nevazute si a patimilor celor de ocara sa cercetam pe cei inchisi in temnita sa rabdam

celor ce ne gresesc noua si sa ne iertam unii altora daca vreunul are vreo plangere impotriva

cuiva asa cum si Hristos ne-a iertat noua Si indeobste in tot chipul si cu toate faptele si

cuvintele noastre cate le-am putea avea sa aratam dragoste unii catre altii ca sa ne

invrednicim noi de dragostea lui Dum nezeu si sa fim binecuvantati de catre El si sa mostenim

imparatia cea vesnica si cereasca fagaduita noua si pentru noi gatita de la intemeierea lumii

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

27 Pe care fie ca noi toti sa o dobandim prin harul si prin iubirea de oameni a Domnului

nostru lisus Hristos Caruia I se cuvine dimpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant toata cinstea si

slava in vecii vecilor Amin

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Duminica Infricosatei Judecati - Pilda Fiului Risipitor ne va uimi cat va fi lumea prin milostivirea si negraita

dragoste pe care ne-a aratat-o Dumnezeu De aceea poate Mantuitorul a voit sa moara rastignit adica cu

bratele intinse si Biserica mereu il infatiseaza astfel pentru ca sa ne arate ca de-a pururi sta cu bratele deschise

ca sa imbratiseze pe toti pacatosii care se intorc la Casa parinteasca

Iubirea insa nu-i unilaterala ea cere raspuns din partea celui iubit iar raspunsul cel mai firesc nu poate fi altul

decat tot iubirea Daca Duminica Fiului Risipitor ne-a pus inainte dragostea cea preamilostiva a lui Dumnezeu fata

de oameni duminica a treia a infricosatei Judecati ne face sa meditam la raspunsul omului fata de

dumnezeiasca dragoste raspuns care se indreapta deopotriva catre Dumnezeu si catre aproapele

Iubirea fata de Dumnezeu e datoria cea mai sfanta a omului Nu-si iubesc oare copiii pe parinti si animalele si

fiarele salbatice iubesc pe binefacatorul lor dar cum sa nu iubeasca omul pe Dumnezeu Facatorul sau si

datatorul a tot binele Dragostea de Dumnezeu e miscarea cea mai fireasca a inimii trebuie sa te constrangi sa-

ti faci sila sa te chinuiesti ca sa nu iubesti pe Dumnezeu (Peguy)

De aceea inca din Vechiul Testament iubirea de Dumnezeu sta in fruntea Decalogului este cea mai mare

porunca in care se cuprinde toata Legea si Proorocii Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta si

cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau (Matei 22 37) Iar Mantuitorul Hristos nu recomanda nici o alta porunca

asa de mult ca porunca dragostei

Dar oare cum se impaca libertatea si cu porunca Dumnezeu a facut pe om fiinta libera aceasta este cununa

demnitatii sale si Dumnezeu nu intelege sa nesocoteasca aceasta libertate in Sfanta Evanghelie Mantuitorul

vedem ca nu porunceste ci invita Daca vrei sa intri In viata Cine vrea sa vina dupa Mine si totusi in alta

parte Mantuitorul spune lamurit Cel ce ma iubeste acela pazeste poruncile Mele (loan 15 14) aratand ca

exista porunci si ca implinirea lor este semnul cel mai sigur al iubirii de Dumnezeu Ce sunt deci poruncile

Domnului si care-i rostul lor

Implinirea poruncilor ascunde o adanca taina dumnezeiasca Dumnezeu a dat putere celor ce cred in numele

Sau sa se faca fii ai lui Dumnezeu (loan l 22) De aceea Sfintii Parinti zic ca Dumnezeu este ascuns in porunci

sau ca Dumnezeu este fiinta virtutilor Pe masura ce omul implineste dumnezeiestile porunci puterea

dumnezeiasca dintr-insul se face tot mai vadita cu orice fapta buna ce o face omuliese tot mai mult la iveala

chipul dumnezeiesc ce se afla in el devine tot mai mult asemenea cu Dumnezeu se face fiu al lui Dumnezeu si

mostenitor al vietii vesnice

Dumnezeu nu sileste pe om si cu atat mai mult nu-i porunceste sa-L iubeasca dar prin iubirea - implinire a

poruncilor omul se face mostean al vietii de veci si fiindca Dumnezeu pentru om a gatit imparatia Sa de la

intemeierea lumii si voieste ca toti sa o dobandeasca de aceea porunceste Fiti desavarsiti Fiti sfinti Fiti

milostivi asemenea Tatalui Celui ceresc ca sa fiti de-a pururi impreuna cu El implinirea poruncilor deci nu este

un lucru datorat Iui Dumnezeu cum se intampla cu poruncile omenesti ci este datorie fata de noi insine interesul

cel mai de temelie al vietii noastre

Sunt insa oameni care neintelegand aceasta vad in poruncile -dragoste de Dumnezeu o povara grea de purtat

ca pe ceva facut pentru altcineva si nu pentru sine si-si fac socoteala gresita ca pot duce o viata pacatoasa

straina de Dumnezeu si totodata vor putea sa se bucure si de bunatatile ce le aduce vietuirea impreuna cu

Domnul Nu te grabi cu pocainta il indeamna vrajmasul ai destula vreme pana la moarte Nu stii ca Dumnezeu

este indelung rabdator si mult milostiv si omul neintelept asculta soapta celui rau duce mai departe casnicie cu

pacatul traieste o viata crestina searbada mangaindu-se cu socotinta mincinoasa ca Dumnezeu il va ierta cu

mila Sa cea nemasurata precum a iertat pe Fiul risipitor pe desfranata si pe talhar Doar pentru cei pacatosi si

nu pentru cei drepti a venit Hristos

Grozava inselare Daca deznadejdea care vine din neincrederea in bunatatea lui Dumnezeu este mare primejdie

pentru mantuire apoi increderea nesocotita in dumnezeieasca milostivire este si mai vinovata si mai

primejdioasa Prin deznadejde omul isi taie orice putinta de indreptare iar prin nesocotita incredere nu mai vrea

sa faca fapte bune si pacatuieste cu stiinta si cu voie libera amandoua sunt pacate grele impotriva Duhului Sfant

si duc la pieire vesnica

Duminica Infricosatei Judecati tocmai asupra acestei primejdii ne atrage atentia Da Dumnezeu este nespus

de bun iubitor si milostivirea Lui este fara de margini dar totodata este nespus de drept Milostiv si drept este

Domnul zice Psalmistul (Psalm 114 5) si dreptatea Domnului ramane In veac in curgerea vietii pamantesti noi

vedem mai mult milostivirea Sa cea nemarginita dar va veni ziua cand Dumnezeu se va arata mai ales in lumina

dreptatii Sale ziua infricosatei Judecati Toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos

zice Apostolul (Romani 14 10) atunci Dumnezeu va judeca lumea cu dreptate va judeca neamurile fara

strambatate

Dar ce este dreptatea dumnezeiasca In cantarile de la utrenia acestei duminici auzim Cand se vor aseza

scaunele si se vor deschide cartile si Dumnezeu va sedea la judecata O amar va fi atunci pacatosilor O ce

ceas va fi atuncea Dar despre ce carti este vorba Este cineva care scrie tot ce face omul in viata Da cu

adevarat sunt carti si este scriitor si nimic nu ramane nescris Si aici se cuvine a pomeni un lucru plin de mirare

Oamenii de stiinta tot iscodind sa afle tainele vietii omenesti au descoperit ca tot ceea ce face omul tot ceea ce

gandeste si vorbeste dar absolut tot lasa o urma in alcatuirea cea mai ascunsa a omului se inscriu in adincul

fiintei noastre ca intr-o carte Astfel noi insine suntem cartea si tot noi cei ce o scriem Mare taina se ascunde

aici

La infricosata Judecata se va deschide aceasta carte adica cele scrise acum in taina nevazut de nimeni se vor

vedea la aratare si cele bune si cele rele vor fi vazute de toata lumea Atunci ranile mucenicilor vor straluci ca

margaritarele nevointele si faptele dreptilor si ale cuviosilor vor straluci ca soarele (Matei 13 43) precum ne

incredinteaza Domnul Hristos Iar chipurile pacatosilor vor arata pocite si schimonosite de toate pacatele si

patimile pe care le-au facut Cine va putea rabda acea nesuferita rusine

Iata dreptatea dumnezeiasca Te-am facut fiinta cinstita si inzestrata cu libertate deplina de care nici Eu nu am

indraznit sa ma ating ti-am dat putere ca sa fii asemenea cu Mine dumnezeu prin har iata dar acum ai singur

ceea ce ai ales Tot ce face omul cu voia sa libera il apropie sau il departeaza de Dumnezeu Omul se

modeleaza singur prin tot ceea ce inscrie el in cartea vietii sale cu care se va infatisa la Judecata

Atunci uitandu-se la icoana dumnezeiasca pe care trebuia sa o realizeze cu darurile primite de la Dumnezeu si

vazand chipul pocit si schimonosit pe care l-a faurit in viata sa de pacat omul singur va recunoaste rasplata ce i

se cuvine O ce ceas va fi atuncea Judecata este constatarea a ceea ce am facut noi in viata pamanteasca si

totodata o pecetluire pe vecie a acestei stari Iata dreptatea dumnezeiasca Dumnezeu nu poate schimba

alegerea noastra De aceea spune cineva ca iadul in primul rand e marea durere a lui Dumnezeu vazand pe fiii

Sai pentru care S-a jertfit carora le-a gatit imparatia de la intemeierea lumii ca totusi au preferat focul cei vesnic

gatit diavolului si ingerilor lui

De aceea pomenirea Infricosatei Judecati este totdeauna un indemn hotarat de a iesi din nepasarea de mantuire

Sa nu ne inselam cu credinta mincinoasa ca Dumnezeu ne va ierta fiindca este bun si milostiv Bunatatea Lui nu

poate fi prilej de pacat El iarta cu nemasurata milostivire dar nu nesocoteste demnitatea libertatii omenesti si

contributia ei la mantuire Pacatul noi il inscriem in carte si numai cel ce l-a scris il poate sterge nimeni altul nici

chiar Dumnezeu si daca omul nu si-a impodobit chipul sau cu nici o virtute nici Dumnezeu nu-l poate impodobi

Este deci in interesul cel mai adanc al vietii noastre sa stergem din carte tot inscrisul pacatului cu pocainta

sincera cu incetarea raului cu spovedanie curata cu implinirea canonului prin rugaciune si cu lacrimi

Si pentru tot pacatul sa ne intrebam cu ingrijorare si cu teama oare s-a sters el din carte Si dupa ce l-am sters

sa scriem si faptele cele bune ale virtutilor prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu caci ele ne impodobesc si ne

gatesc chipul nostru cel de vesnicie Toata fapta buna este o agonisita de mare pret de care ne vom bucura in

vecii vecilor Cum ti-ai crescut aici aripile asa vei putea zbura catre cele de sus cum ti-ai curatit aici mintea asa

vei vedea acolo slava Lui si masura in care L-ai iubit aici in aceeasi masura te vei indulci de dragostea Lui

A doua fata a raspunsului nostru la dragostea lui Dumnezeu pentru noi este dragostea fata de aproapele de care

iarasi vom da seama la infricosata Judecata Icoana acestei iubiri ne-o arata cat se poate de limpede Mantuitorul

cu pilda vietii si cu cuvantul Asa de mult a iubit Dumnezeu lumea incat si pe Fiul Sau Cel Unul- Nascut L-a dat

pentru dansa (loan 3 16) De aceea si voi datori sunteti sa va iubiti unul pe altul asa cum v-am iubit Eu pe voi

(loan 15 12) Dupa aceasta va vor cunoaste oamenii ci sunteti ucenicii mei daca veti avea dragoste Intre voi

(loan 13 35) Nu iubeste pe Dumnezeu cel ce nu iubeste pe aproapele pentru ci cel ce nu iubeste pe fratele sau

pe care il vede nu poate iubi nici pe Dumnezeu pe care nu-L vede (I loan 4 20) iar cine iubeste pe Dumnezeu

iubeste si pe fratele sau (I loan 4 21)

Cat de mult tine Mantuitorul la porunca iubirii ne-a aratat-o cand ne-a descoperit taina Judecatii celei din urma

Atunci intreaga omenire va fi impartita in doua dupa cum a implinit sau nu porunca dragostei de aproapele

Sa ascultam cu cutremur hotararea Dreptului Judecator Atunci va zice celor de-a dreapta Veniti binecuvantatii

Parintelui Meu de mosteniti imparatia cea gatita voua de la intemeierea lumii Ca am flamanzit si Mi-ati dat de am

mancat am insetat si Mi-ati dat de am baut strain am fost si M-ati primit gol si M-ati imbracat bolnav am fost si

M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Adevarat zic voua intrucat ati facut acestea unuia dintr-

acesti frati ai mei prea mici Mie Mi-ati facut Atunci va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine

blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolului si ingerilor lui Ca am flamanzit si nu Mi-ati dat sa

mananc am insetat si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in

temnita si nu M-ati cercetat intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut (Matei 25

34-45)

Ar fi o greseala sa intelegem din cuvantul Domnului ca dragostea fata de aproapele sta numai in milostenia

trupeasca Milostenia este semnul vazut al dragostei de Dumnezeu si fata de aproapele si cine o are implineste

toata virtutea impreuna cu milostenia are si celelalte virtuti si iarasi am gresi daca vazand pretuirea cea mare pe

care o da Domnul milosteniei am socoti ca toate celelalte fapte bune mucenicia rugaciunea ostenelile pentru

virtute vor fi trecute cu vederea Toate vor fi cantarite si rasplatite faptele cuvintele gandurile Dar in pretuirea

asa de mare data unor fapte asa de simple se ascunde o taina de mare pogoramant si de dragoste de oameni

din partea lui Dumnezeu Acestea reprezinta pretul cel mai scazut de mantuire ce se cere omului ca sa nu

ramana nici un om pe lume care sa spuna ca nu a putut sa se mantuiasca stiind ca nu se afla om pe pamant

care sa nu poata savarsi asemenea fapte de milostenie Viata pamanteasca este un mare dar al lui Dumnezeu

Ea este scurta dar cu ea putem agonisi vesnicia Putina este osteneala dar vesnica odihna ziceau Parintii Tot

binele pe care il facem acum va merge cu noi si ne va bucura in vesnicie

De aceea cugetarea la infricosata Judecata este izvor de mare putere sufleteasca ne smulge din nepasare si ne

imboldeste spre toata fapta buna Despre Sfantul Macarie cel Mare se spune ca era slab si uscat ca o smochina

De ce Parinte il intreaba un frate esti mereu slab si cand postesti si cand mananci La care Cuviosul

raspunde Cociorva cu care intorci lemnele este toata parlita si arsa Tot asa mananca trupul omului cugetarea

la infricosata Judecata

Pomenirea mortilor din sambata dinaintea Duminicii infricosatei Judecati este un prilej de fapta buna si de a ne

arata dragostea fata de Dumnezeu prin dragostea fata de cei adormiti Daca cei vii ne pot intoarce aici dragostea

si bunavointa aratata lor cei plecati din viata nu o mai pot face si rasplata ne ramane intreaga

Dar pomenirea mortilor este totodata si un indemn de cugetare la moarte pe care Sfintii Parinti o socotesc cea

mai inalta filosofic si foarte prielnica smereniei rugaciunii si pocaintei Meditarea la zadarniciile vietii pamantesti

la scurtimea vietii noastre la stricaciunea vietii omenesti ne trezeste din nepasare ne duce la cainta si

indreptare Cugeta la cele mai de pe urma ale tale ne indeamna Sfantul loan Scararul si in veci nu vei gresi

Cine vrea sa scape de moartea vesnica sa aiba de-a pururi aducere aminte de moarte Ca precum painea este

cea mai de trebuinta din toate bucatele asa si aducerea aminte de moarte este fata de celelalte fapte bune Sa-

ti fie moartea doctor zice Fericitul Augustin aratand ca filosofarea la moarte este taietoare de toata patima

Plang si ma tanguiesc cand gandesc la moarte

Vai mie innegritule suflete Pana cand nu te mai opresti de la rautati De ce nu-ti aduci aminte de infricosatorul

ceas al mortii De ce nu te cutremuri de infricosatoarea Judecata a lui Hristos

Mi-am adus aminte de ceasul acela iubitilor se tanguia Sfantul Efrem sirul si m-am cutremurat m-am gandit la

acel grozav judet si m-am infricosat m-am dus cu mintea la veselia raiului si am oftat m-a cuprins plansul si am

plans pana n-a mai ramas in mine putere de plangere

Juru-te cu indurarile Tale lubitorule de oameni Bunule sa nu ma pui de-a stanga cu caprele ce Te-au amarat

Nu-mi spune nu te stiu Ci dupa indurarile Tale daruieste-mi lacrimi meince-tate da-mi frangere de inima si

umilinta si o curata spre a se face Biserica si Prea Sfantul Tau Har Ca desi sunt pacatos si nevrednic nu

contenesc a bate la usa milostivirii tale (Sfantul Efrem Sirul)

Parintele Petroniu Tanase

Schitul romanesc Prodromu Sfantul Munte Athos

Predica la Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea Judecatii lui Hristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a

facut prin trup ori bine ori rau (II Corinteni 5 10)

Iubiti credinciosi

Astazi am auzit toti cei de fata cuvintele Mantuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Infricosata

Judecata de apoi Sa stiti ca nici un lucru de la intemeierea lumii si pina la sfarsitul veacurilor nu este mai

infricosat ca venirea Domnului la Judecata de apoi Nici ingerii nu pot sa ne spuna cu deamanuntul despre acea

preainfricosata venire a Domnului cand va judeca toate neamurile pamantului de la Adam si pina la sfarsitul

lumii Noi fiind prea neputinciosi si nepriceputi nu vom putea vorbi despre acea negraita spaima si infricosatoare

venire a Domnului

Dar din cele ce am auzit astazi in Sfanta Evanghelie si din cele ce arata dumnezeiasca Scriptura precum si din

invataturile Sfintilor Parinti despre Judecata zilei celei mari vom insemna aici cateva invataturi dupa a noastra

slaba pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi Si vom arata mai intai cu marturii din Sfanta

Scriptura in ce chip va veni Domnul si care vor fi primele semne ale venirii Lui Primele semne care vor vesti

venirea Domnului la Judecata vor fi trambitele cele ceresti Acest adevar ni-l arata Mantuitorul zicand Si va

trimite pe ingerii Sai cu sunet mare de trambita (Matei 24 31) De aceea si Sfantul Prooroc Sofonie a numit ziua

Judecatii de apoi ziua trambitei si a strigarii (Sofonie 1 16) Marele Apostol Pavel despre invierea mortilor si

glasul trambitei ceresti zice Deodata intr-o clipeala de ochi la trambita cea de apoi caci trambita va suna si

mortii vor invia nestricaciosi Si in alt loc aratind ca trambitele vor insoti pe Domnul la Judecata zice ca Insusi

Domnul intru porunca la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer (I Corinteni 15

52-53 I Tesaloniceni 4 16)

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul aratand taria glasului si puterea acelor trambite care vor anunta venirea

Domnului zice Infricosat este glasul trambitelor la care se supun stihiile care despica pietrele care vor

deschide mormintele care vor descoperi cele mai dedesubt care vor zdrobi si vor sfarama porti de arama si vor

dezlega si vor risipi legaturile mortii

Domnul zice Psalmistul (Psalm 114 5) si dreptatea Domnului ramane In veac in curgerea vietii pamantesti noi

vedem mai mult milostivirea Sa cea nemarginita dar va veni ziua cand Dumnezeu se va arata mai ales in lumina

dreptatii Sale ziua infricosatei Judecati Toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos

zice Apostolul (Romani 14 10) atunci Dumnezeu va judeca lumea cu dreptate va judeca neamurile fara

strambatate

Dar ce este dreptatea dumnezeiasca In cantarile de la utrenia acestei duminici auzim Cand se vor aseza

scaunele si se vor deschide cartile si Dumnezeu va sedea la judecata O amar va fi atunci pacatosilor O ce

ceas va fi atuncea Dar despre ce carti este vorba Este cineva care scrie tot ce face omul in viata Da cu

adevarat sunt carti si este scriitor si nimic nu ramane nescris Si aici se cuvine a pomeni un lucru plin de mirare

Oamenii de stiinta tot iscodind sa afle tainele vietii omenesti au descoperit ca tot ceea ce face omul tot ceea ce

gandeste si vorbeste dar absolut tot lasa o urma in alcatuirea cea mai ascunsa a omului se inscriu in adincul

fiintei noastre ca intr-o carte Astfel noi insine suntem cartea si tot noi cei ce o scriem Mare taina se ascunde

aici

La infricosata Judecata se va deschide aceasta carte adica cele scrise acum in taina nevazut de nimeni se vor

vedea la aratare si cele bune si cele rele vor fi vazute de toata lumea Atunci ranile mucenicilor vor straluci ca

margaritarele nevointele si faptele dreptilor si ale cuviosilor vor straluci ca soarele (Matei 13 43) precum ne

incredinteaza Domnul Hristos Iar chipurile pacatosilor vor arata pocite si schimonosite de toate pacatele si

patimile pe care le-au facut Cine va putea rabda acea nesuferita rusine

Iata dreptatea dumnezeiasca Te-am facut fiinta cinstita si inzestrata cu libertate deplina de care nici Eu nu am

indraznit sa ma ating ti-am dat putere ca sa fii asemenea cu Mine dumnezeu prin har iata dar acum ai singur

ceea ce ai ales Tot ce face omul cu voia sa libera il apropie sau il departeaza de Dumnezeu Omul se

modeleaza singur prin tot ceea ce inscrie el in cartea vietii sale cu care se va infatisa la Judecata

Atunci uitandu-se la icoana dumnezeiasca pe care trebuia sa o realizeze cu darurile primite de la Dumnezeu si

vazand chipul pocit si schimonosit pe care l-a faurit in viata sa de pacat omul singur va recunoaste rasplata ce i

se cuvine O ce ceas va fi atuncea Judecata este constatarea a ceea ce am facut noi in viata pamanteasca si

totodata o pecetluire pe vecie a acestei stari Iata dreptatea dumnezeiasca Dumnezeu nu poate schimba

alegerea noastra De aceea spune cineva ca iadul in primul rand e marea durere a lui Dumnezeu vazand pe fiii

Sai pentru care S-a jertfit carora le-a gatit imparatia de la intemeierea lumii ca totusi au preferat focul cei vesnic

gatit diavolului si ingerilor lui

De aceea pomenirea Infricosatei Judecati este totdeauna un indemn hotarat de a iesi din nepasarea de mantuire

Sa nu ne inselam cu credinta mincinoasa ca Dumnezeu ne va ierta fiindca este bun si milostiv Bunatatea Lui nu

poate fi prilej de pacat El iarta cu nemasurata milostivire dar nu nesocoteste demnitatea libertatii omenesti si

contributia ei la mantuire Pacatul noi il inscriem in carte si numai cel ce l-a scris il poate sterge nimeni altul nici

chiar Dumnezeu si daca omul nu si-a impodobit chipul sau cu nici o virtute nici Dumnezeu nu-l poate impodobi

Este deci in interesul cel mai adanc al vietii noastre sa stergem din carte tot inscrisul pacatului cu pocainta

sincera cu incetarea raului cu spovedanie curata cu implinirea canonului prin rugaciune si cu lacrimi

Si pentru tot pacatul sa ne intrebam cu ingrijorare si cu teama oare s-a sters el din carte Si dupa ce l-am sters

sa scriem si faptele cele bune ale virtutilor prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu caci ele ne impodobesc si ne

gatesc chipul nostru cel de vesnicie Toata fapta buna este o agonisita de mare pret de care ne vom bucura in

vecii vecilor Cum ti-ai crescut aici aripile asa vei putea zbura catre cele de sus cum ti-ai curatit aici mintea asa

vei vedea acolo slava Lui si masura in care L-ai iubit aici in aceeasi masura te vei indulci de dragostea Lui

A doua fata a raspunsului nostru la dragostea lui Dumnezeu pentru noi este dragostea fata de aproapele de care

iarasi vom da seama la infricosata Judecata Icoana acestei iubiri ne-o arata cat se poate de limpede Mantuitorul

cu pilda vietii si cu cuvantul Asa de mult a iubit Dumnezeu lumea incat si pe Fiul Sau Cel Unul- Nascut L-a dat

pentru dansa (loan 3 16) De aceea si voi datori sunteti sa va iubiti unul pe altul asa cum v-am iubit Eu pe voi

(loan 15 12) Dupa aceasta va vor cunoaste oamenii ci sunteti ucenicii mei daca veti avea dragoste Intre voi

(loan 13 35) Nu iubeste pe Dumnezeu cel ce nu iubeste pe aproapele pentru ci cel ce nu iubeste pe fratele sau

pe care il vede nu poate iubi nici pe Dumnezeu pe care nu-L vede (I loan 4 20) iar cine iubeste pe Dumnezeu

iubeste si pe fratele sau (I loan 4 21)

Cat de mult tine Mantuitorul la porunca iubirii ne-a aratat-o cand ne-a descoperit taina Judecatii celei din urma

Atunci intreaga omenire va fi impartita in doua dupa cum a implinit sau nu porunca dragostei de aproapele

Sa ascultam cu cutremur hotararea Dreptului Judecator Atunci va zice celor de-a dreapta Veniti binecuvantatii

Parintelui Meu de mosteniti imparatia cea gatita voua de la intemeierea lumii Ca am flamanzit si Mi-ati dat de am

mancat am insetat si Mi-ati dat de am baut strain am fost si M-ati primit gol si M-ati imbracat bolnav am fost si

M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Adevarat zic voua intrucat ati facut acestea unuia dintr-

acesti frati ai mei prea mici Mie Mi-ati facut Atunci va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine

blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolului si ingerilor lui Ca am flamanzit si nu Mi-ati dat sa

mananc am insetat si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in

temnita si nu M-ati cercetat intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut (Matei 25

34-45)

Ar fi o greseala sa intelegem din cuvantul Domnului ca dragostea fata de aproapele sta numai in milostenia

trupeasca Milostenia este semnul vazut al dragostei de Dumnezeu si fata de aproapele si cine o are implineste

toata virtutea impreuna cu milostenia are si celelalte virtuti si iarasi am gresi daca vazand pretuirea cea mare pe

care o da Domnul milosteniei am socoti ca toate celelalte fapte bune mucenicia rugaciunea ostenelile pentru

virtute vor fi trecute cu vederea Toate vor fi cantarite si rasplatite faptele cuvintele gandurile Dar in pretuirea

asa de mare data unor fapte asa de simple se ascunde o taina de mare pogoramant si de dragoste de oameni

din partea lui Dumnezeu Acestea reprezinta pretul cel mai scazut de mantuire ce se cere omului ca sa nu

ramana nici un om pe lume care sa spuna ca nu a putut sa se mantuiasca stiind ca nu se afla om pe pamant

care sa nu poata savarsi asemenea fapte de milostenie Viata pamanteasca este un mare dar al lui Dumnezeu

Ea este scurta dar cu ea putem agonisi vesnicia Putina este osteneala dar vesnica odihna ziceau Parintii Tot

binele pe care il facem acum va merge cu noi si ne va bucura in vesnicie

De aceea cugetarea la infricosata Judecata este izvor de mare putere sufleteasca ne smulge din nepasare si ne

imboldeste spre toata fapta buna Despre Sfantul Macarie cel Mare se spune ca era slab si uscat ca o smochina

De ce Parinte il intreaba un frate esti mereu slab si cand postesti si cand mananci La care Cuviosul

raspunde Cociorva cu care intorci lemnele este toata parlita si arsa Tot asa mananca trupul omului cugetarea

la infricosata Judecata

Pomenirea mortilor din sambata dinaintea Duminicii infricosatei Judecati este un prilej de fapta buna si de a ne

arata dragostea fata de Dumnezeu prin dragostea fata de cei adormiti Daca cei vii ne pot intoarce aici dragostea

si bunavointa aratata lor cei plecati din viata nu o mai pot face si rasplata ne ramane intreaga

Dar pomenirea mortilor este totodata si un indemn de cugetare la moarte pe care Sfintii Parinti o socotesc cea

mai inalta filosofic si foarte prielnica smereniei rugaciunii si pocaintei Meditarea la zadarniciile vietii pamantesti

la scurtimea vietii noastre la stricaciunea vietii omenesti ne trezeste din nepasare ne duce la cainta si

indreptare Cugeta la cele mai de pe urma ale tale ne indeamna Sfantul loan Scararul si in veci nu vei gresi

Cine vrea sa scape de moartea vesnica sa aiba de-a pururi aducere aminte de moarte Ca precum painea este

cea mai de trebuinta din toate bucatele asa si aducerea aminte de moarte este fata de celelalte fapte bune Sa-

ti fie moartea doctor zice Fericitul Augustin aratand ca filosofarea la moarte este taietoare de toata patima

Plang si ma tanguiesc cand gandesc la moarte

Vai mie innegritule suflete Pana cand nu te mai opresti de la rautati De ce nu-ti aduci aminte de infricosatorul

ceas al mortii De ce nu te cutremuri de infricosatoarea Judecata a lui Hristos

Mi-am adus aminte de ceasul acela iubitilor se tanguia Sfantul Efrem sirul si m-am cutremurat m-am gandit la

acel grozav judet si m-am infricosat m-am dus cu mintea la veselia raiului si am oftat m-a cuprins plansul si am

plans pana n-a mai ramas in mine putere de plangere

Juru-te cu indurarile Tale lubitorule de oameni Bunule sa nu ma pui de-a stanga cu caprele ce Te-au amarat

Nu-mi spune nu te stiu Ci dupa indurarile Tale daruieste-mi lacrimi meince-tate da-mi frangere de inima si

umilinta si o curata spre a se face Biserica si Prea Sfantul Tau Har Ca desi sunt pacatos si nevrednic nu

contenesc a bate la usa milostivirii tale (Sfantul Efrem Sirul)

Parintele Petroniu Tanase

Schitul romanesc Prodromu Sfantul Munte Athos

Predica la Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea Judecatii lui Hristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a

facut prin trup ori bine ori rau (II Corinteni 5 10)

Iubiti credinciosi

Astazi am auzit toti cei de fata cuvintele Mantuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Infricosata

Judecata de apoi Sa stiti ca nici un lucru de la intemeierea lumii si pina la sfarsitul veacurilor nu este mai

infricosat ca venirea Domnului la Judecata de apoi Nici ingerii nu pot sa ne spuna cu deamanuntul despre acea

preainfricosata venire a Domnului cand va judeca toate neamurile pamantului de la Adam si pina la sfarsitul

lumii Noi fiind prea neputinciosi si nepriceputi nu vom putea vorbi despre acea negraita spaima si infricosatoare

venire a Domnului

Dar din cele ce am auzit astazi in Sfanta Evanghelie si din cele ce arata dumnezeiasca Scriptura precum si din

invataturile Sfintilor Parinti despre Judecata zilei celei mari vom insemna aici cateva invataturi dupa a noastra

slaba pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi Si vom arata mai intai cu marturii din Sfanta

Scriptura in ce chip va veni Domnul si care vor fi primele semne ale venirii Lui Primele semne care vor vesti

venirea Domnului la Judecata vor fi trambitele cele ceresti Acest adevar ni-l arata Mantuitorul zicand Si va

trimite pe ingerii Sai cu sunet mare de trambita (Matei 24 31) De aceea si Sfantul Prooroc Sofonie a numit ziua

Judecatii de apoi ziua trambitei si a strigarii (Sofonie 1 16) Marele Apostol Pavel despre invierea mortilor si

glasul trambitei ceresti zice Deodata intr-o clipeala de ochi la trambita cea de apoi caci trambita va suna si

mortii vor invia nestricaciosi Si in alt loc aratind ca trambitele vor insoti pe Domnul la Judecata zice ca Insusi

Domnul intru porunca la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer (I Corinteni 15

52-53 I Tesaloniceni 4 16)

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul aratand taria glasului si puterea acelor trambite care vor anunta venirea

Domnului zice Infricosat este glasul trambitelor la care se supun stihiile care despica pietrele care vor

deschide mormintele care vor descoperi cele mai dedesubt care vor zdrobi si vor sfarama porti de arama si vor

dezlega si vor risipi legaturile mortii

contributia ei la mantuire Pacatul noi il inscriem in carte si numai cel ce l-a scris il poate sterge nimeni altul nici

chiar Dumnezeu si daca omul nu si-a impodobit chipul sau cu nici o virtute nici Dumnezeu nu-l poate impodobi

Este deci in interesul cel mai adanc al vietii noastre sa stergem din carte tot inscrisul pacatului cu pocainta

sincera cu incetarea raului cu spovedanie curata cu implinirea canonului prin rugaciune si cu lacrimi

Si pentru tot pacatul sa ne intrebam cu ingrijorare si cu teama oare s-a sters el din carte Si dupa ce l-am sters

sa scriem si faptele cele bune ale virtutilor prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu caci ele ne impodobesc si ne

gatesc chipul nostru cel de vesnicie Toata fapta buna este o agonisita de mare pret de care ne vom bucura in

vecii vecilor Cum ti-ai crescut aici aripile asa vei putea zbura catre cele de sus cum ti-ai curatit aici mintea asa

vei vedea acolo slava Lui si masura in care L-ai iubit aici in aceeasi masura te vei indulci de dragostea Lui

A doua fata a raspunsului nostru la dragostea lui Dumnezeu pentru noi este dragostea fata de aproapele de care

iarasi vom da seama la infricosata Judecata Icoana acestei iubiri ne-o arata cat se poate de limpede Mantuitorul

cu pilda vietii si cu cuvantul Asa de mult a iubit Dumnezeu lumea incat si pe Fiul Sau Cel Unul- Nascut L-a dat

pentru dansa (loan 3 16) De aceea si voi datori sunteti sa va iubiti unul pe altul asa cum v-am iubit Eu pe voi

(loan 15 12) Dupa aceasta va vor cunoaste oamenii ci sunteti ucenicii mei daca veti avea dragoste Intre voi

(loan 13 35) Nu iubeste pe Dumnezeu cel ce nu iubeste pe aproapele pentru ci cel ce nu iubeste pe fratele sau

pe care il vede nu poate iubi nici pe Dumnezeu pe care nu-L vede (I loan 4 20) iar cine iubeste pe Dumnezeu

iubeste si pe fratele sau (I loan 4 21)

Cat de mult tine Mantuitorul la porunca iubirii ne-a aratat-o cand ne-a descoperit taina Judecatii celei din urma

Atunci intreaga omenire va fi impartita in doua dupa cum a implinit sau nu porunca dragostei de aproapele

Sa ascultam cu cutremur hotararea Dreptului Judecator Atunci va zice celor de-a dreapta Veniti binecuvantatii

Parintelui Meu de mosteniti imparatia cea gatita voua de la intemeierea lumii Ca am flamanzit si Mi-ati dat de am

mancat am insetat si Mi-ati dat de am baut strain am fost si M-ati primit gol si M-ati imbracat bolnav am fost si

M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Adevarat zic voua intrucat ati facut acestea unuia dintr-

acesti frati ai mei prea mici Mie Mi-ati facut Atunci va zice si celor de-a stanga Duceti-va de la Mine

blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolului si ingerilor lui Ca am flamanzit si nu Mi-ati dat sa

mananc am insetat si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in

temnita si nu M-ati cercetat intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut (Matei 25

34-45)

Ar fi o greseala sa intelegem din cuvantul Domnului ca dragostea fata de aproapele sta numai in milostenia

trupeasca Milostenia este semnul vazut al dragostei de Dumnezeu si fata de aproapele si cine o are implineste

toata virtutea impreuna cu milostenia are si celelalte virtuti si iarasi am gresi daca vazand pretuirea cea mare pe

care o da Domnul milosteniei am socoti ca toate celelalte fapte bune mucenicia rugaciunea ostenelile pentru

virtute vor fi trecute cu vederea Toate vor fi cantarite si rasplatite faptele cuvintele gandurile Dar in pretuirea

asa de mare data unor fapte asa de simple se ascunde o taina de mare pogoramant si de dragoste de oameni

din partea lui Dumnezeu Acestea reprezinta pretul cel mai scazut de mantuire ce se cere omului ca sa nu

ramana nici un om pe lume care sa spuna ca nu a putut sa se mantuiasca stiind ca nu se afla om pe pamant

care sa nu poata savarsi asemenea fapte de milostenie Viata pamanteasca este un mare dar al lui Dumnezeu

Ea este scurta dar cu ea putem agonisi vesnicia Putina este osteneala dar vesnica odihna ziceau Parintii Tot

binele pe care il facem acum va merge cu noi si ne va bucura in vesnicie

De aceea cugetarea la infricosata Judecata este izvor de mare putere sufleteasca ne smulge din nepasare si ne

imboldeste spre toata fapta buna Despre Sfantul Macarie cel Mare se spune ca era slab si uscat ca o smochina

De ce Parinte il intreaba un frate esti mereu slab si cand postesti si cand mananci La care Cuviosul

raspunde Cociorva cu care intorci lemnele este toata parlita si arsa Tot asa mananca trupul omului cugetarea

la infricosata Judecata

Pomenirea mortilor din sambata dinaintea Duminicii infricosatei Judecati este un prilej de fapta buna si de a ne

arata dragostea fata de Dumnezeu prin dragostea fata de cei adormiti Daca cei vii ne pot intoarce aici dragostea

si bunavointa aratata lor cei plecati din viata nu o mai pot face si rasplata ne ramane intreaga

Dar pomenirea mortilor este totodata si un indemn de cugetare la moarte pe care Sfintii Parinti o socotesc cea

mai inalta filosofic si foarte prielnica smereniei rugaciunii si pocaintei Meditarea la zadarniciile vietii pamantesti

la scurtimea vietii noastre la stricaciunea vietii omenesti ne trezeste din nepasare ne duce la cainta si

indreptare Cugeta la cele mai de pe urma ale tale ne indeamna Sfantul loan Scararul si in veci nu vei gresi

Cine vrea sa scape de moartea vesnica sa aiba de-a pururi aducere aminte de moarte Ca precum painea este

cea mai de trebuinta din toate bucatele asa si aducerea aminte de moarte este fata de celelalte fapte bune Sa-

ti fie moartea doctor zice Fericitul Augustin aratand ca filosofarea la moarte este taietoare de toata patima

Plang si ma tanguiesc cand gandesc la moarte

Vai mie innegritule suflete Pana cand nu te mai opresti de la rautati De ce nu-ti aduci aminte de infricosatorul

ceas al mortii De ce nu te cutremuri de infricosatoarea Judecata a lui Hristos

Mi-am adus aminte de ceasul acela iubitilor se tanguia Sfantul Efrem sirul si m-am cutremurat m-am gandit la

acel grozav judet si m-am infricosat m-am dus cu mintea la veselia raiului si am oftat m-a cuprins plansul si am

plans pana n-a mai ramas in mine putere de plangere

Juru-te cu indurarile Tale lubitorule de oameni Bunule sa nu ma pui de-a stanga cu caprele ce Te-au amarat

Nu-mi spune nu te stiu Ci dupa indurarile Tale daruieste-mi lacrimi meince-tate da-mi frangere de inima si

umilinta si o curata spre a se face Biserica si Prea Sfantul Tau Har Ca desi sunt pacatos si nevrednic nu

contenesc a bate la usa milostivirii tale (Sfantul Efrem Sirul)

Parintele Petroniu Tanase

Schitul romanesc Prodromu Sfantul Munte Athos

Predica la Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea Judecatii lui Hristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a

facut prin trup ori bine ori rau (II Corinteni 5 10)

Iubiti credinciosi

Astazi am auzit toti cei de fata cuvintele Mantuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Infricosata

Judecata de apoi Sa stiti ca nici un lucru de la intemeierea lumii si pina la sfarsitul veacurilor nu este mai

infricosat ca venirea Domnului la Judecata de apoi Nici ingerii nu pot sa ne spuna cu deamanuntul despre acea

preainfricosata venire a Domnului cand va judeca toate neamurile pamantului de la Adam si pina la sfarsitul

lumii Noi fiind prea neputinciosi si nepriceputi nu vom putea vorbi despre acea negraita spaima si infricosatoare

venire a Domnului

Dar din cele ce am auzit astazi in Sfanta Evanghelie si din cele ce arata dumnezeiasca Scriptura precum si din

invataturile Sfintilor Parinti despre Judecata zilei celei mari vom insemna aici cateva invataturi dupa a noastra

slaba pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi Si vom arata mai intai cu marturii din Sfanta

Scriptura in ce chip va veni Domnul si care vor fi primele semne ale venirii Lui Primele semne care vor vesti

venirea Domnului la Judecata vor fi trambitele cele ceresti Acest adevar ni-l arata Mantuitorul zicand Si va

trimite pe ingerii Sai cu sunet mare de trambita (Matei 24 31) De aceea si Sfantul Prooroc Sofonie a numit ziua

Judecatii de apoi ziua trambitei si a strigarii (Sofonie 1 16) Marele Apostol Pavel despre invierea mortilor si

glasul trambitei ceresti zice Deodata intr-o clipeala de ochi la trambita cea de apoi caci trambita va suna si

mortii vor invia nestricaciosi Si in alt loc aratind ca trambitele vor insoti pe Domnul la Judecata zice ca Insusi

Domnul intru porunca la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer (I Corinteni 15

52-53 I Tesaloniceni 4 16)

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul aratand taria glasului si puterea acelor trambite care vor anunta venirea

Domnului zice Infricosat este glasul trambitelor la care se supun stihiile care despica pietrele care vor

deschide mormintele care vor descoperi cele mai dedesubt care vor zdrobi si vor sfarama porti de arama si vor

dezlega si vor risipi legaturile mortii

asa de mare data unor fapte asa de simple se ascunde o taina de mare pogoramant si de dragoste de oameni

din partea lui Dumnezeu Acestea reprezinta pretul cel mai scazut de mantuire ce se cere omului ca sa nu

ramana nici un om pe lume care sa spuna ca nu a putut sa se mantuiasca stiind ca nu se afla om pe pamant

care sa nu poata savarsi asemenea fapte de milostenie Viata pamanteasca este un mare dar al lui Dumnezeu

Ea este scurta dar cu ea putem agonisi vesnicia Putina este osteneala dar vesnica odihna ziceau Parintii Tot

binele pe care il facem acum va merge cu noi si ne va bucura in vesnicie

De aceea cugetarea la infricosata Judecata este izvor de mare putere sufleteasca ne smulge din nepasare si ne

imboldeste spre toata fapta buna Despre Sfantul Macarie cel Mare se spune ca era slab si uscat ca o smochina

De ce Parinte il intreaba un frate esti mereu slab si cand postesti si cand mananci La care Cuviosul

raspunde Cociorva cu care intorci lemnele este toata parlita si arsa Tot asa mananca trupul omului cugetarea

la infricosata Judecata

Pomenirea mortilor din sambata dinaintea Duminicii infricosatei Judecati este un prilej de fapta buna si de a ne

arata dragostea fata de Dumnezeu prin dragostea fata de cei adormiti Daca cei vii ne pot intoarce aici dragostea

si bunavointa aratata lor cei plecati din viata nu o mai pot face si rasplata ne ramane intreaga

Dar pomenirea mortilor este totodata si un indemn de cugetare la moarte pe care Sfintii Parinti o socotesc cea

mai inalta filosofic si foarte prielnica smereniei rugaciunii si pocaintei Meditarea la zadarniciile vietii pamantesti

la scurtimea vietii noastre la stricaciunea vietii omenesti ne trezeste din nepasare ne duce la cainta si

indreptare Cugeta la cele mai de pe urma ale tale ne indeamna Sfantul loan Scararul si in veci nu vei gresi

Cine vrea sa scape de moartea vesnica sa aiba de-a pururi aducere aminte de moarte Ca precum painea este

cea mai de trebuinta din toate bucatele asa si aducerea aminte de moarte este fata de celelalte fapte bune Sa-

ti fie moartea doctor zice Fericitul Augustin aratand ca filosofarea la moarte este taietoare de toata patima

Plang si ma tanguiesc cand gandesc la moarte

Vai mie innegritule suflete Pana cand nu te mai opresti de la rautati De ce nu-ti aduci aminte de infricosatorul

ceas al mortii De ce nu te cutremuri de infricosatoarea Judecata a lui Hristos

Mi-am adus aminte de ceasul acela iubitilor se tanguia Sfantul Efrem sirul si m-am cutremurat m-am gandit la

acel grozav judet si m-am infricosat m-am dus cu mintea la veselia raiului si am oftat m-a cuprins plansul si am

plans pana n-a mai ramas in mine putere de plangere

Juru-te cu indurarile Tale lubitorule de oameni Bunule sa nu ma pui de-a stanga cu caprele ce Te-au amarat

Nu-mi spune nu te stiu Ci dupa indurarile Tale daruieste-mi lacrimi meince-tate da-mi frangere de inima si

umilinta si o curata spre a se face Biserica si Prea Sfantul Tau Har Ca desi sunt pacatos si nevrednic nu

contenesc a bate la usa milostivirii tale (Sfantul Efrem Sirul)

Parintele Petroniu Tanase

Schitul romanesc Prodromu Sfantul Munte Athos

Predica la Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea Judecatii lui Hristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a

facut prin trup ori bine ori rau (II Corinteni 5 10)

Iubiti credinciosi

Astazi am auzit toti cei de fata cuvintele Mantuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Infricosata

Judecata de apoi Sa stiti ca nici un lucru de la intemeierea lumii si pina la sfarsitul veacurilor nu este mai

infricosat ca venirea Domnului la Judecata de apoi Nici ingerii nu pot sa ne spuna cu deamanuntul despre acea

preainfricosata venire a Domnului cand va judeca toate neamurile pamantului de la Adam si pina la sfarsitul

lumii Noi fiind prea neputinciosi si nepriceputi nu vom putea vorbi despre acea negraita spaima si infricosatoare

venire a Domnului

Dar din cele ce am auzit astazi in Sfanta Evanghelie si din cele ce arata dumnezeiasca Scriptura precum si din

invataturile Sfintilor Parinti despre Judecata zilei celei mari vom insemna aici cateva invataturi dupa a noastra

slaba pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi Si vom arata mai intai cu marturii din Sfanta

Scriptura in ce chip va veni Domnul si care vor fi primele semne ale venirii Lui Primele semne care vor vesti

venirea Domnului la Judecata vor fi trambitele cele ceresti Acest adevar ni-l arata Mantuitorul zicand Si va

trimite pe ingerii Sai cu sunet mare de trambita (Matei 24 31) De aceea si Sfantul Prooroc Sofonie a numit ziua

Judecatii de apoi ziua trambitei si a strigarii (Sofonie 1 16) Marele Apostol Pavel despre invierea mortilor si

glasul trambitei ceresti zice Deodata intr-o clipeala de ochi la trambita cea de apoi caci trambita va suna si

mortii vor invia nestricaciosi Si in alt loc aratind ca trambitele vor insoti pe Domnul la Judecata zice ca Insusi

Domnul intru porunca la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer (I Corinteni 15

52-53 I Tesaloniceni 4 16)

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul aratand taria glasului si puterea acelor trambite care vor anunta venirea

Domnului zice Infricosat este glasul trambitelor la care se supun stihiile care despica pietrele care vor

deschide mormintele care vor descoperi cele mai dedesubt care vor zdrobi si vor sfarama porti de arama si vor

dezlega si vor risipi legaturile mortii

Parintele Petroniu Tanase

Schitul romanesc Prodromu Sfantul Munte Athos

Predica la Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea Judecatii lui Hristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a

facut prin trup ori bine ori rau (II Corinteni 5 10)

Iubiti credinciosi

Astazi am auzit toti cei de fata cuvintele Mantuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Infricosata

Judecata de apoi Sa stiti ca nici un lucru de la intemeierea lumii si pina la sfarsitul veacurilor nu este mai

infricosat ca venirea Domnului la Judecata de apoi Nici ingerii nu pot sa ne spuna cu deamanuntul despre acea

preainfricosata venire a Domnului cand va judeca toate neamurile pamantului de la Adam si pina la sfarsitul

lumii Noi fiind prea neputinciosi si nepriceputi nu vom putea vorbi despre acea negraita spaima si infricosatoare

venire a Domnului

Dar din cele ce am auzit astazi in Sfanta Evanghelie si din cele ce arata dumnezeiasca Scriptura precum si din

invataturile Sfintilor Parinti despre Judecata zilei celei mari vom insemna aici cateva invataturi dupa a noastra

slaba pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi Si vom arata mai intai cu marturii din Sfanta

Scriptura in ce chip va veni Domnul si care vor fi primele semne ale venirii Lui Primele semne care vor vesti

venirea Domnului la Judecata vor fi trambitele cele ceresti Acest adevar ni-l arata Mantuitorul zicand Si va

trimite pe ingerii Sai cu sunet mare de trambita (Matei 24 31) De aceea si Sfantul Prooroc Sofonie a numit ziua

Judecatii de apoi ziua trambitei si a strigarii (Sofonie 1 16) Marele Apostol Pavel despre invierea mortilor si

glasul trambitei ceresti zice Deodata intr-o clipeala de ochi la trambita cea de apoi caci trambita va suna si

mortii vor invia nestricaciosi Si in alt loc aratind ca trambitele vor insoti pe Domnul la Judecata zice ca Insusi

Domnul intru porunca la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer (I Corinteni 15

52-53 I Tesaloniceni 4 16)

Sfantul Ierarh Grigorie Teologul aratand taria glasului si puterea acelor trambite care vor anunta venirea

Domnului zice Infricosat este glasul trambitelor la care se supun stihiile care despica pietrele care vor

deschide mormintele care vor descoperi cele mai dedesubt care vor zdrobi si vor sfarama porti de arama si vor

dezlega si vor risipi legaturile mortii

Al doilea semn care se va arata dupa sunarea cea cu mare strigare a trambitelor va fi invierea mortilor Dar

oare fratii mei in ce fel vor fi trupurile dreptilor si ale pacatosilor la invierea cea de apoi Oare vor invia asa cum

le punem noi in sicrie si in morminte Nu caci mare deosebire vor avea trupurile oamenilor la invierea cea de

apoi de trupurile de acum Trupurile dreptilor in vremea Judecatii de apoi vor fi impodobite cu patru daruri alese

cu darul stralucirii al usurimii al subtiratatii si al nepatimirii Deci fiecare trup al celor drepti cu nemasurata raza

ca soarele va straluci dupa cum si Insusi Stapanul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos a zis Atunci dreptii vor

straluci ca soarele intru Imparatia Tatalui lor (Matei 13 43)

Prea minunata va fi atunci acea usurime si lesne miscare a trupurilor dreptilor incat sa poata umbla in fiecare

parte a lumii dupa voia lor fiindca nici o intirziere nu le va pricinui lor greutatea Aceasta o arata si inteleptul

Solomon care zice Ca niste scintei care se lasa pe miriste asa vor fi (Intelepciunea lui Solomon 3 7) caci

scanteile cand sunt purtate de vant pretutindeni cu mare usurinta se raspandesc Trupurile dreptilor vor avea si

subtiratate incat cu toata lesnirea sa poata trece prin celelalte materii Asa a trecut trupul Stapanului nostru Iisus

Hristos dupa inviere prin acea piatra mare care zacea deasupra mormantului fara a rupe pecetile si a intrat prin

usile incuiate in casa in care erau ucenicii adunati de frica iudeilor ca un duh preasubtire care nici in ziduri nu se

tine nici in usi nu se impiedica

Despre aceste patru daruri ale trupurilor inviate Sfintul Apostol Pavel zice Se seamana intru stricaciune inviaza

intru nestricaciune (I Corinteni 15 42) Iata darul nepatimirii Se seamana intru necinste inviaza intru slava Iata

darul stralucirii Se seamana intru slabiciune inviaza intru putere Iata darul usurimii Se seamana trup firesc

inviaza trup duhovnicesc (I Corinteni 15 43-44) Iata darul subtiratatii

Sa aratam pe scurt si in ce fel vor fi trupurile inviate ale celor pacatosi osanditi la munca vesnica Mare va fi

deosebirea trupurilor celor pacatosi de trupurile luminate ale dreptilor si sfintilor lui Dumnezeu Fiindca in loc de

stralucire se vor imbraca cu adanc de intuneric care va fi asemenea cu prea adancul intuneric al iadului In loc de

frumusete trupurile pacatosilor vor avea uraciune plina de scarba In locul usurimii trupurilor dreptilor trupurile

pacatosilor vor fi prea grele si greu de miscat ca sa nu urmeze cu osardie dumnezeiestile porunci Caci singure

trupurile acestea ale pacatosilor vor fi spre munca vesnica si fara sfarsit

Iubiti credinciosi

Ce alte semne vor urma inaintea venirii Domnului la judecata Citim in Sfanta Evanghelie ca atunci se va arata

pe cer semnul Fiului Omului (Matei 24 30) care dupa intelesul Sfintilor Parinti este Crucea lui Hristos pe care si-

a dat duhul (Ioan 19 30) Unii zic ca indata ce se va arata Crucea pe cer se va insemna cu acest semn fruntea

tuturor dreptilor (Apocalipsa 7 3) Vazand semnul Sfintei Cruci pe cer vor plange toate neamurile pamantului

(Matei 24 30) Dar pentru ce vor plange la aratarea ei toate neamurile pamantului Vor plange atunci toate

popoarele pentru ca vor cunoaste al cui este semnul Sfintei Cruci vor plange toti care nu au cinstit Sfanta si de

viata facatoare Cruce altarul cel preasfintit cu Sangele lui Hristos si semnul venirii Lui Ce vor zice atunci paganii

necredinciosii si sectantii care n-au cinstit Sfanta Cruce si nu s-au inchinat semnului Fiului Omului

Dupa aratarea Sfintei Cruci pe cer la Infricosata Judecata va veni Iisus Hristos intru slava si putere cum spune in

dumnezeiasca Evanghelie Si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si cu slava multa (Matei

24 30)

Iata si citeva prealuminate marturii care ne arata slava cea negraita cu care va veni Domnul la infricosata

Judecata Sfantul prooroc David zice Foc inaintea Lui va merge si cu vapaia va arde imprejur pe vrajmasii Lui

(Psalm 49 4) Si iarasi Luminat-au fulgerele Lui lumea vazut-a si s-a cutremurat pamantul muntii ca ceara s-au

topit de fata Domnului de fata Domnului a tot pamantul vestit-au cerurile dreptatea Lui si au vazut toate

popoarele slava Lui (Psalm 96 4-6)

Iar marele prooroc Isaia despre infricosata venire a Domnului zice Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt

ca o vijelie ca sa dezlantuie cu fierbinteala mania Lui si certarea Lui cu vapai de foc Domnul va judeca cu foc si

cu sabie pe tot omul si multi vor fi cei care vor cadea de bataia Domnului (Isaia 66 15-16) Iar langa infricosatul

scaun cel de vapaie al Domnului va sta Preasfinta si Preacurata Nascatoare de Dumnezeu de-a dreapta tronului

Preavesnicului Imparat dupa cum este scris De fata a stat imparateasa de-a dreapta Ta (Psalm 44 11)

Inaintea Domnului vor merge arhanghelii cei mai intai statatori iar dupa acestia stapaniile incepatoriile si inaintea

lor Arhanghelul Mihail incins cu sabie de vapaie si stralucind ca un fulger si ca un mai mare ostas al marelui

Imparat Apoi vor urma Apostolii mucenicii ierarhii si multimea cea fara de numar a Ingerilor si Sfintilor cu sabii

cu doua taisuri in mainile lor ca sa razbune pe neamuri si sa pedepseasca pe popoare (Psalm 149 6-7) Oare

cine va putea sa stea atunci inaintea Judecatorului Celui Preainfricosator si nemitarnic Acestea le-a cugetat si

Proorocul Isaia care zice Intrati in crapaturile stancilor si va ascundeti in pulbere de la infricosata fata a

Domnului si de la stralucirea slavei Lui (Isaia 2 10)

Sfantul Evanghelist Matei spune urmatoarele despre venirea Domnului Vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii

cerului cu putere si cu slava multa Si iarasi zice Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El

atunci va sedea pe tronul slavei Sale (Matei 24 30 25 31) Sfantul Evanghelist Luca de asemenea Il arata

venind pe nori cu putere si cu slava multa (Luca 21 27)

Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel Judecata de apoi se va face in vazduh deasupra vaii lui Iosafat unde vor

fi adunate toate neamurile si limbile de la primul Adam pina la ultimul om Apoi ii va desparti pe unii de altii

precum desparte pastorul oile de capre Si va pune oile de-a dreapta Sa iar caprele de-a stanga (Matei 25 32-

33) Dupa aceasta vesnica despartire a celor buni de cei rai va incepe judecata cea mare

Dar cine ne va pari atunci in fata Dreptului judecator Insasi faptele noastre rele pe care le-am facut si nu ne-am

pocait Apoi ne vor osandi duhovicii carora nu ne-am spovedit de toate pacatele nici am facut canon pentru ele

Apoi ne vor osandi ingerii care ne-au fost pazitori de la botez pe care nu i-am ascultat Ne vor osandi si ingerii

care au scris toate faptele noastre din copilarie Dar cel mai mare piris care ne va pari si ne va cere pedeapsa si

osinda vesnica de la Dumnezeu in ziua cea mare a Judecatii de apoi va fi diavolul pe care noi acum il ascultam

si facem voile lui si nu ne pocaim in fiecare zi de cele ce facem

Vai de noi Ce vom face atunci daca ne va gasi moartea si judecata nespovediti si nepocaiti Ce ne va folosi

atunci viata aceasta amagitoare si trecatoare in care acum ne desfatam Ca ne legam cu inima de ea si de grijile

veacului de acum incat uitam de moartea care vine si de osinda cea vesnica care ne asteapta in ziua cea mare a

Judecatii de apoi Vedeti fratii mei cum toti murim si nimeni din oameni nu ramane pe acest pamint oricine ar fi

el Vedeti ca cel ce moare de fata fiind noi i se leaga limba i se schimba ochii ii tace gura i se opreste graiul

cand vede pe dumnezeiestii ingeri cum cheama sufletul din trup Atunci macar imparat de ar fi macar sluga

macar stapanitor a toata lumea tot se cutremura se tulbura se inspaiminteaza vazind puteri infricosate vazind

chipuri straine vazand fete aspre si posomorate vazand randuielile ingeresti pe care niciodata nu le-a mai vazut

Atunci luand ingerii sufletul prin vazduh il duc la judecata intru care stau incepatoriile stapiniile si tiitorii de lume

ai puterilor celor potrivnice parasii nostri cei amari vamesii cei cumpliti si luatorii de seama si ingerii in vazduh

intampinindu-l cer seama si il socotesc si ii aduc inainte pacatele lui si zapisele lui cele din tinerete cele din

batranete cele de voie si cele fara de voie cele prin lucru cele prin gnduri si cele prin aduceri aminte Multa este

frica acolo mare este cutremurul ticalosului suflet atunci care patimeste de la multimea milioanelor de diavoli

Iubiti credinciosi

Evanghelia Duminicii de azi este cea mai infricosatoare din tot cursul anului pentru ca ne vorbeste despre

sfarsitul lumii care este tot mai apropiat si de marea Judecata de apoi a tuturor oamenilor si a ingerilor rai

Aceasta este a treia si ultima Duminica pregatitoare pentru Sfantul si marele Post pentru ca ne aduce aminte de

sfiasitul veacurilor de Judecata de osanda vesnica a pacatosilor si de rasplatirea dreptilor in Imparatia Cerurilor

Cine va cugeta la toate acestea va trece cu folos curgerea Sfantului Post se va impaca cu aproapele sau se va

ruga mai mult se va spovedi cu cainta de pacatele sale si va primi cu mare evlavie Trupul si Sangele Domnului

nostru Iisus Hristos Iata folosul acestei Duminici

Se cuvine sa ne amintim ca la Judecata de apoi Dreptul Judecator va spune celor de-a dreapta Sa Veniti

binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii caci flamand am fost

si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Adevarat zic voua intrucit ati

facut unuia dintr-acestia ai mei prea mici Mie Mi-ati facut (Matei 25 34-40)

Vedeti fratii mei cata putere are la Dumnezeu milostenia si iubirea aproapelui Vedeti ca milostenia se lauda

asupra judecatii Vedeti ca cine face milostenie la saracii suferinzi atat materiala pentru trup cat si spirituala

pentru suflet acela se mantuieste cel mai usor Vedeti ca mai mare decat toate faptele bune este dragostea si

fiica ei milostenia De aceea va indemn ca pe aceasta s-o iubiti pe aceasta s-o lucrati mai mult decat pe toate

celelalte mai ales in sfintele posturi si veti avea rasplata vesnica in ceruri

Auziti ce zice Dreptul Judecator si celor zgarciti si rai de la stinga Sa care nu fac milostenie in viata Duceti-va de

la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolilor si ingerilor lui caci flamind am fost si nu Mi-ati

dat sa mananc (Matei 25 41-45) Vedeti ce mare este pacatul lacomiei si al neiubirii de oameni

Sa ne fereasca Dumnezeu de acest cumplit pacat Iar noi sa incepem Sfantul Post chiar de astazi lasand sec de

carne Apoi sa ne impacam cu toti ai nostri sa postim sa ne rugam si sa facem milostenie si orice fapta buna

dupa putere

De vom face asa vom trece Postul Mare cu mult folos vom ajunge cu bine la Invierea Domnului iar la Judecata

de apoi vom auzi pe Hristos zicandu-ne cu dulce glas Veniti binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia

cea pregatita pentru voi de la intemeierea lumii Amin

Parintele Ilie Cleopa

Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

In calendarul bisericesc Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti

Duminica Infricosatei Judecati - cand se lasa sec de carne si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - cand se lasa

sec de branza

Evanghelia Duminicii Infricosatei Judecati Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El

atunci va sedea pe tronul slavei Sale Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii

viata facatoare Cruce altarul cel preasfintit cu Sangele lui Hristos si semnul venirii Lui Ce vor zice atunci paganii

necredinciosii si sectantii care n-au cinstit Sfanta Cruce si nu s-au inchinat semnului Fiului Omului

Dupa aratarea Sfintei Cruci pe cer la Infricosata Judecata va veni Iisus Hristos intru slava si putere cum spune in

dumnezeiasca Evanghelie Si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si cu slava multa (Matei

24 30)

Iata si citeva prealuminate marturii care ne arata slava cea negraita cu care va veni Domnul la infricosata

Judecata Sfantul prooroc David zice Foc inaintea Lui va merge si cu vapaia va arde imprejur pe vrajmasii Lui

(Psalm 49 4) Si iarasi Luminat-au fulgerele Lui lumea vazut-a si s-a cutremurat pamantul muntii ca ceara s-au

topit de fata Domnului de fata Domnului a tot pamantul vestit-au cerurile dreptatea Lui si au vazut toate

popoarele slava Lui (Psalm 96 4-6)

Iar marele prooroc Isaia despre infricosata venire a Domnului zice Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt

ca o vijelie ca sa dezlantuie cu fierbinteala mania Lui si certarea Lui cu vapai de foc Domnul va judeca cu foc si

cu sabie pe tot omul si multi vor fi cei care vor cadea de bataia Domnului (Isaia 66 15-16) Iar langa infricosatul

scaun cel de vapaie al Domnului va sta Preasfinta si Preacurata Nascatoare de Dumnezeu de-a dreapta tronului

Preavesnicului Imparat dupa cum este scris De fata a stat imparateasa de-a dreapta Ta (Psalm 44 11)

Inaintea Domnului vor merge arhanghelii cei mai intai statatori iar dupa acestia stapaniile incepatoriile si inaintea

lor Arhanghelul Mihail incins cu sabie de vapaie si stralucind ca un fulger si ca un mai mare ostas al marelui

Imparat Apoi vor urma Apostolii mucenicii ierarhii si multimea cea fara de numar a Ingerilor si Sfintilor cu sabii

cu doua taisuri in mainile lor ca sa razbune pe neamuri si sa pedepseasca pe popoare (Psalm 149 6-7) Oare

cine va putea sa stea atunci inaintea Judecatorului Celui Preainfricosator si nemitarnic Acestea le-a cugetat si

Proorocul Isaia care zice Intrati in crapaturile stancilor si va ascundeti in pulbere de la infricosata fata a

Domnului si de la stralucirea slavei Lui (Isaia 2 10)

Sfantul Evanghelist Matei spune urmatoarele despre venirea Domnului Vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii

cerului cu putere si cu slava multa Si iarasi zice Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El

atunci va sedea pe tronul slavei Sale (Matei 24 30 25 31) Sfantul Evanghelist Luca de asemenea Il arata

venind pe nori cu putere si cu slava multa (Luca 21 27)

Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel Judecata de apoi se va face in vazduh deasupra vaii lui Iosafat unde vor

fi adunate toate neamurile si limbile de la primul Adam pina la ultimul om Apoi ii va desparti pe unii de altii

precum desparte pastorul oile de capre Si va pune oile de-a dreapta Sa iar caprele de-a stanga (Matei 25 32-

33) Dupa aceasta vesnica despartire a celor buni de cei rai va incepe judecata cea mare

Dar cine ne va pari atunci in fata Dreptului judecator Insasi faptele noastre rele pe care le-am facut si nu ne-am

pocait Apoi ne vor osandi duhovicii carora nu ne-am spovedit de toate pacatele nici am facut canon pentru ele

Apoi ne vor osandi ingerii care ne-au fost pazitori de la botez pe care nu i-am ascultat Ne vor osandi si ingerii

care au scris toate faptele noastre din copilarie Dar cel mai mare piris care ne va pari si ne va cere pedeapsa si

osinda vesnica de la Dumnezeu in ziua cea mare a Judecatii de apoi va fi diavolul pe care noi acum il ascultam

si facem voile lui si nu ne pocaim in fiecare zi de cele ce facem

Vai de noi Ce vom face atunci daca ne va gasi moartea si judecata nespovediti si nepocaiti Ce ne va folosi

atunci viata aceasta amagitoare si trecatoare in care acum ne desfatam Ca ne legam cu inima de ea si de grijile

veacului de acum incat uitam de moartea care vine si de osinda cea vesnica care ne asteapta in ziua cea mare a

Judecatii de apoi Vedeti fratii mei cum toti murim si nimeni din oameni nu ramane pe acest pamint oricine ar fi

el Vedeti ca cel ce moare de fata fiind noi i se leaga limba i se schimba ochii ii tace gura i se opreste graiul

cand vede pe dumnezeiestii ingeri cum cheama sufletul din trup Atunci macar imparat de ar fi macar sluga

macar stapanitor a toata lumea tot se cutremura se tulbura se inspaiminteaza vazind puteri infricosate vazind

chipuri straine vazand fete aspre si posomorate vazand randuielile ingeresti pe care niciodata nu le-a mai vazut

Atunci luand ingerii sufletul prin vazduh il duc la judecata intru care stau incepatoriile stapiniile si tiitorii de lume

ai puterilor celor potrivnice parasii nostri cei amari vamesii cei cumpliti si luatorii de seama si ingerii in vazduh

intampinindu-l cer seama si il socotesc si ii aduc inainte pacatele lui si zapisele lui cele din tinerete cele din

batranete cele de voie si cele fara de voie cele prin lucru cele prin gnduri si cele prin aduceri aminte Multa este

frica acolo mare este cutremurul ticalosului suflet atunci care patimeste de la multimea milioanelor de diavoli

Iubiti credinciosi

Evanghelia Duminicii de azi este cea mai infricosatoare din tot cursul anului pentru ca ne vorbeste despre

sfarsitul lumii care este tot mai apropiat si de marea Judecata de apoi a tuturor oamenilor si a ingerilor rai

Aceasta este a treia si ultima Duminica pregatitoare pentru Sfantul si marele Post pentru ca ne aduce aminte de

sfiasitul veacurilor de Judecata de osanda vesnica a pacatosilor si de rasplatirea dreptilor in Imparatia Cerurilor

Cine va cugeta la toate acestea va trece cu folos curgerea Sfantului Post se va impaca cu aproapele sau se va

ruga mai mult se va spovedi cu cainta de pacatele sale si va primi cu mare evlavie Trupul si Sangele Domnului

nostru Iisus Hristos Iata folosul acestei Duminici

Se cuvine sa ne amintim ca la Judecata de apoi Dreptul Judecator va spune celor de-a dreapta Sa Veniti

binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii caci flamand am fost

si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Adevarat zic voua intrucit ati

facut unuia dintr-acestia ai mei prea mici Mie Mi-ati facut (Matei 25 34-40)

Vedeti fratii mei cata putere are la Dumnezeu milostenia si iubirea aproapelui Vedeti ca milostenia se lauda

asupra judecatii Vedeti ca cine face milostenie la saracii suferinzi atat materiala pentru trup cat si spirituala

pentru suflet acela se mantuieste cel mai usor Vedeti ca mai mare decat toate faptele bune este dragostea si

fiica ei milostenia De aceea va indemn ca pe aceasta s-o iubiti pe aceasta s-o lucrati mai mult decat pe toate

celelalte mai ales in sfintele posturi si veti avea rasplata vesnica in ceruri

Auziti ce zice Dreptul Judecator si celor zgarciti si rai de la stinga Sa care nu fac milostenie in viata Duceti-va de

la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolilor si ingerilor lui caci flamind am fost si nu Mi-ati

dat sa mananc (Matei 25 41-45) Vedeti ce mare este pacatul lacomiei si al neiubirii de oameni

Sa ne fereasca Dumnezeu de acest cumplit pacat Iar noi sa incepem Sfantul Post chiar de astazi lasand sec de

carne Apoi sa ne impacam cu toti ai nostri sa postim sa ne rugam si sa facem milostenie si orice fapta buna

dupa putere

De vom face asa vom trece Postul Mare cu mult folos vom ajunge cu bine la Invierea Domnului iar la Judecata

de apoi vom auzi pe Hristos zicandu-ne cu dulce glas Veniti binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia

cea pregatita pentru voi de la intemeierea lumii Amin

Parintele Ilie Cleopa

Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

In calendarul bisericesc Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti

Duminica Infricosatei Judecati - cand se lasa sec de carne si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - cand se lasa

sec de branza

Evanghelia Duminicii Infricosatei Judecati Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El

atunci va sedea pe tronul slavei Sale Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii

Dar cine ne va pari atunci in fata Dreptului judecator Insasi faptele noastre rele pe care le-am facut si nu ne-am

pocait Apoi ne vor osandi duhovicii carora nu ne-am spovedit de toate pacatele nici am facut canon pentru ele

Apoi ne vor osandi ingerii care ne-au fost pazitori de la botez pe care nu i-am ascultat Ne vor osandi si ingerii

care au scris toate faptele noastre din copilarie Dar cel mai mare piris care ne va pari si ne va cere pedeapsa si

osinda vesnica de la Dumnezeu in ziua cea mare a Judecatii de apoi va fi diavolul pe care noi acum il ascultam

si facem voile lui si nu ne pocaim in fiecare zi de cele ce facem

Vai de noi Ce vom face atunci daca ne va gasi moartea si judecata nespovediti si nepocaiti Ce ne va folosi

atunci viata aceasta amagitoare si trecatoare in care acum ne desfatam Ca ne legam cu inima de ea si de grijile

veacului de acum incat uitam de moartea care vine si de osinda cea vesnica care ne asteapta in ziua cea mare a

Judecatii de apoi Vedeti fratii mei cum toti murim si nimeni din oameni nu ramane pe acest pamint oricine ar fi

el Vedeti ca cel ce moare de fata fiind noi i se leaga limba i se schimba ochii ii tace gura i se opreste graiul

cand vede pe dumnezeiestii ingeri cum cheama sufletul din trup Atunci macar imparat de ar fi macar sluga

macar stapanitor a toata lumea tot se cutremura se tulbura se inspaiminteaza vazind puteri infricosate vazind

chipuri straine vazand fete aspre si posomorate vazand randuielile ingeresti pe care niciodata nu le-a mai vazut

Atunci luand ingerii sufletul prin vazduh il duc la judecata intru care stau incepatoriile stapiniile si tiitorii de lume

ai puterilor celor potrivnice parasii nostri cei amari vamesii cei cumpliti si luatorii de seama si ingerii in vazduh

intampinindu-l cer seama si il socotesc si ii aduc inainte pacatele lui si zapisele lui cele din tinerete cele din

batranete cele de voie si cele fara de voie cele prin lucru cele prin gnduri si cele prin aduceri aminte Multa este

frica acolo mare este cutremurul ticalosului suflet atunci care patimeste de la multimea milioanelor de diavoli

Iubiti credinciosi

Evanghelia Duminicii de azi este cea mai infricosatoare din tot cursul anului pentru ca ne vorbeste despre

sfarsitul lumii care este tot mai apropiat si de marea Judecata de apoi a tuturor oamenilor si a ingerilor rai

Aceasta este a treia si ultima Duminica pregatitoare pentru Sfantul si marele Post pentru ca ne aduce aminte de

sfiasitul veacurilor de Judecata de osanda vesnica a pacatosilor si de rasplatirea dreptilor in Imparatia Cerurilor

Cine va cugeta la toate acestea va trece cu folos curgerea Sfantului Post se va impaca cu aproapele sau se va

ruga mai mult se va spovedi cu cainta de pacatele sale si va primi cu mare evlavie Trupul si Sangele Domnului

nostru Iisus Hristos Iata folosul acestei Duminici

Se cuvine sa ne amintim ca la Judecata de apoi Dreptul Judecator va spune celor de-a dreapta Sa Veniti

binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii caci flamand am fost

si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Adevarat zic voua intrucit ati

facut unuia dintr-acestia ai mei prea mici Mie Mi-ati facut (Matei 25 34-40)

Vedeti fratii mei cata putere are la Dumnezeu milostenia si iubirea aproapelui Vedeti ca milostenia se lauda

asupra judecatii Vedeti ca cine face milostenie la saracii suferinzi atat materiala pentru trup cat si spirituala

pentru suflet acela se mantuieste cel mai usor Vedeti ca mai mare decat toate faptele bune este dragostea si

fiica ei milostenia De aceea va indemn ca pe aceasta s-o iubiti pe aceasta s-o lucrati mai mult decat pe toate

celelalte mai ales in sfintele posturi si veti avea rasplata vesnica in ceruri

Auziti ce zice Dreptul Judecator si celor zgarciti si rai de la stinga Sa care nu fac milostenie in viata Duceti-va de

la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolilor si ingerilor lui caci flamind am fost si nu Mi-ati

dat sa mananc (Matei 25 41-45) Vedeti ce mare este pacatul lacomiei si al neiubirii de oameni

Sa ne fereasca Dumnezeu de acest cumplit pacat Iar noi sa incepem Sfantul Post chiar de astazi lasand sec de

carne Apoi sa ne impacam cu toti ai nostri sa postim sa ne rugam si sa facem milostenie si orice fapta buna

dupa putere

De vom face asa vom trece Postul Mare cu mult folos vom ajunge cu bine la Invierea Domnului iar la Judecata

de apoi vom auzi pe Hristos zicandu-ne cu dulce glas Veniti binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia

cea pregatita pentru voi de la intemeierea lumii Amin

Parintele Ilie Cleopa

Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

In calendarul bisericesc Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti

Duminica Infricosatei Judecati - cand se lasa sec de carne si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - cand se lasa

sec de branza

Evanghelia Duminicii Infricosatei Judecati Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El

atunci va sedea pe tronul slavei Sale Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii

Vedeti fratii mei cata putere are la Dumnezeu milostenia si iubirea aproapelui Vedeti ca milostenia se lauda

asupra judecatii Vedeti ca cine face milostenie la saracii suferinzi atat materiala pentru trup cat si spirituala

pentru suflet acela se mantuieste cel mai usor Vedeti ca mai mare decat toate faptele bune este dragostea si

fiica ei milostenia De aceea va indemn ca pe aceasta s-o iubiti pe aceasta s-o lucrati mai mult decat pe toate

celelalte mai ales in sfintele posturi si veti avea rasplata vesnica in ceruri

Auziti ce zice Dreptul Judecator si celor zgarciti si rai de la stinga Sa care nu fac milostenie in viata Duceti-va de

la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolilor si ingerilor lui caci flamind am fost si nu Mi-ati

dat sa mananc (Matei 25 41-45) Vedeti ce mare este pacatul lacomiei si al neiubirii de oameni

Sa ne fereasca Dumnezeu de acest cumplit pacat Iar noi sa incepem Sfantul Post chiar de astazi lasand sec de

carne Apoi sa ne impacam cu toti ai nostri sa postim sa ne rugam si sa facem milostenie si orice fapta buna

dupa putere

De vom face asa vom trece Postul Mare cu mult folos vom ajunge cu bine la Invierea Domnului iar la Judecata

de apoi vom auzi pe Hristos zicandu-ne cu dulce glas Veniti binecuvantatii Parintelui Meu mosteniti imparatia

cea pregatita pentru voi de la intemeierea lumii Amin

Parintele Ilie Cleopa

Duminica Infricosatei Judecati

Mareste imaginea

In calendarul bisericesc Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti

Duminica Infricosatei Judecati - cand se lasa sec de carne si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - cand se lasa

sec de branza

Evanghelia Duminicii Infricosatei Judecati Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El

atunci va sedea pe tronul slavei Sale Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii

precum desparte pastorul oile de capre Si va pune oile de-a dreapta Sa iar caprele de-a stanga Atunci va zice

imparatul celor de-a dreapta Lui Veniti binecuvantatii tatalui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la

intemeierea lumii Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am

fost si M-ati primit gol am fost si M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la

Mine Atunci dreptii Ii vor raspunde zicand Doamne cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit Sau insetat si

Ti-am dat sa bei Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am

vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine Iar Imparatul raspunzand va zice catre ei Adevarat zic voua

intrucat ati facut unuia dintre-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut Atunci va zice si celor de-a stanga

Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolului si ingerilor lui Caci flamand am

fost si nu Mi-ati dat sa minanc insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu

M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat Atunci vor raspunde si ei zicand Doamne cand Te-am

vazut flamand sau insetat sau strain sau gol sau bolnav sau in temnita si nu Ti-am slujit El insa le va

raspunde zicand Adevarat zic voua Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut Si

vor merge acestia la osanda vesnica iar dreptii la viata vesnica

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - Sfantul Nicoale Velimirovici

Unul numai Unul singur ne-a vorbit limpede si desavarsit despre tot ceea ce se va intampla la sfarsitul veacurilor

Domnul nostru Iisus Hristos Daca cineva ar spune ceea ce a spus El despre sfarsitul lumii nu l-am crede chiar

daca ar fi cel mai mare intelept Daca ar vorbi din intelegerea sa omeneasca si nu din descoperirea dovedita a lui

Dumnezeu nu l-am crede Pentru intelegerea si socotinta omeneasca oricat de inalta ar fi aceasta treapta noi

suntem prea mici ca sa ajungem la inceputul si sfarsitul lumii Intelegerea nu-si gaseste rostul acolo unde trebuie

viziune Avem nevoie de un vazator cu duhul tot asa de limpede cum vedem soarele - pentru a vedea lumea

intreaga de la inceputuri pana la sfarsitul ei cat si inceputul si sfarsitul veacurilor A fost numai unul singur in stare

sa faca aceasta Domnul Iisus Hristos

Numai in El putem si trebuie sa credem atunci cand ne spune ce se va intampla la sfarsit Pentru ca tot ceea ce

a proorocit El a ajuns sa se intample atat persoanelor ca Petru si Iuda si altor Apostoli anumitor popoare cum ar

fi evreii si anumitor locuri cum ar fi Ierusalim Capernaum Betsaida si Corazin si Bisericii lui Dumnezeu

intemeiata pe sangele Lui Numai proorocia Lui asupra intamplarilor ce vor avea loc la sfarsitul lumii despre

sfarsitul ei si Judecata de Apoi nu s-a implinit inca Dar cel ce are ochi sa vada poate sa vada limpede ca in zilele

noastre au inceput deja sa se arate in lume acele intamplari despre care ne-a vorbit El ca vor fi semne ale

apropierii sfarsitului lumii N-a aparut o multime de fabricanti de fericire cautand sa-L inlocuiasca pe Hristos si

invatatura Lui prin ei dimpreuna cu teoriile lor Nu s-a ridicat neam peste neam si imparatie peste imparatie Nu

se cutremura pamantul si inimile noastre dimpreuna cu el de multe razboaie si revolutii care ne cuprind planeta

Nu-L tradeaza multi pe Hristos si nu sunt multi cei care pleaca din Biserica Lui Nu s-a inmultit faradelegea si

dragostea multora s-a racit

Si nu s-a propovaduit in lume Evanghelia lui Hristos spre marturie la toate neamurile (Matei 243-14) Este

adevarat ca vine toata rautatea si ea vine cu graba si fara intarziere Este adevarat ca Antihrist inca nu a venit

dar fiecare neam are inaintemergatori si prooroci de-ai lui Este adevarat ca de la inceputul lumii si pana acum

inca nu ne-a cuprins cea mai mare stramtorare nici horcaitul mortii de neindurat dar se poate vedea limpede

nenorocirea adusa de toti oamenii spirituali care asteapta venirea lui Hristos Este adevarat ca soarele inca nu s-

a intunecat nici luna nu a ramas fara lumina nici stelele nu au cazut de pe cer - dar cand toate acestea se vor

dezlantui nu se va mai scrie nici nu se va mai vorbi nimic despre aceasta Inimile oamenilor se vor umple de frica

si cutremur limbile oamenilor vor ingheta si ochii oamenilor vor privi cu privirea adunata stiind acum ca nu mai

au nici o scapare intunericul infricosator de pe pamant fara sa mai existe zi si cerul fiind lepadat de stele Dintr-

odata in acest intuneric se va arata semnul Fiului Omului o Cruce stralucitoare se va intinde de la rasarit pana

la apus si de la miazanoapte pana la miazazi de o stralucire pe care soarele de deasupra capetelor noastre nu a

dobandit-o niciodata Si atunci toti oamenii de pe pamant Il vor vedea pe Domnul Iisus venind pe norii cerului cu

putere si cu slava multa Si multimile de ingeri vor suna din trambita si toate neamurile de pe pamant se vor

strange inaintea Lui trambitele vor suna pentru o adunare asa cum nu a mai fost niciodata de la intemeierea

lumii si va vesti Judecata cea de Apoi

Toate aceste semne si intamplari care vor avea loc la sfarsitul lumii si al veacurilor sunt povestite si in alt loc din

Sfanta Evanghelie Cu toate acestea Evanghelia de astazi arata asezarea cea din urma a raporturilor dintre timp

si vesnicie intre cer si pamant intre Dumnezeu si omenire Ea descrie Judecata de Apoi si in ce chip se va arata

aprinderea maniei Domnului (Sofonie 22) Aceasta ne arata noua clipa cea infricosatoare - cea mai plina de

bucurie pentru cei drepti - cand mila lui Dumnezeu va lasa locul judecatii lui Dumnezeu Atunci va fi prea tarziu

pentru fapte bune si prea tarziu pentru pocainta Cand plangerea nu va mai primi nici un raspuns si cand lacrimile

noastre nu vor mai cadea in mainile ingerilor

Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El atunci va sedea pe tronul slavei Sale Asa cum

in pilda Fiului risipitor Dumnezeu Se arata cu chip de om aici Hristos este numit Fiul Omului El este si nimeni

altcineva decat El Cand El va veni in lume a doua oara atunci nu va mai veni necunoscut si umil asa cum a

facut de data cea dintai ci va veni pe fata si intru slava mare Prin aceasta slava se intelege mai intai slava pe

care Hristos a avut-o din vesnicie mai inainte de a fi lumea (Ioan 175) si in al doilea rand slava biruintei asupra

lui Satan asupra lumii celei vechi si asupra mortii El nu va veni singur ci insotit de toti sfintii ingeri al carui

numar este de necuprins si El va veni impreuna cu ei pentru ca ei ca slujitori si razboinici ai lui Dumnezeu au

luat parte atat la lupta impotriva diavolului cat si la biruinta asupra lui De aceea El are bucuria de a impartasi cu

ei slava Si pentru a intregi chipul minunat al acestei intamplari se arata lamurit faptul ca toti ingerii vor veni cu

Domnul Nu se mai spune ca ingerii lui Dumnezeu au fost de fata si la alte intamplari Ei s-au aratat intotdeauna

in numar mai mare sau mai mic dar la Judecata de Apoi vor fi prezenti cu totii stransi in jurul Imparatului slavei

Multi vazatori cu duhul au vazut tronul slavei atat in zilele cele dintai cat si in zilele cele de pe urma (Isaia 61

Daniel 79 Apocalipsa 42 204) Acest tron semnifica puterile ceresti peste care stapaneste Domnul Este tronul

slavei si al biruintei pe care sade Tatal ceresc si pe care S-a asezat Domnul Hristos dupa biruinta Sa (Apocalipsa

321) O ce mareata va fi venirea Domnului insotita de asemenea intamplari nestiute si infricosatoare In

judecata sa limpede proorocul Isaia a proorocit Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt ca o vijelie (Isaia

6615) la venirea Lui Daniel a vazut ca un rau de foc se varsa si iesea din El mii de mii Ii slujeau si miriade de

miriade stateau inaintea Lui Judecatorul S-a asezat si cartile au fost deschise (Daniel 710)

Si cand Domnul va veni intru slava si va sedea pe tronul Sau atunci se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i

va desparti pe unii de altii precum desparte pastorul oile de capre Si va pune oile de-a dreapta Sa iar caprele

de-a stanga Multi Parinti au pus intrebari despre locul in care Hristos va judeca toate neamurile Citind pe

Proorocul Ioil ei au socotit ca Judecata va avea loc in valea Iosafat unde Imparatul Iosafat fara nici un fel de

lupta sau folosire de arme a avut o biruinta intreaga asupra moabitilor si amonitilor ca nu a ramas viu nici un

vrajmas (II Cronici 20) Si proorocul Ioil a spus Sa se trezeasca toate neamurile si sa vina in valea lui Iosafat

caci acolo voi aseza scaun de judecata pentru toate popoarele din jur (Ioil 312)

Poate ca tronul Domnului se va aseza in acea vale dar nu exista in toata lumea nici o vale in care sa se poata

aduna toate neamurile si popoarele viii si mortii de al inceputul pana la sfarsitul lumii care vor ajunge pana la

multe bilioane Intreaga suprafata a pamantului impreuna cu toate oceanele nu au spatiu destul pentru toti

oamenii care au trait vreodata pe pamant ca sa poata sta laolalta Daca aceasta ar fi doar o adunare a sufletelor

atunci este posibil ca valea lui Iosafat sa-i poata cuprinde pe toti la un loc dar cum adunarea oamenilor va fi in

trup - deoarece mortii vor invia in trupurile lor - atunci cuvintele proorocului trebuie intelese in sens figurat Valea

lui Iosafat este lumea intreaga de la rasaritul cel mai indepartat pana la apusul cel mai indepartat si precum

Dumnezeu Isi aratase odinioara puterea si judecata Sa in valea lui Iosafat tot asa Isi va arata si in ziua cea de pe

urma aceeasi putere si judecata asupra intregii omeniri

Si-i va desparti pe unii de altii Intr-o clipa vor fi despartiti toti cei adunati laolalta - asa cum pastorul cu glasul sau

isi trimite oile intr-o parte si caprele in cealalta - unii la stanga si altii la dreapta ca printr-o forta magnetica fara

putere de impotrivire in asemenea chip ca nimeni nu se va putea muta de la stanga la dreapta sau de la drepta la

stanga

Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui Veniti binecuvantatii Tatalui Meu mosteniti Imparatia cea

pregatita voua de la intemeierea lumii La inceput Hristos Se numeste Fiul Omului - adica Fiul lui Dumnezeu - si

aici El Se numeste Imparat intrucat Lui Ii sunt date imparatia si puterea si slava Veniti binecuvantatii Tatalui

Meu Ei sunt cu adevarat binecuvantati pe care Hristos ii numeste binecuvantati caci binecuvantarea lui

Dumnezeu are in sine toate lucrurile bune si toata bucuria si harul cerului De ce nu spune Domnul

Binecuvantatii Mei ci Binecuvantatii Tatalui Meu Pentru ca El este numai Fiul Cel Unul Nascut si nefacut din

vesnicie si pentru vesnicie si dreptii sunt prin binecuvantarea lui Dumnezeu adoptati si se fac astfel ca frati ai

lui Hristos Dumnezeu cheama pe cei drepti sa primeasca imparatia pe care le-a pregatit-o El de la intemeierea

lumii Aceasta inseamna ca Dumnezeu chiar inainte de intemeierea lumii pregatise imparatia pentru acestia

Inainte de a-l face pe Adam Dumnezeu pregatise pentru el totul in Rai O imparatie intreaga stralucind in lumina

care doar isi astepta imparatul Atunci Dumnezeu l-a dus pe Adam in aceasta imparatie si imparatia era

desavarsita Asadar Dumnezeu a pregatit imparatia pentru cei drepti chiar de la inceput Aceasta isi astepta

stapanitorii avandu-L in frunte chiar pe Imparatul Hristos

Chemand dreptii in imparatie Judecatorul i-a lamurit de indata de ce El le dadea imparatia lor Caci flamand am

fost si Mi-ati dat sa minanc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine La aceasta lamurire minunata

dreptii au intrebat sovaielnic si cu sfiala cand L-au vazut pe Imparatul flamand si insetat gol si bolnav si cand au

facut ei toate astea pentru El La acestea Imparatul a dat inca un raspuns minunat Adevarat zic voua intrucat

ati facut unuia dintre-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire are doua intelesuri unul de suprafata si unul de adancime Intelesul de suprafata este

limpede pentru toti Cel care hraneste pe cel flamand da sa bea celui insetat imbraca pe cel gol si da adapost

celui strain a facut aceasta Domnului Cel care cerceteaza pe cei bolnavi sau pe cei din inchisoare a facut

aceasta Domnului Pentru ca se spune in Vechiul Testament Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului si

El ii va rasplati fapta lui cea buna (Pilde 1917) Domnul ne incearca inimile noastre prin cei care cauta ajutorul

nostru Domnul nu foloseste nimic pentru El de la noi El nu are nevoie de nimic Cel care a facut painea nu poate

flamanzi nici Cel care a facut apa nu poate inseta Cel care imbraca intreaga Sa zidire nu poate fi gol nici Cel

care este izvorul sanatatii nu poate fi bolnav nici Cel care este Domnul domnilor nu poate fi lipsit de libertate

Dar El cauta ca noi sa facem milostenie pentru ca in felul acesta sa ne inmuiem si sa ne innobilam inimile In

atotputernicia Sa Dumnezeu poate intr-o clipa sa-i faca pe toti oamenii bogati si indestulati imbracati si multumiti

Dar El ii lasa pe oameni sa cunoasca foamea si setea boala suferinta si saracia pentru doua pricini mai intai

pentru ca cei care rabda aceste lucruri isi inmoaie si isi innobileaza inimile si se vor intoarce la Dumnezeu

slavindu-L cu credinta si rugaciune si in al doilea rand pentru ca omul poate suferi pentru altii se poate smeri

pentru altii si poate ajunge la intelegerea fratietatii si unitatii tuturor oamenilor de pe pamant prin Dumnezeul Cel

viu Ziditorul si Facatorul a toate cate se afla pe pamant Domnul doreste sa avem mila - mila mai presus de orice

Deoarece El stie ca mila este calea prin care se poate reface credinta in Dumnezeu nadejdea in Dumnezeu si

dragostea pentru Dumnezeu

Acesta este intelesul de suprafata Intelesul de adancime priveste spre Hristos care se afla in launtrul nostru In

fiecare gand curat din mintea noastra in fiecare simtire aleasa din inima noastra si in fiecare nazuinta inalta a

sufletului nostru spre implinirea lucrurilor celor bune Hristos Se dezvaluie in noi prin puterea Duhului Sfant El

numeste toate aceste ganduri curate simtiri alese si nazuinte inalte fratii Sai mici sau cei mai mici frati ai Sai El

ii numeste astfel pentru ca acestia se afla in noi intr-o masura foarte mica fata de masura mare de spurcaciuni

lumesti si de rau care se afla in noi Daca mintea noastra flamanzeste dupa Dumnezeu si noi o hranim noi L-am

hranit pe Hristos din launtrul nostru daca inima noastra este lipsita de orice lucru bun si de orice lucru ales adica

este lipsita de Dumnezeu si noi o imbracam pe Hristos L-am imbracat Cel care se afla in noi daca sufletul

nostru este bolnav si incatusat de fiinta noastra cea rea de faptele noastre cele rele si suntem constienti de

aceasta si il cercetam noi L-am cercetat pe Hristos care se afla in noi

Pe scurt daca cealalta fiinta care se afla in noi care odinioara se mandrea ca se salasluieste acolo si care este

omul cel drept din noi este stapanit si umilit de diavol si de omul pacatos din noi si il ocrotim pe omul cel drept

noi Il ocrotim pe Hristos care se afla in noi Omul acesta drept care se afla in noi este mic mic de tot iar

pacatosul din noi este un adevarat Goliat Dar acest om drept din launtrul nostru este fratele mai mic al lui Hristos

iar pacatosul din noi este vrajmasul lui Hristos ca un urias precum Goliat Atunci daca noi il ocrotim pe omul cel

drept din noi daca il slobozim il intarim si il aducem la lumina daca il ridicam deasupra celui pacatos asa incat

sa-l stapaneasca in chip desavarsit pe cel pacatos si am putea spune impreuna cu Apostolul Pavel Si eu nu

mai traiesc ci Hristos traieste in mine (Galateni 220) - atunci ne vom numi binecuvantati si vom auzi cuvintele

Imparatului la Judecata de Apoi Veniti binecuvantatii tatalui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la

intemeierea lumii

Dar celor de la stanga Judecatorul le va zice Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este

gatit diavolului si ingerilor lui Judecata este infricosatoare dar este dreapta Si astfel Imparatul cheama pe cei

drepti la El si lor le da Imparatia pe cand pe pacatosi ii izgoneste de la El si ii trimite in focul cel vesnic in

tovarasia rea a diavolului si a slujitorilor sai (Sfantul Vasile cel Mare in lucrarea sa Despre Judecata de Apoi [nr

14] spune Daca chinul cel vesnic are vreun sfarsit atunci inseamna ca viata vesnica are sfarsit Dar cum nu

este cu putinta de inchipuit ca viata vesnica ar avea un sfarsit atunci cum se poate inchipui un sfarsit al chinurilor

celor vesnice) Ceea ce nu spune Domnul este foarte important faptul ca focul cel vesnic este pregatit pentru

cei pacatosi de la intemeierea lumii tot asa cum si Imparatia este pregatita pentru cei drepti Ce inseamna

aceasta Este foarte limpede faptul ca Domnul a pregatit focul cel vesnic numai pentru diavol si ingerii aceluia si

ca El a pregatit Imparatia pentru toti oamenii de la intemeierea lumii Pentru ca Dumnezeu voieste ca toti oamenii

sa se mantuiasca (I Timotei 24 cf Matei 1814 Ioan 316 II Petru 39 Isaia 4522) si pentru ca nici macar unul

sa nu piara

De aceea Dumnezeu nu i-a sortit pe oameni sa piara ci sa se mantuiasca Dumnezeu nici nu a pregatit pentru ei

dinainte focul diavolului ci El Si-a pregatit Imparatia Sa si numai pe aceasta a pregatit-o De aici este limpede

faptul ca gandesc gresit cei care spun despre pacatos el este sortit sa fie pacatos Daca omul ar avea o astfel

de sortire aceasta nu ar fi de la Dumnezeu ci numai de la omul insusi Faptul ca nu este sortire de la Dumnezeu

se vede din faptul ca Dumnezeu nu a pregatit dinainte nici un loc anume pentru chinurile oamenilor ci numai

pentru diavol De aceea la Judecata de Apoi Judecatorul cel drept nu va avea nici un loc anume unde sa-i trimita

pe pacatosi decat numai imparatia intunecata a diavolului Si faptul ca aceasta este dreptatea Lui ca Judecatorul

sa-i trimita acolo este limpede din faptul ca acestia in timpul vietii lor pamantesti au cazut de la Dumnezeu si s-

au pus in slujba diavolului

Rostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa Imparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt

blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost

si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati

cercetat Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri pe care le-au facut dreptii de la dreapta Sa Auzind aceste

cuvinte ale Imparatului pacatosii au intrebat intocmai ca si cei drepti Doamne cand Te-am vazut flamand sau

insetat Domnul a raspuns Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire pe care a dat-o Imparatul pacatosilor are de asemenea doua intelesuri - unul de

suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie cand era vorba de cei drepti Pacatosii si-au intunecat

mintea si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant care erau flamanzi si insetati

goi bolnavi si lipsiti de libertate Cu mintile lor greoaie ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca Hristos ii chema

la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta Inimile lor invartosate nu se puteau inmuia de

lacrimile altora Nici exemplul lui Hristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele

rele in suflete cu scopurile cele bune si sa savarseasca binele Si astfel fiind nemilostivi fata de Hristos prin fratii

lor ei erau nemilostivi fata de Hristos Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau

inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor de

indata ce se infiripau inlocuindu-le cu nemilostivire patima si iubirea de sine cu graba si cu hotarare ei si-au

inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui Dumnezeu -

si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor si de a pacatui spre manierea lui Dumnezeu Si astfel

fratele cel mai mic al lui Hristos care se afla in ei - cu alte cuvinte omul cel drept din ei - a fost rastignit omorat si

ingropat si Goliat cel intunecat la culoare pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei sau chiar diavolul

insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta

Ce poate face Dumnezeu cu unii ca acestia Ii poate primi in Imparatia Sa pe unii ca acestia care au izgonit cu

totul aceasta Imparatie din ei Ii poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu

Dumnezeu si care s-au aratat atat in ascuns in inimile lor cat si deschis in fata lumii a fi vrajmasii lui Dumnezeu

si slugile diavolului Nu prin libera lor alegere ei s-au facut supusii diavolului si la Judecata de Apoi Judecatorul

ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic

pregatit pentru diavol si slujitorii sai Indata dupa aceasta acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai

scurta din istoria lumii zidite va ajunge la capat Si vor merge acestia (pacatosii) la osanda vesnica iar dreptii la

viata vesnica Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte Acolo unde se afla viata nu se afla chinuire

acolo unde se afla chinuire nu se afla viata Cu adevarat implinirea vietii inlatura chinuirea Imparatia cea

cereasca da implinire vietiiin timp ce existenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire fara viata care vine de

la Dumnezeu Vedem in aceasta viata pamanteasca cum sufletul omului celui pacatos care are in el putina viata

(adica putina Dumnezeire) este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept care are mai multa

viata in el (adica mai multa Dumnezeire) Dupa cum s-a spus bine in vremuri stravechi Nelegiuitul se chinuieste

in toate zilele vietii sale glasuri ingrozitoare fac larma in urechile lui el nu mai nadajduieste sa iasa din

intuneric si isi simte capul mereu sub sabie zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

Si nu s-a propovaduit in lume Evanghelia lui Hristos spre marturie la toate neamurile (Matei 243-14) Este

adevarat ca vine toata rautatea si ea vine cu graba si fara intarziere Este adevarat ca Antihrist inca nu a venit

dar fiecare neam are inaintemergatori si prooroci de-ai lui Este adevarat ca de la inceputul lumii si pana acum

inca nu ne-a cuprins cea mai mare stramtorare nici horcaitul mortii de neindurat dar se poate vedea limpede

nenorocirea adusa de toti oamenii spirituali care asteapta venirea lui Hristos Este adevarat ca soarele inca nu s-

a intunecat nici luna nu a ramas fara lumina nici stelele nu au cazut de pe cer - dar cand toate acestea se vor

dezlantui nu se va mai scrie nici nu se va mai vorbi nimic despre aceasta Inimile oamenilor se vor umple de frica

si cutremur limbile oamenilor vor ingheta si ochii oamenilor vor privi cu privirea adunata stiind acum ca nu mai

au nici o scapare intunericul infricosator de pe pamant fara sa mai existe zi si cerul fiind lepadat de stele Dintr-

odata in acest intuneric se va arata semnul Fiului Omului o Cruce stralucitoare se va intinde de la rasarit pana

la apus si de la miazanoapte pana la miazazi de o stralucire pe care soarele de deasupra capetelor noastre nu a

dobandit-o niciodata Si atunci toti oamenii de pe pamant Il vor vedea pe Domnul Iisus venind pe norii cerului cu

putere si cu slava multa Si multimile de ingeri vor suna din trambita si toate neamurile de pe pamant se vor

strange inaintea Lui trambitele vor suna pentru o adunare asa cum nu a mai fost niciodata de la intemeierea

lumii si va vesti Judecata cea de Apoi

Toate aceste semne si intamplari care vor avea loc la sfarsitul lumii si al veacurilor sunt povestite si in alt loc din

Sfanta Evanghelie Cu toate acestea Evanghelia de astazi arata asezarea cea din urma a raporturilor dintre timp

si vesnicie intre cer si pamant intre Dumnezeu si omenire Ea descrie Judecata de Apoi si in ce chip se va arata

aprinderea maniei Domnului (Sofonie 22) Aceasta ne arata noua clipa cea infricosatoare - cea mai plina de

bucurie pentru cei drepti - cand mila lui Dumnezeu va lasa locul judecatii lui Dumnezeu Atunci va fi prea tarziu

pentru fapte bune si prea tarziu pentru pocainta Cand plangerea nu va mai primi nici un raspuns si cand lacrimile

noastre nu vor mai cadea in mainile ingerilor

Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti sfintii ingeri cu El atunci va sedea pe tronul slavei Sale Asa cum

in pilda Fiului risipitor Dumnezeu Se arata cu chip de om aici Hristos este numit Fiul Omului El este si nimeni

altcineva decat El Cand El va veni in lume a doua oara atunci nu va mai veni necunoscut si umil asa cum a

facut de data cea dintai ci va veni pe fata si intru slava mare Prin aceasta slava se intelege mai intai slava pe

care Hristos a avut-o din vesnicie mai inainte de a fi lumea (Ioan 175) si in al doilea rand slava biruintei asupra

lui Satan asupra lumii celei vechi si asupra mortii El nu va veni singur ci insotit de toti sfintii ingeri al carui

numar este de necuprins si El va veni impreuna cu ei pentru ca ei ca slujitori si razboinici ai lui Dumnezeu au

luat parte atat la lupta impotriva diavolului cat si la biruinta asupra lui De aceea El are bucuria de a impartasi cu

ei slava Si pentru a intregi chipul minunat al acestei intamplari se arata lamurit faptul ca toti ingerii vor veni cu

Domnul Nu se mai spune ca ingerii lui Dumnezeu au fost de fata si la alte intamplari Ei s-au aratat intotdeauna

in numar mai mare sau mai mic dar la Judecata de Apoi vor fi prezenti cu totii stransi in jurul Imparatului slavei

Multi vazatori cu duhul au vazut tronul slavei atat in zilele cele dintai cat si in zilele cele de pe urma (Isaia 61

Daniel 79 Apocalipsa 42 204) Acest tron semnifica puterile ceresti peste care stapaneste Domnul Este tronul

slavei si al biruintei pe care sade Tatal ceresc si pe care S-a asezat Domnul Hristos dupa biruinta Sa (Apocalipsa

321) O ce mareata va fi venirea Domnului insotita de asemenea intamplari nestiute si infricosatoare In

judecata sa limpede proorocul Isaia a proorocit Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt ca o vijelie (Isaia

6615) la venirea Lui Daniel a vazut ca un rau de foc se varsa si iesea din El mii de mii Ii slujeau si miriade de

miriade stateau inaintea Lui Judecatorul S-a asezat si cartile au fost deschise (Daniel 710)

Si cand Domnul va veni intru slava si va sedea pe tronul Sau atunci se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i

va desparti pe unii de altii precum desparte pastorul oile de capre Si va pune oile de-a dreapta Sa iar caprele

de-a stanga Multi Parinti au pus intrebari despre locul in care Hristos va judeca toate neamurile Citind pe

Proorocul Ioil ei au socotit ca Judecata va avea loc in valea Iosafat unde Imparatul Iosafat fara nici un fel de

lupta sau folosire de arme a avut o biruinta intreaga asupra moabitilor si amonitilor ca nu a ramas viu nici un

vrajmas (II Cronici 20) Si proorocul Ioil a spus Sa se trezeasca toate neamurile si sa vina in valea lui Iosafat

caci acolo voi aseza scaun de judecata pentru toate popoarele din jur (Ioil 312)

Poate ca tronul Domnului se va aseza in acea vale dar nu exista in toata lumea nici o vale in care sa se poata

aduna toate neamurile si popoarele viii si mortii de al inceputul pana la sfarsitul lumii care vor ajunge pana la

multe bilioane Intreaga suprafata a pamantului impreuna cu toate oceanele nu au spatiu destul pentru toti

oamenii care au trait vreodata pe pamant ca sa poata sta laolalta Daca aceasta ar fi doar o adunare a sufletelor

atunci este posibil ca valea lui Iosafat sa-i poata cuprinde pe toti la un loc dar cum adunarea oamenilor va fi in

trup - deoarece mortii vor invia in trupurile lor - atunci cuvintele proorocului trebuie intelese in sens figurat Valea

lui Iosafat este lumea intreaga de la rasaritul cel mai indepartat pana la apusul cel mai indepartat si precum

Dumnezeu Isi aratase odinioara puterea si judecata Sa in valea lui Iosafat tot asa Isi va arata si in ziua cea de pe

urma aceeasi putere si judecata asupra intregii omeniri

Si-i va desparti pe unii de altii Intr-o clipa vor fi despartiti toti cei adunati laolalta - asa cum pastorul cu glasul sau

isi trimite oile intr-o parte si caprele in cealalta - unii la stanga si altii la dreapta ca printr-o forta magnetica fara

putere de impotrivire in asemenea chip ca nimeni nu se va putea muta de la stanga la dreapta sau de la drepta la

stanga

Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui Veniti binecuvantatii Tatalui Meu mosteniti Imparatia cea

pregatita voua de la intemeierea lumii La inceput Hristos Se numeste Fiul Omului - adica Fiul lui Dumnezeu - si

aici El Se numeste Imparat intrucat Lui Ii sunt date imparatia si puterea si slava Veniti binecuvantatii Tatalui

Meu Ei sunt cu adevarat binecuvantati pe care Hristos ii numeste binecuvantati caci binecuvantarea lui

Dumnezeu are in sine toate lucrurile bune si toata bucuria si harul cerului De ce nu spune Domnul

Binecuvantatii Mei ci Binecuvantatii Tatalui Meu Pentru ca El este numai Fiul Cel Unul Nascut si nefacut din

vesnicie si pentru vesnicie si dreptii sunt prin binecuvantarea lui Dumnezeu adoptati si se fac astfel ca frati ai

lui Hristos Dumnezeu cheama pe cei drepti sa primeasca imparatia pe care le-a pregatit-o El de la intemeierea

lumii Aceasta inseamna ca Dumnezeu chiar inainte de intemeierea lumii pregatise imparatia pentru acestia

Inainte de a-l face pe Adam Dumnezeu pregatise pentru el totul in Rai O imparatie intreaga stralucind in lumina

care doar isi astepta imparatul Atunci Dumnezeu l-a dus pe Adam in aceasta imparatie si imparatia era

desavarsita Asadar Dumnezeu a pregatit imparatia pentru cei drepti chiar de la inceput Aceasta isi astepta

stapanitorii avandu-L in frunte chiar pe Imparatul Hristos

Chemand dreptii in imparatie Judecatorul i-a lamurit de indata de ce El le dadea imparatia lor Caci flamand am

fost si Mi-ati dat sa minanc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine La aceasta lamurire minunata

dreptii au intrebat sovaielnic si cu sfiala cand L-au vazut pe Imparatul flamand si insetat gol si bolnav si cand au

facut ei toate astea pentru El La acestea Imparatul a dat inca un raspuns minunat Adevarat zic voua intrucat

ati facut unuia dintre-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire are doua intelesuri unul de suprafata si unul de adancime Intelesul de suprafata este

limpede pentru toti Cel care hraneste pe cel flamand da sa bea celui insetat imbraca pe cel gol si da adapost

celui strain a facut aceasta Domnului Cel care cerceteaza pe cei bolnavi sau pe cei din inchisoare a facut

aceasta Domnului Pentru ca se spune in Vechiul Testament Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului si

El ii va rasplati fapta lui cea buna (Pilde 1917) Domnul ne incearca inimile noastre prin cei care cauta ajutorul

nostru Domnul nu foloseste nimic pentru El de la noi El nu are nevoie de nimic Cel care a facut painea nu poate

flamanzi nici Cel care a facut apa nu poate inseta Cel care imbraca intreaga Sa zidire nu poate fi gol nici Cel

care este izvorul sanatatii nu poate fi bolnav nici Cel care este Domnul domnilor nu poate fi lipsit de libertate

Dar El cauta ca noi sa facem milostenie pentru ca in felul acesta sa ne inmuiem si sa ne innobilam inimile In

atotputernicia Sa Dumnezeu poate intr-o clipa sa-i faca pe toti oamenii bogati si indestulati imbracati si multumiti

Dar El ii lasa pe oameni sa cunoasca foamea si setea boala suferinta si saracia pentru doua pricini mai intai

pentru ca cei care rabda aceste lucruri isi inmoaie si isi innobileaza inimile si se vor intoarce la Dumnezeu

slavindu-L cu credinta si rugaciune si in al doilea rand pentru ca omul poate suferi pentru altii se poate smeri

pentru altii si poate ajunge la intelegerea fratietatii si unitatii tuturor oamenilor de pe pamant prin Dumnezeul Cel

viu Ziditorul si Facatorul a toate cate se afla pe pamant Domnul doreste sa avem mila - mila mai presus de orice

Deoarece El stie ca mila este calea prin care se poate reface credinta in Dumnezeu nadejdea in Dumnezeu si

dragostea pentru Dumnezeu

Acesta este intelesul de suprafata Intelesul de adancime priveste spre Hristos care se afla in launtrul nostru In

fiecare gand curat din mintea noastra in fiecare simtire aleasa din inima noastra si in fiecare nazuinta inalta a

sufletului nostru spre implinirea lucrurilor celor bune Hristos Se dezvaluie in noi prin puterea Duhului Sfant El

numeste toate aceste ganduri curate simtiri alese si nazuinte inalte fratii Sai mici sau cei mai mici frati ai Sai El

ii numeste astfel pentru ca acestia se afla in noi intr-o masura foarte mica fata de masura mare de spurcaciuni

lumesti si de rau care se afla in noi Daca mintea noastra flamanzeste dupa Dumnezeu si noi o hranim noi L-am

hranit pe Hristos din launtrul nostru daca inima noastra este lipsita de orice lucru bun si de orice lucru ales adica

este lipsita de Dumnezeu si noi o imbracam pe Hristos L-am imbracat Cel care se afla in noi daca sufletul

nostru este bolnav si incatusat de fiinta noastra cea rea de faptele noastre cele rele si suntem constienti de

aceasta si il cercetam noi L-am cercetat pe Hristos care se afla in noi

Pe scurt daca cealalta fiinta care se afla in noi care odinioara se mandrea ca se salasluieste acolo si care este

omul cel drept din noi este stapanit si umilit de diavol si de omul pacatos din noi si il ocrotim pe omul cel drept

noi Il ocrotim pe Hristos care se afla in noi Omul acesta drept care se afla in noi este mic mic de tot iar

pacatosul din noi este un adevarat Goliat Dar acest om drept din launtrul nostru este fratele mai mic al lui Hristos

iar pacatosul din noi este vrajmasul lui Hristos ca un urias precum Goliat Atunci daca noi il ocrotim pe omul cel

drept din noi daca il slobozim il intarim si il aducem la lumina daca il ridicam deasupra celui pacatos asa incat

sa-l stapaneasca in chip desavarsit pe cel pacatos si am putea spune impreuna cu Apostolul Pavel Si eu nu

mai traiesc ci Hristos traieste in mine (Galateni 220) - atunci ne vom numi binecuvantati si vom auzi cuvintele

Imparatului la Judecata de Apoi Veniti binecuvantatii tatalui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la

intemeierea lumii

Dar celor de la stanga Judecatorul le va zice Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este

gatit diavolului si ingerilor lui Judecata este infricosatoare dar este dreapta Si astfel Imparatul cheama pe cei

drepti la El si lor le da Imparatia pe cand pe pacatosi ii izgoneste de la El si ii trimite in focul cel vesnic in

tovarasia rea a diavolului si a slujitorilor sai (Sfantul Vasile cel Mare in lucrarea sa Despre Judecata de Apoi [nr

14] spune Daca chinul cel vesnic are vreun sfarsit atunci inseamna ca viata vesnica are sfarsit Dar cum nu

este cu putinta de inchipuit ca viata vesnica ar avea un sfarsit atunci cum se poate inchipui un sfarsit al chinurilor

celor vesnice) Ceea ce nu spune Domnul este foarte important faptul ca focul cel vesnic este pregatit pentru

cei pacatosi de la intemeierea lumii tot asa cum si Imparatia este pregatita pentru cei drepti Ce inseamna

aceasta Este foarte limpede faptul ca Domnul a pregatit focul cel vesnic numai pentru diavol si ingerii aceluia si

ca El a pregatit Imparatia pentru toti oamenii de la intemeierea lumii Pentru ca Dumnezeu voieste ca toti oamenii

sa se mantuiasca (I Timotei 24 cf Matei 1814 Ioan 316 II Petru 39 Isaia 4522) si pentru ca nici macar unul

sa nu piara

De aceea Dumnezeu nu i-a sortit pe oameni sa piara ci sa se mantuiasca Dumnezeu nici nu a pregatit pentru ei

dinainte focul diavolului ci El Si-a pregatit Imparatia Sa si numai pe aceasta a pregatit-o De aici este limpede

faptul ca gandesc gresit cei care spun despre pacatos el este sortit sa fie pacatos Daca omul ar avea o astfel

de sortire aceasta nu ar fi de la Dumnezeu ci numai de la omul insusi Faptul ca nu este sortire de la Dumnezeu

se vede din faptul ca Dumnezeu nu a pregatit dinainte nici un loc anume pentru chinurile oamenilor ci numai

pentru diavol De aceea la Judecata de Apoi Judecatorul cel drept nu va avea nici un loc anume unde sa-i trimita

pe pacatosi decat numai imparatia intunecata a diavolului Si faptul ca aceasta este dreptatea Lui ca Judecatorul

sa-i trimita acolo este limpede din faptul ca acestia in timpul vietii lor pamantesti au cazut de la Dumnezeu si s-

au pus in slujba diavolului

Rostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa Imparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt

blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost

si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati

cercetat Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri pe care le-au facut dreptii de la dreapta Sa Auzind aceste

cuvinte ale Imparatului pacatosii au intrebat intocmai ca si cei drepti Doamne cand Te-am vazut flamand sau

insetat Domnul a raspuns Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire pe care a dat-o Imparatul pacatosilor are de asemenea doua intelesuri - unul de

suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie cand era vorba de cei drepti Pacatosii si-au intunecat

mintea si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant care erau flamanzi si insetati

goi bolnavi si lipsiti de libertate Cu mintile lor greoaie ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca Hristos ii chema

la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta Inimile lor invartosate nu se puteau inmuia de

lacrimile altora Nici exemplul lui Hristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele

rele in suflete cu scopurile cele bune si sa savarseasca binele Si astfel fiind nemilostivi fata de Hristos prin fratii

lor ei erau nemilostivi fata de Hristos Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau

inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor de

indata ce se infiripau inlocuindu-le cu nemilostivire patima si iubirea de sine cu graba si cu hotarare ei si-au

inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui Dumnezeu -

si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor si de a pacatui spre manierea lui Dumnezeu Si astfel

fratele cel mai mic al lui Hristos care se afla in ei - cu alte cuvinte omul cel drept din ei - a fost rastignit omorat si

ingropat si Goliat cel intunecat la culoare pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei sau chiar diavolul

insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta

Ce poate face Dumnezeu cu unii ca acestia Ii poate primi in Imparatia Sa pe unii ca acestia care au izgonit cu

totul aceasta Imparatie din ei Ii poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu

Dumnezeu si care s-au aratat atat in ascuns in inimile lor cat si deschis in fata lumii a fi vrajmasii lui Dumnezeu

si slugile diavolului Nu prin libera lor alegere ei s-au facut supusii diavolului si la Judecata de Apoi Judecatorul

ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic

pregatit pentru diavol si slujitorii sai Indata dupa aceasta acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai

scurta din istoria lumii zidite va ajunge la capat Si vor merge acestia (pacatosii) la osanda vesnica iar dreptii la

viata vesnica Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte Acolo unde se afla viata nu se afla chinuire

acolo unde se afla chinuire nu se afla viata Cu adevarat implinirea vietii inlatura chinuirea Imparatia cea

cereasca da implinire vietiiin timp ce existenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire fara viata care vine de

la Dumnezeu Vedem in aceasta viata pamanteasca cum sufletul omului celui pacatos care are in el putina viata

(adica putina Dumnezeire) este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept care are mai multa

viata in el (adica mai multa Dumnezeire) Dupa cum s-a spus bine in vremuri stravechi Nelegiuitul se chinuieste

in toate zilele vietii sale glasuri ingrozitoare fac larma in urechile lui el nu mai nadajduieste sa iasa din

intuneric si isi simte capul mereu sub sabie zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

slavei si al biruintei pe care sade Tatal ceresc si pe care S-a asezat Domnul Hristos dupa biruinta Sa (Apocalipsa

321) O ce mareata va fi venirea Domnului insotita de asemenea intamplari nestiute si infricosatoare In

judecata sa limpede proorocul Isaia a proorocit Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt ca o vijelie (Isaia

6615) la venirea Lui Daniel a vazut ca un rau de foc se varsa si iesea din El mii de mii Ii slujeau si miriade de

miriade stateau inaintea Lui Judecatorul S-a asezat si cartile au fost deschise (Daniel 710)

Si cand Domnul va veni intru slava si va sedea pe tronul Sau atunci se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i

va desparti pe unii de altii precum desparte pastorul oile de capre Si va pune oile de-a dreapta Sa iar caprele

de-a stanga Multi Parinti au pus intrebari despre locul in care Hristos va judeca toate neamurile Citind pe

Proorocul Ioil ei au socotit ca Judecata va avea loc in valea Iosafat unde Imparatul Iosafat fara nici un fel de

lupta sau folosire de arme a avut o biruinta intreaga asupra moabitilor si amonitilor ca nu a ramas viu nici un

vrajmas (II Cronici 20) Si proorocul Ioil a spus Sa se trezeasca toate neamurile si sa vina in valea lui Iosafat

caci acolo voi aseza scaun de judecata pentru toate popoarele din jur (Ioil 312)

Poate ca tronul Domnului se va aseza in acea vale dar nu exista in toata lumea nici o vale in care sa se poata

aduna toate neamurile si popoarele viii si mortii de al inceputul pana la sfarsitul lumii care vor ajunge pana la

multe bilioane Intreaga suprafata a pamantului impreuna cu toate oceanele nu au spatiu destul pentru toti

oamenii care au trait vreodata pe pamant ca sa poata sta laolalta Daca aceasta ar fi doar o adunare a sufletelor

atunci este posibil ca valea lui Iosafat sa-i poata cuprinde pe toti la un loc dar cum adunarea oamenilor va fi in

trup - deoarece mortii vor invia in trupurile lor - atunci cuvintele proorocului trebuie intelese in sens figurat Valea

lui Iosafat este lumea intreaga de la rasaritul cel mai indepartat pana la apusul cel mai indepartat si precum

Dumnezeu Isi aratase odinioara puterea si judecata Sa in valea lui Iosafat tot asa Isi va arata si in ziua cea de pe

urma aceeasi putere si judecata asupra intregii omeniri

Si-i va desparti pe unii de altii Intr-o clipa vor fi despartiti toti cei adunati laolalta - asa cum pastorul cu glasul sau

isi trimite oile intr-o parte si caprele in cealalta - unii la stanga si altii la dreapta ca printr-o forta magnetica fara

putere de impotrivire in asemenea chip ca nimeni nu se va putea muta de la stanga la dreapta sau de la drepta la

stanga

Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui Veniti binecuvantatii Tatalui Meu mosteniti Imparatia cea

pregatita voua de la intemeierea lumii La inceput Hristos Se numeste Fiul Omului - adica Fiul lui Dumnezeu - si

aici El Se numeste Imparat intrucat Lui Ii sunt date imparatia si puterea si slava Veniti binecuvantatii Tatalui

Meu Ei sunt cu adevarat binecuvantati pe care Hristos ii numeste binecuvantati caci binecuvantarea lui

Dumnezeu are in sine toate lucrurile bune si toata bucuria si harul cerului De ce nu spune Domnul

Binecuvantatii Mei ci Binecuvantatii Tatalui Meu Pentru ca El este numai Fiul Cel Unul Nascut si nefacut din

vesnicie si pentru vesnicie si dreptii sunt prin binecuvantarea lui Dumnezeu adoptati si se fac astfel ca frati ai

lui Hristos Dumnezeu cheama pe cei drepti sa primeasca imparatia pe care le-a pregatit-o El de la intemeierea

lumii Aceasta inseamna ca Dumnezeu chiar inainte de intemeierea lumii pregatise imparatia pentru acestia

Inainte de a-l face pe Adam Dumnezeu pregatise pentru el totul in Rai O imparatie intreaga stralucind in lumina

care doar isi astepta imparatul Atunci Dumnezeu l-a dus pe Adam in aceasta imparatie si imparatia era

desavarsita Asadar Dumnezeu a pregatit imparatia pentru cei drepti chiar de la inceput Aceasta isi astepta

stapanitorii avandu-L in frunte chiar pe Imparatul Hristos

Chemand dreptii in imparatie Judecatorul i-a lamurit de indata de ce El le dadea imparatia lor Caci flamand am

fost si Mi-ati dat sa minanc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine La aceasta lamurire minunata

dreptii au intrebat sovaielnic si cu sfiala cand L-au vazut pe Imparatul flamand si insetat gol si bolnav si cand au

facut ei toate astea pentru El La acestea Imparatul a dat inca un raspuns minunat Adevarat zic voua intrucat

ati facut unuia dintre-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire are doua intelesuri unul de suprafata si unul de adancime Intelesul de suprafata este

limpede pentru toti Cel care hraneste pe cel flamand da sa bea celui insetat imbraca pe cel gol si da adapost

celui strain a facut aceasta Domnului Cel care cerceteaza pe cei bolnavi sau pe cei din inchisoare a facut

aceasta Domnului Pentru ca se spune in Vechiul Testament Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului si

El ii va rasplati fapta lui cea buna (Pilde 1917) Domnul ne incearca inimile noastre prin cei care cauta ajutorul

nostru Domnul nu foloseste nimic pentru El de la noi El nu are nevoie de nimic Cel care a facut painea nu poate

flamanzi nici Cel care a facut apa nu poate inseta Cel care imbraca intreaga Sa zidire nu poate fi gol nici Cel

care este izvorul sanatatii nu poate fi bolnav nici Cel care este Domnul domnilor nu poate fi lipsit de libertate

Dar El cauta ca noi sa facem milostenie pentru ca in felul acesta sa ne inmuiem si sa ne innobilam inimile In

atotputernicia Sa Dumnezeu poate intr-o clipa sa-i faca pe toti oamenii bogati si indestulati imbracati si multumiti

Dar El ii lasa pe oameni sa cunoasca foamea si setea boala suferinta si saracia pentru doua pricini mai intai

pentru ca cei care rabda aceste lucruri isi inmoaie si isi innobileaza inimile si se vor intoarce la Dumnezeu

slavindu-L cu credinta si rugaciune si in al doilea rand pentru ca omul poate suferi pentru altii se poate smeri

pentru altii si poate ajunge la intelegerea fratietatii si unitatii tuturor oamenilor de pe pamant prin Dumnezeul Cel

viu Ziditorul si Facatorul a toate cate se afla pe pamant Domnul doreste sa avem mila - mila mai presus de orice

Deoarece El stie ca mila este calea prin care se poate reface credinta in Dumnezeu nadejdea in Dumnezeu si

dragostea pentru Dumnezeu

Acesta este intelesul de suprafata Intelesul de adancime priveste spre Hristos care se afla in launtrul nostru In

fiecare gand curat din mintea noastra in fiecare simtire aleasa din inima noastra si in fiecare nazuinta inalta a

sufletului nostru spre implinirea lucrurilor celor bune Hristos Se dezvaluie in noi prin puterea Duhului Sfant El

numeste toate aceste ganduri curate simtiri alese si nazuinte inalte fratii Sai mici sau cei mai mici frati ai Sai El

ii numeste astfel pentru ca acestia se afla in noi intr-o masura foarte mica fata de masura mare de spurcaciuni

lumesti si de rau care se afla in noi Daca mintea noastra flamanzeste dupa Dumnezeu si noi o hranim noi L-am

hranit pe Hristos din launtrul nostru daca inima noastra este lipsita de orice lucru bun si de orice lucru ales adica

este lipsita de Dumnezeu si noi o imbracam pe Hristos L-am imbracat Cel care se afla in noi daca sufletul

nostru este bolnav si incatusat de fiinta noastra cea rea de faptele noastre cele rele si suntem constienti de

aceasta si il cercetam noi L-am cercetat pe Hristos care se afla in noi

Pe scurt daca cealalta fiinta care se afla in noi care odinioara se mandrea ca se salasluieste acolo si care este

omul cel drept din noi este stapanit si umilit de diavol si de omul pacatos din noi si il ocrotim pe omul cel drept

noi Il ocrotim pe Hristos care se afla in noi Omul acesta drept care se afla in noi este mic mic de tot iar

pacatosul din noi este un adevarat Goliat Dar acest om drept din launtrul nostru este fratele mai mic al lui Hristos

iar pacatosul din noi este vrajmasul lui Hristos ca un urias precum Goliat Atunci daca noi il ocrotim pe omul cel

drept din noi daca il slobozim il intarim si il aducem la lumina daca il ridicam deasupra celui pacatos asa incat

sa-l stapaneasca in chip desavarsit pe cel pacatos si am putea spune impreuna cu Apostolul Pavel Si eu nu

mai traiesc ci Hristos traieste in mine (Galateni 220) - atunci ne vom numi binecuvantati si vom auzi cuvintele

Imparatului la Judecata de Apoi Veniti binecuvantatii tatalui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la

intemeierea lumii

Dar celor de la stanga Judecatorul le va zice Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este

gatit diavolului si ingerilor lui Judecata este infricosatoare dar este dreapta Si astfel Imparatul cheama pe cei

drepti la El si lor le da Imparatia pe cand pe pacatosi ii izgoneste de la El si ii trimite in focul cel vesnic in

tovarasia rea a diavolului si a slujitorilor sai (Sfantul Vasile cel Mare in lucrarea sa Despre Judecata de Apoi [nr

14] spune Daca chinul cel vesnic are vreun sfarsit atunci inseamna ca viata vesnica are sfarsit Dar cum nu

este cu putinta de inchipuit ca viata vesnica ar avea un sfarsit atunci cum se poate inchipui un sfarsit al chinurilor

celor vesnice) Ceea ce nu spune Domnul este foarte important faptul ca focul cel vesnic este pregatit pentru

cei pacatosi de la intemeierea lumii tot asa cum si Imparatia este pregatita pentru cei drepti Ce inseamna

aceasta Este foarte limpede faptul ca Domnul a pregatit focul cel vesnic numai pentru diavol si ingerii aceluia si

ca El a pregatit Imparatia pentru toti oamenii de la intemeierea lumii Pentru ca Dumnezeu voieste ca toti oamenii

sa se mantuiasca (I Timotei 24 cf Matei 1814 Ioan 316 II Petru 39 Isaia 4522) si pentru ca nici macar unul

sa nu piara

De aceea Dumnezeu nu i-a sortit pe oameni sa piara ci sa se mantuiasca Dumnezeu nici nu a pregatit pentru ei

dinainte focul diavolului ci El Si-a pregatit Imparatia Sa si numai pe aceasta a pregatit-o De aici este limpede

faptul ca gandesc gresit cei care spun despre pacatos el este sortit sa fie pacatos Daca omul ar avea o astfel

de sortire aceasta nu ar fi de la Dumnezeu ci numai de la omul insusi Faptul ca nu este sortire de la Dumnezeu

se vede din faptul ca Dumnezeu nu a pregatit dinainte nici un loc anume pentru chinurile oamenilor ci numai

pentru diavol De aceea la Judecata de Apoi Judecatorul cel drept nu va avea nici un loc anume unde sa-i trimita

pe pacatosi decat numai imparatia intunecata a diavolului Si faptul ca aceasta este dreptatea Lui ca Judecatorul

sa-i trimita acolo este limpede din faptul ca acestia in timpul vietii lor pamantesti au cazut de la Dumnezeu si s-

au pus in slujba diavolului

Rostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa Imparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt

blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost

si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati

cercetat Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri pe care le-au facut dreptii de la dreapta Sa Auzind aceste

cuvinte ale Imparatului pacatosii au intrebat intocmai ca si cei drepti Doamne cand Te-am vazut flamand sau

insetat Domnul a raspuns Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire pe care a dat-o Imparatul pacatosilor are de asemenea doua intelesuri - unul de

suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie cand era vorba de cei drepti Pacatosii si-au intunecat

mintea si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant care erau flamanzi si insetati

goi bolnavi si lipsiti de libertate Cu mintile lor greoaie ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca Hristos ii chema

la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta Inimile lor invartosate nu se puteau inmuia de

lacrimile altora Nici exemplul lui Hristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele

rele in suflete cu scopurile cele bune si sa savarseasca binele Si astfel fiind nemilostivi fata de Hristos prin fratii

lor ei erau nemilostivi fata de Hristos Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau

inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor de

indata ce se infiripau inlocuindu-le cu nemilostivire patima si iubirea de sine cu graba si cu hotarare ei si-au

inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui Dumnezeu -

si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor si de a pacatui spre manierea lui Dumnezeu Si astfel

fratele cel mai mic al lui Hristos care se afla in ei - cu alte cuvinte omul cel drept din ei - a fost rastignit omorat si

ingropat si Goliat cel intunecat la culoare pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei sau chiar diavolul

insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta

Ce poate face Dumnezeu cu unii ca acestia Ii poate primi in Imparatia Sa pe unii ca acestia care au izgonit cu

totul aceasta Imparatie din ei Ii poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu

Dumnezeu si care s-au aratat atat in ascuns in inimile lor cat si deschis in fata lumii a fi vrajmasii lui Dumnezeu

si slugile diavolului Nu prin libera lor alegere ei s-au facut supusii diavolului si la Judecata de Apoi Judecatorul

ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic

pregatit pentru diavol si slujitorii sai Indata dupa aceasta acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai

scurta din istoria lumii zidite va ajunge la capat Si vor merge acestia (pacatosii) la osanda vesnica iar dreptii la

viata vesnica Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte Acolo unde se afla viata nu se afla chinuire

acolo unde se afla chinuire nu se afla viata Cu adevarat implinirea vietii inlatura chinuirea Imparatia cea

cereasca da implinire vietiiin timp ce existenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire fara viata care vine de

la Dumnezeu Vedem in aceasta viata pamanteasca cum sufletul omului celui pacatos care are in el putina viata

(adica putina Dumnezeire) este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept care are mai multa

viata in el (adica mai multa Dumnezeire) Dupa cum s-a spus bine in vremuri stravechi Nelegiuitul se chinuieste

in toate zilele vietii sale glasuri ingrozitoare fac larma in urechile lui el nu mai nadajduieste sa iasa din

intuneric si isi simte capul mereu sub sabie zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

Inainte de a-l face pe Adam Dumnezeu pregatise pentru el totul in Rai O imparatie intreaga stralucind in lumina

care doar isi astepta imparatul Atunci Dumnezeu l-a dus pe Adam in aceasta imparatie si imparatia era

desavarsita Asadar Dumnezeu a pregatit imparatia pentru cei drepti chiar de la inceput Aceasta isi astepta

stapanitorii avandu-L in frunte chiar pe Imparatul Hristos

Chemand dreptii in imparatie Judecatorul i-a lamurit de indata de ce El le dadea imparatia lor Caci flamand am

fost si Mi-ati dat sa minanc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si M-ati

imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine La aceasta lamurire minunata

dreptii au intrebat sovaielnic si cu sfiala cand L-au vazut pe Imparatul flamand si insetat gol si bolnav si cand au

facut ei toate astea pentru El La acestea Imparatul a dat inca un raspuns minunat Adevarat zic voua intrucat

ati facut unuia dintre-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire are doua intelesuri unul de suprafata si unul de adancime Intelesul de suprafata este

limpede pentru toti Cel care hraneste pe cel flamand da sa bea celui insetat imbraca pe cel gol si da adapost

celui strain a facut aceasta Domnului Cel care cerceteaza pe cei bolnavi sau pe cei din inchisoare a facut

aceasta Domnului Pentru ca se spune in Vechiul Testament Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului si

El ii va rasplati fapta lui cea buna (Pilde 1917) Domnul ne incearca inimile noastre prin cei care cauta ajutorul

nostru Domnul nu foloseste nimic pentru El de la noi El nu are nevoie de nimic Cel care a facut painea nu poate

flamanzi nici Cel care a facut apa nu poate inseta Cel care imbraca intreaga Sa zidire nu poate fi gol nici Cel

care este izvorul sanatatii nu poate fi bolnav nici Cel care este Domnul domnilor nu poate fi lipsit de libertate

Dar El cauta ca noi sa facem milostenie pentru ca in felul acesta sa ne inmuiem si sa ne innobilam inimile In

atotputernicia Sa Dumnezeu poate intr-o clipa sa-i faca pe toti oamenii bogati si indestulati imbracati si multumiti

Dar El ii lasa pe oameni sa cunoasca foamea si setea boala suferinta si saracia pentru doua pricini mai intai

pentru ca cei care rabda aceste lucruri isi inmoaie si isi innobileaza inimile si se vor intoarce la Dumnezeu

slavindu-L cu credinta si rugaciune si in al doilea rand pentru ca omul poate suferi pentru altii se poate smeri

pentru altii si poate ajunge la intelegerea fratietatii si unitatii tuturor oamenilor de pe pamant prin Dumnezeul Cel

viu Ziditorul si Facatorul a toate cate se afla pe pamant Domnul doreste sa avem mila - mila mai presus de orice

Deoarece El stie ca mila este calea prin care se poate reface credinta in Dumnezeu nadejdea in Dumnezeu si

dragostea pentru Dumnezeu

Acesta este intelesul de suprafata Intelesul de adancime priveste spre Hristos care se afla in launtrul nostru In

fiecare gand curat din mintea noastra in fiecare simtire aleasa din inima noastra si in fiecare nazuinta inalta a

sufletului nostru spre implinirea lucrurilor celor bune Hristos Se dezvaluie in noi prin puterea Duhului Sfant El

numeste toate aceste ganduri curate simtiri alese si nazuinte inalte fratii Sai mici sau cei mai mici frati ai Sai El

ii numeste astfel pentru ca acestia se afla in noi intr-o masura foarte mica fata de masura mare de spurcaciuni

lumesti si de rau care se afla in noi Daca mintea noastra flamanzeste dupa Dumnezeu si noi o hranim noi L-am

hranit pe Hristos din launtrul nostru daca inima noastra este lipsita de orice lucru bun si de orice lucru ales adica

este lipsita de Dumnezeu si noi o imbracam pe Hristos L-am imbracat Cel care se afla in noi daca sufletul

nostru este bolnav si incatusat de fiinta noastra cea rea de faptele noastre cele rele si suntem constienti de

aceasta si il cercetam noi L-am cercetat pe Hristos care se afla in noi

Pe scurt daca cealalta fiinta care se afla in noi care odinioara se mandrea ca se salasluieste acolo si care este

omul cel drept din noi este stapanit si umilit de diavol si de omul pacatos din noi si il ocrotim pe omul cel drept

noi Il ocrotim pe Hristos care se afla in noi Omul acesta drept care se afla in noi este mic mic de tot iar

pacatosul din noi este un adevarat Goliat Dar acest om drept din launtrul nostru este fratele mai mic al lui Hristos

iar pacatosul din noi este vrajmasul lui Hristos ca un urias precum Goliat Atunci daca noi il ocrotim pe omul cel

drept din noi daca il slobozim il intarim si il aducem la lumina daca il ridicam deasupra celui pacatos asa incat

sa-l stapaneasca in chip desavarsit pe cel pacatos si am putea spune impreuna cu Apostolul Pavel Si eu nu

mai traiesc ci Hristos traieste in mine (Galateni 220) - atunci ne vom numi binecuvantati si vom auzi cuvintele

Imparatului la Judecata de Apoi Veniti binecuvantatii tatalui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la

intemeierea lumii

Dar celor de la stanga Judecatorul le va zice Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este

gatit diavolului si ingerilor lui Judecata este infricosatoare dar este dreapta Si astfel Imparatul cheama pe cei

drepti la El si lor le da Imparatia pe cand pe pacatosi ii izgoneste de la El si ii trimite in focul cel vesnic in

tovarasia rea a diavolului si a slujitorilor sai (Sfantul Vasile cel Mare in lucrarea sa Despre Judecata de Apoi [nr

14] spune Daca chinul cel vesnic are vreun sfarsit atunci inseamna ca viata vesnica are sfarsit Dar cum nu

este cu putinta de inchipuit ca viata vesnica ar avea un sfarsit atunci cum se poate inchipui un sfarsit al chinurilor

celor vesnice) Ceea ce nu spune Domnul este foarte important faptul ca focul cel vesnic este pregatit pentru

cei pacatosi de la intemeierea lumii tot asa cum si Imparatia este pregatita pentru cei drepti Ce inseamna

aceasta Este foarte limpede faptul ca Domnul a pregatit focul cel vesnic numai pentru diavol si ingerii aceluia si

ca El a pregatit Imparatia pentru toti oamenii de la intemeierea lumii Pentru ca Dumnezeu voieste ca toti oamenii

sa se mantuiasca (I Timotei 24 cf Matei 1814 Ioan 316 II Petru 39 Isaia 4522) si pentru ca nici macar unul

sa nu piara

De aceea Dumnezeu nu i-a sortit pe oameni sa piara ci sa se mantuiasca Dumnezeu nici nu a pregatit pentru ei

dinainte focul diavolului ci El Si-a pregatit Imparatia Sa si numai pe aceasta a pregatit-o De aici este limpede

faptul ca gandesc gresit cei care spun despre pacatos el este sortit sa fie pacatos Daca omul ar avea o astfel

de sortire aceasta nu ar fi de la Dumnezeu ci numai de la omul insusi Faptul ca nu este sortire de la Dumnezeu

se vede din faptul ca Dumnezeu nu a pregatit dinainte nici un loc anume pentru chinurile oamenilor ci numai

pentru diavol De aceea la Judecata de Apoi Judecatorul cel drept nu va avea nici un loc anume unde sa-i trimita

pe pacatosi decat numai imparatia intunecata a diavolului Si faptul ca aceasta este dreptatea Lui ca Judecatorul

sa-i trimita acolo este limpede din faptul ca acestia in timpul vietii lor pamantesti au cazut de la Dumnezeu si s-

au pus in slujba diavolului

Rostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa Imparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt

blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost

si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati

cercetat Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri pe care le-au facut dreptii de la dreapta Sa Auzind aceste

cuvinte ale Imparatului pacatosii au intrebat intocmai ca si cei drepti Doamne cand Te-am vazut flamand sau

insetat Domnul a raspuns Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire pe care a dat-o Imparatul pacatosilor are de asemenea doua intelesuri - unul de

suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie cand era vorba de cei drepti Pacatosii si-au intunecat

mintea si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant care erau flamanzi si insetati

goi bolnavi si lipsiti de libertate Cu mintile lor greoaie ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca Hristos ii chema

la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta Inimile lor invartosate nu se puteau inmuia de

lacrimile altora Nici exemplul lui Hristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele

rele in suflete cu scopurile cele bune si sa savarseasca binele Si astfel fiind nemilostivi fata de Hristos prin fratii

lor ei erau nemilostivi fata de Hristos Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau

inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor de

indata ce se infiripau inlocuindu-le cu nemilostivire patima si iubirea de sine cu graba si cu hotarare ei si-au

inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui Dumnezeu -

si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor si de a pacatui spre manierea lui Dumnezeu Si astfel

fratele cel mai mic al lui Hristos care se afla in ei - cu alte cuvinte omul cel drept din ei - a fost rastignit omorat si

ingropat si Goliat cel intunecat la culoare pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei sau chiar diavolul

insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta

Ce poate face Dumnezeu cu unii ca acestia Ii poate primi in Imparatia Sa pe unii ca acestia care au izgonit cu

totul aceasta Imparatie din ei Ii poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu

Dumnezeu si care s-au aratat atat in ascuns in inimile lor cat si deschis in fata lumii a fi vrajmasii lui Dumnezeu

si slugile diavolului Nu prin libera lor alegere ei s-au facut supusii diavolului si la Judecata de Apoi Judecatorul

ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic

pregatit pentru diavol si slujitorii sai Indata dupa aceasta acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai

scurta din istoria lumii zidite va ajunge la capat Si vor merge acestia (pacatosii) la osanda vesnica iar dreptii la

viata vesnica Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte Acolo unde se afla viata nu se afla chinuire

acolo unde se afla chinuire nu se afla viata Cu adevarat implinirea vietii inlatura chinuirea Imparatia cea

cereasca da implinire vietiiin timp ce existenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire fara viata care vine de

la Dumnezeu Vedem in aceasta viata pamanteasca cum sufletul omului celui pacatos care are in el putina viata

(adica putina Dumnezeire) este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept care are mai multa

viata in el (adica mai multa Dumnezeire) Dupa cum s-a spus bine in vremuri stravechi Nelegiuitul se chinuieste

in toate zilele vietii sale glasuri ingrozitoare fac larma in urechile lui el nu mai nadajduieste sa iasa din

intuneric si isi simte capul mereu sub sabie zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

este lipsita de Dumnezeu si noi o imbracam pe Hristos L-am imbracat Cel care se afla in noi daca sufletul

nostru este bolnav si incatusat de fiinta noastra cea rea de faptele noastre cele rele si suntem constienti de

aceasta si il cercetam noi L-am cercetat pe Hristos care se afla in noi

Pe scurt daca cealalta fiinta care se afla in noi care odinioara se mandrea ca se salasluieste acolo si care este

omul cel drept din noi este stapanit si umilit de diavol si de omul pacatos din noi si il ocrotim pe omul cel drept

noi Il ocrotim pe Hristos care se afla in noi Omul acesta drept care se afla in noi este mic mic de tot iar

pacatosul din noi este un adevarat Goliat Dar acest om drept din launtrul nostru este fratele mai mic al lui Hristos

iar pacatosul din noi este vrajmasul lui Hristos ca un urias precum Goliat Atunci daca noi il ocrotim pe omul cel

drept din noi daca il slobozim il intarim si il aducem la lumina daca il ridicam deasupra celui pacatos asa incat

sa-l stapaneasca in chip desavarsit pe cel pacatos si am putea spune impreuna cu Apostolul Pavel Si eu nu

mai traiesc ci Hristos traieste in mine (Galateni 220) - atunci ne vom numi binecuvantati si vom auzi cuvintele

Imparatului la Judecata de Apoi Veniti binecuvantatii tatalui Meu mosteniti imparatia cea pregatita voua de la

intemeierea lumii

Dar celor de la stanga Judecatorul le va zice Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este

gatit diavolului si ingerilor lui Judecata este infricosatoare dar este dreapta Si astfel Imparatul cheama pe cei

drepti la El si lor le da Imparatia pe cand pe pacatosi ii izgoneste de la El si ii trimite in focul cel vesnic in

tovarasia rea a diavolului si a slujitorilor sai (Sfantul Vasile cel Mare in lucrarea sa Despre Judecata de Apoi [nr

14] spune Daca chinul cel vesnic are vreun sfarsit atunci inseamna ca viata vesnica are sfarsit Dar cum nu

este cu putinta de inchipuit ca viata vesnica ar avea un sfarsit atunci cum se poate inchipui un sfarsit al chinurilor

celor vesnice) Ceea ce nu spune Domnul este foarte important faptul ca focul cel vesnic este pregatit pentru

cei pacatosi de la intemeierea lumii tot asa cum si Imparatia este pregatita pentru cei drepti Ce inseamna

aceasta Este foarte limpede faptul ca Domnul a pregatit focul cel vesnic numai pentru diavol si ingerii aceluia si

ca El a pregatit Imparatia pentru toti oamenii de la intemeierea lumii Pentru ca Dumnezeu voieste ca toti oamenii

sa se mantuiasca (I Timotei 24 cf Matei 1814 Ioan 316 II Petru 39 Isaia 4522) si pentru ca nici macar unul

sa nu piara

De aceea Dumnezeu nu i-a sortit pe oameni sa piara ci sa se mantuiasca Dumnezeu nici nu a pregatit pentru ei

dinainte focul diavolului ci El Si-a pregatit Imparatia Sa si numai pe aceasta a pregatit-o De aici este limpede

faptul ca gandesc gresit cei care spun despre pacatos el este sortit sa fie pacatos Daca omul ar avea o astfel

de sortire aceasta nu ar fi de la Dumnezeu ci numai de la omul insusi Faptul ca nu este sortire de la Dumnezeu

se vede din faptul ca Dumnezeu nu a pregatit dinainte nici un loc anume pentru chinurile oamenilor ci numai

pentru diavol De aceea la Judecata de Apoi Judecatorul cel drept nu va avea nici un loc anume unde sa-i trimita

pe pacatosi decat numai imparatia intunecata a diavolului Si faptul ca aceasta este dreptatea Lui ca Judecatorul

sa-i trimita acolo este limpede din faptul ca acestia in timpul vietii lor pamantesti au cazut de la Dumnezeu si s-

au pus in slujba diavolului

Rostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa Imparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt

blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost

si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati

cercetat Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri pe care le-au facut dreptii de la dreapta Sa Auzind aceste

cuvinte ale Imparatului pacatosii au intrebat intocmai ca si cei drepti Doamne cand Te-am vazut flamand sau

insetat Domnul a raspuns Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire pe care a dat-o Imparatul pacatosilor are de asemenea doua intelesuri - unul de

suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie cand era vorba de cei drepti Pacatosii si-au intunecat

mintea si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant care erau flamanzi si insetati

goi bolnavi si lipsiti de libertate Cu mintile lor greoaie ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca Hristos ii chema

la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta Inimile lor invartosate nu se puteau inmuia de

lacrimile altora Nici exemplul lui Hristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele

rele in suflete cu scopurile cele bune si sa savarseasca binele Si astfel fiind nemilostivi fata de Hristos prin fratii

lor ei erau nemilostivi fata de Hristos Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau

inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor de

indata ce se infiripau inlocuindu-le cu nemilostivire patima si iubirea de sine cu graba si cu hotarare ei si-au

inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui Dumnezeu -

si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor si de a pacatui spre manierea lui Dumnezeu Si astfel

fratele cel mai mic al lui Hristos care se afla in ei - cu alte cuvinte omul cel drept din ei - a fost rastignit omorat si

ingropat si Goliat cel intunecat la culoare pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei sau chiar diavolul

insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta

Ce poate face Dumnezeu cu unii ca acestia Ii poate primi in Imparatia Sa pe unii ca acestia care au izgonit cu

totul aceasta Imparatie din ei Ii poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu

Dumnezeu si care s-au aratat atat in ascuns in inimile lor cat si deschis in fata lumii a fi vrajmasii lui Dumnezeu

si slugile diavolului Nu prin libera lor alegere ei s-au facut supusii diavolului si la Judecata de Apoi Judecatorul

ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic

pregatit pentru diavol si slujitorii sai Indata dupa aceasta acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai

scurta din istoria lumii zidite va ajunge la capat Si vor merge acestia (pacatosii) la osanda vesnica iar dreptii la

viata vesnica Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte Acolo unde se afla viata nu se afla chinuire

acolo unde se afla chinuire nu se afla viata Cu adevarat implinirea vietii inlatura chinuirea Imparatia cea

cereasca da implinire vietiiin timp ce existenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire fara viata care vine de

la Dumnezeu Vedem in aceasta viata pamanteasca cum sufletul omului celui pacatos care are in el putina viata

(adica putina Dumnezeire) este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept care are mai multa

viata in el (adica mai multa Dumnezeire) Dupa cum s-a spus bine in vremuri stravechi Nelegiuitul se chinuieste

in toate zilele vietii sale glasuri ingrozitoare fac larma in urechile lui el nu mai nadajduieste sa iasa din

intuneric si isi simte capul mereu sub sabie zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

Rostind pedeapsa asupra pacatosilor si punandu-i la stanga Sa Imparatul ii lamureste de indata de ce ei sunt

blestemati si de ce ii trimite in focul cel vesnic Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost

si nu Mi-ati dat sa beau strain am fost si nu M-ati primit gol si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita si nu M-ati

cercetat Ei nu au facut nici unul dintre aceste lucruri pe care le-au facut dreptii de la dreapta Sa Auzind aceste

cuvinte ale Imparatului pacatosii au intrebat intocmai ca si cei drepti Doamne cand Te-am vazut flamand sau

insetat Domnul a raspuns Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici nici Mie nu Mi-ati facut

Toata aceasta lamurire pe care a dat-o Imparatul pacatosilor are de asemenea doua intelesuri - unul de

suprafata si unul de adancime - la fel ca si in prima situatie cand era vorba de cei drepti Pacatosii si-au intunecat

mintea si-au invartosat inima si aveau ganduri rele fata de fratii lor de pe pamant care erau flamanzi si insetati

goi bolnavi si lipsiti de libertate Cu mintile lor greoaie ei nu erau in stare sa inteleaga faptul ca Hristos ii chema

la milostenie prin fratii lor saraci si care se aflau in suferinta Inimile lor invartosate nu se puteau inmuia de

lacrimile altora Nici exemplul lui Hristos si cel al sfintilor Sai nu le puteau schimba sufletele lor cu scopurile cele

rele in suflete cu scopurile cele bune si sa savarseasca binele Si astfel fiind nemilostivi fata de Hristos prin fratii

lor ei erau nemilostivi fata de Hristos Ei dinadins nimiceau toate gandurile curate de indata ce se formau

inlocuindu-le cu ganduri necurate si hulitoare ei taiau de la radacina toate simtamintele alese din inimile lor de

indata ce se infiripau inlocuindu-le cu nemilostivire patima si iubirea de sine cu graba si cu hotarare ei si-au

inabusit fiecare dorinta de a face un lucru bun care s-a infiripat in sufletele lor - urmand poruncile lui Dumnezeu -

si in locul lor si-au starnit dorinta de a face rau oamenilor si de a pacatui spre manierea lui Dumnezeu Si astfel

fratele cel mai mic al lui Hristos care se afla in ei - cu alte cuvinte omul cel drept din ei - a fost rastignit omorat si

ingropat si Goliat cel intunecat la culoare pe care il hranisera ei - adica omul cel nedrept din ei sau chiar diavolul

insusi - a ramas biruitor pe campul de lupta

Ce poate face Dumnezeu cu unii ca acestia Ii poate primi in Imparatia Sa pe unii ca acestia care au izgonit cu

totul aceasta Imparatie din ei Ii poate chema la El pe cei care au smuls din radacina toata asemanarea cu

Dumnezeu si care s-au aratat atat in ascuns in inimile lor cat si deschis in fata lumii a fi vrajmasii lui Dumnezeu

si slugile diavolului Nu prin libera lor alegere ei s-au facut supusii diavolului si la Judecata de Apoi Judecatorul

ii va trimite sa tina tovarasie celor cu care in timpul vietii s-au intovarasit in chip deschis - in focul cel vesnic

pregatit pentru diavol si slujitorii sai Indata dupa aceasta acea judecata care va fi cel mai mare si totusi cel mai

scurta din istoria lumii zidite va ajunge la capat Si vor merge acestia (pacatosii) la osanda vesnica iar dreptii la

viata vesnica Viata si chinuirea se impotrivesc aici una celeilalte Acolo unde se afla viata nu se afla chinuire

acolo unde se afla chinuire nu se afla viata Cu adevarat implinirea vietii inlatura chinuirea Imparatia cea

cereasca da implinire vietiiin timp ce existenta diavolului aduce chinuire si numai chinuire fara viata care vine de

la Dumnezeu Vedem in aceasta viata pamanteasca cum sufletul omului celui pacatos care are in el putina viata

(adica putina Dumnezeire) este plin de mai multa chinuire decat sufletul omului celui drept care are mai multa

viata in el (adica mai multa Dumnezeire) Dupa cum s-a spus bine in vremuri stravechi Nelegiuitul se chinuieste

in toate zilele vietii sale glasuri ingrozitoare fac larma in urechile lui el nu mai nadajduieste sa iasa din

intuneric si isi simte capul mereu sub sabie zbuciumul si tulburarea il strang la mijloc si se arunca asupra-i gata

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

de impresurare fiindca a indraznit sa-si indrepte mana impotriva lui Dumnezeu (Iov 1520-25) Asadar la

vremea aceea va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos Si pacatosul indura greu pina si suferinta cea mai

mica din viata aceasta fata de omul cel drept caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea poate

nesocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume si se poate bucura Viata si bucuria nu se pot desparti

Chiar Iisus Hristos spune celor drepti pe care lumea ii osandeste ii prigoneste si le aduce ocari Bucurati-va si

va veseliti (Matei 512)

Toata viata noastra pamanteasca este numai o umbra palida a vietii - a vietii adevarate a vietii intregi - in

Imparatia lui Dumnezeu tot asa cum intreaga suferinta de pe pamant este numai o umbra stearsa a chinuirii

ingrozitoare a pacatosilor din iad (In Apophtegmata Patrum - colectia in ordine alfabetica a zicerilor Parintilor

Pustiei] am citit Ei au intrebat pe un oarecare batran mare Parinte cum rabdati asemenea munci cu atata

rabdare Batranul a raspuns Toata munca mea din viata aceasta nu este nici macar cat o singura zi de

chinuire) Viata pe pamant - oricat de minunata ar putea fi - este amestecata cu suferinta pentru ca aici nu exista

nici o implinire a vietii intrucat suferinta de pe pamant - oricat de mare ar putea fi - este amestecata cu viata Dar

la Infricosatoarea Judecata viata va fi separata de chinuire Si una si cealalta vor fi vesnice Intelegerea noastra

omeneasca nu poate sa priceapa ce inseamna aceasta vesnicie Cel care va avea bucuria de a vedea o clipa fata

lui Dumnezeu i se va parea ca si cum ar fi durat mii de ani si cel care va fi chinuit o clipa de catre diavolul in iad

i se va parea ca sunt mii de ani Pentru ca timpul nu va mai fi asa cum il cunoastem noi - zi dupa noapte si noapte

dupa zi - ci atunci va fi o zi deosebita pe care Domnul singur o stie (Zaharia 147 cf Apocalipsa 225) Nu va mai

fi nici un alt soare decat numai Dumnezeu si acest soare nu va rasari si nu va apune ca vesnicia sa se numere

in zile asa cum se socoteste timpul acum Binecuvantatii vor socoti vesnicia in termenii bucuriei lor si pacatosii

chinuiti vor socoti timpul in termenii chinuirilor lor

Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos a vorbit in felul acesta despre ultimul si cel mai mare eveniment care

urmeaza sa aiba loc in timp la capatul veacurilor si in vesniciesi noi credem ca toate acestea se vor intampla

intocmai mai intai pentru ca toate celelalte preziceri pe care le-a facut Hristos s-au intamplat intocmai si in al

doilea rand pentru ca El este cel mai mare prieten al nostru si adevarat Iubitor al omenirii - si in iubirea

desavarsita nu exista falsitate sau eroare Iubirea desavarsita contine adevarul desavarsit Daca toate acestea nu

urmau sa se intample El nu ne-ar fi spus despre acestea Dar El nu ne-a spus despre aceasta pentru a-Si

demonstra cunostintele Sale in fata oamenilor Nu El nu a cautat marire la oameni (Ioan 541)

El a spus totul pentru mantuirea noastra Cel ce are intelegere si care Il marturiseste pe Domnul Hristos isi poate

da seama ca trebuie sa stie aceasta pentru a se mantui Pentru ca Domnul nu a facut nimic nici nu a rostit vreun

cuvant nici nu a ingaduit sa I se intample ceva in timpul vietii Sale pe pamant care sa nu fie pentru mantuirea

noastra

De aceea sa fim intelepti si cu dreapta socoteala pastrand intotdeauna inaintea ochilor nostri duhovnicesti chipul

Infricosatoarei Judecati Acest chip a intors deja multi pacatosi de pe calea pierzarii pe calea mantuirii Vremea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

noastra este scurta si cand se va sfarsi nu va mai exista pocainta In acest timp scurt prin viata noastra noi

trebuie sa luam o hotarare care va fi hotaratoare pentru noi in vesnicie vom fi asezati la dreapta sau la stanga

Imparatului slavei Dumnezeu ne-a dat o sarcina mica si simpla dar rasplata si pedeapsa sunt imense mergand

dincolo de puterea omului de a spune aceasta prin cuvinte

Atunci sa nu mai pierdem nici macar o singura zi pentru ca fiecare zi poate sa fie ultima si poate fi hotaratoare

fiecare zi poate aduce pierirea acestei lumi si zorile Zilei celei indelung asteptate (Sfantul Grigorie Dialogul

spune Sta scris Nu stiti oare ca prietenia lumii este dusmanie fata de Dumnezeu (Iacov 44) Inseamna ca

cel care nu se bucura la apropierea sfarsitului lumii arata ca el este prietenul acesteia si de aceea el este

vrajmasul lui Dumnezeu Dar aceste ganduri sunt departe de credinciosi de cei ce stiu prin credinta ca mai exista

si o alta viata si pe care o doresc cu adevarat (Omilii la Evanghelie Cartea I Omilia 1 Despre semnele

sfarsitului lumii) Poate ca nu ne vom rusina in Ziua Maniei Domnului inaintea Domnului si inaintea multimilor de

ingeri ai Sai si a multor bilioane de oameni drepti si sfinti Poate ca nu vom fi alungati pentru vesnicie de Domnul

si de ingerii si sfintii Sai si de rudeniile si prietenii nostri care se vor afla de-a dreapta Dar impreuna cu multimile

nenumarate si stralucitoare de ingeri si de oameni drepti sa cantam laude de bucurie si de biruinta Sfant Sfant

Sfant Domnul Savaot Aliluia Dimpreuna cu toate cetele ceresti sa-L slavim pe Domnul si Mantuitorul nostru

Fiul Cel Unul nascut impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant - Treimea cea deofiinta si nedespartita in vecii vecilor

Amin

Sfantul Nicolae Velimirovici

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - PF Daniel - AUDIO

Predica la Duminica Infricosatei Judecati - IPS Teodosie - AUDIO

Parintele Petroniu Tanase - Duminica Infricosatei Judecati

Duminica Infricosatei Judecati - Dan Puric - VIDEO

Calendar Ortodox

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

Se produce un amar si o furie pe ei insisi si aceasta va fi scrasnirea dintilor

Ferice de mii de ori ferice de cei care prin o mica venire in fire se pregatesc dupa cum spune Biserica prin

Evanghelii pentru mantuirea lor

Ferice deci de cel care cunoaste lucrul si-si mantuie sufletul caci atunci amar mare va fi Fiul lui Dumnezeu rupt

de pacatele oamenilor plin de sange rastignit alungat scuipat insultat lovit cu bice cu plumb batut in cuie pe

cruce intre talhari impuns in coasta Cine le-a facut altcineva decat pacatele tale

Ce va zice Dumnezeu Tatal pacatosule care nu ai facut o cat de mica cainta la o spovedanie ferma si curata si

plina de bunavointa din partea unui duhovnic care te-ar fi inteles

Va zice Tatal Nemultumitilor viata Fiului Meu este mai de pret decat toate vietile intregii omeniri si a ingerilor si

Eu am jertfit-o Sangele Fiului Meu era cel mai scump margaritar al raiului si l-am varsat tot pe pamant Tu M-ai

silit sa-ti sterg pacatele si tu nu ai vrut sa intelegi cata ura am fata de pacat

Sunt Judecator sunt Tata Ca Judecator te judec dupa dreptatea Mea si ca Tata te judec pentru moartea Fiului

Meu

Daca nu ai vrut cu nici un chip sa-ti randuiesti viata dupa invatatura sigura a Bisericii mai poti nadajdui atunci

mila de la un Judecator si Tata ca Acesta

Fara hotar este dragostea pentru Fiul Lui dar tot fara hotar este ura pentru pacatul de care omul nu s-a pocait

Ni se cutremura sufletele ne sta vorbirea pe loc O suflete pacatoase O judecata viitoare Greselile pentru care

vom fi judecati se impart in patru feluri

1 Rautatile pe care le facem noi

2 Rautatile pe care le fac altii din cauza noastra

3 Bunatatile pe care nu le-am facut

4 Bunatatile pe care nu le-au facut altii impiedicati de noi

Toate toate cu tot amanuntul vor fi cercetate

Sfantul Grigorie de Nissa spune toate cate am gandit cu gandul fie mici si cu vorba Sfantul Grigorie de

Nazianz spune De orice cuvant in plus vom da raspuns cu atat mat mult de orice cuvant rusinos si cu atat mai

grozav de orice cuvant care a ranit pe cineva chiar daca acela este pacatos ca si pentru el s-a rastignit Domnul

Hristos

Acolo atunci nu se va putea ascunde nimic asa cum se pacaleste aici lumea cu fel si fel de fete adica de

infatisari Sfantul Vasile cel mare spune Le vom vedea toate deodata asa cum s-au facut

A vorbit cineva impotriva cuiva Cine Nu stim Este lauda adevarata sau fatamicie Nu stim Acolo atunci se

stiu toate toate se stiu ca este Dumnezeu Care cunoaste ascunsurile inimii fiecaruia

O infricosata judecata a lui Dumnezeu

O si mai infricosata hotarare Mergi in focul cel de veci Du-te de la Mine blestematule Ce nu am facut sa te

scap de aceasta osanda si cat de vinovat esti de chiar pe Mine Ma pui in situatia sa te blestem si sa te lipsesc de

fata Mea

Acum ascultati pentru toate pacatele omului Dumnezeu a randuit doua judecati Ori aici cu lacrimi la duhovnic

care te intelege si pacatele de care te pocaiesti nu se mai au in vedere la judecata ca mila Domnului te iarta ori

ramai la judecata cea mare unde nu te va mai judeca mila Lui ci dreptatea Lui

Parintele Arsenie Papacioc

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

Acolo atunci nu se va putea ascunde nimic asa cum se pacaleste aici lumea cu fel si fel de fete adica de

infatisari Sfantul Vasile cel mare spune Le vom vedea toate deodata asa cum s-au facut

A vorbit cineva impotriva cuiva Cine Nu stim Este lauda adevarata sau fatamicie Nu stim Acolo atunci se

stiu toate toate se stiu ca este Dumnezeu Care cunoaste ascunsurile inimii fiecaruia

O infricosata judecata a lui Dumnezeu

O si mai infricosata hotarare Mergi in focul cel de veci Du-te de la Mine blestematule Ce nu am facut sa te

scap de aceasta osanda si cat de vinovat esti de chiar pe Mine Ma pui in situatia sa te blestem si sa te lipsesc de

fata Mea

Acum ascultati pentru toate pacatele omului Dumnezeu a randuit doua judecati Ori aici cu lacrimi la duhovnic

care te intelege si pacatele de care te pocaiesti nu se mai au in vedere la judecata ca mila Domnului te iarta ori

ramai la judecata cea mare unde nu te va mai judeca mila Lui ci dreptatea Lui

Parintele Arsenie Papacioc

Infricosata judecata

Mareste imaginea

Infricosata judecata - Ziua judecatii o zi strasnica si inspaimantatoare Nu mai avem de-a face cu Mielul Acela

bland Care a venit pentru iertare si rascumparare ci cu un plin de marire Judecator inconjurat de ingeri Care va

da sentinta cea grozava Duceti-va de la Mine

O dar pentru ce ii gonesti Mantuitorule Tu Care esti lumina si acoperamantul oamenilor Si unde ii trimiti Tu

Care ai venit sa ii chemi la Tine pe toti

Duceti-va blestematilor in focul cel de veci care este gatit diavolului si ingerilor lui

A trecut vremea milei si a indurarii Acum nu mai au trecere nici lacrimile acum este judecata nepasatorilor la

pocainta Despartire de dumnezeiasca slava foc vesnic

Nici cu mintea nu mai inteleg nici cuvinte pe limba pamanteasca nu pot descrie sau infatisa deznadejdea celor ce

merg acolo O Dumnezeule Dumnezeule de atatea ori am auzit de munci de viermele neadormit si gheena de

foc neadormit si numai una din ele inspaimanta si pe cel mai nesimtitor si de rea credinta Dar cat de infricosate

vor fi toate la un loc si vor fi vesnice vesnice Foc care nu lumineaza Cainta ca ce usor puteai sa fii in rai

Lumina in rai va fi nu soarele acesta material ci lumina Sfintei Treimi si cei care vor fi despartiti de Dumnezeu

vor fi in adanc de intuneric

Amarul ce il vei avea fiind departat de cei mantuiti aceasta mare cainta este viermele neadormit Dorinta

arzatoare de a scapa este setea

Se produce un amar si o furie pe ei insisi si aceasta va fi scrasnirea dintilor

Ferice de mii de ori ferice de cei care prin o mica venire in fire se pregatesc dupa cum spune Biserica prin

Evanghelii pentru mantuirea lor

Ferice deci de cel care cunoaste lucrul si-si mantuie sufletul caci atunci amar mare va fi Fiul lui Dumnezeu rupt

de pacatele oamenilor plin de sange rastignit alungat scuipat insultat lovit cu bice cu plumb batut in cuie pe

cruce intre talhari impuns in coasta Cine le-a facut altcineva decat pacatele tale

Ce va zice Dumnezeu Tatal pacatosule care nu ai facut o cat de mica cainta la o spovedanie ferma si curata si

plina de bunavointa din partea unui duhovnic care te-ar fi inteles

Va zice Tatal Nemultumitilor viata Fiului Meu este mai de pret decat toate vietile intregii omeniri si a ingerilor si

Eu am jertfit-o Sangele Fiului Meu era cel mai scump margaritar al raiului si l-am varsat tot pe pamant Tu M-ai

silit sa-ti sterg pacatele si tu nu ai vrut sa intelegi cata ura am fata de pacat

Sunt Judecator sunt Tata Ca Judecator te judec dupa dreptatea Mea si ca Tata te judec pentru moartea Fiului

Meu

Daca nu ai vrut cu nici un chip sa-ti randuiesti viata dupa invatatura sigura a Bisericii mai poti nadajdui atunci

mila de la un Judecator si Tata ca Acesta

Fara hotar este dragostea pentru Fiul Lui dar tot fara hotar este ura pentru pacatul de care omul nu s-a pocait

Ni se cutremura sufletele ne sta vorbirea pe loc O suflete pacatoase O judecata viitoare Greselile pentru care

vom fi judecati se impart in patru feluri

1 Rautatile pe care le facem noi

2 Rautatile pe care le fac altii din cauza noastra

3 Bunatatile pe care nu le-am facut

4 Bunatatile pe care nu le-au facut altii impiedicati de noi

Toate toate cu tot amanuntul vor fi cercetate

Sfantul Grigorie de Nissa spune toate cate am gandit cu gandul fie mici si cu vorba Sfantul Grigorie de

Nazianz spune De orice cuvant in plus vom da raspuns cu atat mat mult de orice cuvant rusinos si cu atat mai

grozav de orice cuvant care a ranit pe cineva chiar daca acela este pacatos ca si pentru el s-a rastignit Domnul

Hristos

Acolo atunci nu se va putea ascunde nimic asa cum se pacaleste aici lumea cu fel si fel de fete adica de

infatisari Sfantul Vasile cel mare spune Le vom vedea toate deodata asa cum s-au facut

A vorbit cineva impotriva cuiva Cine Nu stim Este lauda adevarata sau fatamicie Nu stim Acolo atunci se

stiu toate toate se stiu ca este Dumnezeu Care cunoaste ascunsurile inimii fiecaruia

O infricosata judecata a lui Dumnezeu

O si mai infricosata hotarare Mergi in focul cel de veci Du-te de la Mine blestematule Ce nu am facut sa te

scap de aceasta osanda si cat de vinovat esti de chiar pe Mine Ma pui in situatia sa te blestem si sa te lipsesc de

fata Mea

Acum ascultati pentru toate pacatele omului Dumnezeu a randuit doua judecati Ori aici cu lacrimi la duhovnic

care te intelege si pacatele de care te pocaiesti nu se mai au in vedere la judecata ca mila Domnului te iarta ori

ramai la judecata cea mare unde nu te va mai judeca mila Lui ci dreptatea Lui

Parintele Arsenie

Duminica Judecatii

Mareste imaginea

Duminica de astazi se numeste si Duminica Judecatii Duminica in care se pomeneste Judecata de apoi

Judecata viitoare ultima Judecata la care se vor prezenta toti credinciosii La sfintele slujbe ale Bisericii noastre

se pomeneste de mai multe ori Judecata din urma La ectenie se spune asa Sfarsit crestinesc vietii noastre fara

durere neinfruntat in pace si raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos sa cerem Ce sa cerem Sa

cerem de la Domnul Hristos sfarsit crestinesc Ce inseamna sfarsit crestinesc Sa ne sfarsim asa cum vrea

Dumnezeu sa se sfarseasca cei ce sunt ai Lui (crestin inseamna apartinator Domnului Hristos) Sfarsit

crestinesc vietii noastre - sa ni se sfarseasca viata frumos in liniste sa ni se sfarseasca viata uniti fiind cu

Domnul Hristos prin impartasirea cu Trupul si Sangele Lui sa ni se sfarseasca viata in lumina in liniste

Biserica doreste ca sfarsitul sa ne fie fara durere Sunt atatia oameni care se chinuiesc inainte de sfarsit au

dureri mari Biserica noastra doreste ca sfarsitul nostru sa fie fara dureri

Si mai cum sa fie Neinfruntat Mai de mult se spunea nerusinat Ce inseamna asta nerusinat neinfruntat

Inseamna ca sa fie un sfarsit in care sa nu se gaseasca nici o vina a omului sa nu se spuna ceva urat despre

viata lui Ca sa ajungem la asa ceva trebuie sa traim o viata frumoasa o viata dupa voia lui Dumnezeu si atunci

sfarsitul o sa fie neinfruntat

Cum sa mai fie sfarsitul nostru In pace - in liniste Sunt unii care in fata mortii au zbucium sufletesc se framanta

au stari sufletesti in marginea nebuniei Cei care au avut o viata care nu i-a dus la liniste la o legatura cu

Dumnezeu pe aceia nu-i binecuvinteaza Dumnezeu

Si mai cerem ceva sa avem raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos Despre Judecata lui Hristos s-a

pomenit astazi citindu-se despre Judecata de apoi Judecata de apoi este hotaratoare dar nu este singura

judecata Dupa ce se desparte sufletul de trup la moarte se duce in fata lui Dumnezeu si urmeaza Judecata

particulara adica judecata fiecarui suflet in parte La judecata particulara Dumnezeu hotaraste dupa aseza-rea

omului unde trebuie sa fie dincolo de mormant la bine sau la rau la fericire sau la chinuire

Noi credem ca exista rai si iad stim acest lucru din invatatura Bisericii il citim in Evanghelie Raiul este locul si

starea (mai ales starea) dupa moarte a sufletului fericit iar iadul este locul si starea sufletului care nu s-a tinut de

Daca nu ai vrut cu nici un chip sa-ti randuiesti viata dupa invatatura sigura a Bisericii mai poti nadajdui atunci

mila de la un Judecator si Tata ca Acesta

Fara hotar este dragostea pentru Fiul Lui dar tot fara hotar este ura pentru pacatul de care omul nu s-a pocait

Ni se cutremura sufletele ne sta vorbirea pe loc O suflete pacatoase O judecata viitoare Greselile pentru care

vom fi judecati se impart in patru feluri

1 Rautatile pe care le facem noi

2 Rautatile pe care le fac altii din cauza noastra

3 Bunatatile pe care nu le-am facut

4 Bunatatile pe care nu le-au facut altii impiedicati de noi

Toate toate cu tot amanuntul vor fi cercetate

Sfantul Grigorie de Nissa spune toate cate am gandit cu gandul fie mici si cu vorba Sfantul Grigorie de

Nazianz spune De orice cuvant in plus vom da raspuns cu atat mat mult de orice cuvant rusinos si cu atat mai

grozav de orice cuvant care a ranit pe cineva chiar daca acela este pacatos ca si pentru el s-a rastignit Domnul

Hristos

Acolo atunci nu se va putea ascunde nimic asa cum se pacaleste aici lumea cu fel si fel de fete adica de

infatisari Sfantul Vasile cel mare spune Le vom vedea toate deodata asa cum s-au facut

A vorbit cineva impotriva cuiva Cine Nu stim Este lauda adevarata sau fatamicie Nu stim Acolo atunci se

stiu toate toate se stiu ca este Dumnezeu Care cunoaste ascunsurile inimii fiecaruia

O infricosata judecata a lui Dumnezeu

O si mai infricosata hotarare Mergi in focul cel de veci Du-te de la Mine blestematule Ce nu am facut sa te

scap de aceasta osanda si cat de vinovat esti de chiar pe Mine Ma pui in situatia sa te blestem si sa te lipsesc de

fata Mea

Acum ascultati pentru toate pacatele omului Dumnezeu a randuit doua judecati Ori aici cu lacrimi la duhovnic

care te intelege si pacatele de care te pocaiesti nu se mai au in vedere la judecata ca mila Domnului te iarta ori

ramai la judecata cea mare unde nu te va mai judeca mila Lui ci dreptatea Lui

Parintele Arsenie

Duminica Judecatii

Mareste imaginea

Duminica de astazi se numeste si Duminica Judecatii Duminica in care se pomeneste Judecata de apoi

Judecata viitoare ultima Judecata la care se vor prezenta toti credinciosii La sfintele slujbe ale Bisericii noastre

se pomeneste de mai multe ori Judecata din urma La ectenie se spune asa Sfarsit crestinesc vietii noastre fara

durere neinfruntat in pace si raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos sa cerem Ce sa cerem Sa

cerem de la Domnul Hristos sfarsit crestinesc Ce inseamna sfarsit crestinesc Sa ne sfarsim asa cum vrea

Dumnezeu sa se sfarseasca cei ce sunt ai Lui (crestin inseamna apartinator Domnului Hristos) Sfarsit

crestinesc vietii noastre - sa ni se sfarseasca viata frumos in liniste sa ni se sfarseasca viata uniti fiind cu

Domnul Hristos prin impartasirea cu Trupul si Sangele Lui sa ni se sfarseasca viata in lumina in liniste

Biserica doreste ca sfarsitul sa ne fie fara durere Sunt atatia oameni care se chinuiesc inainte de sfarsit au

dureri mari Biserica noastra doreste ca sfarsitul nostru sa fie fara dureri

Si mai cum sa fie Neinfruntat Mai de mult se spunea nerusinat Ce inseamna asta nerusinat neinfruntat

Inseamna ca sa fie un sfarsit in care sa nu se gaseasca nici o vina a omului sa nu se spuna ceva urat despre

viata lui Ca sa ajungem la asa ceva trebuie sa traim o viata frumoasa o viata dupa voia lui Dumnezeu si atunci

sfarsitul o sa fie neinfruntat

Cum sa mai fie sfarsitul nostru In pace - in liniste Sunt unii care in fata mortii au zbucium sufletesc se framanta

au stari sufletesti in marginea nebuniei Cei care au avut o viata care nu i-a dus la liniste la o legatura cu

Dumnezeu pe aceia nu-i binecuvinteaza Dumnezeu

Si mai cerem ceva sa avem raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos Despre Judecata lui Hristos s-a

pomenit astazi citindu-se despre Judecata de apoi Judecata de apoi este hotaratoare dar nu este singura

judecata Dupa ce se desparte sufletul de trup la moarte se duce in fata lui Dumnezeu si urmeaza Judecata

particulara adica judecata fiecarui suflet in parte La judecata particulara Dumnezeu hotaraste dupa aseza-rea

omului unde trebuie sa fie dincolo de mormant la bine sau la rau la fericire sau la chinuire

Noi credem ca exista rai si iad stim acest lucru din invatatura Bisericii il citim in Evanghelie Raiul este locul si

starea (mai ales starea) dupa moarte a sufletului fericit iar iadul este locul si starea sufletului care nu s-a tinut de

Duminica Judecatii

Mareste imaginea

Duminica de astazi se numeste si Duminica Judecatii Duminica in care se pomeneste Judecata de apoi

Judecata viitoare ultima Judecata la care se vor prezenta toti credinciosii La sfintele slujbe ale Bisericii noastre

se pomeneste de mai multe ori Judecata din urma La ectenie se spune asa Sfarsit crestinesc vietii noastre fara

durere neinfruntat in pace si raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos sa cerem Ce sa cerem Sa

cerem de la Domnul Hristos sfarsit crestinesc Ce inseamna sfarsit crestinesc Sa ne sfarsim asa cum vrea

Dumnezeu sa se sfarseasca cei ce sunt ai Lui (crestin inseamna apartinator Domnului Hristos) Sfarsit

crestinesc vietii noastre - sa ni se sfarseasca viata frumos in liniste sa ni se sfarseasca viata uniti fiind cu

Domnul Hristos prin impartasirea cu Trupul si Sangele Lui sa ni se sfarseasca viata in lumina in liniste

Biserica doreste ca sfarsitul sa ne fie fara durere Sunt atatia oameni care se chinuiesc inainte de sfarsit au

dureri mari Biserica noastra doreste ca sfarsitul nostru sa fie fara dureri

Si mai cum sa fie Neinfruntat Mai de mult se spunea nerusinat Ce inseamna asta nerusinat neinfruntat

Inseamna ca sa fie un sfarsit in care sa nu se gaseasca nici o vina a omului sa nu se spuna ceva urat despre

viata lui Ca sa ajungem la asa ceva trebuie sa traim o viata frumoasa o viata dupa voia lui Dumnezeu si atunci

sfarsitul o sa fie neinfruntat

Cum sa mai fie sfarsitul nostru In pace - in liniste Sunt unii care in fata mortii au zbucium sufletesc se framanta

au stari sufletesti in marginea nebuniei Cei care au avut o viata care nu i-a dus la liniste la o legatura cu

Dumnezeu pe aceia nu-i binecuvinteaza Dumnezeu

Si mai cerem ceva sa avem raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos Despre Judecata lui Hristos s-a

pomenit astazi citindu-se despre Judecata de apoi Judecata de apoi este hotaratoare dar nu este singura

judecata Dupa ce se desparte sufletul de trup la moarte se duce in fata lui Dumnezeu si urmeaza Judecata

particulara adica judecata fiecarui suflet in parte La judecata particulara Dumnezeu hotaraste dupa aseza-rea

omului unde trebuie sa fie dincolo de mormant la bine sau la rau la fericire sau la chinuire

Noi credem ca exista rai si iad stim acest lucru din invatatura Bisericii il citim in Evanghelie Raiul este locul si

starea (mai ales starea) dupa moarte a sufletului fericit iar iadul este locul si starea sufletului care nu s-a tinut de

randuielile lui Dumnezeu Si acolo ramane pana la Judecata viitoare sau pana cand hotaraste Dumnezeu altfel

pentru ca noi credem ca se poate interveni cu rugaciuni pentru binele celor morti

Exista crestini care nu se mai roaga pentru cei morti Biserica noastra se roaga pentru cei vii dar nu-i paraseste

pe cei morti pentru ca noi zicem ca mortii sunt vii si dupa moarte

Domnul Hristos le-a spus unor saduchei si farisei care vroiau sa stie cum este dincolo de lumea aceasta ca

Dumnezeu este Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov (Marcu 12 26) si ca Nu

este Dumnezeul mortilor ci al viilor (Matei 22 32) pentru ca toti sunt vii in El Credinta noastra este ca dupa

suflet omul nu moare Avraam Isaac si Iacov murisera cand a zis Dumnezeu despre Sine Eu sunt Dumnezeul

lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov Domnul Hristos spune ca Dumnezeu nu este al celor

morti ci al celor vii acesta este intelesul cuvintelor din Sfanta Scriptura toti sunt vii in El

Nu exista posibilitatea ca sufletul sa moara ci putem vorbi de o moarte sufleteasca aceasta insemnand

despartirea sufle-tului de Dumnezeu deci condamnarea vesnica Despartirea de Dumnezeu este osandirea

sufletului la chinurile vesnice si acolo este nefericirea celor care au trait o viata care nu este dupa voia lui

Dumnezeu Nu se poate ajunge acolo decat prin hotararea lui Dumnezeu (de fapt am putea zice prin hotararea

omului pentru ca omul singur isi pregateste locul - si la bine si la rau) Daca e bun - sigur merge la bine Daca e

rau - sigur merge la rau Dumnezeu spune unde merge omul dupa moarte pentru ca Domnul Hristos va judeca

lumea

Cei care merg la chin pot fi scosi din chinurile iadului prin rugaciunile Bisericii prin milosteniile care se fac pentru

ei prin rugaciunile celor din familia lor prin rugaciunile celor apropiati ai lor Noi nu stim cand anume pot fi scosi

din iad dar stim ca pana la Judecata din urma hotararea nu este inca definitiva iar cei ce sunt la rau pot ajunge

la bine cu ajutorul lui Dumnezeu si cu ajutorul Bisericii

Dar atunci de ce mai este nevoie si de o Judecata viitoare de o Judecata ultima Pentru ca oamenii au facut

anumite pacate au facut anumite lucruri rele care au ramas si dupa ei Rautatea lor a ramas in lumea aceasta si

lucreaza si dupa ce au trecut ei din aceasta lume De pilda cei care propovaduiesc lucruri care nu sunt

adevarate lucruri care sunt impotriva adevarului rataciri cei care castiga suflete pentru ratacirea lor Ratacirea

lor ramane mai departe pana la sfarsitul lumii La Judecata viitoare se va vedea ce urmari au avut rautatile

oamenilor dupa cum se va vedea si ce urmari a avut binele oamenilor binele pe care l-au facut oamenii si abia

atunci se hotaraste pentru totdeauna

Sfantul Evanghelist Matei retine in Evanghelia lui cateva lucruri in legatura cu Judecata viitoare Noi credem ca la

Judecata viitoare vor fi judecati toti in toate privintele Numai ca Sfantul Evanghelist Matei a retinut de la Domnul

Hristos cuvinte care privesc binele si raul pe care l-au facut oamenii in legatura cu semenii lor de fapt in legatura

cu Domnul Hristos Intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut (Matei 25 40) Este

vorba despre sase lucruri pe care trebuie sa le avem in vedere pentru Judecata de apoi Anu-me zice Domnul

Hristos ca va desparti Fiul Omului pe cei buni de cei rai cum desparte pastorul oile de capre (Matei 25 32) si va

zice celor de-a dreapta (la dreapta vor fi oile la stanga vor fi caprele)

Veniti binecuvantatii Tatalui Meu mosteniti impa-ratia cea pregatita voua de la intemeierea lumii Caci flamand

am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si

M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Si ei vor raspunde

Doamne cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit Sau insetat si Ti-am dat sa bei Sau cand Te-am vazut

strain sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine si va

raspunde Domnul Hristos Intrucat ati facut unuia dintre acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut Apoi va

zice celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolului si

ingerilor lui Ca flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau Strain am

fost si nu M-ati primit gol am fost si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita am fost si nu M-ati cerce-tat Si vor

intreba si cei de-a stanga Doamne cand ai fost asa cum zici ca ai fost si nu Te-am ajutat iar Domnul Hristos

va zice Intrucat n-ati facut unuia dintre acestia prea mici nici Mie nu Mi-ati facut (Mat 25 32-46)

Cuvintele acestea ale Domnului Hristos arata ca atunci cand facem un bine il facem si pentru Domnul Hristos

iar cand facem un rau il facem si in fata Domnului Hristos Nu-L avem in vedere pe Domnul Hristos cand facem

raul si-L avem pe Domnul Hristos in vedere daca facem binele

Stim aceasta de la Domnul Hristos si nu putem sa fim nepasatori fata de un cuvant vesnic al Domnului Hristos

Din cat putem bineinteles sa facem binele pentru Domnul Hristos pentru inmultirea binelui din lumea aceasta si

mai ales pentru binele nostru la Judecata viitoare

Mai sunt si alte judecati Judecata milostiva de la spovedanie cand preotul judeca situatia in care se gaseste cel

care se spovedeste si da o hotarare asupra vietii lui Este foarte bine sa mearga credinciosii sa-si marturiseasca

pacatele sa fie judecati si judecati fiind sa primeasca indrumari sa stie ce au de facut ca sa poata sa inainteze

spre bine si sa se fereasca de rau

Mai este si o judecata pe care o facem noi insine Judecata pe care o avem in legatura cu oamenii din jurul

nostru Domnul Hristos a spus Nu judecati ca sa nu fiti judecati (Mat 7 1) Si iata ca noi judecam ca si cum noi

am fi pusi sa judecam Nu-L lasam pe Domnul Hristos si luam noi cum se spune in Pateric dregatoria lui Hristos

cand despre unul zicem ca este bun despre altul zicem ca este rau cand spunem noi ce trebuie sa se faca cu

unul si cu altul

Bineinteles ca exista si o judecata in lumea aceasta O judecata hotarata pentru rolul pe care il au oamenii in

societate Judecata institutiilor de judecata Si acolo sunt pusi oameni care sa hotarasca anumite lucruri Eu n-am

fost niciodata la o judecata nici parat nici martor Sunt atatia oameni care ajung totusi Sunt atatea procese care

se fac care dureaza Oamenii sunt asupriti de lucruri rele

Sfantul Apostol Pavel zicea ca nu este bine sa se judece crestinii inaintea necredinciosilor (cf I Cor 6 46) Erau

cre-dinciosi care se duceau sa se judece in fata tribunalelor paga-nilor si Sfantul Apostol Pavel zicea ca nu e bine

ca un om cre-dincios sa se duca sa-l judece paganii Dumnezeu stie cand se poate si cand nu se poate evita o

situatie de genul acesta Cand te trag altii in judecata nu poti sa ramai in afara de tribunale chiar ale paganilor

daca e cazul

Mai este o judecata la care ne gandim prea putin si anume Judecata de la rugaciune Sfantul Ioan cel ce a scris

Scara spune ca in raport cu cel ce se roaga rugaciunea este judecatorie si judecata si scaunul Judecatorului

inainte de Judecata viitoare Cum ne este rugaciunea asa ne este starea sufleteasca La rugaciune se arata cat

suntem de intinati sau cat suntem de curati cat suntem de invaluiti sau cat suntem de departati de lumea

aceasta Numai la rugaciune putem sa stim ce legatura avem cu Dumnezeu ce legatura avem cu oamenii In

rugaciune ne apar fel de fel de ganduri care arata cine suntem si ce suntem

Am inceput pregatirea pentru Sfintele Pasti acum doua saptamani Am vorbit atunci despre pilda vamesului si a

fariseului despre smerenia vamesului si despre faptele bune ale fariseului Fariseul se lauda cu faptele lui bune

vamesul isi recunostea pacatele Biserica ne recomanda sa fim dupa smerenie ca vamesul si dupa fapte bune ca

fariseul Daca nu avem faptele fariseului nu am ajuns nici macar la masura fariseului Ce spunea fariseul

Dumnezeule Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni rapitori nedrepti adulteri sau ca si acest vames

Postesc de doua ori pe saptamana dau zeciuiala din toate cate castig (Luca 18 11-12) Cel putin in legatura cu

postul toti suntem in lipsa Sunt atatia credinciosi care nu postesc nici o data pe saptamana

Am continuat apoi urcusul duhovnicesc spre Pasti cu aducerea aminte de fiul risipitor care s-a intors dupa ce si-a

cheltuit averea si de tatal sau care l-a primit si l-a asezat iarasi in starea de fiu Trebuie sa avem incredere in

Dumnezeu daca ne intoarcem de la rau la bine

Acum ne pune Sfanta noastra Biserica in fata Judecata de apoi si a doua venire a Domnului Hristos In legatura

cu a doua venire a Domnului Hristos se pune o intrebare Cand va fi a doua venire Pentru ca noi marturisim in

Crez ca Domnul Hristos iarasi va sa vina cu marire sa judece viii si mortii a Carui imparatie nu va avea sfarsit

Cand va fi aceasta Raspunsul este clar Nu se stie Domnul Hristos Insusi a spus ca de ziua si de ceasul acela

nimeni nu stie nici ingerii din ceruri nici Fiul ci numai Tatal (Mat 24 36) Deci nu stim cand va fi a doua venire

Noi trebuie sa fim totdeauna pregatiti sa-L intampinam pe Domnul Hristos Sa ducem o viata in asa fel incat sa ne

putem intalni oricand cu Domnul Hristos Lucrul acesta este foarte important

Noi nu staruim atata asupra celei de-a doua veniri a Domnului Hristos pentru ca intr-un fel noi o simtim o

praznuim la fiecare Sfanta Liturghie caci zicem Aducandu-ne aminte asadar de aceasta porunca mantuitoare

si de toate cele ce s-au facut pentru noi de cruce de groapa de invierea cea de-a treia zi de suirea la ceruri si

de sederea de-a dreapta si de cea de a doua si slavita iarasi venire ale Tale dintru ale Tale Tie-Ti aducem de

toate si pentru toate

Deci la fiecare Sfanta Liturghie noi pomenim si praznuim a doua venire a Domnului Hristos De aceea nu ne

gandim atat la a doua venire si mai ales nu o asteptam cum o asteapta alti crestini care nu-s de credinta

noastra Ei nu au Liturghie si neavand Liturghie nu au nici inaintepraznuirea celei de a doua veniri a Domnului

Hristos

Si mai este ceva pentru fiecare dintre noi intalnirea cu Domnul Hristos poate fi la orice rugaciune Intalnirea cu

Domnul Hristos poate fi la orice citire din Sfanta Evanghelie Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi de cate ori

facem un bine fratelui nostru Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi pentru fiecare dintre noi sigur cand vom trece

din aceasta viata si cand se va hotari locul pe care ni l-am pregatit pentru viata vesnica In Pateric este scris ca

In ce te gaseste moartea in aceea te duci Daca ducem o viata frumoasa si buna si ne gaseste moartea in bine

in bine ne ducem

Sa ne rugam Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa ne lumineze mintea si sa ne tina in minte Iar Judecata de apoi

judecata particulara judecata de la spovedanie judecata care vine peste noi de multe ori cand ni se rasplatesc

relele pe care le-am facut judecata de la rugaciune toate acestea sa le avem in minte sa ne inteleptim prin

gandurile de la judecata Sa ne ferim cat putem sa judecam pe fratii nostri ca sa se implineasca si cu noi

cuvantul Nu judecati ca sa nu fiti judecati (Matei 7 1)

In Pateric se spune ca pe un calugar era senin si cu bucurie pe patul de moarte l-au intrebat fratii cum de e asa

linistit in fata mortii ca doar n-a dus o viata deosebita Calugarul le-a raspuns ca nu a avut o viata deosebita dar

ca de cand a intrat in manastire a luat aminte la cuvantul Domnului Hristos Nu judecati ca sa nu fiti judecati si

ca-I va spune Domnului Hristos Doamne am implinit acest cuvant si astept sa implinesti si Tu fagaduinta de-a nu

ma judeca

Mai este un cuvant spus de Domnul Hristos ca sunt si oameni care nu vor merge la judecata Bineinteles nu in

intelesul ca nu vor merge la Judecata si ca nu se va hotari asupra lor ci in intelesul ca vor trece prin Judecata ca

si cum nu s-au dus la Judecata Zice Domnul Hristos Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis

are viata vesnica si la judecata nu va veni ci s-a mutat din moarte la viata (Ioan 5 24)

Sa ne rugam lui Dumnezeu sa fim si noi intre aceia care la Judecata nu vor merge ci s-au mutat se muta din

moarte la viata

Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Amin

Parintele Teofil Paraian

Cuvacircnt la Duminica Lăsatului sec de carnedin ldquoOmilii la Postul Marerdquo

bdquoAtunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe noricu putere si cu slavă multărdquo (Lc 21 27)

Gacircndirea la iad şi la icircmpărăţia ceruluitrebuie să ne ferească de păcat

bdquoNoi toţi trebuie să ne arătăm icircnaintea scaunului Judecăţii lui Hristos ca să ia fiecare după cele săvacircrşite prin trup ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Să ne icircnfăţişăm rogu-vă icircnaintea scaunului Judecăţii lui Dumnezeu ca şi cum El ar sta icircnaintea noastră ca şi cum Judecătorul ar fi aşezat pe dacircnsul şi ca şi cum toate faptele noastre ar fi descoperite Aşa noi trebuie nu numai să ne arătăm icircnaintea acestui scaun de judecată ci vom fi icircnaintea lui cu totul dezveliţi Nu roşiţi oare Adeseori am voit noi mai bucuroşi să murim decacirct unele fapte de ruşine ale noastre să fie cunoscute prietenilor noştri celor vrednici de cinste Dar ce vom simţi noi atunci cacircnd păcatele noastre vor fi descoperite icircngerilor şi oamenilor si nouă icircnşine ne vor fi ţinute icircnaintea ochilorDumnezeu chiar zice prin Psalmistul bdquoMustra-te-voi şi voi pune icircnaintea feţei tale păcatele talerdquo (Ps 49 22) Deci noi chiar acum cacircnd Ziua Judecăţii este icircncă departe şi numai se vesteşte murim de groaza conştiinţei ce va fi cu noi atunci cacircnd toată lumea va fi adunată cacircnd toţi icircngerii şi oştile cereşti vor fi de faţă cacircnd tracircmbiţele vor suna cacircnd drepţii se vor răpi icircn nori şi se va icircnălţa un grozav ţipăt de tacircnguire al păcătoşilor Ce groază ne va cuprinde atunci bdquoUnul ndash zice Domnul ndash se va lua altul se va lăsardquo (Mt 24 40) Ce vor simţi ei cacircnd vor vedea că unii s-au luat cu cinste mare iar ei dimpotrivă au fost respinşi cu multă ruşine Această durere eu zic şi mă jur că nu este cu putinţă a se descrie prin cuvinte Văzut-aţi pe cineva care se duce la moarte Ce socotiţi voi că trebuie să simtă un astfel de biet păcătos cacircnd face această tristă cale de pe urmă Ce n-ar face şi n-ar suferi el bucuros numai să scape de această icircnfricoşată pedeapsă de moarte Dar ce vorbesc eu despre cel osacircndit la moarte La o execuţie se adună mulţime de popor dintre care aproape nici unul nu cunoaşte bine pe nenorocitul acela icircnsă dacă ar putea cineva să se uite icircn inimile acelor mii ce stau icircmprejur cu greu s-ar putea afla unul care să fie aşa de vacircrtos la inimă sau aşa de crud şi nesimţitor icircncacirct duhul lui să nu fie cuprins de frică macirchnit şi zdrobit Iară dacă noi ne tulburăm si ne mişcăm atacircta cacircnd se duc la moarte alţii care nu sunt aproape de noi ce vom simţi oare noi atunci cacircnd ne va ajunge pe noi icircnşine o soartă cu mult mai icircnfricoşată cacircnd noi vom fi icircncuiaţi afară de bucuria cea negrăită si osacircndiţi la munca cea veşnică Chiar dacă n-ar fi iad totuşi ar fi o pedeapsă grozavă de a fi scos afară din mărirea aceea

negrăită Sau credeţi voi că ar fi un chin mic aceste de a nu fi cineva icircn partea acelor fericiţi şi a nu se icircnvrednici de acea mărire negrăită a fi scos din acea ceată mărită şi din acele bucurii nesfacircrşite Dar dacă la acestea se mai adaugă icircncă icircntunericul icircncă scracircşnirea dinţilor icircncă lanţurile cele nedezlegate viermele care nu moare niciodată focul cel nestins spaima şi chinurile de tot felul dacă limba arde ca la icircmbuibatul cel bogat de pildă dacă noi ţipăm fără a fi auziţi de cineva şi suspinăm de durere fără a fi băgaţi icircn seamă nefiind nimeni care să ne macircngacircie mdash nu suntem noi oare atunci cei mai nenorociţi şi cei mai vrednici de placircns dintre toate făpturile Cacircnd noi vizităm o temniţă si vedem pe cei nenorociţi pe unii legaţi cu lanţuri de fier pe alţii zăcacircnd icircn camere icircntunecoase ne icircnfiorăm şi ne străduim să facem totul ca să nu ajungem şi noi icircntr-o asemenea ticăloşie Dacă la o astfel de privire noi ne cutremurăm ce se va icircntacircmpla oare cu noi atunci cacircnd icircncătuşaţi ne vom arunca icircn prăpastia iadului Lanţurile de acolo nu sunt de fier ci de foc care niciodată nu se stinge iar căpeteniile temniţei nu sunt din neamul nostru că poate li s-ar insufla compătimire şi milă de noi ci sunt duhurile cele rele icircnfricoşate şi nemilostive care ne muncesc şi ne chinuiesc pentru păcatele noastreLa ele nu folosesc cu nimic banii şi darurile şi toate mituirile icircncă sunt zadarnice şi toate rugăminţile şi vorbele cele prieteneşti neputacircnd aduce nici o uşurare Aici nu este iertare nici pogorămacircntChiar dacă Noe Iov şi Daniil ar vedea pe rudele lor icircn acest loc de pedeapsă nu ar cuteza să mijlocească pentru dacircnşii nici n-ar putea să le icircntindă vreo macircnă de ajutor (Iez 14 14)De aceea nimeni care nu este bun nu poate nădăjdui după moarte o soartă bună chiar de ar număra mii de sfinţi icircntre strămoşii săi căci fiecare zice Apostolul bdquova lua după cum a lucrat icircn viaţa cea trupească ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Aceste cuvinte iubiţilor trebuie să străbată icircn auzul nostru şi să ne facă mintoşiDe arde icircn tine focul poftelor celor păcătoase gacircndeşte la focul acelei pedepse şi focul cel dintacirci se va stinge icircn tineGacircndeşti tu să spui vreun neadevăr Adu-ţi aminte de scracircşnirea dinţilor cea din iad şi frica de dacircnsa va fi fracircu pentru gura taPlănuieşti tu să săvacircrşeşti o răpire Ascultă glasul Judecătorului care zice bdquoLegaţi-i macircinile şi picioarele şi-l aruncaţi icircntru icircntunericul cel mai dinafarărdquo (Mt 25 40) dacă gacircndeşti la aceasta icircndată vei goni de la tine pofta cea reaDe eşti icircmpietrit şi nemilostiv adu-ţi aminte de cele cinci fete nebune care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune şi milostive iar pentru aceea au fost icircncuiate icircn afara cămării mirelui numai gacircndeşte la aceasta si tu icircndată te vei face blacircnd şi milostivSau dacă tu eşti dedat la beţie şi la icircmbuibare o atunci gacircndeşte numai la icircmbuibatul cel bogat cum zicea el bdquoTrimite pe Lazăr să-şi icircntindă vacircrful degetului icircn apă şi să-mi răcorească limba mea cea icircnvăpăiatărdquo (Lc 16 24) Gacircndeşte cum el nu şi-a ajuns dorinţa şi curacircnd te vei lăsa de această patimă icircn acelaşi chip vei putea tu să icircmplineşti şi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu căci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greuPentru ce icircnsă poruncile Lui par a fi aşa grele Aceasta provine de la lenevirea noastră şi de la uşurătatea minţii adică precum cele mai grele şi ostenitoare sunt uşoare cacircnd noi avem racircvnă aşa pe de altă parte cacircnd noi ne lenevim pacircnă şi cele uşoare ni se par de tot grele şi de neicircnduratDacă noi vom cumpăni toate acestea nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaţă desfătată ţinacircnd masă scumpă ci vom privi numai spre sfacircrşit Aici ei icircşi ung trupul cu mirodenii dar acolo icirci aşteaptă viermele şi foculTot aşa de nenorociţi sunt şi aceia care se icircmbogăţesc prin răpire Căci care este sfacircrşitul lor Aici ei au truda şi primejdia iar dincolo icirci aşteaptă icircnchisoarea cea veşnică şi icircntunericul cel mai dinafarăDar nici cei ce caută mărirea nu sunt norociţi Aici ei trăiesc icircn prefăcătorie si icircn zgacircrcenie căci pururea caută la judecata altora iară dincolo icirci ajunge pedeapsa cea mare şi nenorocirea cea

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

vorba despre sase lucruri pe care trebuie sa le avem in vedere pentru Judecata de apoi Anu-me zice Domnul

Hristos ca va desparti Fiul Omului pe cei buni de cei rai cum desparte pastorul oile de capre (Matei 25 32) si va

zice celor de-a dreapta (la dreapta vor fi oile la stanga vor fi caprele)

Veniti binecuvantatii Tatalui Meu mosteniti impa-ratia cea pregatita voua de la intemeierea lumii Caci flamand

am fost si Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si Mi-ati dat sa beau strain am fost si M-ati primit gol am fost si

M-ati imbracat bolnav am fost si M-ati cercetat in temnita am fost si ati venit la Mine Si ei vor raspunde

Doamne cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit Sau insetat si Ti-am dat sa bei Sau cand Te-am vazut

strain sau gol si Te-am imbracat Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine si va

raspunde Domnul Hristos Intrucat ati facut unuia dintre acesti frati ai Mei prea mici Mie Mi-ati facut Apoi va

zice celor de-a stanga Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic care este gatit diavolului si

ingerilor lui Ca flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau Strain am

fost si nu M-ati primit gol am fost si nu M-ati imbracat bolnav si in temnita am fost si nu M-ati cerce-tat Si vor

intreba si cei de-a stanga Doamne cand ai fost asa cum zici ca ai fost si nu Te-am ajutat iar Domnul Hristos

va zice Intrucat n-ati facut unuia dintre acestia prea mici nici Mie nu Mi-ati facut (Mat 25 32-46)

Cuvintele acestea ale Domnului Hristos arata ca atunci cand facem un bine il facem si pentru Domnul Hristos

iar cand facem un rau il facem si in fata Domnului Hristos Nu-L avem in vedere pe Domnul Hristos cand facem

raul si-L avem pe Domnul Hristos in vedere daca facem binele

Stim aceasta de la Domnul Hristos si nu putem sa fim nepasatori fata de un cuvant vesnic al Domnului Hristos

Din cat putem bineinteles sa facem binele pentru Domnul Hristos pentru inmultirea binelui din lumea aceasta si

mai ales pentru binele nostru la Judecata viitoare

Mai sunt si alte judecati Judecata milostiva de la spovedanie cand preotul judeca situatia in care se gaseste cel

care se spovedeste si da o hotarare asupra vietii lui Este foarte bine sa mearga credinciosii sa-si marturiseasca

pacatele sa fie judecati si judecati fiind sa primeasca indrumari sa stie ce au de facut ca sa poata sa inainteze

spre bine si sa se fereasca de rau

Mai este si o judecata pe care o facem noi insine Judecata pe care o avem in legatura cu oamenii din jurul

nostru Domnul Hristos a spus Nu judecati ca sa nu fiti judecati (Mat 7 1) Si iata ca noi judecam ca si cum noi

am fi pusi sa judecam Nu-L lasam pe Domnul Hristos si luam noi cum se spune in Pateric dregatoria lui Hristos

cand despre unul zicem ca este bun despre altul zicem ca este rau cand spunem noi ce trebuie sa se faca cu

unul si cu altul

Bineinteles ca exista si o judecata in lumea aceasta O judecata hotarata pentru rolul pe care il au oamenii in

societate Judecata institutiilor de judecata Si acolo sunt pusi oameni care sa hotarasca anumite lucruri Eu n-am

fost niciodata la o judecata nici parat nici martor Sunt atatia oameni care ajung totusi Sunt atatea procese care

se fac care dureaza Oamenii sunt asupriti de lucruri rele

Sfantul Apostol Pavel zicea ca nu este bine sa se judece crestinii inaintea necredinciosilor (cf I Cor 6 46) Erau

cre-dinciosi care se duceau sa se judece in fata tribunalelor paga-nilor si Sfantul Apostol Pavel zicea ca nu e bine

ca un om cre-dincios sa se duca sa-l judece paganii Dumnezeu stie cand se poate si cand nu se poate evita o

situatie de genul acesta Cand te trag altii in judecata nu poti sa ramai in afara de tribunale chiar ale paganilor

daca e cazul

Mai este o judecata la care ne gandim prea putin si anume Judecata de la rugaciune Sfantul Ioan cel ce a scris

Scara spune ca in raport cu cel ce se roaga rugaciunea este judecatorie si judecata si scaunul Judecatorului

inainte de Judecata viitoare Cum ne este rugaciunea asa ne este starea sufleteasca La rugaciune se arata cat

suntem de intinati sau cat suntem de curati cat suntem de invaluiti sau cat suntem de departati de lumea

aceasta Numai la rugaciune putem sa stim ce legatura avem cu Dumnezeu ce legatura avem cu oamenii In

rugaciune ne apar fel de fel de ganduri care arata cine suntem si ce suntem

Am inceput pregatirea pentru Sfintele Pasti acum doua saptamani Am vorbit atunci despre pilda vamesului si a

fariseului despre smerenia vamesului si despre faptele bune ale fariseului Fariseul se lauda cu faptele lui bune

vamesul isi recunostea pacatele Biserica ne recomanda sa fim dupa smerenie ca vamesul si dupa fapte bune ca

fariseul Daca nu avem faptele fariseului nu am ajuns nici macar la masura fariseului Ce spunea fariseul

Dumnezeule Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni rapitori nedrepti adulteri sau ca si acest vames

Postesc de doua ori pe saptamana dau zeciuiala din toate cate castig (Luca 18 11-12) Cel putin in legatura cu

postul toti suntem in lipsa Sunt atatia credinciosi care nu postesc nici o data pe saptamana

Am continuat apoi urcusul duhovnicesc spre Pasti cu aducerea aminte de fiul risipitor care s-a intors dupa ce si-a

cheltuit averea si de tatal sau care l-a primit si l-a asezat iarasi in starea de fiu Trebuie sa avem incredere in

Dumnezeu daca ne intoarcem de la rau la bine

Acum ne pune Sfanta noastra Biserica in fata Judecata de apoi si a doua venire a Domnului Hristos In legatura

cu a doua venire a Domnului Hristos se pune o intrebare Cand va fi a doua venire Pentru ca noi marturisim in

Crez ca Domnul Hristos iarasi va sa vina cu marire sa judece viii si mortii a Carui imparatie nu va avea sfarsit

Cand va fi aceasta Raspunsul este clar Nu se stie Domnul Hristos Insusi a spus ca de ziua si de ceasul acela

nimeni nu stie nici ingerii din ceruri nici Fiul ci numai Tatal (Mat 24 36) Deci nu stim cand va fi a doua venire

Noi trebuie sa fim totdeauna pregatiti sa-L intampinam pe Domnul Hristos Sa ducem o viata in asa fel incat sa ne

putem intalni oricand cu Domnul Hristos Lucrul acesta este foarte important

Noi nu staruim atata asupra celei de-a doua veniri a Domnului Hristos pentru ca intr-un fel noi o simtim o

praznuim la fiecare Sfanta Liturghie caci zicem Aducandu-ne aminte asadar de aceasta porunca mantuitoare

si de toate cele ce s-au facut pentru noi de cruce de groapa de invierea cea de-a treia zi de suirea la ceruri si

de sederea de-a dreapta si de cea de a doua si slavita iarasi venire ale Tale dintru ale Tale Tie-Ti aducem de

toate si pentru toate

Deci la fiecare Sfanta Liturghie noi pomenim si praznuim a doua venire a Domnului Hristos De aceea nu ne

gandim atat la a doua venire si mai ales nu o asteptam cum o asteapta alti crestini care nu-s de credinta

noastra Ei nu au Liturghie si neavand Liturghie nu au nici inaintepraznuirea celei de a doua veniri a Domnului

Hristos

Si mai este ceva pentru fiecare dintre noi intalnirea cu Domnul Hristos poate fi la orice rugaciune Intalnirea cu

Domnul Hristos poate fi la orice citire din Sfanta Evanghelie Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi de cate ori

facem un bine fratelui nostru Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi pentru fiecare dintre noi sigur cand vom trece

din aceasta viata si cand se va hotari locul pe care ni l-am pregatit pentru viata vesnica In Pateric este scris ca

In ce te gaseste moartea in aceea te duci Daca ducem o viata frumoasa si buna si ne gaseste moartea in bine

in bine ne ducem

Sa ne rugam Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa ne lumineze mintea si sa ne tina in minte Iar Judecata de apoi

judecata particulara judecata de la spovedanie judecata care vine peste noi de multe ori cand ni se rasplatesc

relele pe care le-am facut judecata de la rugaciune toate acestea sa le avem in minte sa ne inteleptim prin

gandurile de la judecata Sa ne ferim cat putem sa judecam pe fratii nostri ca sa se implineasca si cu noi

cuvantul Nu judecati ca sa nu fiti judecati (Matei 7 1)

In Pateric se spune ca pe un calugar era senin si cu bucurie pe patul de moarte l-au intrebat fratii cum de e asa

linistit in fata mortii ca doar n-a dus o viata deosebita Calugarul le-a raspuns ca nu a avut o viata deosebita dar

ca de cand a intrat in manastire a luat aminte la cuvantul Domnului Hristos Nu judecati ca sa nu fiti judecati si

ca-I va spune Domnului Hristos Doamne am implinit acest cuvant si astept sa implinesti si Tu fagaduinta de-a nu

ma judeca

Mai este un cuvant spus de Domnul Hristos ca sunt si oameni care nu vor merge la judecata Bineinteles nu in

intelesul ca nu vor merge la Judecata si ca nu se va hotari asupra lor ci in intelesul ca vor trece prin Judecata ca

si cum nu s-au dus la Judecata Zice Domnul Hristos Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis

are viata vesnica si la judecata nu va veni ci s-a mutat din moarte la viata (Ioan 5 24)

Sa ne rugam lui Dumnezeu sa fim si noi intre aceia care la Judecata nu vor merge ci s-au mutat se muta din

moarte la viata

Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Amin

Parintele Teofil Paraian

Cuvacircnt la Duminica Lăsatului sec de carnedin ldquoOmilii la Postul Marerdquo

bdquoAtunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe noricu putere si cu slavă multărdquo (Lc 21 27)

Gacircndirea la iad şi la icircmpărăţia ceruluitrebuie să ne ferească de păcat

bdquoNoi toţi trebuie să ne arătăm icircnaintea scaunului Judecăţii lui Hristos ca să ia fiecare după cele săvacircrşite prin trup ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Să ne icircnfăţişăm rogu-vă icircnaintea scaunului Judecăţii lui Dumnezeu ca şi cum El ar sta icircnaintea noastră ca şi cum Judecătorul ar fi aşezat pe dacircnsul şi ca şi cum toate faptele noastre ar fi descoperite Aşa noi trebuie nu numai să ne arătăm icircnaintea acestui scaun de judecată ci vom fi icircnaintea lui cu totul dezveliţi Nu roşiţi oare Adeseori am voit noi mai bucuroşi să murim decacirct unele fapte de ruşine ale noastre să fie cunoscute prietenilor noştri celor vrednici de cinste Dar ce vom simţi noi atunci cacircnd păcatele noastre vor fi descoperite icircngerilor şi oamenilor si nouă icircnşine ne vor fi ţinute icircnaintea ochilorDumnezeu chiar zice prin Psalmistul bdquoMustra-te-voi şi voi pune icircnaintea feţei tale păcatele talerdquo (Ps 49 22) Deci noi chiar acum cacircnd Ziua Judecăţii este icircncă departe şi numai se vesteşte murim de groaza conştiinţei ce va fi cu noi atunci cacircnd toată lumea va fi adunată cacircnd toţi icircngerii şi oştile cereşti vor fi de faţă cacircnd tracircmbiţele vor suna cacircnd drepţii se vor răpi icircn nori şi se va icircnălţa un grozav ţipăt de tacircnguire al păcătoşilor Ce groază ne va cuprinde atunci bdquoUnul ndash zice Domnul ndash se va lua altul se va lăsardquo (Mt 24 40) Ce vor simţi ei cacircnd vor vedea că unii s-au luat cu cinste mare iar ei dimpotrivă au fost respinşi cu multă ruşine Această durere eu zic şi mă jur că nu este cu putinţă a se descrie prin cuvinte Văzut-aţi pe cineva care se duce la moarte Ce socotiţi voi că trebuie să simtă un astfel de biet păcătos cacircnd face această tristă cale de pe urmă Ce n-ar face şi n-ar suferi el bucuros numai să scape de această icircnfricoşată pedeapsă de moarte Dar ce vorbesc eu despre cel osacircndit la moarte La o execuţie se adună mulţime de popor dintre care aproape nici unul nu cunoaşte bine pe nenorocitul acela icircnsă dacă ar putea cineva să se uite icircn inimile acelor mii ce stau icircmprejur cu greu s-ar putea afla unul care să fie aşa de vacircrtos la inimă sau aşa de crud şi nesimţitor icircncacirct duhul lui să nu fie cuprins de frică macirchnit şi zdrobit Iară dacă noi ne tulburăm si ne mişcăm atacircta cacircnd se duc la moarte alţii care nu sunt aproape de noi ce vom simţi oare noi atunci cacircnd ne va ajunge pe noi icircnşine o soartă cu mult mai icircnfricoşată cacircnd noi vom fi icircncuiaţi afară de bucuria cea negrăită si osacircndiţi la munca cea veşnică Chiar dacă n-ar fi iad totuşi ar fi o pedeapsă grozavă de a fi scos afară din mărirea aceea

negrăită Sau credeţi voi că ar fi un chin mic aceste de a nu fi cineva icircn partea acelor fericiţi şi a nu se icircnvrednici de acea mărire negrăită a fi scos din acea ceată mărită şi din acele bucurii nesfacircrşite Dar dacă la acestea se mai adaugă icircncă icircntunericul icircncă scracircşnirea dinţilor icircncă lanţurile cele nedezlegate viermele care nu moare niciodată focul cel nestins spaima şi chinurile de tot felul dacă limba arde ca la icircmbuibatul cel bogat de pildă dacă noi ţipăm fără a fi auziţi de cineva şi suspinăm de durere fără a fi băgaţi icircn seamă nefiind nimeni care să ne macircngacircie mdash nu suntem noi oare atunci cei mai nenorociţi şi cei mai vrednici de placircns dintre toate făpturile Cacircnd noi vizităm o temniţă si vedem pe cei nenorociţi pe unii legaţi cu lanţuri de fier pe alţii zăcacircnd icircn camere icircntunecoase ne icircnfiorăm şi ne străduim să facem totul ca să nu ajungem şi noi icircntr-o asemenea ticăloşie Dacă la o astfel de privire noi ne cutremurăm ce se va icircntacircmpla oare cu noi atunci cacircnd icircncătuşaţi ne vom arunca icircn prăpastia iadului Lanţurile de acolo nu sunt de fier ci de foc care niciodată nu se stinge iar căpeteniile temniţei nu sunt din neamul nostru că poate li s-ar insufla compătimire şi milă de noi ci sunt duhurile cele rele icircnfricoşate şi nemilostive care ne muncesc şi ne chinuiesc pentru păcatele noastreLa ele nu folosesc cu nimic banii şi darurile şi toate mituirile icircncă sunt zadarnice şi toate rugăminţile şi vorbele cele prieteneşti neputacircnd aduce nici o uşurare Aici nu este iertare nici pogorămacircntChiar dacă Noe Iov şi Daniil ar vedea pe rudele lor icircn acest loc de pedeapsă nu ar cuteza să mijlocească pentru dacircnşii nici n-ar putea să le icircntindă vreo macircnă de ajutor (Iez 14 14)De aceea nimeni care nu este bun nu poate nădăjdui după moarte o soartă bună chiar de ar număra mii de sfinţi icircntre strămoşii săi căci fiecare zice Apostolul bdquova lua după cum a lucrat icircn viaţa cea trupească ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Aceste cuvinte iubiţilor trebuie să străbată icircn auzul nostru şi să ne facă mintoşiDe arde icircn tine focul poftelor celor păcătoase gacircndeşte la focul acelei pedepse şi focul cel dintacirci se va stinge icircn tineGacircndeşti tu să spui vreun neadevăr Adu-ţi aminte de scracircşnirea dinţilor cea din iad şi frica de dacircnsa va fi fracircu pentru gura taPlănuieşti tu să săvacircrşeşti o răpire Ascultă glasul Judecătorului care zice bdquoLegaţi-i macircinile şi picioarele şi-l aruncaţi icircntru icircntunericul cel mai dinafarărdquo (Mt 25 40) dacă gacircndeşti la aceasta icircndată vei goni de la tine pofta cea reaDe eşti icircmpietrit şi nemilostiv adu-ţi aminte de cele cinci fete nebune care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune şi milostive iar pentru aceea au fost icircncuiate icircn afara cămării mirelui numai gacircndeşte la aceasta si tu icircndată te vei face blacircnd şi milostivSau dacă tu eşti dedat la beţie şi la icircmbuibare o atunci gacircndeşte numai la icircmbuibatul cel bogat cum zicea el bdquoTrimite pe Lazăr să-şi icircntindă vacircrful degetului icircn apă şi să-mi răcorească limba mea cea icircnvăpăiatărdquo (Lc 16 24) Gacircndeşte cum el nu şi-a ajuns dorinţa şi curacircnd te vei lăsa de această patimă icircn acelaşi chip vei putea tu să icircmplineşti şi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu căci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greuPentru ce icircnsă poruncile Lui par a fi aşa grele Aceasta provine de la lenevirea noastră şi de la uşurătatea minţii adică precum cele mai grele şi ostenitoare sunt uşoare cacircnd noi avem racircvnă aşa pe de altă parte cacircnd noi ne lenevim pacircnă şi cele uşoare ni se par de tot grele şi de neicircnduratDacă noi vom cumpăni toate acestea nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaţă desfătată ţinacircnd masă scumpă ci vom privi numai spre sfacircrşit Aici ei icircşi ung trupul cu mirodenii dar acolo icirci aşteaptă viermele şi foculTot aşa de nenorociţi sunt şi aceia care se icircmbogăţesc prin răpire Căci care este sfacircrşitul lor Aici ei au truda şi primejdia iar dincolo icirci aşteaptă icircnchisoarea cea veşnică şi icircntunericul cel mai dinafarăDar nici cei ce caută mărirea nu sunt norociţi Aici ei trăiesc icircn prefăcătorie si icircn zgacircrcenie căci pururea caută la judecata altora iară dincolo icirci ajunge pedeapsa cea mare şi nenorocirea cea

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

se fac care dureaza Oamenii sunt asupriti de lucruri rele

Sfantul Apostol Pavel zicea ca nu este bine sa se judece crestinii inaintea necredinciosilor (cf I Cor 6 46) Erau

cre-dinciosi care se duceau sa se judece in fata tribunalelor paga-nilor si Sfantul Apostol Pavel zicea ca nu e bine

ca un om cre-dincios sa se duca sa-l judece paganii Dumnezeu stie cand se poate si cand nu se poate evita o

situatie de genul acesta Cand te trag altii in judecata nu poti sa ramai in afara de tribunale chiar ale paganilor

daca e cazul

Mai este o judecata la care ne gandim prea putin si anume Judecata de la rugaciune Sfantul Ioan cel ce a scris

Scara spune ca in raport cu cel ce se roaga rugaciunea este judecatorie si judecata si scaunul Judecatorului

inainte de Judecata viitoare Cum ne este rugaciunea asa ne este starea sufleteasca La rugaciune se arata cat

suntem de intinati sau cat suntem de curati cat suntem de invaluiti sau cat suntem de departati de lumea

aceasta Numai la rugaciune putem sa stim ce legatura avem cu Dumnezeu ce legatura avem cu oamenii In

rugaciune ne apar fel de fel de ganduri care arata cine suntem si ce suntem

Am inceput pregatirea pentru Sfintele Pasti acum doua saptamani Am vorbit atunci despre pilda vamesului si a

fariseului despre smerenia vamesului si despre faptele bune ale fariseului Fariseul se lauda cu faptele lui bune

vamesul isi recunostea pacatele Biserica ne recomanda sa fim dupa smerenie ca vamesul si dupa fapte bune ca

fariseul Daca nu avem faptele fariseului nu am ajuns nici macar la masura fariseului Ce spunea fariseul

Dumnezeule Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni rapitori nedrepti adulteri sau ca si acest vames

Postesc de doua ori pe saptamana dau zeciuiala din toate cate castig (Luca 18 11-12) Cel putin in legatura cu

postul toti suntem in lipsa Sunt atatia credinciosi care nu postesc nici o data pe saptamana

Am continuat apoi urcusul duhovnicesc spre Pasti cu aducerea aminte de fiul risipitor care s-a intors dupa ce si-a

cheltuit averea si de tatal sau care l-a primit si l-a asezat iarasi in starea de fiu Trebuie sa avem incredere in

Dumnezeu daca ne intoarcem de la rau la bine

Acum ne pune Sfanta noastra Biserica in fata Judecata de apoi si a doua venire a Domnului Hristos In legatura

cu a doua venire a Domnului Hristos se pune o intrebare Cand va fi a doua venire Pentru ca noi marturisim in

Crez ca Domnul Hristos iarasi va sa vina cu marire sa judece viii si mortii a Carui imparatie nu va avea sfarsit

Cand va fi aceasta Raspunsul este clar Nu se stie Domnul Hristos Insusi a spus ca de ziua si de ceasul acela

nimeni nu stie nici ingerii din ceruri nici Fiul ci numai Tatal (Mat 24 36) Deci nu stim cand va fi a doua venire

Noi trebuie sa fim totdeauna pregatiti sa-L intampinam pe Domnul Hristos Sa ducem o viata in asa fel incat sa ne

putem intalni oricand cu Domnul Hristos Lucrul acesta este foarte important

Noi nu staruim atata asupra celei de-a doua veniri a Domnului Hristos pentru ca intr-un fel noi o simtim o

praznuim la fiecare Sfanta Liturghie caci zicem Aducandu-ne aminte asadar de aceasta porunca mantuitoare

si de toate cele ce s-au facut pentru noi de cruce de groapa de invierea cea de-a treia zi de suirea la ceruri si

de sederea de-a dreapta si de cea de a doua si slavita iarasi venire ale Tale dintru ale Tale Tie-Ti aducem de

toate si pentru toate

Deci la fiecare Sfanta Liturghie noi pomenim si praznuim a doua venire a Domnului Hristos De aceea nu ne

gandim atat la a doua venire si mai ales nu o asteptam cum o asteapta alti crestini care nu-s de credinta

noastra Ei nu au Liturghie si neavand Liturghie nu au nici inaintepraznuirea celei de a doua veniri a Domnului

Hristos

Si mai este ceva pentru fiecare dintre noi intalnirea cu Domnul Hristos poate fi la orice rugaciune Intalnirea cu

Domnul Hristos poate fi la orice citire din Sfanta Evanghelie Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi de cate ori

facem un bine fratelui nostru Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi pentru fiecare dintre noi sigur cand vom trece

din aceasta viata si cand se va hotari locul pe care ni l-am pregatit pentru viata vesnica In Pateric este scris ca

In ce te gaseste moartea in aceea te duci Daca ducem o viata frumoasa si buna si ne gaseste moartea in bine

in bine ne ducem

Sa ne rugam Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa ne lumineze mintea si sa ne tina in minte Iar Judecata de apoi

judecata particulara judecata de la spovedanie judecata care vine peste noi de multe ori cand ni se rasplatesc

relele pe care le-am facut judecata de la rugaciune toate acestea sa le avem in minte sa ne inteleptim prin

gandurile de la judecata Sa ne ferim cat putem sa judecam pe fratii nostri ca sa se implineasca si cu noi

cuvantul Nu judecati ca sa nu fiti judecati (Matei 7 1)

In Pateric se spune ca pe un calugar era senin si cu bucurie pe patul de moarte l-au intrebat fratii cum de e asa

linistit in fata mortii ca doar n-a dus o viata deosebita Calugarul le-a raspuns ca nu a avut o viata deosebita dar

ca de cand a intrat in manastire a luat aminte la cuvantul Domnului Hristos Nu judecati ca sa nu fiti judecati si

ca-I va spune Domnului Hristos Doamne am implinit acest cuvant si astept sa implinesti si Tu fagaduinta de-a nu

ma judeca

Mai este un cuvant spus de Domnul Hristos ca sunt si oameni care nu vor merge la judecata Bineinteles nu in

intelesul ca nu vor merge la Judecata si ca nu se va hotari asupra lor ci in intelesul ca vor trece prin Judecata ca

si cum nu s-au dus la Judecata Zice Domnul Hristos Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis

are viata vesnica si la judecata nu va veni ci s-a mutat din moarte la viata (Ioan 5 24)

Sa ne rugam lui Dumnezeu sa fim si noi intre aceia care la Judecata nu vor merge ci s-au mutat se muta din

moarte la viata

Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Amin

Parintele Teofil Paraian

Cuvacircnt la Duminica Lăsatului sec de carnedin ldquoOmilii la Postul Marerdquo

bdquoAtunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe noricu putere si cu slavă multărdquo (Lc 21 27)

Gacircndirea la iad şi la icircmpărăţia ceruluitrebuie să ne ferească de păcat

bdquoNoi toţi trebuie să ne arătăm icircnaintea scaunului Judecăţii lui Hristos ca să ia fiecare după cele săvacircrşite prin trup ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Să ne icircnfăţişăm rogu-vă icircnaintea scaunului Judecăţii lui Dumnezeu ca şi cum El ar sta icircnaintea noastră ca şi cum Judecătorul ar fi aşezat pe dacircnsul şi ca şi cum toate faptele noastre ar fi descoperite Aşa noi trebuie nu numai să ne arătăm icircnaintea acestui scaun de judecată ci vom fi icircnaintea lui cu totul dezveliţi Nu roşiţi oare Adeseori am voit noi mai bucuroşi să murim decacirct unele fapte de ruşine ale noastre să fie cunoscute prietenilor noştri celor vrednici de cinste Dar ce vom simţi noi atunci cacircnd păcatele noastre vor fi descoperite icircngerilor şi oamenilor si nouă icircnşine ne vor fi ţinute icircnaintea ochilorDumnezeu chiar zice prin Psalmistul bdquoMustra-te-voi şi voi pune icircnaintea feţei tale păcatele talerdquo (Ps 49 22) Deci noi chiar acum cacircnd Ziua Judecăţii este icircncă departe şi numai se vesteşte murim de groaza conştiinţei ce va fi cu noi atunci cacircnd toată lumea va fi adunată cacircnd toţi icircngerii şi oştile cereşti vor fi de faţă cacircnd tracircmbiţele vor suna cacircnd drepţii se vor răpi icircn nori şi se va icircnălţa un grozav ţipăt de tacircnguire al păcătoşilor Ce groază ne va cuprinde atunci bdquoUnul ndash zice Domnul ndash se va lua altul se va lăsardquo (Mt 24 40) Ce vor simţi ei cacircnd vor vedea că unii s-au luat cu cinste mare iar ei dimpotrivă au fost respinşi cu multă ruşine Această durere eu zic şi mă jur că nu este cu putinţă a se descrie prin cuvinte Văzut-aţi pe cineva care se duce la moarte Ce socotiţi voi că trebuie să simtă un astfel de biet păcătos cacircnd face această tristă cale de pe urmă Ce n-ar face şi n-ar suferi el bucuros numai să scape de această icircnfricoşată pedeapsă de moarte Dar ce vorbesc eu despre cel osacircndit la moarte La o execuţie se adună mulţime de popor dintre care aproape nici unul nu cunoaşte bine pe nenorocitul acela icircnsă dacă ar putea cineva să se uite icircn inimile acelor mii ce stau icircmprejur cu greu s-ar putea afla unul care să fie aşa de vacircrtos la inimă sau aşa de crud şi nesimţitor icircncacirct duhul lui să nu fie cuprins de frică macirchnit şi zdrobit Iară dacă noi ne tulburăm si ne mişcăm atacircta cacircnd se duc la moarte alţii care nu sunt aproape de noi ce vom simţi oare noi atunci cacircnd ne va ajunge pe noi icircnşine o soartă cu mult mai icircnfricoşată cacircnd noi vom fi icircncuiaţi afară de bucuria cea negrăită si osacircndiţi la munca cea veşnică Chiar dacă n-ar fi iad totuşi ar fi o pedeapsă grozavă de a fi scos afară din mărirea aceea

negrăită Sau credeţi voi că ar fi un chin mic aceste de a nu fi cineva icircn partea acelor fericiţi şi a nu se icircnvrednici de acea mărire negrăită a fi scos din acea ceată mărită şi din acele bucurii nesfacircrşite Dar dacă la acestea se mai adaugă icircncă icircntunericul icircncă scracircşnirea dinţilor icircncă lanţurile cele nedezlegate viermele care nu moare niciodată focul cel nestins spaima şi chinurile de tot felul dacă limba arde ca la icircmbuibatul cel bogat de pildă dacă noi ţipăm fără a fi auziţi de cineva şi suspinăm de durere fără a fi băgaţi icircn seamă nefiind nimeni care să ne macircngacircie mdash nu suntem noi oare atunci cei mai nenorociţi şi cei mai vrednici de placircns dintre toate făpturile Cacircnd noi vizităm o temniţă si vedem pe cei nenorociţi pe unii legaţi cu lanţuri de fier pe alţii zăcacircnd icircn camere icircntunecoase ne icircnfiorăm şi ne străduim să facem totul ca să nu ajungem şi noi icircntr-o asemenea ticăloşie Dacă la o astfel de privire noi ne cutremurăm ce se va icircntacircmpla oare cu noi atunci cacircnd icircncătuşaţi ne vom arunca icircn prăpastia iadului Lanţurile de acolo nu sunt de fier ci de foc care niciodată nu se stinge iar căpeteniile temniţei nu sunt din neamul nostru că poate li s-ar insufla compătimire şi milă de noi ci sunt duhurile cele rele icircnfricoşate şi nemilostive care ne muncesc şi ne chinuiesc pentru păcatele noastreLa ele nu folosesc cu nimic banii şi darurile şi toate mituirile icircncă sunt zadarnice şi toate rugăminţile şi vorbele cele prieteneşti neputacircnd aduce nici o uşurare Aici nu este iertare nici pogorămacircntChiar dacă Noe Iov şi Daniil ar vedea pe rudele lor icircn acest loc de pedeapsă nu ar cuteza să mijlocească pentru dacircnşii nici n-ar putea să le icircntindă vreo macircnă de ajutor (Iez 14 14)De aceea nimeni care nu este bun nu poate nădăjdui după moarte o soartă bună chiar de ar număra mii de sfinţi icircntre strămoşii săi căci fiecare zice Apostolul bdquova lua după cum a lucrat icircn viaţa cea trupească ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Aceste cuvinte iubiţilor trebuie să străbată icircn auzul nostru şi să ne facă mintoşiDe arde icircn tine focul poftelor celor păcătoase gacircndeşte la focul acelei pedepse şi focul cel dintacirci se va stinge icircn tineGacircndeşti tu să spui vreun neadevăr Adu-ţi aminte de scracircşnirea dinţilor cea din iad şi frica de dacircnsa va fi fracircu pentru gura taPlănuieşti tu să săvacircrşeşti o răpire Ascultă glasul Judecătorului care zice bdquoLegaţi-i macircinile şi picioarele şi-l aruncaţi icircntru icircntunericul cel mai dinafarărdquo (Mt 25 40) dacă gacircndeşti la aceasta icircndată vei goni de la tine pofta cea reaDe eşti icircmpietrit şi nemilostiv adu-ţi aminte de cele cinci fete nebune care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune şi milostive iar pentru aceea au fost icircncuiate icircn afara cămării mirelui numai gacircndeşte la aceasta si tu icircndată te vei face blacircnd şi milostivSau dacă tu eşti dedat la beţie şi la icircmbuibare o atunci gacircndeşte numai la icircmbuibatul cel bogat cum zicea el bdquoTrimite pe Lazăr să-şi icircntindă vacircrful degetului icircn apă şi să-mi răcorească limba mea cea icircnvăpăiatărdquo (Lc 16 24) Gacircndeşte cum el nu şi-a ajuns dorinţa şi curacircnd te vei lăsa de această patimă icircn acelaşi chip vei putea tu să icircmplineşti şi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu căci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greuPentru ce icircnsă poruncile Lui par a fi aşa grele Aceasta provine de la lenevirea noastră şi de la uşurătatea minţii adică precum cele mai grele şi ostenitoare sunt uşoare cacircnd noi avem racircvnă aşa pe de altă parte cacircnd noi ne lenevim pacircnă şi cele uşoare ni se par de tot grele şi de neicircnduratDacă noi vom cumpăni toate acestea nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaţă desfătată ţinacircnd masă scumpă ci vom privi numai spre sfacircrşit Aici ei icircşi ung trupul cu mirodenii dar acolo icirci aşteaptă viermele şi foculTot aşa de nenorociţi sunt şi aceia care se icircmbogăţesc prin răpire Căci care este sfacircrşitul lor Aici ei au truda şi primejdia iar dincolo icirci aşteaptă icircnchisoarea cea veşnică şi icircntunericul cel mai dinafarăDar nici cei ce caută mărirea nu sunt norociţi Aici ei trăiesc icircn prefăcătorie si icircn zgacircrcenie căci pururea caută la judecata altora iară dincolo icirci ajunge pedeapsa cea mare şi nenorocirea cea

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

de sederea de-a dreapta si de cea de a doua si slavita iarasi venire ale Tale dintru ale Tale Tie-Ti aducem de

toate si pentru toate

Deci la fiecare Sfanta Liturghie noi pomenim si praznuim a doua venire a Domnului Hristos De aceea nu ne

gandim atat la a doua venire si mai ales nu o asteptam cum o asteapta alti crestini care nu-s de credinta

noastra Ei nu au Liturghie si neavand Liturghie nu au nici inaintepraznuirea celei de a doua veniri a Domnului

Hristos

Si mai este ceva pentru fiecare dintre noi intalnirea cu Domnul Hristos poate fi la orice rugaciune Intalnirea cu

Domnul Hristos poate fi la orice citire din Sfanta Evanghelie Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi de cate ori

facem un bine fratelui nostru Intalnirea cu Domnul Hristos poate fi pentru fiecare dintre noi sigur cand vom trece

din aceasta viata si cand se va hotari locul pe care ni l-am pregatit pentru viata vesnica In Pateric este scris ca

In ce te gaseste moartea in aceea te duci Daca ducem o viata frumoasa si buna si ne gaseste moartea in bine

in bine ne ducem

Sa ne rugam Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa ne lumineze mintea si sa ne tina in minte Iar Judecata de apoi

judecata particulara judecata de la spovedanie judecata care vine peste noi de multe ori cand ni se rasplatesc

relele pe care le-am facut judecata de la rugaciune toate acestea sa le avem in minte sa ne inteleptim prin

gandurile de la judecata Sa ne ferim cat putem sa judecam pe fratii nostri ca sa se implineasca si cu noi

cuvantul Nu judecati ca sa nu fiti judecati (Matei 7 1)

In Pateric se spune ca pe un calugar era senin si cu bucurie pe patul de moarte l-au intrebat fratii cum de e asa

linistit in fata mortii ca doar n-a dus o viata deosebita Calugarul le-a raspuns ca nu a avut o viata deosebita dar

ca de cand a intrat in manastire a luat aminte la cuvantul Domnului Hristos Nu judecati ca sa nu fiti judecati si

ca-I va spune Domnului Hristos Doamne am implinit acest cuvant si astept sa implinesti si Tu fagaduinta de-a nu

ma judeca

Mai este un cuvant spus de Domnul Hristos ca sunt si oameni care nu vor merge la judecata Bineinteles nu in

intelesul ca nu vor merge la Judecata si ca nu se va hotari asupra lor ci in intelesul ca vor trece prin Judecata ca

si cum nu s-au dus la Judecata Zice Domnul Hristos Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis

are viata vesnica si la judecata nu va veni ci s-a mutat din moarte la viata (Ioan 5 24)

Sa ne rugam lui Dumnezeu sa fim si noi intre aceia care la Judecata nu vor merge ci s-au mutat se muta din

moarte la viata

Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh Amin

Parintele Teofil Paraian

Cuvacircnt la Duminica Lăsatului sec de carnedin ldquoOmilii la Postul Marerdquo

bdquoAtunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe noricu putere si cu slavă multărdquo (Lc 21 27)

Gacircndirea la iad şi la icircmpărăţia ceruluitrebuie să ne ferească de păcat

bdquoNoi toţi trebuie să ne arătăm icircnaintea scaunului Judecăţii lui Hristos ca să ia fiecare după cele săvacircrşite prin trup ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Să ne icircnfăţişăm rogu-vă icircnaintea scaunului Judecăţii lui Dumnezeu ca şi cum El ar sta icircnaintea noastră ca şi cum Judecătorul ar fi aşezat pe dacircnsul şi ca şi cum toate faptele noastre ar fi descoperite Aşa noi trebuie nu numai să ne arătăm icircnaintea acestui scaun de judecată ci vom fi icircnaintea lui cu totul dezveliţi Nu roşiţi oare Adeseori am voit noi mai bucuroşi să murim decacirct unele fapte de ruşine ale noastre să fie cunoscute prietenilor noştri celor vrednici de cinste Dar ce vom simţi noi atunci cacircnd păcatele noastre vor fi descoperite icircngerilor şi oamenilor si nouă icircnşine ne vor fi ţinute icircnaintea ochilorDumnezeu chiar zice prin Psalmistul bdquoMustra-te-voi şi voi pune icircnaintea feţei tale păcatele talerdquo (Ps 49 22) Deci noi chiar acum cacircnd Ziua Judecăţii este icircncă departe şi numai se vesteşte murim de groaza conştiinţei ce va fi cu noi atunci cacircnd toată lumea va fi adunată cacircnd toţi icircngerii şi oştile cereşti vor fi de faţă cacircnd tracircmbiţele vor suna cacircnd drepţii se vor răpi icircn nori şi se va icircnălţa un grozav ţipăt de tacircnguire al păcătoşilor Ce groază ne va cuprinde atunci bdquoUnul ndash zice Domnul ndash se va lua altul se va lăsardquo (Mt 24 40) Ce vor simţi ei cacircnd vor vedea că unii s-au luat cu cinste mare iar ei dimpotrivă au fost respinşi cu multă ruşine Această durere eu zic şi mă jur că nu este cu putinţă a se descrie prin cuvinte Văzut-aţi pe cineva care se duce la moarte Ce socotiţi voi că trebuie să simtă un astfel de biet păcătos cacircnd face această tristă cale de pe urmă Ce n-ar face şi n-ar suferi el bucuros numai să scape de această icircnfricoşată pedeapsă de moarte Dar ce vorbesc eu despre cel osacircndit la moarte La o execuţie se adună mulţime de popor dintre care aproape nici unul nu cunoaşte bine pe nenorocitul acela icircnsă dacă ar putea cineva să se uite icircn inimile acelor mii ce stau icircmprejur cu greu s-ar putea afla unul care să fie aşa de vacircrtos la inimă sau aşa de crud şi nesimţitor icircncacirct duhul lui să nu fie cuprins de frică macirchnit şi zdrobit Iară dacă noi ne tulburăm si ne mişcăm atacircta cacircnd se duc la moarte alţii care nu sunt aproape de noi ce vom simţi oare noi atunci cacircnd ne va ajunge pe noi icircnşine o soartă cu mult mai icircnfricoşată cacircnd noi vom fi icircncuiaţi afară de bucuria cea negrăită si osacircndiţi la munca cea veşnică Chiar dacă n-ar fi iad totuşi ar fi o pedeapsă grozavă de a fi scos afară din mărirea aceea

negrăită Sau credeţi voi că ar fi un chin mic aceste de a nu fi cineva icircn partea acelor fericiţi şi a nu se icircnvrednici de acea mărire negrăită a fi scos din acea ceată mărită şi din acele bucurii nesfacircrşite Dar dacă la acestea se mai adaugă icircncă icircntunericul icircncă scracircşnirea dinţilor icircncă lanţurile cele nedezlegate viermele care nu moare niciodată focul cel nestins spaima şi chinurile de tot felul dacă limba arde ca la icircmbuibatul cel bogat de pildă dacă noi ţipăm fără a fi auziţi de cineva şi suspinăm de durere fără a fi băgaţi icircn seamă nefiind nimeni care să ne macircngacircie mdash nu suntem noi oare atunci cei mai nenorociţi şi cei mai vrednici de placircns dintre toate făpturile Cacircnd noi vizităm o temniţă si vedem pe cei nenorociţi pe unii legaţi cu lanţuri de fier pe alţii zăcacircnd icircn camere icircntunecoase ne icircnfiorăm şi ne străduim să facem totul ca să nu ajungem şi noi icircntr-o asemenea ticăloşie Dacă la o astfel de privire noi ne cutremurăm ce se va icircntacircmpla oare cu noi atunci cacircnd icircncătuşaţi ne vom arunca icircn prăpastia iadului Lanţurile de acolo nu sunt de fier ci de foc care niciodată nu se stinge iar căpeteniile temniţei nu sunt din neamul nostru că poate li s-ar insufla compătimire şi milă de noi ci sunt duhurile cele rele icircnfricoşate şi nemilostive care ne muncesc şi ne chinuiesc pentru păcatele noastreLa ele nu folosesc cu nimic banii şi darurile şi toate mituirile icircncă sunt zadarnice şi toate rugăminţile şi vorbele cele prieteneşti neputacircnd aduce nici o uşurare Aici nu este iertare nici pogorămacircntChiar dacă Noe Iov şi Daniil ar vedea pe rudele lor icircn acest loc de pedeapsă nu ar cuteza să mijlocească pentru dacircnşii nici n-ar putea să le icircntindă vreo macircnă de ajutor (Iez 14 14)De aceea nimeni care nu este bun nu poate nădăjdui după moarte o soartă bună chiar de ar număra mii de sfinţi icircntre strămoşii săi căci fiecare zice Apostolul bdquova lua după cum a lucrat icircn viaţa cea trupească ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Aceste cuvinte iubiţilor trebuie să străbată icircn auzul nostru şi să ne facă mintoşiDe arde icircn tine focul poftelor celor păcătoase gacircndeşte la focul acelei pedepse şi focul cel dintacirci se va stinge icircn tineGacircndeşti tu să spui vreun neadevăr Adu-ţi aminte de scracircşnirea dinţilor cea din iad şi frica de dacircnsa va fi fracircu pentru gura taPlănuieşti tu să săvacircrşeşti o răpire Ascultă glasul Judecătorului care zice bdquoLegaţi-i macircinile şi picioarele şi-l aruncaţi icircntru icircntunericul cel mai dinafarărdquo (Mt 25 40) dacă gacircndeşti la aceasta icircndată vei goni de la tine pofta cea reaDe eşti icircmpietrit şi nemilostiv adu-ţi aminte de cele cinci fete nebune care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune şi milostive iar pentru aceea au fost icircncuiate icircn afara cămării mirelui numai gacircndeşte la aceasta si tu icircndată te vei face blacircnd şi milostivSau dacă tu eşti dedat la beţie şi la icircmbuibare o atunci gacircndeşte numai la icircmbuibatul cel bogat cum zicea el bdquoTrimite pe Lazăr să-şi icircntindă vacircrful degetului icircn apă şi să-mi răcorească limba mea cea icircnvăpăiatărdquo (Lc 16 24) Gacircndeşte cum el nu şi-a ajuns dorinţa şi curacircnd te vei lăsa de această patimă icircn acelaşi chip vei putea tu să icircmplineşti şi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu căci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greuPentru ce icircnsă poruncile Lui par a fi aşa grele Aceasta provine de la lenevirea noastră şi de la uşurătatea minţii adică precum cele mai grele şi ostenitoare sunt uşoare cacircnd noi avem racircvnă aşa pe de altă parte cacircnd noi ne lenevim pacircnă şi cele uşoare ni se par de tot grele şi de neicircnduratDacă noi vom cumpăni toate acestea nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaţă desfătată ţinacircnd masă scumpă ci vom privi numai spre sfacircrşit Aici ei icircşi ung trupul cu mirodenii dar acolo icirci aşteaptă viermele şi foculTot aşa de nenorociţi sunt şi aceia care se icircmbogăţesc prin răpire Căci care este sfacircrşitul lor Aici ei au truda şi primejdia iar dincolo icirci aşteaptă icircnchisoarea cea veşnică şi icircntunericul cel mai dinafarăDar nici cei ce caută mărirea nu sunt norociţi Aici ei trăiesc icircn prefăcătorie si icircn zgacircrcenie căci pururea caută la judecata altora iară dincolo icirci ajunge pedeapsa cea mare şi nenorocirea cea

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

Cuvacircnt la Duminica Lăsatului sec de carnedin ldquoOmilii la Postul Marerdquo

bdquoAtunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe noricu putere si cu slavă multărdquo (Lc 21 27)

Gacircndirea la iad şi la icircmpărăţia ceruluitrebuie să ne ferească de păcat

bdquoNoi toţi trebuie să ne arătăm icircnaintea scaunului Judecăţii lui Hristos ca să ia fiecare după cele săvacircrşite prin trup ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Să ne icircnfăţişăm rogu-vă icircnaintea scaunului Judecăţii lui Dumnezeu ca şi cum El ar sta icircnaintea noastră ca şi cum Judecătorul ar fi aşezat pe dacircnsul şi ca şi cum toate faptele noastre ar fi descoperite Aşa noi trebuie nu numai să ne arătăm icircnaintea acestui scaun de judecată ci vom fi icircnaintea lui cu totul dezveliţi Nu roşiţi oare Adeseori am voit noi mai bucuroşi să murim decacirct unele fapte de ruşine ale noastre să fie cunoscute prietenilor noştri celor vrednici de cinste Dar ce vom simţi noi atunci cacircnd păcatele noastre vor fi descoperite icircngerilor şi oamenilor si nouă icircnşine ne vor fi ţinute icircnaintea ochilorDumnezeu chiar zice prin Psalmistul bdquoMustra-te-voi şi voi pune icircnaintea feţei tale păcatele talerdquo (Ps 49 22) Deci noi chiar acum cacircnd Ziua Judecăţii este icircncă departe şi numai se vesteşte murim de groaza conştiinţei ce va fi cu noi atunci cacircnd toată lumea va fi adunată cacircnd toţi icircngerii şi oştile cereşti vor fi de faţă cacircnd tracircmbiţele vor suna cacircnd drepţii se vor răpi icircn nori şi se va icircnălţa un grozav ţipăt de tacircnguire al păcătoşilor Ce groază ne va cuprinde atunci bdquoUnul ndash zice Domnul ndash se va lua altul se va lăsardquo (Mt 24 40) Ce vor simţi ei cacircnd vor vedea că unii s-au luat cu cinste mare iar ei dimpotrivă au fost respinşi cu multă ruşine Această durere eu zic şi mă jur că nu este cu putinţă a se descrie prin cuvinte Văzut-aţi pe cineva care se duce la moarte Ce socotiţi voi că trebuie să simtă un astfel de biet păcătos cacircnd face această tristă cale de pe urmă Ce n-ar face şi n-ar suferi el bucuros numai să scape de această icircnfricoşată pedeapsă de moarte Dar ce vorbesc eu despre cel osacircndit la moarte La o execuţie se adună mulţime de popor dintre care aproape nici unul nu cunoaşte bine pe nenorocitul acela icircnsă dacă ar putea cineva să se uite icircn inimile acelor mii ce stau icircmprejur cu greu s-ar putea afla unul care să fie aşa de vacircrtos la inimă sau aşa de crud şi nesimţitor icircncacirct duhul lui să nu fie cuprins de frică macirchnit şi zdrobit Iară dacă noi ne tulburăm si ne mişcăm atacircta cacircnd se duc la moarte alţii care nu sunt aproape de noi ce vom simţi oare noi atunci cacircnd ne va ajunge pe noi icircnşine o soartă cu mult mai icircnfricoşată cacircnd noi vom fi icircncuiaţi afară de bucuria cea negrăită si osacircndiţi la munca cea veşnică Chiar dacă n-ar fi iad totuşi ar fi o pedeapsă grozavă de a fi scos afară din mărirea aceea

negrăită Sau credeţi voi că ar fi un chin mic aceste de a nu fi cineva icircn partea acelor fericiţi şi a nu se icircnvrednici de acea mărire negrăită a fi scos din acea ceată mărită şi din acele bucurii nesfacircrşite Dar dacă la acestea se mai adaugă icircncă icircntunericul icircncă scracircşnirea dinţilor icircncă lanţurile cele nedezlegate viermele care nu moare niciodată focul cel nestins spaima şi chinurile de tot felul dacă limba arde ca la icircmbuibatul cel bogat de pildă dacă noi ţipăm fără a fi auziţi de cineva şi suspinăm de durere fără a fi băgaţi icircn seamă nefiind nimeni care să ne macircngacircie mdash nu suntem noi oare atunci cei mai nenorociţi şi cei mai vrednici de placircns dintre toate făpturile Cacircnd noi vizităm o temniţă si vedem pe cei nenorociţi pe unii legaţi cu lanţuri de fier pe alţii zăcacircnd icircn camere icircntunecoase ne icircnfiorăm şi ne străduim să facem totul ca să nu ajungem şi noi icircntr-o asemenea ticăloşie Dacă la o astfel de privire noi ne cutremurăm ce se va icircntacircmpla oare cu noi atunci cacircnd icircncătuşaţi ne vom arunca icircn prăpastia iadului Lanţurile de acolo nu sunt de fier ci de foc care niciodată nu se stinge iar căpeteniile temniţei nu sunt din neamul nostru că poate li s-ar insufla compătimire şi milă de noi ci sunt duhurile cele rele icircnfricoşate şi nemilostive care ne muncesc şi ne chinuiesc pentru păcatele noastreLa ele nu folosesc cu nimic banii şi darurile şi toate mituirile icircncă sunt zadarnice şi toate rugăminţile şi vorbele cele prieteneşti neputacircnd aduce nici o uşurare Aici nu este iertare nici pogorămacircntChiar dacă Noe Iov şi Daniil ar vedea pe rudele lor icircn acest loc de pedeapsă nu ar cuteza să mijlocească pentru dacircnşii nici n-ar putea să le icircntindă vreo macircnă de ajutor (Iez 14 14)De aceea nimeni care nu este bun nu poate nădăjdui după moarte o soartă bună chiar de ar număra mii de sfinţi icircntre strămoşii săi căci fiecare zice Apostolul bdquova lua după cum a lucrat icircn viaţa cea trupească ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Aceste cuvinte iubiţilor trebuie să străbată icircn auzul nostru şi să ne facă mintoşiDe arde icircn tine focul poftelor celor păcătoase gacircndeşte la focul acelei pedepse şi focul cel dintacirci se va stinge icircn tineGacircndeşti tu să spui vreun neadevăr Adu-ţi aminte de scracircşnirea dinţilor cea din iad şi frica de dacircnsa va fi fracircu pentru gura taPlănuieşti tu să săvacircrşeşti o răpire Ascultă glasul Judecătorului care zice bdquoLegaţi-i macircinile şi picioarele şi-l aruncaţi icircntru icircntunericul cel mai dinafarărdquo (Mt 25 40) dacă gacircndeşti la aceasta icircndată vei goni de la tine pofta cea reaDe eşti icircmpietrit şi nemilostiv adu-ţi aminte de cele cinci fete nebune care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune şi milostive iar pentru aceea au fost icircncuiate icircn afara cămării mirelui numai gacircndeşte la aceasta si tu icircndată te vei face blacircnd şi milostivSau dacă tu eşti dedat la beţie şi la icircmbuibare o atunci gacircndeşte numai la icircmbuibatul cel bogat cum zicea el bdquoTrimite pe Lazăr să-şi icircntindă vacircrful degetului icircn apă şi să-mi răcorească limba mea cea icircnvăpăiatărdquo (Lc 16 24) Gacircndeşte cum el nu şi-a ajuns dorinţa şi curacircnd te vei lăsa de această patimă icircn acelaşi chip vei putea tu să icircmplineşti şi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu căci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greuPentru ce icircnsă poruncile Lui par a fi aşa grele Aceasta provine de la lenevirea noastră şi de la uşurătatea minţii adică precum cele mai grele şi ostenitoare sunt uşoare cacircnd noi avem racircvnă aşa pe de altă parte cacircnd noi ne lenevim pacircnă şi cele uşoare ni se par de tot grele şi de neicircnduratDacă noi vom cumpăni toate acestea nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaţă desfătată ţinacircnd masă scumpă ci vom privi numai spre sfacircrşit Aici ei icircşi ung trupul cu mirodenii dar acolo icirci aşteaptă viermele şi foculTot aşa de nenorociţi sunt şi aceia care se icircmbogăţesc prin răpire Căci care este sfacircrşitul lor Aici ei au truda şi primejdia iar dincolo icirci aşteaptă icircnchisoarea cea veşnică şi icircntunericul cel mai dinafarăDar nici cei ce caută mărirea nu sunt norociţi Aici ei trăiesc icircn prefăcătorie si icircn zgacircrcenie căci pururea caută la judecata altora iară dincolo icirci ajunge pedeapsa cea mare şi nenorocirea cea

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

negrăită Sau credeţi voi că ar fi un chin mic aceste de a nu fi cineva icircn partea acelor fericiţi şi a nu se icircnvrednici de acea mărire negrăită a fi scos din acea ceată mărită şi din acele bucurii nesfacircrşite Dar dacă la acestea se mai adaugă icircncă icircntunericul icircncă scracircşnirea dinţilor icircncă lanţurile cele nedezlegate viermele care nu moare niciodată focul cel nestins spaima şi chinurile de tot felul dacă limba arde ca la icircmbuibatul cel bogat de pildă dacă noi ţipăm fără a fi auziţi de cineva şi suspinăm de durere fără a fi băgaţi icircn seamă nefiind nimeni care să ne macircngacircie mdash nu suntem noi oare atunci cei mai nenorociţi şi cei mai vrednici de placircns dintre toate făpturile Cacircnd noi vizităm o temniţă si vedem pe cei nenorociţi pe unii legaţi cu lanţuri de fier pe alţii zăcacircnd icircn camere icircntunecoase ne icircnfiorăm şi ne străduim să facem totul ca să nu ajungem şi noi icircntr-o asemenea ticăloşie Dacă la o astfel de privire noi ne cutremurăm ce se va icircntacircmpla oare cu noi atunci cacircnd icircncătuşaţi ne vom arunca icircn prăpastia iadului Lanţurile de acolo nu sunt de fier ci de foc care niciodată nu se stinge iar căpeteniile temniţei nu sunt din neamul nostru că poate li s-ar insufla compătimire şi milă de noi ci sunt duhurile cele rele icircnfricoşate şi nemilostive care ne muncesc şi ne chinuiesc pentru păcatele noastreLa ele nu folosesc cu nimic banii şi darurile şi toate mituirile icircncă sunt zadarnice şi toate rugăminţile şi vorbele cele prieteneşti neputacircnd aduce nici o uşurare Aici nu este iertare nici pogorămacircntChiar dacă Noe Iov şi Daniil ar vedea pe rudele lor icircn acest loc de pedeapsă nu ar cuteza să mijlocească pentru dacircnşii nici n-ar putea să le icircntindă vreo macircnă de ajutor (Iez 14 14)De aceea nimeni care nu este bun nu poate nădăjdui după moarte o soartă bună chiar de ar număra mii de sfinţi icircntre strămoşii săi căci fiecare zice Apostolul bdquova lua după cum a lucrat icircn viaţa cea trupească ori bine ori răurdquo (II Cor 5 10)Aceste cuvinte iubiţilor trebuie să străbată icircn auzul nostru şi să ne facă mintoşiDe arde icircn tine focul poftelor celor păcătoase gacircndeşte la focul acelei pedepse şi focul cel dintacirci se va stinge icircn tineGacircndeşti tu să spui vreun neadevăr Adu-ţi aminte de scracircşnirea dinţilor cea din iad şi frica de dacircnsa va fi fracircu pentru gura taPlănuieşti tu să săvacircrşeşti o răpire Ascultă glasul Judecătorului care zice bdquoLegaţi-i macircinile şi picioarele şi-l aruncaţi icircntru icircntunericul cel mai dinafarărdquo (Mt 25 40) dacă gacircndeşti la aceasta icircndată vei goni de la tine pofta cea reaDe eşti icircmpietrit şi nemilostiv adu-ţi aminte de cele cinci fete nebune care nu aveau untdelemnul faptelor celor bune şi milostive iar pentru aceea au fost icircncuiate icircn afara cămării mirelui numai gacircndeşte la aceasta si tu icircndată te vei face blacircnd şi milostivSau dacă tu eşti dedat la beţie şi la icircmbuibare o atunci gacircndeşte numai la icircmbuibatul cel bogat cum zicea el bdquoTrimite pe Lazăr să-şi icircntindă vacircrful degetului icircn apă şi să-mi răcorească limba mea cea icircnvăpăiatărdquo (Lc 16 24) Gacircndeşte cum el nu şi-a ajuns dorinţa şi curacircnd te vei lăsa de această patimă icircn acelaşi chip vei putea tu să icircmplineşti şi toate celelalte porunci ale lui Dumnezeu căci Dumnezeu n-a poruncit nimica ce ar fi prea greuPentru ce icircnsă poruncile Lui par a fi aşa grele Aceasta provine de la lenevirea noastră şi de la uşurătatea minţii adică precum cele mai grele şi ostenitoare sunt uşoare cacircnd noi avem racircvnă aşa pe de altă parte cacircnd noi ne lenevim pacircnă şi cele uşoare ni se par de tot grele şi de neicircnduratDacă noi vom cumpăni toate acestea nu-i vom ferici pe cei ce duc o viaţă desfătată ţinacircnd masă scumpă ci vom privi numai spre sfacircrşit Aici ei icircşi ung trupul cu mirodenii dar acolo icirci aşteaptă viermele şi foculTot aşa de nenorociţi sunt şi aceia care se icircmbogăţesc prin răpire Căci care este sfacircrşitul lor Aici ei au truda şi primejdia iar dincolo icirci aşteaptă icircnchisoarea cea veşnică şi icircntunericul cel mai dinafarăDar nici cei ce caută mărirea nu sunt norociţi Aici ei trăiesc icircn prefăcătorie si icircn zgacircrcenie căci pururea caută la judecata altora iară dincolo icirci ajunge pedeapsa cea mare şi nenorocirea cea

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

veşnicăDacă noi vom gacircndi şi vom judeca aşa de-a pururea punacircnd astfel de cugetări icircmpotriva patimilor noastre celor rele atunci noi degrabă vom săvacircrşi fapta cea bună vom icircnăbuşi dragostea către cele pămacircnteşti şi simţitoare şi vom aprinde dorinţa de cele viitoare şi veşniceSau oare viaţa cea de acum are ea ceva aşa de statornic aşa de minunat aşa de rar icircncacirct noi să icircntoarcem spre ea toată racircvna noastră Nu vedem noi oare cum toate icircn lume se icircnvacircrtesc vin şi se duc schimbacircndu-se ca ziua şi noaptea ca vara şi iarna De aceea noi totdeauna să aţacircţăm icircn noi mai mult dorinţa bunurilor celor viitoare şi veşnice căci pe cei drepţi icirci aşteaptă o mare mărire care nu se poate spune prin cuvacircnt Adică noi la icircnviere vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soţi ai icircmpărăţiei şi măririi lui Iisus HristosCe va să zică aceasta puteţi vedea din cele următoare Negreşit noi nu putem cunoaşte cu desăvacircrşire mărirea ce ne aşteaptă la icircnviere eu icircnsă mă voi icircncumeta pe cacirct este cu putinţă a lămuri aceasta printr-un exemplu luat din viaţa cea pămacircntească icircnchipuieşte-ţi că tu ai fi bătracircn şi foarte sărac şi că cineva ţi-ar făgădui deodată a-ţi da iarăşi tinereţea a te face iarăşi icircnfloritor şi puternic ca oricine ba icircncă a-ţi da pe o mie de ani o icircmpărăţie mare si icircntinsă care se va icircndulci de cea mai mărită pace ce nu ai face şi ce nu ai suferi tu oare pentru ca să dobacircndeşti cu adevărat o asemenea făgăduinţă Dar iată Hristos icircţi făgăduieşte nu numai atacircta ci icircncă cu mult mai mult Căci deosebirea icircntre tinereţe şi bătracircneţe nu este aşa de mare ca icircntre putreziciune şi neputreziciune iar depărtarea dintre icircmpărăţie si sărăcie nu este aşa de mare ca icircntre viaţa cea de acum şi mărirea cea viitoare Aseamănă-le una cu alta şi vei vedea că ele stau una către alta ca umbra şi adevărul Dar eu nicidecum n-am zis icircndeajuns căci marea deosebire icircntre viaţa cea viitoare şi aceasta de acum nu se poate rosti prin cuvinteDacă se uită cineva la deosebirea duratei timpului deosebirea icircntre amacircndouă vieţile este atacirct de mare că nici o gacircndire nu o poate cuprinde sau cum ar putea cineva să pună icircn alăturare viaţa noastră cea scurtă de acum cu cealaltă care nu are margine şi care durează veşnic Ba icircncă orice ar voi cineva să aducă deosebirea icircntre amacircndouă vieţile nu se poate descrie după cuviinţă Dacă strălucirea trupului celui icircnviat aş asemăna-o cu razele soarelui cu lumina fulgerului totuşi aş zice prea puţin Si pentru o astfel de mărire nu trebuie noi să jertfim şi bani şi viaţă şi totul Dacă un icircmpărat pămacircntesc te-ar primi icircn palatul său şi te-ar face mai icircnsemnat decacirct toţi ceilalţi te-ar cinsti şi te-ar dărui nu te-ai crede tu oare cel mai norocitIară cacircnd Dumnezeu voieşte a te primi icircn palatul Său cel icircmpărătesc din cer cacircnd icircmpăratul icircmpăraţilor voieşte a te cinsti şi a te face icircnsemnat cacircnd tu ai să străluceşti icircntre icircngeri şi ai să te icircndulceşti de mărirea cea negrăită tu te stacircnjeneşti pe cacircnd ar trebui cu bucurie şi săltacircnd să jertfeşti icircnsăşi viaţa ta pentru aceastaTu faci toate numai ca să dobacircndeşti o dregătorie un post de cinste pe pămacircnt iară cacircnd ţi se făgăduieşte icircmpărăţia cerului o icircmpărăţie veşnică atunci tu te leneveşti şi te retragiO icircnchipuie-ţi icircn duhul tău cerul această icircnălţime nesfacircrşită această lumină strălucitoare cetele icircngerilor şi ale arhanghelilor şi toate puterile cereşti şi stăpacircnirile şi totodată gacircndeşte la Ziua Judecăţii atunci vei socoti mică toată mărirea cea pămacircntească şi vei vedea o privelişte care te va umple de fiori şi de groază Tu vei vedea cu duhul cum cerul se deschide şi Unul Născut Fiul lui Dumnezeu icircntru mărirea Sa pogoară la Judecată icircnconjurat nu de sute ci de multe mii de icircngeri Toate se vor umple de groază şi de frică pămacircntul se va despica şi toţi oamenii de la Adam vor ieşi şi vor icircnvia Iar Hristos Icircnsuşi se va arăta cu o mărire care prin strălucirea Sa va icircntuneca lumina soarelui şi a lunii Ah ce nepricepere ar fi cacircnd pe noi ne aşteaptă astfel de bucurii şi mărire să nu ne lipsim cu totul de acestea de acum şi să nu gacircndim la amăgirea Satanei care ne abate de la nişte lucruri aşa ele mari dacircndu-ne pulbere şi noroi pentru ca să răpească cerul aratacircndu-ne chipuri de umbre pentru ca să ne smulgă bunurile cele adevărate Iar chipuri de umbră sunt bucuriile şi bogăţiile cele pămacircnteşti Cacircnd va veni atunci lumina se va arăta că cei ce adeseori păreau cei mai bogaţi sunt icircntr-adevăr cei mai săraci Acum noi

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

iubiţilor ştiind toate acestea să fugim de icircnşelăciunea Satanei ca să nu ne osacircndim icircmpreună cu dacircnsul şi să nu ne zică Judecătorul bdquoDuceţi-vă de la mine blestemaţilor icircn focul cel veşnic care este gătit diavolului si icircngerilor luirdquo (Mt 25 41)Aşa Icircnsuşi Domnul ne icircngrozeşte cu iadul De aceea să nu ne icircndoim de existenţa iadului ca să nu ajungem icircntr-icircnsul Căci cine nu crede că este iad pururea va fi uşuratic la minte si leneş iară cel ce va fi aşa desigur va ajunge icircn iad De aceea să nu ne icircndoim de iad ci foarte mult să vorbim despre dacircnsul ca astfel cu atacirct mai puţin să păcătuimAmintirea acestor conversaţii şi grăiri dacă ele sunt vii icircntre noi ne vor putea curaţi de toată răutatea ca o doctorie amară Să icircntrebuinţăm cu sacircrguinţă această doctorie ca să ne putem curaţi de păcate şi icircnvrednici să vedem pe Dumnezeu icircmpărtăşindu-ne de fericirea cea cerească prin harul şi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos căruia se cuvine cinstea icircn vecii vecilor Amin

Sfacircntul Ierarh Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Cuvinte duhovniceşti

Hristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoșiHristos icirci face atenți pe ucenicii Săi asupra locului vorbindu-le de caracteristicile venirii Lui și de semnele hristoșilor mincinoși Le spune că venirea Sa de atunci nu va fi așa cum s-a arătat la Icircntacircia Sa Venire icircn Bethleem nu va fi icircntr-un colț mic al lumii ca să nu-L știe nimeni la icircnceput ci va fi vădită și cu toată strălucirea icircncacirct nu va mai fi nevoie să o vestească cineva Nu e mic semnul acesta de a nu veni pe neștiute ()

Unii icirci vor icircnșela pe mulți pe vremea Apostolilor - bdquocă vor veni și vor icircnșela pe mulțirdquo - alții icirci vor icircnșela icircnainte de a Doua Lui Venire aceștia din urmă vor fi mai răi decacirct cei dintacirci că bdquovor face semne și minuni ca să rătăcească de va fi cu putință și pe cei aleșirdquo Aici Hristos vorbește de Antihrist și arată că unii chiar icirci vor sluji lui De Antihrist vorbește și Pavel la fel După ce l-a numit bdquoomul păcatului și fiul pierzăriirdquo a adăugat bdquoa cărui venire este după lucrarea satanei cu toată puterea și cu semne și cu minuni mincinoase și cu toată amăgirea nedreptății la cei ce pierrdquo Și uită-te cum le spune Hristos să se ferească bdquoSă nu ieșiți icircn pustie să nu intrați icircn cămărirdquo N-a spus bdquoPlecați după el dar să nu-l credețirdquo ci bdquoSă nu ieșiți și nici să nu plecați după elrdquo Că mare va fi atunci icircnșelăciunea pentru că se vor face și minuni spre a icircnșela pe oamenirdquo ()

Cum va veni El bdquoDupă cum fulgerul iese de la răsărit și se arată pacircnă la apus așa va fi și venirea Fiului Omului Că unde va fi stacircrvul acolo și vulturiirdquo

Cum se arată fulgerul Fulgerul n-are nevoie de vestitor n-are nevoie de predicator ci se arată icircntr-o clipită de ochi și celor ce stau icircn case și celor din cămări pe fața icircntregului pămacircnt Așa va fi și venirea lui Hristos se va arăta dintr-odată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale (Sfacircntul Ioan Gură de Aur)

Antihrist nu va fi invins de vreo revolutie de tipul celei din Metropolis si nici de vreo

rezistenta armata de tipul celei din Terminator

Nu va fi invins nici de vreun imparat bun ce va imparati pe urma peste Pamantul intreg

ortodox

Si nici nu va exista o lunga perioada de pace intre infrangerea antihristului si Parusie

Cititi va rog ce ne invata profetiile Sfintilor Parinti si Traditia Bisericii

Vor fi trimisi Enoh si Ilie Testiveanul (Maleahi IV 5 Matei XVII 10-12 Marcu IX 11-12)

si ldquovor intoarce inima parintilor catre copiirdquo (Maleahi IV 6) adica sinagoga catre Domnul

nostru Iisus Hristos si catre predica apostolilor dar ei vor fi omorati de antihrist Si va

veniDomnul din cer in chipul in care sfintii apostoli l-au vazut mergand la Cer (Fapte I 11)

Dumnezeu desavarsit si om desavarsit cu slava si putere (Luca XXI 27) si va omori pe omul

fara de legi si pe fiul pierzarii cu Duhul gurii Lui (II Tesaloniceani II 8) Asadar nimeni sa

nu astepte pe Domnul de pe pamant ci din cer dupa cum insusi ne-a dat incredintare (Matei

XVI 27 XXV 31 Luca XXI 27)

Cititi va rog mai multe la

Sfantul Ioan Damaschin DESPRE ANTIHRIST (Dogmatica

Parusia(παρουσία ἡ mdash parusia i = prezenţă παρουσία ἡ δευτέρα mdash parusia i deitera = a doua venire)

mdash dogma creştină despre a doua venire a Domnului Hristos cuprinsă icircn Simbolul credinţei bdquoŞi iarăşi va să vie cu slavă să judece viii şi morţiildquo (art VIII) Atunci va avea loc Judecata de Apoi

(vezi Judecata viitoare ) A doua venire a Macircntuitorului despre care găsim referiri icircn numeroase locuri din Sf Scriptură va fi icircntr-un timp necunoscut oamenilor şi chiar icircngerilor ci numai lui Dumnezeu-Tatăl bdquoIar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie nici icircngerii din ceruri nici Fiul ci numai Tatălldquo (Matei 2436) Acesta este răspunsul pe care Macircntuitorul icircl dă Apostolilor cu care vorbind despre cele ce vor fi aceştia Icircl icircntreabă Spune nouă cacircnd vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfacircrşitului veaculuildquo (Matei 24 3) icircndemnacircndu-i să fie pregătiţi le spune

bdquoParabola celor zece fecioareldquo care este un avertisment pentru toţi creştinii din toate timpurile bdquoPrivegheaţi deci că nu ştiţi icircn care zi vine Domnul vostruldquo (Matei 24 42) Răspunzacircndu-le care va fi bdquosemnulldquo Macircntuitorul le-a vorbit despre unele semne ce vor vesti sfacircrşitul şi a doua Sa venire predicarea Evangheliei la toate popoarele şi creştinarea lor şi a evreilor bdquocă icircmpietrirea s-a făcut lui Israel icircn parte pacircnă ce va intra tot numărul neamurilor Şi astfel icircntregul Israel se va macircntuildquo (Romani 11 25-26) bdquoSe va propovădui această Evanghelie a icircmpărăţiei icircn toată lumea spre mărturie la toate neamurile şi atunci va veni sfacircrşitulldquo (Matei 24 14) A doua venire va fi precedată de venirea pe pămacircnt a profeţilor Vechiului Testament Enoh şi Ilie care vor predica pe Hristos dar vor fi răpuşi de Antihrist duşmanul neicircmpăcat al lui Hristos (Apocalipsa 113 6-7 bdquoŞi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci Aceştia au putere să icircnchidă cerul ca ploaia să nu plouă icircn zilele proorociei lor şi putere au peste ape Iar cacircnd vor isprăvi cu mărturia lor fiara care se ridică din adacircnc va face război cu ei şi-i va birui şi-i va omoricircldquo) Apariţia lui Antihrist (simbol al răutăţii duşmanul lui Hristos) va fi la sfacircrşitul lumii spre a combate pe Hristos dar Antihrist va fi supus la a doua venire a Domnului bdquoŞi atunci se va arăta cel fără de lege pe care Domnul Iisus icircl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan icircnsoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoaseldquo (II Tesaloniceni 2 8-9) Macircntuitorul arată Apostolilor o parte din aceste semne care deşi totdeauna au existat atunci vor avea un caracter predominant bdquoCăci se va ridica neam peste neam şi icircmpărăţie peste icircmpărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure nu vă speriaţi căci trebuie să fie toate dar icircncă nu este sfacircrşitul Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni ca să amăgească de va fi cu putinţă şi pe cei aleşildquo (Matei 24 7 6 şi 24) Natura va vesti venirea a doua prin catastrofe iar icircn final prin proiectarea pe cer a semnului Sfintei Cruci (bdquosemnul Fiului Omului) bdquoIar soarele se va icircntuneca şi luna nu va mai da lumina ei iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerului se vor zgudui Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor placircnge toate neamurile pămacircntului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu slavă multăldquo (Matei 24 29-30) Atunci la a doua venire Macircntuitorul va face şi Judecata universală cacircnd fiecăruia i se va da pedeapsa şi răsplata definitivă bdquoCăci Fiul Omului va să vină icircntru slava Tatălui Său cu icircngerii

Săi şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele saleldquo (Matei 1627) (vezi şi Judecata de apoi ) Parusia se mai numeşte icircn unele regiuni (ca nordul Moldovei) şi pomenirea individuală şi neicircntreruptă a morţilor la toate liturghiile din cursul unui an bisericesc aşa cum se obişnuieşte la unele biserici parohiale