180 teste econometrie si previz ec cig iii bv nov 2008

ECONOMETRIE ŞI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

Teste grila

Multiple ChoiceIdentify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

1. Econometria are ca obiect:

a) cunoaşterea mecanismelor de desfăşurare a proceselor economice,

descrise de seriile de date statistice, prin utilizarea metodelor

cantitative de natură statistică sau matematică.

b) explicarea şi analiza fenomenelor economice prin prizma relaţiilor

cauzale

c) prezentarea şi argumentarea metodelor statistico-matematice

d) studierea interdependenţelor existente între fenomenele economice

e) definirea legii cererii şi ofertei formulată matematic

R. a

2. Termenul de econometrie are două sensuri. În sens larg termenul include:

a) elaborarea previziunilor la nivelul întreprinderii

b) studiul relaţiilor de dependenţă dintre variabilele economice, inclusiv

a variabilităţii proceselor economice în timp apelând la procedee

specifice (regresie şi testare)

c) analize bazate pe estimări numerice (exprimări cantitative prin

măsurare), atât a relaţiilor de dependenţă dintre fenomenele

economice, cât şi a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de

sensibilitate şi de intensitate a fluctuaţiilor din economie

d) calculul indicatorilor microeconomici

e) abordarea cantitativă a fenomenelor desfăşurate la nivelul

întreprinderii

R. c

3. Termenul de econometrie are două sensuri. În sens restrâns termenul include:

a) analize bazate pe estimări numerice (exprimări cantitative prin

măsurare), atât a relaţiilor de dependenţă dintre fenomenele

economice, cât şi a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de

sensibilitate şi de intensitate a fluctuaţiilor din economie

b) studiul relaţiilor de dependenţă dintre variabilele economice, inclusiv

a variabilităţii proceselor economice în timp apelând la procedee

specifice (regresie şi testare)

c) calculul indicatorilor macroeconomici

d) abordarea cantitativă a fenomenelor desfăşurate la scara economiei

naţionale

e) obţinerea prognozelor macroeconomice

R. b

4. Între caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronată:

a. în reprezentările econometrice se introduc variable care privesc

bogăţia naţiunii (producţia, consumul, capitalul fix etc.) şi câştigul

economic (profit, salarii, dobândă, rentă etc.) şi ecuaţii de tip

comportamantal, resursele având o importanţă deosebită

b. se acordă interes pentru reprezentări cu caracter punctual în care nu

sunt prezente obiectivele şi conexiunile existente între variabile

c. reprezentările econometrice se pot referi la un sector de activitate,

sau la un ansamblu de activităţi, structurate sub formă de ecuaţii şi

sisteme sau blocuri de ecuaţii

d. ecuaţiile de tip econometric cuprind între factorii care determină

evoluţia unor procese şi preţul în diferiele forme de manifestare

(ecuaţii de balanţă pentru determinarea echilibrelor în economie)

e. în modelul econometric se regăsesc obiectivele finale ale economiei

şi obiectivele specifice proceselor economice (variabile endogene-

efect)

R. b

5. Între caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronată:

a. se acordă interes pentru reprezentări cu caracter sistemic în care sunt

prezente obiectivele şi conexiunile existente între variabile

b. reprezentările econometrice se pot referi la un sector de activitate,

sau la un ansamblu de activităţi, structurate sub formă de ecuaţii şi

sisteme sau blocuri de ecuaţii

c. modelele econometrice permit simularea politicilor economice

d. modelele econometrice exprimă echilibrul dintre cerere şi ofertă şi

neliniaritatea cererii în raport cu creşterea factorilor

e. reprezentările econometrice se pot referi numai la un sector de

activitate

R. e

6. Obiectivele finale urmărite de econometrie sunt exprimate:

a. la nivel macroeconomic (creşterea economocă, controlul inflaţiei,

ocuparea forţei de muncă, echilibrul balanţei de plăţi etc.)

b. la nivel mezoeconomic (obiective regionale)

c. la nivel microeconomic (firmă: creşterea profitului, creşterea

calităţii, creşterea cotei de piaţă)

d. la nivel individual (maximizarea venitului etc)

e. la oricare dintre cele patru nivele prezentate mai sus.

R. e

7. Modelul econometric poate fi privit global ca:

a. o îmbinare a modelului economic cu cel statistic

b. o construcţie teoretică care are un scop prestabilit

c. o bază în teoria economică

d. o modalitate de redare schematică bazate pe modelul

statistic (ecuaţiile de regresie), precum şi pe egalităţi

(identităţi, ecuaţii de balanţă) rezultate din conceptele

teoriei economice

e. o îmbinare a modelului economic cu cel statistic, fiind o

construcţie teoretică care are un scop prestabilit

(previziune, prognoză, simulare, verificare a unei teorii)

şi o bază în teoria economică şi o modalitate de redare

schematică bazate pe modelul statistic (ecuaţiile de

regresie), precum şi pe egalităţi (identităţi, ecuaţii de

balanţă) rezultate din conceptele teoriei economice

R. e

8. Un model econometric are următoarele caracteristici, dintre care una este

eronată:

a. descrie diverse tipuri de sisteme economice reale pe baza legăturilor de

tip statistic privind comportamentele de natură economică dintre

variabilele rezultative şi factorii economici, demografici, naturali, sociali,

politici etc.

b. descrie sistemul de dependenţe printr-un sistem formal echivalent de tip

ramificat de legături cauzale, inclusiv legături de interdependenţă, care

poate fi structurat după principiul ordonării ierarhice în mai multe trepte

c. exprimă toate coordonatele principale ale procesului economic analizat,

referindu-se la variabilele importante şi la relaţiile exprimate într-o formă

matematică, inclusiv zona reziduală

d. caracterizează mai puţin normativ sistemului real socio-economic

datorită elasticităţii mari a reprezentărilor econometrice

e. descrie static şi dinamic sistemul socio-economic oferind posibilitatea

prognozelor şi previziunilor active

R. c

9. Modelele econometrice la nivel macroeconomic nu includ:

a. modele UNI de tip sincron

b. modele în variantă factorială (F)

c. modele MULTI de tip agregat

d. modele de descriere a seriei cronologice (T)

e. modele neliniare (NELIN) de tip STRUCTURAL

R. d

10. Modelele econometrice la nivel microeconomic nu includ:

a. modele în variantă factorială (F)

b. modele de descriere a seriei cronologice (T)

c. modele care includ componente temporale (TSC)

d. modele care includ componente de influenţă (ARMA)

e. modele care includ componente de frcvenţă (AS)

R. a

11. La care din cele cinci funcţii ale managementului după Hanri Fayol (1916) se asociaza functia de previziune?

a. planificareb. organizarec. comandăd. coordonaree. control-evaluare.

R. a

12. Care din cele 5 funcţii de mai jos nu este functie a managementului dupa Fayol?

a. de previziuneb. de organizarec. de coordonared. de personale. de antrenare (comandă)

R. d

13. Care din cele cinci funcţii de mai jos nu este functie a intreprinderii?a. de cercetare-dezvoltareb. de coordonarec. comercialăd. de producţiee. de personal.

R. b

14. Care este rolul previziunii în managementul organizaţiei?

a. să fundamenteze acţiunile strategice ale organizaţieib. să asigure un cadru adecvat desfăşurării activităţilor

c. să specializeze personaluld. să extindă utilizarea metodelor şi tehnicilor ştiinţificee. să utilizeze specialişti în fundamentarea strategiilor

R. a- Instrumente de previziune in activitatea manageriala

15. Unul din urmatoarele instrumente utilizate în activitatea managerială nu este instrument de previziune:

a. prognozab. programareac. controluld. planificarea e. bugetarea

R. c

16. Studiază sistematic viitorul considerat câmp de acţiune şi anticipează evoluţia probabilă a proceselor şi fenomenelor, pornind de la realizările perioadei precedente, de la tendinţele conturate şi considerând, cu un anumit prag de incertitudine, modificările previzibil a avea loc:a. prognozab. programareac. controluld. planificarea e. bugetarea

R. a

17. Anticiparea acţiunilor viitoare pe secvenţe în timp şi spaţiu, având durata şi resursele posibile în scopul realizării unui obiectiv defineste:


R. b

18. Procesul de determinare a cerinţelor organizaţiei şi de alocare a resurselor se refera la:


R. d

19. Procesul de aprobare a alocărilor de resurse financiare strict necesare (translaţia în practică a planificării şi programării cerinţelor anuale de finanţare) se refera la:


R. e

20. Care dintre principiile de raţionalitate şi coerenţă care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ?

a. stabilirea unui orizont de timp rezonabilb. limitarea incertitudinii şi riscului la minimum posibilc. evaluarea costului prin cuantificarea permanentă a raportului cost/eficienţăd. fundamentarea scenariilor pe cerinţele pieţeie. asigurarea coerenţei şi continuităţii prin elaborarea unui scenariu-cadru general

R. b

21. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care să permită elaborarea de scenarii alternative capabile să fundamenteze strategii şi politici de dezvoltare economică a firmei pe termen mediu si lung, reprezintă:

a. un principiu de raţionalitate şi coerenţă în activitatea de previziuneb. o tehnică de previziunec. o anumită abordare în previziuned. o regulă generală în previziunee. o instrucţiune obligatorie în previziune

R. a

22. Care dintre următoarele afirmaţii nu se referă la abordarea previziunii în practica managerială?

a. rezultatele previziunilor se utilizează în procesul de luare a deciziilor pentru a planifica acţiunile

b. previziunile trebuie să aproximeze în limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc

c. nu întotdeauna previziunile conduc la acţiuned. principiul continuităţiie. se bazează numai pe cunoştinţe aprofundate în matematică

R. e

23. Activităţile previzionale se bazează pe principii de raţionalitate şi coerenţă, dintre care si una din afimatiile de mai jos:

a. stabilirea unui orizont de timp rezonabil care să permită elaborarea de scenarii alternative capabile să fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economică a firmei pe termen mediu si lung

b. asigurarea unui cadru organizaţional adecvat pentru desfãşurarea activitãţilor

c. specializarea şi pregãtirea continuă a personalului angajatd. extinderea utilizãrii metodelor şi tehnicilor ştiinţifice în managemente. implicarea intensã a specialiştilor în fundamentarea, atât a strategiei

şi politicii de ansamblu a întreprinderii, cât şi a planurilor şi a programelor

R. a

24. Una din următoarele afirmaţii privind previziunile este corectă:

a. previziunile nu trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc şi trebuie să aproximeze evenimentele în limite rezonabile

b. previziunile trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea locc. previziunile nu trebuie să aproximeze evenimentele în limite rezonabiled. previziunile trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc şi nu trebuie să aproximeze evenimentele în

limite rezonabilee. previziunile nu trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc şi nu trebuie să aproximeze evenimentele în

limite rezonabile

R. a

25. Ştiinţa viitorului sau futurologia nu are în aria de activitate :

a. cercetarea noilor ipoteze şi teorii privind dezvoltarea viitoare a pământuluib. studiul civilizaţiei umane şi elaborarea prognozelor socio-culturalec. previziunea dezvoltării economice pe termen mediud. nevoia de acumulare a datelor statistice din toate domeniilee. estimarea variabilelor organizaţiilor în perioadele trecute

R. e

26. Procesul rezultat din nevoia dirijării şi stăpânirii unei uriaşe cantităţi de fapte şi evenimente apărute ca urmare a implicaţiilor în viaţa practică a revoluţiei ştiinţifice şi tehnologice cu consecinţe asupra accelerării ritmului transformărilor şi schimbărilor, asupra creşterii posibilităţilor de surprize, de apariţie a evenimentelor neaşteptate şi a riscurilor asupra sentimentului de apropiere a viitorului şi a şocului pe care îl produce în societate se refera la:

a. prognozab. programareac. cercetarea previzională d. planificarea e. bugetarea

R. c

27. Elementele componente ale activităţii de cercetare şi culegere a informaţiilor pentru elaborarea previziunilor sunt :

a. orizontul previziuniib. natura informaţiilor c. gradul de încredered. toate cele de mai suse. nici unul dintre cele de mai sus

R. d

28. Curentele şi tendinţele în gândirea previzională nu se grupează în :

a. opţiunea fundamentală şi ordinea prioritarăb. opţiunea fundamentală explorativă şi opţiunea fundamentală normativăc. opţiunea fundamentală explorativă tehnocratică şi opţiunea fundamentală

explorativă umanistăd. opţiunea fundamentală normativă instituţională şi opţiunea fundamentală

normativă criticăe. ordinea prioritară normativă şi ordinea prioritară explorativă

R. e

29. Opţiunea fundamentală in previziune se refera la:a. optiunea între elementele legice care stau la baza cercetării

previzionale şi elementele dirijabileb. conceptul de dezvoltare durabilăc. implementarea celor mai eficiente tehnologiid. domeniul economice. domeniul social

R. a

30. Cei trei factori- economic, tehnologic şi social- la care se adaugă şi factorul de mediu ambiant, consideraţi ca un tot unitar, avându-se în vedere o creştere economică continuă prin implementarea celor mai eficiente tehnologii care să protejeze mediul şi oamenii se refera la:

a. direcţia explorativăb. direcţia normativăc. ordinea prioritară d. opţiunea fundamentalăe. tratarea explorativă

R. c

31. Cercetează noi direcţii de orientare şi noi mijloace de comunicare ca bază pentru studiul unor date fundamentale ale viitorului (economice, sociale, tehnologice): a. directia explorativă tehnocratică

b. direcţia normativă criticăc. direcţia normativă instituţionalăd. ordinea prioritară e. directia explorativă umanistă

R. a

32. Urmăreşte evoluţia societăţii prezente prelungite liniar în viitor, bazându-se pe mobilizarea ştiinţei şi tehnologiei pentru rezolvarea unor “probleme-criză” în viitor, dar care în parte există în prezent (urbanizarea, alimentaţia lumii a treia, poluarea mediului, etc.): a. directia explorativă tehnocratică

b. direcţia normativă criticăc. direcţia normativă instituţionalăd. ordinea prioritară e. directia explorativă umanistă

R. c

33. „O modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee, cu ajutorul căruia se realizează cercetarea, analiza, cunoaşterea şi descrierea realităţii obiective în scopul anticipării, iniţierii şi organizării unei acţiuni viitoare” este o definitie generala a:

a. activitatii de previziuneb. metodei de previziunec. prognozeid. planificariie. tratarii viitorului

R. b

34. Totalitatea metodelor utilizate în activitatea de previzionare formează:a. activitatea de previziuneb. metoda de previziunec. metodologia de previziuned. planificarea previziuniie. tratarea viitorului

R. c

35. Tratarea normativă a viitorului, după Kahn (1967) înseamnă:

a. studiul viitorului ca soluţie a problemelor prezentului şi nu ca o extensie a lui

b. studiul viitorului pornind de la întreg spre părţic. studiul viitorului pornind de la părţi spre întregd. studiul viitorului utilizând concepte şi modele teoreticee. studiul viitorului pe baza datelor din trecut şi prezent, evidenţiind tendinţle

de evoluţie

R. a

36. Tratarea viitorului în cadrul evoluţiei, pe baza datelor din trecut şi prezent, care evidenţiază tendinţe se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sintetică d. tratarea morfologicăe. tratarea teoretică

R. a

37. Studiul viitorului ca soluţie a problemelor prezentului şi nu ca o extensie a lui, bazat pe obiective se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sintetică d. tratarea morfologicăe. tratarea teoretică

R. b

38. Studierea viitorilor pornind de la întreg spre părţi se refera la: a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sintetică d. tratarea morfologicăe. tratarea teoretică

R. c

39. Studierea viitorilor pornind de la părţi spre viziunea întregului se refera la:a. tratarea explorativab. tratarea normativac. tratarea sintetică d. tratarea morfologicăe. tratarea teoretică

R. d

40. A lucra cu concepte şi modele abstracte, teoretice şi cu tehnici adecvate in previziune este specifica:a. tratarii explorativeb. tratarii normativec. tratarii sintetice d. tratarii morfologicee. tratarii teoretice

R. e

41. Care din următorii paşi de lucru nu se aplică în previziunea oportunităţilor ?

a. evidenţierea activităţilor care urmează să dispară şi de ceb. evidenţierea activităţilor care se pot dezvolta în viitor prin utilizarea resurselor

existente sau prin modificarea acestora într-o manieră rezonabilăc. evidenţierea ideilor care promovează noi direcţii de dezvoltared. organizarea ideilor în tabele cu scopul de a etala întregul set de posibilităţi

viitoaree. excluderea probabilităţilor ataşate fiecărei variabile

R. e

42. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la „oportunitate”. Indicati eroarea!

a. este o şansă de a se realiza ceva la momentul potrivit, adecvat situaţiei

b. reprezintă un cadru favorabil acţiunilorc. este inversul risculuid. este asociat cu hazardul sau cu întâmplareae. se proliferează mai greu decât riscul

R. d

43. „Asociat cu hazardul sau cu întâmplarea, tehnic definit ca un produs între amplitudinea hazardului şi probabilitatea de apariţie” este:

a. incertitudineab. risculc. certitudinead. oportunitateae. probabilitatea

R. b

44. Riscul în previziune reprezintă :

a. calculul probabilităţii de apariţie a risculuib. calculul amplitudinii risculuic. eroarea de a nu include un element de riscd. calculul riscului de neîncasare a banilore. produsul dintre amplitudinea riscului şi probabilitatea de apariţie a riscului

R. e

45. Amplitudinea riscului in previziune inseamna:a. costurib. strategiec. probabilitated. eroaree. aprecieri

R. a

46. Probabilitatea de apariţie a riscului, sau şansa ca un hazard să se realizeze, se consideră ca fiind:

a. un eşantion de evenimente posibileb. costuric. strategied. eroaree. amplitudine

R. a

47. Amplitudinea şi probabilitatea de apariţie sunt elemente ale:

a. certitudiniib. incertitudiniic. risculuid. strategieie. viitorului

R. c

48. Unul dintre următoarele exemple demonstrază tendinţa de a se supraestima importanţa riscurilor “rare”, dar neplăcute, având consecinţe defavorabile:

a. răsturnarea mijlocului de transport a mărfiib. cantitatea de produse încărcate în containerc. calitatea conformă cu specificaţiile tehniced. dimensiuni conform negocierilore. termene de livrare conform contractului

R. a

49. Unul dintre următoarele exemple demonstrază tendinţa de a se subestima sau chiar să se ignore riscurile comune, cunoscute, chiar dacă riscul indus are consecinţe grave:

a. inundaţiib. neverificarea instrumentului de plată a mărfiic. incendiid. seismee. blocaje politice

R. b

50. Amplitudinea riscului se măsoară prin:

a. timpb. ecuaţii matematicec. costd. volum

e. număr

R. c

51. La baza deciziilor strategice se află :

a. controlul mediului internb. controlul mediului extern apropiatc. controlul mediului extern îndepărtatd. previziunea, care ia în considerare riscurile şi oportunităţile strategicee. controlul presiunilor salariaţilor

R. d

52. Care din următoarele surse de date nu pot fi utilizate în previziune ?

a. publicaţii oficiale guvernamentaleb. anuarul statistic al Românieic. reviste de specialitated. informaţii obţinute din conversaţiie. internet

R. d

53. Informaţiile cele mai costisitoare necesare în previziune sunt cele obţinute din următoarea sursă:

a. reviste de specialitateb. cărţi din bibliotecăc. istoricul organizaţieid. site-uri de specialitate din surse “on-line”e. publicaţii oficiale

R. d

54. Culegerea datelor in previziune nu cuprinde una din urmatoarele afirmatii:a. conturarea clară a domeniului studiat şi a fenomenelor de previzionatb. acumularea de informaţii, cifre, previziuni similarec. trecerea datelor pe fişe sau procesarea electronica şi stocarea lor în

fişiered. indicarea sursei, perioadei la care se referă datele şi a observaţiilor

cercetătoruluie. acumularea de cunoştinţe şi informaţii generale

R. e

55. Etapa analizei din cadrul metodei “analiza şi sinteza” nu cuprinde:

a. descompunerea în părţi componente a fenomenelor şi a proceselor economice şi studierea părţilor componente

b. evaluarea acţiunii factorilor care influenţează părţile componentec. determinarea sistemului de legături cauzale care există între factorii care

influenţează părţile componented. comparaţia cu fenomene sau procese similaree. generalizarea aspectelor particulare în aspecte agregate, complexe

R. e

56. Etapa sintezei din cadrul metodei “analiza şi sinteza” cuprinde:

a. descompunerea în părţi componente a fenomenelor şi a proceselor economice şi studierea părţilor componenteb. evaluarea acţiunii factorilor care influenţează părţile componentec. eliminarea sistemului de legături cauzale care există între factorii care influenţează părţile componented. comparaţia cu fenomene sau procese similaree. generalizarea aspectelor particulare în aspecte agregate, complexe

R. e

57. Care dintre următoarele principii nu este specific metodei interpretării sistemice?

a. orientarea către problemele cheie, strategice ale organizaţieib. adoptarea unui stil de analiză participativă a fenomenelor complexec. tendinţa integratoare a analizei fenomenelor complexed. utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu stricteţee. viziunea sistemică

R. d

58. Principalul dezavantaj al metodei « marilor tururi » este:

a. subiectivismulb. schimbul de experienţăc. deplasarea la diferite surse de informaţiid. observarea diferenţelor între organizaţiie. colectarea informaţiilor

R. a

59. Principalul dezavantaj al metodei “mâinilor mature” este:

a. costul ridicat pentru plata consultanţilorb. alegerea consultanţilorc. selectarea sfaturilor primate de la consultanţid. comunicarea consultanţilor a problematicii organizaţiei e. stabilirea experienţei consultanţilor

R. a

60. Tehnica de previziune care presupune îndeosebi sfaturi este:

a. tehnica marilor tururib. tehnica mâinilor maturec. tehnica Delphid. tehnica brainstorminge. abordarea sistemică

R. b

61. Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ?

a. utilizează experţi cu calităţi profesionale diferiteb. constă în reunirea unui grup de experţi având cunoştinţe vaste în domeniul

studiatc. constă în sesiuni de discuţii conduse de organizatord. calitatea experţilor şi a cunoştinţelor lor despre domeniul respective. utilizează un material de studiu pregătit de organizator

R. d

62. În scopul atingerii consensului în aplicarea metodei Delphi se utilizează:

a. media aritmetică simplă şi media aritmetică ponderatăb. media artimetică şi medianac. mediana şi cuartileled. şiruri de numere

e. intervale de incredere

R. c

63. În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele rezultate:

Expert 3 1 7 2 6 4 5

Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este mediana?

a. 64b. 62,66c. 63,5d. 61e. 64,2

R. d


Expert 3 1 7 2 6 4 5

Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este quartila 1:

a. 64b. 61c. 33d. 38e. 45

R. e

65.În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele rezultate:

Expert 3 1 7 2 6 4 5

Punctaj 33 45 60 61 67 88 94


a. 33b. 45c. 60d. 61e. 67

R. d


Expert 3 1 7 2 6 4 5

Punctaj 33 45 60 61 67 88 94


a. 88b. 45c. 60d. 61e. 94

R. a


Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1

Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90

Ce reprezintă punctajul 48 ?

a. mediab. medianac. quartila 1d. quartila 3e. mediana şi quartila 2

R. e


Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1

Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90


a. mediab. medianac. quartila 1d. quartila 3e. quartila 2

R. c


Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11

Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86


a. mediab. medianac. quartila 1d. quartila 3e. quartila 2

R. d

- Metoda Brainstorming

70. Metoda “Brainstorming” nu se caracterizează prin :

a. este o metodă de gândire colectivăb. este o metodă a dezbaterilor euristicec. este o metodă prin care sunt antrenate discuţiile în grup organizatd. este o metodă care stimulează expunerea de idei într-un climat de colegialitate şi de apreciere reciprocăe. presupune iteraţii şi timp de reflexie necesar experţilor

R. e

71. Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :

a. întocmirea listei cu zonele geografice în care se va studia fenomenul economicb. analiza listei şi eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema în studiuc. analiza aprofundată a zonelor eliminate din listăd. naliza factorilor care se opun rezolvării problemei în studiue. identificarea factorilor care influenţează pozitiv fenomenul studiat

R. c

72. Metoda analogiilor constă în:

a. culegerea informaţiilor despre situaţii sau fenomene similare cu problema în studiub. identificarea şi cuantificarea diferenţelor dintre situaţiile şi fenomenele similare şi problema în studiuc. previziunea problemei în studiu pe baza informaţiilor culese privind situaţii sau fenomene similared. corecţia previziunilor în funcţie de diferenţele cuantificatee. toţi paşii de lucru menţionaţi mai sus

R. e

73. Care dintre următoarele caracteristici nu stă la baza identificării şi selectării scenariilor ?

a. numărul scenariilor nu este limitatb. să fie elastice şi plauzibilec. să fie pur optimiste sau pur pesimisted. să fie stimulative şi provocatoaree. să echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

R. c

74. Scenariile au, de regulă, forma :a. tabelarăb. graficăc. de chestionard. descriptivă, ca un text scrise. standard

R. d

75. Care din următoarele etape de lucru este specifică metodei scenariilor ?

a. analiza mediului

b. pregătirea scenariuluic. formularea strategieid. toate cele de mai suse. nici una din cele de mai sus

R. d

76. Care dintre următorii paşi de lucru nu face parte din etapa de pregătire a scenariilor ?

a. selectarea vectorilor schimbării şi proiectarea contextului scenariilorb. identificarea scenariilorc. elaborarea scenariilord. identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelore. formularea strategiei

R. e

- me

77. Metoda jocurilor se utilizează pentru previziunea celor mai bune decizii într-un mediu competitiv în situaţii de interdependenţă cu factori externi. Care din următoarele carecteristici nu este specifică metodei jocurilor ?

a. jucătorii aleg strategiile prin examinarea raţională a informaţiilor disponibile, prin acţiuni proprii şi corelat cu aşteptările din partea celorlalţi jucători

b. jocurile reprezintă un set nedefinit de posibile cursuri ale acţiunilorc. jocurile reprezintă preferinţe identificabile ale fiecărui jucător între posibile

le rezultate ale unui jocd. jocurile se bazează pe logică şi matematici aplicate în economiee. jocurile constau într-un plan de acţiuni care trebuie să fie urmat de participan

ţii numiţi jucători

R. b

78. Metoda arborilor de pertinenţă verticali se utilizează pentru previzionarea modificărilor în sistem pe diferite nivele şi presupune parcurgerea mai multor paşi de lucru. Care din următorii paşi nu este specific metodei ?

a. stabilirea necesităţilor viitoareb. determinarea obiectivelor viitoarec. elaborarea variantelor sau posibilităţilor viitoared. previzionarea modificărilor structurale orizontalee. evaluarea posibilităţilor şi determinarea variantei optime

R. d

79. Care dintre următoarele principii nu este adecvat reprezentărilor grafice utilizate în previziune?

a. să fie realizate pe o scală, astfel încât să prezinte clar varietatea fenomenului respectiv

b. să aibă un titlu clar, care să reflecte esenţa fenomenului cercetatc. să fie evidenţiate aspectele principale, „cheie”d. să fie sărace în informaţii şi să ocupe cât mai mult spaţiue. scala să fie clară şi realizată corect

R. d

80. Metoda de previziune care presupune o evoluţie în viitor constantă şi se aşteaptă ca eroarea să fie mică este:

a. metoda reprezentarii graficeb. metoda analizei si sintezeic. metoda mediilor simpled. metoda scenariilore. metoda arborilor de pertinanta

R: c

81. Următoarele date reprezintă încasările zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22 camere:

Ziua 1 2 3 4 5 6 7

Incasari Euro 275 375 450 475 475 525 400

Utilizând media în previziunea vânzărilor, care este eroarea medie absolută?

a. 61b. 63,5c. 64,3d. 65e. 66,2

R. c

82. Următoarele date reprezintă încasările zilnice dintr-o săptămână ale unui magazin de vânzare patiserie:

Ziua 1 2 3 4 5 6 7

Vanzari lei 360 390 340 300 350 310 260

Utilizând media în previziunea vânzărilor, care este eroarea medie?

a. 0b. 30c. 34,29d. 35e. 33

R. a

83. Următoarele date reprezintă volumul aprovizionării în primele 6 luni ale firmei producătoare de vopsele:

Luna 1 2 3 4 5 6

Volumul aprovizionării în mii lei 9 10 12 11 18 24

Ce reprezintă 14 mii lei?

a. mediab. medianac. eroarea medie absolutăd. quartila întâie. quartila a doua

R. a

84. “Observarea datelor din ultima perioadă sau ultimele perioade de timp din trecut şi ignorarea datelor istorice; dacă o nouă observaţie apare, cea mai veche este ignorată”. Afirmatia se refera la metoda de previziune:

a. metoda reprezentarii graficeb. metoda analizei si sintezeic. metoda mediilor simpled. metoda mediilor mobilee. metoda arborilor de pertinanta

R: d


Luna 1 2 3 4 5 6


Ce reprezintă 11,5 mii lei?


R. b


Luna 1 2 3 4 5 6



a. media

b. medianac. eroarea medie absolutăd. quartila întâie. quartila a doua

R. d


Luna 1 2 3 4 5 6




R. c


Luna 1 2 3 4 5 6




R. e

89. Cererea de ciocolată pe segmentul de piaţă deţinut de SC CARTIER SRL în ultimele săptămâni se prezintă în tabelul de mai jos:

Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8

Cererea (lei) 300 300 200 300 400 600 300 500

Care este cererea de produse previzionată pentru perioada următoare, respectiv, săptămâna 9, când n = 6 perioade, utilizând mediile mobile ?

a. 362 b. 350 c. 383 d. 466 e. 300

R. c

90. Cantitatea de cartofi consumată la restaurantul ASCENDENT în ultimele zile este de:

Ziua 1 2 3 4 5 6 7

Consum (kg) 5 8 6 4 7 6 9

Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, când n=3 perioade, utilizând mediile mobile ?

a. 6,42 b. 6,33 c. 6,00 d. 5,66 e. 7,33

R: e

91. Seriile de timp sunt compuse din urmatoarele elemente, din care unul este eronat. Indicati eroarea !

a. trendulb. variaţii ciclicec. componenta sezonierăd. reziduue. media mobila

R: e

92. Consumul de vopsea lavabilă la firma de construcţii TURNUL a avut în ultimul an un trend constant de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 şi factorul sezonier 4. Utilizând agregarea aditivă, care este consumul de vopsea lavabilă previzionat pentru anul în curs?

a. 30 toneb. 32 tonec. 36 toned. 60 tonee. nu se poate determina

R. c

93. Vânzările de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant în ultimul trimestru al anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 şi factorul sezonier de 1,25. Utilizând agregarea prin multiplicare, care va fi volumul vânzărilor firmei în trimestrul următor?a. 1000 perechib. 1875 perechic. 1500 perechid. 1250 perechie. nu se poate determina

R. b

94. În previziuni eroarea înseamnă:a. o greşeală de calculb. o greşeală de interpretarec. diferenţa dintre valoarea previzionată pesimistă şi valoarea previzionată optimistăd. diferenţa dintre datele observate şi datele previzionatee. nici una de mai sus

R. d

95. În urmă cu 3 ani societatea comercială “ PROGRESUL” a achiziţionat o linie de fabricaţie computerizată care a avut ca efect creşterea calităţii produselor, reducerea costurilor şi creşterea productivităţii, ducând la un ritm mediu anual de creştere a producţiei de 12 %. În anul investitiei, producţia realizată a fost de 6000 bucăţi. Utilizând metoda de previziune prin extrapolare mecanică, care va fi producţia anului curent ?

a. 6000 bucăţib. 6720 bucăţic. 7526 bucăţid. 7000 bucăţie. Nu se poate determina

R. c

96. Extrapolarea euristică este:

a. o metodă de previziune bazată pe simpla prelungire în viitor a tendinţelor manifestate în trecutb. o metodă de previziune a fenomenelor care îşi menţin ritmul de dezvoltarec. o metodă de previziune a fenomenelor care îşi menţin direcţia de dezvoltared. o metodă de previziune care nu ţine cont de modificările previzibilee. o metodă de previziune care ţine cont de tendinţele perioadei precedente şi de modificările previzibile în viitor

R. e

97. În urmă cu 2 ani societatea comercială “ PROGRESUL” a achiziţionat o linie de fabricaţie computerizată care a avut ca efect creşterea calităţii produselor şi reducerea costurilor şi creşterea productivităţii, ducând la un ritm mediu anual de creştere a producţiei de 12 %. În urma finalizării negocierilor cu un nou client segmentul de piaţă va creşte anul viitor cu un coeficient k=1,10. În anul investiţiei producţia realizată a fost de 5000 tone.

Utilizând metoda de previziune prin extrapolare euristică, care va fi producţia anului viitor?

a. 5000 toneb. 5600 tonec. 6272 toned. 6899 tonee. Nu se poate determina

R. d

98. Metoda de previziune in care intervine un coeficient K, rezultat al estimărilor specialiştilor cu privire modificările tendinţei fenomenului analizat, este:

a. extrapolarea mecanicab. extrapolarea euristicac. metoda mediilor simpled. metoda mediilor mobilee. interpolarea

R. b

99. Firma BRAVOS cu activitate în construcţii de drumuri investeste într-un utilaj performant. Pentru a recupera investiţia în 4 ani, si-a propus ca “ţintă” atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, ştiind că în anul de bază (de punere în funcţiune a investiţiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro. Utilizând metoda de previziune a interpolării, care va fi profitul anual ?

a. 200 mii Eurob. 400 mii Euroc. 300 mii Eurod. 100 mii Euroe. Nu se poate determina

R. a

100. Pentru a creşte producţia destinată exportului firma de confecţii VIOLETA a achiziţionat un utilaj performant cu un credit bancar care trebuie restituit după 3 ani, deşi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de afaceri previzionat prevede obţinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Utilizând metoda de previziune a interpolării, care va fi profitul acumulat la finele anului 3 ?

a. 100 mii Eurob. 500 mii Euroc. 520 mii Eurod. 140 mii Euroe. Nu se poate determina

R. c

101. Gruparea care se bazează pe recunoaşterea afacerilor si care reflectă o programare calendaristică şi prin urmare factorul de sezonalitate, incluzând variaţiile ciclice de sezon sau chiar lunare, săptămânale, zilnice este:

a. clasificarea lui Pegelsb. metoda interpolariic. metoda extrapolarii mecaniced. metoda extrapolarii euristicee. metoda trendului

R. a

102. Care din următoarele funcţii este funcţia putere ?

a. btaeY , pentru 0<b<1

b. tabY , pentru 0<b<1

c. batY d. bxaY e. Nici una din cele de mai sus

R. c

103. Functia Ft+1= Yt + (1 - ) Ft este:a. funcţia putereb. funcţia exponenţială cu doi parametriic. funcţia exponenţială pentru b> 1d. funcţia exponenţială pentru 0<b<1e. funcţia exponenţială uniformă simplă

R. e

104. Alegerea constantei şi alegerea previziunii iniţiale, naïve F(1,0) sunt

specifice metodei:

a. funcţia exponenţială uniformă simplăb. funcţia puterec. funcţia exponenţială cu doi parametriid. funcţia exponenţială pentru b> 1e. funcţia exponenţială pentru 0<b<1

R. a

105. Valoarea dată constantei α este importantă în analiza sensitivităţii previziunilor, α fiind elementul de balance între datele previzionate şi ultimele observaţii. Afirmatia este valabila pentru:

a. funcţia exponenţială uniformă simplăb. funcţia puterec. funcţia exponenţială cu doi parametriid. funcţia exponenţială pentru b> 1e. funcţia exponenţială pentru 0<b<1

R. a

106. In functia exponenţială uniformă simplă Ft+1= Yt + (1 - ) Ft , unde = constanta pantei, de regulă ia valori între:

a. 0,1 – 0,2b. 0,3 – 0,35c. 0,05 – 0,1d. sub 0e. peste 0,5

R. a

107. In functia exponenţială uniformă simplă Ft+1= Yt + (1 - ) Ft , unde = constanta pantei pentru a obţine previziuni mai fidele (veridice) α ia valori între:

a. 0,1 – 0,2b. 0,3 – 0,35c. 0,05 – 0,1d. sub 0e. peste 0,5

R. b

108. In functia exponenţială uniformă simplă Ft+1= Yt + (1 - ) Ft , unde = constanta pantei pentru a obţine previziuni mai brute α ia valori între:

a. 0,1 – 0,2b. 0,3 – 0,35c. 0,05 – 0,1d. sub 0e. peste 0,5

R. c

109. Functia S(t) = Y(t) + (1- ) (S(t-1)+b(t-1)) este :

a. prima ecuaţie de uniformizare din cadrul metodei Holt cu doi parametrii

b. metoda Brown cu un parametruc. functia exponenţială uniformă simplăd. functia puteree. metoda Winter

R. a

110. Relatia F(t+m, t) = a(t) +b(t) m ; unde: m = numărul de perioade de previziune se utilizeaza pentru previzionarea datelor in cadrul metodei:

a. Holt cu doi parametriib. Brown cu un parametruc. functia exponenţială uniformă simplăd. functia puteree. Winter

R. b

111. Functia F(t+m)=(S(t) +b(t) m) I(t-L+m) reprezinta metoda:

a. Holt cu doi parametriib. Brown cu un parametruc. functia exponenţială uniformă simplăd. functia puteree. Winter

R. e

112. In metoda Winter pentru previzionarea seriilor sezoniere una din urmatoarele notatii este eronata. Indicati eroarea!

a. S(t) pantab. I(t) factorul sezonier

c. parametrul de uniformizare

d. parametrul de uniformizare

e. parametrul de uniformizare

R. a

113. Care dintre următoarele caracteristici nu este specifică metodei regresiei?

a. când se stabileşte o relaţie cauzală între variabileb. când datele observate urmează o funcţie liniară de tipul Y = a +bxc. când relaţia dintre x şi Y este directăd. când relaţia dintre x şi Y este inversăe. când nu se foloseşte metoda celor mai mici pătrate

R. e

114. Când se stabileşte o relaţie cauzală între variabile şi datele observate urmează o funcţie liniară, în previziune se utilizează:

a. funcţia de regresieb. funcţia exponenţialăc. funcţia hiperbolicăd. funcţia logaritmicăe. funcţia semilogaritmică

R. a

115. Utilizarea funcţiei de regresie în previziuni constă în stabilirea unei relaţii cauzale între variabile, datele observate urmând o funcţie liniară în care variabila dependentă este:

a. yb. xc. ad. be. z

R.a

116. “Dreapta de regresie minimizează suma pătratelor diferenţelor verticale, sau a erorilor pentru datele observate yi”. Afirmatia este specifica:

a. metodei celor mai mici patrateb. metodei Holt cu doi parametriic. metodei Brown cu un parametrud. functiei exponenţială uniformă simplăe. functiei putere

R. a

117. Când se stabileşte o relaţie cauzală între variabile, datele observate urmează o funcţie liniară, de tipul: y= a + bx ; unde : y= variabila dependentă ; x= variabilă independentă ; a, b= coeficienţi sau parametrii funcţiei. Coeficientul b se numeste:

a. parametrul de uniformizareb. coeficientul de panta

c. constanta regresieid. seria de timpe. factorul sezonier

R. b

118. Sistemul de ecuatii, unde n=numărul de perechi observate x şi y, este specific :

y=na + bX

Xy=aX + bX2

a. metodei celor mai mici patrateb. metodei Holt cu doi parametriic. metodei Brown cu un parametrud. functiei exponenţială uniformă simplăe. metodei Simplex

R. a

119. Functia Y= a + bX1 + cX2 + dX3 + ; unde, a, b, c, d coeficienţii funcţiei liniare este specifica:

a. funcţiei de regresie simplab. funcţiei exponenţialec. funcţiei de regresie multiplad. funcţiei logaritmicee. funcţiei semilogaritmice

R. c

120. Dacă forma funcţiei are alura unei funcţii exponenţiale modificate pe o reţea semilogaritmică, atunci datele urmează o repartiţie specifica functiei:

a. logaritmică b. semilogaritmicăc. hiperbolicăd. logisticăe. Gompertz

R. e

121. Care dintre următoarele caracteristici nu este specifică metodei de previziune prin programare liniară?

a. problema poate fi expusă în termeni numericib. problema permite alegeri între cursurile alternative ale evoluţiei acţiunilorc. se identifică restricţii asupra factorilor implicaţid. problema trebuie să permită exprimarea într-o formă standardizatăe. factorii implicaţi nu sunt într-o relaţie liniară

R. e

122. Cărei metode de previziune îi este specifică următoarea abordare: „soluţia optimă se află la restricţia care delimitează zona fezabilă”?

a. metoda extrapolăriib. metoda interpolăriic. metoda regresieid. metoda programării liniare graficee. nici unei metode de mai sus

R. d

123. O firmă produce încălţăminte de protecţie (ghete de piele şi cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la producţie sunt:

Produs consum pe pereche

masini ore materiale

ore manopera mp

ghete piele 4 4 1

cizme cauciuc 2 6 1

Total pe săptămână 100 180 40

Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se consideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână. Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi 0,40 ROL pentru cizme.Să se indice care din următoarele restricţii este eronată?

a. 4x1 + 2x2 100

b. 4x1 +6x2 180

c. x1 + x2 40

d. x1 20

e. x2 10

R. b




ore manopera mp

ghete piele 4 4 1

cizme cauciuc 2 6 1


Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se consideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână. Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi 0,40 ROL pentru cizme.Să se indice care din următoarele restricţii este eronată? a. 4x1 + 2x2 100

b. 4x1 +6x2 180

c. x1 + x2 40

d. x1 20

e. x2 10

R. e




ore manopera mp

ghete piele 4 4 1

cizme cauciuc 2 6 1


Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se consideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână. Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi 0,40 ROL pentru cizme.Să se indice care din următoarele restricţii este eronată?

a. 4x1 + 2x2 100

b. 4x1 +6x2 180

c. x1 + x2 40

d. x1 20

e. x2 10

R. c




ore manopera mp

ghete piele 4 4 1

cizme cauciuc 2 6 1


Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se consideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână. Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi 0,40 ROL pentru cizme.Să se indice care din următoarele funcţii obiectiv este corectă?

a. max (0,3 x1 + 0,4 x2)b. min (0,3 x1 + 0,4 x2)c. min (4 x1 + 2 x2)d. max (4 x1 + 6 x2)e. max ( x1 + x2)

R. a




ore manopera mp

ghete piele 4 4 1

cizme cauciuc 2 6 1


Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se consideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână. Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi 0,40 ROL pentru cizme.Utilizând metoda grafică, care este optimum privind producţia săptămânală?

a. 20 perechi de ghete şi 15 perechi de cizmeb. 15 perechi de ghete şi 20 perechi de cizmec. 20 perechi de ghete şi 10 perechi de cizmed. 30 perechi de ghetee. 40 perechi de cizme

R. b

128. Metoda SIMPLEX este o metodă de rezolvare aritmetică iterativă ce poate fi utilizată în probleme cu orice număr de necunoscute şi restricţii şi este specifică:

a. metodei extrapolăriib. metodei programării liniare c. metodei interpolăriid. metodei regresieie. nici unei metode de mai sus

R. b

129. În rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizează o metodă care constă în calculul a doi indicatori: de concordanţă şi de discordanţă. Care este această metodă?

a. metoda regresieib. metoda SIMPLEXc. metoda ELECTREd. metoda trendului

e. metoda extrapolarii

R. c

130. Se aplică teoria grafurilor, ţinând cont de restricţii in cadrul metodei:

a. SIMPLEX

b. ELECTRE

c. regresiei

d. trendului

e. extrapolarii

R. b

131. Care din următorii paşi nu este specific metodei comparaţiilor perechi?

a. se alege o variantă din o pereche de două varianteb. se compară perechile de criterii şi se calculează ponderea subiectivă a criteriuluic. se compară perechile de variante cu fiecare criteriu şi rezultă ponderile subiective ale variantelor în funcţie de criteriile

respectived. se exclud rezultatele care se ordonează crescătore. se agregă rezultatele finale pentru variantele alese

R. d

132. Forma funcţiei Q(t) = A · K(t) · L(t)

este specifica : a. funcţiei de producţie Cobb – Douglasb. funcţiei de regresiec. metodei trenduluid. metodei extrapolariie. functiei exponentiale

R. a

133. Funcţiile de producţie Cobb-Douglas se utilizează pentru calculul unor indicatori de mare utilitate în economie şi mai ales în analiza macroeconomică, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!

a. productivitatea medieb. productivitatea marginalăc. PIB pe locuitord. elasticitatea producţiei în funcţie de capitale. elasticitatea producţiei în raport cu munca

R. c

134. Dintre factorii enumeraţi în continuare, de care nu depinde funcţia de producţie COBB-DOUGLAS ?

a. producţiab. capitalulc. cheltuielile cu materiile primed. forţa de muncăe. coeficientul de dimensionare sau proporţionalitate între factori

R. c

135. Firma ALBA a produs făină, în anul precedent, în valoare de 11 mii RON, utilizând fonduri fixe productive de 9 mii RON şi forţa de muncă de 3 mii RON. Se ştie că: A= 1/4; α =1,3 şi β = 1,08. Utilizând funcţia de producţie Cobb Douglas, care va fi producţia anului curent ?

a. 15,00b. 14,25c. 15,10d. 11,85 e. 12,50

R. b

136. O firmă a produs, în anul precedent, băuturi răcoritoare în valoare de 14 mii RON, utilizând fonduri fixe de 4 mii RON şi forţa de muncă de 9 mii RON. Se ştie că: A= 1/5; α =1,01; β = 1,35. Utilizând funcţia de producţie Cobb Douglas, care este producţia anului previzionat ?

a. 15,75b. 15,25c. 15,00d. 14,75

e. 14,50

R. a

- Metoda dinamicii industriale Forester; Variabilele utilizate în metoda dinamicii industriale Forester; Avantajele metodei dinamicii industriale Forester

137. Care dintre următoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezintă un avantaj al metodei dinamicii industriale FORESTER?

a. permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei şi a mediului în care acţioneazăb. utilizează notaţii sugestive, uşor de înţeles şi de folosit în reprezentări graficec. evidenţiază legăturile dintre variabile multipled. permite construirea variantelor sau portofoliului de alternativee. permite calculul elasticităţii producţiei în raport cu factorii care o determină

R. e

138. Care din următoarele utilizări nu este specifică metodei normării?

a. pentru măsurarea eforturilor efectuate pentru obţinerea unui efectb. se aplică atunci când între costuri, activităţi sau produsele rezultate nu există o relaţie directăc. ca instrument de reglare a utilizării eforturilor şi efectelord. reprezintă limite maxime admisibile privind utilizarea resurselore. reprezintă limite minim admise privind efectele propuse a se obţine

R. b

139. Normele de muncă, de consum al mijloacelor fixe şi a obiectelor muncii nu cuprind:

a. consum de materii primeb. consum de utilităţic. consum de manopera directăd. costuri pentru mentenanţăe. consum de echipamente

R. d

140. Echilibrarea balanţei materialelor între necesităţi şi resurse nu se realizează prin:

a. micşorarea necesităţilor prin reproiectarea produselor şi tehnologiilor în scopul reducerii consumurilor materialeb. micşorarea necesităţilor prin înlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioarăc. reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JITd. creşterea resurselor prin casarea unor capacităţi de producţiee. creşterea resurselor prin creşterea gradului de utilizare a capacităţilor cu efect sporirea producţiei

R. d

141. O balanţă a materialelor cuprinde la capitolul necesităţi suma de 172 mii RON, din care: materiale pentru producţie 40 mii RON, materiale pentru investiţii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON şi materiale pentru fondul pieţei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balanţei este necesar să se prevadă:

a. stocuri la sfârşitul perioadeib. stocuri la începutul perioadeic. resurse din importd. resurse din produse refolosibilee. resurse din rezerve

R. a

142. Pentru echilbrarea balanţei de 172 mii RON la

capitolul resurse nu se cuprinde:a. stocuri la începutul perioadei: 20 mii RONb. resurse din import: 48 mii RONc. resurse din produse refolosibile: 12 mii RONd. resurse din rezerve: 92 mii RONe. stocuri la sfârşitul perioadei: 20 mii RON

R. e

143. Balanţa legăturilor dintre ramuri; analiza input- output cuprinde mai multe cadrane. Consumul final în sfera bunurilor şi serviciilor publice, a populaţiei şi alte utilizări finale (investiţii, stocuri, export) se prezinta in cadranul:

a. Ib. IIc. IIId. I+IIe. I+III

R. b

144. În cadrul balanţei legăturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face parte:

a. consumul populaţieib. consumul publicc. exportuld. valoarea adăugatăe. investiţiile în fonduri fixe

R. d

145. Metoda în care se porneşte de la evaluarea cotei de piaţă a firmelor producătoare şi consumatoare, se utilizează notaţii si se obţine un tabel-matrice se bazeaza pe:a. metoda SIMPLEXb. teoria lanţurilor MARKOVc. metoda balantelord. metoda normariie. metoda ELECTRE

R. b

146. Care dintre următoarele elemente nu influenţează sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor?

a. numărul de variabileb. omogenitatea datelorc. certitudinead. elasticitatea cereriie. competiţia

R. c

147. Care dintre următoarele erori nu conduce la lipsa acurateţei în previziunea pe termen scurt şi mediu?

a. optimismulb. inconsistenţac. actualitatead. utilizarea bugetării anuale e. ancorarea

R. d

148. În practica previziunilor se întâlnesc urmatoarele situaţii, dintre care una este eronata. Indicati eroarea!

a. evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu un grad ridicat de acurateţe

b. evenimente sau fenomene care pot fi greu previzionate c. evenimente sau fenomene care nu pot fi previzionated. evenimente sau fenomene care un grad scăzut de acurateţee. evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu certitudine

R. e

149. Elementele care influenţează sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor şi proceselor din mediul afacerilor sunt cele enumerate mai jos, din care unul este eronat. Indicati eroarea!

a. numărul de elemente (variabile)b. omogeneitatea datelorc. disponibilitatead. elasticitatea cereriie. competiţia

R. c

150. Makridakis (1988) 1) a identificat o paletă largă de erori. Dintre cele enumerate mai jos una nu este eroare. Indicati-o!

a. optimismulb. omogeneitatea datelorc. inconsistenţad. actualitateae. ancorarea

R. b

151. Makridakis (1988) 1) a identificat o paletă largă de erori. Dintre cele enumerate mai jos una nu este eroare. Indicati-o!

a. numărul de elemente (variabile)b. corelaţiile iluzoriic. conservatorismuld. percepţia selectivăe. efectele regresiei

R. a

152. Curba clopot a lui Gauss (distribuţia normală) poate fi un instrument util in:

a. observarea distribuţiei erorilor sau a reziduurilorb. aprecierea gradului de predictibilitate a fenomenelorc. aprecierea numărului de elemente (variabile)d. aprecierea omogenitatii datelore. observarea elasticitatii cererii

R. a

153. Pentru ca o previziune să fie „bună” nu trebuie să îndeplinească următorul obiectiv:

a. numărul de parametrii să fie mareb. erorile pentru validarea previziunii să fie micic. reziduurile medii să fie zero pe perioada de estimared. modelul ales să fie uşor de aplicat şi de explicate. media pentru validarea erorilor previzionate să fie zero sau cel puţin mică

R. a

154. Testul la care toţi coeficienţii de autocorelaţie peste un lag dat sunt zero este:

a. testul Ljung-Boxb. testul Fc. testul ARIMAd. testului t a lui Studente. coeficientul de determinare „r2”

R. a

155. Nu exista autocorelatie între variabilele observate X şi Y a unui eşantion daca coeficientul de corelaţie a lui Pearson r este:

a. intre –1; 1b. zeroc. peste 1d. peste zeroe. sub zero

R. b

156. Coeficientul de corelaţie a lui Pearson r desemnează o corelaţie (asociere) perfectă, ceea ce înseamnă că toate observaţiile se aliniază perfect pe o dreaptă, daca r este:

a. negativb. pozitivc. zerod. la extremele intervalului (-1,1)e. in intevalul (o,1)

R. d

157. Autocorelaţia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:

a. coeficientul lui PEARSONb. statistica DURBIN-WATSONc. curba lui GAUSSd. modelul LEONTIFe. nici unul de mai sus

R. b

158. Prin aplicarea testului de autocorelaţie Durbin- Watson se poate concluziona că există autocorelaţie pozitivă pentru următoarele valori ale statisticii:

a. 1,5 - 2,5b. sub 1,5c. 2,5 - 4,5d. 4,5 -5,5e. peste 5,5

R. b

159. Prin aplicarea testului de autocorelaţie Durbin - Watson se poate concluziona că nu există autocorelaţie pentru următoarele valori ale statisticii:

a. 1,5 - 2,5b. sub 1,5c. 2,5 - 4,5d. 4,5 -5,5e. peste 5,5

R. a

160. Unul din următoarele modele nu reprezintă un test de măsurare a acurateţei previzinuii:

a. coeficientul de corelaţie „r”b. ecuaţia de regresiec. testul t statisticd. eroarea standard estimată „Se”e. coeficientul de determinare „r2”

R. b

161. Cât de bine ecuaţia estimată se potriveşte cu datele, cu alte cuvinte “acurateţa încrederii” regresiei este cuantificata de:

a. coeficientul de corelaţie „r”b. ecuaţia de regresiec. testul t statisticd. eroarea standard estimată „Se”e. coeficientul de determinare „r2”

R. e

162. Problema multicolinearităţii se rezolvă prin operatiile de mai jos, din care una este eronata. Indicati eroarea!

a. eliminarea (omiterea) uneia dintre cele mai mari variabile corelate din regresie

b. schimbarea structurii ecuaţiei prin diminuarea tuturor variabilelor printr-un factor care va permite o bază economică logică dar care va elimina multicolinearitatea (prin divizare)

c. ignorarea variabilelor dependente care interfereazăd. estimarea ecuaţiei pe baza “primei diferenţe” e. combinând variabilele colineare într-o nouă variabilă care egalează

suma ponderii lor

R. c

163. Dintre urmatoarele afirmatii privind sistemul economic de tip firmă una este eronata. Identificati eroarea!

a. o mulţime de elemente de natură patrimonialăb. o mulţime de conexiuni, relaţiic. o mulţime de capabilităţi strategice d. nu are proprietatea de autoreglaree. are un caracter probabilistic

R. d

164. Utilizarea previziunilor realizate într-un subsistem în previziunile altor subsisteme se refera la:

a. combinarea previziunilor subsistemelorb. combinarea datelor previzionate prin diferite metode şi tehnicic. teste de măsurare a acurateţei previziuniid. problema multicolinearităţiie. coeficientul de corelaţie

R. a

165. Interpretarea sistemică în previziune nu cuprinde:a. elasticitatea cereriib. culegerea, transmiterea, prelucrarea, clasificarea şi stocarea

informaţiilorc. identificarea opţiunilor alternatived. alegerea unei variante dintr-o multitudine de variante posibile prin

procesul decizionale. evaluarea sau controlul procesului decizional, implicând şi acţiuni

corectiveR.a

166. Care dintre următoarele obiective nu defineşte importanţa previzionării bugetului pentru manageri?

a. o activitate care apaţine contabililorb. stabileşte clar obiectivele care trebuie realizatec. defineşte activităţile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectiveled. stabileşte care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivelee. stabileşte relaţia dintre activităţi şi obiectivele strategice pe termen lung

R. a

167. Metoda care cercetează factorul de sezonalitate, eroarea şi factorul rezidual şi analizează proprietăţile de distribuţie în combinarea previziunilor este:

a. metoda grafică bazată pe serii de timpb. funcţia de regresie Dieboldc. funcţia exponenţială cu factor de sezonalitate Wintersd. media aritmeticăe. media ponderată

R. c

168. Planificarea strategică se realizeaza pe orizontul de timp:a. de peste 5 ani b. între 1-5 ani c. între 1-12 luni d. pe orizontul de timp foarte scurte. între 2-4 ani

R. a

169. Procesul de bugetare nu presupune:a. proiectarea bugetului pe fiecare activitate a firmei, pe fiecare

departament sau funcţieb. conduce la coordonarea, stabilirea autorităţii şi responsabilităţilorc. conduce la comunicarea, motivarea şi controlul întregii firmed. munca exclusiva a contabililore. conduce la evaluarea performanţelor firmei

R. d

170. Bugetul este important pentru management datorita mai multor motive, dintre care unul este eronat. Identificati eroarea! a. stabileşte clar obiectivele care trebuie realizateb. nu conduce la evaluarea performanţelor firmeic. defineşte activităţile care trebuie derulate pentru a se atinge

obiectiveled. stabileşte care sunt resursele necesare pentru a realiza obiectivelee. stabileşte relaţia dintre activităţi şi obiectivele strategice pe termen

lung ale firmei

R. b

171. Previziunea care estimează cererea viitoare a pieţei prin anticiparea reacţiilor cumpărătorilor, având în vedere faptul că sunt foarte rare produsele sau serviciile cu un volum al vânzărilor relativ constant sau cele care cunosc o situaţie competitivă relativ stabilă este:

a. previziunea in marketing

b. previziunea personaluluic. previziunea productieid. previziunea aprovizionariie. previziunea financiara

R. a

172. Previziunile economice au la bază:a. tabele si graficeb. ipoteze, scenarii şi proiecţii în viitorc. tabele si ipotezed. grafice si scenariie. numai proiectii in viitor

R. b

173. Din etapa de monitorizare, evaluare si control al previziunilor nu face parte activitatea:

a. previziunile se analizează şi se evidenţiază diferenţele constatateb. se procedează la urmărirea sistematică a desfăşurării activităţii

economice anticipate printr-un sistem de control şi analizăc. observare nemijlocită a fenomenelor şi proceselor economiced. realizarea unei previziuni exactee. sondaje şi simulări

R. d

174. Compararea previziunilor se realizează fie prin măsurarea realităţii în valori relative, fie în valori absolute, fie prin indicatori sintetici. Dintre indicatorii la nivel macro-economic nu face parte:

a. produsul naţional brut (PNB)b. produsul naţional net (PNN)c. produsul intern brut (PIB)d. profitul net

e. resursele totale (RT)

R. d

175. Care dintre următorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:

a. modificări ale cererii şi oferteib. restricţii privind mediul înconjurătorc. utilizarea a noi resurse materiale sau energeticed. menţinerea structurii actuale a organizaţieie. introducerea de noi tehnologii

R. d

176. Analiza de sensibilitate nu permite:a. evidenţierea ieşirilor (variabilelor previzionate) în funcţie de

flexibilizarea variabilelor de intrareb. reevaluarea şi rectificarea datelorc. luarea în considerare a noi variabile în funcţie de variaţia mediuluid. actualizare rapidă a previziunilor adaptate la modificările induse de

strategia firmeie. realizarea unei previziuni exacte

R. e

177. Analiza critică a raportului de previziune urmăreşte :

a. gradul de optimism al previziunilorb. prezentarea, conţinutul tehnic şi calitatea generală a raportuluic. dacă conţine tabele şi diagramed. numărul de modele matematice aplicatee. numărul de restricţii utilizate

R. b

178. Rezultatele previziunii se prezintă în:a. raportul de previziuneb. tabelec. graficed. scenariie. oportunitati

R. a

179. Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!

a. introducere şi prezentarea situaţieib. sursele de date şi datele sub forma seriilor de timp, dacă existăc. metodele de culegere a datelor de previziune utilizated. modelele utilizate şi analiza relevanţei utilizării acestora cu teste de

validaree. metoda brainstorming

R. e

180. Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre careunul este eronat. Indicati eroarea!

a. modele aplicate şi previziunile obţinuteb. metoda brainstormingc. concluzii şi evaluared. referinţe şi anexee. componenţa echipei de previziune (dacă previziunile se realizează de

un colectiv)

R: b

180 teste econometrie si previz ec cig iii bv nov 2008

Documents