2. factorii care influenteaza starea de sanatate

13
FATORII CARE INFLUENŢEAZĂ STAREA DE SĂNĂTATE Factorii care influenţează starea de sănătate (după Mark Lalonde) Factori biologici vârstă, sex, rasă, etnie, ereditate, antecedente personale, caracteristici demografice ale populaţiei Factori ambientali factorii mediului fizic - factori fizici - radiaţii, temperatură, luminozitate, zgomot, pulberi atmosferice, umiditate, presiune atmosferică - factori geoclimatici - altitudine, relief, poziţie geografică, climă - factori chimici - organici şi anorganici, prezenţi în sol, aer, apă sau alimente - factori biologici - bacterii, virusuri, paraziţi, fungi Modelul epidemiologic al stării de sănătate (după G.E. Alan Dever)

Upload: sabina

Post on 05-Nov-2015

12 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

F

TRANSCRIPT

FATORII CARE INFLUENEAZ STAREA DE SNTATE

Factorii care influeneaz starea de sntate (dup Mark Lalonde) Factori biologici vrst, sex, ras, etnie, ereditate, antecedente personale, caracteristici demografice ale populaiei

Factori ambientali factorii mediului fizic

- factori fizici - radiaii, temperatur, luminozitate, zgomot, pulberi atmosferice, umiditate, presiune atmosferic

- factori geoclimatici - altitudine, relief, poziie geografic, clim

- factori chimici - organici i anorganici, prezeni n sol, aer, ap sau alimente

- factori biologici - bacterii, virusuri, parazii, fungi

factorii mediului socio-economic - reprezentai de instituii sociale (familie, cstorie, educaie, legi, etc), valori culturale, tradiii i obiceiuri, precum i instituii economice care produc i distribuie mijloacele necesare traiuluiFactorii care influeneaz starea de sntate (dup Mark Lalonde) Factori comportamentali, atitudini, obiceiuri = stilul de via : - depinde de comportament, care este condiionat de factori sociali

- influenat de obiceiuri, valori i tradiii culturale, experiena individual, interaciunea individ-colectivitate i presiunea anturajului, nivelul de instriure i mijloacele financiare disponibile individului, condiiile mediului fizic, politica economic i social care poate ncuraja producerea i consumul unor bunuri nocive sau dimpotriv, nivelul de informare general i pe probleme de sntate, implicarea unitilor de nvmnt, a serviciilor medicale, organizaiilor nonguvernamentale i presei n programe de educaie pentru sntate i promovare a sntii, nivelul global de dezvoltare socio-economic

- Componente principale ale stilului de via :

- alimentaie

- activitate fizic

- fumat

- consum de alcool

- utilizare de droguri

- comportament sexual

- comportament rutier i social

- atitudine fa de ambient

- stress

Servicii de sntate preventive, curative, de recuperare. INFLUENA MEDIULUI (FACTORILOR MEZOLOGICI) ASUPRA STRII DE SNTATE influena mediului ambiant prin

- factori de mediu fizic (aer, ap, sol, temperatur, umiditate, radiaii solare, presiune)

- factori geoclimatici (altitudine, clim, climat)

- factori chimici (substane anorganice i organice din aer, ap, sol, alimente)

- factori biologici (ageni microbieni, virali, fungici, parazitari)

aciune - favorabil = factori sanogeni

- nefavorabil = factori patogeni efecte acute - datorit unor concentraii deosebit de mari ale poluanilor din mediu

ex.: marile epidemii de holer din Hamburg i Petersburg, de la sfritul secolului XIX, numrul extrem de mare de decese (4000) n Londra n anul 1952 datorit polurii cu pulberi i dioxid de sulf; efecte cronice - formele de manifestare cele mai frecvente ale aciunii polurii mediului - poluani cu nivele nu foarte ridicate, dar cu prezen continu

EFECTELE POLURII AERULUI ASUPRA STRII DE SNTATE= prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia normal a aerului, care n funcie de concentraie i / sau timp de aciune provoac tulburri ale strii de sntate, creeaz disconfort populaiei dintr-un anumit teritoriu, afecteaz flora i fauna sau altereaz mediul de via surse de poluare:

- naturale - erupii vulcanice, furtuni de praf, incendii naturale de pdure, gheizere, descompunerea unor substane organice

- artificiale sau antropogene - procesele de producie industrial i producia de energie, mijloacele de transport, procesele de ardere (combustii) Erupiile vulcanice:

- genereaz produi gazoi, lichizi i solizi care schimb micro- i mezorelieful zonei n care se manifest i exercit influene negative asupra puritii atmosferice

- cenui vulcanice + vapori de ap + praf vulcanic + gaze n atmosfer - nori groi (pot pluti la distane mari de locul de emitere) timp de remanen n atmosfer (suspensii) - 1 - 2 ani

cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestr - din activitatea vulcanic

influeneaz i bilanului termic al atmosferei mpiedic dispersia energiei radiate accentuarea fenomenului de efect de ser (creterea concentraiei de CO2 din atmosfer)

Furtunile de praf - n perioadele lipsite de precipitaii terenurile afnate din regiunile de step pierd partea aerian a vegetaiei vnturile continue ridic de pe sol parte din particulele = suspensii reinute n atmosfer perioade lungi de timp

-suspensiile se depun (efect de sedimentare sau efect de splare exercitat de ploi) posibil la distane mari

-eroziunea eolian n Africa - 100 - 400 milioane tone/an naintarea deertului Sahara 1,5 pn la 10 km anual

ex. 26 - 27 aprilie 1928 - erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12 - 25 mm pe o suprafa de 400 000 km2, situat n zona precaspic pe teritoriul rii noastre s-au depus circa 148 milioane m3 de praf din cantitatea total ridicat

14 aprilie 1935 - eroziune eolian pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma i Colorado circa 300 milioane de tone de praf - au traversat 2/3 din teritoriul SUA (Washington, New York, coasta Atlantic)

Incendiile naturale: - surs de fum i cenu

- cnd umiditatea scade n mod natural sub pragul critic

- rspndit mai ales n zona tropical, dei n general gradul de umiditate al pdurilor din aceast zon nu este de natur s favorizeze izbucnirea incendiului

ex. sfritul anului 1982 - nceputul anului 1983 insula Borneo - 7 incendii (circa 3,5 milioane ha pdure)

1983 Coasta de Filde - circa 450 000 ha

1983 Ghana - circa 10% din plantaiile de cacao

1992 Frana i Polonia Industria - emisiile produse n siruaiile n care nu exist filtre pentru epurarea gazelor reziduale

- elibereaz n atmosfer substane gazoase, lichide i solide rspndire local sau pe distane medii - mari revenire pe pmnt sub form de particule foarte fine

-ex. pe un perimetrul de 30 - 40 km n jurul uzinelor metalurgice creterea n sol a concentraiei ingredientelor din compoziia degajrilor aeriene Mijloacele de transport - 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, posibil 90% (SUA)

- motor cu combustie

- particulariti:

emisiile se fac foarte aproape de sol concentraii ridicate de substane poluante la nlimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mic i capacitate mare de difuziune n atmosfer

emisiile se fac pe ntreaga suprafa a localitii

-sute de substane poluante - particule n suspensie, dioxid de sulf, plumb, hidrocarburi poliaromatice, compui organici volatili (benzen), azbest, metan, etc.Influena direct a polurii aerului asupra sntii const n modificrile care apar ca urmare a expunerii interaciune a mai multor poluani prezeni concomitent n atmosfer

modificrile - creterea mortalitii

- creterea morbiditii

- apariia unor simptome sau modificrii fiziopatologice

- ncrcarea organismului cu agentul sau agenii poluani

efectele de lung durat:

- rezultatul acumulrii poluanilor (efect cumulativ - Pb, F etc.)

- impact repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme

manifestrile patologice:

- intoxicaii cronice

- fenomene algerice

- efecte carcinogene, mutagene i teratogene

- mbolnviri cu etimologie multipl, n care poluanii s reprezinte unul dintre agenii etimologici determinani sau agravani (boli respiratorii acute i cronice, anemii etc.)Poluani cu aciune iritant pulberi (sedimentabile sau n suspensie) - acioneaz la nivelul cilor respiratorii inflamaii, rinite, faringite, laringite, bronite sau alveolite

- aciune de lung durat afeciuni cronice (brohopneumopatia cronic nespecific)

oxizi de sulf - din arderea combustibililor fosili sau procese industriale

- grad mare de solubilitate

- produc iritaii ale cilor respiratorii - salivaie, expectoraie, spasme i dificulti n respiraie bronit cronic

oxizi de azot - aceeai origine ca oxizii de sulf

- produc blocarea micrilor cililor epiteliilor brohice i traheale

- la nivel sanguin - se combin cu hemoglobina methemoglobin

substane oxidante (ozonide) - generate prin aciunea radiaiilor ultraviolete asupra unor produi de ardere ai hidrocarburilor

- efect iritant respirator suprainfecii cu germeni oportunitiPoluani cu aciune asfixiant monoxid de carbon - din arderi incomplete

- se combin cu hemoglobina carboxihemoglobin (putere de fixare de 240 de ori mai mare dect a oxigenului) hipoxie cu consecine tisulare

- cefalee

- ameeli

- somnolen

- grea

- aritmii, etc.

- afectarea depinde de - saturaia sanguin, concentraia CO n aer i timpul de expunerePoluani cu aciune fibrozant pulberile:

- cele cu densitate mare

- persist n plmni scderea elesticitii pulmonare esut nou n jur fibroz

- bioxid de siliciu, azbest, oxizi de fier, compui de cobalt, bariu etc.

- mai agresive n mediul industrial = boli profesionalePoluani cu aciune toxic sistemic Plumb - eliminat sub form de vapori condeansare rapid

- ptrunde n organism pe cale i digestiv

- aciune nociv - la nivel sanguin anemie

- la nivel nervos ncetinirea dezvoltarii inteclectuale la copiiPoluani cu aciune cancerigen hidrocarburi policiclice aromatice (benzopiren, benzontracen, benzofluoranten) - poluani organici rezultai din ardere incomplet

- se concentreaz n organism n condiiile unei expuneri prelungiteEx: arsen, crom, beriliu, cobalt, seleniu, azbest - poluani anorganici prezeni mai ales in mediile industrialePoluani cu aciune alergizant pulberi minerale sau organice i gaze (oxizi de azot, sulf, carbon)

substane volatile din insecticide, detergeni, mase plastice, medicamente- produc - rinite acute, traheite, astm

- manifestri oculare (conjunctivite i blefarite)

- manifestri cutanate (exeme, urticarii, etc)- fenomene alergice n mas 1958 New Orleans alergen n praful provenit de la deeuri industriale depuse n lanurile de cereale

Poluani cu aciune infectant germeni patogeni din atmosfer - cauzeaz boli infecioase cu poart de intrare respiratorie (difterie, scarlatin, tuse convulsiv, rujeol, rubeol, varicel, variol, grip, guturai, etc)

- au rezisten sczut n aer n prezena unor factori cum ar fi uscciunea, temperatura scazut, radiaiile ultraviolete

- contaminarea produs prin aer numr mare de mbolnviri

POLUAREA APEI= alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale creterea permanent a populaiei

poluarea tot mai intens apa potabil devine o problem rezolvare: creterea produciei, distribuie mai bun, utilizarea inteligent a resurselor

apa - resurs strategic

peste 1 miliard de oameni nu au acces la ap porabil (Africa i Asia)

anual - n jur de 5 milioane de decese ca urmare a mbolnvirilor cauzate de lipsa apei potabile i a igienei

n rile n curs de dezvoltare - 90% din deeurile industriale i cea mai mare parte din deeurile menajere se deverseaz direct n ruri, lacuri sau mri, fr a fi epurate

ex.: -n Afica - anual n jur de 3 milioane de decese prin boli infecioase legate de ap (holer, dizenterie, infectii oculare)

n zona Asia - Pacific - cele mai afectate regiuni sunt n sud i sud-est - fluviul Galben (China), Gange (India) i fluviile Amu i Sar-Daria (Asia Central) - cele mai poluate din lumeCLASIFICARE - dup modul de producere : poluare natural - datorat surselor naturale

- n urma interaciunii apei cu atmosfera dizolvarea gazelor existente

litosfera dizolvarea rocilor solubile organismele vii din ap

este difuz, fr localizare precis i dificil de controlat poluare artificial (antropic) datorat activitii omului surse de ape uzate (poluare utban, industrial, agricol, termic, radioactiv)

dup proveniena poluanilor:

poluare organizat - produs de apele uzate colectate prin sisteme de canalizare

- ape uzate menajere:

- utilizate n locuine, instituii publice, uniti comerciale si de alimentaie public

- conin impuriti de provenien biologic, substane organice (produse petroliere, detergeni, pesticide) i substane minerale

- ape uzate industriale:

- rezult din diverse procese industriale

- conin o varietatea nelimitat de poluai i au nocivitate deosebit

- ape uzate agrozootehnice:

- coninut crescut de dejecii animale, produii de eroziune ai solului, ngrminte naturale sau sintetice sau substane chimice folosite mpotriva duntoriilor agricoli, biostimulatori, ageni infecioi specific animalelor etc.

poluare neorganizat - apele meteorice (ploaie sau zpad) i rezidurile solide

- caracter intermitent, cu debite reduse i compoziie divers (suspensii organice sau minerale, germeni patogeni, parazii, etc)

- este difuz, dificil de stabilit i de controlat

dup natura substanelor poluante: poluare fizic: - termic sau radioactiv

- poluarea termic - ca urmare a deversrii apelor de rcire de la centrale termoelectrice sau nucleare

- poluarea radioactiv - explozii i accidente nucleare (uzine nuclear-electrice sau depozitarea deeurilor radioactive)

poluare chimic - reziduri petroliere, fenoli, detergeni, pesticide, substane cancerigene, etc

poluare biologic - ageni patogeni de tip bacterii, protozoare, fungi, alge, crustacei, viermi parazii, enterovirusuri, etc. dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant:

poluare permanent sau sistematic - n general este controlat (organizat)i se refer la poluarea datorat apelor transportate prin reelele de canalizare i deversate n anumite puncte bine stabilite

poluate periodic

poluare accidental - este necontrolat i apare ca urmare a unor dereglri ale proceselor industriale, cnd cantiti mari de substane nocive ajung n apele curate (reea de canalizare, apa mrii, etc)

dup concentraia i compoziia apei: impurificare - reducerea capacitii de utilizare

murdrire - modificarea compoziiei i a aspectului fizic al apei

degradare - poluarea grav, care face apa improprie folosirii

otrvire - poluare grav cu substane toxiceModelul epidemiologic al strii de sntate (dup G.E. Alan Dever)