131.pdf

�� IInntteeggrraarreeaa BBII--EERRPP

�� BBaazzeellee ddee ddaattee ssee mmuuttãã îînn cclloouudd

�� FFiizziiccaa rroommâânneeaassccãã,, îînn eelliittaa mmoonnddiiaallãã

CCaarree CCeenntteerr pr in

PROGRAMELE DE FORMARE ADRESATE ÎN-TREPRINZÃTORILOR, DIRECÞIE STRATEGICÃ PRIORITARÃ PENTRU INIMM

NNrr.. 113311 // 1155 ddeecc.. 22001100 -- 1155 iiaann.. 22001111wwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo

PROGRAMELE DE FORMARE ADRESATE ÎN-TREPRINZÃTORILOR, DIRECÞIE STRATEGICÃ PRIORITARÃ PENTRU INIMMpaginile 8-10

PMSolutions - CONSULTANÞÃ ªI PROJECT MANAGEMENT LA SUPERLATIV

3

SUMARMANAGERIAL TOOLSConfidenþialitatea ºi loialitatea în contractele de muncã

Întâmplãri recente din piaþa muncii internaþionalãaduc în discuþie prevederile contractelor care sesemneazã la angajare, în special cele privitoare laclauzele de loialitate (neconcurenþã) ºi confi-denþialitate.

ENTERPRISE APPLICATIONSRack sau blade?

În lumea IT, dacã discuþiile despre cloud compu-ting ºi SaaS devin tot mai intense, serverul rãmâneinima oricãrei aplicaþii, indiferent dacã este maiaproape sau mai departe de sediul beneficiarului.

INDUSTRY WATCHProiectul European CLARIN

Printre proiectele europene în consorþiile cãrorase regãseºte în prezent Institutul de Cercetãripentru Inteligenþã Artificialã al AcademieiRomâne – ICIA (cunoscut în proiectele europeneca RACAI), se numãrã ºi proiectul CLARIN(http://www.clarin.eu).

14

30

50

GABR I E L V AS I L E

Editorial

Controlul asupra companiei, obiectiv pe care îl doreºte orice manager, poate fi exercitat numai pe baza unor date reale ºi complexe privind activitatea. În lipsa aces-tora, organizaþia este asemenea unei nave care se deplaseazã pe întuneric prin decizi-ile bazate pe fler ale cãpitanului. Suitele de aplicaþii precum ERP ºi CRM au reuºit sãlivreze informaþiile necesare asupra activitãþii, colectând în timp real ºi foarte minuþiosdate despre producþie, logisticã, aprovizionare, clienþi, vânzãri etc. Astfel, aceste apli-caþii au fost printre primele adoptate de piaþã ºi, prin urmare, ritmul lor de maturizarea fost mai rapid. Evoluþia a fost similarã ºi în România, iar cel puþin în cazul ERP bazainstalatã este destul de mare.

Aplicaþiile din categoria operaþionalã livreazã informaþia sub formã de rapoarte,fie cã acestea existã standard în cadrul produsului, fie cã sunt dezvoltate pe cerinþelespecifice ale clienþilor. Indiferent de complexitate, rapoartele manageriale ruleazã pebaza de date tranzacþionalã ºi oferã o imagine a companiei la momentul prezent. Aces-tea rãspund la întrebarea genericã „ce se întâmplã?“, iar datele utilizate sunt vechi decel mult câteva sãptãmâni. Rapoartele, indiferent de utilitatea lor, au cu precãdere orelevanþã statisticã.

Realitatea aratã însã cã rãspunul la aceastã întrebare nu este suficient ºi tot maimulþi manageri vor sã afle ºi „de ce se întâmplã?“. Pentru aceasta este nevoie de un nivelsuperior de aplicaþii, de ceea ce se numeºte Business Intelligence. Soluþiile de BI facparte din categoria analiticã, colecteazã date din toate aplicaþiile existente în companieºi ruleazã o bazã de date diferitã pentru a nu îngreuna segmentul operaþional. BI-ul ex-trage toate datele existente în companie, indiferent de aplicaþie sau de vechimea lor,le consolideazã ºi prelucreazã, permiþând astfel analize pentru perioade extinse detimp, pe multipli indicatori de performanþã. Daca rapoartele au, în general, un formatvizual standard, BI-ul permite selectarea informaþiilor de care este nevoie ºi livrareaacestora într-un format la alegerea beneficiarului: tabele, grafice, panouri de comandã(dashboards) etc. Astfel, este redusã implicarea departamentului sau furnizorului IT îngenerarea sau modificarea rapoartelor.

Dacã uneltele de raportare fac parte intrinsecã din soluþiile ERP sau CRM imple-mentate, BI-ul poate fi achiziþionat de la un terþ furnizor. Oferta existentã pe piaþa lo-calã acoperã toate cerinþele, de la Oracle, IBM ºi SAP, orientaþi cãtre segmentul enter-prise, pânã la Microsoft Analytics ºi QlickView, care se adreseazã pieþei medii. Deasemenea, existã companii care oferã un pachet ERP/CRM + BI sau jucãtori puri pepiaþa de analitics, precum SAS Institute.

Indiferent de soluþie sau de furnizor, implementarea unui Business Intelligencenu poate fi o alegere greºitã dacã pentru luarea unor decizii corecte este nevoie de in-formaþii relevante.

Raportare sau BI Ce sau de ce?

SUMAR

MARKET WATCH | 15 DECEMBRIE 2010 - 15 IANUARIE 20114

COVER STORY8-10 Programele de formare adresate

întreprinzãtorilor, direcþie strate-gicã prioritarã pentru INIMM

MANAGERIAL TOOLS

�� OPINIA CONSULTANTULUI

12 Consultanþã IT ºi Project Management la superlativ

14 Confidenþialitatea ºi loialitatea încontractele de muncã

15 Cum prognozãm evoluþia unui proiect?

ENTERPRISE APPLICATIONS

�� BI

16 Integrarea ERP-BI, o cerinþã în creºtere pe piaþa localã

�� CRM

20 Oamenii, principala resursã a unuiCall Center

22 Cum poate un CRM sã vã creascãîncasãrile?

23 Gartner Summit, noile tendinþe în IT

�� VIRTUALIZARE

24 Topul provocãrilor în proiectele devirtualizare a serverelor

�� TEHNOLOGIE

26 DaaS, bazele de date se mutã în cloud

28 Provocãrile crizei digitale

30 Rack sau blade?

34 Ierarhia Intel

36 HP Software Universe

SERVICII

�� CARE CENTER

37 Euristic Partner oferã în cadrul Nokia Care cosmetizarea telefoanelor la preþuri promoþionale

LUMEA GEOSPAÞIALÃ38 Cât de importantã este mentenanþa

pentru viaþa unei soluþii geospaþiale?

INDUSTRY WATCH

�� EDUCAÞIE

40 Live@Edu, platformã gratuitã de co-laborare pentru mediul academic

�� DISTRIBUÞIE-RETAIL

41 Prima ediþie Novensys Integration Club

�� CERCETARE

42 Fizica româneascã se afirmã în elitafizicii mondiale

46 ICSI Rm.Vâlcea, 40 de ani decunoaºtere ºtiinþificã ºi tehnicã

48 IPA Craiova, partener în reþeauaeuropeanã de servicii în sprijinulIMM-urilor

50 Proiectul european Clarin

53 Politica de Dezvoltare a Activitãþilor de Cercetare ºi Inovare în cadrul COMOTI

54 Relansarea cercetãrii din IMT cuajutorul fondurilor europene

�� ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

55 Cloud computing - o nouã redutã pentru administraþia Publicã din România?

IMM

56 Semnãtura electronicã stârneºtecontroverse

MW REVIEW58 Black Berry Torch 9800

58 Evobook, primul ereader românesc

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureºtiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;[email protected]. Box 4-124, 030775

� Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuº[email protected]

� PUBLISHER MARKET WATCH:[email protected]

� Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþ[email protected]: [email protected]

Teodor.Niþ[email protected]

� Consultanþi: Valentina.Neacº[email protected]

� Colaboratori: [email protected]

� Marketing: [email protected]

� Publicitate:Director: [email protected]

Alexandru.Pã[email protected]

� Desktop Publishing:[email protected]

� Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected])

� Abonamente: [email protected]

� Distribuþie:Director: [email protected]

Elena CorneanuSorin Pârvu

� Tipar:MONITORULOFICIAL

� Data închiderii ediþiei:13 decembrie 2010

� NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualelemodificãri ulterioare apariþiei revistei.

FFiinn WWaattcchh SSRRLL eessttee mmeemmbbrruu aallBBiirroouulluuii RRoommâânn ppeennttrruu AAuuddiittaarreeaaTTiirraajjeelloorr –– BBRRAATT.. MMaarrkkeett WWaattcchheessttee oo ppuubblliiccaaþþiiee aauuddiittaattãã BBRRAATT..

FINWATCH

Editor :

�� KINGSTON CREªTE CU 13% ÎN ROMÂNIAGGaabbrriieell GGîîddeeaa,, nnoouull ddiirreeccttoorr ddee ddeezzvvoollttaarree aall ccoomm--ppaanniieeii KKiinnggssttoonn TTeecchhnnoollooggyy ppeennttrruu RRoommâânniiaa,, BBuull--ggaarriiaa ººii MMoollddoovvaa,, a anunþat cã rezultatele financiarepentru 2010 pe piaþa localã, concretizate într-o cifrãde 10,5 milioane USD, indicã o creºtere cu 13% încomparaþie cu 2009, când valoarea totalã a vânzã-rilor a fost de 9,3 milioane USD. Evoluþia pozitivã afost datã de dezvoltarea segmentului DRAM, cu 13%plus în comparaþie cu anul trecut, pânã la atingereaunei valori de 5,6 milioane USD ºi reprezentând 53%din veniturile locale ale companiei. În acelaºi timp,segmentul Flash a înregistrat o creºtere valoricã de11%, atingând pragul de 4,9 milioane USD.„Alegerea capacitãþilor de memorie mai mari, pre-cum ºi ascensiunea puternicã a tehnologiei DDR3faþã de DDR2 sunt principalii factori ce au determi-nat dezvoltarea afacerii, tendinþa generalã pe caream observat-o în rândul consumatorilor fiind deachiziþionare a produselor value, de mari capacitãþi,dar ºi a produselor destinate entuziaºtilor“, a expli-cat GGaabbrriieell GGîîddeeaa. Conform datelor prezentate, cotade piaþã în România a Kingston Technology a înre-gistrat o creºtere atât pe sectorul DRAM (de la 21%în 2009 la 26% în 2010), cât ºi al Flash (de la 26%în 2009 la 32% în 2010). O evoluþie explozivã au în-registrat ºi vânzãrile dispozitivelor de stocare bazatepe tehnologia SSD (Solid State Disk), care practic s-au triplat faþã de anul trecut, estimãrile pentruanul viitor fiind o creºtere cu 100%. „Anul viitor vasta sub semnul tehnologiei SSD, o zonã pe care neaºteptãm sã avem o creºtere cu 100%, datoratãavantajelor pe care aceastã tehnologie le poateoferi întreprinderilor mici ºi mijlocii, care îºi dorescoptimizarea cheltuielilor ºi a performanþelor simul-tan“, a explicat GGîîddeeaa. Potrivit lui Pawel Smigielski,manager regional pentru Europa de Est KingstonTechnology, aceastã creºtere nu se datoreazã doarscãderii rapide ºi consistente a preþului SSD-urilor,ci ºi calitãþilor superioare (comparativ cu clasiceleHDD-uri) specifice acestei tehnologii. Obiectivelecompaniei pentru 2011 includ creºterea cantitativãa segmentului Flash cu 20% ºi a business-uluiDRAM cu 15%. Reprezentanþii companiei seaºteaptã ca segmentul HyperX (memorii dedicateaplicaþiilor profesionale ºi gamerilor) sã reprezinte20% din valoarea totalã a unitãþii de business Va-lueRAM, din punct de vedere valoric, în 2011. ((RR..GG..))


Cel mai recent client Fasma, Italo-Romena Leasing, a decis sã utilizeze aplicaþia DebtManager, sistem software care gestioneazã ºi faciliteazã procesul de colectare al datoriilor.Operatorii companiei Italo-Romena Leasing au putut sã foloseascã noul sistem în numai douã sãptãmâni, datoritã timpului de implementare foarte scurt, pe specificul clientului.DebtManager a automatizat complet procedurile de recuperare datorii, a adus o mare îmbunãtãþire a eficienþei ºi randamentului. Comunicaþia directã a datelor cu sistemul de core banking face ca noua aplicaþie sã se integreze perfect în ciclurile funcþionale ale bãncii. Datoritã interfeþei prietenoase, perioada de training ºi acomodare este de numai 2-3 zile.Fasma, companie cu peste 6 ani de experienþã în procesul de colectare al datoriilor, a ajuns sã perfecþioneze aplicaþia DebtManager, aceasta atingând un nivel înalt de complexitate ºi maturitate.Debt Manager este o aplicaþie profesionalã, dezvoltatã exclusiv pentru eficientizarea procesului de recuperare ºi colectare a datoriilor, menitã sã gestioneze volume mari de dosare. Creºte rata de recuperare prin gestionarea automatã a campaniilor derecuperare, integrând principalele dispozitive de comunicare, cum ar fi: SMS,telefonie, notificãri, fax. Fiind o aplicaþie web-based, DebtManager asigurã in-terconexiunea operatorilor din diferite filiale sau locaþii, oferind un mediu delucru centralizat ºi organizat. Informaþiile sunt accesibile în timp real doar per-soanelor autorizate ºi pe baza rolurilor ºi drepturilor de acces.Interfaþa sistemului poate fi customizatã în funcþie de cerinþele clientului, informaþia fiind afiºatã în mai multe limbi.

wwwwww..ffaassmmaa..rrooooffffiiccee@@ffaassmmaa..rroo

�� ITALO-ROMENA LEASINGFOLOSEªTE APLICAÞIA DEBT MANAGER

�� SOFTEXPERT MOBILITY A DEVENIT ORACLE GOLD PARTNERCompania SOFTEXPERT mobility din Craiova, furnizor de soluþii mobile, a de-venit recent Oracle Gold Partner (OPN). Ca membru OPN, SOFTEXPERT mobi-lity va dispune de toate beneficiile oferite companiilor de nivel Gold Partner,angajate în efortul de a oferi clienþilor lor soluþii inovative ºi de calitate supe-rioarã, bazate pe tehnologiile Oracle de ultimã orã, a explicat Florin Drãgã-nescu, Alliance Director Oracle România. „Parteneriatul cu Oracle confirmãcaracterul de aplicaþie de ultimã generaþie al soluþiilor EMA - EXPERT MobileAgent SFA&CRM ºi MedEXPERT Dynamics dezvoltate de firma noastrã“, a declarat CCrriissttiiaann NNiiccoollaaee,, ddiirreeccttoorr eexxeeccuuttiivv SSOOFFTTEEXXPPEERRTTmmoobbiilliittyy..

�� EMC ACHIZIÞIONEAZÃ ISILONGrupul EMC se aflã în negocieri avansate pentru a achiziþiona companiaIsilon, valoarea achiziþiei cifrându-se la aproximativ 2,25 miliarde de dolari.Specialiºtii estimeazã cã achiziþia Isilon, companie specializatã întehnologiile NAS (Network Attached Storage), va permite consolidarea pozitiei EMC pe piaþa dispozitivelor de stocare de mare capacitate. Conform declaraþiilor fãcute de Joe Tucci, CEO EMC, achiziþia va permitepoziþionarea mai bunã a grupului pe piaþa vendorilor de tehnologii CloudComputing ºi a soluþiilor de stocare de mare volum („Big Data“) soluþiileIsilon fiind complementare tehnologiei Analytic Database deþinutã de EMC, în urma recentei achiziþii a companiei Greenplum. Potrivit estimãriloroficiale, achiziþia Isilon va fi finalizatã pânã la sfârºitul acestui an.

GGaabbrriieell GGîîddeeaa,, ddiirreeccttoorr ddeeddeezzvvoollttaarree aall ccoommppaanniieeiiKKiinnggssttoonn TTeecchhnnoollooggyy ppeenn--ttrruu RRoommâânniiaa,, BBuullggaarriiaa ººiiMMoollddoovvaa:: „Dupã 7 ani deexperienþã în distribuþia decomponente IT am ales onouã provocare, aceeade a lua parte la dezvol-tarea acestui brand ino-vator într-un moment încare piaþa de memoriidevine ºi mai dinamicã ºi foarte diversificatã.“

COVER STORY

INTERVIU

8

PROGRAMELE DE FORMAREFORMARE ADRESATE

ÎNTREPRINZÃTÎNTREPRINZÃTORILORILOROR, DIRECÞIE

STRATEGICÃ PRIORITARÃ PENTRU INIMMINIMMUmaniºtii au pus dintotdeuna omul mai pre-sus de orice, considerându-l valoarea supre-mã, “mãsura tuturor lucrurilor”. Acest curentfilosofic ºi spiritual îºi gãseºte aplicarea înzilele noastre ºi în context economic, la nivelulUE existând programe complexe dedicatedezvoltãrii profesionale a resurselor umane.În România, Institutul Naþional pentru Între-prinderi Mici ºi Mijlocii (INIMM) oferã o gamãdin ce în ce mai diversificatã de programe deformare adresate întreprinzãtorilor ºi celor caredoresc sã starteze o afacere. Care este va-loarea acestui demers? Pentru Ana MariaOnu, directorul general INIMM, explicaþia estesimplã: resursa umanã este generatoare deprogres ºi, implicit, elementul fundamental însuccesul oricãrui business.

În ce mãsurã viitorul IMM-urilorromâneºti pe piaþa comunitarã depindede participarea la programe de instruire,perfecþionare ºi formare profesionalã?

Este cunoscut faptul cã principala va-loare a unei companii sunt oamenii sãi. Existã o zicalã izvorâtã din experienþacolectivã, „Omul sfinþeºte locul!”, care, înmediul business, are valoare de adevãradaptatã astfel: “Omul instruit sfinþeºte afa-cerea!”. Pe o piaþã concurenþialã, afectatã

Ana Maria Onu, director general INIMM

COVER STORY

15 DECEMBRIE 2010 - 15 IANUARIE 2011 | MARKET WATCH

INTERVIU

9

de criza economicã, resursa umanã califi-catã, aflatã într-un proces continuu de for-mare, poate fi elementul cheie care facediferenþa între un IMM cu viitor, cu pers-pective, ºi un IMM orientat preponderentcãtre supravieþuirea în limitele prezentu-lui.

Ce tipuri de cursuri organizaþi în sprijinul întreprinzãtorilor ºi al angajaþilor?

Institutul are o ofertã diversificatã deprograme de formare adresate atât între-prinzãtorilor, cât ºi tinerilor care dorescsã îºi înfiinþeze o afacere, ºomerilor delungã duratã, angajaþilor care doresc ocalificare. Toate aceste programe de for-mare sunt concepute într-o manierã fle-xibilã, prietenoasã, respectând desigurlegislaþia referitoare la formarea profe-sionalã a adulþilor. Cursurile organizatede INIMM sunt autorizate de cãtre Con-siliul Naþional pentru Formarea Profe-sionalã a Adulþilor ºi se finalizeazã cu odiplomã recunoscutã de Ministerul Mun-cii ºi de Ministerul Educaþiei. Un aspectimportant îl constituie oferta INIMM decursuri gratuite pentru beneficiari, orga-nizate în cadrul proiectelor derulate deInstitut.

Astfel, dacã veniþi acum la INIMM,puteþi participa la cursuri de dezvoltareantreprenorialã, la cursuri de dezvoltarede competenþe IT sau la cursuri de ma-nagement de proiect. Organizarea ºidesfãºurarea acestor cursuri este finanþatãprin proiecte, iar condiþiile de participarenu sunt unele restrictive.

Care sunt cele mai importante proiecte ºi programe prin care Institutul a susþinut ºi susþine nevoia IMM-urilor de a avea resurse umane calificate, aflate într-un proces continuu de formare?

Aici ar fi multe de spus. Avem o expe-rienþã de 12 ani în aceste activitãþi. Amsusþinut ºi susþinem dezvoltarea resurselorumane în cele mai variate moduri, de lacursuri clasice, organizate într-o salã decurs, la cursuri tip e-learning, programe de

formare personalizate ºi dedicate unui gruprestrâns, cum ar fi angajaþii unui IMM cusolicitãri punctuale.

La ora actualã, promovãm o serie deproiecte cu caracter social ºi eterogen.Antreprenoriat pentru tineri ºi seniori sauantreprenoriat pentru dezvoltarea meº-teºugurilor tradiþionale sunt doar douã iniþiative care se bucurã de un real succes.

Prin ce modalitãþi întãriþi ºi eficientizaþiparteneriatului dintre sectorul IMM, instituþii cu profil de cercetare-dez-voltare ºi instituþii de învãþãmânt superior, în vederea creºterii competi-tivitãþii ºi promovãrii inovãrii?

Pentru IMM-uri, competitivitatea ºiinovarea sunt concepte care descriu ostare de fapt aproape idealã. O concen-trare de resurse extrem de variate, con-junctura economicã favorabilã, un mediulegislativ ºi fiscal coerent constituiepremisele competitivitãþii în IMM-uri ºiîn cadrul IMM-urilor inovative.

Am fãcut referire la „resurse”. O bunãcolaborare între IMM-uri, pe de-o parte, caexponenþi ai unor nevoi, ºi institutele decercetare sau instituþiile de învãþãmânt su-perior, ca furnizori de soluþii, reprezintã toto resursã care poate fi valorificatã biunivoc.INIMM mediazã aceastã colaborare prin-tr-o diversitate de activitãþi, pornind de laorganizarea de seminarii pe teme de interescomun, întâlniri pe domenii de activitate,elaborarea de proiecte comune, pânã lamedierea de parteneriate transnaþionale.

Este viitorul IMM-urilor o investiþie constantã în dezvoltarea compe-tenþelor resurselor umane? De ce este vital pentru comunitatea antreprenorilor sã susþineþi o astfel de direcþie? Care sunt principalelecâºtiguri pe care aceºtia le-au identificat în urma finalizãrii cursurilor derulate prin INIMM?

Categoric. Vorbind de avantajul com-petitiv, în condiþiile actuale eu nu pot sãidentific decât resursa umanã drept gene-ratoare constantã de progres. Inovarea esteapanajul resursei umane, iar competitivi-

tatea - consecinþa inovarii, deci, oricumam privi problema, constatãm cã oommuull eesstteemmããssuurraa ttuuttuurroorr lluuccrruurriilloorr..

Antreprenorii sunt o categorie aparte,flexibilã, dar ºi vulnerabilã la valurileschimbãrii. Antreprenorii sunt linia întâi,deci trebuie susþinuþi din toate direcþiile.Noi am identificat-o pe aceasta ºi înaintãmîn aceastã direcþie.

Câºtiguri? O calificare, niºte compe-tenþe, încredere în forþele proprii, opti-mism. Tot niºte resurse.

Care a fost în 2010 dinamica corelãriiprogramelor de formare profesionalãcontinuã cu cerinþele pieþei muncii, im-pactul aplicãrii proiectelor de instruire acapitalului uman din cadrul IMM-urilor?

Anul 2010 a fost un an al proiectelorsociale, implementate de parteneri sociali.

Programul Operaþional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane 2007-2013 esteun catalizator excelent al procesului decorelare între cerinþele pieþei muncii ºiprogramele de formare profesionalã. Pa-tronatele, sindicatele, ministerele s-auaºezat la masa dialogului ºi au propus oserie de proiecte mari, corelând nevoile tu-turor celor implicaþi. ªi INIMM este partea acestui mecanism ºi constat în ultimavreme coerenþa pe care o doream de multãvreme. Începem sã vorbim aceeaºi limbã ºisã gãsim tot mai multe piste comune. Be-neficiul este comun ºi se va regãsi în indi-catorii economici de peste câþiva ani.

Ce cadou oferã INIMM întreprinzãtorilor de Moº Crãciun?

Întreprinzãtorii care au fost cuminþipot beneficia de cursuri de formare profe-sionalã, de consultanþã, de asistenþã înidentificarea de surse de finanþare, de con-siliere în scrierea de proiecte, de acom-paniere în procesul de depunere a uneicereri de finanþare.

Întreprinzãtorii care au fost foartecuminþi pot participa la activitãþile de in-struire ºi consiliere cofinanþate prinproiectele noastre, deci gratuite pentruaceºtia.

� ALEXANDRU BATAL I

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL PPEENNTTRRUU ÎÎNNTTRREEPPRRIINN--DDEERRII MMIICCII ªªII MMIIJJLLOOCCIIII,, cu sediul în ªos. Olte-niþei, nr.103, sector 4, Bucureºti, în partene-riat cu SC ICE Computers SRL Botoºani de-ruleazã începând cu data de 01.11.2010proiectul regional, „„CCrreeººtteerreeaa ggrraadduulluuii ddeeooccuuppaarree aa ººoommeerriilloorr ddiinn RReeggiiuunneeaa NNoorrdd--EEssttpprriinnttrr--uunn pprrooggrraamm iinntteeggrraatt ddee ccoonnssiilliieerree ººii ffoorr--mmaarree pprrooffeessiioonnaallãã îînn ddoommeenniiuull IITT””,, co-finan-þat din Fondul Social European prin Progra-mul Operaþional pentru Dezvoltarea Resur-selor Umane 2007-2013, în baza contractu-lui de finanþare POSDRU/99/5.1/G/75723.Proiectul se implementeazã în RegiuneaNord-Est pe o perioadã de 18 luni.Obiectivul principal al proiectului îl constituiecreºterea ratei de ocupare ºi facilitarea inte-grãrii pe piaþa muncii prin îmbunãtãþirea ºiextinderea competenþelor profesionale ale

persoanelor inactive ºi ºomerilor de lungã duratã, tineri ºi adulþi din Regiunea Nord-Est;pentru a rãspunde cerinþelor angajatorilor din sectorul informatic în sprijinul dezvoltãriiregionale, creºterii competitivitãþii resurselorumane ºi promovãrii coeziunii economice ºisociale. Grupul þintã al proiectului se adreseazã per-soanelor rezidente în regiunile din mediulurban ºi cuprinde: persoane inactive (50 depersoane), ºomeri de lungã duratã (150 depersoane), tineri ºi adulþi. Proiectul pro-moveazã egalitatea de ºanse ºi participareaîn mod egal pe piaþa forþei de muncã. În ter-meni cantitativi, 200 de persoane vor fi eval-uate în ceea ce priveºte competenþele iniþia-le, ºi tot atâtea persoane vor participa la cursurile de formare profesionalã, iar 20 din-tre acestea vor fi angajate.

DDeettaalliiii ssuupplliimmeennttaarree ppuutteeþþii oobbþþiinnee ddee llaa::INSTITUTUL NAÞIONAL PENTRU ÎNTRE-

PRINDERI MICI ªI MIJLOCIIAdresa: ªos.Olteniþei, Nr.103

Tel: 021 332 18 06Fax: 021 332 18 06

Email: [email protected] de contact: Maria Luisa Rãdulici,

Responsabil Informare ºi PublicitateICE COMPUTERS SRL

Adresa: Cãtãmãrãºti Deal, Nr.538, BotoºaniTel: 0231 53 67 77Fax: 0231 51 55 40

Email: PPOOSSDDRRUU7755772233@@iicceenneett..rrooPersoanã de contact: Raluca Cristina Petrov,

Coordonator Implementare PartenerAutoritatea contractantã: OIRPOSDRU –

Regiunea Nord-Est – Bd.Republicii, nr.12, Piatra Neamþ

LANSAREA PROIECTULUI „Creºterea gradului de ocupare a ºomerilor din Regiunea Nord-Est printr-un

program integrat de consil iere ºi formare profesionalã în domeniul IT” ID 75723

INSTITUTUL NAÞIONAL PENTRU ÎNTRE-PRINDERI MICI ªI MIJLOCII Bucureºti, încolaborare cu Centrul de Consultanþã ºiManagement al Proiectelor EUROPRO-JECT, Consiliul Local al ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii Bihor ºi Asociaþia Pa-tronatul Judeþean al Întreprinderilor Mici ºiMijlocii Giurgiu desfãºoarã în perioada01.07.2009 – 10.06.2011 programulmulti-regional „PACHET COMPLEX DE FOR-MARE ANTREPRENORIALÃ PENTRU IN-CLUZIUNEA SOCIALÃ A FEMEILOR îNCONDIÞII DE EGALITATE DE ªANSE PE PIAÞA MUNCII”, co-finanþat din Fondul Social European prin ProgramulOperaþional Sectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013.Având în vedere cã instruirea antrepreno-rialã întâmpinã dificultãþi în armonizarea

cu necesitãþile reale de pe piaþa eco-nomicã realã, lipsa mãsurilor active deformare ºi implicare pe piaþa muncii,adresate femeilor, dar ºi slabacunoaºtere ºi pregãtire a acestora îndomeniul antreprenoriatului, proiectulPROWOB îºi propune sã intervinã înpunctele slabe ºi sã le dezvolte abilitãþiprofesionale în domeniul antreprenoriatu-lui, precum ºi sã le aducã la cunoºtinþãelemente teoretice ºi practice pentru iniþierea unei afaceri pe cont propriu.Acesta oferã ºi femeilor senioare ºansade a se afirma profesional în antrepreno-riat, într-un mediu în care mentalitateaasupra oamenilor ce aparþin acestui sec-tor de vârstã este destul de refractarã,conducându-i pe aceºtia la lipsa de în-credere în propriile capacitãþi, încura-

jându-i la o viaþã sedentarã, fãrã perspective, obiective, provocãri.Obiectivul principal al proiectului îl consti-tuie stimularea promovãrii egalitãþii deºanse pe piaþa muncii prin dezvoltarea decompetenþe ºi abilitãþi antreprenoriale afemeilor din Bucureºti, Giurgiu, Slatina ºiOradea în cadrul unui curs intensiv deasistenþã ºi formare antreprenorialã. Grupul þintã al proiectului îl constituie fe-meile interesate de dezvoltarea unei activitãþi antreprenoriale din Bucureºti,Giurgiu, Slatina ºi Oradea, care nu au clar definit traseul profesional, nu au calificarea ºi cunoºtinþele necesare pen-tru iniþierea ºi gestionarea unei afaceri.

Pentru mai multe detalii vizitaþi site-ulproiectului: wwwwww..pprroowwoobb..rroo

PACHET COMPLEX DE FORMARE ANTREPRENORIALÃ PENTRU INCLUZIUNEA SOCIALÃ A FEMEILOR ÎN CONDIÞII DE EGALITATE

DE ªANSE PE PIAÞA MUNCII – ID 24567

MIC.RO, reþeaua de magazine deproximitate intratã în forþã pe piaþa deretail româneascã, ºi-a externalizat com-plet serviciile de IT cãtre TotalSoft. To-talSoft a devenit astfel furnizorul infra-structurii software, hardware, dementenanþã, dar ºi de asistentã tehnicãspecializatã pentru deschiderea maga-zinelor din reþeaua MIC.RO. Proiectulare o duratã de 2 ani, timp în care com-pania de software va implementa soluþiasa, axatã pe ERP-ul Charisma, în cele1.000 magazine fixe ºi 2.000 de maga-zine mobile aflate în planul de extinde-re al MIC.RO. Demarat în primãvaraanului 2010, lanþul de magazineMIC.RO are un plan de extindere ex-trem de ambiþios în domeniul retailuluiromânesc bazat pe principiul american7-11. Pornit iniþial cu un numãr de 110magazine, business-ul MIC.RO ºi-a în-ceput activitatea cu o soluþie software destart-up, furnizatã de compania Magis-ter, pentru a-ºi valida conceptele debusiness. Din aceastã toamnã însã,soluþia a fost înlocuitã de sistemul infor-matic integrat Charisma, în urma unuiproces de selecþie foarte bine ºi rigurosorganizat, proces care a urmãrit identi-ficarea unei soluþii mature, scalabile ºiflexibile ºi, deopotrivã, un furnizor desoftware care sã deþinã o forþa realã deimplementare. „Am dorit sã propunempieþei româneºti o alternativã la comer-þul importat copy-paste din alte regiuniale Europei, fãrã a þine cont de modulcultural ºi tradiþional în care românii in-teracþioneazã cu marfa. În mod curent,în lanþul MIC.RO sunt generate zilnic

peste 4 milioane de tranzacþii, iar pentrucontrolul acestui sistem ne-am dorit sãavem informaþia livratã în timp real ºiîntr-un format inteligent, pentru a nupierde timp cu analize complicate. Amales TotalSoft pentru un proiect pilot,dar am fost convinºi cã mintea româ-neascã poate sã construiascã o soluþie ITintegratã ºi performantã pentru contro-lul acestui sistem. Dincolo de tehnolo-gie, cea mai importantã realizare a pro-iectului este cã cele douã echipe lucrea-zã într-o manierã integratã ºi empati-zatã”, afirmã DDaann IIoonneessccuu,, MMaannaaggiinnggPPaarrttnneerr MMIICC..RROO..

În cadrul proiectului a fost inclusã ºio sesiune de training destinatã utilizato-rilor, sesiune care s-a realizat în paralel,pe 20 magazine-ºcoalã, ºi care a presu-pus ºcolarizarea a 200 de operatori dinmagazine pentru utilizarea sistemului.Noutatea absolutã adusã de proiectulMIC.RO în România sunt magazinelemobile care, miºcându-se între diverselocaþii, aduc oferta de produse chiar lân-gã casa ºi biroul cumpãrãtorilor. În cazulacestor unitãþi, Charisma este accesatã întimp real de utilizatori prin intermediulunui laptop cu o configuraþie specialã,conectat permanent la baza de date cen-tralã printr-o conexiune 3G. Pânã la sfâr-ºitul anului 2010, Charisma va funcþionaîn toate cele 300 de magazine MIC.RO(deschise ºi în curs de deschidere), faptcare impune TotalSoft ca lider ºi îndomeniul lanþurilor de retail, nici o altãfirmã de software din România nema-iavând un portofoliu care sã cuprindã unnumãr atât de mare de magazine. ((GG..VV..))

MIC.RO trece pe o soluþie IT completã,

furnizatã de TotalSoft


Finalul anului ne oferã oportuni-tatea unei retrospective asupra rea-lizãrilor ultimelor 12 luni pentru unadintre cele mai active firme indepen-dente de consultanþã în project ma-nagement pentru proiecte IT ºi, înacelaºi timp, un partener vechi al re-vistei Market Watch. Stãm de vorbã cuCãtãlin Hristea ºi Cãtãlin Tiseac,parteneri ºi fondatori ai PMSolutions.

Cum caracterizaþi anul 2010?

Anul 2010 a fost al doilea an dederulare a activitãþii într-un nou con-text economic, context pe care unii îlnumesc crizã, iar alþii îl considerã deja“noua realitate”. Pentru industria IT, afost un an caracterizat printr-o re-lansare prudentã a investiþiilor, dar laun nivel semnificativ inferior celui cucare eram obiºnuiþi în urmã cu 2 ani.Scãderea cererii pentru proiecte IT adeterminat ºi o scãdere proporþionalãa investiþiilor în servicii de consultanþãIT, fie ele de proiectare sau de imple-mentare. În anul 2010, cel mai mareinvestitor în tehnologie a continuat sãfie Statul, care a demarat mai multeproiecte majore de informatizare - fãrãînsã a putea satisface potenþialul defurnizare al industriei IT locale, ceeace a produs dificultãþi operaþionalemajore unor jucãtori vechi ºi, pânãacum, consideraþi importanþi în piaþã.

În contextul reducerii drastice aalocãrilor bugetare pentru investiþii,“gura de oxigen” a investiþiilor publiceîn IT a sosit din zona proiectelor cu fi-nanþare europeanã.

Cum s-a adaptat PMSolutions acestei noi realitãþi?

Dezavantajele acestei perioade descãdere economicã ºi efectele asuprapieþei IT prezentate anterior au consti-

Consultanþã IT ºi projectmanagement la superlativ„Anul 2010 a fost pentru PMSolutions un an de consolidare, în care s-au concretizat multedintre proiectele la care am lucrat în anul 2009. Astfel, într-o perioadã nu tocmai fastã pen-tru mediul economic, în general, am reuºit sã creºtem portofoliul de clienþi, sã câºtigãmproiecte cu derulare multi-anualã ºi sã obþinem o creºtere a cifrei de afaceri. Am investitîn proiecte noi, care sperãm sã se concretizeze în anul 2011, am crescut echipa de consultanþi ºi suntem foarte bine poziþionaþi pentru încã un an de creºtere în 2011.“

Cãtãlin Hristea ºi Cãtãlin Tiseac - partenerii PMSolutions

15 DECEMBRIE 2010 - 15 IANUARIE 2011 | MARKET WATCH 13

tuit, surprinzãtor poate, avantaje pen-tru firma noastrã. În ultimii ani amconstruit un parteneriat solid cu ad-ministraþia publicã localã ºi centralã ºine-am concentrat asupra gãsirii unorsoluþii IT pentru rezolvarea princi-palelor probleme care cauzeazã inefi-cienþã. În acelaºi timp, am investitefort în înþelegerea mecanismelor definanþare a proiectelor IT dedicate ad-ministraþiei ºi am fost capabili sã gãsimrezolvare pentru cea mai importantãproblemã cu care clienþii noºtri se con-fruntau - lipsa finanþãrii. Astfel, amfost capabili sã oferim o gamã completãde servicii celor interesaþi de opti-mizarea activitãþii utilizând soluþii IT:analiza nevoilor, proiectarea soluþiei ºisusþinerea fezabilitãþii acesteia, pre-gãtirea cererii de finanþare ºi projectmanagement pe întreaga perioadã dederulare a investiþiei.

Oportunitatea finanþãrilor neram-bursabile a constituit un fundamentsolid pentru susþinerea serviciilor deproject management pe care PMSolu-tions le oferã în mod tradiþionalclienþilor sãi. Încã de la înfiinþareafirmei în anul 2003, am fost avocaþiiperformanþei investiþionale prin proj-ect management ºi am investit în pro-movarea acestei meserii. Dificultateamajorã cu care ne-am confruntat întrecut a fost, întotdeauna, finanþareaacestor servicii. Strategia de finanþarea proiectelor europene ºi eligibilitateacheltuielilor aferente managementuluide proiect externalizat au adus oschimbare a opticii în ceea ce priveºteatât necesitatea, cât ºi “valoarea” ser-viciilor de management al investiþiei.Astfel, în anul 2010 am fost perfectpoziþionaþi (atât tehnic, cât ºi din punctde vedere al vizibilitãþii în verticalelede industrie cãrora ne adresãm) pentrua oferi servicii profesionale de projectmanagement.

Existã un alt aspect extrem de im-portant care a constituit un avantajmajor pentru noi ºi care este, de altfel,principalul nostru diferenþiator faþã derestul firmelor care oferã servicii deproject management pentru proiectecu finanþare europeanã. Pentru PMSo-lutions, managementul de proiect nu a

fost inventat odatã cu finanþãrile ne-rambursabile ºi nu înseamnã numairapoarte de progres ºi completareaunor cereri de rambursare. Aceasta estedoar o componentã administrativã fãrão valoare adãugatã majorã pentru be-neficiar, deoarece oricine poate citi re-gulile de derulare a proiectului ºi poatecompleta formularele tipizate. Va-loarea adãugatã a serviciilor de projectmanagement oferite de PMSolutionsconstã în implicarea efectivã în deru-larea tehnicã a contractelor ºi în imple-mentarea proiectelor, prin oferirea deconsultanþã tehnicã specializatã clien-tului, prin revizuirea tuturor livra-bilelor de proiect, prin managementulcalitãþii ºi al riscurilor ºi prin asigu-rarea unui cadru metodologic generalde derulare a proiectelor.

Care sunt cele mai relevanteproiecte derulate în anul 2010?

În anul 2010 am finalizat câtevacolaborãri mai vechi, în cadrul unorproiecte majore de informatizarederulate de APIA ºi ANOFM (proiectecu bugete reunite de peste 30 milioanede Euro). Am continuat, de asemenea,parteneriate mai vechi cu instituþii aleadministraþiei publice locale, în ca-drul unor proiecte cu finanþare euro-peanã ºi nu numai: Primãria Braºov,Primãria Sibiu, Primãria Alba Iulia,Primãria Sectorului 2. Pentru Pri-mãria Alba Iulia am realizat o întreagãstrategie de informatizare ºi am ajutatla obþinerea unor finanþãri nerambur-sabile de aproximativ 2 milioane deEuro. Faptul cã cererea de finanþarepregãtitã de noi a primit cel mai marepunctaj din cele peste 200 de proiecteevaluate în anul 2010 în cadrul pro-gramului de e-Guvernare a fost o re-cunoaºtere directã atât a caracteruluiinovator al soluþiei propuse, cât ºi acalitãþii documentaþiei realizate.

Am început, de asemenea, colabo-rarea cu Primãria Piatra Neamþ ºi cuConsiliul Judeþean Neamþ, în cadrulunor proiecte de realizare a unor sis-teme informatice destinate interacþiu-nii cu cetãþenii, dar ºi optimizãrii ac-tivitãþilor de back-office.

Un proiect de referinþã demarat înacest an este implementarea SistemuluiNaþional de Raportare a Incidentelorpentru Poliþia Românã. Pentru acestproiect cu buget de peste 2 milioane deEuro am realizat o analizã a cerinþelorºi o proiectare tehnicã, urmând sãfurnizãm ºi servicii de project manage-ment pânã la finalizarea implementãrii.

Cel mai mare proiect demarat înanul 2010 este însã cel de consultanþãpentru managementul proiectului deimplementare a unui sistem informaticintegrat pentru Oficiul Naþional alRegistrului Comerþului, în cadrul uneiinvestiþii de peste 16 milioane de Euro.Este un proiect care se deruleazã pânãîn a doua jumãtate a anului 2011 ºi carenecesitã atât abilitãþi tehnice, cât ºimetodologice, de planificare ºi ur-mãrire. Este, de asemenea, un proiectfinanþat prin Fonduri Structurale, acãrui complexitate se reflectã ºi încomplexitatea sarcinilor de adminis-trare a contractului de finanþare. Este,de altfel, cel mai mare proiect finanþatde cãtre MCSI în cadrul apelurilor deproiecte pe care le gestioneazã.

Noutãþi în cadrul echipei?

Pentru întãrirea capacitãþii degestiune a proiectelor IT cu finanþareeuropeanã, am cooptat în cadrulechipei noastre un nou membru im-portant, care aduce cu sine experienþade monitorizare a întregului portofoliude proiecte finanþate de cãtre MCSIprin POSCCE. În urmãtoarele luni vomîntãri, de asemenea, echipa de consul-tanþi, adãugând abilitãþi de analizã ºiproiectare tehnicã, astfel încât în 2011sã fim capabili sã ne implicãm ºi maieficient în implementarea proiectelorclienþilor noºtri.

Un cuvânt de încheiere.

Vreau sã mulþumesc tuturor clien-þilor noºtri pentru încrederea acordatã,sã le garantez cã vom pãstra standar-dele cu care i-am obiºnuit ºi sã urez tuturor cititorilor un Crãciun Fericit ºiLa Mulþi Ani! �


MANAGERIAL TOOLS

OPINIA CONSULTANTULUI

Întâmplãri recente din piaþa muncii in-ternaþionalã aduc în discuþie prevederilecontractelor care se semneazã la angajare,în special cele privitoare la clauzele deloialitate (neconcurenþã) ºi confidenþiali-tate. Cât de loial trebuie sã fie angajatul întimpul ºi dupã angajare ºi cât de respon-sabil faþã de informaþiile confidenþiale pecare le mânuieºte la serviciu. În unelecazuri, foarte!

Cum nici un contract nu este infailibil,o primã recomandare ar fi aceea de a testa,înainte de toate, calitatea umanã a viitorilorcolegi. Este de preferat sã nu fie angajatepersoane care, pe parcursul procesului deselecþie, dezvãluie informaþii confidenþialedespre actualii sau foºtii angajatori. Dinacelaºi motiv, nu sunt eligibili nici cei careîºi pãrãsesc angajatorul anterior dimpreunãcu baza de date de clienþi/abonaþi lanewsletter/parteneri.

Rolul specificãrii clauzelor de loialitateºi confidenþialitate în contractele de muncãeste mai ales unul de prevenire, pentru cãdaunele pot fi imposibil de cuantificat ºi re-cuperat. Practica demonstreazã cã angajaþiidevin mult mai responsabili atunci cândºtiu cã sunt pasibili de acþiuni punitive, fieele de naturã salarialã sau disciplinarã.

Sã vedem ce zice legislaþia muncii des-pre neconcurenþã ºi confidenþialitate ºi cemodificãri se preconizeazã a se aduce pe vi-itor acestor clauze.

Clauza de neconcurenþã:

Ce prevede actualul Cod al muncii?În prezent, clauza de neconcurenþã

vizeazã activitatea ppoosstt--aannggaajjaarree::„Art. 21. [clauza de neconcurenþã]

(1) La încheierea contractului individual demuncã sau pe parcursul executãrii acestuia,pãrþile pot negocia ºi cuprinde în contract oclauzã de neconcurenþã prin care salariatulsã fie obligat ccaa dduuppãã îînncceettaarreeaa ccoonnttrraaccttuulluuiissãã nnuu pprreesstteezzee,, îînn iinntteerreess pprroopprriiuu ssaauu aall uunnuuii

tteerrþþ,, oo aaccttiivviittaattee ccaarree ssee aaffllãã îînn ccoonnccuurreennþþããccuu cceeaa pprreessttaattãã llaa aannggaajjaattoorruull ssããuu,, în schim-bul unei indemnizaþii de neconcurenþãlunare pe care angajatorul se obligã sã o plã-teascã pe toatã perioada de neconcurenþã.”

Indemnizaþia de neconcurenþã nu estede naturã salarialã ºi poate fi de maximum50% din media veniturilor salariale bruteale angajatului din ultimile 6 luni, plãtibilãlunar, într-un interval de timp negociat.

Aºadar, conform legislaþiei în vigoare,angajaþii pot presta atât pentru angajator,cât ºi pentru concurenþii direcþi ai acestuiaîn mod simultan, chiar dacã în contractulde muncã sunt specificate clauze cu privirela loialitate.

Ce zice viitorul Cod al muncii?Pentru a nu îngrãdi dreptul la muncã

al cetãþenilor, modificãrile ce se aºteaptã afi fãcute Codului Muncii specificã în modclar faptul cã aceastã clauzã nu poate fi in-vocatã ddeeccââtt ppee ppaarrccuurrssuull ddeessffããººuurrããrriiii ccoonn--ttrraaccttuulluuii ddee mmuunnccãã ººii nnuu uulltteerriioorr îînncchheeiieerriiiiaacceessttuuiiaa.. De asemenea, indemnizaþia numai este fixatã procentual, rãmânând ochestiune de negociere între angajat ºi an-gajator.

Aºadar, deºi pe viitor situaþiile ca ceaprezentatã mai sus ar putea fi eliminate,angajatorii nu se mai pot pãzi de situaþii încare angajaþii pornesc afaceri cu obiect deactivitate concurent sau se angajeazã în ac-tivitãþi profesionale care le fac competiþiedirectã.

Pentru a fi mai protejaþi, atât în prezentcât ºi în viitor, angajatorii trebuie sã alãtureclauzei de loialitate pe cceeaa ddee ccoonnffiiddeennþþiiaa--lliittaattee,, ccaarree ssuubbzziissttãã ººii dduuppãã îînncceettaarreeaa ccoonn--ttrraaccttuulluuii iinnddiivviidduuaall ddee mmuunnccãã,, iinnddiiffeerreennttddee mmoottiivvuull îînncchheeiieerriiii rreellaaþþiiiilloorr ddee mmuunnccãã..

Clauza de confidenþialitate:

Ce zice legislaþia muncii actualã?Mai nimic, lãsând în practicã loc de

multiple interpretãri ºi jocuri mai mult saumai puþin curate, dupã caz:

„Art. 26. [clauza de confidenþialitate]

(1) Prin clauza de confidenþialitate pãrþileconvin ca, pe toatã durata contractului in-dividual de muncã ºi dupã încetarea aces-tuia, sã nu transmitã date sau informaþii decare au luat cunoºtinþã în timpul executãriicontractului, în condiþiile stabilite în regu-lamentele interne, în contractele colectivede muncã sau în contractele individuale demuncã.”

Totodatã, la capitolul „Obligaþiile anga-jatului” (articolul 39, alin. 2, litera f) apareobligaþia pãstrãrii secretului de serviciu.

Existã ºi vestea bunã ºi anume cã prinaceste prevederi, ccoonnffiiddeennþþiiaalliittaatteeaa eesstteeggaarraannttaattãã aattââtt îînn ttiimmppuull aannggaajjããrriiii,, ccââtt ººiidduuppãã îînncceettaarreeaa aacceesstteeiiaa,, indiferent de con-text.

Ce modificãri vizeazã legislaþia viitoare?

Propunerile de modificare a CoduluiMuncii adaugã la cele de mai sus o indem-nizaþie lunarã, plãtibilã pe toatã duratacontractului de muncã. Aceastã indem-nizaþie nu este de naturã salarialã, cuantu-mul ei fãcând obiectul negocierii între an-gajat ºi angajator.

Aºadar, pe viitor, confidenþialitateaangajaþilor rãmâne garantatã, dar contra-cost.

Date fiind cele de mai sus mai precizezdoar cã, în cazul unor poziþii expuse dinpunctul de vedere al confidenþialitãþii ºiloialitãþii (top manageri, specialiºti impli-caþi în dezvoltarea unor produse inovative,asistenþi ai directorilor), pot fi întocmite cuangajaþii în cauzã (ºi) alte tipuri de con-tracte diferite de cel individual de muncã(contract de management, de exemplu).Acestea permit precizãri mult mai detali-ate ºi laborioase.

� VALENT INA NEACºU

Conf idenþialitatea ºi loialitatea în contractele de muncã


Prognozarea permite echipei de managementde proiect predicþionarea evoluþiei viitoare aproiectului, pe baza informaþiilor disponibilela un moment dat, cu privire la stadiul proiec-tului. Managerul de proiect, în urma evaluãriiîn punctele de control a situaþiei proiectuluicomparativ cu planul de referinþã ºi pe bazaanalizei cauzelor care au determinat decala-jele, poate replanifica activitãþile neexecutateale proiectului cu un nivel de acurateþe al es-timãrilor superior celui anterior.

În urma ºedinþelor desfãºurate cuechipa de proiect ºi/sau pe baza ra-poartelor de progres primite de laºefii de echipã, managerul de proiectobþine informaþii actualizate cu

privire la activitãþile desfãºurate. Aceste in-formaþii permit determinarea costului realºi a progresului proiectului la un momentdat. Astfel, se pot calcula abaterile de cost ºide programare, precum ºi indicatorii deperformanþã cu privire la costul ºi progra-marea proiectului. Pe baza abaterilor decost ºi de programare calculate, managerulde proiect poate stabili dacã proiectul se în-cadreazã în bugetul ºi în programul stabilit,ºi dacã proiectul respectã toleranþele decost ºi timp stabilite prin planul de proiectsau dacã a apãrut o situaþie de excepþie. To-todatã, pe baza valorilor abaterilor ºi indi-catorilor de performanþã pentru cost ºi pro-gramare, prin prognozare se pot determinaurmãtoarele informaþii: datele actualizatede începere a activitãþilor; costul estimat lafinalul proiectului; momentul estimat definalizare a proiectului.

Metode de prognozare

Cea mai cunoscutã metodã de prog-nozare este Analiza Valorii Dobândite(Earned Value Analysis).

„Aceastã metodã este implementatã ºiîn cele mai utilizate instrumente softwarede programare ºi control a proiectelor:Microsoft Project ºi Primavera. Doar prinsimpla actualizare a informaþiei referi-toare la activitãþile din proiect desfãºurate,managerii de proiect pot determina au-tomat cu ajutorul acestor instrumentesoftware parametrii de performanþã aiproiectului ºi pot obþine o replanificare a activitãþilor care urmeazã sã fie desfã-ºurate”, spune CCããttããlliinn TTiisseeaacc,, PPrroojjeeccttMMaannaaggeerr,, PPMM SSoolluuttiioonnss..

Metoda Analizei Valorii Dobânditepresupune determinarea urmãtorilorparametri de cost ºi de programare aiproiectului:

� BCWS (budgeted cost of the workscheduled) – costul bugetat al lu-crãrilor planificate;

� BCWP (budgeted cost of the workperformed) – costul bugetat al lu-crãrilor executate;

� ACWP (actual cost of the work per-formed) – costul real al lucrãrilor executate;

� SV (schedule variation) – abaterea decost;

� CV (cost variation) – abaterea de pro-gramare;

� SPI (schedule performance indicator)– indicatorul de performanþã pentruprogramare;

� CPI (cost performance indicator) –indicatorul de performanþã pentrucost;

� ECAC (estimated cost at completion)– costul estimat la finalizarea proiec-tului.

Avantajele utilizãrii prognozãrii

Prognozarea permite managerului deproiect ºi echipei sale sã aibã o vedere rea-listã asupra activitãþilor care urmeazã sã sedesfãºoare, pentru data de început, pentrudurata ºi pentru data de finalizare a aces-tora. Totodatã, progozarea permite echipeide management de proiect sã determine cuo acurateþe mai bunã care vor fi costul lasfârºitul proiectului ºi momentul de fi-nalizare al acestuia.

„Practic, prognozarea foloseºte «trecu-tul» proiectului în beneficiul «viitorului»proiectului. Responsabil pentru prog-nozarea proiectului este managerul deproiect, însã trebuie avut în vedere faptulcã acesta utilizeazã pentru realizarea prog-nozãrii informaþii primite de la echipa deproiect. De aceea, o prognozare bunã pre-supune ca informaþiile referitoare la costulºi la progresul activitãþilor din proiectdesfãºurate sã fie corecte ºi complete. Înproiectele foarte mari, responsabilitateapentru prognozare poate fi delegatã decãtre managerul de proiect unei alte per-soane, care poate sã ocupe spre exemplupoziþia de project control officer în cadrulorganizaþiei de proiect”, mai spune CCããttããlliinnTTiisseeaacc..

Cu ajutorul prognozãrii se vor puteacuantifica costurile muncii prestate pânã laun moment dat, valoarea deja realizatã aactivitãþii în cauzã ºi se vor putea calculaabaterea de cost ºi decalajul graficului deimplementare.

� LUIZA SANDU

Cum prognozãm evoluþia unui proiect?

Cum prognozãm evoluþia unui proiect?

Criza pare sã fie un catalizator al creºteriicererii de soluþii de BI pe plan local. Cli-matul economic dificil a forþat efectiv com-paniile sã conºtientizeze nevoia unor in-strumente dedicate de raportare ºi, maiales, de analizã, care sã le permitã un con-trol superior al business-ului.

Conform specialiºtilor ºi studi-ilor de piaþã la nivel mondial,climatul economic dificil al ul-timilor doi ani s-a concretizatla nivelul lui 2010 printr-o

creºtere sensibilã a cererii de soluþii deBusiness Intelligence, mai ales din parteacompaniilor „ERP oriented“. Unfenomen explicabil din per-spectiva prioritãþilor pecare 2009 ºi 2010

le-au impus companiilor de pretutindeni,indiferent de ordinul de mãrime ºi de ariade activitate ale acestora: reducerea cos-turilor, urmãrirea mult mai atentã a cash-flow-ului, creºterea eficienþei oper-aþionale, valorificarea superioarã aresurselor, dar, mai ales, capacitatea or-ganizaþiei de a rãspunde mult mai promptschimbãrilor ºi provocãrilor apãrute înpiaþã.

Am încercat prin intermediul acesteianchete, realizate atât cu ajutorul ven-dorilor de soluþii ERP (ºi, eventual, desoluþii de BI integrate), cât ºi al câtorva„pure players“ de aplicaþii de raportareºi analizã, sã vedem dacã cerinþele uni-versal valabile au generat un fenomensimilar ºi pe plan local. Evident, rãspun-surile celor opt interlocutori diferã în

funcþie de specificul, anver-gura ºi

experienþa în piaþã ale fiecãrui vendor,însã o serie de concluzii interesantedevin vizibile.

Cine a înregistrat creºteri?

Prima întrebare adresatã interlocu-torilor noºtri s-a referit strict la evoluþia,în ultimii doi ani de crizã, a cererii lo-cale de soluþii BI în zona clienþilor ERP.Dupã cum spuneam, rãspunsurile diferãatât din perspectiva bazei de clienþi ERPdeja existenþi (sisteme preinstalate), câtºi a „obiectului principal de activitate“(respectiv, ERP principal ºi BI ca add-onºi/sau modul preîmpachetat sau BI caunic „obiect de activitate“, în cazul „pureplayers“).

Concret, în cazul TotalSoft, vendortradiþional de soluþii ERP, cu o cotã im-portantã pe piaþa localã, dar care deþineºi o soluþie proprie de raportare ºi ana-lizã, se confirmã „verdictul interna-þional“ menþionat în debutul articolului,adicã creºtere: „Criza economicã aschimbat comportamentele, prioritãþileºi abordãrile companiilor, indiferent demãrimea lor sau industria în care acti-veazã. S-a accentuat, aºadar, focusul pereducerea costurilor, pe optimizareaproceselor operaþionale ºi pe analizelelegate de performanþa ºi sãnãtatea com-paniei. În acest context, am observat înrândul clienþilor noºtri de CharismaERP un interes mult mai mare pentruextinderea facilitãþilor de raportare ºianalizã necesare procesului decizional,interes reflectat în creºterea adopþieisoluþiei de Business Intelligence, Cha-risma Analyzer. În ultimii doi ani, ven-iturile aduse de soluþia noastrã de BI aucrescut cu 70%. Peste 70% din clienþiicare au ales Charisma ERP în 2010 auoptat ºi pentru Charisma Analyzer. Afost o creºtere semnificativã faþã de anul2009 ,când procentul era undeva la 50%.Aceastã creºtere o putem pune pe seamaacutizãrii crizei, dar ºi pe seama conºti-

I n tegrarea ERP-B IIn tegrarea ERP-B I ,o cerinþã în creºtere pe piaþa localã

TOPUL CERINÞELOR ACTUALE„Cele trei nevoi actuale ale clienþilor de la osoluþie de BI sunt: de diagnostic, de proactivitateîn decizii ºi de simplitate în utilizare. Fiecare man-ager va insista pe cea mai gravã problemã la unmoment dat: managerii din companiile care înreg-istreazã pierderi pe care vor sã le stopeze, vorcãuta în primul rând un instrument de diagnostic.Odatã ce ai rezolvat aceastã problemã doreºtiviteza de reacþie pentru a evita reapariþia în viitor a unei noi sincope. Aceastã ultimã cerinþã conducela necesitatea simplitãþii utilizãrii instrumentului de analizã.“

LLoorrii HHaaiidduucceessccuu,, DDiirreeccttoorr ddee OOppeerraaþþiiuunnii SSeenniioorr SSooffttwwaarree



BUSINESS INTELLIGENCE

17

entizãrii companiilor în privinþa benefi-ciilor unui instrument de BI“, ne-a de-clarat BBooggddaann GGrriiggoorreessccuu,, DDiirreeccttoorr CChhaa--rriissmmaa BBuussiinneessss AApppplliiccaattiioonnss,, TToottaallssoofftt..

Factori de influenþã

Evoluþia pe plus se confirmã ºi încazul companiei QQ&&QQ IInnffoo CCoonnssuulltt(vendor „pur“ de BI). Însã CCoottiissooHHaannggaannuu,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr al com-paniei, susþine cã piaþa a regresat cu 10-15% în 2009 ºi a suferit o uºoarãrevenire în 2010, de 5-10%, evidenþiindºi explicând factorii care au afectat ce-rerea pe piaþa localã: „În ultimii doi anicererea de soluþii BI a fost influenþatã înprincipal de câþiva factori: • Impulsuliniþial de îngheþare a tuturor investiþi-ilor ºi cheltuielilor (manifestat foarteabrupt în rândul multinaþionalelor dinprimãvara anului trecut). • Nevoia in-trinsecã de optimizare determinatã denecesitatea scãderii cheltuielilor, mani-festatã cu precãdere în acest an. Acestfactor s-a manifestat atât în mod direct,prin scãderea cheltuielilor de analizã ºiraportare, cât ºi indirect, prin creºtereanevoilor de analizã managerialã în ve-derea optimizãrii. • Nevoia de asigurarea transparenþei în situaþii de crizã. În ul-timii doi ani au ajuns în situaþii de crizãfinanciarã multe organizaþii, unele chiarcu cote de piaþã semnificative ºi aware-ness ridicat, în special venite din zonaretailului. Pentru o parte dintre acesteorganizaþii aflate în situaþii limitã, asi-gurarea unui climat de încredere în rân-dul creditorilor a reprezentat un factor-cheie în depãºirea momentelor de crizã,iar în astfel de situaþii o platformã de BIrapid implementabilã a oferit exactplusul de transparenþã care a fãcut dife-renþa. • Continuarea sau îngheþarea unorproiecte de investiþii din zona guverna-mentalã care au avut ºi componente deBI incluse. Aceºti factori au influenþat înmod diferit cererea din piaþã, crescândvolatilitatea ºi nivelul de impredictibili-tate. Una peste alta, consider cã piaþa aregresat cel putin 10-15% în 2009 ºi asuferit o uºoarã revenire în 2010, de 5-10%. E drept cã, dacã punem peste

aceste tendinþe de piaþã flexibilitatea sieficienþa pe care le aduc soluþiile noas-tre de BI asociativ, precum ºi creºtereacompetitivitãþii echipei noastre devânzãri, noi am înregistrat o creºteresemnificativã (30%) chiar ºi în 2009. Iarpentru 2010 preconizãm o creºtere depeste 40%.“

De unde vine creºterea?

ªi din perspectiva lui LLoorrii HHaaiidduu--cceessccuu,, DDiirreeccttoorr ddee OOppeerraattiiuunnii SSeenniioorrSSooffttwwaarree,, companie care a lansat anulacesta o soluþie proprie de BI – SeniorVi-sualBI (dezvoltatã pe aplicaþia TableauSoftware) –, este vorba de o creºtereconcretã a cererii: „De la lansarea Se-niorVisualBI în mai 2010, 20 de clienþiSeniorERP au implementat sau sunt încurs de implementare. Conform solic-itãrilor pe care le avem în prezent, es-timãm cã peste 40% din clienþii Senior-ERP vor implementa SeniorVisualBIanul viitor.“

Deci, din nou, o evoluþie pe plus, ex-plicatã de Lori Haiducescu prin faptul cãprincipalele cerinþe referitoare la BI suntstrâns legate de evoluþia contextuluieconomic ºi a cerinþelor din piaþã:„Nevoia genericã de BI a fost popular-izatã rapid ca o consecinþã a schimbãriitrendului indicatorilor de afaceri. Dupão perioadã în care ascensiunea eco-nomiei ºi prosperitatea firmelor mascaueventualele disfuncþionalitãþi, acummanagerii sunt tot mai atenþi la sãnã-tatea companiei. Fãrã un sistem BI, ma-nagerii devin simpli observatori ai sim-ptomelor, fãrã un diagnostic clar ºi fãrãa putea interveni în timp util. Primanevoie care a apãrut a fost, aºadar, cea dediagnostic – de a observa cauza scãderiiunor indicatori. Acest moment a coinciscu trecerea de la simpla raportare a unorindicatori-cheie la analize ad-hoc com-plexe, bazate pe identificarea ºi izolareaproblemelor. Nevoia de raportãri flexi-bile, uºor de customizat ºi configurat, aapãrut în acelaºi context, fiind accentu-atã de cerinþele specifice de raportarevenite din partea marilor buyeri. Multi-naþionalele au, cel mai adesea, exigenþe

clare privind modul de lucru la carepartenerii trebuie sã se conformeze. Înultimii doi ani, schimbarea acceleratã amediului de afaceri a dus la expansiuneaunei noi nevoi care câºtigã teren în toatedomeniile de activitate: vitezã de reacþiepentru decizii proactive. BI-ul se tran-sformã dintr-un instrument de diagnos-tic în unul de intervenþie activã. (...) Onouã tendinþã este cea de democratizarea informaþiei – angajaþii sunt antrenaþiîntr-un management bazat pe obiectiveclare, vizibile în orice moment ºi uºor decorectat la timp, iar managementul ope-raþional primeºte acces la analize ºirapoarte. O datã cu apariþia acestui tipde management, nevoia de simplitate aaccesului la date a crescut: analiza in-stantanee a milioane de înregistrãri,flexibilitatea în construirea de tablouride bord ºi rapoarte ad-hoc de cãtre uti-lizatori non-tehnici ºi reducerea cos-turilor suplimentare.“

Cerere pe plus, finalitate scãzutã

O creºtere a cererii de soluþii de BIdin partea companiilor „ERP oriented“semnaleazã ºi firmele Relevance ºiSofteh Plus (în acest caz fiind vorba de odublare a numãrului de clienþi în 2010faþã de 2009).

Aceasta în timp ce, din perspectivaJunior Soft ºi Romsym Data, criza a avutun efect contrar, ducând la scãdereapieþei.

MMaarriiaa CCîîrrllaann,, MMaarrkkeettiinngg MMaannaaggeerrAAggeerr SSoolluuttiioonnss,, face diferenþa între creº-terea cererii ºi finalizarea contractelor:„Deºi, în general, piaþa a stagnat, cerereade soluþii BI din partea clienþilor exis-tenþi ºi a celor potenþiali a fost destul deintensã, însã nu au fost multe solicitãrifinalizate în aceastã perioadã. Motivuleste, credem noi, faptul cã astfel desoluþii necesitã investiþii suplimentarepe care acum companiile nu suntpregãtite sã le facã.“

Ce vor clienþii?

O altã întrebare adresatã interlocu-torilor MarketWatch a fost axatã pe




principalele cerinþe venite din partea clienþilor ºi amodului în care acestea au evoluat sub presiunea cli-matului economic. În acest caz prioritizarea controlu-lui financiar se regãseºte în douã dintre rãspunsurileprimite.

Astfel, potrivit lui BBooggddaann GGrriiggoorreessccuu,, TToottaallssoofftt:„Dacã înainte de crizã focusul era pe new business(contractele noi semnate), acum companiile vor sã-ºipoatã urmãri în timp real indicatorii de controlling fi-nanciar, sumele rãmase de facturat din contracte,restanþele de platã, precum ºi procesul de recuperare adatoriilor. În domeniul construcþiilor, de exemplu, seurmãresc cu preponderenþã previzionãrile, profitabili-tatea ºi cash-flow-ul pe proiecte. În domeniul retailu-lui, o altã zonã afectatã serios de crizã, accentul se punepe urmãrirea marjei de profit, diferenþa dintre preþul deachiziþie ºi cel de vânzare fiind uneori foarte micã. Accentul pe indicatorii de performanþã, urmãriþi diferitde management, în funcþie de industrie, este una dintrecerinþele care au devenit «standard».“

Opinie împãrtãºitã ºi de CCoottiissoo HHaannggaannuu,, QQ&&QQ IInnffooCCoonnssuulltt:: „La nivel general, monitorizarea cheltuielilor,eventual în conjuncþie cu pregãtirea bugetelor ºi cu com-paraþiile planificat-realizat au fost cerinþa cea mai des în-tâlnitã. Pentru business-urile care au modele de vânzarecu plata la termen, o prioritate absolutã a fost monito-rizarea încasãrilor ºi a soldurilor clienþilor. Pentru busi-

ness-urile care lucreazã cu stocuri, cea mai importantã di-recþie de acþiune prin intermediul BI-ului a fost monitorizareaºi optimizarea stocurilor.“

„„PPrriinncciippaallaa pprroovvooccaarree îînn iinntteeggrraarreeaarr ffii aalleeggeerreeaa ddooaarr aa aacceelloorr iinnffoorrmmaaþþiiiirreelleevvaannttee ppeennttrruu ffiieeccaarree ttiipp ddee uuttiilliizzaa--ttoorr ((ppeennttrruu aa eevviittaa ssuupprraaaagglloommeerraarreeaa,,ddaarr ººii ppiieerrddeerreeaa ttiimmppuulluuii ccuu iinnffoorrmmaaþþiiaarreedduunnddaannttãã)) ººii vviizzuuaalliizzaarreeaa lloorr îînn cceellmmaaii eeffiicciieenntt ººii ssiimmpplluu ffoorrmmaatt.. PPrraaccttiiccaaaarraattãã aaddeesseeoorrii,, îînnssãã,, ccãã aacceesstt lluuccrruu eesstteeggrreeuu ddee ddeeffiinniittiivvaatt ddiinn mmoommeennttuull iimm--pplleemmeennttããrriiii..““

LLoorrii HHaaiidduucceessccuu,, DDiirreeccttoorr ddee OOppeerraaþþiiuunnii SSeenniioorr SSooffttwwaarree

„„CCeeaa mmaaii iimmppoorrttaannttãã pprroovvooccaarree eesstteeeexxttrraaggeerreeaa ddiinn cceerriinnþþeellee mmaaii mmuulltt ssaauummaaii ppuuþþiinn ccllaarr ddeeffiinniittee ddee ccããttrree cclliieenntt aanneevvooiilloorr rreeaallee ddee bbuussiinneessss.. OO aallttãã pprroovvoo--ccaarree aaffllaattãã llaa bbaazzaa ddeemmeerrssuulluuii ddee iimmppllee--

mmeennttaarree aa uunneeii ppllaattffoorrmmee BBII ppeessttee uunnEERRPP eexxiisstteenntt eessttee lleeggaattãã ddee ccaalliittaatteeaassppeecciiffiiccaaþþiiiilloorr tteehhnniiccee aallee ssuurrsseelloorr ddeeddaattee.. ((......)) EEssttee nneecceessaarrãã oo aatteennþþiiee rriiddiiccaattããîînn iiddeennttiiffiiccaarreeaa rreegguulliilloorr ccoorreeccttee ººii ccoomm--pplleettee ddee iinntteerrpprreettaarree ººii pprroocceessaarree aaddaatteelloorr aaffllaattee îînn ssuurrsseellee ddee ddaattee llaa ccaarreennee ccoonneeccttããmm ((EERRPP,, CCRRMM,, SSFFAA eettcc..)).. CCaa--lliittaatteeaa ddaatteelloorr eessttee oo pprroovvooccaarree mmaajjoorrãã,,vvaallaabbiillãã îînn oorriiccee sscceennaarriiuu ddee iimmppllee--mmeennttaarree ddee BBII.. DDiinn ppããccaattee,, aamm îînnttââllnniittmmuullttee ssiittuuaaþþiiii îînn ccaarree,, pplleeccâânndd ddee llaaccaauuzzee vvaarriiaattee,, ddaatteellee îînnrreeggiissttrraattee îînn ssiiss--tteemmeellee ssuurrssãã llaa ccaarree nnee ccoonneeccttããmm,, îînn ssppee--cciiaall îînn ccaazzuull EERRPP--uurriilloorr ssuuffeerrãã ddiinn ccaauuzzaaeexxiisstteennþþeeii uunnuuii nnuummããrr mmaarree ddee eerroorrii ddeeîînnrreeggiissttrraarree,, ccaarree nnuu aauu ffoosstt ccoorreeccttaattee((ccoommpplleett)) llaa mmoommeennttuull aappaarriiþþiieeii lloorr ººiiccaarree,, pprriinn aaccuummuullaarree îînn ttiimmpp,, ggeenneerreeaazzãã

rriissccuull ddee aa oobbþþiinnee rraappooaarrttee ddee ttiipp GGIIGGOO((GGaarrbbaaggee IInn GGaarrbbaaggee OOuutt))..““

CCoottiissoo HHaannggaannuu,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr QQ&&QQ IInnffoo CCoonnssuulltt

„„CCoonnssiisstteennþþaa ddaatteelloorr ººiiaaddooppttaarreeaa uunnuuii ffoorrmmaatt ddeerraappoorrttaarree,, pprreeccuumm ººii eexxiiss--tteennþþaa ssaauu ccoonnssttrruuiirreeaa uunnuuiiiissttoorriicc ddee ddaattee ccaarree ssãã rree--pprreezziinnttee bbaazzaa aannaalliizzeelloorr ppeeccaarree bbeenneeffiicciiaarruull ddoorreeººttee ssããllee rreeaalliizzeezzee ssuunntt pprriinncciippaalleellee pprroovvooccããrrii..““

MMaarriiaa CCiirrllaann,, MMaarrkkeettiinngg MMaannaaggeerr AAggeerr SSoolluuttiioonnss

„„PPrriinncciippaallaa pprroovvooccaarree ppeennttrruu nnooii oorreepprreezziinnttãã aannaalliizzaa nneevvooiilloorr cclliieennttuulluuii ººiiccoonnssttrruuiirreeaa bbaazzeeii ddee ddaattee ((ddaattaa wwaarreehhoouussee))

AVANTAJELE INTEGRÃRII„O soluþie de Business Intelligence integratã cuun sistem ERP aduce din start avantajul reduceriitimpului alocat accesului la informaþiile critice dinorganizaþie. Odatã definiþi indicatorii de perfor-manþã, managementul companiei acceseazã înmod rapid ºi flexibil rapoartele ºi analizele dorite,într-o formã intuitivã, consistentã ºi holisticã. Pelângã acest avantaj major, o soluþie de BI reducecosturile companiei cu papetãria ºi birotica ºi pecele cu serviciile IT, ca urmare a introducerii facil-itãþii de rapoarte ºi analize ad-hoc. (...) O soluþie integratã (BI+ERP) oferã avantajul monitorizãriievoluþiei companiei în contextul pieþei ºi posibili-tatea adaptãrii companiei la condiþiile ºi schim-bãrile apãrute pe parcurs.“

BBooggddaann GGrriiggoorreessccuu,, DDiirreeccttoorr CChhaarriissmmaa

BBuussiinneessss AApppplliiccaattiioonnss TToottaallSSoofftt

PROVOCÃRILE SPECIFICE PROCESULUI DE INTEGRARE BI-ERP




19

Alte cerinþe

Celelalte rãspunsuri primite abordeazãpunctual diferite aspecte:

• „Principala cerinþã cu care ne-amîntâlnit a fost aceea de a putea ex-trage date în mod rapid din maimulte baze de date diferite ºi de di-mensiuni mari. Uºurinþa realizãriirapoartelor chiar de cãtre client s-aaflat, de asemenea, printre cele maiîntâlnite cerinþe ºi nevoi.“ – AAnnddrreeaassFFrruutthh,, MMaarrkkeettiinngg MMaannaaggeerr SSoofftteehhPPlluuss..

• „Principalele cerinþe se leagã deanalize financiar-contabile ºi deanaliza vânzãrilor ºi a stocurilor. Îngeneral, companiile îºi doresc o ra-portare mai rapidã a indicatorilorpentru a lua decizii în timp util, darºi o vizibilitate mai bunã asupra ope-raþiunilor curente.“ – IIoonnuuþþ TTooaaddeerr,,MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr RReelleevvaannccee..

• „Controlul stocurilor de marfã ºi op-timizarea acestora ºi clarificarea cre-anþelor reale ºi recuperarea acestoradin piaþã sunt printre principalelecerinþe venite din partea clienþilor.O altã cerinþã la fel de frecventã este

personalizarea puternicã asoluþiei, astfel încâtaceasta sã se plieze câtmai exact pe specificulactivitãþii.“ – LLaauurreennþþiiuuDDiiaaccoonnuu,, AAnnaalliisstt DDiiss--ttrriibbNNEETT JJuunniioorr SSoofftt..

• „Principalele cerinþe seaxeazã pe vizibilitate –persoanele de decizievor sã ºtie situaþiaexactã, sã poatã rea-liza anumite estimãripentru a face faþãeventualelor situaþiineprielnice. Com-paniile vor sãreacþioneze mairepede ºi maiprompt la oriceschimbare a mediului încare îºi desfãºoarã activitatea. Celmai uºor aceastã vizibilitate se real-izeazã prin urmãrirea indicatorilorcheie din companie. Urmãrirea cuatenþie a lor ºi alertarea din timpeste cheia succesului unor deciziioportune. Beneficiile urmãrite înaceastã perioadã se rezumã la alimita pierderile ºi a pãstra compa-

nia sãnãtoasã. Creºtereaeste o þintã pe termen lung.“ –FFlloorriinn MMaarriinnaacchhee,, SSaalleess

DDiirreeccttoorr RRoommssyymm DDaattaa..

(Continuare în numãrul viitor)

� RADU GHIÞULESCU

îînn ffuunnccþþiiee ddee aacceesstteeaa.. DDeeooaarreeccee iimmppoorrttaannþþaaaacceesstteeii ddaattaa--wwaarreehhoouussee eessttee ffooaarrttee mmaarree,, oommaarree ppaarrttee ddiinn pprroocceessuull ddee iimmpplleemmeennttaarreeeessttee ddeeddiiccaatt aacceesstteeiiaa –– ssttaabbiilliirreeaa sseerriiiilloorr ddeeddaattee ccee ssee vvoorr ggããssii îînn wwaarreehhoouussee,, pprreeccuumm ººiillooccuurriillee ddee uunnddee ppoott ffii aacceesstteeaa ccuulleessee,, ssttaa--bbiilliirreeaa rreellaaþþiiiilloorr ddiinnttrree sseerriiii eettcc..““

AAnnddrreeaass FFrruutthh,, MMaarrkkeettiinngg MMaannaaggeerr SSoofftteehh PPlluuss

„„CCoollaabboorraarreeaa ccuu cclliieennttuull.. CCuu ccââttddiissppoonniibbiilliittaatteeaa eessttee mmaaii mmaarree ººii iinnffoorr--mmaaþþiiiillee ssoolliicciittaattee ssuunntt ooffeerriittee aattuunnccii ººiipprroocceessuull ddee iimmpplleemmeennttaarree eessttee mmaaii ffaacciill..IImmppoorrttaanntt eessttee ssãã eexxiissttee oo ppeerrssooaannãã ccaarreessãã ccuunnooaassccãã ffooaarrttee bbiinnee bbaazzaa ddee ddaattee ppeenn--ttrruu ccãã ddee aaccoolloo ssuunntt eexxttrraassee iinnffoorrmmaaþþiiiillee..““

FFlloorriinn MMaarriinnaacchhee,, SSaalleess DDiirreeccttoorr RRoommssyymm DDaattaa

„„ÎÎnnttrruuccââtt cclliieenn--þþiiii ddoorreesscc ssãã--ººii îînn--ttããrreeaassccãã ppoozziiþþiiaa îînnppiiaaþþãã,, pprriinncciippaallaapprroovvooccaarree oo rreepprree--zziinnttãã ppeerrssoonnaalliizzaa--rreeaa ccââtt mmaaii ssttrriiccttãã aassoolluuþþiieeii llaa nneevvooiilleessttrraatteeggiiccee aallee cclliieenn--ttuulluuii..““

LLaauurreennþþiiuu DDiiaaccoonnuu,, AAnnaalliisstt DDiissttrriibbNNEETT JJuunniioorr SSoofftt

„„PPrriinncciippaallaa pprroovvooccaarree îînn pprroocceessuullddee iimmpplleemmeennttaarree aa uunneeii ssoolluuþþiiii BBIIppeessttee ssoolluuþþiiaa EERRPP eessttee lleeggaattãã,, îînn pprriimmuullrrâânndd,, ddee rreezziisstteennþþaa uuttiilliizzaattoorriilloorr llaaiinnttrroodduucceerreeaa uunnuuii nnoouu iinnssttrruummeenntt ddeeaannaalliizzãã ººii rraappoorrttaarree.. PPeennttrruu uuttiilliizzaattoorrii

îînnsseeaammnnãã uunn nnoouummoodd ddee aa ggâânnddii,, ccuummaaii ppuuþþiinnee ccoonn--ssttrrâânnggeerrii ddeeccââttîînnaaiinnttee,, ccuu oo vvaarrii--eettaattee ddee ppoossiibbiill--iittããþþii ccaarree ppooaattee ffiiiinnttiimmiiddaannttãã.. DDiinnffeerriicciirree,, oo iinntteerrffaaþþããssiimmppllãã ººii iinnttuuiittiivvãã,,dduubbllaattãã ddee oo eeffiicciieennþþãã ssppoorriittãã rreeuuººeeººtteessãã îîii ccââººttiiggee ppee uuttiilliizzaattoorrii îînn ssccuurrtt ttiimmpp..AAllttee pprroovvooccããrrii llaa iimmpplleemmeennttaarreeaassoolluuþþiiiilloorr BBII ssuunntt iinnccoonnssiisstteennþþaa ssaauulliippssaa ddaatteelloorr,, iinntteeggrraarreeaa mmaaii mmuullttoorrssuurrssee ddee ddaattee ººii ttiimmppuull ddee iimmppllee--mmeennttaarree..““

IIoonnuuþþ TTooaaddeerr,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr RReelleevvaannccee

BI-UL VA TRIUMFA„Susþin cu tãrie cã, pe mãsurã ceERP-ul va deveni o tehnologie univer-sal rãspânditã, tot mai multe com-panii se vor întoarce cãtre soluþiile deBI pentru a-ºi satisface nevoile totmai complexe ºi mai dinamice deanalizã ºi raportare.“

CCoottiissoo HHaannggaannuu,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr QQ&&QQ IInnffoo CCoonnssuulltt

PROVOCÃRILE SPECIFICE PROCESULUI DE INTEGRARE BI-ERP


Oamenii,principala resursã a unui Call Center

În asigurarea unui nivel superior de cali-tate a serviciilor oferite de un Call Center,agenþii sunt principalul garant al succesu-lui. Însã factorul uman reprezintã un „ele-ment“ delicat, complex ºi destul de insta-bil, care trebuie tratat cu atenþie maximãpentru atingerea obiectivelor de businessdorite.

În actualul climat economic difi-cil, clienþii reprezintã capitalulcel mai important al oricãreicompanii. Din acest motiv, acum,mai mult ca oricând, Call Cen-

terele au un aport important la succe-sul unei companii, prin menþinerea ºifidelizarea clienþilor acesteia, dar ºi înatragerea de noi clienþi.

Însã ºi efectul invers este perfectvalabil. Conform unui studiu realizatde Ernan Roman Direct Marketing,companie specializatã în marketing ºigestiunea relaþiilor cu clienþii, im-pactul unor servicii de Contact Centerde calitate slabã influenþeazã drasticîntregul business. Una dintre princi-palele concluzii ale studiului citat estecã furnizarea cãtre clienþi de serviciide Customer Care ºi Suport de nivelscãzut afecteazã negativ comporta-

mentul de achiziþie al acestora. Con-secinþele logice ale concluziei citatesunt evidente – un grad de retenþie ex-trem de scãzut al clienþilor. În plus,deoarece aceºtia îºi împãrtãºesc expe-rienþele lor negative altor persoane, sereduc ºi ºansele de achiziþie de noiclienþi.

În atari condiþii, calitatea servici-ilor de Call Center reprezintã un ele-ment important pentru orice tip decompanie, indiferent dacã aceasta dis-pune de un centru propriu sau ape-leazã la furnizori de astfel de servicii.Calitatea depinde, însã, de numeroºifactori. Dintre aceºtia, cea mai marepondere o are factorul uman, respec-tiv agenþii din Call Center. Fãrã decare orice astfel de centru, oricât deavansat tehnologic ar fi oricâte autom-atizãri ºi echipamente high-end ardeþine, nu poate exista.

Însã, ca în orice situaþie în care fac-torul uman joacã un rol esenþial, pro-blema atingerii ºi menþinerii unui nivelsuperior de calitate a serviciilor oferitede aceºtia este una extrem de delicatã.Identificarea, angajarea ºi, mai ales,pãstrarea agenþilor cu adevãrat buni,capabili sã trasforme un Call Centerîntr-un centru de profit al companiei,oferind totodatã servicii complete deCustomer Care Center este un demersdificil ºi de duratã. Fapt care ºi explicã

vasta literaturã de specialitate dedicatãacestui subiect, care trateazã metodo-logii de trainining a agenþilor, strategiide motivare, modalitãþi practice dedezvoltare a abilitãþilor acestora etc.

Portretul agentului ideal

O cãutare rapidã pe Internet relevãcã profilul ideal al unui bun agent deCall Center trebuie sã cuprindã câtevacalitãþi esenþiale.

Prima dintre acestea, într-o ierarhiemai mult sau mai puþin aleatoare, esteabilitatea de a gestiona profitabil re-laþia cu un client, astfel încât agentulsã-ºi poatã atinge obiectivele trasate ºisã maximizeze productivitatea relaþieicu respectivul client. O atitudine „peo-ple-oriented“, înþelegãtoare, prietenoa-sã, fãrã a pierde din vedere imperativuleficienþei interacþiunii – atât din punc-tul de vedere al clientului, cât ºi alcompaniei –, reprezintã un element esenþial în portretul-robot al agentuluiideal.

O a doua abilitate vitalã este capa-citatea agentului de a înþelege diferen-þele individuale dintre clienþi. ªi, maiales, de a-i acorda fiecãrui client aten-þia cuvenitã. Poate pãrea un „adevãr“de o banalitate evidentã, însã, într-oactivitate de rutinã – cum este consi-deratã ºi tratatã de cãtre mulþi agenþi



munca într-un Call Center –, capaci-tatea de a-þi putea menþine treaz in-teresul pentru fiecare apel primit, de a înþelege unicitatea fiecãrui interlocu-tor este un talent destul de rar. ªi ex-trem de volatil, mai ales în condiþii destres, muncã peste program, monitor-izare continuã etc.

Pe locul trei în ierarhia calitãþilorse aflã abilitatea de comunicare, dar ºicea de ascultare. Din nou un adevãrevident, dar necesitatea dezvoltãriiabilitãþilor de comunicare nu se rezu-mã doar la însuºirea etichetei de comu-nicare sau a unui script oarecare. Pe dealtã parte, pentru a fi un bun comuni-cator, trebuie sã fii ºi un bun ascultã-tor. Un bun agent nu trebuie sã piardãniciodatã din vedere cã, deºi întot-deauna un client va dori sã aibã un in-terlocutor uman ºi nu un sistem au-tomat, oricât de avansat ºi performantar fi acesta, calitatea interlocutoruluieste esenþialã.

În strânsã legãturã cu „locul trei“sunt abilitãþile lingvistice ale agentu-lui. În condiþiile globalizãrii accele-rate, a liberalizãrii pieþei muncii lanivel mondial, externalizarea servici-ilor de Call Center cãtre companii dinþãri cu un cost al forþei de muncãscãzut, dar cu competenþe lingvisticeºi tehnice avansate, este un fenomende amploare. România a beneficiat dinplin de acest curent, dovadã fiindboom-ul cererii înregistrat în urmã cudoi ani. În atari condiþii, este firesc cadin ce în ce mai multe Call Centere sãse orienteze spre agenþi care cunoscdouã sau chiar trei limbi strãine, con-tinuând sã investeascã în per-fecþionarea abilitãþilor lingvistice aleacestora.

Pe ultimul loc (deºi, evident, ie-rarhia poate fi extinsã cu încã multealte calitãþi esenþiale) se aflã abilitãþiletehnice. Cunoaºterea modului de ope-rare a aplicaþiilor uzuale de tip Office,dar ºi a soluþiilor enterprise de Cus-tomer Relationship Management etc.sunt argumente reale în CV-ul unuiagent de Call Center.

De ce mai e nevoie?

Specialiºtii susþin, cu probe incon-testabile, cã toate calitãþile enumeratemai sus – plus cele pe care nu le-aminclus în ierarhia schiþatã – nu sunt deajuns pentru ca un agent de Call Cen-ter sã fie cu adevãrat eficient în acti-vitatea sa. Potrivit acestora, compe-tenþele sunt, într-adevãr, principalulelement, dar, fãra introduce în ecuaþieimportanþa motivãrii angajaþilor ºipregãtirea/specializarea primite deagenþi, formula magicã nu este com-pletã. Iar de aici lucrurile încep sã secomplice progresiv. Deºi par simplu derealizat, lucrurile nu stau chiar aºa...

Sã începem cu motivarea. Impor-tanþa ei rezidã din faptul cã a gãsi, an-gaja ºi forma un bun agent de Call Cen-ter este un proces de duratã ºi costisi-tor. La nivelul anului 2008 se estima cãînlocuirea unui bun agent de Call Cen-ter, cu experienþã ºi abilitãþi dezvoltateprin programe de perfecþionare, costãîntre 10.000 ºi 15.000 de dolari. În timpce, prin pãstrarea aceluiaºi agent, unCall Center poate economisi 2.000-3.000 de dolari lunar. Sunt sume mari,care, chiar dacã s-au „devalorizat“ înurma crizei economice mondiale, totnu pot fi neglijate. Prin urmare, a-i daunui bun agent de Call Center motiveconsistente ºi, mai ales, reale de a nupleca este o prioritate.

Modalitãþile prin care se poateatinge acest deziderat sunt numeroase– de la bonusuri, mãriri salariale gra-duale ºi oportunitãþi de avansare, pânãla dezvoltarea unei atitudini pri-etenoase, empatie cu angajaþii, sondajeasupra nivelului de satisfacþie alagenþilor etc. Însã punerea în practicãa acestor metode nu se poate realizadoar la nivel organizaþional, prin im-punerea deciziilor de cãtre top ma-nagement, ci reprezintã un „efort“ co-tidian pe care trebuie sã-l facã teamleader-ii/supervizorii.

Or, aici, apare alt punct nevralgic –cine sunt liderii de echipã? Pãi, dacãþinem cont de cele de mai sus, în

marea majoritate a cazurilor provindin rândul celor mai buni agenþi deCall Center, care au beneficiat de pro-gramul motivaþional, respectiv deoportunitatea de a avansa pe scarã ie-rarhicã. Dacã þinem cont de pierderilepotenþiale, putem emite ipoteza perti-nentã cã puþine Call Centere îºi asumãriscul de a pierde un agent bun, caredemonstreazã cã vrea ºi poate maimult. Problema constã însã în faptul cãla fel de puþini agenþi care avanseazãîn posturi de supervizori au vreo expe-rienþã realã de conducere ºi au urmatcursuri de specializare în domeniulmanagementului performanþei, res-pectiv al creºterii performanþei foºtilorcolegi de echipã. Care resimt acestlucru în mod direct. (Conform unuistudiu, 81% din agenþii unui Call Cen-ter considerã cã foºtii colegi ajunºi su-pervizori nu deþin competenþe reale de„coaching“.) Motiv pentru care suntextrem de dispuºi sã-ºi gãseascã unnou loc de muncã, mai promiþãtor dinpunct de vedere al posibilitãþilor deevoluþie profesionalã.

ªi în acest caz existã numeroasemetode de a depãºi acest impas. Existãabordãri diverse, de la „mentoring“(„afilierea“ unui proaspãt team leaderpe lângã un altul cu experienþã îndomeniu) pânã la stabilirea ºi ur-mãrirea unui plan concret, cu obiec-tive cuantificabile ºi monitorizãri pre-cise ale progreselor înregistrate defiecare agent în parte. (Una dintre celemai frecvente recomandãri ale spe-cialiºtilor este de a realiza training-uricât mai exact targetate, frecvenþa fiindstabilitã în funcþie de abilitãþilefiecãrui agent în parte.)

Dupã cum se poate vedea, factoruluman reprezintã un element „delicat“în ecuaþia succesului unui Call Center.Însã este cea mai importantã resursã aacestuia, cu mult mai importantã decâtorice tehnologie sau echipament. Pen-tru cã este principala garanþie a ca-litãþii serviciilor.


CRM

22

Cum poate un CRMCRMsã vã creascã încasãrile

Actualul climat economic a afectat drasticputerea financiarã a clienþilor ºi, mai ales,lichiditãþile acestora, fie ei persoane fizicesau juridice. Din aceastã perspectivã, osoluþie CRM reprezintã un suport real pen-tru eficientizarea activitãþii unui departa-ment de plãþi.

Deºi valoarea pieþei CRM locales-a situat la finalul lui 2009 subcea înregistratã în perioadasimilarã a lui 2008 ºi nici 2010nu se aratã a fi un an foarte

bun, se poate spune cã multe companii auînceput sã acorde o importanþã mult maimare acestui tip de aplicaþii. Motiveleacestei evoluþii sunt evidente: cu toate cãîncã nu ºi-au regãsit apetitul investiþionalde acum doi ani, companiile au înþeles cãau nevoie de soluþii informatice dedicate,care sã le permitã sã valorifice cât maibine una dintre principalele lor resurse –clientul. Cu tot ceea ce implicã aceastãvalorificare: fidelizarea clienþilor, creºte-rea ratei de retenþie a acestora, identifi-carea clienþilor cu adevãrat importanþi,eficientizarea comunicãrii multi-canal,optimizarea activitãþii forþei de vânzãri ºia departamentului de suport, reducereacosturilor activitãþilor de marketing printargetarea mult mai exactã a publiculuiþintã etc. Ori, din perspectiva acestui de-mers, soluþiile CRM reprezintã instru-mentul optim.

Oricare dintre obiectivele enumerateanterior reprezintã, mai ales acum, unpunct fierbinte ºi de interes pentru ma-joritatea companiilor. Însã existã organi-zaþii pentru care, în decizia implemen-tãrii unei soluþii CRM, alt argumentprimeazã. ªi anume acela cã o aplicaþiede management al relaþiei cu clienþiipoate fi un instrument prin care se poateoptimiza real procesul de încasare (plãþi,taxe, datorii, rate etc.).

Argumente pro-CRM

Pe baza datelor din CRM, se pot rea-liza segmentãri în categorii, pentru fiecaredintre acestea identificându-se o serie decaracteristici utile departamentului deplãþi. Fiecare informaþie rezultatã din in-teracþiunea cu un client este utilã în de-terminarea modului în care acesta doreºtesã îºi desfãºoare relaþia cu o companie. Sepot obþine astfel informaþii utile, precumcanalul/mijlocul de comunicare prin carereamintirea termenului de platã are ceamai mare ºansã de reuºitã (e-mail, SMS,apel telefonic, scrisoare etc.), perioada op-timã de contactare a clientului etc. Pe dealtã parte, prin corelarea datelor colectateîn CRM cu istoricul de platã al clienþilor,se poate atribui fiecãrui client un grad derisc de neplatã, care poate fi utilizat ºi el încrearea categoriilor menþionate.

Este utilã o astfel de abordare sau esteo complicaþie inutilã? Utilitatea este evi-dentã, dar depinde în bunã mãsurã deobiectul de activitate al respectivei com-panii, mai precis de domeniul în care ac-tiveazã. Pentru instituþiile financiar-ban-care, pentru companiile de utilitãþi, pen-tru marii operatori telecom, CRM-ul re-prezintã, fãrã îndoialã, un suport util pen-tru departamentul de plãþi/încasãri. Deexemplu, un operator telecom nu îºipoate permite sã trateze cuaceeaºi unitate de mãsurãun IMM, cu un risc deneplatã ridicat, ºi unmare ºi fidel client.Nici în cazul cli-enþilor persoa-ne fizice nuse poate

aplica metoda „one size fits all“, ci trebuieþinut cont de vechimea acelui client, devaloarea sa pentru respectivul operator,de istoricul întârzierilor, de indicele derisc alocat acestuia etc.

Pe de altã parte, avantajul unui astfelde sistem este cã poate fi adaptat mult maiexact ºi rapid la evoluþia pieþei. De exem-plu, în cazul instituþiilor financiar-ban-care, prin corelarea cu datele furnizate deagenþiile de credit se poate realiza o adap-tare constantã a scorului de risc pentrufiecare client, ceea ce permite identifica-rea mult mai corectã ºi mai rapidã a mo-dalitãþii de colectare adecvate. Iar prinidentificarea din timp ºi concentrarea peclienþii cu un risc de neplatã crescut creº-te rata de succes a încasãrilor ºi/sau sepoate identifica un plan de reeºalonare adatoriilor mai adecvat situaþiei reale, pe-rioadele de graþie care pot fi acordate înfuncþie de statusul clientului etc.

Beneficiile prezentate mai sus suntdoar o parte dintr-o panoplie extinsã deargumente în favoarea utilizãrii CRM-ului ca suport în încasarea plãþilor. Argu-mente care au la bazã un raþionamentsimplu: debitorul este un client, iar clien-tul reprezintã un capital extrem de im-portant în actualul climat economic.




Cea de a 20-a ediþie a Gartner Sympo-sium/Itxpo, ce a avut loc în Orlando,Florida, la sfârºitul lunii octombrie, a re-unit peste 7.000 de specialiºtii IT din în-treaga lume, printre speakeri aflându-sepersonalitãþi-cheie ale industriei IT, precumSteve Balmer, CEO Microsoft, Marc Be-nioff, preºedinte ºi CEO Salesforce.com,sau John Chambers, preºedinte ºi CEOCisco. Respectând tiparul ediþiilor ante-rioare, analiºtii Gartner au prezentat es-timãrile asupra evoluþiei pieþei IT la nivelmondial, precum ºi noile „tendinþe“ carese configureazã a fi vectorii de forþã în ur-mãtorii ani.

Cheltuielile în domeniul IT lanivel mondial vor creºte în2011 cu 3,1%, raportat la2010, conform estimãrilorprezentate în cadrul celei de a

20-a ediþii a Gartner Symposium/Itxpo.Un ritm de creºtere superior celui înre-gistrat anul acesta, estimat la 2,4% (faþãde 2009). Analiºtii cabinetului de con-sultanþã estimeazã însã cã, pânã în 2014,creºterea investiþiilor în IT va fi una maidegrabã „timidã“. (Cifrele aratã astfel:2.400 de miliarde de dolari în 2010, 2,5trilioane în 2011 ºi 2,8 trilioane în 2014.)

De altfel, dupã cum a precizat PeterSondergaard, senior vice president Gart-ner ºi ºeful Departamentului global decercetare al cabinetului, numeroºi re-sponsabili IT din zona financiar-bancarãsau industria producãtoare (manufactu-ring) nu prevãd o revenire la nivelul

bugetelor IT ante-2008 înainte de 2012-2013. Oficialul Gartner a precizat cã, dinperspectiva cabinetului de analizã pecare îl reprezintã, în urmãtorii patru anieconomiile emergente vor reprezenta„locomotivele“ investiþiilor în domeniulIT, care vor fi mult mai consistente înaceste þãri ºi vor depãºi substanþialeconomiile dezvoltate.

Sondergaard a insistat în discursulsãu asupra modului în care modificareamodelului de investiþii în IT în urmã-torii ani va influenþa dezvoltarea eco-nomicã a companiilor din întreaga lume.Potrivit sursei citate, asistãm la momen-tul actual la o metamorfozã profundã asocietãþii, la nivel global, respectiv la otransformare într-o societate bazatã peinformaþii, în care IT-ul joacã un rol esenþial. Extinderea continuã a accesu-lui la un volum de date cu o creºtere ex-plozivã ºi îmbunãtãþirea continuã a abi-litãþilor de accesa ºi interpreta inteligentaceste date vor face ca informaþiile sãreprezinte „carburantul secolului 21“,din perspectiva oficialului Gartner.

Patru tendinþe majore

Fenomenul schiþat anterior este ac-celerat de noile trend-uri identificate deanaliºtii Gartner a fi vectorii de forþã înurmãtorii ani. Primul în ierarhia cabine-tului de analizã este Cloud Computing, otehnologie care a început deja sã trans-forme vizibil industria IT la nivel mon-dial, dar mai ales modelul financiar pecare îl vor adopta clienþii în alegereaunui furnizor de servicii ºi/sau produseIT. Potrivit lui Peter Sondergaard, CloudComputing este motorul unei tranfor-mãri care va afecta radical toate verti-calele, fãcând ca „impactul Internetuluiasupra industriei muzicale sã parã uneveniment minor“.

Cel de-al doilea trend major în clasa-mentul Gartner cu impact major este fe-nomenul de „social computing“. Analiºtiisusþin cã, dincolo de Facebook, LinkedInsau Twitter, companiile vor trebui inte-greze tehnologiile din spatele acestor plat-forme pentru a dinamiza „arhitecturile ITrigide“, oferind suport angajaþilor a cãroractivitate consistã în descoperirea infor-maþiilor din varii surse, interpretareaacestora ºi includerea într-un sistem com-plex de luare a deciziilor.

Al treilea element major nominalizatîn cadrul Gartner Symposium 2010 este„Context Aware Computing“. Prolifer-area rapidã a tehnologiilor wireless, ex-plozia ofertei de device-uri inteligente(netbook-uri, tablete, smartphone-urietc.), din ce în ce mai accesibile unuinumãr mare de consumatori, capabi-litãþile extinse de comunicare vor ducela apariþia unei noi generaþii de produseºi servicii IT complexe.

Ultimul trend identificat de Gartnerca având o importanþã deosebitã în ur-mãtorii ani este „Pattern-Based Stra-tegy“. Conform analiºtilor, identificareamodelelor (de comportament al clien-þilor, de evoluþie a pieþei, de prognozarea cererii etc.), folosind varii surse de date,va deveni o prioritate din ce în ce maiclarã pentru multe companii în viitorulapropiat. Fapt care va genera o cerereconsistentã pe piaþa soluþiilor de tipul in-strumentelor de analizã a reþelelor so-ciale, de analizã predictivã sau de analizãcontextualã complexã.

Potrivit Gartner, combinaþia acestorpatru trenduri majore, dar ºi fiecaretendinþã în parte vor avea un impactputernic nu numai asupra industriei IT,dar ºi asupra modului în care companiileîºi vor dezvolta modelul ºi strategiile debusiness în urmãtorii ani.


Predicþi i le Gartner pentru urmãtorii patru ani

Topu l provocãr i lo rTopu l provocãr i lo rîn proiectele

de virtualizare a serverelor

Startarea unui proiect de virtualizare aserverelor în cadrul unei companii implicã, pelângã rezolvarea problemelor specifice ori-cãrui nou proiect IT (argumentarea investiþiei,costuri, suport, rezistenþã la nou etc.) ºiasumarea unor provocãri specifice acestui tipde tehnologie. Provocãri care nu sunt puþineºi necesitã o abordare atentã, pentru a nucompromite eficienþa întregului proiect.

Înainte de a trece la prezentarea celormai uzuale provocãri specifice unuiproiect de virtualizare a serverelor,se impune reamintitã recomandareagenericã a specialiºtilor adresatã mai

ales companiilor care nu deþin o experienþãsolidã în domeniul virtualizãrii: demaraþicu un proiect-pilot, de mici dimensiuni.

O astfel de strategie are numeroasebeneficii, pentru cã permite o evaluarecorectã a costurilor de achiziþie (hardware,software, licenþe) ºi a costurilor de în-treþinere ºi administrare, o ajustare a strate-giei de dezvoltare ulterioarã ºi stabilireaunei metodologii de implementare, o eva-luare mai corectã a riscurilor ºi pro-blemelor reale etc. Dar mai ales se obþindate concrete asupra economiilor ºi câºti-gurilor generate în urma procesului de vir-tualizare a serverelor, care pot servi ca bazãde calcul pentru analiza necesitãþii extin-derii proiectului.

Puncte nevralgice

Toate aceste beneficii nu eliminã totalprovocãrile inerente proiectelor de virtu-

alizare a serverelor, dar o astfel de abordareare meritul cã le evidenþiazã, le face sã fiemai bine înþelese, ceea ce reprezintã, înmod cert, un avans semnificativ în sensulgãsirii unor soluþii adecvate necesitãþilorreale de business ºi, mai ales, bugetelor alo-cate.

Identificarea punctelor nevralgice în-tr-un proiect de virtualizare se poate rea-liza, cel puþin la nivel general, ºi altfel decâtempiric (respectiv printr-un proiect-pilot).Iatã care sunt principalele provocãri, dinperspectiva specialiºtilor:

Reþeaua

Specialiºtii avertizeazã cã o primãprovocare care necesitã atenþie este cealegatã de capacitatea reþelei. Un elementadesea neglijat, dar care poate afecta dras-tic eficienþa proiectului, pentru cã, dacãreþeaua nu face faþã cerinþelor maºinilorvirtualizate, acest lucru va genera o scãderegeneralã a performanþei. Ceea ce, pentru ocompanie aflatã la primul proiect de virtu-alizare a serverelor ºi fãrã o expertizã teh-nicã solidã, poate însemna, practic, îngro-parea definitivã a proiectului. Degeaba serealizeazã investiþii serioase în platformasoftware ºi în servere performante de ul-timã generaþie, dacã blocajele ºi bottle-neck-urile din reþea împiedicã accesul laacestea. De aceea, recomandarea este ca,atunci când se schiþeazã un proiect de vir-tualizare a serverelor, sã se ia în calcul dinstart cerinþele de conectare a maºinilor vir-tuale la reþea, la mediile de stocare ale aces-tora la reþea ºi toate la utilizatorul final. Iarulterior implementãrii sã se realizeze otestare riguroasã, „la limitã“.

O soluþie optimã pentru rezolvareaacestui tip de probleme este virtualizarea

reþelei, prin care se obþine o îmbunãtãþiresemnificativã a productivitãþii ºi eficienþeiactivitãþii depuse de administratorii de sis-tem ºi care eliminã, prin automatizareaunor serii extinse de operaþiuni, o bunãparte din dificultãþile generate de ope-rarea mai multor reþele fizice ºi de pro-blemele adiacente de securitate. Astfel, seminimizeazã riscul down-time-urilor ne-planificate ºi se asigurã continuitatea pro-ceselor de business, se protejeazã datele ºiresursele ºi se garanteazã performanþa ºicalitatea serviciilor. (În plus, permitetestarea, adoptarea ºi dezvoltarea rapidãde noi servicii fãrã a afecta eficienþa orga-nizaþiei.)

Stocarea

O a doua provocare majorã într-unproiect de virtualizare este cea reprezen-tatã de necesitãþile de stocare în reþea. Re-comandãrile vendorilor converg unanimcãtre soluþiile SAN (Storage Area Net-work), mai ales atunci când se doreºte unnivel ridicat de performanþã ºi high-avai-lability, însã costurile aferente acesteialegeri nu sunt accesibile oricãrei com-panii. Dar, dacã se opteazã pentru stocareaimaginilor virtuale pe medii de stocareataºate direct unui server (DAS – DirectAttached Storage), soluþia limiteazã drasticcapacitatea de replicare sau recuperare încazul unui accident/dezastru. Soluþia decompromis este, conform experþilor, iSCSI-ul, însã recomandarea unanimã este ca,înaintea de luarea oricãrei decizii de achi-ziþie, sã fie studiate cu atenþie specificaþiiletehnice ale echipamentelor hardwarealese, pentru a se identifica alegerea optimãpe baza cerinþelor ºi a compatibilitãþii din-tre echipamente.

Ar mai fi de menþionat la acest nivel ºisoluþia oferitã de virtualizarea stocãrii,însã, pe plan local, astfel de tehnologiisunt puþin promovate, gradul de com-plexitate al acestora fiind ridicat. Cu toateacestea, trebuie precizat cã tehnologiile devirtualizare a stocãrii permit vizualizareaºi utilizarea mai multor dispozitive de sto-care din reþea ca un singur dispozitiv destocare, care poate fi monitorizat ºi acce-sat dintr-o consolã centralã, permiþândgestionarea centralizatã a sistemeloreterogene de stocare. Pentru a putea be-neficia însã la maximum de avantajeleacestui tip de soluþie, o companie trebuiesã îºi coordoneze proiectele de virtu-alizare a serverelor cu proiecte similaredin zona mediilor de stocare ºi reþelisticã.În plus, proiectele de virtualizare astocãrii fac sens doar în cazul fermelormari de servere virtualizate, nouatehnologie adresându-se preponderentcompaniilor care deþin ºi un numãr marede dispozitive de stocare eterogene.

Back-up-ul ºi suportul pentru aplicaþii

Multe companii realizeazã back-up-ulmaºinilor virtuale în acelaºi mod în care re-alizeazã acestã manevrã pentru serverelefizice. O abordare care prezintã o serie dedezavantaje majore. Back-up-ul serverelorfizice este adesea efectuat cu ajutorul unorsoluþii dedicate, instalate pe sistemele deoperare gazdã ºi care realizeazã copii desiguranþã pentru aplicaþiile ºi datele careruleazã pe respectivele servere, fie disc saubandã. Problema în mediul virtual este cãmaºinile virtuale nu includ doar aplicaþiileºi datele care existã/ruleazã ºi pe serverelefizice, ci ºi sistemul de fiºiere al maºinii vir-tuale în sine. Pentru cã soluþiile clasice deback-up nu salveazã ºi fiºierele maºinii vir-tuale, când o astfel de maºinã cade estenecesarã reconstruirea ei de la zero –restaurare, reconfigurare, reîncãrcareadatelor ºi aplicaþiilor. Ceea ce se traduceprin consum de timp ºi bani, scãderea efi-cienþei etc. Soluþia optimã în acest cazrezidã în realizarea de copii de siguranþãpentru fiecare maºinã virtualã prin inter-mediul unor soluþii dedicate mediului vir-tual. Pe care însã mulþi vendori nu le in-

clud în oferta standard, ceea ce impune otaxare suplimentarã.

De aceea, specialiºtii recomandãanalizarea cu atenþie a costurilor de achi-ziþie a unor soluþii ºi/sau licenþe supli-mentare, prin punerea în balanþã cu cos-turile ºi pierderile generate de cãderea unuiserver virtual. Posibilitatea restaurãrii sis-temului de fiºiere, a aplicaþiilor ºi datelorîn mai puþin de 10 minute, în loc de câtevaore, are costurile ei, dar aceste costuri suntjustificate dacã este vorba de maºini careruleazã aplicaþii critice.

De altfel, acest aspect al alegerii apli-caþiilor care sã ruleze în mediul virtual esteºi el menþionat de cãtre specialiºti în topulprovocãrilor aferente unui proiect de vir-tualizare a serverelor. Alegerea doar dupãcriteriul aplicaþii non-critice nu este îndea-juns susþin experþii, care afirmã cã, pentrua lua decizia corectã, trebuie þinut cont desuportul pe care îl oferã furnizorii respec-tivelor soluþii. Nu toate aplicaþiile dinmediul enterprise sunt „virtualisation-ready“, de aceea se recomandã solicitareaexpresã a furnizorilor în ceea ce priveºtesuportul la migrarea aplicaþiei pe o maºinãvirtualã.

Un om prevenit face cât doi!

Cele patru provocãri nominalizate maisus se regãsesc în majoritatea ierarhiilor re-alizate de experþi atunci când se discutãproblemele specifice unui proiect de virtu-alizare a serverelor. Existã companii careþin cont de aceste aspecte delicate din start,însã, în majoritatea unor astfel de cazuri,este vorba de organizaþii cu experienþã îndomeniul proiectelor de virtualizare ºi/saucare deþin personal competenþe tehnice înacest domeniu. De altfel, aspectul compe-tenþelor în domeniul acestor tehnologiireprezintã o provocare în sine. De aceea,experþii recomandã companiilor care au„intenþii serioase“ în materie de proiecte devirtualizarea sã investeascã real în spe-cializare personalului pentru a deþine pro-priii specialiºti. O investiþie care va fi amor-tizatã rapid, prin dezvoltarea proiectului devirtualizare, dar ºi de dezvoltarea rapidã aacestui tip de tehnologii.


Un termen nou a intrat recent în lexiconulIT: DaaS. DataBase as a Service reprezintãultima noutate în materie de cloud compu-ting ºi este un acronim introdus pe piaþã deSaalleessFFoorrccee,, pprriinn llaannssaarreeaa DDaattaabbaassee..ccoommprima bazã de date ttrraannzzaaccþþiioonnaallãã lliivvrraattããccaa sseerrvviicciiuu ººii ppllããttiittãã pprriinnttrr--uunn aabboonnaammeennttlluunnaarr..

Piaþa globalã a bazelor de datedepãºea valoarea de 20 de mi-liarde de dolari, în 2009 (con-form IDC), trendul generalfiind unul de creºtere cu pro-

cente din douã cifre. Oracle Databasedeþine o poziþie dominantã pe aceastãpiaþã, cu o cotã de cca 44,3%, urmatã deIBM DB2 cu 21% ºi Microsoft SQL cu18,5% (procente raportate la venituri ºinu la baza instalatã). Creºterile pe acestelinii de business sunt relativ similare,13,3 pentru Oracle ºi IBM ºi 14% pen-tru Microsoft. Restul plutonului devinetot mai nesemnificativ, cu Sybase ºi Ter-adata ocupând circa 3,5% din piaþã. Opoziþie aparte o reprezintã MySQL, carear deþine cca 35% ca bazã instalatã, însãdoar 0,5% pondere din valoarea generalãa pieþei ºi care, intratã în portofoliulOracle prin achiziþia Sun Microsystems,are un viitor mai puþin limpede. Dincolode cifre, în esenþã, piaþa bazelor de dateeste foarte concurenþialã, cu poziþionãridiferite în funcþie de regiune (spreexemplu, în 2006 Oracle Database aveaîn România o cotã de piaþã de cca 70%)cel puþin între primii trei furnizoriducându-se o luptã acerbã pentru dife-renþiere ºi acumulare de cotã de piaþã.

Dezvoltarea cloud computing a adusinfluenþe ºi asupra bazelor de date. Înmod curent, Microsoft oferã un produs

online numit SQL Azure, iar Amazoninclude în serviciile web ºi Amazon Re-lational Database, dar în ambele cazuriprodusele sunt integrate în platformelede cloud computing ºi nu vândute însine. Cel puþin la nivel oficial, Oracle ºi IBM nu par a fi interesate de acest segment.

Baze le de date Baze le de date se mutã în c loudse mutã în c loud

BBaazzaa ddee ddaattee MMiiccrroossoofftt®® SSQQLL AAzzuurreeeste un serviciu de baze de date re-laþionale, construit pe tehnologiileSQL Server. Aceasta oferã un serviciude baze de date caracterizat printr-ungrad ridicat de disponibilitate ºi sca-labilitate, alcãtuit din mai multe en-titãþi ºi care este gãzduit de Mi-crosoft în nor. Serviciul de baze dedate SQL Azure serveºte la imple-mentarea mai multor baze de date ºila asigurarea accesului la acestea. Înacest fel, dezvoltatorii nu sunt nevoiþisã instaleze programe software, sã leconfigureze, sã le gestioneze sau sãle aplice corecþii. Serviciul benefici-azã de un grad mare de disponibili-tate ºi de o toleranþã ridicatã la erori,ceea ce face ca administrarea fizicãsã nu fie necesarã.


SalesForce introduce BaaS

În acest peisaj, SalesForce.com alansat prima bazã de date livratã ca ser-viciu (BaaS) ºi denumitã Database.com.Serviciul se anunþã unul de tip enter-prise cu grad ridicat de performanþã ºisecuritate, dar accesibil pe baza unuiabonament lunar.

În esenþã, SalesForce deschide cãtreîntreaga piaþã imensa baza de date(Oracle Database), pe care rula servici-ile proprii de tip CRM (Customer Rela-tionship Management), precum ºi in-frastructura de platã a acestor servicii.Aceastã bazã de date este utilizatã înmod curent de peste 87.000 de com-panii, ce îi asigurã o cotã de piaþã destulde ridicatã, cel puþin la nivel de bazãinstalatã. Complementar, Database.comoferã ºi instrumentele de dezvoltare(API – Application Programming Inter-face) pentru integrarea acestei baze dedate în aplicaþii diverse, precum ºisoluþiile de securitate necesare. Abor-darea este similarã celei prin care Ama-zon.com a oferit modelul propriu de in-frastructurã cãtre clienþii din întreagalume prin Amazon Web Services, Elas-tic Cloud etc.

Preþuri mici ºi administrare simplificatã

Conform primelor anunþuri oficiale,Database.com este disponibilã într-oversiune gratuitã în limita a 100.000 deînregistrãri ºi 50.000 de tranzacþii luna-re pentru 3 utilizatori. Monetizarea seva face prin plata unei sume de 10 do-lari pentru fiecare 100.000 de înregis-trãri ºi 150.000 de tranzacþii, la care seadãugã 10 dolari/utilizator/lunã pentruuneltele de management ºi securitate(autentificare, acces, row-level securityetc).

Dincolo de costuri, care pentru unnumãr mare de utilizatori devin con-siderabile, SalesForce mizeazã pe sim-plificarea administrãrii bazelor de date.În mod curent, documentaþia aferentãunei baze de date Oracle trece de 4.800de pagini, iar cea pentru IBM DB2 ver-

siunea 9 ajunge la cca 3.200 pagini, ceeace le face extrem de complexe ca ad-ministrare, actualizare ºi mentenanþãetc. DaaS ar însemna eliminarea admi-nistrãrii de cãtre utilizator, deoarecefurnizorul se ocupã de toatã activitateade întreþinere, instalare patch-uri, con-figurãri, back-up etc. Securitatea ºi fia-bilitatea ar fi mai bune prin existenþaunei echipe dedicate de profesioniºti ºia unei monitorizãri mult maiatente.Mai mult, disponibilitatea servi-ciului ar fi imediatã ºi nu ar necesita oinvestiþie deloc neglijabilã în infra-structurã (server, stocare, licenþe).

Cat de performant este serviciul?

Situaþia nu este însã atât de simplã.Întrebãrile legate de siguranþa ºi confi-denþialitatea datelor se pãstreazã ca înorice discuþie legatã de SaaS, însã succe-sul de piaþã al SalesForce aratã cã s-augãsit rãspunsuri pertinente. Un aspectmai sensibil decât securitatea ar fi latenþainevitabilã a conexiunilor web, care arputea afecta performanþele unei baze dedate tranzacþionale. Din acest punct devedere cu siguranþã cã Database.com nuva concura cu dispozitive precum OracleExadata sau SAP HANA, gândite din start pentru performanþã. Conform afir-maþiilor oficiale, SalesForce vede Data-base.com ca bazã de date tranzacþionalãpentru alte aplicaþii dezvoltate în cloudºi pentru care latenþa conexiunilor webnu afecteazã utilizarea.

Cui se adreseaza DaaS?

Pe cine va targeta SalesForce cuacest serviciu? Va fi disponibil ºi înRomânia? Sunt întrebãri cu rãspunsurirelative. Deºi serviciul a fost lansat re-cent, disponibilitatea sa comercialã vafi la începutul anului viitor. Fiind unserviciu web, ar putea fi accesat de ori-unde, aºa cum sunt accesate de cãtrefirme locale ºi serviciile de tip CRM aleSalesForce sau cele de infrastructurã aleAmazon. Clienþii enterprise vor sta de-parte de un astfel de serviciu, existândatât paranoia securitãþii datelor, cât ºi

infrastructura necesarã pãstrãrii internea bazelor de date. Mai degrabã, segmen-tul þintã îl vor reprezenta companiilemedii ºi mici interesate de perfor-manþele unei baze de date Oracle, darfãrã povara costurilor mari de li-cenþiere. O astfel de companie va aveaun numãr mic de utilizatori ºi unvolum relativ moderat de tranzacþiipentru ca plata lunarã a unui serviciuca Database.com sã treacã drept o bunãafacere. Anul trecut, pe piaþa localãspre exemplu, mai mulþi vendori deERP Tier 2 au anunþat disponibilitateasoluþiilor proprii de a rula MicrosoftSQL alãturi de Oracle, tocmai pentru ada clienþilor o alternativã mai ieftinã,fãrã un rabat major la nivel de perfor-manþã. Interesul tot mai mare pentruSaaS va face ca ºi cerinþele pentru bazede date livrate simular sã creascã. Un altsegment de interes îl vor reprezentacompaniile care dezvoltã aplicaþii pen-tru cloud computing ºi care acum seorienteazã cãtre serviciile Microsoft ºiAmazon. Indiferent de scenariu, Sales-Force a deschis un segment nou depiaþã, iar replica marilor jucãtori, înspecial Oracle ºi IBM, nu va întârzia sãaparã.

� GABRIEL VAS ILE

AAmmaazzoonn RReellaattiioonnaall DDaattaabbaassee SSeerrvviiccee((AAmmaazzoonn RRDDSS)) este un serviciu webce permite setarea ºi operarea rapidãa unei baze de date relaþionale pe oinfrastructurã tip cloud computing.Oferã scalabilitate maximã ºi eliminãoperaþiunile de administrare, mariconsumatoare de timp. Amazon RDSeste construit pe baza de dateMySQL, ceea ce înseamnã cã oricecod, aplicaþie, unelte disponibile pen-tru MySQL vor fi funcþionale ºi pentruAmazon RDS. Serviciul beneficiazã defuncþionalitãþi avansate de securitate,back-up, replicare etc.Plata se facedoar pe resursele utilizate.



CLOUD COMPUTING

27

28

Aº vrea sã utilizez cu 50% mai puþin spaþiu de stocare, aº vreasã reduc cheltuielile la jumãtate, aº vrea sã evit construireaunui nou data-center, aº vrea sã accelerez rãspunsul IT-ului lanevoile de business, aº vrea sã furnizez IT as-a-service.

Orice profesionist IT poate fi de acord cã mãcarcreºterea cantitãþii de date nu a fost afectatã decriza economicã. Potrivit analiºtilor, „universuldigital“ ar trebui sã creascã de la 800.000 petabyteîn 2009 la 1.200.000 petabyte în 2010. Diferenþa

dintre datele digitale create ºi capacitatea de a le stoca este,de asemenea, în creºtere. Analiºtii vorbesc despre un deficitactual de 35% ºi prezic un deficit de 60% pânã în 2020. Cesoluþii avem astfel încât bugetele IT sã nu fie înghiþite decreºterea necontrolatã a datelor? Cum putem proteja saurecupera datele importante în mod eficient? Unsprezece anide inovare axatã pe reducerea costurilor de infrastructurã ºicreºterea productivitãþii IT este istoricul ce leagã Fujitsu deNetApp.

De ce Fujitsu ºi NetApp?

Printr-un Global Alliance Agreement anunþat laVISIT 2010, cele douã companii oferã un portofoliucomun de produse, soluþii ºi servicii pentru a veni în în-tâmpinarea nevoilor de stocare ale clienþilor corporate. Deaici au pornit eforturi ºi investiþii comune în cercetare-dezvoltare, strategii comune la nivel executiv ºi integrarea activitãþilor de marketing ºi vânzãri. Urmãtorul pas a fostfãcut în octombrie anul acesta când s-a anunþat cã NetAppdistribuie soluþia Fujitsu ETERNUS CS800 pentru pro-tecþia datelor în 22 de þãri din regiunea EMEA, iar Fujitsuextinde distribuirea de sisteme de stocare NetApp cãtremai multe pieþe de desfacere la nivel mondial. Începândcu 22 decembrie 2010 Fujitsu lanseazã noul Storage BladePRIMERGY SX960 S1, iar la sfârºitul lunii ianuarie 2011,PRIMERGY VSX960, un produs de tip virtual storage appliance cu software DATA ONTAP pe hardware Fu-jitsu. Serviciile de întreþinere ºi suport, precum ºi servici-ile de administrare pentru toate produsele din portofoliulcomun sunt oferite de Fujitsu, a treia mare companie deservicii IT la nivel global. Clienþii ºi partenerii se potaºtepta la beneficii ºi funcþionalitãþi unice.

NetApp în România

Este interesant sã vezi cum o tehnologie inovativãcâºtigã un segment important din piaþa unor jucãtori gi-gantici, instalaþi confortabil de ani buni în datacentereleclienþilor, ºi cum unda de ºoc din Europa de Vest ºiGermania se propagã spre Estul Europei. În lunanoiembrie am luat parte la Insight 2010, cel maimare eveniment anual NetApp, ºi am avut prile-jul sã îl vãd evoluând într-o prezentare pe salesleaderul responsabil de Europa, vorbind desprestrategia companiei. Obiectivul strategic estefoarte clar: “Vrem sã fim market leader în2012. În acest moment deja suntemnumãrul 1 în Germania, cu o cotã de piaþãde 30%. Modelul de business este unulindirect, cu distribuitori ºi parteneri desoluþii ºi servicii“. Acest model estecopiat ºi în Europa de Est, inclusiv înRomânia unde Fujitsu TechnologySolutions este unic distribuitor iarprintre partenerii de soluþii senumãrã nume cunoscute pre-cum: Asseco SEE, ConceptElectronics, Lasting Systemºi ETA2U.

PROVOCÃRI ªI RÃSPUNSURI LA „„CRIZA DIGITCRIZA DIGITALÃ“ALÃ“

TEHNOLOGIE

STOCARE

Daniel Tãnase.Technology Sales Consultant Fujitsu Technology Solutions


29

Tehnologii noi lansate pe final de an

Începând cu acest final de an, sistemele NetApp pot fiechipate cu tehnologii noi de conectivitate, 10 Gbit Ethernet(GbE) ºi Fibre Channel over Ethernet (FCoE), aceasta se tra-duce prin avantaje la nivel tehnologic ºi beneficii la nivel decosturi, pentru beneficiarii soluþiilor. Dacã pânã în prezentimplementãrile au fost duale, douã infrastructuri de reþea cuswitch-uri ºi cablare separatã pentru SAN ºi LAN, o infrastruc-turã de reþea unicã va fi suficientã în viitor. Aceasta duce lao mai mare flexibilitate, scalabilitate ºi economii conside-rabile de costuri prin consolidarea reþelelor într-o infra-structurã uniformã.

Arhitectura unificatã

O arhitecturã de sistem de stocare flexibilã caresuportã multe aplicaþii, diverse volume de lucru,ºi schimbarea cerinþelor este o necessitate. Aceas-tã arhitecturã trebuie sã suporte mai multe pro-tocoale, inclusiv NFS, CIFS, iSCSI, Fibre Chan-nel ºi FCoE, pentru a vã asigura cã aveþi o fun-daþie flexibilã pentru a satisface orice nevoie.Dar suportul multi-protocol este doar un as-pect al unei arhitecturi unificate. Un setunificat de procese ºi facilitãþi de manage-ment reduce complexitatea ºi conducela scãderea costurilor. O arhitecturãunificatã vã permite sã vã bazaþi pesoluþia de stocare pentru volumul delucru curent ºi viitor pe mãsurã ceintervin schimbãri în procesele debusiness.

Stocarea eficientã

Stocarea eficientã nu estedoar o funcþionalitate, este oabordare a business-ului ºipresupune implementareade soluþii de stocare inte-ligente, ce oferã facili-tãþi care maximizeazãeficienþa operaþionalãºi organizaþionalãîncepând de la da-te. Aceste facilitãþivã permit sã sto-caþi mai mult cumai puþin, re-ducând dras-tic spaþiul fi-zic de sto-

care pe disc, costurile asociate energiei electrice ºi suprafeþeiîn datacentere ºi sã finalizaþi activitãþile operaþionale în maipuþin timp.

SSnnaappsshhoott. NetApp a scris cartea snapshot-ului în urmãcu peste 15 ani ºi încã mai oferã cel mai eficient snapshot dinindustrie în termeni de spaþiu de stocare ºi performanþã. Nutoate snapshot-urile sunt la fel, denumirea ºi tehnologia estepatentatã NetApp ºi, deºi ceilalþi producãtori oferã tehnologiioarecum asemãnãtoare cu denumiri diferite, toatã lumeanumeºte aceastã funcþionalitate snapshot. Istoria se rescrie,ca ºi în cazul copiatoarelor, cãrora indiferent de brand, toatãlumea le spune xerox. Tehnologia de snapshot este completintegratã cu aplicaþii precum SAP, Microsoft SQL, Oracle,VMware, Microsoft Exchange.

DDeedduupplliiccaarree. Eliminarea blocurilor de date redundantedin volume, indiferent de aplicaþie sau de protocol. Utiliza-torii recupereazã 50% sau mai mult din capacitatea de sto-care. Deduplicarea NetApp este unicã, în sensul cã poate fifolositã pentru o varietate de aplicaþii ºi niveluri de stocare,inclusiv pentru volumele de producþie. Uneori, poate fivorba de noroc, chiar dacã vorbim de industria IT. Existãzvonuri cum cã profesioniºtii NetApp implicaþi în dezvoltaresoftware au descoperit din întâmplare, în timpul unor teste,cã DATA ONTAP face nativ deduplicare.

TThhiinn PPrroovviissiioonniinngg.. Posibilitatea de a crea volume cu ca-pacitãþi virtuale care sã însumeze mai mult decât capacitateafizicã instalatã. Beneficiul este cã plãtim doar atunci cândspaþiul de stocare este folosit, nu trebuie sã investim bugetulde la început în hardware. Serviciul de e-mail Yahoofoloseºte sisteme de stocare NetApp cu thin provisioning,fiecare cont de e-mail deþine câþiva GB spaþiu de stocaredisponibil. Aceast spaþiu de stocare este virtual, capacitateafizicã instalatã este mult mai micã decât suma capacitãþilorafiºate ca disponibile în conturile de e-mail. Capacitatea destocare este folositã numai pe mãsurã ce e-mail-urile suntcreate ºi stocate. Cu thin provisioning eficientizarea utilizãriispaþiului de stocare se îmbunãtãþeºte cu 33% pânã la 100%.

RRAAIIDD ––DDPP,, TThhiinn RReepplliiccaattiioonn ºi VViirrttuuaall CCooppiieess sunt altefuncþionalitãþi care introduc eficientizarea stocãrii cu pânã la80% ºi reduc costurile totale, fãcând ca bugetul de multe orilimitat sã se alinieze cu creºterea cantitãþii de date.

Dacã vã gândiþi cã ar trebui sã existe ºi un revers al me-daliei ce se traduce prin costuri de achiziþie crescute, acestlucru nu se întâmplã în cazul NetApp. Datoritã eficienþeicaracteristicilor puse la la dispoziþie de DATA ONTAP, cumsunt tehnologia snapshot, clonarea instantanee, deduplicareºi thin provisioning, stocarea unificatã de fapt economiseºtecosturi substanþiale pe care ar trebui sã le plãtim la achiziþiasistemului sau în perioada lui de exploatare. În centrele dedate, stocarea pe baza DATA ONTAP atinge rate de utilizareîntre 65% ºi 75%, faþã de 35% la 45% pentru stocareatradiþionalã. Cu soluþiile Fujistu ºi NetApp puteþi ajunge sãutilizaþi cu 50% mai puþin spatiu de stocare, sã reduceþi chel-tuielile sau sã furnizaþi IT aaS într-un mod eficient. �

TEHNOLOGIE

STOCARE


30

RARACKCK SAU BLADBLADEE?

TEHNOLOGIE

SERVERE

Yin ºi Yang, noapte ºi zi, hardware ºi soft-ware... au ca element comun faptul cã nupot exista unul fãrã celãlalt. În lumea IT,chiar dacã discuþiile despre cloud computingºi SaaS devin tot mai intense, serverulrãmâne inima oricãrei aplicaþii, indiferentdacã este mai aproape sau mai departe desediul beneficiarului.

Înainte de instalarea unui server, sepune problema alegerii acestuia pecriterii ce þin de tehnologie, design,arhitecturã, spaþiu, costuri, furnizoretc. Din punct de vedere constructiv,

alegerea pleacã de la douã categorii majoreîn care se impart serverele profesionale:rack ºi blade. Trebuie precizat însã cã dis-tincþia dintre rack ºi blade poate fi înºelã-toare, deoarece toate serverele blade suntconstruite pentru a fi montate într-o in-cintã tip rack. Deci, termenii blade ºi rackdefinesc atât „calculatorul“ în sine, cât ºi in-cinta tip dulap în care acesta se monteazã.

Diferenþiere

Serverele rack sunt calculatoare indi-viduale proiectate pentru a fi instalate înincinte standardizate cu dimensiuni de23/24 inci lãþime, 36 inci adâncime ºiînãlþime de pânã la 84 de inci. Înãlþimeaunui server rack se mãsoarã în ,,U”, o uni-tate având 1,75 inci. Fiecare server rackeste o maºinã autonomã, cu alimentare ºirãcire proprie.

Serverele blade sunt calculatoare con-struite pe o singura ,,lamã”, cu dimensiuniapropiate de cele ale unei cartele de reþea,care conþine însã numai procesorul,memoria, discul ºi circuitele de intrare-ieºire. Mai multe astfel de lame sunt mon-tate pe un ºasiu rectangular care conþine

sursele de alimentare, ventilatoarele, inter-feþele de reþea ºi interfeþele de conectare lasisteme de stocare de tip Storage Area Net-work (SAN). Întregul sistem este adeseamontat într-un rack. Ca dimensiune,serverele blade au între 4 ºi 8 U, ºasiul esteparalelipipedic, ca imagine similar de alt-fel unui rack, însã cartelele individuale semonteazã pe verticalã. Un ºasiu de 8Upoate gãzdui între 16 ºi 32 de servere bladeindividuale. Astfel de echipamente oferãputere mare de calcul ºi stau, de obicei, înîncãperi speciale amenajate, de tip dataroom sau data center, fãrã ca existenþa uneiasemenea încãperi sã fie o condiþie es-enþialã. „Ambele tehnologii conduc la odensitate ridicatã a puterii de calcul, cu va-lori mai bune pentru blade, ºi sunt folositeîn special în data-centere unde parametruldensitate chiar este foarte important,având în vedere avantajele oferite desoluþiile cu densitate cât mai ridicatã.Soluþiile blade integreazã în acelaºi ºasiu pelângã un numãr mai mare sau mai mic deservere ºi elemente de conectivitate tipethernet, fiber channel, infiniband etc.folosite la interconectarea cu alte sistemede calcul sau de stocare“, a declarat pentruMarket Watch PPeettrriiccãã BBããrrbbiieerruu,, DDiirreeccttoorrGGeenneerraall PPRROO SSYYSS..

Dimensiuni

Un element important în cadrul ale-gerii unui server îl reprezintã spaþiul alo-cat echipamentului. În cazul unui serverblade, înãlþimea unei lame (aºezate peverticalã) este de 3U, iar pe un ºasiuîncap, în general, 16 cartele, în cazulserverelor montate în rack (cu înãlþimeade 1U), pe aceeaºi înãlþime de 3U se potmonta numai trei servere. Prin urmare,un server blade permite o densitate multmai mare la nivel de procesoare ºi, im-plicit, o putere de calcul mult mai marelivratã din acelaºi spaþiu. Astfel, o soluþie


TEHNOLOGIE

SERVERE


blade implicã un spaþiu mai mic alocatechipamentelor ºi, implicit, costuri maimici aferente chiriei.

Conecticã

Din punct de vedere al conectãrii ser-verelor în reþea, în cazul unui blade, dato-ritã montãrii într-un ºasiu comun, se eli-minã cablurile ºi conectica necesare, ceeace înseamnã, de asemenea, reduceri decosturi, eliminarea unor riscuri asociate ºisimplificarea operaþiunilor de întreþinere.Pentru tehnologia tip rack, înlocuireaunui server impune decuplarea cabluriloraflate în partea din spate, extragerea dinrack ºi ulterior recuplarea cablurilor. Încazul serverelor blade, pur ºi simplu se ex-trage serverul vechi ºi se insereazã celnou. Am asistat, în urmã cu câþiva ani la odemonstraþie fãcutã pe echipamente IBM,atât blade, cât ºi rack, în care scoatereaunei lame dintr-un ºasiu s-a fãcut în 3 se-cunde, iar extragerea unui rack din incin-tã a durat peste un minut. „Serverele tiprack, de regulã 1U, 2U, le recomandãm cuprecãdere companiilor mici/medii. Soluþi-ile tip blade sunt, de regulã, recomandateîn cazul companiilor care au nevoie demai multe servere separate sau/ºi în im-plementarea unor solutii tip cluster deînaltã disponibilitate pentru diminuareariscului de întrerupere a serviciilor sau încazul centrelor de cercetare ce doresc ini-þierea unor soluþii tip cluster HPC (HighPerformance Computing) prin rularea înparalel pe mai multe servere (noduri deprocesare) a unor probleme foarte com-plexe; prin adãugarea de noi servere sepoate mãri puterea de procesare reducândastfel timpul necesar pentru rezolvareaproblemelor“, afirmã PPeettrriiccãã BBããrrbbiieerruu..

Consum de energie

Conform celor mai uzuale estimãri,un server rack individual are un consumde 100W, iar un blade (o singurã lamã)de circa 15-40W. Serverele rack au rãcireindividualã, în timp ce pentru blade-uriexistã un sistem de rãcire la nivel deºasiu. Reducerea numãrului de elementeîn miºcare contribuie la creºterea fiabi-

litãþii echipa-mentelor ºi la reducereaconsumului de energie electricã.

Costuri

Preþul serverelor rack variazã în funcþiede cantitatea ºi calitatea componentelor.Pentru o maºinã individualã, preþul por-neºte de la 700 USD pentru o versiuneentry-level ºi poate depãºi 6.000 USD, cumici diferenþe în funcþie de producãtor.Plaja de preþ pentru servere blade este maimare ºi structuratã în funcþie de preþul ºasi-ului în sine ºi a numãrului de ,,lame” in-cluse. Astfel un ºasiu poate costa între2.000 ºi 15.000 USD, iar blade-urile între500 ºi 2.000 USD bucata (preþurile suntluate din diverse oferte gãsite pe web).

Cote de piaþã

În termeni de vânzãri, serverele racksunt cele mai, cãutate, atât datoritã preþu-lui mai mic, cât ºi adresabilitãþii mult mailargi. De asemenea, numãrul furnizoriloracestei categorii de echipamente este maimare. Vânzãrile serverelor rack au crescutcu o valoare peste cea de 4,7% a pieþei glo-bale în general, inclusiv datoritã orientãrii,sub influenþa crizei economice, a tot maimulte companii cãtre soluþii mai ieftine.Totuºi nici vânzãrile de servere blade nuau avut de suferit, creºterile fiind semnifi-cative în ultimii ani. Mai mult, proiectelede cloud computing vor accentua aceastãtendinþã. Conform IDC, piaþa serverelorblade este dominatã de jucãtorii mari, HPdeþinea o cotã de piaþã de 56,2% la nivelulQ1 2010 ºi era urmatã de IBM cu 23,6%.Alþi furnizori de servere blade sunt Ora-

cle/Sun-Microsystems,

Dell ºi Fujitsu.„ªi în România, serverele tip rack au unvolum de vânzãri net superior faþã de celeblade; acest lucru este dat de diferenþelemari de preþ dintre cele douã tehnologii, denevoile curente ºi de viitor ale compani-ilor, serverele tip rack acoperã nevoi punc-tuale ºi de micã amploare, pe când soluþiiletip blade pot susþine proiecte mari ºi foartemari“, considerã PPeettrriiccãã BBããrrbbiieerruu..

Concluzii

Alegerea uneia dintre arhitecturi se ba-zeazã, în principal, pe nevoile utilizatoru-lui. Dacã organizaþia are nevoie de un nu-mãr mare de servere sau acest numãr vacreºte în timp, tehnologia blade va fi maipotrivitã. Pe lângã avantajul unui spaþiuocupat mai redus, deci implicit o densitatemai mare de procesoare, blade-urile consu-mã mai puþinã energie fiind alimentate încomun ºi nu individual precum serverelerack. Pe de altã parte, blade-urile sunt maiscumpe, în ecuaþie intrând atât preþul ºasi-ului, cât ºi cel al lamelor. Un server bladeeste eficient doar dacã numãrul de lameeste semnificativ. Un alt element de luat înseamã este dependenþa funcþionãrii tuturorlamelor de ºasiu în sine, iar o defecþiune aacestuia are implicaþii asupra întregului sis-tem. Un trend tot mai des întâlnit este însãcombinarea celor douã tehnologii, cuprecãdere pentru a rula alte servere vir-tuale. Virtualizarea emuleazã toate com-ponentele fizice ale unui server (procesor,HDD, RAM etc.) ºi face ca diferenþele con-structive sã nu mai fie atât de evidente.

� GABRIEL VAS ILE


INDUSTRY WATCH

�� SeniorVisualBI ÎN VARIANTÃ ÎMBUNÃTÃÞITÃPe baza noii versiuni a solutieiTableau Software, Senior Software alansat o nouã soluþie SeniorVisualBIcare aduce peste 60 de noi funcþional-itãþi: analize consolidate din mai multesurse de date, acces la milioane deînregistrãri în timp real cu un singurclick, elaborarea de scenarii de busi-ness, grafice ºi hãrþi în miºcare etc.Lansat în luna mai 2010, SeniorVisu-alBI (dezvoltat pe platforma Tableau) afost implementat deja la 20 dintrecompaniile care au implementat Se-niorERP. SeniorVisualBI este licenþiatla nivel de companie, nu la nivel deutilizator, este uºor de folosit de cãtreorice utilizator, customizãrile ulterioarefiind uºor de realizat, fãrã costuri ulte-rioare. „SeniorVisualBI constituie uninstrument real de diagnostic ºi inter-venþie pentru management, care oferãcontrol instant la analize complexe,vitezã de reacþie, flexibilitate faþã departeneri ºi, nu în ultimul rând, costurirezonabile“, a declarat DDaanniieell TToommaa,,ddiirreeccttoorr ggeenneerraall SSeenniioorr SSooffttwwaarree..

�� MICROSOFT ROMANIA A LANSAT LYNC 2010Lansarea noi generaþii a Office Communi-cations Server (OCS), intitulatã Lync 2010,este prezentatã de cãtre oficialii Microsoftdrept un punct de referinþã pe piaþa soluti-ilor enterprise de Unified Communication.De altfel, importanþa acestui eveniment afost subliniatã ºi de apariþia lui Bill Gates,„guest star“ la evenimentul oficial delansare din State. Este adevãrat însã cãGates a fost doar o „prezenþã virtualã“ laeveniment, evident prin intermediul noisuite de comunicare unificatã lansatã deMicrosoft. Considerat de cãtre analiºtii depiaþã dept un „OCS tratat cu steroizi“, Lync2010 este conceput astfel încât sã re-uneascã toate formele/canalele de comu-nicare într-o singurã platforma software,care este accesibilã de pe orice tip de de-vice sau sistem de operare. Sub noulnume se regãsesc noi versiuni ale soluþi-ilor de comunicare unificatã ale Microsoftreunite anterior sub umbrela OCS (Commu-nications Online este acum Lync Online,Communicator Web App este Lync WebApp etc.), dar ºi noi funcþionalitãþi, accen-tul major punându-se acum pe capabil-itãþile avansate de comunicare în timp realºi pe funcþionalitãþile avansate de video-conferinþã (zonã în care Microsoft colabore-azã puternic cu Polycom, furnizor de

echipamente de videoconferinta). Lync2010 este integrat în suita Microsoft Of-fice 2010, Exchange Server 2010 ºiSharePoint 2010, fiind disponibil în vari-antã server sau on-line, pe bazã de abona-ment lunar, la acestea adãugându-se ºi oversiune dedicatã pentru telefoane mobile(majoritatea sistemelor de operare fiind su-portate). La capitolul beneficii, conformunui studiu Forrester Research, MicrosoftLync Server 2010 are o perioadã deacoperire a investiþiei de 12 luni, un randa-ment al investiþiei (Return on Investment –RoI) de 337% (calculat pe o perioadã de 3ani), permiþând realizarea de economii con-siderabile prin Web ºi teleconferinþe, re-spectiv scãderea costurilor de deplasare,reducerea costurilor de operare a cen-tralelor telefonice, eficientizarea activitãþiide help desk, creºterea productivitãþii etc.Potrivit reprezentanþilor Microsoft România,la momentul lansãrii existau deja douã im-plementãri de Lync 2010 realizate de cãtreCrescendo ºi Pras Consulting la CFR Marfãºi Primãria Sectorului 2. De altfel, adminis-traþia publicã a fost nominalizatã de catreValentina Ion, Business Group Lead Microsoft România, drept unul dintre cei mai importanþi potenþiali beneficiari ainoii platforme lansate de Microsoft. ((RR..GG..))

Star Storage, furnizor de soluþii ºi servicii pentru protecþie ºimanagement al informaþiilor, a anunþat lansarea versiunii 1.5pentru aplicaþia Documentum Connector pentru Hitachi (HCP).Documentum Connector pentru Hitachi HCP oferã integrareatransparentã pentru utilizator între platforma de ultimã generaþiepentru arhivarea conþinutului HCP de la Hitachi ºi platforma demanagement al conþinutului, EMC Documentum. Clienþii pot ast-fel beneficia de avantajele ambelor platforme, având la dispoz-iþie funcþii de arhivare complete, indiferent de volumul de docu-mente, cea mai mare vitezã de acces a informaþiilor cu re-spectarea în acelaºi timp a politicilor de retenþie ºi cerinþelor desecuritate. Aplicaþiile deja instalate pe platforma de EMC Docu-mentum nu sunt afectate de instalarea Documentum Connectorpentru Hitachi (HCP), iar administrarea acestuia se realizeazãfacil prin intermediul interfeþei disponibile în Documentum. Înplus, chiar dacã platformele HDS ºi EMC sunt instalate în locaþiidiferite, utilizatorii pot efectua cãutãri complete ºi rapide de in-formaþii în funcþie de metadate sau conþinut direct în HCP. „Ana-liza permanentã a sugestiilor primite de la clienþii noºtri esteuna din principalele direcþii dupã care ne ghidãm în dezvoltareaproduselor noastre, versiunea 1.5 a aplicaþiei Documentum Con-nector pentru Hitachi (HCP) fiind astfel o evoluþie fireascã aacestei preocupãri. Noua versiune oferã o mai mare flexibilitate

în realizarea de configuraþii folosind funcþiile de multi-tennant ale platformei HCP (Hitachi Content Platform), în cadrul aceleiaºiinstanþe de Documentum Content Server. În ceea ce priveºtescenariile de folosire în scopuri de backup sau disaster reco-very, conectorul oferã o opþiune nouã de stocare paralelã adatelor arhivate. Utilizatorii aplicaþiei pot beneficia în plus de performanþe ridicate în ceea ce priveºte stocarea datelor, iar din punct de vedere al configurãrii, administratorii sistemelorUnix/Linux au acum mai multe opþiuni pentru a adapta produsulla medii specifice“, a declarat RRaarreeºº VVaassiilleessccuu,, DDiirreeccttoorr DDeezz--vvoollttaarree DDiivviizziiaa IInnffoorrmmaattiioonn MMaannaaggeemmeenntt BBuussiinneessss SSoolluuttiioonnss..Documentum Connector pentru Hitachi HCP dezvoltat de StarStorage a primit în 2009 acreditarea în urma participãrii la pro-cesul Designed for EMC, proces conceput pentru a ajuta ISV (Independent Software Vendor), VSP (Value Service Provider) ºi SI (Service Integrator) sã proiecteze ºi sã lanseze pe piaþãproduse de succes bazate pe platforma EMC Documentum. Certificarea „Designed for EMC Documentum“, odatã obþinutã,asigurã clienþii cã produsele îndeplinesc standarde înalte deconformitate structuralã cu practicile Documentum ºi cã vor oferi o integrare fiabilã, prezentând astfel garanþii clienþilor comuni. Conectorul a primit de asemenea certificarea Hitachi la începutul anului 2009.

�� O NOUÃ VERSIUNE DOCUMENTUM CONNECTOR

TEHNOLOGIE

CPU


Cei doi mari producãtori deprocesoare le împart astfel:procesoare pentru laptopuri,desktopuri, staþii de lucru, ser-vere ºi procesoare embedded.

Utilizatorii ºi analiºtii spun, însã, cãprocesoarele AMD sunt mai potrivitepentru rularea de jocuri, în timp ce pro-cesoarele Intel sunt recomandate pentruaplicaþiile software.

Procesoare pentru laptopuri

Intel recomandã ca laptopurile noastresã fie echipate cu procesoare din familiaIntel Core. Noua familie de procesoareIntel Core i7, i5 ºi i3, lansatã anul acesta,este dedicatã laptop-urilor, desktop-urilorºi dispozitivelor încorporate. Acestea suntprimele procesoare produse pe 32 nanome-tri ºi este prima datãcând Intel pro-duce înmasã

o diversitate de chip-uri la preþuri acce-sibile, folosind un nou proces de producþie.

Aceste procesoare se gãsesc deja pepiaþa localã în sistemele integratorilor

Acer, Asus, HP, Lenovo, Maguay, MSI,Pcfun, PROSYS, RHS, Sony ºi Toshiba ºisunt disponibile în ofertele magazinelorAltex, Carrefour, Cel.ro, Domo, eMag ºiFlanco. Pe lângã laptopuri ºi PC-uri, noileprocesoare sunt concepute ºi pentru ATM-uri, chioºcuri pentru bilete de cãlãtorie,display-uri digitale.

Noile produse ale familiei deprocesoare cu consum redus de

energie Intel Atom, proce-soarele „Pine Trail” mo-

bile dual-core ºi „OakTrail” sunt opti-mizate pentru

Tablet PC-uri ºi net-book-uri subþiri. Planurile

Intel includ realizarea uneidiferenþieri clare a categoriei net-

book ºi de a o extinde în noi segmente depiaþã, dincolo de PC-uri, laptopuri ºi ser-vere.

Procesoare pentru dispozitive mobile

Viitoarele procesoare System on a Chip(SoC) Intel Atom se extind cãtre platformede computing cu performanþe similare PC-urilor, pentru maºini, smartphone-uri,handheld-uri, televizoare, tablet PC-uri, pecare va rula software-ul dorit de utilizator.Noul procesor Intel Atom SoC este ideal

pentru maºini, smartphone-uri ºi dispozi-tive de tip Smart Grid. Având nume de codanterior „Tunnel Creek”, acest procesorSystem-on-Chip (SoC) integreazã capabil-itãþi adiþionale pe chip ºi oferã o inter-conexiune deschisã, pentru a se putea com-bina mai uºor cu diverse dispozitive.

Procesoare pentru desktop

Tot anul acesta, Intel a prezentat carac-teristicile viitoarelor procesoare 2011, ceintegreazã noi capabilitãþi grafice.

A doua generaþie a familiei de proce-soare Intel Core va permite utilizatorilorde PC-uri sã experimenteze lucruri pentrucare, pânã acum, aveau nevoie de un calcu-lator desktop high-end ºi de o placã videodedicatã. Noile procesoare Intel Core pen-

Ierarhia INTELÎn prezent, piaþa procesoarelor la nivel mondial este dominatã de Intel, ale cãrui vânzãridepãºesc douã treimi din numãrul total de vânzãri. Intel este urmat de AMD, care se aflã, însã,la o distanþã mare de lider. Explozia de noi tehnologii ºi echipamente ce permit accesul la in-ternet, dar ºi nevoia de stabilitate ºi fiabilitate a acestora din urmã, a determinat apariþia unorprocesoare din ce în ce mai performante. Cum alegem, însã, din multitudinea de nume de codºi denumiri, procesoarele care oferã cea mai bunã experienþã pentru utilizarea doritã?

�� PROCESOARE PENTRU DESKTOPIntel Core i7 Desktop Processor Extreme Edition Intel Atom ProcessorIntel Core i7 Desktop Processor Intel Celeron D ProcessorIntel Core i5 Desktop Processor Intel Pentium 4 ProcessorIntel Core i3 Desktop Processor Intel Pentium III ProcessorIntel Core 2 Extreme Desktop Processor Intel Pentium II ProcessorIntel Core 2 Quad Desktop Processor Intel Pentium Pro ProcessorIntel Core 2 Duo Desktop Processor Intel Pentium Processors with MMX™ TechnologyIntel Pentium Desktop Processor Intel Pentium ProcessorsIntel Celeron Desktop Processor

TEHNOLOGIE


CPU

35

tru consumatori se bazeazã pe microarhi-tectura revoluþionarã Nehalem ºi sunt con-cepute pentru consumatorii care au nevoiede performanþã de înalt nivel pentru a rulasau crea conþinut digital, productivitate,jocuri ºi alte aplicaþii solicitante.

AMD a lansat, anul acesta, cele mai pu-ternice procesoare Phenom cu ºase ºi douãnuclee. Cele douã noi modele de proce-soare desktop Black Edition se alãturã serieide cipseturi AMD 8 ºi recent lansatei seriide plãci grafice ATI Radeon HD 6000.

Procesoare pentru servere

Conform Intel, primul procesor IntelXeon cu opt core-uri de execuþie lansatanul acesta este cel mai rapid ºi mai perfor-mant procesor Intel pe segmentul enter-

prise, având o vitezã de procesare de treiori mai mare, ºi deþine peste 20 de noi car-acteristici de fiabilitate.

Aceste noi capabilitãþi permit manage-rilor IT sã îºi consolideze pânã la 20 de ser-vere mai vechi, single-core, 4-socket, pe unsingur server cu Intel Xeon Seria 7500, încondiþiile în care nivelul de performanþã semenþine constant. În acelaºi timp, se reduccu pânã la 92% costurile pentru energie,obþinându-se un profit din aceastã in-vestiþie în decurs de numai un an, spun ofi-cialii Intel.

80% din cele mai importante 100 decorporaþii din lume, din topul Global 100,au ales servere bazate pe Itanium pentrucele mai solicitante aplicaþii.

Seria de procesoare Itanium 9300 a fostcunoscutã anterior sub numele de cod

„Tukwila”. Conform companiei de cer-cetare Gartner, care estimeazã o creºtere de650% în IT Data în urmãtorii cinci ani,

companiile au nevoie de servere din ce înce mai puternice ºi mai scalabile. Proce-sorul 9300 Itanium, ce deþine 2 miliarde de

tranzistori, a fost conceput pentru a veni înîntâmpinarea acestor nevoi, având de douãori mai multe nuclee decât predecesorul(patru versus douã).

Supremaþia Intel a determinat maimulte companii din Japonia sã-ºi uneascãforþele pentru a realiza procesoare care sãconcureze cu Intel. Fujitsu, Canon, Pana-sonic, NEC ºi Hitachi nu vor ataca segmen-tul de procesoare destinate PC-urilor (omisiune aproape imposibilã), ci piaþa deservere, electronice de larg consum, roboþiºi maºini. Pentru început, fiecare companieva fabrica procesoare proprii, urmând ca

produsele cele mai reuºite sã contribuie ladesignul cipurilor care sã concureze cuIntel.

� LUIZA SANDU

�� PROCESOARE PENTRU DISPOZITIVE MOBILEIntel Core i7 Mobile Processor Extreme Edition Intel Celeron Mobile ProcessorIntel Core i7 Mobile Processor Intel Core Duo ProcessorIntel Core i5 Mobile Processor Intel Core Solo ProcessorIntel Core i3 Mobile Processor Intel Core Solo ProcessorIntel Core 2 Extreme Mobile Processor Intel Atom ProcessorIntel Pentium Mobile Processor Intel Celeron M ProcessorIntel Core 2 Quad Mobile Processor Intel Pentium III ProcessorIntel Core 2 Duo Mobile Processor Mobile Intel Pentium II Processor

�� PROCESOARE EMBEDDEDIntel Core™ i7 Desktop Processor Intel Core 2 Duo Mobile ProcessorIntel Core i5 Desktop Processor Intel Celeron Mobile ProcessorIntel Core i3 Desktop Processor Intel Core Duo ProcessorIntel Core 2 Quad Desktop Processor Intel Xeon ProcessorIntel Core 2 Duo Desktop Processor Intel Atom ProcessorIntel Pentium Desktop Processor Storage Processor FamilyIntel Celeron Desktop Processor Intel EP80579 Integrated ProcessorIntel Core i7 Mobile Processor Intel Celeron M ProcessorIntel Core i5 Mobile Processor Intel Celeron D ProcessorIntel Core i3 Mobile Processor Intel Pentium 4 ProcessorIntel Pentium Mobile Processor

�� PROCESOARE PENTRU SERVERE

Intel Itanium Intel Pentium III Processor Processor

Intel Xeon Intel Pentium II Xeon® Processor Processor

TEHNOLOGIE

TENDINÞE


HP SOFTWHP SOFTWARE UNIVERSE 2010ARE UNIVERSE 2010FIXEAZÃ TENDINÞELE GLOBALE ÎN IT

HP a prezentat, în contextul ediþiei 2010 aevenimentului european Software Universe,noile tendinþe pe care le înregistreazã econo-mia globalã. IT-ul a devenit o componentã es-enþialã pentru orice business, iar companiiledin întreaga lume au un nivel ridicat de aºtep-tare din partea industriei, în termeni de creº-tere flexibilitate, automatizare, securitate ºicontrol.

Din pãcate, aceste aºteptãri, suntsubminate de existenþa unoraplicaþii desuete (cea mai mareparte dintre aplicaþiile de busi-ness vândute astãzi au 4-5 ani

vechime) ºi foarte customizate pe specificulclienþilor sau a unei infrastructuri rigide.Peste acestea, se adaugã ºi inevitabila ex-plozie informaþionalã, cu tendinþa de acolecta date din toate mediile, inclusiv so-cial networking, ceea ce complicã admi-nistrarea, analiza ºi stocarea acestora. Con-fom lui Jan Zadak, Vice-President HP Soft-ware EMEA, mediul economic global în-registreazã trei tendinþe principale:

• companiile au nevoie de noi modelede business pentru a face faþã provo-cãrilor curente la nivel de creºtere efi-cienþã, depãºire concurenþã ºi nevoiade schimbare.

• prin apariþia unor noi tehnologii, sis-temele IT devin elementul cheie înefortul companiilor de a livra valoareclienþilor.

• forþa de muncã se schimbã prin tran-sferul de generaþii devenind tot maiatrasã de mediul virtual, de lucrul co-laborativ dincolo de orice graniþe saubariere. Noua generaþie se aºteaptã sãfie conectatã permanent ºi sã pri-meascã rezultate imediate.

Pentru acest mediu economic, HP a

lansat conceptul „instant on enterprise“prin care companiile ºi sistemele IT devinunul ºi acelaºi organism, informaþia ºiviteza mare de reacþie fiind caracteristicileprincipale. Pentru atingerea acestor obiec-tive HP se bazeazã pe transformarea apli-caþiilor ºi pe infrastructura convergentã. Înviziunea HP, funcþia de CIO (Chief Infor-mation Officer) trebuie sã devinã un „bro-ker de servicii IT“, care sã asigure disponi-bilitatea ºi calitatea acestora la un cost câtmai performant.

Application Lifecycle Management

Din punct de vedere tehnologic, nou-tatea evenimentului a reprezentat-o lansa-rea versiunii 11 a HP Application Life-cycle Management. Oficialii HP considerãcã ALM 11 va deveni un element cheie înmodernizarea aplicaþiilor enterprise, deoa-rece un procent mare dintre companii suntconºtiente de nevoia acestei modernizãri ºiau fonduri alocate în acest scop. „67% din-tre companii au iniþiat procese de moder-nizare a aplicaþiilor, dar, în lipsa unor unel-te corespunzãtoare de gestiune aceste pro-iecte au eºuat,, a declarat JJoonnaatthhaann RReennddee,,VViiccee PPrreessiiddeenntt ooff AApppplliiccaattiioonnss SSoolluuttiioonnss îînnccaaddrruull HHPP SSooffttwwaarree..

HP ALM 11 unificã elementele dispa-rate ale procesului de dezvoltare a uneiaplicaþii, oferind o platformã comunã pen-tru gestiunea întregului proiect, de la ana-liza cerinþelor ºi scrierea produsului, pânãla testarea ºi livrarea acestuia. HP ALM 11include un modul extins de project man-agement pentru a elimina nevoia unoraplicaþii oferite de alþi furnizori, precum ºiun modul complex pentru automatizareaproceselor de testare a aplicaþiilor. În modobiºnuit, companiile care dezvoltã soft-ware testeazã manual rezultatele muncii,fapt ce implicã o perioadã de timp extinsãºi un numãr mare de resurse umane impli-cate. Cu HP Sprinter aceste procese sunt

automatizate, timpul ºi costurile aferentetestãrii produselor software reducându-secu cca 50%. În premierã, HP a anunþat ºiderularea unui parteneriat cu SAP, în urmacãruia clienþii SAP vor avea acces gratuit laun numãr de licenþe HP Sprinter pentrutestarea funcþionalitãþilor livrate. O altãcomponentã importantã a ALM 11 este HPAgile Accelerator care permite importulautomat al unor modele de procese debusiness în modulul ALM RequirementsManagement pentru vizualizarea fluxu-rilor ºi ajustarea acestora.

ALM 11 include ºi Release Manage-ment, o serie de funcþionalitãþi ce permitfixarea unor criterii ºi termene în lansareaunei aplicaþii ºi permite monitorizareaacestora în timp real, pentru a identificauºor la ce versiune se lucreazã, când va figata sau cum decurge testarea acesteia.Complementar acestor funcþionalitãþi, uti-lizatorii ALM 11 au acces la grafice Ganttpentru o mai simplã monitorizare a pro-iectelor. Oficialii HP considerã ca ALM 11va permite multor companii sã preia con-trolul asupra dezvoltãrii aplicaþiilor, pen-tru a le transforma în soluþii reale pentruprovocãrile prin care trece în mod curenteconomia globalã. Versiuni anterioare aleacestei soluþii sunt folosite ºi pe piaþaromâneascã, atât de companii IT, cât ºi nonIT, dar care dezvoltã „in house“ aplicaþiilenecesare, cu precãdere din telecomunicaþiiºi servicii financiare. ((GG..VV..))

Jonathan Rende


Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, în centrulNokia Care, situat pe Str. Grigore Alexan-drescu nr.59, sector 1, se lanseazã o nouãcampanie promoþionalã. Astfel, dorim sã fimmai aproape de clienþii Nokia Care în pragulsãrbãtorilor ºi nu numai. Campania promoþio-nalã este valabilã din 15 decembrie ºi se vaîntinde pe o duratã de 3 luni.

Prin aceastã campanie, utilizatoriioricãrui model Nokia pot, lapreþuri avantajoase,sã îºi cosmetizezetelefoanele. Pentru

a beneficia de aceastã pro-moþie, clientul trebuie sã seprezinte la centrul NokiaCare. I se preia telefonul, iarreparaþiile se efectueazã peloc. Durata medie a unei ast-fel de reparaþii este de apro-ximativ 15-20 minute sauchiar mai repede, în funcþiede complexitatea acestuia.

Costul unei astfel de re-paraþii este în funcþie de ele-mentele de carcasã schim-bate. La manopera de montaj,clienþii vor beneficia de o re-ducere de 20% faþã de preþulde listã afiºat în cadrul maga-zinului.

În general, elementele decarcasã ale unui telefon caresunt expuse gradului mare deuzurã, din cauza utilizãrii, suntcarcasa faþã, tastatura, carcasaspate, capacul de baterie, precumºi butoanele laterale (în funcþie demodel).

Elementele de carcasã, piesele care sevor utiliza, sunt originale, direct de laproducãtor, ºi sunt disponibile în limitastocului, cu menþiunea cã se vor putea co-manda pe toatã durata promoþiei, la so-licitarea ºi cu acceptul clientului. Din ex-perienþã, se estimeazã recepþionarea co-menzii în scurt timp, astfel clientului i sesoluþioneazã cererea de cosmetizare întermen de 5-7 zile de la data în care s-aprezentat la centrul Nokia Care.

Situaþiile în care clientul va aºteptapentru recepþionarea elementelor de car-case necesare vor fi excepþionale ºi es-timãm cã acestea vor fi pentru variante

preferenþiale de culoare dorite de o partedin utilizatori.

De asemenea, menþionãm cã sevor putea onora doar cererile pen-tru care producãtorul încã oferãposibilitatea de a comanda compo-nentele necesare carcasãrii. Existãposibilitatea ca, pentru anumitemodele de telefoane, care au fostlansate cu mult timp în urmã,componentele sã fie indisponibilepentru a fi comandate.

Piesele schimbate se returnea-zã clienþilor sau, cu acordul aces-tora, se vor recicla prin programulde reciclare implementat încadrul magazinului, prin care s-au creat ºi spaþii special amena-jate, care pot fi utilizate de cãtrefiecare client. Ulterior, acesteavor fi preluate de cãtre ocompanie specializatã, care leva recicla.

Toate aceste reparaþii serealizeazã în post garanþie.Elementele de carcasã aleunui terminal nu fac obiec-tul garanþiei, de aceea clien-tul nu trebuie sã prezinte

certificatul de garanþie ºi factura de achi-ziþie a produsului.

Pentru manopera realizatã ºi pieseleschimbate, clientului i se acordã garanþieconform legislaþiei în vigoare din România.

Cu aceastã ocazie, fiecare client carevine la Nokia Care pentru cosmetizare vabeneficia gratuit de:

� Teste de funcþionalitate (test reþea,baterie, display, conectivitate).

� Verificare versiune de soft, iar dacãeste cazul actualizarea acesteia, cu sal-varea datelor din telefon ºi repunerealor, dupã upgrade.

� Instalare gratuitã a hãrþii OVI - expli-carea modului de funcþionare ºitestarea acesteia împreunã cu unuldintre specialiºti.

� Setare cont e-mail.� Instalare aplicaþii gratuite OVI.Dorim sã propunem de sãrbãtori clien-

þilor Nokia Care o nouã modalitate de aface bucurii celor dragi, celor apropiaþi, ºiastfel sã fim alãturi de aceºtia prin activi-tatea pe care o desfãºurãm în cadrul cam-paniei promoþionale pe care am lansat-o.

De asemenea, în cadrul magazinului,clienþii pot alege ºi dintre alte opþiunipentru a face cadouri celor apropriaþi,prin gama diversificatã de accesorii ori-ginale Nokia disponibilã (huse, cãºti cufir sau fãrã, carduri de memorie, car kit-uri etc). �

SERVICII

CARE CENTER

Euristic Partner oferã în cadrul Nok ia CareNok ia Care cosmetizarea

telefoanelor la preþuri promoþionale

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

Mentenanþa joacã un rol important în ciclul deviaþã al unui produs software. Se estimeazãcã sunt mai mult de 100 de miliarde de liniide cod în producþie, în lume. Aproape 80%din ele sunt nestructurate, neintegrate ºi nufoarte bine documentate. Mentenanþa, însã,poate rezolva cel puþin o parte dintre acesteprobleme, fie cã e vorba de o soluþie geo-spaþialã, fie cã e vorba de o altã soluþie IT.

Dezvoltarea unei soluþii softwarecunoaºte mai multe etape.Aceste etape includ analiza sis-tematicã a cerinþelor, planifi-carea, construcþia, implemen-

tarea, testarea, darea în folosinþã a soft-ware-ului ºi mentenanþa. Mentenanþa tre-buie sã fie ultima etapã a ciclului de viaþã aunei soluþii software, iar soluþiile geospa-þiale nu fac excepþie. Dupã lansarea pro-dusului, în etapa de mentenanþã, software-ul poate fi actualizat conform schimbãrilororganizaþionale ºi cerinþelor utilizatorilorcare nu au putut fi prevãzute în etapa deanalizã.

În realitate, se considerã, adesea, cã esuficientã simpla implementare a uneisoluþii geospaþiale ºi, prin urmare, nu semai semneazã contracte de mentenanþã.Acest lucru creeazã efecte negative pe ter-men lung, costuri mai ridicate de ex-ploatare, probleme neaºteptate care se re-

zolvã cu multã cheltuialã, uneori chiarstagnãri în producþie etc. ªi, pentru cã înmulte din proiectele geospaþiale româneºtiaspectul mentenanþei este neglijat chiardin faza de proiect, ne propunem sãatragem atenþia asupra câtorva aspecte lacare orice beneficiar ar trebui sã se gân-deascã înainte sã decidã cã nu are nevoiede un contract de mentenanþã pentrusoluþia geospaþialã pe care o exploateazã.

Termenul de mentenanþã software sereferã, de regulã, la schimbãrile care tre-buie fãcute unei soluþii software dupã ceaceasta a fost livratã clientului sau utiliza-torului.

Mentenanþa software nu se reduce,însã, la corectarea defectelor latente.

Patru tipuri de mentenanþã

Existã mai multe tipuri de activitãþicare fac subiectul mentenanþei unui sistem:acþiuni de corectare, de adaptare, de per-fecþionare ºi de prevenþie. Acþiunile de tipcorectiv sunt cele prin care se reparã oproblemã sau o disfuncþionalitate con-statatã în timpul exploatãrii sistemului.

„Dacã problema este rezultatã dintr-odezvoltare defectuoasã a furnizorului, de-sigur cã acesta este obligat sã rezolve pro-blema, chiar ºi în lipsa unui acord dementenanþã. Dacã, însã, problema aparedin cauza utilizãrii defectuoase a sistemu-lui (datoratã, de exemplu, unui flux marede angajaþi noi care nu au urmat cursurileiniþiale de instruire), plata intervenþiilor de

rezolvare intrã în sarcina beneficiarului”,explicã AAlliinnaa PPiinntteelliiee,, DDiirreeccttoorr MMaarrCCoomm,,IInntteerrggrraapphh CCoommppuutteerr SSeerrvviicceess..

Mentenanþa de adaptare este cea careconstã în modificarea soluþiei pentru a semula pe schimbãri neprevãzute ale acti-vitãþii beneficiarului sau a practicilor deutilizare. O mare parte din aceste schim-bãri poate fi fãcutã, de obicei, gratuit, încadrul unui contract obiºnuit de mente-nanþã sau, în absenþa acestuia, contra unorsume de bani cheltuite pentru ore de con-sultanþã ori chiar dezvoltare.

Mentenanþa de perfecþionare se referãla îmbunãtãþiri funcþionale ale sistemu-lui, menite sã mãreascã performanþa ºieficienþa acestuia (de exemplu, vitezã maimare la anumite operaþiuni, o interfaþãmai uºor de utilizat etc). Acest tip este deobicei 100% acoperit de un contract dementenanþã, clientul primind gratuittoate add-on-urile, up-grade-urile sauhot fix-urile dezvoltate în perioada încare contractul sãu este valabil. Mente-nanþa de prevenþie se referã la activitãþimenite sã mãreascã uºurinþa de adminis-trare a sistemului ºi poate consta în do-cumentaþii þinute la zi, comunicarea debune practici de exploatare sau chiar îm-bunãtãþiri aduse structurii soluþiei. ªiacestea sunt, de obicei, 100% acoperite deun contract de mentenanþã ºi acoperitealeator în absenþa unuia.

„Practic, poþi compara un contract demententanþã cu o asigurare, cu diferenþa cãaici primeºti în plus servicii ºi alte lucruri

CÂT DE IMPORTANTÃ E MENTENANÞAMENTENANÞA PENTRU VIAÞA

UNEI SOLSOLUÞII GEOSPUÞII GEOSPAÞIALEAÞIALE?

LUMEA GEOSPAÞIALÃ

utile, chiar ºi în situaþiile în care nu se în-tâmplã nimic rãu cu sistemul tãu. Nu eºtidoar asigurat împotriva unor eventualepierderi financiare pe care le-ai putea avea,ci poþi beneficia ºi de toate îmbunãtãþirilepe care dezvoltatorii le fac aplicaþiilor lor,fãrã sã trebuiascã sã achiziþionezi noi li-cenþe pentru asta”, adaugã AAlliinnaa PPiinntteelliiee..

Desigur, serviciile prevãzute în con-tractele de mentenanþã pot varia de la unfurnizor la altul, însã, chiar ºi în cazul celormai „zgârcite” contracte, taxa lunarã dementenanþã este, de obicei, justificatã debeneficiile primite.

Cât de des e nevoie de mentenanþã?

Nu existã o reþetã de verificare a siste-mului la un anumit interval de timp; cu-vântul nu este sinonim cu „întreþinere”. Încazul soluþiilor geospaþiale, accentul estepus, mai degrabã, pe ce anume se livreazãîn cadrul mentenanþei. Existã douã tipuride activitãþi de întreþinere a unui sistem.Cea curentã, zilnicã, legatã de utilizarea sis-temului în instituþie ºi care este, de obicei,susþinutã de un administrator de sistem ºiuna care se desfãºoarã doar la cerere, atuncicând apar probleme speciale, pe care admi-nistratorul nu le poate rezolva fãrã inter-venþia companiei care a dezvoltat soluþia.

Cel de-al doilea tip de mentenanþã estedeseori neglijat de instituþiile care uti-lizeazã o soluþie geospaþialã, considerândcã, dacã au un administrator bun ºi sis-temul s-a comportat impecabil în faza detestare, nu mai este necesar sã încheie ºi uncontract de mentenanþã pentru anii ulteri-ori de exploatare.

„Se pot livra lucruri în cadrul unui con-tract de mentenanþã care sã îmbunãtãþeas-cã un sistem care merge perfect ºi nu arenevoie de nicio intervenþie specialã sau de«reparaþii». Se poate pune atunci întreba-rea: «dacã nu e stricat, de ce sã îl schimbi?».Întrebarea este legitimã, dacã priveºti pro-blema în afara oricãrui context, dacã con-

sideri cã instituþia încremeneºte în aceleaºiproceduri ºi practici ani la rândul. În rea-litate, cerinþele se modificã, activitatea in-stituþiei se schimbã ºi ce era bun ieri în sis-temul informatic mâine poate sã nu mai fiesuficient. În plus, chiar dacã instituþia însine nu s-ar schimba, se schimbã interlocu-torii acesteia, partenerii de dialog cu careface schimb de informaþie geospaþialã. Înacest context, chiar ºi un sistem care mergebine poate avea nevoie de upgrade-uri desoftware, atunci când versiunile existentese uzeazã moral. Un contract bun dementenanþã permite «împrospãtarea» uneisoluþii geospaþiale, fãrã costuri supli-mentare pentru licenþele versiunilor noi”,mai spune AAlliinnaa PPiinntteelliiee..

Beneficiile semnãrii unui contract de mentenanþã

Contractele de mentenanþã pot fi dife-rite de la un furnizor la altul, dar, în gene-ral, oferã mai multe tipuri de servicii:

• asistenþã telefonicã pentru utilizareaproduselor oferite în cadrul proiectului –la finalul oricãrei implementãri se orga-nizeazã cursuri pentru familiarizarea uti-lizatorilor atât cu aplicaþiile, cât ºi cu soluþiaîn sine. Cu toate acestea, oamenii se maischimbã ºi nu întotdeauna administratorulunui sistem ajunge dupã un timp sã fieaceeaºi persoanã care a participat la cursu-rile de instruire. La fel se întâmplã ºi cu uti-lizatorii, astfel cã uneori oamenii ajung sãlucreze cu o soluþie pentru care nu au fostinstruiþi, iar uneori consultarea meniului„Help” pentru rezolvarea unei problemespecifice nu e suficientã. În absenþa unuicontract de mentenanþã, orele de consul-tanþã se plãtesc, tarifele pot fi substanþiale,cheltuielile noi necesitã bugetãri noi,aprobãri ºi formalitãþi.

• asistenþã tehnicã în vederea rezolvãriiproblemelor de utilizare particularã de cã-tre beneficiar a produselor furnizate – deobicei, dupã implementarea unui sistem

geospaþial, instituþia evolueazã, îºi schimbãprocedurile, fluxurile de lucru. Acest lucrupoate duce în timp la apariþia unor cazuride utilizare a sistemului informatic nepre-vãzute de beneficiar la analiza iniþialã a sis-temului ºi pe care nu le poate rezolva fãrãajutor de specialitate. Orele de consultanþãºi asistenþã tehnicã incluse în contractul dementenanþã se pot dovedi ºi aici foarte utile.

• dreptul de a instala gratuit versiuninoi (upgrade) ale produselor software aflatesub incidenþa acestei opþiuni de mente-nanþã, pe perioada de valabilitate a mente-nanþei – în absenþa contractului de mente-nanþã, orice versiune nouã de softwarenecesitã achiziþionarea unor licenþe supli-mentare. Acest lucru în sine poate fi foartecostisitor, în special în cazul instituþiilor cumulþi utilizatori. În contractele bune dementenanþã sunt incluse toate upgrade-urile care apar pentru aplicaþiile achiziþio-nate iniþial, fãrã alte costuri suplimentare.

• recomandãri din partea furnizoruluide soluþie geospaþialã în ceea ce priveºtenecesarul de infrastructurã informaticãpentru rularea în bune condiþii a pro-duselor software Intergraph aflate sub inci-denþa acestei opþiuni de mentenanþã – sta-bilirea necesarului de infrastructurã nureprezintã obiectul serviciilor unui furni-zor de soluþii IT, însã este important caacesta sã fie consultat atunci când seplãnuiesc schimbãri în reþeaua hardwarepentru care a fost conceput iniþial sistemul.

• acces prioritar la alte servicii (insta-larea de noi versiuni software, asistenþãtehnicã în vederea restaurãrii datelor etc.)– în general, interesul oricãrui furnizor estesã ofere clienþilor sãi servicii cât mai bune,cât mai repede. Cu toate acestea, atuncicând urgenþele se suprapun ºi este necesarãstabilirea unor prioritãþi în acordarea asis-tenþei, primele pe listã vor fi întotdeaunasolicitãrile de la instituþiile care au încheiatun contract de mentenanþã.

� LUIZA SANDU


La nivelul instituþiilor de învãþâmânt superiornevoia de colaborare ºi comunicare între stu-denþi ºi profesori este criticã. De asemenea,pentru pãstrarea unor raporturi oficiale ca ºi pen-tru reprezentarea externã, reprezentanþii aces-tor organizaþii au nevoie de un mediu oficial,atât ca platformã de colaborare, cât ºi ca email.

Osoluþie accesibilã pentru asigu-rarea unei astfel de platforme o reprezintã suita Live@edu (va deveni în viitorul apropiatOffice 365 pentru Educaþie) un

pachet gratuit de servicii ºi aplicaþii (dincategoria cloud computing) pus la dispo-ziþia mediului academic de cãtre Microsoft.În esenþã, Live@edu este un program lacare instituþiile de învãþãmânt trebuie sãadere ºi în cadrul cãruia au acces, în regimhosting, la servicii de colaborare ºi comuni-care, aplicaþii web, precum ºi la serviciilede stocare necesare. Suita Live@edu inclu-de: Office Live Workspace, Microsoft Out-look Live, Windows Live SkyDrive, Mi-

crosoft ShareView, Live Messenger ºi LiveAlerts etc. Aceastã platformã permite insti-tuþiilor de învãþãmânt sã creeze un mediucolaborativ uºor de administrat ºi controlatºi sã ofere studenþilor ºi profesorilor acces lamultiple servicii (email, calendare, con-tacte, grupuri de discuþii, prezenþã, IM,spaþiu de stocare etc.) printr-o autentificareunicã. Platforma Live@edu se poate inter-conecta cu orice altã aplicaþie existentã îninstituþie: eLearning, portal etc.

Printre beneficiari Politehnica Bucureºti

În România existã deja 15 instituþii afil-iate programului Live@edu: UniversitateaBucureºti, Universitatea Galaþi, Universi-tatea Ovidius, Facultatea de Automaticã ºiCalculatoare din Politehnica Bucureºti etc.În cadrul Facultãþii de Automaticã ºi Cal-culatoare activeazã peste 400 de profesori ºicirca 5.000 de studenþi înscriºi la 12 specia-lizari. Proiectul a fost dezvoltat în cadrulCentrului de High Performance Comput-ing ºi a fost coordonat de Alex Heriºanu.„Eu sunt doctorand aici ºi mã ocup de cen-trul de High Performance Computing, carereprezintã resursele IT ale Facultãþii. Cen-trul nostru oferã aproape 1.000 de core-uri,în jur de 36 TB de stocare ºi este axat, în ge-neral, pe calcul computaþional. O parte dinacest centru oferã servicii cum ar fi plat-forma de eLearning, utilizatã în toatã facul-tatea ºi care este updatatã în fiecare an. Aicisunt gãzduite toate site-urile, stocate infor-maþiile, în general orice proiect nou pleacãdin acest centru”, afirmã AAlleexx HHeerriiººaannuu..

Autentificare unicã, servicii multiple

Microsoft ºi Facultatea de Automaticãºi Calculatoare au o colaborare de lungã

duratã, în cadrul cãreia s-a derulat ºiproiectul Live@edu, integrarea unor ser-vicii de cloud gratuite pentru educaþie dela Microsoft, cu infrastructura proprie aFacultãþii, toate acestea ducând la un stan-dard de comunicare ºi colaborare întrestudenþi, între studenþi ºi profesori etc.Serviciul oferã studenþilor ºi profesorilorconturi de email, 25 GB disponibilitate destocare, numeroase metode de colaborare,partajarea calendarului, crearea unor gru-puri de discuþii etc. Mai mult, platformaeste deschisã ºi pot fi adãugate oricând noifuncþionalitãþi. Una dintre provocãrileproiectului a fost integrarea cu alte apli-caþii existente în cadrul Facultãþii: plat-forma de Learning Management, portalulstudenþi.ro, care funcþiona ca o aplicaþiede HR etc.

„Pe baza Microsoft Forefront IdentityManager am dezvoltat un sistem care nepermite alocarea unei singure identitãþipentru toate serviciile accesate de stu-denþi. În momentul în care un studentintrã în anul I, primeºte un cont, adresade email ºi o parolã, pe care le foloseºtepânã ce terminã doctoratul. Acum avemfoarte multe aplicaþii care folosesc aceeaºiautentificare pentru ca e sincronizatã pen-tru orice third party apllication. Avem in-clusiv un joc online, care foloseºte auten-tificarea de pe studenþi.ro” afirmã AAlleexxHHeerriiººaannuu..

Un astfel de proiect creºte sentimentulde apartenenþã la o comunitate în rândulstudenþilor, eficientizeazã colaborareaprofesori-studenþi ºi permite utilizareaunor adrese de email oficiale în re-laþionarea cu alte instituþii, conferinþe,programe de învãþãmânt etc. În egalã mã-surã, administrarea serviciului este simpli-ficatã, configurarea la începutul fiecãruian universitar fiind foarte uºor de fãcut. �

INDUSTRY WATCH

EDUCAÞIE

L ive@eduL ive@edu ,platformã gratuitã de comunicare ºicolaborare pentru mediul universitar

Alex Heriºanu

INDUSTRY WATCH


DISTRIBUÞIE-RETAIL

41

PRIMA EDIÞIE

NONOVENSYS INTEGRAVENSYS INTEGRATION CLTION CLUBUB

2009 ºi 2010 au reprezentat doi ani deschimbãri majore pentru industria de retail ºidistribuþie, nu doar la nivel global, ci ºi pe planlocal. Noile provocãri cu care se confruntãaceste douã sectoare, precum ºi soluþiile prac-tice de soluþionare ale acestora au fost prezen-tate în cadrul primului eveniment din seriaNNoovveennssyyss IInntteeggrraattiioonn CClluubb, susþinut de compa-nia Novensys ºi Microsoft România.

Conform oficialilor Microsoft pre-zenþi la prima ediþie a NovensysIntegration Club (IIooaannaa RRããzzvvaann,,MMiiccrroossoofftt DDyynnaammiiccss BBuussiinneessssLLeeaadd,, ºi TTeeooddoorraa PPaannaaiinnttee,, PPaarrtt--

nneerr TTeecchhnnoollooggyy AAddvviisseerr MMiiccrroossoofftt), princi-

palele provocãri cu care se confruntã com-paniile din retail ºi distribuþie la momentulactual sunt încetinirea creºterii pieþei, extin-derea competiþiei, multiplicarea canalelorde vânzare, schimbarea atitudinii clienþilor(implicit ºi al comportamentului de achizi-þie), constrângerile financiare ºi capitalullimitat. Acest cumul de factori are un im-pact vizibil în schimbãrile continue ale po-liticilor de business, companiile focalizându-se preponderent pe strategii de reducere acosturilor ºi creºtere a eficienþei opraþionale.Un demers greu realizabil fãrã suportul vitalal soluþiilor IT dedicate, flexibile ºi scalabile,care sã poatã fi adaptate cerinþelor reale debusiness. ªi care sã poatã rãspunde rapidschimbãrilor din piaþã, respectiv sã fie capa-bile sã asigure un suport decizional de cali-tate, în timp real.

Din aceastã perspectivã, Novensys ºi

Microsoft România au argumentat utili-tatea ºi beneficiile pe care le oferã porto-foliul de aplicaþii de business Microsoft ºi înspecial soluþiile ERP Dynamics NAV ºi Dy-namics AX, aplicaþii complexe, conceputesã rãspundã eficient cerinþelor companiilordin retail ºi distribuþie, la un raport calitatepreþ competitiv, raportat la oferta existentãpe piaþã. Un portofoliu complet, care areuºit sã reprezinte alegerea optimã pentrupeste 300.000 de clienþi la nivel mondial ºidin ce în ce mai mulþi în România. Lacreºterea pe plan local Novensys are unaport important în calitatea sa de MicrosoftGold Certified Partner, cu peste 40 declienþi Microsoft Dynamics. (De altfel, la în-ceputul anului în curs, Novensys anunþaocuparea primei poziþii în clasamentulpartenerilor Microsoft Dynamics dinRomânia, fiind al cincilea an consecutiv încare compania s-a aflat pe o poziþie de topîn clasamentul primilor 10 parteneri localipe soluþiile ERP Dynamics).

Pentru a ilustra concret modalitãþilepractice prin care soluþiile AX ºi NAV auadus beneficii palpabile clienþilor sãi, staff-ul Novensys prezent la eveniment (AAnnddrreeiiCCaauunniiii,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr, GGaabbrriieell PPaavveell,,VVPP SSaalleess&&OOppeerraattiioonnss, AAlleexxaannddrruu RRaadduu,, SSee--nniioorr AAccccoouunntt MMaannaaggeerr,, AAddrriiaann BBaaggeeaacc,,TTeecchhnniiccaall MMaannaaggeerr MMiiccrroossoofftt DDyynnaammiiccssNNoovveennssyyss,, DDrraaggooss SSttaanneessccuu ºi SSeenniioorr CCoonn--ssuullttaanntt NNoovveennssyyss) a prezentat douã studiide caz relevante pentru domeniul distri-buþiei (studiu de caz al implementãrii Dy-namics AX la compania Aquila) ºi retailului(studiu de caz al implementãrii DynamicsNAV LS Retail la compania Heinrig). ((RR..GG..))

Teodora Panainte, Microsoft

Andrei Caunii, Novensys

Gabriel Pavel, Novensys Ioana Rãzvan, Microsoft


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

Einstein considera criza drept cea maibinecuvântatã situaþie care poate apãreapentru þãri ºi pentru persoane, întrucâtatrage dupã sine progrese. În perioadacrizei se nasc invenþiile, descoperirile ºimarile strategii, afirma cunoscutul fizician.În 2010, fizica româneascã a reuºit sãtranspunã aceastã filosofie în zona concre-tului, prin câºtigarea unei poziþii strategiceîn cadrul celor mai semnificative proiecteºi infrastructuri europene de cercetare:CERN, FAIR, ELI. Coordonatorul acestui pro-ces de impunere a fizicii româneºti în elitafizicii mondiale este Institutul Naþional deFizicã ºi Inginerie Nuclearã Horia Hulubei(IFIN-HH). Directorul general al Institutu-lui, prof. univ. dr. Nicolae Victor Zamfir,ne-a vorbit despre stadiul actual de dez-voltare al acestor parteneriate cheie, de-spre impactul ºi perspectivele generate deaceste construcþii.

ELI NUCLEAR PHYSICS, unul dintre cei4 piloni ai proiectului Extreme LightInfrastructure (ELI), va fi cea maicomplexã infrastructurã de cercetaredin România, ce urmeazã sã fie con-struitã la Mãgurele în perioada 2011-2015. Care au fost cei mai importanþipaºi realizaþi în 2010 pentru consoli-darea poziþiei pe care þara noastrã ºifizica româneascã o vor avea încadrul acestui proiect?

ELI – Extreme Light Infrastructure –este unul dintre cele mai importanteproiecte europene pentru o mare infra-structurã de cercetare. Este vorba delaseri de foarte mare putere care inter-acþioneazã cu materia. În urma acestei in-teracþii apar fenomene care pânã acumnu au mai fost realizate în laboratoare.Unul dintre ele este apariþia unor parti-cule accelerate la energii enorme. Parti-cule accelerate - protoni, neutroni, radi-aþie gamma, electroni – toate acesteaînseamnã fizicã nuclearã. Deci, una din-tre direcþiile acestei mari infrastructurieuropene este fizica nuclearã. ªi pilonul,partea de fizicã nuclearã a ELI, se va con-strui la Bucureºti, la Mãgurele, în vecinã-tatea Institutului de Fizicã ºi InginerieNuclearã Horia Hulubei. Sigur, a fost alesacest loc pentru cã este unul dintrelocurile din Europa cu cea mai vastã ex-pertizã în domeniul fizicii nucleare.Având alãturi Institutul de Laseri – Insti-tutul Naþional de Fizica Laserilor, Plas-mei ºi Radiaþei – un institut cu mare isto-rie în domeniul laserilor, cu experienþã,cu importante colaborãri internaþionale.Deci faptul cã, în decembrie 2009, Con-siliul Competitivitãþii al UE a ales Bu-

cureºti-Mãgurele drept loc al construcþieipilonului de fizicã nuclearã al ELI, ELI-Nuclear Physics, este un rezultat naturalal faptului cã aici existã experþi de pres-tigiu în amândouã domeniile, al laserilorºi al fizicii nucleare.

Mai mult însã, comunitatea euro-peanã a fizicienilor a propus în discuþiileºtiinþifice din primele luni ale anului2010 ca tot aici sã se afle ºi cel mai intensfascicul de radiaþie gamma (o alta compo-nentã a „luminii“ extreme) din lume - desute de mii de ori mai intens decât oricealt fascicul existent în acest moment.Acest lucru va permite ca pilonul ELI-NPsã fie unic în lume ºi sã se constituie în-tr-un laborator de anvergurã în ºtiinþamondialã. Experimentele propuse de co-munitatea ºtiinþificã europeanã ºi mondi-alã ºi cuprinse în Cartea Alba (WhiteBook) (www.eli-np.ro) vor fi organizate

Prof. univ. dr. Nicolae Victor Zamfir, director general IFIN-HH

Prin conectarea la cele mai mari infrastructuri europene de cercetare,

FIZICAFIZICA ROMÂNEASCÃROMÂNEASCÃ SE AFIRMÃ

ÎN ELITELITAA FIZICII MONDIALEMONDIALE


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

pe mai multe planuri. Unul dintre ele estedeterminat de faptul cã fizica nuclearãfurnizeazã instrumentele ºi metodele dediagnozã a fenomenelor care apar la in-teracþia radiaþiei laser de mare putere cumateria. ªi apar fenomene extrem de in-teresante, fenomene nebãnuite pânãacum. Sigur cã fizica nuclearã, prin tehni-cile ºi metodicele sale, poate sã facãaceastã diagnozã ºi sã se poatã astfel va-lida diversele modele pe care le concepfizicienii pentru studiul acestei interacþii.Deci primul plan este cel al fizicii nu-cleare ca instrument pentru diagnosti-carea noilor fenomene.

Un alt plan este cel al experimentelorde frontierã, experimente care nu s-aumai putut face pânã acum sau lucruri pecare fizicienii nu s-au gândit pânã acumcã ar putea sã le atingã.

ªi, nu în ultimul rând, extrem de im-portant, sunt aplicaþiile pe care le poategenera interacþia cu materia a unei radi-aþii laser de o asemenea intensitate. Fap-tul cã acest laser genereazã particule carese apropie ca energie ºi caracteristici decele accelerate în accleratoare clasice,face ca fizicienii sã fie încrezãtori cãaceastã metodã va înlocui la un momentdat aceste acceleratoare. Cã, în zece anisau în douãzeci de ani, un accelerator sauparticule care rezultã azi din accelerareaîntr-un tunel cu o circumferinþã deaproape 30 km, cum este cel de la CERN,sã se poatã realiza într-o instalaþie care sãîncapã într-o camerã. ªi costul va scãdea,cu siguranþã, pentru cã, pe mãsurã ce sedezvoltã tehnologia în domeniul lase-rilor, preþul va scãdea. Ceea ce nu se preapoate întâmpla la acceleratoarele clasice,unde tot trebuie sã sapi tunele, sã con-struieºti magneþi enormi... ªansa ca unaccelerator cu laseri sã aibã preþul foartemic este însã mult mai mare! ªi, avândaceste particule accelerate, se pot faceaplicaþii, cum este proton-terapia, careacum nu pot fi realizate decât în labora-toarele mari. Nu orice loc, orice clinicã,orice þarã, îºi pot permite sã aibã un ac-celerator de 100 de milioane de Europentru a trata cancerul cu fascicule deioni acceleraþi. Dar când preþul acce-leratorului cu laser scade la o valoare ac-

ceptabilã, unul-douã milioane, atunciclinicile importante îºi vor putea permiteacest lucru ºi aceasta metodã se poategeneraliza. Apoi, este mult discutata pro-blemã a deºeurilor radioactive. Fizicieniinucleariºti au propus o metodã de tratarecu fascicule de protoni acceleraþi, însã acceleratoarele clasice sunt extrem descumpe, încât, cu toatã importanþa socio-economicã a rezolvãrii acestei probleme,nicio societate nu îºi poate permite in-vestiþiile necesare! Din nou, un accelera-tor laser poate reprezenta soluþia.

ªi mai existã ºi alte aplicaþii: gamma-grafia „cantitativã“, de exemplu, folosireafasciculelor gamma intense pentru a „ra-diografia“ cantitativ containere cu mate-riale nucleare ºi a determina compoziþiaelementalã ºi izotopicã a acestora. Sauefectele radiaþiilor nucleare - gamma,protoni, electroni de mare energie, asupradiverselor materiale anorganice sau or-ganice. ªi lista poate continua.

Faptul cã aceastã mare infrastructurãeuropeanã se construieºte în Româniadeschide perspective largi pentru vi-itoarele generaþii de fizicieni, de oamenide ºtiinþã, de tehnicieni, de ingineri, pen-tru companiile româneºti. Sunt metodenoi, pe care le vom dezvolta ºi care, în vii-tor, se vor putea gãsi ºi la noi, nu numai înstatele dezvoltate de astãzi. Studiul de

Fezabilitate ºi aplicaþia pentru FonduriStructurale au fost finalizate în septem-brie 2010, iar în luna decembrie Guver-nul României a aprobat proiectul în în-tregime. Perspectivele sunt deci foartelargi ºi sperãm sã începem efectiv con-strucþia în 2011, pentru ca în 2015 sãavem la Mãgurele prima luminã extremãa celui mai puternic laser ºi a celui maiperformant fascicul gamma din lume.

România a semnat recent docu-mentele de înfiinþare a FAIR, una din-tre cele mai mari platforme de cer-cetare occidentale, unde investiþiile,prin comparaþie cu ELI, vor fi deaproape patru ori mai mari. Ce oportu-nitãþi se deschid, prin participarea laacest proiect, pentru comunitãþile ºti-inþifice ºi de afaceri din România?

În Europa, politica europeanã este,desigur, sã se dezvolte impetuos ºtiinþaºi tehnologia. Ca un factor de împingerea societãþii înainte. Existã foarte multeproiecte europene, mulþi oameni de ºti-inþã au venit cu idei, s-a constituit lanivel european aºa zisa listã ESFRI – Eu-ropean Strategy for Research Infrastruc-tures. Unul dintre marile proiecte de peaceastã listã este proiectul FAIR – Faci-lity for Antiproton and Ion Research.

Machetã ELI NUCLEAR PHYSICS - Mãgurele


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

Este un proiect pentru un accelerator îndomeniul cercetãrilor de fizicã nuclearã,care s-ar vrea sã fie la nivelul fizicii nu-cleare ceea ce este CERN-ul la nivelulfizicii particulelor elementare. Iniþiativaa aparþinut Germaniei, care a reuºit sãcoaguleze în mod coerent întreaga co-munitate de fizicã nuclearã din Europa,ºi nu numai, pentru realizarea acestuiproiect. Existã 12 þãri care vor participa,alãturi de Germania, la realizarea aces-tei mari infrastructuri, a cãrei con-strucþie s-a inaugurat în toamna acestuian. România este una dintre ele. Noiparticipãm la patru direcþii de cercetarede la FAIR: structura nuclearã ºi as-trofizica (colaborarea NUSTAR), studiulmateriei hadronice (aºa-numitul expe-riment CBM), a treia direcþie estePANDA – experimentul cu antiprotoni -ºi, în fine, fizica atomicã din cadrul ex-perimentului SPARK. La toate aceste ex-perimente contribuie peste 100 decercetãtori români. Construcþia va dura,probabil, 5-6 ani. Costul este de aproxi-mativ 1,5 miliarde de Euro, iar Româniava participa cu 1%, ca þarã fondatoare.Contribuþia va fi atât în domeniul rea-lizãrii la noi de dispozitive ºi compo-nente pentru experimente, care apoi sevor „muta“ la Darmstadt, acolo unde vafi locul noului accelerator, ºi chiar cupãrþi ale acestuia. Sperãm deci ca în anii2020 sã fim co-proprietari ai unui marelaborator internaþional.

Deºi colaborãrile cu CERN, Organizaþia Europeanã pentruCercetãri Nucleare, existã încã de laînfiinþarea sa, România a aderat laprestigioasa organizaþie de abia la începutul acestui an. Pentru IFIN-HHºi fizicienii români, care sunt semnifi-caþiile acestei apartenenþe, princi-palele beneficii, noile obiective?

Istoria participãrii României la CERNcoincide practic cu istoria CERN-ului.Dacã în anii comunismului fizicieniiromâni participau la CERN pe rute ocoli-toare, sã spunem, mai ales prin InstitutulUnificat de Cercetãri Nucleare de laDubna, neavând posibilitatea sã meargã în

Vest, la Geneva, dupã 1990 situaþia s-aschimbat, bineînþeles. Au avut posibili-tatea sã participe direct la experimentelede la CERN. Cercetãtorii români participãla trei dintre cele patru mari experimente– ALICE, ATLAS ºi LHCb – ºi, începânddin 2006, la un al cincilea mare experi-ment: Grid Computing. Introducerea par-ticipãrii României la CERN pe o poziþieprioritarã în actualul program de gu-vernare al þãrii ºi aprobarea în Parlament aaderãrii României la laboratorul ºtiinþificde cea mai mare anvergurã din lumeînseamnã intrarea noastrã în normalitate.România se aflã din acest an în perioadade monitorizare de cinci ani, la sfârºitulacestei perioade urmând sã primim ºi noistatutul de ”þarã membru CERN”.

Apartenenþa României la CERN caþarã membru înseamnã includerea noas-trã în Liga Campionilor, evident, atâtavreme cât performanþele noastre ºi în-deplinirea condiþiilor necesare vor fi pemãsurã!

Subliniez faptul cã toate cele treimari proiecte în care suntem implicaþi(ELI, FAIR, CERN) au fost „aduse“ înþarã de ºtiinþã, de fizicienii de laMãgurele, de institutul nostru, IFIN HH,dar ttooaattee ttrreeii ssuunntt aallee RRoommâânniieeii.. RRoommââ--nniiaa este membru CERN ºi membru ELIºi membru FAIR. Ceea ce reprezintãdovada finalã cã ºtiinþa din România,care este de multã vreme o ºtiinþã euro-peanã, ºi-a adus o contribuþie impor-tantã la integrarea României în Europa,fizica susþinând semnificativ buna ima-gine internaþionalã a þãrii.

Legat de beneficii, dincolo de marelecâºtig pentru comunitatea ºtiinþificã,pentru cercetarea româneascã, partici-parea noastrã la CERN reprezintã ooportunitate extraordinarã pentru celemai diverse industrii, inclusiv cea a ser-viciilor, de a participa la competiþii caresã le permitã sã devinã „furnizoriCERN“. Dacã IFIN HH a putut sã obþinã,de exemplu, contractul de furnizare apeste un sfert din detectorii TDR mon-taþi în experimentul ALICE, de ce nu arputea realiza acelaºi lucru ºi alte com-panii româneºti! Sigur, trebuie muncãmultã, dãruire, profesionalism, dar ce

ocazie mai bunã ne putem dori pentru ademonstra cã suntem cu adevãrat com-petitivi la nivel european?

În ceea ce priveºte obiectivele noas-tre actuale, sigur cã prezenþa Românieila CERN, prin IFIN HH ºi celelalte insti-tute naþionale de fizicã de la Mãgureleºi, de fapt, în toate aceste mari co-laborãrii internaþionale, a determinat oadaptare „din mers“ a strategiei noastre.Având ºansa colaborãrii directe cu elitaabsolutã a ºtiinþei europene – de fapt,mondiale –, primul obiectiv importanteste menþinerea ºi creºterea unui nivelcompetitiv al performanþei noastre, ceeace ne va permite în acelaºi timp sã„revenim“, dupã ce am trecut prinasemenea colaborãri, cu oferte mult maiinteresante ºi utile pentru propria noas-trã economie naþionalã ºi pentru soci-etatea din România. Este un dezideratcare nu ne-a pãrãsit niciodatã, nicimãcar în condiþiile în care entuziasmulºi chiar interesul naþional în aceastãprivinþã sunt încã destul de moderate.

În ceea ce priveºte obiectivele, demare importanþã este necesitatea de aconsolida, a moderniza ºi a extinde in-frastructurile existente în Institut. Pen-tru cã de realizarea acestui lucru depindebuna continuare a colaborãrilor inter-naþionale, prezenþa noastrã continuã înelita mondialã a marii ºtiinþe ºi, de ce sãnu o spunem, ºi buna noastrã prestaþie lanivel naþional.

2010 este ºi anul în care IFIN-HH a obþinut finanþarea pentru proiectulDIC, ce prevede dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de cercetare a Institutului. Concret, ce structuri R&D vor fi create? Ceobiective strategice sunt urmãrite?

Atât preocupãrile de amplificare acontribuþiei ºtiinþei româneºti la econo-mia naþionalã ºi viaþa socialã despre caream vorbit, cât ºi alinierea la standardeleinternaþionale, au determinat demarareaunei acþiuni complexe de dezvoltare a in-frastructurii de cercetare. Astfel, în cadrulProgramului CAPACITÃÞI, program fi-nanþat de la bugetul de stat prin Minis-


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului –Autoritatea Naþionalã de Cercetare ªti-inþificã, Contract 7PM-2008, IFIN-HH aparticipat la competiþia organizatã ºi acâºtigat proiectul „Dezvoltarea Infrastruc-turii pentru Cercetãri de Frontierã în Fi-zica Nuclearã ºi Domenii Conexe“, va-loarea sa fiind de 70.641.102 Lei. În cadrulacestui proiect, în perioada 2010-2012 vorfi finalizate opt mari obiective:

• Un laborator de cercetare dedicatProiectului internaþional FAIR/NUSTAR (RO@NUSTAR), NUS-TAR reprezentând proiectul dedi-cat în principal studiilor de struc-turã ºi reacþii nucleare ºi celor deastrofizicã

• Un centru de studii, producþie ºiaplicaþii ale radiocarbonului pentrumediu ºi bioºtiinþe (TANDIMED)

• Laboratorul de Tritiu cu utilizatorimultipli (TRTIULAB)

• Un centru de spectroscopie nu-clearã pentru energie, mediu ºisãnãtate (EMMAS)

• Centrul de cercetare pentru radio-farmaceutice (CCR)

• Un centru de excelenþã dedicatparticipãrii la mari colaborãri in-ternaþionale (CEXMECDIF)

• Centrul local de supraveghere ra-diologicã a mediului ambiant(CLSRMA)

• Laboratorul subteran de mãsurãriîn fond ultrascãzut (LNSP).

Acestea sunt principalele structuri cevor fi create. Dupã cum se vede, pestejumãtate dintre ele sunt dedicate nemij-locit problemelor de sãnãtate ºi mediu,ceea ce reprezintã de asemenea aliniereapreocupãrilor noastre la comanda-mentele programului „Science in Soci-ety“ al UE. În plus, principalul obiectival Europei îl reprezintã realizarea Soci-etãþii Cunoaºterii, o societate în carecunoaºterea sã reprezinte principalaforþã de producþie. Aceastã idee poate firecunoscutã în toatã discuþia noastrã,subliniind în acelaºi timp un adevãr sim-plu ºi evident: societatea cunoaºterii nupoate exista fãrã ºtiinþã, iar fizica este ºiîn acest secol principalul motor care facesã avanseze ºtiinþa. Ceea ce urmãrim noi

este asigurarea la un nivel cât mai înalt acondiþiilor necesare pentru ca fizica sãdetermine ºi sã sprijine ºi la noi în þarãprogresul ºtiinþei în general. De aceea,obiectivul general al proiectului desprecare vorbim este dezvoltarea infrastruc-turii de cercetare a IFIN HH, vizândconsolidarea acestuia ca institut repre-zentativ al României pentru fizica sec-olului 21, la nivel european ºi inter-naþional, în domeniul fizicii nuclearefundamentale ºi aplicative. Urmãrimasigurarea unui standard al activitãþilorIFIN HH la nivelul marilor institute dinlume ºi, în consecinþã, promovarea uneicercetãri competitive în context inter-naþional. Principalele obiective strate-gice urmãrite sunt susþinerea participãriila marile infrastructuri de cercetare eu-ropene în care România este implicatã ºidezvoltarea de aplicaþii ale tehnologiilornucleare. Aceastã strategie are în vedereo gamã largã de instituþii ºi domenii careurmeazã sã devinã beneficiarii progresu-lui, diversificãrii ºi alinierii ºtiinþei dez-voltate la Mãgurele la cele mai exigentestandarde internaþionale. Ceea ce vapermite dezvoltarea prioritarã a unordomenii de importanþã decisivã pentrueconomia oricãrei þãri: Energia, Mediul,Sãnãtatea, Noile materiale ºi procese ºiproduse inovative, Cercetarea socio-eco-nomicã ºi culturalã. ªi trebuie subliniatcã progresul acestor domenii la nivelnaþional va permite în acelaºi timp dez-voltarea de parteneriate internaþionalevizând aplicaþii interdisciplinare, întimp ce noile facilitãþi experimentale deexcepþie vor favoriza participarea laproiecte europene de actualitate (de ex.:diagnoza ºi monitorizarea proceselor defuziune nuclearã are aplicaþii la JET ºiITER etc.), cu un puternic impact ºi, to-todatã, cu beneficii majore la nivelsocio-economic ºi cultural.

Ce a însemnat 2010 pentru fizicaromâneascã, în general, ºi pentruIFIN-HH, în mod deosebit?

Anul 2010 a fost un an dificil, nu doarpentru ºtiinþã, ci pentru întreaga eco-nomie româneascã. A fost însã, în acelaºi

timp, un an extraordinar, în care au fostfinalizate proiecte care înseamnã omuncã de ani de zile a tuturor cercetãto-rilor: CERN, pentru fizica particulelor elementare ºi energiilor mari, FAIR, pen-tru fizica nuclearã ºi astrofizicã, ºi, în pre-mierã mondialã, am putea spune ELI, încare vom realiza prima investigare consis-tentã a frontierei radiaþie laser-materienuclearã. Anul 2010 a însemnat astfel, înprimul rând, legiferarea, atât la nivel eu-ropean, cât ºi la nivel naþional, a par-ticipãrii noastre la aceste colaborãri inter-naþionale, cele mai ample (ºi, de ce sã nuo spunem, cele mai spectaculoase) co-laborãri în care am fost vreodatã implicaþi.

Pentru IFIN HH, în particular, anulcare se încheie a însemnat în acelaºi timpasumarea unei mari responsabilitãþi:aceea de a fi principala forþã care sã punãîn miºcare aceste mari ºi complexeproiecte ºi apoi sã asigure buna lordesfãºurare, ceea ce a determinat, cumam spus, mari eforturi de adaptare astrategiei noastre de cercetare. Anul 2010a însemnat de asemenea ºi o altã categoriede efort, vizând gãsirea soluþiilor, atât fi-nanciare, cât ºi de resurse umane în con-textul unei recesiuni a întregii societãþieuropene al cãrei final nu pare încã sã seîntrevadã. Dar… la peste 60 de ani de laînfiinþarea primului adevãrat institut decercetare din România (Institutul de Fi-zicã Atomicã al Academiei), trebuie sãcontinuãm lupta. Avem o mare respon-sabilitate pentru trecut ºi una încã ºi maimare pentru viitor, pentru generaþiile pecare le aºteptãm sã strãluceascã în mareafizicã ale cãrei drumuri le-am deschis noiîn anul 2010. ªtim cu toþii cã este greu sãajungi în frunte, dar nu este uºor sãreuºeºti sã îþi pãstrezi locul câºtigat. Estegreu, unii vor spune cã este din ce în cemai greu, dar atunci când ai ºansa ca pro-fesia ta sã fie în acelaºi timp marea pasi-une a întregii tale vieþi, când reuºeºti sã-þi pãstrezi capacitatea de a te bucurapentru orice descoperire pe care o faci ºi,mai ales, când îþi doreºti din tot sufletul sãdãruieºti înapoi societãþii care are în-credere în tine o viaþã mai bunã, nimicnu este imposibil.

� ALEXANDRU BATAL I


Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltarepentru Tehnologii Criogenice ºi Izotopice -ICSI Rm.Vâlcea a sãrbãtorit recent îm-plinirea a 40 de ani de activitate ºtiinþificã.Fondat în anul 1970, ca instalaþie pilot in-dustrial experimentalã de fabricare a hidro-genului sulfurat, sub denumirea de Uzina„G“, institutul reprezintã creaþia unor oa-meni entuziaºti, care au crezut în ei, aureuºit sã depãºeascã greutãþile ºi sã tran-sforme eºecurile în cunoaºtere ºtiinþificã ºitehnicã.

Cercetãrile efectuate în primiiani de activitate au fost fina-lizate prin brevetarea tehno-logiei de producere a apeigrele ºi valorificarea ei la pro-

iectarea ºi construcþia Uzinei de apã greaROMAG din Drobeta Turnu Severin. Înanul 1991, Uzina „G” a fost reorganizatãca institut de cercetare, sub denumireade Institutul de Criogenie ºi SeparãriIzotopice, anul 1996 aducându-i re-cunoaºterea ca unitate de interesnaþional a sistemului de cercetare-dez-voltare românesc.

Primul sediu al institutului s-a aflatpe o stradã cu denumire predestinatã,„Buna Vestire“, prevestind parcã rea-lizãrile ce urmau sã vinã ºi trendul as-cendent al destinului institutului.

Consacrarea ºi recunoaºterea activitãþiiinstitutului, în acea vreme încã Uzina “G”,avea sã vinã în august 1976, sub condu-cerea Acad. Marius Peculea, când, pentruprima datã, se producea în România apãgrea cu o concentraþie de 99,8%.

În anul 1977, bazat pe experienþa

deja c\ºtigatã ºi cunoºtinþele acumulate,activitatea institutului converge spre onouã direcþie, criogenia ºi separarea tri-tiului. Amintim doar prima tehnologiecriogenicã, integral realizatã în cadrulinstitutului, ºi anume instalaþia delichefiere a azotului, care, la primatestare, în martie 1993, a atins tempe-ratura de -157oC. Era doar o primãdovadã a capabilitãþii institutului în re-alizarea de tehnologii criogenice, re-cunoaºterea venind în anul 2008 dinpartea MEdC-ANCS, prin acordareapremiului pentru cel mai mare transfertehnologic al anului „Tehnologia de ex-tragere a tritiului din apa grea, utilizatãla funcþionarea reactorului de tipCANDU de la Centrala Nuclearã Cer-navodã”.

Instalaþie pilot experimentalã pentru separareatrit iului ºi deuteriului – obiectiv de interes

naþional, cu misiunea de a dezvolta tehnologiade detrit iere a apei grele uti l izatã ca moderatorla reactoarele nucleare CANDU ºi de a verificamaterialele ºi echipamentele specifice în mediul

trit iat ºi la temperaturi criogenice

Este de remarcat faptul cã, pe tot par-cursul celor 40 de ani de existenþã, încadrul INCDTCI-ICSI Rm.Vâlcea s-aurealizat investiþii succesive ºi s-au imple-mentat noi direcþii de cercetare, urmândcu preponderenþã filiera energeticãhidrogen - deuteriu - tritiu. Una dintre

aceste investiþii se leagã de CCeennttrruullNNaaþþiioonnaall ppeennttrruu HHiiddrrooggeenn ººii PPiillee ddeeCCoommbbuussttiiee aall IINNCCDDTTCCII--IICCSSII RRmm.. VVââll--cceeaa –– pol al cercetãrilor ºi dezvoltãrilortehnologice în domeniul hidrogenului.

Centrul Naþional pentru Hidrogen ºi Pile deCombustie al INCDTCI-ICSI Rm. Vâlcea - mem-

bru cu drepturi depline în ‘Research Group ofJoint Technology Initiative – Joint Undertaking

on Hydrogen and Fuel Cells’. Calitatea de mem-bru acordã drepturi depline pentru participarea

la luarea decizii lor în activitatea de definire astrategii lor europene, dar ºi participarea la

apelurile ce vor fi lansate în cadrul acestui JTI.

Cheile dezvoltãrii

Schimbãrile, pe care nu dorim sã lenumim tranziþii, au fost ºi sunt cel maigreu examen al conducerii institutului ºicolectivului de cercetãtori, proba ceamai evidentã fiind capacitatea deadaptare a activitãþilor institutului cãtrecerinþele societãþii ºi ale pieþii. Succesula fost asigurat de buna pregãtire profe-sionalã ºi de reuºita conlucrãrii înechipe, INCDTCI - ICSI Rm.Vâlceapãstrându-ºi astfel credibilitatea ºtiinþi-ficã ºi recunoaºterea internaþionalã.

În toatã aceastã perioadã activitateainstitutului s-a încadrat într-un tri-unghi al dezvoltãrii, format din în-vãþãmânt-cercetare-aplicare industri-alã, unde legãtura dintre învãþãmânt ºi cercetare s-a realizat prin dez-

ICSI Rm. Vâlcea, 40 de an i 40 de an i de cunoaºtere ºti inþif icã ºi tehnicã

INDUSTRY WATCH

CERCETARE


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

voltarea cunoºtinþelor ºtiinþifice, iarcea dintre cercetare ºi aplicarea indus-trialã prin conlucrarea cu proiectarea,asigurând prin transferul de tehnologievalorificarea cunoºtinþelor ºtiinþificedobândite.

O cerinþã de bazã a cercetãrii oreprezintã originalitatea, care animãpromovarea noului ºi menþine tinereþeaspiritualã ºi entuziasmul personalului,evitând astfel rutina. Amintindu-l peBalzac, care spunea cã „a fi incapabil deentuziasm este un semn de mediocri-tate”, vrem sã subliniem atenþia acordatãpersonalului cercetãtor, de la cei tineriºi entuziaºti, pânã la cei maturi ºi expe-rimentaþi, prin încurajarea programelorde dezvoltare profesionalã ºi susþinereastagiilor de pregãtire doctoralã/post-doc-toralã în þarã ºi strãinãtate.

Direcþii de cercetare

Cu o experienþã de peste 40 de ani îndomeniul investigãrii proceselor ºifenomenelor de separare izotopicã, aanalizelor fizico-chimice ºi izotopice, ºiavând ca fundament profesionalismulcercetãtorilor, rezultatele activitãþii decercetare ºi echipamentele de ultimãgeneraþie din dotarea laboratoarelor, înprezent, INCDTCI - ICSI Rm. Vâlcea ºi-a focalizat eforturile de cercetare cãtresatisfacerea cerinþelor economice ºi so-ciale ale României printr-o serie de di-recþii de cercetare:� DDiirreeccþþiiii pprriioorriittaarree ddee cceerrcceettaarree--ddeezz--

vvoollttaarree::

• Susþinerea programului nuclearnaþional – fisiunea ºi fuziunea nu-clearã;

• Dezvoltarea studiilor ºi cercetãrilorîn domeniul criogeniei ºi echipa-mentelor specifice;

• Hidrogenul ºi Pilele de Combustie;• Mediul ºi Calitatea Vieþii;

� DDiirreeccþþiiii sseeccuunnddaarree ddee cceerrcceettaarree::

• Materiale avansate – dezvoltarea deproduse ºi tehnologii noi sau mo-dernizate: adsorbanþi selectivi,catalizatori specifici, structuri car-bonice nanostructurate etc.

• Gaze pure ºi amestecuri de gaze cu

aplicaþii la sudura în mediu contro-lat, procese de inertizare ºi instru-mentaþie de analizã.

� SSeerrvviicciiii//mmiiccrroopprroodduuccþþiiee::

• Servicii de inginerie, soluþii teh-nice, expertizãri, asistenþã tehnicã,achiziþii ºi servicii de implementaretehnologicã pentru instalaþiile deproducere a apei grele; certificareetaloane apã grea;

• Servicii de analize fizico-chimice ºiizotopice pentru aplicaþii de moni-torizare a mediului ºi siguranþã ali-mentarã;

• Servicii de expertizã în domeniulmediului: monitorizãri de mediu,studii de impact, bilanþuri demediu ºi rapoarte de amplasament;

• Inertizãri de utilaje pentru indus-tria chimicã; curãþiri de buteliipentru gaze ºi verificãri ISCIR;teste de etanºeitate la utilaje ºiechipamente ; realizare de vid înaltîn incinte ºi montarea utilajelorpentru transportul ºi depozitarealichidelor criogenice.

Calitatea informaþiilor/datelor repre-zintã un factor primordial pentru ser-viciile oferite, laboratoarele INCDTCI-ICSI Rm. Vâlcea fiind acreditate de cãtreAsociaþia de Acreditare din România -RENAR, conform ISO 17025:2005 (cer-tificat nr. LI 062) ºi notificate de ComisiaNaþionalã pentru Controlul ActivitãþilorNucleare – CNCAN.

SSttrraatteeggiiaa IINNCCDDTTCCII--IICCSSII RRmm.. VVââllcceeaapentru perioada imediat urmãtoare arela bazã legislaþia naþionalã ºi europeanãreferitoare la unitãþile de cercetare ºti-inþificã ºi dezvoltare tehnologicã ºi ur-mãreºte valorificarea rezultatelor în pro-ducþie prin transfer tehnologic ºi ori-entarea activitãþilor cãtre cerinþele soci-etãþii. În acest sens, institutul a dezvoltato serie de parteneriate private, în ve-derea accesãrii de fonduri structurale peproblematici din domeniul Energie,dupã cum urmeazã:

- în cadrul axei prioritare 2: Compe-titivitate prin Cercetare, DezvoltareTehnologicã ºi Inovare3; Operaþi-unea: 2.1.1 „Proiecte de CD înparteneriat, între universitãþi/insti-

tute de cercetare ºi întreprinderi „ -proiectul „Generatoare EnergeticeEoliene cu Turbine cu Ax Verticalpentru Aplicaþii Rezidenþiale ºi Sis-teme de Irigaþii” - acronim GenEol.

- în cadrul axei prioritare 2: Compe-titivitate prin Cercetare, DezvoltareTehnologicã ºi Inovare3; Operaþi-unea: 2.1.2 „Proiecte CD de înaltnivel ºtiinþific la care vor participaspecialiºti din strãinãtate” – proiec-tul „Izotopi în Slujba EnergeticiiHidrogenului - cãtre o înþelegere aspecificitãþii reacþiilor implicate înSistemele Integrate bazate pe Pilede Combustibil cu Hidrogen uti-lizând analiza izotopicã staþionar-tranzientã de tip cinetic - «Conceptdemonstrativ» pentru o staþie deputere bazatã pe pile de com-bustibil cu hidrogen”, acronimRomHyIso.

- în cadrul axei prioritare 2: Compe-titivitate prin Cercetare, DezvoltareTehnologicã ºi Inovare3; Operaþi-unea: 2.2.1 - Dezvoltarea infra-structurii C-D existente ºi creareade noi infrastructuri C-D (labora-toare, centre de cercetare) – proiec-tul „Dezvoltarea infrastructurii deC-D a INCDTCI-ICSI Rm. Vâlcea,prin crearea unui laborator de tem-peraturi scãzute pentru aplicaþiienergetice ale fluidelor criogenice”– acronim CRYO-HY.

Plecând de la considerentul cã cer-cetarea ºi dezvoltarea tehnologicã, îngeneral, necesitã atât programe de co-ordonare la nivel naþional, cât ºi coope-rare la nivel naþional/internaþional, ºiconfirmând faptul cã mecanismele deînvãþare prin practicã ºi învãþare princercetare acþioneazã ca un cerc virtuos,care se consolideazã continuu, IN-CDTCI-ICSI rãmâne statutar principi-ilor sale de dezvoltare, cãutând tematicide cercetare de interes pentru econo-mia româneascã, ºi nu numai.

� PROF. UN IV . DR. IOAN ªTEFÃNESCU,DIRECTOR GENERAL ICSI RM. VÂLCEA

DR. ING. ROXANA ELENA IONETE, ªEF DEPARTAMENT CERCETARE-DEZVOLTARE

ICSI RM. VÂLCEA

SSCC IIPPAA SSAA -- ssuuccuurrssaallaa CCrraaiioovvaa,, partenerRO 4 Europe în cadrul reþelei internaþionaleEEnntteerrpprriissee EEuurrooppee NNeettwwoorrkk,, oferã o gamãlarga de servicii în folosul IMM-urilor. EEnn--tteerrpprriissee EEuurrooppee NNeettwwoorrkk reuneºte peste 600de organizaþii din 40 de þãri din Europa, SUAºi nu numai, furnizând IMM-urilor servicii integrate de calitate,conform standardelor ºi metodologiilor internaþionale. Servicii oferite:� Consultanþã pentru dezvoltarea propriei afaceri

• Asistenþã pentru gãsirea partenerilor comerciali, dezvoltareaafacerilor

• Promovarea intereselor de afaceri în alte þãri, crearea departeneriate internaþionale

• Suport pentru accesarea fondurilor europene• Furnizarea de informaþii despre politicile, programele ºi le-

gislaþia comunitarã.� Suport pentru creºterea competitivitãþii firmelor inovative; rea-

lizare start-up-uri, spin-off-uri, transfer tehnologic transnaþional• Consultanþã pentru dezvoltarea IMM-urilor inovative• Organizarea de misiuni economice, evenimente de afaceri,

brokeraje pentru transferul cunoºtinþelor ºi tehnologiilor, parti-ciparea la târguri ºi expoziþii

• Consiliere în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã� Suport pentru accesarea fondurilor europene de cercetare - cer-

cetarea ca pârghie pentru creºterea competitivitãþiiDoriþi dezvoltarea afacerii sau internaþionalizarea afacerii Dvs?

Cãutaþi noi parteneri de afaceri? Cãutaþi sau ofertaþi noitehnologii? Doriþi sã transformaþi o invenþie sau rezultatul uneicercetãri într-o afacere? Cãutaþi sau ofertaþi parteneriate inclusivpentru cercetare? Cãutaþi consultanþã ºi know-how în domeniiprecum producþia, comercializarea ºi marketingul produselor?

RROO 44 EEuurrooppee,, EENNTTEERRPPRRIISSEE EEUURROOPPEE NNEETTWWOORRKK RReeþþeeaa ddee sseerrvviicciiii îînn sspprriijjiinnuull IIMMMM--uurriilloorr

ppeennttrruu ccrreeººtteerreeaa ccoommppeettiittiivviittããþþiiiiSSeerrvviicciiiillee ssuunntt ddiissppoonniibbiillee entitãþilor de orice dimensiune, in-

diferent dacã acestea desfãºoarã activitãþi de producþie sau oferãservicii, deºi sunt orientate în principal cãtre IMM-uri, institute decercetare, universitãþi, centre tehnologice, agenþii de dezvoltare aafacerilor ºi inovãrii.

OObbþþiinneerreeaa aacccceessuulluuii llaa pprrooiieecctteellee ººii ffiinnaannþþaarreeaa UUEE.. Des se în-tâmplã ca întreprinderile mici sã nu cunoascã pe deplin surselemultiple ºi variate ale finanþãrii UE – regionale, sociale, în dome-niul cercetãrii, al mediului – care existã ºi pentru care sunt

potenþial eligibile. Reþeaua îºi propune sãdepãºeascã acest deficit de cunoaºtere ºi sãgaranteze cã toate societãþile comerciale, in-diferent dacã activeazã individual sau în con-sorþii, sã cunoascã posibilitãþile existente.

OOrrggaanniizzaarreeaa ccooooppeerrããrriiii ccoommeerrcciiaallee îînnttrreeIIMMMM--uurrii.. Se estimeazã cã un milion de IMM-uri din Europa arputea fi implicate în comerþul ºi investiþiile transfrontaliere, încondiþiile în care ar putea apela la servicii de asistenþã corespun-zãtoare. Reþeaua organizeazã întâlniri individuale destinate sã con-tribuie la identificarea unor parteneri de încredere. Toate cererilesunt tratate în condiþii de confidenþialitate. Detaliile esenþiale aleaºa-ziselor legãturi potenþiale sunt stocate într-o bazã de date de-dicatã cooperãrii comerciale. Acestea sunt difuzate pe scarã largãþi sunt uºor de accesat.

RReeþþeeaauuaa ssee ooccuuppãã ddee ttooaattee ttiippuurriillee ddee aaffaacceerrii ººii tteehhnnoollooggiiii?? Da.IMM-urile dispun de acces local la servicii prin intermediulghiºeului unic. Organizaþiile partenere pot transmite cu uºurinþãcereri colegilor de pe teritoriul Europei ºi pot primi informaþii dela aceºtia.

PPrroommoovvaarreeaa iinnoovvããrriiii.. PPentru a transforma inovarea în succescomercial, punem la dispoziþie servicii de asistenþã (bazate pe pro-grame UE ºi naþionale) pentru a încuraja IMM-urile, în specialcele aflate la început, sã devinã inovative, competitive.

EExxttiinnddeerreeaa ccããttrree oo ddiimmeennssiiuunnee iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã.. În ciuda opor-tunitãþilor din pieþele de niºã, a eliminãrii barierelor naþionale,mai puþin de 1 din 10 IMM-uri fac afaceri în afara propriei þãri.Folosind punctele de contact, reþeaua poate asigura consiliere despecialitate firmelor ce doresc sã îºi extindã activitatea în strãinã-tate, nu doar în interiorul UE, ci ºi dincolo de graniþe.

Ce putem face pentru dumneavoastrã?• Oferim cea mai largã gamã de servicii pentru a ajuta, asista ºi

consilia IMM-urile;• Oferim asistenþã societãþilor pentru dezvoltarea ºi inter-

naþionalizarea afacerilor;• Ajutãm IMM-urile sã dezvolte produse noi, sã aibã acces la

pieþe noi ºi le informãm despre activitãþile ºi oportunitãþile pe carele oferã UE;

• Consiliem întreprinderile mici în legaturã cu unele aspectetehnice precum drepturile de proprietate intelectualã, standardeleºi legislaþia UE;

• Acþionãm ca un drum cu douã sensuri între antreprenori ºifactorii de decizie ai UE, transmiþând puncte de vedere în ambeledirecþii.

S.C. IPA S.A.Automatizãri industriale ºi IT

Centrul de Incubare, Formare Antreprenorialã ºi Transfer Tehnologic

Ro4Europe, partener Enterprise Europe Network; Incubator tehnologic ºi de afaceri;

IPA CIFATT, Craiova, România, 12, ªtefan cel Mare street, zipp: 200130,tel./fax: +40251-412290; +40251-418882, e_mail: [email protected]; web site: http://www.ipacv.ro

IInnssttiittuuttuull NNaaþþiioonnaall ddee CCeerrcceettaarree--DDeezzvvoollttaarree ppeennttrruuªªttiiiinnþþee BBiioollooggiiccee,, ccuu sseeddiiuull îînn BBuuccuurreeººttii,, Splaiul In-dependenþei, nr. 296, sector 6, a derulat, înce-pând cu data de 30.06.2010, proiectul cu titlul:„Întãrirea Capacitãþii Administrative a InstitutuluiNaþional de Cercetare-Dezvoltare pentru ªtiinþe Bio-logice”, proiect cofinanþat prin FFoonndduull EEuurrooppeeaann ddeeDDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallãã, în baza contractului de fi-nanþare nr. 189 din 30.06.2010, încheiat cu Au-toritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã.Valoarea totalã a proiectului a fost de 468.400,00lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã afost de 400.000,00 lei (valoarea eligibilã neram-bursabilã din FEDR a fost de 332.000,00 lei, valoa-rea eligibilã nerambursabilã din bugetul naþional afost de 68.000,00 lei). Proiectul s-a implementat înlocalitãþile Bucureºti, Iaºi, Cluj Napoca ºi Piatra

Neamþ, pe o duratã de 6 luni. În cadrul proiectului aufost achiziþionate dotãri IT ºi de comunicaþii (1 apli-caþie informaticã, 477 licenþe software, 8 servere, 6notebook, 1 sistem informatic de control acces, 1sistem de protecþie la supratensiune, 84 UPS, 68telefoane VoIP, 1 staþie de teleconferinþã VoIP, echi-pamente de reþea) pentru întãrirea capacitãþii de ma-nagement instituþional ºi de proiect a INCDSB prinîmbunãtãþirea comunicãrii ºi a schimbului de dateîntre departamentele ºi laboratoarele instituþiei (loca-lizate în oraºele Bucureºti, Piatra Neamþ, Iaºi, Cluj) ºi între instituþie ºi partenerii interni ºi internaþionali.Totodatã, achiziþiile contribuie la îmbunãtãþirea capacitãþii de gestiune financiar-contabilã.De asemenea, în cadrul proiectului s-au elaboratdocumente pregãtitoare („studiu diagnostic privindcapacitatea INCDSB de a accesa instrumentele fi-

nanciare” ºi „strategie de management privindaccesarea instrumentelor financiare”) care sa spri-jine accesarea unor noi instrumente financiare.Obiectivul proiectului a fost întãrirea capacitãþii ad-ministrative a Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru ªtiinþe Biologice. Proiectul con-tribuie la menþinerea a 193 locuri de muncã ºi lacrearea a 2 noi locuri de muncã în activitatea decercetare-dezvoltare din cadrul Institutului Naþionalde Cercetare-Dezvoltare pentru ªtiinþe Biologice.

DDeettaalliiii ssuupplliimmeennttaarree ppuutteeþþii oobbþþiinnee ddee llaa::Nume persoanã de contact: Anca OANCEA

Funcþie: Asistent MangerInstituþia: Institutul Naþional de

Cercetare-Dezvoltare pentru ªtiinþe BiologiceTel: 021 220 04 72; fax: 021 220 76 95;

e-mail: [email protected]

Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþi i Economice”„Investiþi i pentru viitorul dumneavoastrã”

Anunþ privind încheierea proiectului cu tit lul:

„Întãrirea Capacitãþi i Administrative a Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru ªtiinþe Biologice”

Proiect cofinanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã

IInnssttiittuuttuull NNaaþþiioonnaall ddee CCeerrcceettaarree--DDeezzvvoollttaarree ppeennttrruuªªttiiiinnttee BBiioollooggiiccee,, cu sediul în Bucureºti, Splaiul In-dependenþei, nr. 296, sector 6, deruleazã, înce-pând cu data de 25.10.2010, proiectul cu titlul:„MedPlaNet – reþea de plante medicinale pentrucreºterea avantajelor comparative ale zonei trans-frontaliere Cãlãraºi-Silistra” (acronim MedPlaNet)în baza contractului de finanþare nr. 69914 din14.10.2010 ºi a Contractului de Cofinanþare dinBugetul Naþional nr. 69918 din 14.10.2010 înche-iate cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismu-lui, în calitate de Autoritate de Management.Valoarea totalã a proiectului este de 1.425.660 Eurodin care valoarea eligibilã nerambursabilã din FEDReste de 1.209.244 Euro, cofinanþarea de la Bugetulde Stat este de 185.335,80 Euro ºi contribuþia pro-prie a partenerilor este de 31.079,40 Euro.

Proiectul este realizat în parteneriat cu InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farma-ceuticã, Institutul Naþional de Cercetare-DezvoltarePentru Maºini ºi Instalaþii Destinate Agriculturii ºiIndustriei Alimentare din România ºi Alianþã pen-tru Iniþiative Regionale ºi Civile (ARCI) – Silistra ºiFundaþia “New Century” – Alfatar, din Bulgaria.Proiectul se implementeazã în judeþul Cãlãraºi,România ºi în districtul Silistra din Bulgaria ºi areo duratã de 18 luni.Obiectivul general al proiectului este acela de aoferi sprijin pentru dezvoltarea socialã ºi econo-micã a zonei Cãlãraºi-Silistra, folosind potenþialulde afaceri al plantelor medicinale ºi aromatice ºial produselor naturale. Impactul transfrontalier al proiectului constã în în-curajarea comunitãþilor locale de pe ambele pãrþi

ale Dunãrii de a utiliza cunoºtinþele furnizate de entitãþile de cercetare pentru a dezvolta afacericomune.

DDeettaalliiii ssuupplliimmeennttaarree ppuutteeþþii oobbþþiinnee ddee llaa::Nume persoanã de contact:

Manuela Elisabeta SIDOROFFFuncþie: Director de Proiect

Instituþia: Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru ªtiinþe BiologiceTel: 021 220 04 72; fax: 021 220 76 95;

e-mail: [email protected]

Programul de Cooperare Transfrontalierã România-Bulgaria 2007-2013Axa Prioritarã 3 Dezvoltare Economicã ºi Socialã - Aria de Intervenþie 1 Sprij in

pentru cooperarea în afaceri transfrontaliere ºi promovarea unei imagini ºi identitãþi regionale

Anunþ privind începerea proiectului cu tit lul:

MedPlaNet – reþea de plante medicinale pentru creºterea avantajelor comparative ale zonei transfrontaliere Cãlãraºi-Sil istra


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

Proiectul European CLARINRezumat

Printre proiectele europene în con-sorþiile cãrora, în baza experienþeicâºtigate ºi a instrumentelor ºi serviciilorcreate, se regãseºte în prezent Institutulde Cercetãri pentru Inteligenþã Artificialãal Academiei Române – ICIA (cunoscutîn proiectele europene ca RACAI) se numãrã ºi proiectul CLARIN(http://www.clarin.eu). Acest articolprezintã pe scurt acest proiect ºi acti-vitãþile în care este implicat Institutul deCercetãri pentru Inteligenþã Artificialã alAcademiei Române.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: resurse lingvistice ºitehnologie, infrastructurã pentru resurselingvistice ºi tehnologie; Virtual Lan-guage Observatory

Comunitatea de resurse lingvisticeeste caracterizatã de faptul cã specialiºtii,ingineri ºi specialiºti în calculatoare, au oînþelegere profundã cu privire la toate as-pectele legate de resursele lingvistice ºitehnologie, de exemplu, creare, arhivare,prelucrare ºi servicii. Datoritã naturiisale, aceastã comunitate face parte dindomeniul umanist, dar tehnologia prelu-crãrii limbajului uman are legãturi puter-nice cu ºtiinþa calculatoarelor ºi obiec-tivele acestei iniþiative au multe încomun cu obiectivele comunitãþii web-ulsemantic. Ceea ce distinge comunitateade resurse lingvistice de alte disciplineumaniste este felul sãu de a privi laresurse, metodologiile ºi tradiþiile sale. Întimp ce alte ºtiinþe umaniste lucreazã pe conþinutul resurselor ºi aplicã instru-mente specifice, adaptate la interesele lorde cercetare, comunitatea de resurselingvistice este orientatã pe conþinutullingvistic, structuri, semanticã formalãetc.

Crearea ºi utilizarea de resurselingvistice ºi dezvoltarea tehnologiei deprelucrare de limbaj adecvate este destulde costisitoare. Stabilirea unei reþele deabilitãþi în a construi ºi întreþine resurse ºi

instrumente este un proces consumatorde timp ºi costisitor, deoarece limbilesunt sisteme extrem de neliniare ºiprintre cele mai complicate pe care le-acreat natura. Limbile sunt rezultate uniceale proceselor de evoluþie ºi codificã teza-urele culturale ºi de identitate. Pierdereaacestora înseamnã supunerea la riscul depierdere a identitãþii.

CLARIN (Common Language Re-sources and Technology Infrastructure)este un proiect care îºi propune sã sta-bileascã o infrastructurã interoperabilã decercetare a resurselor lingvistice ºi tehno-logii asociate. Prin aceasta se propune sãse elimine fragmentarea curentã,oferindu-se o infrastructurã de resurselingvistice stabilã, persistentã ºi ac-cesibilã.

CLARIN se angajeazã sã stabileascã oinfrastructurã de cercetare integratã ºi in-teroperabilã a resurselor lingvistice ºi atehnologiilor specifice. Acesta va con-duce la evitarea fragmentãrii actuale,oferind o infrastructurã stabilã, persis-tentã, accesibilã ºi extensibilã ºi care sãpermitã, eHumanities prin:

• iinntteeggrraarree:: centre de resurse ºi ser-vicii sunt conectate prin intermediultehnologiei Grid ºi formeazã un domeniupractic integrat;

• iinntteerrooppeerraabbiilliittaattee:: resursele ºi ser-viciile vor fi bazate pe tehnologii Seman-tic Web pentru a depãºi formatul, struc-tura ºi diferenþe terminologice;

• ssttaabbiilliittaattee:: resursele ºi serviciile sunt

oferite cu un grad mare de disponibi-lizare;

• ppeerrssiisstteennþþãã:: resursele ºi serviciilesunt planificate sã fie accesibile pentrumai mulþi ani, astfel încât cercetãtorii sãse bazeze pe ele;

• aacccceessiibbiilliittaattee:: resursele ºi serviciilesunt accesibile prin intermediul web;diferitele metode de acces ºi posibilitãþilede formare oferite sunt adaptate lanevoile comunitãþilor care le utilizeazã;

• eexxtteennssiibbiilliittaattee:: infrastructura este deschisã, astfel încât cu uºurinþã resurseleºi servicii noi pot fi adãugate.

CLARIN (http://www.clarin.eu)(figura 1) oferã servicii pentru:

(1) comunitãþi diferite de lingviºti,pentru a-ºi optimiza modelele ºi instru-mentele în beneficiul tuturor celor careutilizeazã materialele;

(2) specialiºti în ºtiinþe umaniste, pen-tru a le facilita accesul la resursele lingvis-tice ºi tehnologie;

(3) societãþi, pentru a micºora bari-erele la conþinut multicultural ºi multi-lingv.

La momentul lansãrii, consorþiul pro-iectului CLARIN cuprindea 33 departeneri ºi 174 de instituþii membre din33 de þãri, printre care ºi România.Aproximativ 25 de centre din interiorulCLARIN oferã numeroase resurselingvistice ºi instrumente pentru comu-nitatea de cercetare. Pentru a stimula uti-lizarea în comun a acestor resurse ºi in-strumente, dar ºi pentru a extinde vizibi-litatea la o comunitate mai largã, a fostpropus Virtual Language Observator.

Figura 1. Site-ul Proiectului European CLARIN


Faptul cã mulþi dintre experþii dinCLARIN au fost sau sunt participanþi la in-iþiativele ºi proiectele lansate în ultimii ani(tabelul 1) constituie o premisã favorabilãîn ceea ce priveºte faptul cã, prin proiectulCLARIN, nu se va reinventa roata ºi cã ac-tivitãþile se bazeazã pe cunoºtinþele ºi ex-perienþa care au fost adunate în ultimeledecenii de cãtre membrii consorþiului.

În acest proiect, Institutul de Cerce-tãri pentru Inteligenþã Artificialã al Aca-

demiei Române (RACAI) (figura 2),în baza experienþei câºtigate ºi a in-strumentelor ºi serviciilor create (1),(2), (4) ºi-a asumat sarcina de a asi-gura intrarea resurselor lingvisticeromâneºti ºi a tehnologiilor de pro-cesare a limbii române dezvoltate îninfrastructura CLARIN. Mai exact,Institutul de Cercetãri pentru In-teligenþã Artificialã al AcademieiRomâne (RACAI) are ca sarcinã sã:

1. creeze fluxuri de prelucrare a lim-bii române pe diferite niveluricare sã fie utile (poate chiar indis-pensabile) cercetãtorilor lingviºti,lexicologi, lexicografi etc. în con-formitate cu crezul CLARIN, carestipuleazã faptul cã: cercetarea cuhârtia ºi creionul se apropie desfârºit;

2. dezvolte noi servicii web, pe lângãcele existente, care sã fie folositeîn fluxurile de procesare ale limbiiromâne;

3. conceapã ºi implementeze o arhi-tecturã de combinare manualã/au-tomatã a diverselor servicii web înfluxuri de procesare, însoþitã de ointerfaþã accesibilã utilizatorilorneavizaþi în compunerea de ser-vicii web;

4. studieze cerinþele umane ºi mate-riale pentru a include Institutul deCercetãri pentru Inteligenþã Arti-ficialã al Academiei Române ca uncentru tehnologic CLARIN detipurile B, C sau D;

5. integreze arhitectura de combi-nare a serviciilor web ºi resurselelingvistice computaþionale în cen-trul tehnologic CLARIN pe care îlva înfiinþa (3).

IInniiþþiiaattiivvee ddee ssttaannddaarrddiizzaarree

Terminologie lingvisticã EAGLES (http://www.ilc.cnr.it/EAGLES96/home.html), TEI

(http://www.tei-c.org), ISLE (http://www.mpi.nl/ISLE/), ISO

TC37/SC4 (http://www.tc37-sc4.org) etc.

Scheme generice ISO TC37/SC4 (http://www.tc37-sc4.org) etc.

Reprezentarea cunoºtinþelor W3C (http://www.w3.org), ISO TC37/SC4 (http://www.tc37-

sc4.org) etc.

Metadate DublinCore (http://wwwdublincore.org), IMDI/ISLE

(http://www.mpi.nl/IMDI), OLAC (http://www.language-

archives.org), METS (http://www.loc.gov/standards/mets),

MPEG7 (http://www.dstc.edu.au/mpeg7-ddl/), ISO 11173 etc

Construcþie de corpusuri BLARK (http://www.elda.org/blark)

IInniiþþiiaattiivvee ddee GGrriidd ººii BBiibblliiootteeccii DDiiggiittaallee

Grid/Federation Technology: GGF (http://www.gridforum.org), DEISA (http://www.deisa.org),

EGEE (http://public.eu-egee.org), EUGridPMA (http://www.eu-

gridpma.org), TERENA (www.clarin-eu/glossary/term/194) etc.

Grid/Federation Technology: Internet2 (http://www.internet2.edu/),

OAI (http://www.openarchives.org) etc.

European RI Projects: DAM-LR (http://www.mpi.nl/DAM-LR), LIRICS

(http://lirics.loria.fr), Kalmar Union (www.kalmar2.org),

EPIC (http://www.pidconsortium.eu), etc.

PPrrooiieeccttee ddee iinntteeggrraarree ººii DDiisseemmiinnaarree

Integrare de resurse TELRI (http://telri/nytud.hu), INTERA (http://www.mpi.nl/IN-

TERA), ECHO (http://www.mpi.nl/ECHO/), LTWorld

(http://lt-world.org), TDS (http://languagelink.let.uu.nl/tds/) etc.

Diseminare ELSNET (http://www.elsnet.org), LREC (http://www.lrec-conf.org),

(E)ACL (http://www.eacl.org), ENABLER (http://www.enabler-net-

work.org), LTRC (http://iiit.net) etc.

AAssoocciiaaþþiiii eexxiisstteennttee îînn ddoommeenniiuull LLRRTT ((LLaanngguuaaggee RReessoorrcceess TTeecchhnnoollooggyy))

ELRA (http://www.elra.info)ELDA (http://www.elda.org)TELRI (http://telri.nytud.hu)LDC (http://www.ldc.upenn.edu)

Referinþe bibliografice

1 Boroº, T.,Tufiº, D., Ceauºu, A. (2010), “Construcþia automatã de corpusuri multi-linguale”, în AAddrriiaann IIfftteennee,, HHoorriiaa NN.. TTeeooddoorreessccuu,, DDaann CCrriisstteeaa,, DDaann TTuuffiiºº (eds.)(2010), “Resurse lingvistice ºi instrumente pentru prelucrarea limbii române”,Editura Universitãþii “A. I. Cuza”, ISSN 1843-911X, pp. 95-104, 2010;

2 Ion, R., Ceauºu, A., ªtefãnescu, D., Tufiº, D., (2010), “Servicii web interoperabileºi multilinguale”, în AAddrriiaann IIfftteennee,, HHoorriiaa NN.. TTeeooddoorreessccuu,, DDaann CCrriisstteeaa,, DDaann TTuuffiiºº((eeddss..)) ((22001100)),, ““RReessuurrssee lliinnggvviissttiiccee ººii iinnssttrruummeennttee ppeennttrruu pprreelluuccrraarreeaa lliimmbbiiiirroommâânnee””,, Editura Universitãþii “A. I. Cuza”, ISSN 1843-911X, pp. 167-176, 2010;

3 P. Wittenburg, E. Hajicova, G. Budin, K. Koskenniemi, M. Wynne, T. Váradi, L. Lemnitzer, N. Calzolari, L. Borin, M. Piasecki, N. Bel, S. Piperidis, D. Tufis, R.v. Veenendaal, B. Maegaard, J.M. Pierrel, I. Skadina, (2010), “Resource and Service Centre’s as the Backbone for a Sustainable Service Infrastructure”,îînn PPrroocceeeeddiinnggss ooff tthhee 77tthh LLaanngguuaaggee RReessoouurrcceess aanndd EEvvaalluuaattiioonn CCoonnffeerreennccee ((LLRREECC 22001100)),, Valletta, Malta, ISBN 2-9517408-6-7, (în curs de publicare);

4 * * * Institutul de Cercetãri pentru Inteligenþã Artificialã al Academiei Române,“Servicii Web lingvistice”, în ““CCAALLIITTAATTEEAA aacccceess llaa ssuucccceessss”” RReevviissttaa SSoocciieettaaþþiiiiRRoommâânnee ppeennttrruu AAssiigguurraarreeaa CCaalliittaaþþiiii SSRRAACC,, anul 11, nr. 10 – octombrie 2010,ISSN: 1582-2559, pp. 60 -63.

INDUSTRY WATCH

CERCETARE

Tabelul 1. Iniþiative ºi proiecte lansate în ultimii ani

Figura 2. Sarcini asumate de cãtre Institutul de Cercetãri pentru Inteligenþã Artif icialã al

Academiei Române (RACAI) în cadrul CLARIN


INDUSTRY WATCH

CERCETARE

Politica de Dezvoltare a Activitãþilor de Cercetare ºi Inovare

Realizãri ºi Perspective: Institutul Naþional deCercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI

Dupã cum este ºtiut, în ultimii ani,criza economicã globalã a afec-tat, în mare mãsurã, ºi economiaromâneascã. Supravieþuireaagenþilor economici, indiferent

de domeniul de activitate, a devenit tot maidificilã, impunând abordarea de noi politicimanageriale adecvate realitãþii pieþelor.

Astfel, un rol strategic important revinecapacitãþii agenþilor economici de valorifi-care a potenþialului inovativ de care dis-pun, prin înnoirea ºi diversificarea pro-duselor ºi serviciilor oferite ºi intrarea penoi pieþe. De asemenea, atragerea de noisurse de finanþare trebuie sã prevadã, în-tr-o mãsurã tot mai mare, utilizarea fon-durilor financiare puse la dispoziþie de Uni-unea Europeanã, prin programe specifice,cu bugete generoase.

Specificul activitãþilor de cercetare-dezvoltare concentreazã, în diverse struc-turi organizaþionale, un uriaº potenþial ino-vativ – vocaþional, reprezentat de cerce-tãtorii ºtiinþifici ºi specialiºtii angajaþi, ges-tionari ai unui portofoliu nepreþuit de idei,de proiecte, de brevete de invenþie, care aº-teaptã sã prindã viaþã. Plecând de la aceastãpremizã, a calitãþii ºi nivelului înalt de in-struire a factorului uman, poate, INCD-urilor ar trebui sã le fie mai uºor în gãsirearapidã ºi aplicarea practicã a soluþiilor ino-vative, de rãspuns, adecvate la o realitateeconomicã aparent, dacã nu, chiar, ostilã.

Expansiune prin parteneriate internaþionale

INCD Turbomotoare COMOTI a reuºitsã se menþinã pe piaþã ºi, chiar mai mult,portofoliul clienþilor noºtri tradiþionali afost lãrgit prin alãturarea de noi clienþiimportanþi, mai ales pentru produsele noi,realizate ºi dezvoltate în ultimii ani.

În condiþiile în care bugetul de statpentru activitãþile de cercetare-dezvoltarea fost limitat, am intensificat eforturile de

atragere a fondurilor europene destinatecercetãrii, în special în domeniul industrieide aviaþie, a echipamentelor de producerea energiei ºi de protecþie a mediului.

Astfel, în cadrul programelor cadru eu-ropene, au fost încheiate contracte de cer-cetare ºi dezvoltare tehnologicã cu parteneriimportanþi, în domeniul aeronautic, precum SNECMA ºi TURBOMECA dinFranþa, DLR din Germania sau InstitutulCentral de Aviaþie din Moscova ºi s-au dez-voltat parteneriate în vederea colaborãrii înviitoare consorþii de cercetare internaþion-alã. Începând cu programul FPV ºi contin-uând cu programele FPVI ºi FPVII, institu-tul nostru a fost sau este partener în ºapteproiecte finanþate de Comisia Europeanã,care se referã, în special, la elaborarea de noisoluþii constructive ºi tehnologice pentrumotoarele turboreactoare ale viitorului.Acestea trebuie sã satisfacã condiþii de zgo-mot ºi vibraþii reduse, consum mic de carbu-rant, forþã de tracþiune mare ºi greutate re-dusã, înglobând materiale noi, cu proprietãþinemaivãzute pânã acum. Iatã acronimeleacestora: SILENCE®, JEAN, ABRANEW,CoJeN ,VITAL,TEENI, OPENAIR.

Veniturile obþinute din proiectele deCDI, câºtigate ºi realizate pe programelenaþionale ºi cele realizate din contracteleeuropene, au fost practic suplimentate princontracte economice directe, încheiate cuagenþi economici importanþi, din þarã ºistrãinãtate. În România, printre cei maisemnificativi clienþi se numãrã OMVPETROM, TRANSGAZ, Aeroportul Inter-naþional „Henri COANDÃ” - Otopeni,TMK Reºiþa, SOMEªUL Dej.

În anul 2009 am perfectat cu firmaGHH Rand - Germania, parte a grupuluiamerican Ingersoll Rand, un contract de li-cenþã, în urma cãruia am preluat execuþiaºi valorificarea compresoarelor cu ºurubpentru gaze naturale ºi aer, CU64G/D,CU90G ºi CU128G. Odatã cu preluarea li-cenþei am reuºit sa ne fidelizãm o parte din

reþeaua internaþionalã de clienþi tradiþionalipentru astfel de produse, cum sunt: ITWMilitary GSE- SUA, Energy Equipment -SUA, National Compressed Air - Canada,Compressor System - Olanda, VPT - Ger-mania, Borets - Rusia, AIRPOL - Polonia,iar lista poate continua.

Un fapt remarcabil este realizarea ºicontractarea compresorului centrifugal deaer CCAE 9-125, care va fi livrat uneia din-tre cele mai cunoscute firme din lume îndomeniul furnizãrii aerului industrial,LINDE GAS. Aceastã maºinã rotativã, demare complexitate, sperãm sã fie prima din-tr-o lungã serie de compresoare centrifu-gale, realizate de COMOTI, care vor fi ex-portate pe pieþele internaþionale, aºa cum s-a reuºit cu exportul compresoarelor cuºurub.

Domenii prioritare

Dacã ar fi sã rezumãm perspectiva dez-voltãrii activitãþilor de cercetare ºi inovareale institutului nostru, pe cele trei domeniiprioritare de acþiune, lucrurile ar putea fisintetizate astfel:

Sisteme de propulsie pentru aviaþieNe propunem continuarea sau confir-

marea participãrii INCD Turbomotoare

Valentin Silvestru, Director general COMOTI


INDUSTRY WATCH

COMOTI în consorþii noi, pe contractelede cercetare europene, în cadrul Progra-mului FPVII, respectiv COST ºi CLEAN-SKY, alãturi de parteneri strãini din dome-niul aviaþiei, dar ºi de parteneri români, deprestigiu, din cercetarea ºi industria aero-nauticã naþionalã.

Echipamente ºi tehnologii cu eficienþã energeticã ridicatã

Realizarea echipamentelor pentru co-generarea de înaltã eficienþã, respectiv fi-nalizarea unui grup industrial cu turbinã,în concepþie proprie ºi dezvoltarea grupu-rilor cu funcþionare pe biocombustibili.Dezvoltarea unor noi tipuri de compre-soare elicoidale, cu presiuni de 45 bari ºidebite de 5000 Nm3, prin colaborarea cuGHH Rand - Germania ºi City Universitydin Londra.

Protecþia mediului Implementarea surselor de aer pentru

sistemele de aerare cu bule fine, din cadrultreptei biologice pentru epurarea apeloruzate, respectiv a suflantelor centrifugalerealizate de COMOTI, în cât mai multestaþii de epurare din þarã.

Dezvoltarea tehnologiilor de monito-rizare a parametrilor de mediu ºi asigu-rarea de servicii calificate în domeniu.

Viitorul: Uniunea Inovativã

Ca ºi o concluzie, privind spre viitor,dincolo de constrângerile economice demoment, suntem optimiºti în ceea cepriveºte cercetarea româneascã ºi dez-voltarea sa instituþionalã, cu atât mai multcu cât, acum, nu mai suntem „singuri“.

Facem parte din Spaþiul European alCercetãrii (ERA) ºi suntem interconectaþiîntr-un parteneriat inovaþional european.În Uniunea Europeanã începe sã prindãcontur, tot mai clar, conceptul de „UniuneInovativã”. Acesta va reprezenta un ele-ment central în „Strategia Europa 2020“,canalizând eforturile þãrilor UE în dome-niul Cercetãrii Dezvoltãrii ºi Inovãrii în-tr-o platformã comunã, pentru a putea facefaþã unor provocãri de genul: schimbãriclimatice, energie, securitate alimentarã,sãnãtate, îmbãtrânirea populaþiei. �

�� GOOD.BEE TRANZACÞII MOBILE ÞINTEªTE POPULAÞIA NEBANCARIZATÃgood.bee Tranzacþii mobile extinde accesibilitatea serviciilor bancare cãtre populaþianebancarizatã din România. Disponibil la nivel naþional prin intermediul unei reþele de câteva sute de agenþi mobili, pachetul good.bee oferã clienþilor pe loc posibilitateade a efectua operaþiuni bancare prin intermediul telefonului mobil, un cont curent la BCR ºi un card de debit Visa Electron cu cip.Peste 29.000 de clienþi folosesc serviciul good.bee Tranzacþii Mobile, dublu faþã de sfârºitul anului 2009. Acelaºi ritm de creºtere este aºteptat ºi pentru anul 2011. Jumãtate dintre operaþiu-nile good.bee Tranzacþii Mobile se efectueazã pe telefonul mobil, 40% la ATM ºi POS ºi 10% prin alte canale. Valoarea medie pentru o tranzacþie efectuatã prin serviciulgood.bee Tranzacþii Mobile este de 100 de lei. Majoritatea tranzacþiilor, peste 75%,sunt transferuri fãcute între conturi good.bee. Clienþii good.bee sunt, în general, studenþi ºi oameni din zonele rurale (fermieri – pentru subvenþiile APIA, mici antreprenori, persoane care beneficiazã de asistenþã socialã, angajaþi ai primãriilor ºi ai Consiliilor Locale, profesori).

�� SMART CARD CU CIP PENTRU LOCALNICII DIN TÂRGU MUREªLocuitorii din Târgu Mureº vor beneficia de smart carduri cu cip odatã cu imple-mentarea strategiei sectoriale „Digital Mureº 2010”. „Este un card distribuit la nivelul populaþiei, de mediul financiar bancar cu adminis-traþia. Cetãþenii nu sunt obligaþi sã-l utilizeze. Utilizarea cardului depinde de nivelul de servicii oferit”, a spus VViirrggiill SSttaann,, consultantul Primãriei Târgu Mureº, citat de Agerpress.Potrivit acestuia, smart cardurile pentru populaþie nu au niciun fel de legã-turã cu sistemele de carduri de la nivel central (de sãnãtate sau de identitate), ci vor fi carduri locale.„Una dintre aplicaþii, de exemplu, este în transportul public. Cu un card cu cip,cetãþeanul va putea sã plãteascã biletul de transport când urcã în tramvai sau taxi”, amai spus Stan, care a adãugat cã o altã aplicaþie poate fi plata taxelor ºi impozitelor.

�� ORANGE ªI WWF LANSEAZÃ ETICHETA ECOLOGICÃOrange ºi WWF (World Wide Fund for Nature) anunþã lansarea în premierã naþionalãa unui sistem de etichetare ecologicã care evalueazã performanþa de mediu a tele-foanelor. Sistemul de etichetare este similar celor folosite pentru automobile saupentru alte aparate electrocasnice, dar este o noutate pe piaþa de telecomunicaþiidin România. Pe lângã caracteristicile tehnice, preþ sau design, cei care doresc sã îºi achiz-iþioneze un nou model de telefon vor putea de acum înainte sã facã selecþia ºi înfuncþie de impactul aparatului asupra mediului. În magazinul online Orange, la secþi-unea terminale, clienþii pot afla, de exemplu, care sunt emisiile de CO2 generate deun anumit model, ce eficienþã energeticã are acesta, în ce mãsurã poate fi reciclatsau care sunt eforturile fãcute de producãtori pentru a limita folosirea substanþelorpericuloase care pot prezenta un risc pentru oameni ºi mediu. Sistemul de etichete ecologice este disponibil în magazinul online Orange, în vari-antã extinsã, iar în reþeaua Orange shop ºi în magazinele partenere clienþii vorvedea pe eticheta telefoanelor doar indicatorul „performanþã de mediu”.


Înfiinþat în 1993 ºi transformat în institutnaþional în 1996, IMT (www.imt.ro) aevoluat treptat de la microtehnologii spremicro-nanotehnologii ºi apoi micro-nano-biotehnologii, urmãrind evoluþiile pe planmondial. Corelarea competenþelor ºi a te-maticii de cercetare cu programele europeneeste ilustratã ºi de participarea institutului încirca 20 de proiecte din PC 6 ºi PC 7. Institu-tul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentruMicrotehnologie a devenit de facto un institutde micro- ºi nanotehnologie.

Un moment important l-a consti-tuit inaugurarea, în septembrie2008, a unei camere albe (ca-mere curate) performante, ca-racteristica activitãþii în micro-

ºi nanotehnologii. Aceasta a permis lansareaîn aprilie 2009 a unei noi infrastructuri aIMT ºi anume Centrul de micro- ºi nano-fabricaþie IMT-MINAFAB (IIMMTT centre forMMIIcro- and NNAAnoFFAABBrication). Aceastã in-frastructurã, descrisã pe larg la adresa deweb www.imt.ro/MINAFAB, reprezintã defapt un mod de organizare a resurselor

umane ºi materiale, care sã permitã folosi-rea pe deplin a acestora atât în interiorul,cât ºi în afara institutului. Se asigurã o gamãlargã de servicii: simulare ºi proiectare asis-tatã de calculator, realizare de mãºti pentrufotolitografie, alte tipuri de litografie la scaramicro- ºi nanometricã, procese tehnologice,caracterizare fizicã, testare electronicã, fia-bilitate). În momentul de faþã serviciile trecprintr-un proces de atestare ISO.

AAnnuull 22001100 aannuunnþþãã îînnssãã nnooii sscchhiimmbbããrrii,,într-un efort permanent de menþinere acompetitivitãþii pe plan naþional ºi inter-naþional, în concordanþã cu strategia de dez-voltare a institutului (actualizatã în 2009).

Începând din luna decembrie 2010, In-stitutul Naþional de Microtehnologie fun-cþioneazã potrivit unei noi organigrame.Mai precis, DDeeppaarrttaammeennttuull ddee cceerrcceettaarree ººttii--iinnþþiiffiiccãã ººii tteehhnnoollooggiiccãã aa ffoosstt rreeoorrggaanniizzaatt îînnppaattrruu „„cceennttrree““,, ccaarree ggrruuppeeaazzãã cceellee zzeeccee llaa--bboorraattooaarree ddee cceerrcceettaarree--ddeezzvvoollttaarree ddiinn iinnssttii--ttuutt.. Noua structurã reflectã impactul hotãrâ-tor al unor proiecte finanþate din programeeuropene sau din cele de fonduri structurale.

Cele patru centre sunt prezentate pescurt în cele ce urmeazã. Primul este CCeenn--ttrruull ddee cceerrcceettaarree ddee eexxcceelleennþþãã ““MMiiccrroo ººiinnaannoossiisstteemmee ppeennttrruu rraaddiiooffrreeccvveennþþãã ººii ffoottoonn--iiccãã”” care urmeazã sã permanentizeze struc-tura finanþatã (2008-2011) prin proiectulMIMOMEMS (RF and Opto MEMS) din

programul REG-POT, care a asigu-rat ºi investiþii.Acest centru ºi-adovedit clasa euro-peanã prin partici-parea la câtevaproiecte din PC7,dar ºi la proiecte fi-nanþate de parte-neriatul public pri-vat ENIAC-JU (na-noelectronicã).

Noua organi-gramã a permanen-

tizat ºi structurã „„CCeennttrruulluuii ddee nnaannootteehhnnoo--llooggiiii““ (laboratoare de nanobiotehnologie,nanotehnologie molecularã, caracterizare ºistructurare la scarã nano), entitate din IMTcare funcþioneazã sub egida AcademieiRomâne, zonã care a beneficiat de dotãrisubstanþiale prin programul naþional de „Ca-pacitãþi“ (2007-2009).

„„CCeennttrruull ddee cceerrcceettaarree ppeennttrruu iinntteeggrraarreeaannaannootteehhnnoollooggiiiilloorr““ ºi-a completat structuracu un laborator de „micro- ºi nanofluidicã“,a cãrei înfiinþare ºi funcþionare este finanþatãprintr-un proiect de cercetare (2010-2013)care face parte din programul de fonduristructurale (POS CEE). Sunt în curs noiachiziþii de echipamente ºi angajãri de per-sonal.

Cel mai important proiect însã ca valoa-re ºi impact (tot POS CEE, 2010-2013) areacronimul CENASIC ºi este legat realizareaºi utilizarea unor nanomateriale bazate pecarbon. Este vorba de un proiect care fi-nanþeazã „„CCeennttrruull ddee cceerrcceettaarree--ddeezzvvoollttaarreeppeennttrruu nnaannootteehhnnoollooggiiii ººii nnaannoommaatteerriiaalleebbaazzaattee ppee ccaarrbboonn““,, cel de al patrulea „pilon“al departamentului CD, înfiinþat prin nouaorganigramã, dar care a preluat douã labo-ratoare existente. Investiþia realizatã cu aju-torul proiectului CENASIC corespundeunei noi construcþii, cu o suprafaþã de or-dinul a 1000 m2, dintre care circa 200 m2 decamerã albã, ceea ce va face ca totalulsuprafeþei afectate proceselor tehnologiceîn zone curate de clasã 1000-10000 sãajungã la 500 m2 în 2013. Se vor achiziþionade asemenea noi echipamente performante,crescând substanþial capabilitatea tehnolo-gicã a institutului. Acest ultim centru vaprelua însa ºi noua camerã albã (de cca. 100m2) aproape complet dotatã cu noi echipa-mente, care va fi prezentatã pentru primaoarã la data de 16 decembrie 2010, cu ocaziatradiþionalei manifestãri „Ziua Porþilor Deschise“.

� ACAD. DAN DASCÃLU

DIRECTOR GENERAL AL

INCD-MICROTEHNOLOGIE ( IMT-BUCUREºT I )

Relansarea cercetãrii din IMT cu ajutorul fondurilor europene

INDUSTRY WATCH

CERCETARE

INDUSTRY WATCH


ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

55

Gradul de informatizare al administraþiilorpublice din România la ora actualã nu per-mite o abordare imediatã a diferitelortipuri de servicii de cloud (public/privat,Infrastructure as a Service/Platform as aService/Software as a Service). Având învedere însã ritmul de transformare a indus-triei, este de aºteptat sã aparã ºi unelestrategii de adopþie a serviciilor de cloudcomputing la nivelul instituþiilor publice.

La nivelul administraþiei publice,este de aºteptat ca, în timp,schimbãrile sã se manifeste încosturi de utilizare a tehnologiei(mai reduse), în gradul de uti-

lizare a tehnologiei (mai ridicat), lanivelul configuraþiei forþei de muncã ºi acompetenþelor necesare, la modul în carese asigurã interoperabilitatea între sis-temele administraþiei ºi, probabil cel maiimportant aspect, în modul în carecetãþenii vor interacþiona cu serviciile dee-guvernare.

Utilizarea serviciilor de cloud esteopþionalã, cum este cazul oricãreitehnologii. Însã, dintre diferitele tipuri deservicii de cloud (public/privat, IaaS, PaaS,SaaS), cu care ar trebui sã înceapã o ad-ministraþie/instituþie publicã intrarea înaceastã zonã?

TTooddii PPrruutteeaannuu,, PPRR && CCiittiizzeennsshhiippMMaannaaggeerr aatt MMiiccrroossoofftt RRoommaanniiaa ssppuunnee cãrãspunsul depinde de strategia fiecãrei in-stituþii.

„Dacã scopul urmãrit este ca serviciilede e-guvernare ºi datele publice sã ajungãcât mai repede la cetãþeni, atunci servici-ile de cloud adoptate vor fi mai degrabãPaaS (pentru dezvoltatori de servicii de e-guvernare) sau SaaS (servicii deja dez-voltate, ce sunt gata de a fi utilizate decãtre cetãþeni). Cu adevãrat, serviciile de

cloud în acest cazajutã administraþiile sãajungã mai repede lacetãþean ºi o soluþie cepoate fi luatã în calculeste Open Govern-ment Data Initiativede la Microsoft. Con-form studiului Mi-crosoft The Econom-ics of the Cloud dinnoiembrie 2010, cos-turile cloud-urilor pri-vate pot ajunge întimp sã fie ºi de 10 orimai mari decât încazul cloud-urilor pu-blice. Cu alte cuvinte,dacã reducerea cos-turilor este principalulobiectiv, cloud-ul public ar fi de preferat”,adaugã TTooddii PPrruutteeaannuu..

Dacã se urmãreºte eficientizarea infra-structurii IT (de exemplu un grad ridicatde automatizare ºi de management al cen-trului de date al instituþiei), atunci rãspun-sul este private cloud.

Cât de pregãtitã e administraþiapublicã pentru cloud computing?

„Promisiunea pe care o facem este cãadopþia serviciilor de cloud se poate real-iza þinând cont de investiþiile în IT dejarealizate de cãtre clienþi. În acest moment,pregãtirea þine de înþelegere. Îmi place sãspun cã printre cei mai avansaþi clienþi deservicii de cloud din România sunt uni-versitãþile. Este un proces început cuaproape 3 ani în urmã, prin care univer-sitãþile au adoptat servicii de productivi-tate în cloud pentru studenþi ºi profesori.Office 365 pentru educaþie (noua denu-mire pentru Microsoft Live@edu) este unset de servicii gratuite de public cloud detip SaaS (email, editare ºi distribuire dedocumente, spaþiu de stocare online, nu-meroase funcþii de colaborare), imple-

mentat deja în peste 15universitãþi importante,tocmai pentru cã acesteservicii au acoperit ungol (i.e. comunicarea ºicolaborarea între stu-denþi ºi profesori). Simi-lar, serviciile de cloudpot juca un rol importantîn cadrul instituþiilorpublice, de exemplu pen-tru a asigura interoper-abilitate inter-ministeri-alã, pentru a implementaservicii de e-guvernarepentru cetãþeni etc.”, maispune TTooddii PPrruutteeaannuu..

AAddrriiaann BBuuccuurraa,, ººeeffSSeerrvviicciiuu IInnffoorrmmaattiiccããPPrriimmããrriiaa SSiibbiiuu crede cã la

ora actualã abordarea unor tehnologii deasemenea naturã nu sunt de domeniul ad-ministraþiei locale.

„Folosirea internetului ca bazã e unlucru normal în alte spaþii, ma mult ex-terne, decât interne. Administraþiile lo-cale sunt într-o fazã de dezvoltare cu multîn urma unor astfel de tehnologii. Dacã sevor aborda astfel de tehnologii, vor fipunctuale, mai mult în oraºe capitale dejudeþ, altfel nu cred cã se vor rãspândi atâtde mult la noi. În principiu, intenþionãmsã abordãm astfel de tehnologii în anii vi-itori. Noi, în cadrul primãriei, am abordatmai tot ce e nou ºi ce a apãrut pe piaþã. Deexemplu, ultima implementare este devirtualizare de servere ºi staþii”, adaugãAAddrriiaann BBuuccuurraa..

Serviciile de cloud sunt deja disponi-bile în România ºi oferã un spaþiu generosde soluþii de la companii mari precum Mi-crosoft, EMC, HP, Cisco, Oracle sau IBM.

Ce tipuri de servicii de cloud vor alegeadministraþiile publice din România ºicând anume vor decide sã le imple-menteze depinde de strategia fiecãrei in-stituþii.

� LUIZA SANDU

C loud comput ingC loud comput ing – o nouã redutã pentru administraþia publicã din România?


INDUSTRY WATCH

IMM

Ordinul ANAF 2520/2010 a fost cataliza-torul care a determinat întreprinderile miciºi mijlocii din România sã aleagã depune-rea declaraþiilor fiscale în format electronic.Cu toate acestea, numãrul firmelor din România care deþin o semnãturã electro-nicã este destul de mic.

Conform unui sondaj realizat deConsiliul Naþional al Între-prinderilor Private Mici ºiMijlocii din România (CNIP-MMR) în legãturã cu impor-

tanþa folosirii semnãturii electronice întransmiterea declaraþiilor fiscale prin mijloace electronice, pe un eºantion de87 de societãþi comerciale, a reieºit cãdoar 41% din firme posedã o semnãturãelectronicã.

Sondajul a fost derulat în perioada11-19 noiembrie 2010, prin intermediulportalului www.immromania.ro ºi lanivelul membrilor CNIPMMR.

„În opinia CNIPMMR, o cale majorã dea diminua birocraþia ºi corupþia este trans-miterea ºi realizarea online a tuturor relaþi-ilor cu administraþia centralã ºi localã.Condiþia preliminarã pentru a putea realizaacest lucru este ca firmele sã posede o sem-nãturã electronicã, astfel încât sã nu mai fienecesarã prezenþa lor fizicã la ghiºeul ad-ministraþiei publice. În urma sondajuluiefectuat, este foarte clar cã semnãtura elec-tronicã trebuie promovatã”, declarã OOvviiddiiuuNNiiccoolleessccuu,, pprreeººeeddiinntteellee CCNNIIPPMMMMRR. Însã,reprezentanþii CNIPMMR considerã cãprincipala problemã în achiziþionarea sem-nãturii electronice de cât mai multe firmemici ºi mijlocii din România o reprezintãtariful încasat ºi timpul necesar pentru ob-þinerea unei semnãturi electronice.

„În opinia noastrã, tarifele încasatepentru obþinerea unei semnãturi elec-tronice, de zeci de euro, pentru undocument, ni se pare exageratã.Aproape 80% din cei care posedã osemnãturã electronicã o folosesc în re-laþiile cu ANAF-ul ºi aproape 20% înrelaþiile comerciale. Deci este foarteclar cã, din acest punct de vedere, în-treprinzãtorii din România sunt multrãmaºi în urmã, iar noi considerãmnecesar sã se mãreascã numãrul de societãþi care au dreptul sã ofere semnãturã electronicã ºi sã se reducãtarifele”, mai spune preºedintele CNIPMMR.

O semnãturã pentru mai multe firme?

Potrivit ordinului ANAF, acest lucrue posibil. Însã reprezentanþii CNIPMMRconsiderã acest lucru o aberaþie.

„Cei de la ANAF nu conduc afaceri.Astea sunt aberaþii. Costul unei semnã-turi electronice este de 54 de euro. ÎnSlovacia costul unei semnãturi electro-

nice este 8 euro. Propunem ca suma sãfie formatã dintr-o singurã cifrã, nu dindouã. O firmã are nevoie de cel puþindouã, pentru administrator ºi contabilulºef, pentru a depune toate declaraþiilefiscale. În foarte multe firme trebuie sãai douã semnãturi concomitent. La Con-siliu suntem patru persoane care avemsemnãturã electronicã. Douã semnãturireprezintã minim pentru o firmã. Înfirmele care au activitate mai mare, tre-buie cel puþin trei sau patru”, spuneOOvviiddiiuu NNiiccoolleessccuu..

Dar dacã este vorba de un contabil,care þine contabilitatea pentru cinci fir-me? „Nu funcþioneazã. Eu am acelaºi di-rector economic în douã firme. Una emicã, una e mijlocie. Directorul economicare semnãturã electronicã pentru fiecarefirmã. Mai mult, semnãtura electronicãnu se foloseºte numai la depunerea docu-mentelor, ci ºi la Registrul Comerþului.Or, vã daþi seama, când transferi unui an-gajat dreptul de a lucra cu Registrul Com-erþului, acela poate schimba acþionariatulunei firme”, avertizeazã LLiivviiuu RRooggoojjiinnaarruu,,vviicceepprreeººeeddiinnttee CCNNIIPPMMMMRR..

SSeemmnnããttuurraa eelleeccttrroonniiccããSSeemmnnããttuurraa eelleeccttrroonniiccãã

stârneste controverse,

Sursa: Sondaj CNIPMMR - noiembrie 2010


INDUSTRY WATCH

IMM

Ce spun furnizorii de semnãturã electronicã?

Deºi am solicitat informaþii de la toatecele trei firme acreditate de MinisterulComunicaþiilor ºi Societãþii Informa-þionale sã furnizeze servicii de certificare,certSIGN, DigiSign ºi Trans Sped, pânã laînchiderea ediþiei am primit rãspunsuridoar de la certSIGN.

Semnãtura electronicã este realizatãutilizându-se un certificat digital. Achi-ziþia unui astfel de certificat de la cert-SIGN, care permite realizarea unuinumãr nelimitat de semnãturi electronicecu valoare legalã, este de 47 de euro, fãrãTVA. Certificatul digital utilizat pentrucrearea de semnãturi electronice este va-labil 1 an. Dupã un an, certificatul trebuiereînnoit, cu un cost mai mic, de 30 deeuro fãrã TVA.

„Având în vedere cã, utilizând acelaºicertificat digital, pot fi create oricât demulte semnãturi electronice timp de unan, costul unei semnãturi este foarte mic.De exemplu, pentru o firmã care achizi-þioneazã un certificat digital ºi depunedeclaraþiile fiscale timp de un an, calcululeste foarte simplu: 9 declaraþii lunare x 12luni = 108 documente semnate. Costulfiecãrei semnãturi este de 0,44 euro ºiscade proporþional cu numãrul docu-mentelor semnate utilizând certificatulrespectiv. Nu trebuie uitat cã utilizând unsingur certificat calificat pot fi semnatedeclaraþii fiscale pentru mai multe firme”,spune AAddrriiaann FFllooaarreeaa,, DDiirreeccttoorr DDeezz--vvoollttaarree AAffaacceerrii cceerrttSSIIGGNN..

Costul pachetului oferit de certSIGNpentru crearea de semnãturi electroniceeste format din mai multe componente.Cele mai importante sunt costul certifi-catului, care reprezintã identitatea elec-tronicã a unei persoane ºi pentru carecertSIGN garanteazã, ºi costul dispozi-tivului criptografic (token USB) pe careeste pãstrat în siguranþã certificatul. Oserie de costuri, aºa cum este costul pen-tru transportul certificatului, dupã emi-tere, la client prin curier rapid sau costulasistenþei tehnice pentru clienþii care uti-lizeazã certificatele digitale sunt supor-

tate de certSIGN, aceste servicii fiindoferite gratuit clienþilor.

Emiterea unui certificat digital cucare se semneazã documente electroniceare loc în cel mult 5 zile lucrãtoare de laprimirea documentelor.

certSIGN ºi BRD au încheiat unparteneriat strategic pentru emiterea ºidistribuirea certificatelor digitale califi-cate la nivelul României. Ca urmare aparteneriatului, cererile de certificate potfi depuse ºi certificatele digitale eliberateîn sediile BRD din toatã þara. Existã ºi unCall Center care preia apelurile clienþilorce doresc achiziþionarea unui certificatdigital sau au nevoie de suport tehnicpentru a semna electronic.

„Ordinul ANAF a determinat unnumãr mare de întreprinderi mijlocii sãdepunã declaraþiile fiscale în format elec-tronic. De la apariþia Ordinului, la în-ceputul lunii octombrie, certSIGN a emismai mult de 10.000 de certificate pentruaceastã categorie de contribuabili”, maispune AAddrriiaann FFllooaarreeaa..

Semnãtura electronicã în Europa

Comisia Europeanã a realizat unstudiu privind aspectele legale ºi comer-ciale ale semnãturii electronice în þãrileUniunii Europene, în urma cãruia au fost

publicate ºi câteva aplicaþii care utilizeazãsemnãtura electronicã în þãrile cuprinseîn studiu.

În Suedia, pentru aproximativ 10 apli-caþii (deduceri de impozit, compensaþiiconcediu de maternitate, înregistrare com-

panii etc.) utilizatorii – cetãþeni ºi companii– plãtesc între 0 ºi 50 de euro. Certificateleeliberate nu sunt calificate, identitatea uti-lizatorului fãcându-se dupã nume ºi codulnumeric personal. În Cehia sunt utilizatecertificate calificate pentru folosirea apli-caþiei e-customs (taxe vamale), costurilevariind între 12 ºi 67 de euro. În Norvegia,semnãtura electronicã calificatã e folositãpentru m-commerce, costul unei tranzacþiivariind între 0,1 ºi 0,3 euro. În Estonia,semnãtura electronicã este încãrcatã peactul electronic de identitate (serviciul senumeºte eID-card), care poate fi folositpentru diferite aplicaþii: schimb de docu-mente semnate între indivizi, transmitereacãtre autoritãþi a schimbãrii adresei de re-ºedinþã etc. Costul unui card electronic deidentitate este de 10 euro. În Spania, pen-tru aplicaþiile centrale ºi locale de e-go-vernment (în special pentru taxe ºi asigu-rãri sociale) sunt folosite certificate califi-cate stocate pe smart carduri. Certificatelepentru depunerea declaraþiilor fiscale suntgratuite. Serviciul este adresat cetãþenilor.

� LUIZA SANDU

Sursa: Sondaj CNIPMMR - noiembrie 2010


Pânã recent, termenul de eReader fãceatrimitere la celebrul Kindle de la Amazonsau la produsele omonime ale Sony. Iatã cãsfârºitul anului 2010 a adus ºi Evobook,primul eReader românesc cu tehnologie e-ink. Tehnologia revolutionarã e-ink pecare se bazeaza dispozitivul înlãturã toate

neajunsurile dispozitivelor electronice le-gate de impactul negativ asupra ochilor.Display-ul de 6 inch (600x800 pixels, 16nuanþe de gri) nu foloseºte iluminare de tipback light, astfel încât fasciculele de luminãnu mai solicitã retina ºi cristalinul non-stop. Experienþa cititului pe EVOBOOKeste identicã lecturãrii unei cãrþi sau a unuiziar tiparit la luminã naturalã sau artificialã.Tehnologia e-ink eliminã, de fapt, ºi un altaspect supãrãtor al oricarui display LCD: înluminã puternicã efectul de “glow” dispare,iar suprafaþa EVOOBOK devine lizibilã ºiclarã din orice unghi. Astfel, Evobook oferão experienþã plãcutã înclusiv sub luminasoarelui. Dispozitivul (18 cm înãlþime, 13cm lãþime) este compact, cântãreºte 228 gºi are o grosime de numai 9 mm, poatestoca în memoria internã de 2GB (extensi-bilã prin SD card) pânã la 4.000 de cãrþi.Autonomia este foarte mare, o singurã în-cãrcare fiind suficientã pentru a citi circa10.000 de pagini, timp de 15 zile. Din punct

de vedere al formatelor, EVOBOOK aproa-pe cã nu are limitãri, recunoaºte PDF,CHM, EPUB, .TXT, HTM, HTML, RTF,PDB, DJVU, IW, IW4, FB2, OEB, .PRC,MOBI, TCR, OPF. Dispozitivul dispune defuncþie Search, posibilitatea de a alege di-mensiunea fontului dorit (zoom), funcþiaBookmark - semn de carte, astfel încât lec-tura sã poatã fi reluatã de unde a fost între-ruptã. De asemenea, gadget-ul poate redafiºiere în format mp3. Din decembrie, Evo-book se gãseºte ºi în librãriile Humanitas in-cluzând ºase titluri de la Editura Humanitasscrise de Mircea Cãrtãrescu, Gabriel Liicea-nu, Constantin Noica, Mateiu I. Caragiale.Costul orientativ este de circa 150 de Euro.

MW REVIEW

EVOBOOK, PRIMUL EREADER ROMÂNESC

Noul Blackberry Torch 9800 este de faptBlackBerry Bold 9700, cu douã îmbunãtãþirisemnificative: sistemul de operare BlackBerry 6ºi touchscreen-ul de tip „slide”.

De ce ºi l-ar dori cineva? Ei bine, pentru tas-taturã ºi pentru cã este relativ uºor de utilizat.Mulþi oameni de afaceri au fãcut tranziþia cãtreiPhone sau telefoane cu Android, însã pentrumajoritatea dintre ei „eroul” rãmâne BlackBerrycând vine vorba de comunicare via email ºi du-rata lungã de viaþã a bateriei.

BlackBerry Torch 9800 are un card de mem-orie de 4GB, suportã mai multe formate video(MPEG4, H.263, MPEG4 Part 2 Simple Profile,H.264, WMV) ºi audio (MP3, AAC-LC, AAC+,eAAC+, WMA, AMR-NB, MIDI, Flac, OggVorbis). Doamnele, în special cele care au unghiilungi, vor aprecia tastura QWERTY, pentru cãeste mult mai simplu de apãsat tastele.

Noul sistem de operare BlackBerry 6 permiteo navigare mult mai uºoarã pe internet ºi întreaplicaþii, funcþii multimedia avansate, precum ºiacces integrat la reþele sociale. Noul OS 6, încombinaþie cu touchscreen-ul, devine mult maiintuitiv de utilizat.

Telefonul este disponibil în ofertele Orangeºi Vodafone.

PPuunnccttee ttaarrii:: Caracteristicile generale ale Black-Berry, precum tastatura, email-ul, calitateaapelului ºi durata de viaþã a bateriei, au rãmasla fel. Sistemul de operare este intuitiv de uti-lizat. WiFi Music Sync va impresiona ºi en-tuziaºtii iPhone.

PPuunnccttee ssllaabbee:: Camerã foto destul de slabã; calitatea video lasã de dorit. Uneori aparatulrãspunde cu întârziere, mai ales când se facetrecerea de la o aplicaþie la alta sau când secautã diverse informaþii pe website-uri.

BLACKBERRY TORCH 9800 – „EROUL” OAMENILOR DE AFACERI

131.pdf

Documents