Academia de Studii Economice din Moldova

Cu titlu de manuscris C.Z.U.336.581+338(478)(043.3)

C50

LILIANA CINIC

Factorii determinanţi ai atragerii

investiţiilor în economia naţională

Specialitatea 08.00.10 – Finanţe;monedă;credit

Teză de doctorat

Conducător ştiinţific: Caraganciu Anatol, prof. univ.,dr. hab.

Autor: Cinic Liliana

Chişinău, 2007

2

Cuprins Introducere .................................................................................................................................3 Capitolul I Conceptele teoretice şi importanţa practică a factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor 1.1 Abordări teoretice asupra factorilor de influenţă a atractivităţii investiţionale. Locul şi rolul factorilor financiari prioritari în cadrul sistemului de parametri factoriali.................9 1.2 Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor

constitutivi..........................................................................................................................20 1.3 Aspecte analitice aferente proceselor investiţionale în contextul tendinţei de

globalizare...........................................................................................................................32 Capitolul II Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova 2.1 Evoluţia situaţiei economice şi importanţa investiţiilor în procesul de relansare a economiei naţionale în Republica Moldova..........................................................................44 2.1.1 Rolul pieţei bancare în procesul atragerii investiţiilor în economia naţională.............58 2.1.2 Analiza dificultăţilor de funcţionare a pieţei de capital în Republica Moldova şi oportunităţile investiţionale oferite de aceasta..........................................................64 2.1.3 Potenţialul investiţional apărut ca reminiscenţă a dificienţelor economice din Republica Moldova.......................................................................................................70 2.2 Analiza factorului economic ce prefigurează atractivitatea investiţională în Republica Moldova................................................................................................................77 2.3 Particularităţile cadrului legal şi instituţional ai Republicii Moldova cercetaţi prin prisma viziunii investitorului.................................................................................................90 Capitolul III Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi elaborarea mecanismului promovării proiectelor de investiţii 3.1 Modelarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională..............105 3.2 Realizarea experimentală a modelului de gravitaţie investiţională adaptat la condiţiile economice ale Republicii Moldova......................................................................110 3.3 Elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii......................................116

Încheiere......................................................................................................................................123

Bibliografia.................................................................................................................................130

Anexe Adnotare Cuvinte-cheie Lista abrevierilor

3

Introducere Actualitatea temei de cercetare. La începutul secolului XXI economia Republicii Moldova

se confruntă cu provocări inovatorii continui realizate în cadrul principiilor fundamentale ale

economiei de piaţă. De altfel, activitatea privată a întreprinzătorilor este declarată şi percepută ca

unul din mobilul de bază a dezvoltării indicatorilor macroeconomici. Însă, în paralel cu aceasta,

activitatea economică a întreprinzătorilor este inhibată şi de imperfecţiunea politicilor economico-

financiare, lacunele legislative şi lipsa unei infrastructuri economice care nu permit relansarea

economiei naţionale. Capitalul antreprenorial al investitorilor, fiind orientat spre ramurile cu un

înalt potenţial, crează premize esenţiale pentru dezvoltarea sectoarelor secundare şi terţiare ale

economiei naţionale. Astfel, se poate atinge o stare economică generală cu un înalt potenţial de

dezvoltare, unica variabilă hotărîtoare fiind existenţa resurselor financiare sau a unor surse eficiente

de atragere a acestora. În aceste condiţii, etapa contemporană a restructurărilor din cadrul economiei Republicii

Moldova promovează pe prim plan problemele atragerii investiţiilor în economia naţională. Soluţia

problemei în cauză reprezintă identificarea şi relevarea factorilor determinanţi de atragere a

investiţiilor. Investiţiile reprezintă variabila macroeconomică care odată fiind realizate

prolonghează ritmurile de creştere economică. Actualmente, situaţia economică a ţării, ce se

caracterizează şi printr-un deficit de resurse investiţionale orientat spre scopuri productive şi

modernizări economice, importanţa investiţiilor, nu a celor speculative, ci a celor de lungă durată,

pentru Republica Moldova este de o necesitate economico-vitală. Luînd în consideraţie „întîrzierile”

implimentării tehnologiilor avansate în economia ţării, RM necesită capital antreprenorial străin,

prin intermediul căruia ar fi promovate tehnologii şi metode contemporane de gestiune, ceea ce la

rîndul său ar facilita dezvoltarea investiţiilor naţionale (ca exemple: Coreea de Sud, Malayzia şi alte

ţări din bazinul Oceanului Pacific).

Actualitatea temei de cercetare se identifică şi prin avantajele penetrării investiţiilor străine

directe, de care poate beneficia din plin Republica Moldova: atragerea investiţiilor însoţită de

transferul experienţei practice şi a artei de gestiune a tehnologiilor know-how; investiţiile străine

directe posedă caracteristica efectului multiplicator, ce pozitiv se reflectă nu doar asupra ramurilor

industriale (care presupun desfăşurarea proceselor de producere) ci şi asupra altor sectoare ale

economiei naţionale; se acutizează concurenţa şi sunt favorizate dezvoltarea buisiness-ului mic şi

mijlociu; în cazul organizării corecte, stimulării şi amplasării raţionale a investiţiilor străine directe

este posibilă accelerarea stabilităţii social-economice şi diminuarea gradului de corupţie economică

a ţării; se stabilizează gradul de ocupare a forţei de muncă şi creşte nivelul veniturilor populaţiei.

4

În cadrul economiilor în tranziţie, rolul statului este deosebit de mare. Dar în situaţia creşterii

numărului de forme non-statale a proprietăţii, rolul şi importanţa investiţiilor străine creşte

neîncetat. Aceasta se explică nu doar prin volumul modest al investiţiilor de stat, ci şi printr-un şir

de factori cum ar fi: imperfecţiunea bazei normativ-legislative ce reglementează activitatea

antreprenorială, gradul înalt al criminalităţii în domeniul economic, lacunele în sistemul

instituţional şi altele.

Gradul de studiere a temei de cercetare. Investiţiile, reprezintă fermentul de bază în

dezvoltarea unei economii sustenabile. Economiile statelor diferă în dependenţă de gradul său de

dezvoltare, astfel determinînd afluxul de capital antreprenorial. Factorii care determină

direcţionarea şi amplasarea investiţiilor în economia ţării de asemenea variază, însă în multitudinea

factorială este importantă identificarea ponderii fiecărui factor în parte. Astfel, în cadrul

investigaţiilor realizate a fost ajustată „ecuaţia de gravitaţie investiţională” la condiţiile economice

ale Republicii Moldova. În ecuaţie au fost consolidaţi factorii cercetaţi, ceea ce a permis reliefarea

factorilor cu influenţă considerabilă asupra atragerii investiţiilor în economia naţională. Aspectele

care influenţează decizia de plasare a capitalurilor antreprenoriale în ramurile economiei naţionale

au fost cercetate în diverse ipostaze în multe centre internaţionale şi naţionale de cercetări

economice şi financiare, cum sunt Direcţiile de cercetare ale Băncii Mondiale; Fondului Monetar

Internaţional; Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare; Central for Social and

Economic Research; Institutul naţional de Cercetări Economice al Academiei Române; Institutul de

Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române; Институт Экономики

Переходного Периода; Academia de Studii Economice din Moldova; Institutul de Economie,

Finanţe şi Statistică; Universitatea Tehnică din Moldova; etc.

Scopul cercetării constă în relevarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în

economia naţională, adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale” la corelarea factorilor prioritari de atragere a

investiţiilor şi elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile

economiei Republicii Moldova. Scopul cercetării impune următoarele sarcini:

• studierea şi precizarea conceptuală a atractivităţii investiţionale şi determinarea gradului de

influenţă a acesteea asupra deciziei investitorului;

• abordarea aspectelor specifice ale investiţiilor în condiţiile tendinţelor economice

contemporane;

• analiza importanţei fluxurilor de capital străin prin distingerea oportunităţilor şi a

dezavantajelor pentru dezvoltarea economică a ţării;

• cercetarea fluxurilor de remitenţe analizate sub aspectul unei surse investiţionale potenţiale;

5

• identificarea factorilor constitutivi ai atractivităţii investiţionale şi determinarea tendinţelor

prioritare de modificare a acestora în condiţiile contemporane;

• modelarea „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” şi realizarea experimentală a modelului.

Obiectul de cercetare îl constituie delimitarea factorilor determinanţi şi estimarea impactului

acestora asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova în perioada de tranziţie.

Investitorii din sectorul real al economiei naţionale, prin intermediul „ecuaţiei de gravitaţie

investiţională”, au posibilitatea să estimeze capacităţile sale investiţionale în conformitate cu

tendinţele de evoluţie economico-juridico-instituţională; identificarea unei surse investiţionale

potenţiale pentru economia naţională – remitenţele.

Suportul teoretico – ştiinţific şi metodologic al tezei. Cercetările realizate constituie analiza

investigaţiilor în domeniu, rezultatele fundamentale ale analizei naţionale şi străine cu privire la

factorii determinanţi de atragere a investiţiilor străine într-o economie naţională şi în parte în

economia Republicii Moldova. În cadrul investigaţiilor realizate au stat lucrările fundamentale ale

teoreticienilor străini: A.Smith, D.Ricardo, K.Marx, J.M.Keynes, A.Marshal, P.Masse, M.Şimali,

savanţilor şi cercetătorilor români şi ruşi Românu I., Vasilescu I., Cistelican L., Mazîlu A,

Gh.Negoescu, M.Stoian, O.Tănăsoiu, L.L.Igonina, G.P.Podşivalenco, A.P.Pancruhin,

A.A.Covalevschii, L.Cobzari, A.Caraganciu, N.Botnari, R.Hîncu, M.Ciubotaru, T.Manole,

V.Fetiniuc, A.Timuş.

Suportul informaţional a cercetărilor constituie datele statistice oficiale ale Băncii Naţionale a

Moldovei, Biroului Naţional de Statistică, Ministerului Economiei şi Comerţului, Comisiei

Naţionale a Valorilor Mobiliare, UNCTAD, TACIS, Anuarul Statistic al Republicii Moldova şi

unele analize proprii ale autorului. Ca instrumentariu de cercetare a fost aplicat pachetul

econometric Eviews 3.0 şi metode econometrice ce au permis adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale”

prin corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la nivelul economiei naţionale în

Republica Moldova.

Metodologia cercetării a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: metoda

dialectică cu componentele ei: analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, metodele grafice şi tabelare,

metodele inerente disciplinelor economice - observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea,

gruparea; metoda sondajului, metodele sistemice şi analizei statistice. Aplicarea acestor metode a

permis o analiză profundă a diferitor fenomene economice.

Noutatea ştiinţifică a investigaţiei o constituie:

• dezvoltarea conceptului de atractivitate investiţională şi a conceptului de atragere a

investiţiilor prin delimitarea şi precizarea componentelor constitutive ale acestora;

6

• extinderea resurselor investiţionale prin identificarea unor noi fluxuri de capitaluri apărute ca

reminiscenţă a dificultăţilor economice din Republica Moldova – remitenţele;

• elaborarea schemei circuitului economic de utilizare a veniturilor generate de transferurile

remitenţilor;

• sistematizarea şi elaborarea unui sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului

investiţional al Republicii Moldova;

• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale”, prin corelarea factorilor prioritari de atragere a

investiţiilor, la nivelul economiei naţionale şi testarea modelului elaborat;

• elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei

Republicii Moldova.

Valoarea practică a lucrării rezidă în:

• considerarea factorilor financiari cu ulterioara lor includere în modelele investiţionale în

scopul aplicării acestora la elaborarea politicilor economice;

• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale" la corelarea factorilor prioritari de atragere a

investiţiilor în economia naţională;

• testarea modelului elaborat la condiţiile economiei naţionale, ceea ce va permite

eliminarea, sau cel puţin atenuarea, impactului negativ al factorilor cu influenţă negativă

asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în Republica Moldova;

• identificarea ramurilor cu impact negativ maxim al factorilor determinanţi de atragere a

investiţiilor în baza „ecuaţiei de gravitaţie investiţională" în scopul reacţionării promte a

investitorului la modificările ce survin în sectorul real al economiei naţionale;

• cercetările pot fi aplicate în sectorul real: „ecuaţia de gravitaţie investiţională" permite

estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului volatil al altui factor;

• perfecţionarea cadrului legal prin trecerea de la nivelul relaţiilor guvern → întreprinzător la

relaţia inversă întreprinzător → guvern;

• identificarea posibilităţilor de canalizare a remitenţelor în activitatea investiţională din

Republica Moldova;

• implementarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în cadrul elaborării

politicilor economice vizavi de dezvoltarea micului business şi implicarea remitenţelor în

cadrul dezvoltării sustenabile a economiei naţionale;

• cercetările pot fi folosite la completarea cursurilor universitare la discipline de specialitate în

instituţiile de învăţămînt superior;

7

Aprobarea rezultatelor investigaţiei. Principalele aspecte din lucrare au fost prezentate de

autor în cadrul conferinţelor ştiinţifico-practice, la simpozioane şi conferinţe internaţionale

(ASEM), publicate în reviste. Abordările teoretice ale investigaţiilor efectuate au fost valorificate

prin participarea la realizarea Proiectului „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a

creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS"

inclus în programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului

Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”.

Structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au determinat structura logică a lucrării care

cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări prezentate în încheiere, lista

bibliografică, anexe, lista abrevierilor, cuvinte cheie, adnotaţiile în limbile română, engleză şi rusă.

În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate, sunt identificate scopul şi

obiectivele cercetării, este precizat suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei, prezentate

noutatea ştiinţifică şi valoarea practică a lucrării

Capitolul I – „Conceptele teoretice şi importanţa practică a factorilor determinanţi de

atragere a investiţiilor” este iniţiat cu abordările teoretice asupra factorilor de influenţă a

atractivităţii investiţionale. În acest context s-a delimitat locul şi rolul factorilor financiari prioritari

în cadrul sistemului de parametri factoriali. S-au analizat abordările conceptuale a atractivităţii

investiţionale prin prisma factorilor constitutivi şi unele aspecte aferente proceselor investiţionale în

contextul tendinţei de globalizare.

Capitolul II – „Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în

economia Republicii Moldova” – reflectă analiza evoluţiei economice şi importanţa investiţiilor în

procesul de relansare a economiei Republicii Moldova. Este evidenţiat rolul pieţei bancare şi pieţei

de capital în procesul atragerii investiţiilor în economia naţională prin prisma dificultăţilor de

funcţionare şi oportunităţilor investiţionale oferite de acestea. Este identificat potenţialul

investiţional nou apărut ca reminiscenţă a dificienţelor economice din Republica Moldova –

transferurile provenite de peste hotarele ţării de la migranţii moldoveni. Sunt analizaţi factorii

economic, legislativ şi cel instituţional cu determinarea impactului acestora asupra proceselor

investiţionale aferente economiei naţionale.

Capitolul III – „Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi

elaborarea mecanismului promovării proiectelor de investiţii” conţine modelarea factorilor

determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională. A fost adaptată „ecuaţia gravitaţională”,

prin corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor, la economia naţională şi realizarea

experimentală a modelului elaborat la condiţiile economiei RM. Calculele au fost realizate în

pachetul econometric Eviews 3.0. Scopul aplicării pachetului econometric Eviews 3.0 a constituit

8

determinarea factorilor cu influenţă considerabilă asupra atragerii investiţiilor în economia naţională

şi a interdependenţei deciziilor investiţionale de factorii cercetaţi în lucrarea în cauză. Lucrarea este

finalizată cu elaborarea unui mecanism de promovare a proiectelor de investiţii în Republica

Moldova abordat la cele trei nivele: macro, mezo şi micronivel.

În Încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările, în care sunt reflectate cele mai

importante rezultate ale investigaţiei realizate şi sunt înglobate propuneri de formare a unui climat

investiţional atractiv în baza mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii. Publicaţii. La tema tezei respective sunt publicate 10 lucrări, cu un volum total de 3,25 coli

de autor.

Cuvinte-cheie: atractivitatea investiţională, atragerea investiţiilor, oportunităţi investiţionale,

activitate de promoţie a investiţiei, marketing teritorial, investiţii străine directe, remitenţele, mediul

investiţional, factori economici, factori legislativi şi instituţionali.

9

CAPITOLUL I. CONCEPTELE TEORETICE ŞI IMPORTANŢA PRACTICĂ A FACTORILOR DETERMINANŢI DE ATRAGERE A

INVESTIŢIILOR

1.1 Abordări teoretice asupra factorilor de influenţă a atractivităţii investiţionale. Locul şi rolul factorilor financiari prioritari în cadrul

sistemului de parametri factoriali

Investiţiile sunt acea categorie economică care poate fi regăsită pe parcursul dezvoltării

întregii omeniri. Acumularea capitalurilor mereu a fost una din problemele ce-au marcat dezvoltarea

economică a statelor atît în trecut cît şi în prezent, şi va persista cu siguranţă şi în viitor.

Noţiunea de investiţii este una din acele determinante care reuşeşte să-şi păstreze

actualitatea, fiind argumentată prin efectele multiplicatoare pe care le generează în sectoarele în care

au fost aplicate. Fiind corect direcţionate, raţional gestionate şi eficient structurate, investiţiile

conduc la accelerarea stabilităţii social-economice. Direcţionarea investiţiilor în sfera producerii sau

a serviciilor va conduce la relansarea dezvoltării agenţilor economici prin diverse modalităţi, precum

sunt retehnologizarea proceselor de producere şi implementarea artei de gestiune a tehnologiilor

avansate şi a inovaţiilor, toate acestea contribuind la majorarea gradului de competitivitate a

produselor fabricate. Concomitent cu relansarea activităţii economice este influenţat şi gradul de

ocupare a forţei de muncă: sporeşte cererea de bunuri şi servicii fiind influenţate de creşterea

numărului de angajaţi şi a veniturilor salariale ale acestora.

Relansarea activităţii productive ale agenţilor economici poate fi privită ca o verigă în cadrul

unei avalanşe ce va declanşa dezvoltarea activităţii în alte sectoare conexe (furnizoare de materie

primă, materiale, distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite). Astfel, în cadrul

procesului investiţional se obţine o creştere în lanţ a veniturilor la toţi agenţii economici antrenaţi.

Creşterea veniturilor agenţilor economici conduce la creşterea contribuţiilor acestora în bugetul de

stat. Aceasta la rîndul său, majorează posibilităţile de a finanţa proiectele investiţionale cu obiective

social-economice din surse bugetare.

Conceptul de investiţie nu o dată a suferit modificări, şi din aceste considerente se va urmări

evoluţia noţiunii de investiţie şi modificarea factorilor financiari determinanţi de atragere a acestora

în economia ţării, şi se vor prezenta delimitările conceptuale ale şcolilor economice care au abordat

aceste probleme în dependenţă de cerinţele perioadei şi nivelul de dezvoltare a gîndirii economice,

trasînd calea cercetărilor de la analiza aspectelor teoretice pînă la urmările sale practice (prin

prezentarea modelelor investiţionale).

10

Odată cu dezvoltarea civilizaţiei, se modifică şi conceptul de investiţie, fiind abordat şi tratat

în mod diferit în dependenţă de gradul de dezvoltare economică atins de societate. Încă din

anticihitate, conducătorii unor astfel de imperii cum au fost Grecia Antică, Egipt, Imperiul Roman,

India, Mesopotamia, percepeau investiţiile într-un mod complet deosebit de conţinutul noţiunii pe

care o percepem astăzi. Cheltuielile financiare erau direcţionate, în deosebi, în lucrări de investiţii

mari: în construcţii, unele dintre care au ajuns şi pînă-n zilele noastre, colizeumul din Roma,

piramidele din Egipt, pantionul din Grecia, zidul chinezesc.

Iniţierea prezentei cercetări cu şcoala mercantilismului este argumentată prin faptul că

trăsăturile caracteristice ale acestora au prevalat la începutul anilot 90 ai secolului XX în economia

RM. Postulatul de bază ale mercantelismului tîrziu (celei mai evoluate forme a mercantelismului)

constă în evidenţierea factorului determinant de atragere a banilor – comerţul, fiind formulată de

unul din reprezentanţii de vază ale acestei şcoli T.Mann. În cazul în care costul mărfurilor exportate

depăşeşte costul mărfurilor importate, fondul monetar al ţării va fi într-o continuă creştere. Factorii

de bază al majorării acestui fond monetar înaintaţi de T.Mann în cea mai mare parte pot fi aplicaţi

actualmente şi pentru economia ţării noastre, printre care pot fi menţionate [169]:

• creşterea culturilor care se importă în cantităţi mari în ţară, aceasta fiind uşor aplicată şi în

agricultura RM (recoltarea tutunului, cartofilor);

• aplicarea legeră a taxelor şi impozitelor asupra produselor autohtone: în scopul păstrării

atractivităţii pentru cumpărătorii străini (actualmente una din tacticile pe larg aplicate de

întreprinzătorii din Japonia este menţinerea costurilor comparativ mai joase cu produsele

analogice fabricate în SUA şi Uniunea Europeană, cu scopul de a le promova activ vînzările pe

pieţele străine);

• evidenţierea rolului economic al statului; în lucrarea sa „Bogăţia Angliei în comerţul exterior”

(1664) T.Mann scria că „tatul poate promova o politică corectă şi eficientă în cazul cînd

permite exportarea fără de impozitare a produselor fabricate din materia primă străină. Aceste

produceri vor forma noi locuri de muncă şi vor facilita exportul mărfurilor, graţie căruia se va

majora importul materiei prime străine şi va conduce la încasări active a impozitelor şi taxelor

vamale...” [169]. Argumentările protecţioniste caracteristice mercantelismului sunt aplicate şi

astăzi în cadrul economiei multor ţări.

Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii liberal clasice sunt reflectate

în cercetările lui A.Smith, marele economist al sec. XVIII, care afirmă în lucrarea sa „Avuţia

naţiunilor, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei” (1776) că factorul de bază al activităţii

individului îl reprezintă propriul interes reflectat prin egoismul uman. În cadrul capitolului I al

11

lucrării, A.Smith determină factorii prioritari de formare a avuţiei naţiunii, aceasta fiind

identificată ca produs al procesului de producere:

• cota parte a populaţiei antrenată în procesele de producere;

• productivitatea muncii.

Factorul de bază al creşterii productivităţii muncii A.Smith îl considera diviziunea muncii

sau specializarea (cea mai eficientă fiind specializarea pe operaţiuni).

Schema 1.1.1 Factorii de sporire a bogăţiei după A.Smith*

*Sursa: elaborată de autor

O deosebită atenţie A.Smith o acorda problemei de acumulare a capitalului. A.Smith consideră

că la formarea şi multiplicarea avuţiei naţiunii participă toţi indivizii implicaţi în munca productivă,

inclusiv şi întreprinzătorii, care îndeplinesc una din cele mai importante funcţii – de acumulare

(tezaurizare). Economisirea este factorul de bază care conduce la formarea capitalului, care mai

tîrziu este direcţionat spre ramurile productive ale economiei naţionale.

Odată cu dezvoltarea relaţiilor de producţie a apărut şi problema insuficienţei resurselor

financiare necesare pentru menţinerea sau expansiunea procesului de producere a întreprinderilor.

Atît întreprinzătorii cît şi economiştii erau în căutarea unor mecanisme financiare care ar fi permis

mobilizarea resurselor temporar libere. Astfel, una din posibilităţile de concentrare a capitalului

Smith o prefigura în cadrul pieţei valorilor mobiliare, care a fost mai mult sau mai puţin analizată în

lucrarea marelui economist englez. Nu putem afirma că A.Smith a realizat o analiză desfăşurată şi

amplă a bursei de valori, căci pentru acea perioadă nivelul de dezvoltare al acesteea era la etapa

incipientă de formare, nefiindu-i caracteristic un larg spectru de instrumente financiare puse în

circulaţie. A.Smith a acordat o atenţie deosebită cambiei, ca unuia din cele mai importante

instrumente ale pieţei de capital. La mijlocul sec.XVIII, cambia şi operaţiunile efectuate prin

intermediul acestui instrument juca rolul de interconexiune a trei sectoare ale economiei naţionale –

comerţul, sectorul industrial şi sectorul bancar. Au fost analizate şi obligaţiunile emise de stat

(datoriile de stat ale Franţei şi Marei Britanii, care circulau în sec.XVII-XVIII sub formă de

obligaţiuni), piaţa acţiunilor (fiind menţionate acţiunile unor companii mari „Ost India”, „Compania

Modernizarea mijloacelor fixe

existente

Diviziunea muncii

Creşterea nr angajaţilor în

sfera

Majorarea capitalului

Creşterea productivităţii

muncii

Avuţia naţiunii

Crearea noilor locuri de muncă

Sporesc profiturile subiecţilor economici

12

întregii Indii”). De asemenea, în lucrare regăsim unele aspecte de formare a Băncii Engleze în 1694,

fiind expuse unele informaţii cu privire la majorarea capitalului acţionar [36,p.345-347].

Tot în această perioadă sunt iniţiate şi cercetările ce ţin de tehnologizarea procesului de

producţie. Deja la începutul sec.XIX se evidenţia aspectul negativ al implementării noilor tehnologii,

şi ca o reacţie apare „teoria compensării” elaborată de Say, în care autorul afirma că maşinile vor

înlătura muncitorii doar la primele etape de implementare, dar mai tîrziu anume implementarea

noilor tehnologii va fi factorul determinant ce va stimula creşterea gradului de ocupare a forţei de

muncă.

Un alt aspect analizat care are tangenţe nemijlocite cu procesele investiţionale orientate

spre procesele productive, este teoria costurilor comparative elaborată de D.Ricardo, în lucrarea sa

„Despre principiile economiei politice şi impunerii” (publicată în 1817). Teoria presupune că fiecare

ţară se va specializa în producerea şi exportul acelor mărfuri pe care le fabrică cu cheltuieli relativ

mai mici şi va importa mărfurile pe care le produce cu cheltuieli relativ mai mari [33,p.54-63]. De

fapt, actualmente ţările înalt industrializate pe larg aplică această teorie, plasînd centre de producere

(a automobilelor, tehnicilor de uz casnic, aparatelor electronice etc) pe teritoriul ţărilor în curs de

dezvoltare, folosind la maximum toate avantajele ce i le oferă această ţară în ceea ce ţine de

micşorarea cheltuielilor de producere.

Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii socialist-marxiste au fost

promovaţi de economistul K.Marx şi abordaţi în lucrarea sa „Capitalul” (1867). Marx are o abordare

individuală a modalităţii de evaluare a bunurilor. Spre deosebire de A.Smith şi D.Ricardo,

economistul socialist consideră că nu munca este izvorul bogăţiei, ci forţa de muncă (aptitudinile de

muncă). Ca şi o oricare altă marfă, forţa de muncă poate fi evaluată. În procesul de producţie,

muncitorul crează bunuri cu o valoare ce depăşesc costul muncii sale, care se reduce la costul de

existenţă al acestuia. De aici şi reiesă, consideraţiile economistului precum că capitalul este o formă

a muncii neachitate deplin. Concomitent cu acest considerent: şi renta, şi rata dobînzii, şi profitul

industrial – sunt doar modalităţi de a denumi diferite forme a valorii adăugate a bunurilor, care

încorporează în sine munca neachitată a muncitorilor.

Marx evidenţiază rolul pozitiv al hîrtiilor de valoare (în special, al acţiunilor), care este

conceput de marele economist ca un instrument financiar important în ceea ce ţine de organizarea,

mobilizarea şi finanţarea întreprinderilor. În contextul acestor idei, Marx elaborează termenul de

capital fictiv, acesta fiind reprezentat în exclusivitate de hîrtiile de valoare. Dacă capitalul real este

direcţionat şi utilizat în producere, atunci hîrtiile de valoare reflectă drepturile de proprietate asupra

capitalului real. Însă de fapt, cum explică K.Marx, aceasta nu presupune existenţa a două tipuri de

capital diferit, care mulţi eronat îl divizează în capital real utilizat în producere şi capitalul format

13

din costul hîrtiilor de valoare. Este doar o singură formă a capitalului – cel real ce participă în

producere, restul sunt doar titluri simple de proprietate [48,p.517-518].

Procesul de acumulare a capitalului de către capitalist, în viziunea lui K.Marx, nu este

influenţat de careva factori externi (ca exemplu: mărimea profitului, rata dobînzii la credite), ci se

află sub influenţa tendinţelor egoiste de multiplicare a avuţiei sale.

Un interes sporit îl prezintă descrierea mecanismului de depăşirea crizelor economice în baza

reînnoirii în masă a capitalului: criza de supraproducţie se caracterizează prin stocarea bunurilor

fabricate, ceea ce conduce la diminuarea preţurilor. De aici capitalistul tinde să diminuieze

cheltuielile de producţie prin implimentarea unor tehnologii cu productivitate înaltă. Cererea la noile

tehnologii este în creştere, ceea ce conduce la majorarea cererii la forţa de muncă de calificare

corespunzătoare; cei din urmă fiind bine remuneraţi conduc la majorarea cererii la bunurile de

consum. Pornind de la ideea lui K.Marx în ceea ce priveşte implemntarea activă a noilor tehnologii,

putem evidenţia că acest proces şi-a găsit continuitatea sa în economia ţărilor înalt dezvoltate, şi

ceea ce este important – se regăseşte şi în implementarea tehnologiilor avansate şi în economia RM.

Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii economice neoclasice au

fost analizaţi de reprezentantul doctrinei economice neoclasice A.Marshal, în monografia sa

„Principiile economiei politice” (1890).

Schema 1.1.2 Analiza procesului investiţional ca parte integrantă al sistemului de funcţionare a pieţei de capital în viziunea lui A.Marshal*

*Sursa: elaborată de autor

Perfecţiunea funcţionării pieţei de capital constă în faptul că în toate centrele ei, concomitent

pentru acelaşi produs se va plăti un preţ unic. Ca şi orice piaţă, echilibrul pieţei de capital se

regăseşte în balanţa între cererea şi oferta de investiţii. Factorul determinant al ofertei de capital

Mecanismul funcţionării

pieţii de capitalCererea de

capital

Rata profitului la capitalul investit

Economiile

Oferta de capital

Rata dobînzii

Procesul investiţional

14

este rata dobînzii oferită la economiile subiecţilor, iar la baza cerereii de capital a

întreprinzătorilor stă rata profitului la capitalul investit.

Într-o oarecare măsură, toate ţările din vest pot fi abordate ca o singură piaţă ce concentrează

mai multe tipuri de hîrtii de valoare [49,p.7]. A.Marshall constată că piaţa poate fi uşor organizată,

fiind concepută ca un sistem căruia nu-i sunt atribuite hotare, dar foarte sensibile la diverse

modificări. Un factor de extindere a întreprinderilor industriale Marshall îl atribuia modalităţilor

de majorare a capitalului acţionar.

Unul din economiştii, apăruţi la răscrucea secolelor XIX şi XX a fost R.Gilferding, care în

lucrarea sa „Capitalul financiar” (1910) a cercetat procesul de formare a capitalului fictiv. O analiză

deosebită este acordată modalităţii de transformare a capitalului monetar în cel industrial. Capitalul

monetar devine fictiv, însă proprietarii hîrtiilor de valoare pot în orice moment să-l transforme în

capital monetar. Explicaţia R.Gilferding constă în următoarele: odată emisă acţiunea nu mai are

nimic comun cu rotaţia capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia [45,p.155].

Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Shumpeter. Cercetările sale, Shumpeter, ca un

adevărat adept al şcolii neoclasice le iniţiază de la analiza modelului static, în cadrul căruia toţi

factorii de producere, schimbul, repartiţia şi consumul rămîn nemodificaţi. Un interes deosebit îl

prezintă evidenţierea unor factori interni care conduc la dezechilibrul intern al sistemului de piaţă.

Astfel, Shumpeter înaintează o combinaţie de factori revoluţionar noi de atragere a capitalurilor

antreprenoriale: (i) fabricarea noului produs; (ii) aplicarea noilor tehnologii de producere; (iii)

implementarea unei noi structuri organizatorice de producere; (iv) „descoperirea” noilor pieţe de

desfacere şi a resurselor de materie primă [169].

Shumpeter delimitează factorii activităţii economice în modelul static de factorii activităţii

economice în modelul dinamic [169]:

• factorul prioritar al activităţii economice în modelul static – este motivul de

satisfacere a necesităţilor în baza comportamentului raţional (maximizarea utilităţii şi

a profitabilităţii);

• factorul principal al activităţii economice în modelul dinamic – sunt motivele

iraţionale ale întreprinzătorului: succesul, dezvoltarea şi cultivarea personalităţii

economice, satisfacţia din activitatea economică desfăşurată, etc.

Un rol important în cercetările sale, Shumpeter l-a acordat factorului intern al creşterii

economice – creditul. Anume acest factor este abordat de economist ca unul din cei mai importanţi

în crearea noilor combinaţii de producere. Pentru ca antreprenorii-inovatori să poată obţine

mijloacele de producere, este necesară accesibilitatea contractării creditelor bancare. Dezvoltarea

sistemului bancar este factorul ce conduce la posibilitatea de extindere a activităţii conomice şi

15

implementării în cadrul ei a noilor combinaţii de factori de producţie. Banca comercială este

concepută ca un intermediar în posibilitatea de realizare a obiectivelor întreprinzătorului. Costul

realizării inovaţiilor este reflectat prin rata dobînzii, care şi este plata pentru procurarea noilor

capacităţi productive. Întreprinzătorul, obţinînd creditul, se îndreaptă spre piaţa factorilor de

producţie, unde este instaurat un echilibru între cererea şi oferta factorilor. Întreprinzătorul necesită

resurse suplimentare şi este dispus să le achiziţioneze la orice preţ, astfel, contribuind la

dezechilibru. Sistemul de echilibru este încălcat şi modifică direcţia de utilizare a fluxurilor de

resurse, şi respectiv şi a fluxurilor de bunuri de consum.

Ritmul obişnuit al circulaţiei întregului sistem de preţuri, cheltuieli şi venituri este întrerupt.

Se înregistrează bancrute ale agenţilor economici. Dar ideea inovatoare va fi preluată de alţi

întreprinzători. Astefl, obiectivul şi creditul capabil să-l realizeze sunt factorii determinanţi de

formare a profitului antreprenorial înaintate de Shumpeter.

Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii economice keynesiste erau

orientate spre analiza problemelor economice de proporţie naţională: venitul naţional, economiile,

cererea agregată.

Către anii 30 ai sec XX, legea debuşeelor lui Say, potrivit căreea orice ofertă este automat

acoperită de cerere, devine neaplicabilă în economie, deoarece în această perioadă se înregistrează

un exces de resurse: un înalt nivel al şomajului, capacităţi de producere neutilizate, capital

neantrenat în producere. Keynes formulează „legea înclinaţiei psihologice” [30,p.183]. Din care

rezultă că odată cu creşterea venitului, cererea efectivă asigurată prin consum personal este în

continuă scădere, din aceste considerente volumul crescător al economiilor trebuie să acopere

cerereaa ascendentă a investiţiilor. Dar realizarea investiţiilor depinde de capacitatea de a transforma

economiile în investiţii reale.

În cadrul şcolii clasice această problemă lipsea, din simplul motiv că se considera că

momentul realizării economiilor coincide cu momentul realizării investiţiilor. Mai mult ca atît,

volumul mare al economiilor era principala verigă ce conducea la creşterea economică. Însă Keynes

ajunge la concluzia că un invel înalt al economiilor va fi factorul care va inhiba creşterea economică,

economiile mari lasă fără de acoperire o bună parte a ofertei de bunuri şi servicii, ceea ce nemijlocit

conduce la problema de supraproducere. Concluziile logice, înaintate de Keynes, conţin ideea

creşterii continui a venitului naţional prin majorarea plasamentelor care vor fi acoperite din volumul

în creştere a economiilor. Anume, componenta investiţională a cererii efective joacă rolul dominant

în cadrul determinării venitului naţional:

16

PNB = C + I

Unde: PNB – Produsul Naţional Brut

C – consumul

I – investiţiile.

Atît în viziunea doctrinei clasice, cît şi în viziunea lui Keynes, investiţiile au funcţia de a

absorbi volumul economiilor. Deosebirea principială constă în următoarele: şcoala clasică considera

că economiile sunt automat absorbite de investiţii, ceea ce conduce la atingerea echilibrului

macroeconomic; pe cînd Keynes afirma că nivelul economiilor este determinat de nivelul venitului,

iar volumul plasamentelor nu este influenţat de volumul economiilor şi ca consecinţă balanţa dintre

economii şi investiţii este mai degrabă întîmplătoare, decît o legitate. Factorii prioritari ce

determină volumul real al investiţiilor sunt: profitul scontat din investiţiile realizate şi rata dobînzii.

Întreprinzătorul va continua procesul investiţional în cazul în care eficienţa marginală a

investiţiilor va depăşi rata dobînzii. Astfel, rata dobînzii determină nivelul minim al profitabilităţii

investiţiilor viitoare. Cu cît rata dobînzii este mai mică cu atît procesul investiţional este mai activ, şi

cu cît rata dobînzii este mai înaltă cu atît procesul investiţional este inhibat. Rata dobînzii, în teoria

lui Keynes, ca şi de altfel şi înclinaţia spre investiţii, este un fenomen preponderent de ordin

psihologic. Profitul la care se scontează este sensibil la aşteptările pesimiste şi acestea pot cauza

apariţia unor crize economice majore.

În cercetările sale Keynes depistează că într-o economie dinamică tendinţa de creştere a

economiilor cu mult depăşeşte tendinţa investiţiilor. Din aceste considerente, Keynes evidenţiază

problema stimulării investiţiilor. Diminuarea cheltuielilor investiţionale conduc la schimbări în

volumul total al procesului de producţie şi al profitului. Cheltuielile investiţionale sunt mai puţin

stabile decît cheltuielile de consum, astfel, insuficienţa investiţiilor fiind identificată ca factor ce

conduce la recesiune economică.

Considerăm că curentele de gîndire - instituţionalismul şi neoinstituţionalismul – au avut

nişte trăsături definitorii care au avut influienţe semnificative asupra procesului investiţional cu

efecte care-şi regăsesc consecinţele şi asupra deciziilor investiţionale contemporane. Unul din

reprezentanţii instituţionalismului, T.Veblen în lucrarea sa „Teoria clasei fără ocupaţii” (1899), spre

deosebire de doctrina economică clasică care percepea noţiunea de capital în corelaţie cu avuţia

naţiuni (la baza activităţii antreprenoriale era pusă dorinţa de a obţine profituri, majorarea

profiturilor era obţinută din majorarea volumului de investiţii care conduceau la creşterea

productivităţii, se majora numărul salariaţilor implicaţi în activitatea de producere, creştea salariul

acestora, toate acestea contribuind la sporirea avuţiei naţionale) argumentează activitatea

17

întreprinzătorului nu de dorinţa raţională de multiplicare a profitului la maximum, ci de prezenţa

instinctului paternităţii, care se manifestă prin asigurarea unei bunăstări materiale a familiei sale.

Reprezentantul de vază al neoinstituţionalismului, John Kennet Galbraith, în lucrarea sa „Noul

stat industrial” (1967), reflectă în fapt tendinţele actuale de dezvoltare industrială. Originalitatea

conceptelor lui Galbraith şi-au găsit reflectare obiectivă în cadrul transformărilor la care au fost

supuse majoritatea întreprinderilor mari care urmăresc trinomul: competitivitate, raţionalism şi

eficienţă.

Întreprinderile mari apărute astăzi sunt rezultatul combinaţiei celor mai avansate tehnologii

şi al unor capitaluri antreprenoriale uriaşe, care pot fi dirijate de oamenii cu cunoştinţe vaste, de

adevăratele talente specializate în domeniile tehnic, economic şi organizatoric. Aceste talente care

posedă cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice speciale joacă un rol tot mai însemnat atît în viaţa corporaţiei

cît şi a ţării, dînd naştere unei noi instituţii pe care Galbraith o numeşte tehnostructura. Ideile

originale ale lui Galbraith sunt de o mare actualitate în secolul XXI.

Considerăm că investiţiile realizate în tehnologii şi cunoştinţe ştiinţifico-tehnice,

promovate de Galbraith sunt oportunitatea de care ar trebui să profite şi întreprinderile care-şi

desfăşoară activitatea în Republica Moldova.

Cercetările realizate vizavi de ideile şcolilor economice permit constatarea diversificării

factorilor ce influenţează atragerea investiţiilor şi identificarea instrumentelor de mobilizare a

acestora în economia ţării. Structurarea tuturor factorilor conduce spre elaborarea anumitor modele

(mecanisme) ce vizează organizarea şi desfăşurarea activităţii antreprenoriale în vederea dezvoltării

sau redresării situaţiei economice din ţară. Actualmente, mecanismul de mobilizare a capitalurilor şi

direcţionarea acestora în anumite sectoare ale economiei poartă denumirea de model investiţional.

Rolul determinant în cadrul elaborării şi promovării unui model investiţional revine statului.

Implementarea modelului investiţional reprezintă un mecanism complex, la dispoziţia statului fiind

un set limitat de instrumentariu de reglementare statală. Selectarea instrumentariului de reglementare

statală trebuie însoţită de scenarii posibile de derulare a situaţiei economice. Se poate apela şi la un

mix de măsuri, dar este binevenită testarea prealabilă a acestuia, în scopul înlăturării efectelor

nedorite pe care le poate genera. În sec.XX au fost dezvoltate mai multe modele investiţionale. Din

aceste considerente, un interes sporit îl prezintă studiul istoric de implementare a politicilor

investiţionale care sunt formate dintr-un mix de instrumente [44,p.45;47,p.18;115,p.19-23].

Unul din primele modele investiţionale a fost elaborat de marele economist englez

J.M.Keynes. Ideea modelului presupune că stimularea investiţiilor revine statului şi se înaintează un

model investiţional al ţării prin politicile bugetară şi monetar-creditară.

18

Politica bugetar-fiscală presupune: deschiderea unor linii de finanţare activă a

întreprinzătorilor; creditarea întreprinderilor private din surse bugetare; organizarea achiziţiilor de

stat de bunuri şi servicii; direcţionarea investiţiilor de stat în acele ramuri care vor apărea ca

catalizator al mecanismului multiplicator; orientarea cheltuielilor bugetare cu scopuri neproductive

(care la prima veder par a fi inutile, căci nu sunt însoţite de creşterea ofertei bunurilor), dar asigură

efectul multiplicator

Politica monetar-creditară presupune: micşorarea ratei dobînzilor; micşorarea ratei

dobînzilor va conduce la diminuarea eficienţei marginale şi astfel face mai atractive viitoarele

investiţii; de asemenea, statul trebuie să asigure o cantitate a masei monetare care va conduce la

diminuarea ratei dobînzilor.

Un factor important al ieşirii din criză Keynes îl atribuia politicii economice externe.

Acţiunile economice ale statului vor fi considerate corecte, dacă pentru păstrarea gradului de

ocupare a forţei de muncă autohtonă însoţită de o eficienţă minimă a industriei naţionale, se va

diminua importul bunurilor străine care sunt mult mai ieftine decît cele de producere internă.

La sf.sec XX au fost identificate încă 3 modele investiţionale, fiind clasificate după regiunea

geografică în care au fost promovate. În cadrul fiecărui model se evidenţiază un anumit

instrumenrtariu şi se pune accentul pe diferite instituţii care îl vor promova. Astfel distingem

[115,p.19-23]:

Modelul investiţional american - centrat pe implementarea activă a instrumentelor fiscale, în

special, a influenţei sistemului fiscal asupra înclinaţiei spre economisire a populaţiei, formării

fondurilor de amortizare a întreprinderilor şi asupra profitului nerepartizat. Statul are posibilitate să

modeleze proporţiile macroeconomice în ceea ce priveşte distribuirea venitului naţional între

economii şi consum.

Un rol important în cadrul modelului îi revine pieţei de capital, una din funcţiile importante

ale căreea este mobilizarea şi repartiţia resurselor investiţionale. Modelul american îi atribuie

sistemului bancar un rol scundar, ceea ce determină băncile comerciale din SUA să se extindă

teritorial pentru a avea posibilitatea de diversificare a operaţiunilor, inclusiv şi a celor bursiere.

Funcţiile statului se conturează în concentrarea, stocarea, analiza şi repartiţia informaţiei

economice ce determină nivelul de dezvoltare economic şi se ocupă de prognozele economice.

Dezavantajul modelului constă în lipsa mecanismului de stimulare a înclinaţiei spre

economisire şi incapacitatea majorării rapide a economiilor.

Modelul investiţional japonez - succesul realizării modelului japonez se axează pe nivelul

înalt de dezvoltare a sectorului privat şi prezenţa unui aparat eficient al statului. Punctul forte al

modelului îl constituie colaborarea activă şi fructuoasă dintre investitorii privaţi şi stat. Pentru

19

obţinerea unui înalt grad al rentabilităţii, realizarea proiectelor investiţionale se face doar în baza

programelor elaborate de companiile private. În calitate de „curator” al acestor programe apar

consiliile municipale sau regionale.

Atractivitatea modelului rezultă din mecanismul corect şi eficient organizat al mobilizării

disponibilităţilor băneşti libereale populaţiei colectate de sectorul bancar şi distribuţia acestora

companiilor private în scopuri investiţionale. Dezavantajul modelului este gradul înalt al politizării

procesului de planificare a investiţiilor însoţit de modificări nedorite a parametrilor monetari-

creditari.

Modelul investiţional taiwanez – reprezintă o combinare a aspectelor din modelele american

şi japonez. Momentul forte al modelului îl constituie funcţia statului care constă în coordonarea

deciziilor investiţionale, implementarea mecanismelor de realizare a acestora şi accesul egal al

tuturor participanţilor la aplicarea tehnologiilor avansate. Nu statul înaintează proiectele

investiţionale, ci companiile care nemijlocit activează în domeniul respectiv şi care cunosc toate

nuanţele afacerilor. În topul acestor companii este una care deţine locul de leader. Restul

întreprinderilor mai mici apar ca o verigă din întregul lanţ investiţional şi îndeplinesc funţiile de

tipul: distribuţiei, furnizării, intermedierii, etc.

Implementarea oarbă a unuia din aceste modele, fără de racordarea acestuia la specificul

economiei naţionale a ţării, se va sconta cu un adevărat eşec. La sfîrşitul anilor '70 insulele Filipine

au încercat promovarea unei politici invetiţionale bazate practic pe toate aspectele modelului

japonez, care din păcate aşa şi nu a condus la fortificarea economiei ţării.

Din aceste considerente, în cadrul elaborării şi mai tîrziu a implementării modelului

investiţional este necesară pregătirea terenului de absorbţie a influxului de capital antreprenorial

autohton şi străin prin crearea climatului investiţional atractiv al ţării.

Analiza modelelor investiţionale implementate în cadrul diverselor economii ne

direcţionează spre cercetări minuţioase a potenţialelor mecanisme de redresare a economiei

naţionale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor şi condiţiilor prielnice de atragere a

fluxurilor investiţionale. În cea mai mare parte, fluxurile investiţionale vor fi direcţionate în acele

regiuni în care imaginea investiţională coincide cu activitatea reală de promovare a investiţiilor.

Decizia de a investi depinde de gradul de atractivitate investiţională, determinată de componenţa

oportunităţilor investiţionale, impactul pozitiv sau negativ al factorilor climatului investiţional, de

stimulentele oferite, etc.

20

1.2 Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi

După cum se cunoaşte, orice agent economic, nu-şi derulează activitatea sa în vacum, ci

sub influenţa mediului înconjurător. „Mediul – natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea

factorilor externi în care se află fiinţele şi lucrurile; societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte

cineva, ambianţă” [27,p.617] sau "mediul – este acea totalitate de condiţii naturale, în cadrul cărora

se efectuiază activitatea societăţii umane, organismului" [53,p.960]. Executînd interpretarea acestuia

se poate presupune că mediul înconjurător pentru activitatea unui agent economic este mediul

macroeconomic. De obicei, „mediul extern (macroeconomic sau macro) în condiţiile căruia îşi

derulează activitatea unui agent economic, reprezintă prin sine o totalitate de medii economic,

politic, social-cultural, climateric” [54,p.479]. Dar în scopurile unor investigaţii certe nu trebuie

omisă şi importanţa analizei şi studierii cadrului legislativ al activităţii unui agent economic.

Întreprinderile, prin caracterul său economic, în activitatea sa includ o multitudine de medii, de

aceea toate acestea (şi cel politic, şi cel legal, şi cel social-cultural, şi cel climateric) pot fi

încorporate consolidat în componenţa activităţii mediului instituţional sau a climatului investiţional.

Climatul investiţional în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea îşi are

particularităţile sale în economia naţională şi, desigur, trăsături distinctive faţă de economia altor

state. Noţiunea de mediu investiţional a fost remarcată în publicaţiile din ultimele decenii, în

legătură cu evoluţia investiţiilor străine directe şi a activităţii cororaţiilor transnaţionale, ca fiind

crearea de condiţii stimulative pentru atragerea factorilor de producţie de care ţara duce lipsă

[105;115;114]. Abordarea noţiunii de climat investiţional, cuprinde şi alte priorităţi, astfel, acesta

poate fi definit ca mediul în care derulează procesul investiţional al unităţilor economice, totalitatea

premiselor social-economice, politice şi de drept, instituţionale, culturale, care determină

atractivitatea şi gradul de utilizare investiţională implimentată într-un sistem economic sau în cadrul

economiei naţionale [118;130]. Aceste caracteristici sunt legate nemijlocit de specificul legislaţiei

naţionale şi de istoria relativ nouă şi scurtă a antreprenoriatului din Republica Moldova.

Pe parcursul metamorfozelor din climatul investiţional al unei ţări se realizează şi

adaptarea investitorilor către acesta. Deci, se poate afirma că în vederea efectuării investiţiilor într-o

anumită ramură a ţării, investitorii vor analiza condiţiile mediului investiţional, care reprezintă în

sine un indicator multifactorial al situaţiei macro şi micro-economice a statului. Situaţia generală a

climatului investiţional este evaluată în baza analizei unor factori (indicatori). Aceşti factori pot fi de

natură subiectivă (situaţia economică; baza legislativă şi normativă; infrastructura socială; resursele

21

de muncă; potenţialul tehnico-ştiinţific) şi de natură obiectivă (condiţiile natural-climaterice;

amplasarea geografică; starea mediului ambiant) [95].

Deci, „estimarea climatului investiţional se face în funcţie de diferite coordonate –

economice, politice, social-culturale, fiecare din ele includ anumite elemente, componente obiective

şi subiective, interne şi externe, exprimaţi prin indicatori, care permite decidentului crearea unei

imagini privitor la vulnerabilitatea economică a ramurii” [32,p.256]. Estimarea climatului

investiţional se poate finaliza cu decizia investitorului de a-şi plasa capitalul antreprenorial în

economia unei ţări sau de a o ocoli în deciziile sale investiţionale. Astfel, nu putem aborda noţiunea

de mediu investiţional fără de tratarea conceptului de atractivitate investiţională.

Prin atractivitate investiţională a economiei se înţelege capacitatea economiei de a

satisface interesele specifice ale investitorilor prin intermediul recepţionării investiţiilor.

Adesea noţiunea de atractivitate investiţională este confundată cu noţiunea de atragere a

investiţiilor. Componentele de bază ale ambelor noţiuni sunt prezentate în schema 1.2.1.

Schema 1.2.1 Interacţiunea atractivităţii investiţionale a economiei şi a atragerii investiţiilor* *Sursa: Luchian I., Cinic L - Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi -

Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63

În cele mai dese cazuri atractivitatea investiţională a economiei este rezultatul influenţei

unui complex de factori ce determină necesitatea şi eficienţa alocării investiţiilor.

În general, atractivitatea investiţională a economiei este determinată de factorii climatului

investiţional şi oportunităţile investiţionale existente.

Considerăm că noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări

(ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investiţiilor.

Climatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care

reflectă imaginea integrală a ţării, capacitatea ţării pentru însuşirea investiţiilor, riscurile aferente

procesului investiţional etc. În această ordine de idei, putem afirma că climatul investiţional este

Atractivitate investiţională

Oportunităţi investiţionale

Factorii climatului investiţional

Atragerea investiţiilor

22

doar o precondiţie pentru atragerea investiţiilor directe, apare în calitate de un determinant în decizia

investitorului care este în căutarea plasării capitalurilor sale antreprenoriale.

Printre aceşti parametri vom enumera: resursele naturale şi starea mediului, calităţile forţei

de muncă, nivelul de dezvoltare a infrastructurii, transparenţa şi previziunea vieţii şi a deciziilor

politice, stabilitatea macroeconomică şi solvabilitatea balanţei de plăţi externe, calitatea guvernării şi

a administraţiei publice locale, stabilitatea şi calitatea cadrului juridic, nivelul de criminalitate şi

corupţie, transparenţa şi democraţia dirijării corporative, calitatea sistemului financiar bancar,

inclusiv a celui fiscal, bazele administrative, informaţionale şi tehnice de pătrundere pe pieţe,

inclusiv reglementarea comerţului extern, nivelul de monopolizare şi de concurenţă pe piaţa internă,

inflaţia etc.

Pentru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta cîteva

tratări ale criteriilor pentru clasificarea lor întâlnite în literatura de specialitate.

Astfel unii autori [51] tratează climatul investiţional ca un complex de parametri care

caracterizează potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor şi a riscului realizării lor (anexa 1).

Estimarea climatului investiţional poate constitui, de asemenea, şi un indicator de piaţă al

eficienţei plasării investiţiilor pe teritoriul unei ţări. În calitate de factori de bază, care determină

climatul investiţional, în cazul dat sunt:

- potenţialul social-economic al teritoriului, existenţa premiselor obiective de primire (asimilare)

a investiţiilor;

- potenţialul investiţional propriu al teritoriului;

- afluxul investiţiilor externe, inclusiv a celor străine;

- nivelul de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare şi situaţia emitenţilor valorilor mobiliare;

- condiţiile instituţionale şi baza normativă şi de drept a atragerii investiţiilor;

- situaţia politică şi criminogenă;

- condiţiile bioclimaterice;

- restricţiile ecologice.

Climatul investiţional poate fi examinat şi ca o totalitate a factorilor şi condiţiilor social-

economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfăşurarea activităţii

investiţionale, iar din altă parte – care o împiedică.

În practica de afaceri sunt evidenţiate două tratări de bază a estimării climatului

investiţional.

Prima tratare – cea „îngustă” se bazează pe estimarea:

- dinamicii produsului intern brut, venitului naţional şi volumului producţiei industriale;

- dinamicii distribuirii venitului naţional, proporţiilor economiilor şi consumului;

23

- stării sistemului de reglementare a activităţii investiţionale;

- dezvoltării unor pieţe concrete, inclusiv a celei monetare şi de capital.

A doua tratare – „tratarea lărgită multifactorială” – se bazează pe estimarea factorilor, ce

caracterizează potenţialul economic, condiţiile economice generale, mediul pieţei, factorii politici,

sociali, socio-culturali, organizaţionali şi juridici, precum şi cei financiari.

În altă lucrare [23] găsim o altă structurare a factorilor climatului investiţional:

1. Conform nivelului de manifestare:

1.1 Factorii nivelului macroeconomic: factorii stabilităţii economice (situaţia bugetară, starea

balanţei de plăţi, datoria publică, inclusiv cea externă); factorii de evaluare redaţi prin preţuri

(inflaţia, dobânda, cursul valutar); factorii politici şi sociali (stabilitatea politică, nivelul corupţiei şi

a criminalităţii, nivelul de previziune a situaţiei politice, şomajul, nivelul calităţii vieţii); factorii de

natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală), factorii determinanţi ai

infrastructurii de piaţă (nivelul de dezvoltare a sistemului bancar şi a altor instituţii financiare,

starea instituţiilor pieţei valorilor mobiliare); factorii ce determină cadrul legislativ (calitatea

cadrului legislativ, nivelul de previziune a modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislaţiei).

1.2 Factorii nivelului microeconomic: factorii psihologici (cultura investiţională; preferinţe

individuale ale investitorilor în materie de plasament, bazate pe cunoaşterea anumitor domenii de

activitate, pe existenţa oportunităţilor de investiţii; aversiunea faţă de risc a investitorilor; instincte);

factorii economici şi financiari (situaţia financiară a întreprinderii, rentabilitatea unităţii economice,

mobilitatea întreprinderii, rentabilităţile scontate a investiţiilor reale, existenţa surselor de finanţare a

investiţiilor, accesibilitatea la surse externe de finanţare, posibilitatea de dezinvestiţii); factorii ce

determină conjunctura pieţei (consumatorii, furnizorii, amplasamentul, concurenţii); factorii

administrativi (calitatea managerului şi a echipei de gestiune: capacitatea de a organiza afaceri, de a

evalua perspectivele investiţionale, existenţa experienţei).

2. După natura sa

2.1. Factorii de natură economică: politica macroeconomică; strategia comercială; nivelul şi

modul de implicare a statului; modul de formare a preţurilor; priorităţile în investiţii; structura

financiară

2.2. Factorii de natură politică: factorii situaţiei politice interne (structura socială, cadrul

instituţional, personalităţile, mecanismele de control); factorii situaţiei politice externe (instabilitatea

politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică, instabilitatea economică

regională).

3.Conform relaţiei risc-rentabilitate

24

3.1. Factorii care determină potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor (resursele materiale,

potenţialul productiv al ţării, infrastructura, calitatea forţei de muncă, calitatea instituţiilor etc.)

3.2. Factorii care caracterizează riscul investiţional (politici, economici, sociali, criminali,

ecologici, financiari, legislativi etc.).

Astfel, climatul investiţional este definit ca potenţialul investiţional al teritoriului corectat

la gradul riscului investiţional de pe teritoriu.

O altă abordare a factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor directe în ţară [96] este

clasificarea acestora în: factori de natură economică, factorii legislativi şi cei instituţionali (schema

1.2.2).

Schema 1.2.2 Factorii determinanţi de atragere a investiţiilor în economie* *Sursa: elaborată de autor

Autorul împărtăşeşte această viziune a analizei atractivităţii investiţionale a ţării şi propune

o analiză a climatului investiţional al Republiici Moldova prin determinarea unor criterii pentru

evaluarea acesteea, după cum urmează: criterii pentru evaluarea situaţiei economice, criterii pentru

evaluarea situaţiei legislative, criterii pentru evaluarea situaţiei instituţionale. La rîndul său, aceste

criterii sunt constituite dintr-un şir de parametri economici, financiari, legislativi şi instituţionali

(anexa 2).

Astfel cum în alte abordări nu se defineşte factorul instituţional, considerăm evidenţierea

importanţei acestuia asupra atractivităţii investiţionale a ţării. „Instituţiile crează mediul favorabil al

modificărilor, care alături de tehnologiile implimentate determină cheltuelile tranzacţionale şi

cheltuielile de transformare”, că „...instituţiile au un rol decisiv în structura cheltuielilor de

producere, deoarece transformarea investiţiilor în resurse, muncă şi capital în bunuri şi servicii

reprezintă funcţia nu doar a tehnologiilor de producere, ci şi a instituţiilor. Respectiv, mediul

instituţional influenţează şi asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate

şi asupra cheltuielilor tranzacţionale...” [50, p.53]. Astfel, cu cît este mai eficient sistemul

instituţional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacţionale şi cheltuielilor de transformare în

economie.

Factorul legislativ

Factorul instituţional

Factorul economic

Riscul de ţară

25

Oportunităţile investiţionale existente sunt determinate de influenţa factorilor de

contribuţie de natură economică, tehnică, tehnologică, juridică şi financiară (schema 1.2.3).

Schema 1.2.3 Componenţa oportunităţilor investiţionale* *Sursa: elaborată de autor

În cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul

economiei unei ţări este importantă analiza oportunităţilor investiţionale de care vor putea beneficia

în desfăşurarea activităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor investiţionale constituie

un punct forte pentru planificarea activităţii sale economice şi din start îi permite conturarea unor

prognoze vizavi de viitorii parteneri de afaceri, despre posibilităţile de extindere teritorială prin

penetrarea noilor pieţe de desfacere şi modalităţii de fructificare a beneficiului scontat prin

selectarea ramurii atractive.

Astfel, aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt [106,p.48-55;157]:

• Cucerirea unui segment de piaţă, evitînd barierele tarifare şi netarifare;

• Folosirea unor materii prime, a forţei de muncă şi a altor resurse existente în ţara în care

investeşte, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forţei de

muncă etc;

• Lărgirea pieţei de desfacere a produsului finit - intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în

care s-a investit ci şi posibilităţile de export pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor

vecine.

• Posibilitate de accesare facilă a pieţei de împrumut şi nivelul ratei dobînzii la credite oferite;

• Tempourile inflaţioniste etc.

Aspectele tehnice şi tehnologice cuprind următoarele [124,p.78-80;157]:

��Posibilităţi de implantare a noilor întreprinderi, noilor utilaje, soluţiilor tehnologice şi

organizatorice de vîrf;

��Amplificarea folosirii capacităţilor de producţie existente;

��Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piaţa internaţională;

Oportunităţile investiţionale

Aspecte financiare

Aspecte juridice

Aspecte tehnice şi tehnologice

Aspecte economice

26

��Gradul de absorbţie a „know-how”-urilor;

��Posibilitate de individualizare a produsului fabricat;

��Metode manageriale de înaltă eficacitate;

��Posibilitatea de creare a unor zone industriale în regiunile mai slab dezvoltate a ţării etc.

Aspectele juridice includ [98;157]:

��Stabilitatea sistemului legal;

��Lipsa de transparenţă a legislaţiei;

��Gradul de nedesăvîrşire între actele legislative aprobate;

��Gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate;

��Posibilitatea de eliminare a obstacolelor de acces şi implantare a propriilor centre de producere;

��Posibilităţi de evitare a legislaţiei;

��Gradul de complexitate a practicii de apel şi arbitraj;

��Procedura de expropriere, în cele mai dese cazuri realizată prin metoda naţionalizării;

��Posibilitatea de repatriere a proprietăţii şi a capitalului etc.

Aspectele financiare ce prezintă interes pentru decizia investitorului sunt [98;157]:

��Avantajele financiare sub forma dividendelor pe care poate să le repartizeze în totalitate sau în

anumite proporţii, conform legislaţiei ţării în care a investit;

��Posibilitatea de a transfera total sau parţial beneficiile obţinute în urma activităţii sale

investiţionale;

��Avantaje fiscale sub forma reducerilor şi scutirilor de impozite, taxe vamale etc;

��Avantaje monetare în privinţa schimbului valutar şi lipsa restricţiilor în acest domeniu.

Procesul de atragere a investiţiilor este influenţat de următoarele componente: gestiunea

imaginii investiţionale, activitatea de promoţie investiţională şi stimularea investiţională directă

(schema 1.2.4).

Schema 1.2.4 Componentele procesului de atragere a investiţiilor* *Sursa: Luchian I., Cinic L - Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi -

Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63

Atragerea investiţiilor

Activitatea de promoţie investiţională

Gestiunea imaginii investiţionale

Stimularea investiţională directă

27

Imaginea investiţională a economiei se intercalează cu imaginea investiţională a ţării, care

la rândul ei constituie totalitatea concepţiilor (asociaţiilor) emotive şi raţionale, care sunt provenite

din toate caracteristicile ţării, experienţa proprie şi a informaţiei obţinute din diferite surse, care

influenţează crearea unei anumite imagini (concepţii) referitoare la posibilitatea şi necesitatea

desfăşurării procesului investiţional.

Gestiunea imaginii investiţionale urmăreşte scopul creării, dezvoltării şi distribuirii,

asigurării recunoaşterii imaginii investiţionale pozitive a teritoriilor.

Instrumentele de bază ale marketingului imaginii constituie măsurile comunicaţionale, care

demonstrează caracterul deschis al teritoriului pentru contacte şi care permit investitorilor străini de

a-l cunoaşte mai bine, de a constata existenţa şi substanţialitatea avantajelor disponibile.

Activitatea de promoţie a investiţiilor –reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse în scopul

informării potenţialilor investitori şi atragerii capitalurilor lor antreprenoriale în economia ţării.

Aceasta cuprinde în primul rând campaniile de publicitate şi PR (Public Relations), incluzând

adresaţii concreţi şi a canalelor de distribuire a informaţiei, formelor ei optime, purtătorilor,

volumelor, regimurilor de timp ale prezentării ei.

Pentru a realiza cu succes promovarea politicii de atragere a investiţiilor de provenienţă

naţională sau străină este necesară relevarea a două aspecte de bază: intervenţia statului în viaţa

economică a ţării şi crearea unui climat de afaceri atractiv.

„Activitatea de promovare a investiţiilor cuprinde ansamblul de metode, tehnici şi

instrumente de atragere şi realizare a investiţiilor într-o ţară dată cu scopul creării atractivităţii ţării

respective şi a creşterii volumului de investiţii” [43,p.70]. În strategia activităţii de promovare a

investiţiilor sunt implicaţi următorii indicatori: avantajele comparative ale economiei, costurile de

producţie legate de localizarea şi operarea investiţiilor, activitatea de asigurare a serviciilor oferite şi

cadrul informaţional (schema 1.2.5).

Printre variabilele enumerate în cadrul activităţii de promovare a investiţiilor evidenţiem

următoarele argumente pro-alegere Republica Moldova: (i) vecinătatea cu ţările cu pieţe mari de

consum (Federaţia Rusă, Ucraina, România); (ii) înlăturarea barierelor comerciale; (iii) flexibilitatea

politiciii cursului de schimb valutar; (iv) nivelul scăzut al costurilor de producţie, în special de

salarizare. Toate modificările din cadrul economiei naţionale ce ţin de relansarea şi promovarea

reformelor economico-financiare trebuie elucidate prin mijloace audio-vizuale pentru încurajarea

penetrării afluxului de capitale antreprenoriale.

28

Schema 1.2.5 Activitatea de promovare a investiţiilor* *Sursa: elaborată de autor în baza Porter Michael E., The competitive Advantage of Nations, The Mac Millan

Press Ltd, London 1992, p.69-131

Odată cu promovarea reformelor de stabilizare şi asanare economică şi promovarea

activităţii de atragere a capitalurilor antreprenoriale străine, fiecare ţară ţinteşte realizarea anumitor

obiective [158]: (i) majorarea volumului de investiţii; (ii) ameliorarea imaginii ţării respective ca

teren adecvat de absorbţie a capitalurilor; (iii) creşterea calităţii investiţiilor străine prin selectarea

investitorilor; (iv) oportunităţi în selectarea numarului de firme străine-concurente care pretind spre

realizarea investiţiilor în cadrul unui proiect dat etc. Atragerea capitalului antreprenorial străin

presupune aplicarea unor tehnici de promovare, care vor conduce la stocarea, concentrarea şi

difuzarea informaţiei investitorilor potenţiali, prin marcarea oportunităţilor investiţionale care vo

forma imaginea pozitivă a ţării în cauză.

Reieşind din scopul urmărit, tehnicile de promovare aplicate în atragerea investiţiilor se

clasifică în trei grupe [157]:

I. Tehnici ce presupun formarea unei imagini veridice despre ţară (publicitate în ziare şi reviste

cu profil economic şi industrial, organizarea seminarelor de profil, delegaţii, participarea la

tîrguri şi expoziţii, distribuirea materialelor documentare etc).

Activitatea de promovare a investiţiilor

Avantajele comparative ale economiei

Costuri de producţie legate de localizarea şi operarea investiţillor

Activitatea de asigurare a serviciilor şi cadrul informaţional

Posibilitatea de a obţine un profit în exterior

Relocalizarea performanţelor în

rentabilizarea producţiei

Factorii specifici firmei care investeşte

Valorificarea avantajelor internaţionalizării producţiei

Disponibilităţile şi accesibilitatea resurselor

naturale

Nivelul costurilor de producţie şi infrastructura

Dimensiunea pieţei interne (vecinătate strategică cu ţările ce au pieţe largi de consum)

Factorii care reflectă condiţiile de bază ale ţării

Factorii climatului inv

Eficienţa aparatului administrativ

Stimulente acordate investitorilor

Reglementarea dreptului de proprietate

Politica de repatriere a proprietăţii/capitalului

Regimul fiscal şi vamal

Condiţii de stabilitate social-politică

29

II. Tehnici ce presupun generarea investiţiilor (expedierea de publicaţii la potenţialii investitori,

contactarea directă a lor, organizarea vizitelor ale potenţialilor investitori la potenţialii

parteneri locali, intermedierea relaţiilor dintre ei etc)

III. Tehnici ce presupun asigurarea serviciilor de consultanţă şi informare pentru investitori

(pregătirea proiectelor şi organizarea unor tîrguri de proiecte, efectuarea studiilor de

fezabilitate, asigurarea serviciilor de consultanţă investiţională, sprijinirea investitorilor în

efectuarea formalităţilor legate de investiţie).

Nu se poate nega posibilitatea de aplicare concomitentă a tuturor tehnicilor menţionate.

Dar dacă reieşim din condiţiile specifice de dezvoltare a economiei fiecărei ţări concludem că

aplicarea cea mai optimă şi raţională ar fi implicarea ponderată a fiecărei tehnici menţionate.

Republica Moldova este o ţară care încearcă primii paşi pe piaţa capitalurilor antreprenoriale străine.

De altfel, nu dispunem de o recunoaştere internaţională, ceea ce respectiv nu ne dă posibilitate să

beneficiem de o imagine pozitiv determinată. Din aceste considerente, este eficientă aplicarea

tehnicilor ce vizează formarea imaginii corespunzătoare a ţării respective (grupul unu al tehnicilor).

Finalizarea creării imaginii investiţionale a ţării presupune trecerea la celelalte două grupe de

tehnici, prin care se urmăresc prezenţa unui număr mare de investitori, interesul investiţional al

cărora să fie asigurat prin serviciile de consultanţă corespunzătoare. Caracterul simultan al

promovării tehnicilor este real, dar în scopuri de optimizare ar fi binvenită structurarea după gradul

de importanţă de aplicare a tehnicii la un anumit moment. Nu putem fortifica tehnicile din categoria

a treia (garantarea serviciilor de consultanţă) fără de a pune bazele prin promovarea tehnicilor din

prima catergorie (conturarea unei imagini investiţionale corespunzătoare).

Promoţia investiţiilor este legată strâns de desfăşurarea activităţii specifice a marketingului

teritoriilor.

La rândul său, marketingul teritoriilor constituie marketingul aplicat în interesul

teritoriului, subiectelor sale interne şi externe, în atenţia cărora este interesat teritoriul [157].

Drept patru „pietre de temelie” în cadrul marketingului teritoriilor sunt [158]:

♦ produsul teritoriului – asortimentul, cantitatea şi calitatea resurselor teritoriului

solicitate de consumatorii lui.

♦ preţul produsului teritoriului – acestea sunt cheltuielile suportate de către consumatorii

teritoriilor.

♦ amplasarea, distribuirea produsului teritorial – a resurselor materiale, cadrelor sau

consumatorilor, potenţialului intelectual înalt, posibilităţile tehnologiilor informaţionale

moderne, structurilor organizaţionale de reţea şi virtuale.

30

♦ promoţia teritoriului – acestea sunt în primul rând campaniile de publicitate şi PR,

incluzând adresaţii concreţi şi a canalelor de distribuire a informaţiei, formelor ei

optime, purtătorilor, volumelor, regimurilor de timp ale prezentării ei.

În cazul în care informaţia este direcţionată spre exteriorul ţării accentul promoţional

trebuie axat pe conturarea şi furnizarea unei informaţii veridice. „In cadrul activităţii de promoţie a

investiţiilor este necesară aplicarea unot tehnici ce conţin suporturi materiale de natura impresională,

cu caracter publicitar, de informare. Publicitatea trebuie să fie sobră, să prezinte o informaţie

argumentată pe evaluarea unor performanţe sau a unor parametri superiori ce-i intereseaza pe

potenţialii investitori, fără exagerări, superlative, afirmaţii gratuite şi stimulări neîntemeiate” [157].

În cazul Republicii Moldova obiectivul guvernului ţine de majorarea volumului de

investiţii şi una din posibilităţile de realizare a scopului este aplicarea tehnicilor „direcţionate”.

Tehnica „direcţionată” se axează pe anumite subiecte: arie geografică, sector economic, ramura

industrială, tipul investitorului. Este important de menţionat că activitatea de promoţie a investiţiei

odată cu atragerea atenţiei investitorilor potenţiali şi cucerirea unor poziţii strategice favorabile se

va solda cu succes doar în cazul menţinerii continuităţii acestei activităţi, recurgînd la asigurarea

de servicii adiţionale investitorului.

Una din aspectele forte ale atragerii investiţiilor în teritoriu este stimularea investiţională

directă. Stimularea investiţională directă constă în oferirea unor avantaje investiţionale speciale

investitorilor în scopul stimulării activităţii lor într-o anumită ramură sau domeniu prioritar. În unele

cazuri, măsurile de stimulare compensează o serie de influenţe nefavorabile, generate de factorii

socio-politici sau instituţionali.

Gradul de dezvoltare a statului dictează şi măsurile de stimulare investiţională. Din motivul

lipsei de cofinanţare a investiţiilor, ţările în curs de dezvoltare, recurg la stimulentele fiscale: (i)

acordarea perioadelor de graţie în plata impozitului pe beneficiu; (ii) reducerea cotei de impozitare a

profitului ; (iii) scutiri de plata taxelor vamale la importul echipamentelor şi tehnologiilor în scopuri

investiţionale. Mobilul facilităţilor acordate de către guvernul ţării este tendinţa de ajustare a

parametrilor de performaţă naţionali la cei de la nivelul ţărilor dezvoltate. Stimulentele oferite au

drept scop direcţionarea fluxului investiţional în acele sectoare sau ramuri ale economiei naţionale

care înregistrează insuficienţă de resurse financiare, sau în scopul majorării exporturilor, sau în

scopul implementării tehnologiilor avansate, etc.

Stimularea investiţională directă se poate promova atît la nivel macroeconomic, cît şi la

nivel microeconomic. La măsurile de stimulare investiţională de ordin macroeconomic ţin

următoarele aspecte [105;97;157]:

��menţinerea unei rate a inflaţiei scăzute şi prognozabile,

31

��menţinerea unor rate scăzute ale şomajului,

��aplicarea tehnicilor de sporire a cererii interne,

��facilitarea şi subvenţionarea importurilor de materii prime,

��promovarea unei politici eficiente a cursului de schimb valutar

��crearea parcurilor industriale şi zonelor economice libere.

Măsurile de stimulare investiţională de ordin microeconomic vizează [105;97;158]:

• măsuri fiscale ce prevăd aplicarea amortizărilor accelerate, impozite preferenţiale, scutiri şi

reduceri de impozite, micşorarea cotei de asigurare socială etc.

• măsuri financiar-bancare ce includ credite preferenţiale, sistemul social de creditare socială,

garantarea de stat a creditelor prin intermediul unor bănci investiţionale, oferirea dobînzilor

mici sau creditelor fără dobînzi, acordarea perioadelor de graţie etc.

• măsuri valutare, inclusiv: menţinerea unui curs valutar stabil, deprecierea monedei naţionale

etc.

• măsuri organizatorice vizavi de asistenţa legată de infrastructură, încheierea contractelor

guvernamentale preferenţiale, furnizarea unor servicii suplimentare de consulting financiar

etc.

O imagine pozitivă a ţării se poate obţine în cazul în care măsurile de stimulare

investiţională de ordin micro – şi macroeconomic sunt corelate şi aplicate într-o concordanţă

raţională cu activitatea de atragere a capitalurilor antreprenoriale.

Vizavi de toate tehnicile de promovare aplicate în vederea atragerii investiţiilor de către

guvernul ţării, decizia de plasare a capitalului său antreprenorial investitorul o ia reieşind din mai

mulţi factori şi în primul rînd conducîndu-se de obiectivele activităţii sale investiţionale. În paralel

cu oportunităţile investiţionale în cadrul unui proces investiţional, investitorul poate confrunta

riscuri pe care le poate prognoza şi astfel le poate înlătura sau diminua. Dar pot fi cazuri de apariţie a

riscurilor imprevezibile şi în acest caz dacă investitorul nu este din categoria celor riscanţi, actvitatea

investiţională nu va fi lansată. Este evident că în decizia de a-şi plasa capitalul său antreprenorial,

investitorul va selecta acea regiune căreia îi sunt caracteristice prognozabilitate, satbilitate şi

perspective de creştere economico-financiară.

Din cele expuse anterior se pot evidenţia unele aspecte negative, care crează caracterul

vulnerabil al Republicii Moldova: dependenţa de importul hidrocarburanţilor; dependenţa de

exportul produselor vinicole; dependenţa de fluxurile de capital antreprenorial; tensiuni regionale –

cazul Transnistriei. Identificarea aspectelor vulnerabile ale unei ţări permite evaluarea anticipată a

dificultăţilor probabile ce pot apărea în procesul investiţional.

32

Climatul investiţional favorabil este unul din condiţiile primordiale de atragere a

investiţiilor. Este important ca imaginea investiţională promovată să corespundă cu climatul

investiţional al ţării. Imaginea investiţională a ţării se formează în rezultatul influenţei unor procese

şi fenomene reale ce se desfăşoară în domeniul investiţional al ţării. În formarea sau ameliorarea

imaginii investiţionale a ţării este interesat atît statul cît şi investitorii autohtoni. Sunt cazuri cînd

investitorii autohtoni participă şi finanţează activităţile de promovare a imaginii pozitive. Motivul

participării acestora este limitat prin prisma intereselor proprii, deşi formarea imaginii investiţionale

are obiective mult mai mari – arealul extinzîndu-se către ameliorarea situaţiei economice generale a

ţării.

In cazul insuficienţei de resurse autohtone una din posibilităţile de dezvoltare continuă a

economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale străine. Plasarea în sfera productivă a acestor

capitaluri permite ţării crearea unor raporturi de competitivitate între întreprinderi şi între economiile

naţionale. Este importantă desfăşurarea unei activităţi investiţionale eficiente de atragere a surselor

suplimentare de finanţare, relevîndu-se rolul important al factorilor climatului investiţional, al

oportunităţilor investiţionale şi implimentarea unei activităţi de promoţie investiţională. Toate

acestea pot fi abordate în mod complex (anexa 3) şi influenţează crucial decizia investitorilor în

plasarea capitalului său antreprenorial în economia ţării date.

1.3 Aspecte analitice aferente proceselor investiţionale în contextul tendinţei de globalizare

O importanţă deosebită pentru economia ţării o are activitatea investiţională, care

influenţează nemijlocit asupra majorării potenţialului de producere în astfel de ramuri ca industrie,

construcţie şi sectorul agricol. Este o situaţie ideală în cazul în care economia ţării acoperă

insuficienţa de fluxuri financiare în baza disponibilului de provenienţă autohtonă. Însă în cele mai

dese cazuri este aplaudabilă atragerea unor surse suplimentare de finanţare de origine străină.

Fluxul de investiţii străine direcţionate în economia unei ţări denotă în cea mai mare parte

gradul de dezvoltare al economiei ţării şi gradul credibilităţii în ea. Atragerea investiţiilor necesare

prezintă pentru dezvoltarea economică a ţării atît oportunităţi ţării gazdă cît şi dificultăţi care ar

conduce la pertubări nedorite în politica economică naţională. Promovarea unei politici liberale în

privinţa ISD poate conduce mai rapid la creşterea indicelor de transnaţionalizare, atît pentru ţările,

cît şi pentru companiile implicate. În acest context, ISD pot genera o serie de beneficii importante

oferind capitalul, priceperea factorului uman şi tehnologiile necesare îmbunătăţirii competitivităţii şi

33

eficienţei economice în ţările gazdă, dar şi o mai bună integrare a ţărilor de origine pe pieţile

internaţionale prin plasarea în exterior a rezultatelor sale [113,p.31-35].

În cercetările noastre nu putem omite unul din factorii determinanţi ai economiei

contemporane – procesul globalizării. Este un factor ce marchează modificări atît pe plan naţional cît

şi pe plan internaţional. Globalizarea poate fi concepută ca un proces de extindere şi expansiune

continuă, un promotor al concurenţei acute ce apare în întreg sistemul financiar-bancar şi se prezintă

ca o tendinţ obiectivă a tuturor modificărilor realizate.

Ca rezultat al procesului de globalizare, se intensifică interdependenţa şi interconexiunea

economiilor naţionale, ceea ce poate fi interpretat ca o integrare a statelor în structura sistemului

economic unic internaţional. Se deschid mari posibilităţi sistemelor financiar-bancare să beneficieze

de la nivel naţional de posibilităţi mari de creştere, diferenţiere a produselor şi serviciilor prestate, să

penetreze noi pieţe de operare şi prin diversificarea bazei clientelice şi a serviciilor oferite să

majoreze veniturile sale.

Vom analiza caracteristicile procesului de globalizare şi rezultatele acestui impact asupra

comportamentului economiilor naţionale şi asupra deciziei lor investiţionale [99;143;156]:

��Caracterul asimetric al interdependenţei şi rezultatele acesteia - sistemul mondial actual

este caracterizat de o polarizare viguroasă în ceea ce ţine de utilizarea potenţialului economic.

Respectiv, procesul globalizării se desfăşoară anume în aceste condiţii, care nu reprezintă

altceva decît o sursă potenţială de riscuri, conflicte, probleme şi litigii. Este evidentă situaţia că,

deşi vom neglija presiunea politică şi influenţa economică, controlul asupra unei mari părţi din

producere şi consumul global îl deţin doar cîteva state înalt dezvoltate. Anume aceste state şi

determină valorile şi direcţiile prioritare de dezvoltare asupra tuturor domeniilor de activitate

investiţională internaţională. În ceea ce ţine de economia Republicii Moldova, care este în

tranziţie deja timp de 17 ani, n-o putem atribui la categoria acelor state care dictează condiţiile

de dezvoltare politică a ţărilor, fiind ea însăşi influenţată de titanii cu influenţă politică

internaţională;

��Aspectul global pe care îl preiau finanţele în procesul internaţionalizării – apare în urma

relaţiilor financiare dintre ţări, în urma procesului de liberalizare a preţurilor şi fluxurilor

investiţionale, şi este considerat unul din cele mai complexe şi avansate procese ale globalizării.

În cadrul economiei mondiale au fost înregistrate mari perturbări cu caracter financiar, procese

şi fenomene care mai tîrziu şi-au regăsit reflectare în diferite sectoare a economiilor naţionale:

1. dispariţia noţiunilor de distanţă şi timp;

2. majorarea numărului de organizaţii investiţionale internaţionale;

34

3. expansiunea rolului şi serviciilor specifice acordate de sectorul bancar şi piaţa de capital

clienţilor săi;

4. majorarea concomitentă a serviciilor bancare şi a afacerilor care au condus la creşterea

capitalului bancar şi concentrarea acestuia în cadrul băncilor transnaţionale;

5. internaţionalizarea activităţii bancare şi a activităţii bursiere nu este doar o expresie a

expansiunii teritoriale a operaţiunilor bancare, ci şi o consecinţă necesară în ceea ce ţine de

deservirea clienţilor şi acoperirea cererii înaintate de aceştea. În acest context de idei, are loc

deplasarea accentului de la operaţiunile comerciale (ţintite spre obţinerea profiturilor mari)

din cont propriu ale instituţiilor financiar-bancare spre deservirea clienţilor; universalizarea

serviciilor şi produselor financiar-bancare;

6. accentul semnificativ aplicat pe dezvoltarea tehnologiilor avansate duce la eficientizarea,

rapiditatea, fortificarea siguranţei serviciilor financiar-bancare;

7. se evidenţiază tendinţa de universalizare a activităţii bancare internaţionale. Drept exemplu

ne pot servi băncile comerciale din SUA, cărora le sunt interzise operaţiunile cu hîrtiile de

valoare, dar acestea încearcă să evite restricţiile prin realizarea operaţiunilor cu valorile

mobiliare prin intermediul băncilor-fiice amplasate pe teritoriul altor state;

8. posibilitatea retragerii imediate a finanţelor din conturile băncilor comerciale etc.,

Tendinţe de universalizare a activităţii bancare sunt caracteristice şi economiei Republicii

Moldova. Efectul acestor modificări cu caracter global sunt regăsite în sectorul bancar prin

expansiunea teritorială a băncilor comerciale străine cum sunt Gruppo Venetto Banca din Italia

şi banca Societe Generale din Franţa (aceste aspecte vor fi analizate detaliat în capitolul II al

tezei).

Însă, aspectul global al finanţelor, datorită caracteristicilor sale pozitive, conduce la posibilităţle

speculative, reorientînd astfel caracterul potenţial lucrativ al finanţelor. Adică, în locul unei

investiţii într-o activitate de producere cu posibilitatea de creare a noilor locuri de muncă,

finanţele sunt implicate în operaţiuni speculative pe pieţile mobiliare internaţionale (avantajele

speculaţiei fiind evidente - obţinerea unor cîştiguri mari şi rapide, decade necesitatea zondării

pieţilor de consum naţionale şi regionale, a preferinţelor populaţieii, dispare necesitatea de

atragere a managerilor calificaţi într-un anumit domeniu, etc.). Procesul globalizării este

concentrat în centrele mari ale economiei mondiale - SUA, Uniunea Europeană şi alte ţări

dezvoltate. În ansamblu, volumul cel mai important al fluxurilor investiţiilor străine directe îşi

menţin orientarea spre ţările cu un nivel înalt de dezvoltare, atrăgînd peste 2/3 din intrările la

nivel mondial. În topul ţărilor înalt dezvoltate sunt listate – Uniunea Europeană (UE), Statele

Unite ale Americii şi alte ţări dezvoltate cum ar fi Japonia.

35

��Restructurarea poziţiilor de leader tehnico-economici internaţionali – tehnologiile

avansate aplicate în prezent în activitatea economico-financiară a companiilor influenţează

semnificativ modificările structurale şi instituţionale în raportul dintre procesele de producere şi

prestare a serviciilor. Această influenţă se răsfrînge şi asupra ramurilor corespunzătoare ale

economiilor naţionale şi conduce la perturbări importante în restructurarea hărţii economice a

lumii. Majoritatea ţărilor industrial dezvoltate şi un grup restrîns a ţărilor numite „tigri asiatici”

(Koreea de Sud, Taiwani, Hong-Kong, Singapore) au realizat implimentarea unui proces

complex de transformare tehnologică. Modificările semnificative au fost înregistrate în

procesele tehnologice, în procesele de producere, în procesele organizaţionale, selectarea

surselor de aprovizionare, calificarea personalului, raportul cheltuieli-preţuri, poziţiile pe piaţă.

Modelul colonial de diviziune a muncii a fost înlocuit prin diviziunea muncii între ţările cu

avantaje comparative şi în interiorul ramurilor [76,p.451-510]. Avantajul ţărilor ce dispun de

resurse naturale a fost depăşit de ţările ce au posibilitate de a le achiziţiona. Procesele

menţionate au contribuit mult asupra accelerării tempourilor de dezvoltare industrială ale multor

ţări. Dar necătînd la cele menţionate multe din ele tot se află la periferiile economiei mondiale.

Nivelul de tehnologizare a unei ţări, în cea mai mare parte, depinde de gradul de dezvoltare

economică a acesteea. Ritmurile de dezvoltare tehnologică progreasează în medie geometrică şi

nu permit tuturor ţărilor să reuşească după salturile colosale pe care înregistrează progresul

tehnico-ştiinţific în domeniul tehnologiilor de vîrf. Astfel, ţările în curs de dezvoltare şi cele în

tranziţie rămîn la periferiile dezvoltării tehnologice rapide, beneficiind în cele bune cazuri de

transferul tehnologiilor care deja sunt considerate moral învechite. Transferul tehnologiilor

internaţionale poate aduce la cercetări importante în economia ţării, dar aceasta, de fapt, nu este

suficient. Utilizarea eficientă a noilor tehnologii necesită crearea unor capacităţi adiţionale şi a

unor eforturi continui în procesul valorificării schimbărilor tehnice. Cînd acţiunile ţărilor

emergente – atît a întreprinderilor naţionale cît şi a guvernului – sunt orientate spre mobilizarea

capacităţilor şi potenţialului tehnologic, CTN în acest proces îşi are rolul său deosebit. Una din

principalele motive pentru care ţările emergente salută atragerea investiţiilor străine directe este,

de fapt, accesul la tehnologiile globale şi legătura cu reţeaua inovaţiilor promovate de aceste

companii [56;121,p.129;125,p.26-35]. În dependenţă de crearea tehnologiilor noi şi răspîndirea

lor pe plan mondial, CTN deţin locul de leader în multe industrii. Ele domină înregistrarea

noilor patente şi deseori determină inovaţiile în domeniile managerial şi organizaţional.

Din păcate, în cazul acestei restructurări în poziţiile de leader tehnico-economic Republica

Moldova se adaptează la cerinţele internaţionale, motiv fiind lipsa de finanţare a cercetărilor

tehnico-ştiinţifice şi migrarea „minţilor” peste hotarele ţării.

36

��Modificările scopurilor financiare ale politicii naţionale – vizează astfel de fenomene în

economia naţională cum sunt liberalizarea, privatizarea şi orientarea spre export Aceste procese

sunt privite ca sursa conflictelor interne şi externe ale unei economii naţionale. În condiţiile

liberalizării şi globalizării sistemului de piaţă resursele şi potenţialul economic se repartizează

în corespundere cu nivelul beneficiilor şi capacităţii de dezvoltare. În cazul cînd pe piaţa

globală repartizarea venitului se va baza în continuare pe nivelul beneficiului, atunci şi factorii

economici vor conduce la majorarea inegalităţii pe plan internaţional. Problema echităţii sociale

în condiţiile economiei de piaţă este foarte actuală. În conformitate cu programele de

liberalizare promovate în multe state înalt dezvoltate şi în statele cu economia în tranziţie,

indicatorul dezvoltării sociale ocupă locul secundar, oferindu-i locul de leader proceselor şi

forţelor economice externe:

��Se înregistrează o micşorare a indicatorului oficial şi a celui neoficial de încadrare în

cîmpul muncii a forţei de muncă;

��Diminuarea cheltuielor direcţionate spre învăţămînt şi sănătate;

��În multe state cu nivel înalt de dezvoltare şi în ţările cu economia în tranziţie indicatorul

îmbătrînirii populaţiei este foarte înalt, însoţit de indicatorul scăzut al natalităţii,

conducînd la un spor natural scăzut sau negativ, ceea ce de fapt constituie un semnal de

apropiere al unei crize sociale globale.

Problema influenţei procesului de globalizare asupra gradului de ocupare este foarte

stridentă. Şomajul va deveni una din motivele instabilităţii globale. Neglijarea factorului uman

este una din erorile strategice ale ţărilor care au acordat o mare atenţie şi au investit mult în

învăţămînt. Indicatorul înalt al şomajului în cadrul economiei semnalizează despre prezenţa unor

erori grave structurale şi politice. Una din modalităţile de soluţionare al acestei probleme ar fi

modificările structurale în acele domenii care au influenţă directă asupra calităţii vieţii umane.

Actualmente, din punct de vedere al gradului de internaţionalizare piaţa muncii nu poate concura

cu pieţele de mărfuri sau de capital. Migrarea internaţională nu poate diminua intensitatea

problemelor cu gradul de ocupare a forţei de muncă şi sărăcie. Conform estimărilor ONU,

numărul persoanelor ce nu locuiesc în ţările de origine fluctuiază în limita 50-80 milioane

oameni [156]. Problema în cauză este actuală şi Repulicii Moldova, care în ultimii 8-10 ani este

caracterizată de o imigrare activă a forţei de muncă peste hotarele ţării. Situaţia n-ar fi atît de

gravă, dacă n-ar pleca, în cea mai mare parte, forţa de muncă calificată şi tineretul (graficul

1.3.1).

37

Graficul 1.3.1

Dinamica migrării pe categorii de vîrste a cetăţenilor din Moldova (%)*

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Pină la 20 ani21 - 30 ani31 - 40 ani41 - 50 aniPeste 51 ani

*Sursa: Migration and Remittances in Moldova 2004 [83, pag.26]

Cetăţenii Republicii Moldova fiind prost remuneraţi, cu posibilităţi ireale de procurare a

locuinţelor, cu asigurare medicală necalitativă, caută alternative de asigurare materială a familiei

peste hotarele ţării, în cele mai dese cazuri acceptînd orice ofertă de serviciu. Dacă pînă în anul

2003 cea mai mare pondere a migranţilor o constituiau persoanele cu vîrsta cuprinsă între 21-30

ani şi cei peste 50 ani, apoi din anul 2004 simţitor a crescut numărul cetăşenilor cu vîrsta sub 20

ani. Situaţia devine alarmantă – căci pleacă tineretul, respectiv viitorul ţării noastre!

Migrarea activă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotarele ţării a condus la influxul

remitenţelor în favoarea familiilor rămase, care recepţionează aceste transferuri şi le consumă.

��Tendinţe spre urbanizare – în ultimele cîteva decenii a fost înregistrată o migrare acută de

la sate şi oraşe mici către oraşele mari. Această migrare este strîns legată de perturbările

demografice globale, de modificările tehnologice şi structurile mondiale. Fenomenul în cauză

conduce la intensificarea polarizării intereselor economico-financiare a unor regiuni a ţării,

eliminîndu-le pe altele. Regiunile „însărăcite” prin diminuarea continuă a densităţii populaţiei

conduce la efecte economice nedorite: excluderea regiunii din lista teritoriilor potenţiale de

atragere a investiţiilor; reducerea fluxurilor financiare alocate pentru menţinerea şi expansiunea

teritoriului în cauză; degradarea potenţialului intelectual al regiunii, cauzat sau de deplasarea la

oraş sau de tendinţa de migrare peste hotare. Oraşele devin elementele-cheie la dimensiunile de

ţară, ceea ce este determinat de anumite motive:

• Oraşele sunt primordial asigurate cu resurse energetice şi produse alimentare,

deoarece în cele mai dese cazuri aceste necesităţi nu sunt acoperite din resursele

interne ale ţării, ci din cele importate;

• Anume oraşele sunt considerate promotoarele valorilor standardizate ale culturii;

38

• Companiile mari îşi desfăşoară activităţile sale mult mai activ anume în centrele

mari;

• Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale politice şi instituţionale este mult mai

simplă cooperarea dintre oraşele-centre mari ale ţărilor, astfel procesul urbanizării

intensifică procesul globalizării internaţionale.

Dezvoltarea acestor tendinţe îşi găsesc explicaţia în procesele obiective de expansiune a

volumului de producţie mondială, extinderea corporaţiilor transnaţionale, aspectul global pe care îl

preiau finanţele în procesul internaţionalizării, restructurarea poziţiilor de leader tehnico-economic

pe plan mondial, şi nu în ultimul rînd tendinţele migraţioniste, care conduc la apariţia diasporelor cu

cerinţele sale economico-financiare specifice faţă de activităţile bancară şi bursieră.

În lumea contemporană, o importanţa crescândă o are concurenţa între corporaţiile

transnaţionale [122,p.129]. O mare parte a liberalizării comerţului, mişcării fluxurilor de capital şi a

informaţiei i se datorează intergrării corporaţiilor transnaţionale şi formarea unor alianţe pe teritoriul

altor state.

Mişcarea internaţională a fluxului de capital reprezintă un proces multilateral. Unul din

componentele de bază ale acestui flux îl constituie investiţiile internaţionale, la care putem atribui

investiţiile pe termen lung orientate spre diverse ramuri ale economiei mondiale în scopul obţinerii

beneficiului. Însă, trebuie să remarcăm că realizarea investiţiilor, inclusiv şi a celor străine, trebuie

să reprezinte un proces de profitabilitate reciprocă, adică procesul trebuie să fie benefic atît pentru

beneficiarul investiţiilor, cît şi pentru investitori.

Actualmente, dezvoltarea continuă a sistemelor de telecomunicare facilitează dezvoltarea

procesului universal de integrare. Simplitatea procedurilor de transfer şi mişcarea resurselor

financiare, posibilitatea controlului asupra fluxurilor financiare în regim on-line permite diverselor

organizaţii realizarea investiţiilor, făcînd abstracţie de distanţă. În acest context, factorii de

importanţă primordială, care influienţează procesul investiţional, devin condiţiile economice şi de

drept, care nu sunt altceva decît componentele de natură exogenă a obiectului de investiţii.

Rolul investiţiilor pentru ţara noastră se amplifică şi se diversifică, ţinînd cont de

complexitatea procesului de tranziţie către economia de piaţă. Aspectele pozitive ale atragerii

investiţiilor directe în economia naţională sunt[40;97; 105,p.286-290]:

��permite dezvoltarea rapidă a ramurilor economiei ţării – influxul de capital străin în diferite

ramuri, pe lîngă faptul că, conduce la dezvoltarea rapidă a sectorului în care s-a investit şi a

sectoarelor adiacente cu care se conlucrează;

��saturaţia economiei cu produse importate (care nu se fabrică în economia ţării), destinată

modernizării bazei productive ale ţării;

39

��formarea unui model contemporan al consumului;

��conduce la retehnologizarea proceselor de producere prin dotarea cu noi tehnici şi utilaje a

atelierilor întreprinderilor;

��trecerea la tehnologiile informaţionale avansate şi inovaţii;

��majorarea competitivităţii produselor fabricate;

��pătrunderea produselor autohtone pe pieţile statelor partenere au ca rezultat un efect triplu:

primul – este extinderea pieţii de desfacere, majorarea volumului de producţie şi, în final,

reducerea cheltuielilor de producere însoţită de o creştere semnificativă a veniturilor; al doilea

– creşterea veniturilor din export a ţării gazdă, creşte ponderea acestor venituri în PIB, cresc

defalcările în bugetul de stat, se înregistrează o creştere economică a ţării gazdă în urma

expansiunii exporturilor, al treilea – creşte gradul de saturaţie a complexului tehnologic al ţării;

��stimularea concurenţei;

��accentuarea rolului cunoştinţelor şi a calificării resurselor umane pregătite în ţara;

��implementarea şi perfecţionarea metodelor utilizate între economiile în tranziţie;

��amplifică capacităţile de negociere;

��conduce la internaţionalizarea relaţiilor de schimb între ţări.

Capitalul antreprenorial importat poate acoperi insuficienţa de resurse interne de finanţare.

Deficitul apărut în unele verigi ale procesului de producţie se poate înlătura anume în baza acestui

capital. De fapt, asigurarea importului de capital străin conduce la micşorarea presiunii create în

jurul domeniului de creditare ale sistemului bancar din ţara gazdă şi simplifică la maximum rolul

pieţei de capital în ceea ce ţine de mobilizarea şi concentrarea fluxurilor financiare temporar libere.

Atît capitalul antreprenorial de origine străină cît şi cel de origine autohtonă nu poate

realiza de la sine o multiplicare a sa, fără de a fi direcţionat în potenţialul productiv local şi în primul

rînd în capitalul fix. Acest proces va conduce la majorarea eficienţei productive şi expansiunea pieţei

de desfacere graţie aplicării tehnologiilor performante şi majorării randamentului productivităţii

muncii (aici se include înlocuirea utilajelor învechite moral şi fizic, implementarea noilor linii de

producere bazate pe tehnologiile „know-how”, modificări de optimizare a structurii organizaţionale

a procesului de producţie, majorarea calităţii produselor fabricate, pătrunderea pe noi pieţe de

desfacere, toate conducînd la majorarea veniturilor scontate ale investitorului).

Importul capitalului străin direcţionat în sectoarele productive ale ţării gazdă concomitent

cu expansiunea volumului de producere va încadra în circuitul procesului de producere şi ramurile

conexe cu întreprinderile ei autohtone. Astfel, se majorează cererea la forţa de muncă calificată,

ingineri şi savanţi.

40

În ultimii ani, alături de importul tradiţional al capitalului sub formă de investiţii directe,

tot mai mult se practică importul experienţei manageriale, „know-how” – urile în domeniul

organizării şi gestiunii proceselor de producere. Acestor procese le sunt caracteristice aspecte de care

o ţară, în special cea în tranziţie, trebuie să ţină cont:

• Absorbţia şi adaptarea tehnologiilor conduc la dificultăţi specifice în condiţii de diferenţiere

semnificativă faţă de condiţiile de provenienţă a tehnologiilor, în special, cînd şi infrastructura

este slab dezvoltată;

• Adaptarea tehnologiilor poate creşte semnificativ în cadrul progresului tehnologic şi studiilor

tehnice cu eforturi sistematice efectuate în favoarea îmbunătăţirii proceselor de producţie. La

această etapă multe companii iniţiază monitorizarea tendinţelor tehnologice mondiale şi

selectează acele tehnologii pe care le pot asimila în dependenţă de potenţialul naţional;

• Necesitatea specializării aptitudinilor – cînd produsul inovaţional devine complex sau

multimodular se cere un larg spectru de aptitudini şi specializări (cum ar fi proiectele în

industria semiconductoarelor) şi devine impracticabil ca o singură întreprindere să deţină

controlul asupra cercetărilor tehnico-ştiinţifice la toate etapele şi aplicabilitate. Produsul

inovaţional devine separat pe verticală pentru mai multe companii.

• Creşterea aspectului multidisciplinar şi multitehnologic al inovaţiilor – această particularitate

este veridică pentru procesele industriale unde se intersectează mai multe tehnologii care

conduc spre necesitatea de a găsi surse externe pentru cercetări şi inovaţii;

• Necesitatea aplicării rapide a inovaţiilor – în cîteva ramuri tehnologice ce se dezvoltă rapid

succesul competitivităţii depinde de abilitatea întreprinderilor de a implimenta rapid pe piaţă

produsele sau modificările aferente acestora;

• În final, aceasta este trecerea la etapa inovaţională, cînd companiile proiectează, dezvoltă şi

testează noile procese de producţie la care ţara gazda să nu fie pregătită.

S-au menţionat oportunităţile pe care le crează investiţiile directe pentru economia ţării

recipiente. Dar în contextul atragerii investiţiilor străine, guvernul ţării se poate confrunta şi cu

dificultăţile pe care le crează influxul de capital pentru statul care a avut marea neatenţie să nu

pregătească terenul pentru absorbţia acestora:

�� Investiţile aduse în cele mai dese cazuri de companiile mari crează o concurenţă viguroasă

companiilor naţionale şi le „oprimă” pe piaţa internă, fără de a le da şanse de dezvoltare;

�� Transferul liber al capitalului investit diminuiază stabilitatea valutei naţionale şi crează

pericolul siguranţei naţionale ale statelor emergente;

41

�� Cosmopolitismul caracteristic capitalului investit poate diminua stabilitatea neconsolidată a

ţării gazdă şi să înrădăcineze ideologia, ce contravine intereselor de dezvoltare a businessului

naţional;

�� Capitalul investit în protecţia intereselor sale poate executa o presiune politică viguroasă

asupra statului gazdă în acele domenii, care contravin intereselor naţionale ale statului;

�� Companiile mari, ce vin cu capitaluri imense, sunt capabile să elude legea cu privire la

impozitare, în urma căreia se realizezaă plăţi incomplete a impozitelor în bugetul statului-

gazdă. Utilizînd preţurile de transfer, filialele unor astfel de companii ce activează în diferite

state, ascund priceput veniturile de la impunere prin deplasarea acestora dintr-o ţară în alta;

�� Stabilirea preţurilor înalte de monopol de către companiile ce funcţionează pe teritoriul ţării

gazdă, să dicteze condiţii, ce şterbesc interesele ţărilor gazdă;

�� Deseori activitatea companiilor mari se caracterizează printr-o exploatare rapace a resurselor

naturale şi a forţei de muncă a ţării gazdă;

�� Companiile mari, de regulă, concentrează cercetările ştiinţifice şi elaborările tehnice în ţările

de bază, în rezultat ţările gazdă rămîn în urmă cu dezvoltarea în domeniile ştiinţei, tehnicii şi

tehnologiilor.

În scopul diminuării aspectelor negative ale atragerii capitalului antreprenorial străin este

necesară implicarea statului în procesul de atragere a acestora. În baza marketingului teritoriului bine

gestionat este posibilă înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilor străini. Este optimă situaţia

în care investitorii străini intenţionează plasarea capitalului său antreprenorial pe teritoriul ţării gazdă

în scopul iniţierii unei noi afaceri bazate pe construcţia unui nou potenţial de producere şi nu pe

achiziţia unor spaţii productive ce staţionează (cu excepţia cazurilor în care sunt repstectate toate

cerinţele standardelor internaţionale cu privire la corectitudinea organizării procesului de producţie).

În cazul cînd investitorii străini investesc în întreprinderi ce staţionează, nu este exclus faptul că

întreprinderile se procură cu idea de a fi închise totalmente şi nu presupun investiţii de renovare,

înlocuirea liniilor de producere veche cu cea nou. Iniţierea construcţiei unei noi întreprinderi

presupune:

��construcţia fabricii va avea loc conform standardelor internaţionale înaintate în

acest domeniu (pe cînd reconstrucţia a ceva vechi nu întotdeauna poate corespunde

normelor de organizare a locurilor de muncă);

��dotarea întrepinderii cu noi tehnologii;

��pregătirea personalului calificat sau recalificarea.

Luînd în consideraţie totalitatea caracteristicilor pro şi contra a atragerii capitalului

antreprenorial străin se evidenţiează faptul că o performanţă superioară a unui agent economic

42

realizată pe baza unui capital antreprenorial înseamnă „un spor de venituri bugetare, o posibilă

creştere a exporturilor, dar şi a importurilor, a investiţiilor şi, mai ales, o pîrghie de antrenare a

dezvoltării firmelor locale care intră în relaţii economice cu filialele firmelor străine” [56]. În această

ordine de idei, împărtăşim viziunea lui Dunning precum că „orice politică care se axează pe

autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atît de mari încît nu pot fi justificate prin raţiuni

economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de ţările mici industrializate sau în curs de

industrializare, cum sunt Belgia, Elveţia sau Singapore, într-o tot mai mare măsură fiind recunoscute

de state mari precum şi SUA, sau cu puternice tradiţii naţionaliste, cum ar fi India sau China,

acceptînd că nici o ţară nu este o insulă tehnologică” [72,p.322], în special cînd se vorbeşte despre

tehnologiile de vîrf.

Exemple elocvente de dezvoltare rapidă a economiei ne pot servi astfel de ţări cum sunt

Koreea de Sud, Taiwani, Brazilia. În Coreea de Sud şi Taiwani strategia dezvoltării tehnologice a

evoluat rapid, bazîndu-se pe crearea unui centru de cercetări tehnico-ştiinţifice naţional, concomitent

cu restricţia accesului corporaţiilor pe teritoriul acestor ţări. În Brazilia CTN sunt pe larg răspîndite

în unele ramuri ale industriei şi în altele complect lipsesc. Dezvoltarea tehnologică în această ţară s-a

realizat activ în ramurile unde corporaţiile lipseau, anume în aceste ramuri se pregăteau specialişti şi

se acorda sprijin instituţional cercetărilor tehnico-ştiinţifice. Economia Singapore depinde esenţial

de activitatea CTN, dar statul intervine activ în reglementarea activităţii acestora, preocupîndu-se de

pregătirea cadrelor naţionale şi perfecţionarea structurilor industriale [93].Un exemplu elocvent al

efectelor economice pozitive, pe care le generează fluxurile de capital antreprenorial străin îl

reprezintă investiţiile companiei Volkswagen realizate în cadrul uzinelor de automobile Skoda din

Cehia. Actualmente, graţie acestor investiţii, Skoda reprezintă unul dintre primii şi cei mai mari

exportatori industriali cehi. Automobilele fabricate de aceste uzine sunt furnizate în Germania,

Marea Britanie, Slovacia, Franţa, Italia, China şi Israel [93]. Concomitent cu investiţia realizată au

fost stimulate crearea unor întreprinderi locale producătoare de piese componente; au fost iniţiate

programe de training a managerilor cehi în structurile sale din străinătate. Experienţa unor astfel de

ţări în domeniul atragerii capitalului antreprenorial străin cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria este

reflectată în anexa 4. Un alt exemplu – investiţiile realizate de compania Renault pe teritoriul Indiei,

în Madras în valoare de 700 mln EURO.

În economia Republicii Moldova, de asemenea, sunt înregistrate efecte pozitive fructificate

din contul direcţionării capitalui antreprenorial străin în procesele de producţie [128,p.41-43]. În

anul 1998 concernul german Sudzuker AG Mannheim, unul din cei mai mari producător de zahăr

din Europa, a achiziţionat un pachet mare de acţiuni, de pînă la 49%, a cinci fabrici de zahăr din

Moldova: Alexăndreni, Drochia, Donduşeni, Făleşti şi Glodeni. Mobilul acestei achiziţii îl constituia

43

idea de a forma o companie mare în baza consolidării celor cinci, care va corespunde cerinţelor

internaţionale ale competitivităţii. Rezultatele acestei investiţii vorbesc de la sine: (i) au fost stinse

toate datoriile celor cinci fabrici; (ii) a fost înlăturat trocul ca formă de schimb şi înlocuit pe

achitările în formă pecuniară; (iii) au fost create întreprinderi adiţionale care se preocupă de

prestarea serviciilor tehnice cultivatorilor de sfeclă; (iv) întrepriderile cu restanţe financiare mari au

fost transformate în întreprinderi-leaderi în producţia zahărului din Republica Moldova, astăzi fiind

– S.A. Sudzucker-Moldova: „Drochia-zahăr” S.A., Fabrica de zahăr Făleşti S.A., Fabrica de zahăr

Donduşeni S.A.. Acest exemplu vorbeşte doar în favoarea direcţionării atenţiei statului asupra

posibilităţilor de atragere a capitalului investiţional străin în economia ţării.

Pentru intensificarea şi stimularea fluxurilor de capital străine în statele cu economia în

tranziţie este necesar:

♦ impactul procesului de globalizare internaţional nu poate fi omis şi necesită de a fi evaluat la

justa sa valoare toate efectele pe care le poate genera asupra unei economii naţionale;

♦ sub influeţa globalizării este necesară realizarea modificărilor în perfecţionarea bazei

economico-legislativ-instituţionale şi armonizarea acestora cu activitatea investiţională a statului;

♦ relevarea rolului producătorilor-exportatori naţionali şi stimularea activităţii acestei categorii de

întreprinzători prin facilităţi fiscale, facilităţi de creditare etc.;

♦ formarea unei imagini investiţionale favorabile şi promovarea acesteea pe plan internaţional

avînd drept obiectiv conturarea unei activităţi de promovare a investiţiilor; care mai tîrziu îşi va

găsi continuarea în selectarea proiectelor investiţionale bazate pe eficienţă şi competenţă;

Modalităţile prin care se poate realiza o investiţie sunt diverse, dar cel mai important

pentru ţările emergente sunt investiţiile realizate de investitorii străini, inclusiv şi în cercetările

tehnico-ştiinţifice desfăşurate în ţările gazdă. De obicei, anume cercetările inovaţionale implică

interacţiune cu instituţiile ţării gazdă. Dezvoltarea tehnologică promovată de o ţară este un proces

sistemic. Coordonarea problemelor, cercetările de bază, testarea – sunt aspecte inerente ale acestui

proces. Implicarea guvernului este o particularitate vitală la etapele iniţiale de promovare a

investiţiilor inclusiv şi a celor inovaţionale, atît de necesare dezvoltării economice a Republicii

Moldova.

44

CAPITOLUL II. Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova

2.1 Evoluţia situaţiei economice şi importanţa investiţiilor în

procesul de relansare a economiei naţionale în Republica Moldova

Lumea economică de astăzi prezintă noi oportunităţi şi provocări şi pentru ţările cu

economia în tranziţie. Acestora li se oferă posibilitatea să se integreze în acest sistem economic

global şi să fie competitive pe pieţele internaţionale, dacă doresc să se dezvolte şi să beneficieze de

evoluţiile inovaţionale internaţionale. „În următoarele decenii, ierarhia naţiunilor va fi determinată

de poziţiile lor în industriile cele mai dinamice. Şi acum ca şi în trecut, marile mutaţii economice –

inclusiv cele din agricultură şi servicii, rezultă din inovaţii tehnologice ce pleacă din sectorul

industrial” [41,p.9]. Este cazul să accentuăm că, Republica Moldova are nevoie de a edifica o

economie de piaţă competitivă şi flexibilă, care va fi capabilă să intre în competiţie pe pieţe

internaţionale cu producţia fabricată în Modova.

Republica Moldova, ca şi de altfel toate ţările din spaţiul post-sovietic, şi-a iniţiat

reformele economico-juridico-instituţionale pe „ruinele” sistemului economic centralizat.

Durabilitatea dezvoltării gigantului sovietic nu se putea extinde la infinit din motivele

contradicţiilor interne, fundamentului ideologic supradimensionat, excluderea individualităţii

personale, accentuarea caracterului de masă, politica economică neeficientă, inclusiv şi dezvoltarea

dispersată a industriei grele şi localizarea acestora pe întregul teritoriu al Uniunii Sovietice,

direcţionarea iraţională şi irosirea surselor financiare care s-a extins pe întrega ţară, afectîndu-i

„funcţionarea perfectă” anterioară.

Starea economică în care s-a pomenit Republica Moldova după destrămarea Uniunii

Sovietice, era la limita critică: sistemul de comandă nu mai era capabil să soluţioneze atît

probleme de ordin politic cît şi cele de ordin economic; în cadrul ramurii industriale erau

înregistraţi indici de consum major de materiale; crearea artificială a caracterului de

interdependenţă între producători şi furnizori de materie primă şi articole complementare ce erau

amplasaţi la distanţe mari pe teritoriu URSS; utilizarea neeficientă a resurselor financiare; lipsa

studierii pieţei de consum; manageri necalificaţi. Toate aceste deficienţe treptat au condus la

degradarea potenţialului economic al ţării, inclusiv şi a celui industrial.

45

În contextul deficienţelor lăsate în moştenire de sistemul economic centralizat, însoţite de

întîrzieri în implementarea reformelor, Republica Moldova s-a confruntat cu o recesiune profundă.

Reflecţie a acestui colaps economic îl regăsim în evoluţia descendentă a PIB-ului (graficul 2.1.1).

Graficul 2.1.1 Evoluţia PIB în Republica Moldova, în % faţă de anul 1990*

*Sursa: Raportul naţional de Dezvoltare Umană 2006,p.25

Ritmurile de diminuare a PIB-ului s-au stopat către anul 2000, perioada din care acest

indicator macroeconomic îşi schimbă tendinţele spre cele ascendente. Începînd cu anul 2000 şi

pînă în prezent, PIB-ul înregistrează doar rate medii de creştere, care s-au încadrat în aproximativ

6,1%. Mobilul acestor tendinţe pozitive vor fi relevate prim prisma analizei evoluţiei economice

ale Republicii Moldova în această perioadă de tranziţie.

Republica Moldova, fiind parte componentă a URSS, punea accentul în dezvoltarea sa pe

complexul industrial-agrar şi nu pe cel agrar-industrial. Degradarea continuă a structurii industriale

a condus la situaţia cînd ponderea agriculturii în PIB a depăşit ponderea industriei.

Se constată faptul că, ultimele tendinţe ale contribuţiilor elementelor de utilizări la

formarea PIB-ului nu le constituie nici ramura cu tradiţii seculare – agricultura, nici ramura care a

fost implantată atît de activ de sovietici – industria, ci sectorul serviciilor, în cadrul cărora un rol

important revine comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (graficul 2.1.2).

46

Graficul 2.1.2 Contribuţia elementelor de utilizări la formarea PIB , anii 1996 - 2006 (%)*

0

20

40

60

80

100

120

alte servicii 37 40 42 47 46 47 43.2 43.7 48 45.6 46.2

comert cu ridicata siamanuntul

8 8 8 10 10 11.9 12.1 12.3 13.3 11.6 15.5

industria 25 23 20 17 17 22.7 22.3 26 19.5 15.9 16.5

agricultura 27 26 26 26 25 8.1 7.9 5.5 6.3 9.5 4.5

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: pentru anii 1996-2000 – Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance Corporation,2005,p.13, pentru anii 2001-2006 – Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Anuarul Statistic 2000, 2004, 2006

Începînd cu anul 1990, în plan structural, economia Republici Moldova începe să-şi

piardă treptat caracterul industrial-agrar, fiind înlocuit de complexul agro-industrial. Astfel, analiza

contribuţiei elementelor de utilizări în formarea PIB-ului în anul 2006 denotă o diminuare a cotei

sectorului agricol de 6 ori faţă de anul 1996. Reducerea substanţială a sectorului agricol se poate

explica prin [58,p.25-29]:

• confruntarea unor riscuri compartiv mari cu riscurile altor sectoare; ceea ce diminuiază

interesul economic de dezvoltare a sectorului rural. Aceste riscuri înglobează: calamităţi

naturale – secete, îngheţuri, inundaţii;

• dependenţa excesivă de importul şi preţul hidrocarburanţilor;

• o mare parte a întreprinderilor agricole continuă o activitate în gospodăriile ţărăneşti, care

activează fără de schimbări esenţiale în structura organizatorică şi continuă modul de

funcţionare după schema colhozurilor sovietice;

• nivelele joase de salarizare a agricultorilor;

• fărămiţarea şi segmentarea suprafeţelor agricole realizată în baza privatizării terenurilor a

condus la mai multe efecte negative, ecoul cărora poate fi regăsit în următoarele aspecte:

- o bună parte din terenurile repartizate nu este prelucrată, fiind lăsată pîrloagă, astfel

randamentul acestor terenuri fiind nul;

- în cadrul procesului de repartizare a terenurilor nu s-a luat în consideraţie fertilitatea

solului, care de fapt în cea mai mare parte influenţează asupra recoltei aşteptate;

47

- lipseşte caracterul centralizator al intereselor comune ale gospodăriilor agricole. Fiecare

gospodărie agricolă independent îşi găseşte cumpărătorii, în cele mai dese cazuri producţia

fiind realizată la preţuri mici. Un alt scenariu de realizare a producţiei agricole – prin

intermediari. Fiind lipsiţi de caracterul de negociere, insuficienţă de informaţie şi penurie

de timp, producţia agricolă este realizată pe piaţa rurală la preţuri scăzute în raport cu

preţurile finale regăsite pe pieţele urbane;

- lipsa de mijloace tehnice şi tehnologice în prelucrarea unor suprafeţe agricole mari;

- inaccesibilitatea contractării creditelor ieftine;

- gradul înalt de concentrare a exporturilor şi dependenţă de politica promovată de ţările

vecine (majoritatea producţiei agricole este realizată pe piaţa CSI-ului). Situaţia este

cauzată de conflictul politico-economic a Guvernului ţării cu Federaţia Rusă, unde vinurile

moldave au fost clasate drept necalitative. A fost anunţat imbargo-ul importului de vinuri

moldoveneşti în Rusia, ceea ce a determinat producătorii mari de producţie vinicolă să

sisteze cumpărările de struguri de la populaţie.

La primele etape ale independenţei, căpătate în 1990, practic toate întreprinderile au fost

cuprinse de situaţia critică caracteristică întregii ţări. În primii ani ai independenţei sectorului

industrial i-a fost caracteristică o puternică dezindustrializare, motivată prin [20]:

• gradul înalt al uzurii mijloacelor de producţie ale întreprinderilor industriale;

• diminuarea potenţialului ştiinţifico-tehnologic aplicat în procesele de producere;

• lipsa resurselor de finanţare;

• caracterul iraţional şi neeficient al deciziilor manageriale;

• lipsa unei politici industriale eficiente etc.

Degradarea mijloacelor de producţie în cadrul întrepriderilor industriale este o

reflectare a insuficienţei de surse de finanţare. Caracterul insuficienţei investiţionale, pe care au

înregistrat-o întreprinderile industriale, şi-a găsit reflectarea sa în uzura fondurilor fixe, utilizate în

cadrul procesului de producţie industrial. Pe lîngă uzura fizică, căreia îi este supus orice utilaj

mecanic sau electronic, mai e şi uzura morală a acestora. Echipamentele antrenate au depăşit cu

mult limita minimă a eficienţei, raţionalizării şi gradului de tehnologizare a procesului de

producţie industrial contemporan. Dacă capitalul fix este degradat, atît fizic cît şi moral, respectiv

această situaţie se prefigurează şi asupra economiei în ansamblu.

Toate acestea nu au putut trece fără de consecinţe negative asupra economiei în

ansamblu. Diminuarea volumului producţiei industriale a condus la nivel microeconomic la

micşorarea numărului de angajaţi, diminuarea salariilor; la nivel macroeconomic la diminuarea

48

cotei industriei în formarea PIB-ului, micşorarea defalcărilor în urma achitării impozitelor,

diminuarea producţiei industriale orientate spre export, micşorarea resurselor de constituire a

bugetului de stat.

Lipsa interesului faţă de sectorul industrial este motivat prin complexitatea organizării

procesului de producţie: prezenţa unui spaţiu de producere, cheltuieli de achiziţionare a materiei

prime şi a materialelor, prezenţa unui echipament de producere, cunoaşterea tehnologiei de

producere, studiul pieţei şi a cererii consumatorilor la marfa fabricată, căutări ale pieţelor de

desfacere, relaţii de parteneriat etc; ceea ce de fapt pentru a organiza comerţul, fie el cu amănuntul

sau cu ridicata, nu se necesită eforturi similare sectorului industrial.

În cadrul sectorului industrial, asemenea celui agricol, o creştere semnificativă se

înregistrează la răscrucea secolelor (anul 2000).

Este explicabilă situaţia în care ponderea cea mai mare la formarea PIB-ului revine

sectorului serviciilor şi a comerţului, care înregistrează o continuă creştere respectiv cu

aproximativ 10% pentru sectorul serviciilor şi aproape dublu pentru comerţ (vezi graficul 2.1.1).

Achiziţiile realizate pe teritoriul Republicii Moldova vorbesc de la sine: cumpărarea reţelelor

electrice de către compania spaniolă Union Fenosa; serviciile de telefonie mobilă Voxtel,

Moldcell, UNITE; serviciile financiare – achiziţia băncii comerciale „EximBank” de către banca

comercială italiană Veneto Banca, cumpărarea „Mobiasbanc” de către banca transnaţională

franceză Societe Generale Group; construcţia noilor centre comerciale şi de agrement: „Baby-

Hall”, „Jumbo”, „Sun-City” etc.

Înviorarea economiei Republicii Moldova se datorează unui flux investiţional, direcţionat

în special în sectoarele industrial şi agricol (vezi anexa 5). Dinamica evoluţiei volumului de

investiţii în capital fix în Republica Moldova a înregistrat o creştere esenţială în 1998. Valoarea

investiţiilor în anul 2000 a scăzut cu 31% faţă de anul 1998, în urma impactului crizei financiare

internaţionale din acest an (care a afectat pieţile financiare ale Federaţiei Ruse şi din motiv de

relaţii parteneriale cu agenţii economici ale acesteea a avut loc o cădere şi a pieţii financiare din

Republica Moldova, exprimîndu-se printr-o devalvare triplă a valutei naţionale).

În contextul analizei investiţiilor în capital fix este importantă divizarea acestor investiţii

în funcţie de structura tehnologică a investiţiilor în capitalul fix şi în funcţie de structura de

reproducţie.

Structura tehnologică a investiţiilor în capital fix reflectă eficienţa utilizării

investiţiilor. Gradul de perfecţiune a acestei structuri constă în majorarea cotei de implementare a

echipamentelor şi utilajelor în proiect pînă la atingerea nivelului optimal al acestora. De facto,

structura tehnologică a investiţiilor în capital fix conturează raportul dintre activele şi pasivele

49

fondurilor de producere a întreprinderii. Majorarea structurii tehnologice a investiţiilor în capitalul

fix conduce la creşterea potenţialului productiv, diminuind astfel investiţiile capitale la o unitate de

producţie. Aceasta, în final, majorează eficienţa funcţionării întreprinderii. (graficul 2.1.3).

Graficul 2.1.3 Structura tehnologică a investiţiilor în capital fix, anii 1997-2005 (mln lei)*

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Alte lucrări şi cheltuieli capitale 98.5 170.7 148.2 113.4 77 75.5 119 197.4 304.3Utilaj, unelte, inventar 512.7 623.9 588.2 890.4 1181.3 1626.4 1975.9 2394.5 3478.4Lucrări de construcţie-montaj 591 649.8 855.4 755.6 1056.8 1102.3 1526.8 2548.1 3406.4

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2002, 2006

Locul de leader în cadrul structurii tehnologice a investiţiilor în capital fix îl deţine gradul

de înzestrare a întreprinderilor cu echipamente tehnice şi tehnologice – utilajele, uneltele şi

inventarul. În acest caz, trendul pozitiv a luat valori semnificative şi în 2005 s-a majorat de 6,8 ori

faţă de anul 1997. Această tendinţă poate fi regăsită şi suprapusă cu reutilarea tehnică a

întreprinderilor din cadrul structurii de reproducţie a investiţiilor în capital fix, care în anul 2005

de asemenea s-a majorat de 7,3 ori faţă de anul 1997. Majorarea investiţiilor direcţionate spre

înzestrarea întreprinderii cu echipamente a avut loc concomitent cu creşterea volumului de

investiţii direcţionate spre lucrările de construcţie-montaj, care au crescut de 5,7 ori în anul 2005

faţă de anul 1997.

Eficienţa economică a investiţiilor de capital la nivel de economie naţională depinde

semnificativ de repartizarea ramurală a acestor investiţii. Gradul de perfecţiune a structurii

ramurale presupune asigurarea unei repartizări proporţionale şi optimale a investiţiilor în toate

sectoarele economiei şi direcţionarea preponderentă a acestora în ramurile de importanţă

strategică. Clădirile cu destinaţie nerezidenţială date în folosinţă în anul 2005 sunt [148]:

Clădiri industriale – 10%

Clădiri comerciale – 54%

Clădiri în agricultură – 4%

50

Clădiri în sectorul serviciilor – 28%

Clădiri în învăţămînt, sănătate – 4%

Cifrele reflectă abuzul investiţiilor capitale direcţionate în sectoarele – servicii şi

comercial, ceea ce evident relevă rolul acestor două sectoare în formarea PIB-ului. Este binevenită

creşterea investiţiilor în domeniul serviciilor, în special a celor de telefonie mobilă, ceea ce denotă

despe un caracter continuu al dezvoltării infrastructurii ţării. Este evidentă structura hiperatrofiată

a unor ramuri de importanţă naţională cum sunt cel industrial şi cel agrar. Cu regret constatăm

gradul diminuat al interesului faţă de aceste sectoare productive ale economiei naţionale.

Structura de reproducţie a investiţiilor în capital fix pe obiecte de menire

productivă relevă gradul de implementare a noilor tehnologii prin prisma reutilării tehnice şi

tehnologice, gradul de extindere a construcţiilor noi în cadrul întreprinderii (graficul 2.1.4)

Graficul 2.1.4 Structura de reproducţie a investiţiilor în capital fix pe obiecte de menire productivă ,

anii 1997-2005 (mln lei)*

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Construcţii noi 201.1 420 566.8 639.9 328.6 305.8 249.9 787.5 993.6Extinderea întreprinderilor în funcţiune 61.7 91.6 268.6 152.6 385.2 326.3 472.2 745.3 863.6Reutilarea tehnică şi recosntrucţiaîntreprinderii în funcţiune

302.1 319.5 337.1 286.7 568.5 1184.4 1548 1752.1 2218.4

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2002, 2006

Gradul de majorare a reutilării tehnice şi reconstrucţia întreprinderilor în funcţiune are

loc în paralel cu extinderea întreprinderilor în funcţiune. Accentul se pune atît pe caracterul

extensiv de creştere cît şi pe caracterul intensiv de creştere (se tinde spre majorarea calităţii

produselor fabricate din contul implementării noilor tenologii şi pe acapararea noilor pieţe de

desfacere prin extinderea teritorială a întreprinderilor). Astfel, indicatorul de reutilare tehnică s-a

majorat de 7,3 ori în anul 2005 faţă de anul 1997 concomitent cu majorarea de 14 ori în anul 2005

faţă de anul 1997 a indicatorului extrinderii întreprinderii în funcţiune. Tempourile de creştere a

noilor construcţii sunt ceva mai mici, depăşind în anul 2005 de 5 ori valorile anului 1997.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare a investiţiilor în capital fix, atunci aici predomină

mijloacele proprii ale întreprinderilor (vezi anexa 6).

51

Graficul 2.1.5 Evoluţia volumului investiţiilor în capital fix în Republica Moldova,

anii 1996,2006 (%)*

*Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Anuarul Statistic 1996 (tr.I),2006 (tr.I)

Comparativ cu anul 1996, pentru anul 2006 mijloacele proprii ale întreprinderilor

direcţionate spre modernizarea şi retehnologizarea întreprinderii au crescut cu 22,5% (graficul

2.1.5). În acest context o creştere au înregistrat şi sursele bugetare cu 2,5%. Pe cînd mijloacele

populaţiei, canalizate spre modernizarea capitalului fix s-au diminuat cu 3,4% (aici se includ

cumpărarea tehnicii şi tehnologiilor aplicate în agricultură, în activitatea persoanelor fizice ce deţin

întreprinderi individuale şi deţinătorii de patente).

Din anul 2003 se înregistrează o înviorare a investiţiilor realizate din sursele investitorilor

străini (graficul 2.1.6).

Graficul 2.1.6 Dinamica investiţiilor în capital fix din mijloacele investitorilor străini,

anii 1996 - 2006 (%)

6.1

14.219.6

37.2

25.3

19.4

11.914.8

20.6 19 18

05

10152025303540

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Mijloacele investitorilor straini

*Sursa:Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Buletin Statistic, 1998, 2001, 2003, 2006/1

1996

5.9

47.7

5.9

37.2

3.3

Surse bugetareMijloace proprii ale intreprinderilorMijloacele populatieiMijloacele investitorilor strainiAlte surse

2006

8.4

70.2

2.518 0.9

Surse bugetareMijloace proprii ale intreprinderilorMijloacele populatieiMijloacele investitorilor strainiAlte surse

52

Posibil că această creştere a fost determinată de paşii pe care i-a întreprins Guvernul ţării

în scopul ameliorării climatului de afaceri al statului:

• adoptarea Concepţiei Politicii Industriale a Moldovei pentru anii 1996-2000,revizuită în 2006;

• în anul 1997 a fost creată Agenţia pentru Atragerea Investiţiilor Străine, care în 2001 a devenit

parte componentă a Organizaţiei de Promovare a Exporturilor, denumită Departamentul de

Promovare a Investiţiilor Străine;

• elaborarea proiectului Strategiei de Dezvoltare a Industriei Republicii Moldova pînă în anul

2015;

• a fost creată Agenţia Naţională de Protecţie a Proprietăţii Intelectuale a Republicii Moldova;

• în anul 2004 în Republica Moldova a fost creată Asociaţia investitorilor străini;

• în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a

Comerţului;

• în octombrie 2001 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Investiţională a Republicii

Moldova [21];

• un alt program de facilitare a activităţii de investiţii a fost elaborat de Guvernul Republicii

Moldova în luna februarie 2005 – “ProInvest”[16];

• Reforma Regulatorie, Programul de facilitare a activităţii de investiţii ProInvest pentru anii

2005-2006, elaborarea Codului N 259-XV cu privire la Ştiinţă şi Inovare al Republicii

Moldova aprobat la 15.07.2004, elaborarea şi aprobarea Legii Republicii Moldova privind

dreptul de autor şi drepturile conexe din 08.02.2003 etc.;

• de la 1 ianuarie 2006 relaţiile comerciale ale UE cu Republica Moldova au căpătat o nouă

sistemă de privilegii GSP-plus, care a înlocuit sistemul de privilegii GSP, care a fost acordată

de către UE Republicii Moldova în contextul Acordului de parteneriat şi colaborare pînă la

sfîrşitul anului 2005. Noul sistem presupune micşorarea taxelor vamale la importul produselor

fabricate în Republica Moldova pe pieţele ţărilor-membre ale UE.

Mijloacele investitorilor străini utilizate în anul 2005 pentru finanţarea capitalului fix au

avut o diminuare cu 18,2% faţă de anul 1999 (graficul 2.1.4). Investiţiile în capitalul fix realizate

din surse străine de finanţare, reflectă întru totul atitudinea şi aprecierea climatului investitţional

al ţării de către investitori.

Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova relevă sectoarele ce

trezesc un interes investiţional sporit în viziunea investitorilor (tabela 2.1.1).

53

Tabela 2.1.1 Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova,

anii 2004,2005 (mln lei)* anii Sectoarele Republicii Moldova

2004

2005

Agricultura -148,6 2810,7 Industria prelucrătoare 183913,5 526622,1 Comerţul cu amănuntul şi cu ridicata 315024,0 710397,0 Serviciile, dintre care: - construcţii - transport -activitatea financiară -tranzacţii imobiliare, închirieri, activ. de business -hoteluri

6802,4

-213818,3 92201,8 94681,8 6863,2

-648,7

-103139,8 96403,2

226319,9 26274,7

*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2006 Clasificarea ISD direcţionate în întreprinderile din Republica Moldova pe sectoarele

economiei naţionale a fost iniţiată din anul 2004. Din aceste motive, datele se prezintă doar pentru

2 ani. Locurile de leader în cadrul investiţiilor străine îl ocupă industria prelucrătoare şi

operaţiunile cu imobilul (ceea ce se explică prin apariţia unui număr mare de întreprinderi ce se

ocup de vînzările în leasing a diverselor utilaje, autovehicule, etc), acestea au crescut în anul 2005

respectiv de 3 ori şi de 2,4 ori faţă de anul 2004. În ramura agricolă au survenit modificări radicale

– tendinţa de dezinvestire a cedat locul unui interes sporit al investitorilor (se consideră că factorii

interesului sunt vecinătatea cu UE şi produsele ecologic pure cultivate pe teritoriul Republicii

Moldova). În lista sectoarelor prezentate se evidenţiază şi ramurile în care au avut loc puternice

procese de dezinvestire, printre care enumerăm: ramura transporturilor şi a construcţiilor.

Analiza realizată doar confirmă impactul negativ al degradării mijloacelor de producţie şi

a insuficienţei de resurse financiare asupra procesului de revitalizare a industriei. Procesul

investiţional în Republica Moldova, conform cercetărilor realizate, are loc preponderent în baza

resurselor proprii ale agenţilor economici naţionali. Ceea ce, în fapt, este insuficient pentru

modernizarea şi renovarea industriei. De aici reiese importanţa atragerii capitalurilor

antreprenoriale străine

Una din posibilităţile creării atractivităţii investiţionale este elaborarea unei strategii

privind atragerea investiţiilor directe în economia ţării pentru o perioadă medie 2006-2010 [18].

Viziunea strategică a acesteea ar fi accentuarea sectoarelor proritare ale economiei naţionale, care

prezintă interes atît pentru investitorii autohtoni cît şi pentru cei străini.

Este cazul ca Republica Moldova să urmeze o abordare bilaterală privind investiţiile în

sectoarele prioritare [17]: în primul rînd – direcţionarea investiţiilor în sectoarele prioritare trebuie să

54

ţină cont de caracterul de mobilizare a fluxurilor de capital antreprenorial necesar pentru creşterea

economică a ţării, fortificînd competitivitatea RM; în al doilea rînd – trebuie păstrată flexibilitatea

deciziilor de canalizare a acestor capitaluri în dependenţă de cerinţele înaintate de piaţa

internaţională.

Conform proiectului “Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi

Dezvoltarea Exportului”, Republica Moldova se axează pe 5 sectoare prioritare [17]:

1. „Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor – potenţialul de creştere este semnificativ, în

special în formă de export. Serviciile IT şi de elaborare a sofware în Uniunea Europeană

înregistrează cel mai înalt ritm de creştere la nivel mondial: +5,6% şi 5,9% respectiv; oferind o

posibilitate companiilor de soft din Republica Moldova să se orienteze nu doar pe deservirea pieţei

interne ci şi a celei externe. Creşterea evolutivă a cererii consumatorilor: sectorul IT pentru

Republica Moldova este privit în calitate de sursă de inovaţie. În UE se înregistrează o creştere

semnificativă a cheltuielilor pentru sisteme de securitate IT în comparaţie cu cheltuielile realizate

în Republica Moldova pentru aceste scopuri. În ultimul timp, pe larg sunt utlizate tehnologiile

informaţionale în sectorul public, inclusiv implimentarea sistemului e-government în majoritatea

ţărilor dezvoltate sporeşte cererea pentru servicii IT.

2. Sectorul agricol (inclusiv produsele agricole ecologice şi vinul) – potenţialul creşterii

regionale (şi potenţialul local într-o anumită măsură) este semnificativ graţie următoarelor: o

ameliorare considerabilă a avut loc în sistemele de transportare internaţională, precum şi a

sistemului de comunicare, au creat o piaţă globală înalt competitivă, posibilităţi de expansiune a

pieţei favorizată de majorarea numărului de consumatori şi a cererii la noi surse de aprovizionare,

dorinţa mondială de a promova bio-diversitatea nu trebuie trecută cu vederea şi de către Republica

Moldova.

3. Textile/Confecţii – piaţa globală este în creştere, oferind perspective de export

Republicii Moldova, datorită următoarelor tendinţe: trendul ce înregistrează o ascendenţă în

transferul capacităţilor de producere din ţările dezvoltate în ţările cu costuri de producere mai

reduse şi parteneriatul inovativ prin promovarea principiului „ready-to-use/sell”; eroziunea

avantajelor de cost ale ţărilor noi membre ale UE, fapt ce oferă o oportunitate pentru următorii trei-

patru ani; principiile „fast-fashion/pronto-moda/mode a la minute” devin tot mai importante pe

pieţele de consum, proximitatea pieţei de consum a UE versus China. Creşte cererea în ţările CSI,

graţie dezvoltării clasei sociale mijlocii (actualmente cererea este evaluată la 14 mlrd dolari, dar

aceasta se află într-o continuă creştere cu 5% anual). Pentru favorizarea producerii naţionale ar fi

binevenită aplicarea cotelor pentru articolele textile produse în China. Aplicarea pe larg a tendinţei

recente – promovarea mărcilor provenite din Republica Moldova pe pieţele de desfacere externe.

55

Persistă oportunităţi de deschidere a unităţilor de producere pentru ţările CSI care vor conduce la

mărirea pieţei locale pentru produsele existente.

4. Sectorul serviciilor tehnice/de afaceri prestate la distanţă pentru alte ţări (sector nou) –

piaţa pentru astfel de servicii înregistrează o creştere semnificativă, oferind numeroase opotunităţi de

export Republicii Moldova. Esenţa activităţii acestui sector constă în deservirea la distanţă a

clientului graţie mijloacelor moderne de telecomunicaţie. Spre exemplu: centru de procesare a

operaţiunilor cu carduri al SA„Victorabank” deserveşte o parte a sistemului bancar şi alte bănci de

peste hotarele ţării. Sau un exemplu elocvent al acestui tip de serviciu este implantarea serverului în

Republica Moldova, prin intermediul căruia se va deservi un client din Germania, iar depozitul de

unde vor fi livrate produsele este amplasat în Elveţia. Oportunităţi pentru Republica Moldova sunt

următoarele tendinţe înregistrate în ţările înalt dezvoltate: lipsa şi vîrsta înaintată a profesioniştilor

înalt calificaţi şi specializaţi în diverse sectoare ce necesită un grad avansat de pregătire profesională

şi calificare în ţările dezvoltate (ex.Elveţia, Ţările Nordice, Marea Britanie, SUA); creşterea cererii

pentru serviciile dezvoltate IT şi BPO (business process outsourcing) la costuri joase, crearea pieţei

pentru serviciile tehnice prestate la distanţă pentru alte ţări în ţările nevorbitoare de limba engleză;

prezenţa unor cereri mai complexe, care favorizează dezvoltarea cunoştinţelor înalte şi abilităţilor

analitice; sporirea cererii pentru inovaţii, rapiditate şi soluţii de valorificare mai eficientă a resurselor

financiare în toate ţările dezvoltate, oferind oportunitatea prestării acestor servicii ţărilor atractive

din punct de vedere al costurilor.

5. Energia durabilă – pentru Republica Moldova potenţialul de creştere este la nivel local şi

este determinat de faptul că actualmente este o necesitate stridentă de a reduce dependenţa de

importul de resurse energetice (importul constituie 94% din totalul consumului de energie). Aceasta

se poate realiza prin posibilităţi de implantare a noilor tehnologii ce permit extragerea bio-

etalonului. Se prognozează că pe plan mondial, către anul 2010, energia durabilă va constitui 10%

din totalul consumului de energie vizavi de cele 4-5% utilizate în prezent, de aceea republica trebuie

să profite de avantajele comparative de care dispune, să focuseze atenţia pe dezvoltarea activă a

tehnologiilor inovative în ţările cu agricultura intensivă, precum este Brazilia”.

Ramurile prioritare pentru Republica Moldova au fost menţionate, dar alegerea acestora

trebuie argumentată (figura 2.1.1). Fiecare din aceste ramuri selectate deţine un şir de avantaje

competitive de care actualmente dispune Republica Moldova. Şi pentru ca în viitorul apropiat să nu

ne pomenim doar o simplă periferie în cadrul sistemului economic mondial este necesară utilizarea

la maximum a tuturor oportunităţilor deţinute de economia naţională.

56

Schema 2.1.1 Ramurile prioritare al

Schema 2.1.1 Ramurile prioritare ale economiei naţionale* *Sursa: elaborată de autor în baza proiectului Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi

Dezvoltarea Exportului pentru perioada 2006-2010, iunie 2006

Necesitatea selectării ramurilor prioritare este motivată prin formarea de către stat a unor

mecanisme ce ar conduce la redistribuirea resurselor financiare a agenţilor economici. Unul din

mecanismele pe larg aplicate este cel al fiscalităţii – mecanismul administrării fiscale: acordarea

înlesnirilor fiscale, tarifelor şi taxelor vamale facilitare, subsidierea şi protecţionismul bazat pe

taxele înalte de import şi accesul restrictiv pe teritoriul ţării al bunurilor de provenienţă străină. Ca

exemple ne pot servi Republica Korea – în anii 1960-1970 – statul a subsidiat exportul bunurilor

fabricate în cadrul ramurilor strategice ale ţării, a permis importul materiei prime şi a materialelor

Economia RM

Informaţii şi Tehnologia

Comunicaţiilor

Sectorul agricol

Textile/Confecţii

Sectorul serviciilortehnice prestate la

distanţă pentru alte ţări

Energia durabilă

• niveluri scăzute de salarizare, • forţa de muncă competentă şi

calificată, • experienţa de lucru cu companii

europene şi americane, • 40 mii specialişti funcţionează în

domeniul ITC, • 550 companii ITC sunt ofiial

înregistrate în Republica Moldova incluzînd 154 care funcţionează în domeniul programării

• forţa de muncă specializată în producerea culturilor agricole de valoarea înaltă

• clima şi solul favorabil, • accesul favorabil al produselor

agricole pe piaţa UE, • potenţialul înalt pentru diversificarea

pieţelor de desfacere a producţiei sectorului agricol şi sporirea volumului exportului

• creşterea continuă a numărului întreprinderilor care implimentează sisteme de standardizare internaţionale

• aşezarea geografică favorabilă, ceea ce permite reacţia promtă la noie tendinţe în modă

• baza de cost relativ redusă a companiilor textile din Republica Moldova

• companiile leader atractive care pot fi promovate pentru încurajarea investitorilor

• regim vamal favorabil (lipsa restricţiilor cantitative – a cotelor, contingentelor) la exportul şi importul textilelor şi a produselor din ele

• experienţa în respectarea standardelor investitorilor străini (ex. experienţa de exportare a materiei prime către companiile autohtone)

• forţa de muncă calificată (o mareparte a populaţiei sunt bilingvi –limba română şi rusă)

• prezenţa unui număr mare decetăţeni moldoveni la lucru în maimulte ţări dezvoltate, care pot fiantrenaţi în sectoarele în careacele ţări duc lipsa deprofesionalişti înalt calificaţi

• capacitatea de a opera în procesulde afaceri

• nivelul redus al salariilor

• capacităţile existente: 2hidrocentrale Dubăsari şi Costeşti,generatoare de biomase dinMoldova

• pămîntul agricol în calitate dematerial de testare pentruproiectele de cercetare îndomeniul producerii bio-etalonului

• sinergia dintre esenţa noului brandal Moldovei şi asocierea cutehnologiile ecologice

57

şi a tehnologiilor necesare modernizării economiei fără de achitarea taxelor vamale. În Franţa, pînă

în 1986, statul a structurat reglementarea activităţii economice pe asociaţii ramurale, care îşi

asumau angajamente să respecte realizarea volumului de investiţii planificate. Statul, în schimb, le

acorda subsidii, facilităţi fiscale, regimuri facilitare de amortizare, credite prevelegiate, etc. O

situaţie similară este înregistrată actualmente în China contemporană. Toate ramurile industriale

prioritare – de construcţie a automobilelor, textilă, electronica, chimică, agricultura – sunt protejate

de taxe vamale înalte. Către anul 2002 taxele de import la ramura constructoare de maşini atingeau

80-100%, odată cu intrarea în Organizaţia Comerţului Internaţional nivelul taxei s-a diminuat la

25% în anul 2006.

Relansarea economiei naţionale presupune un volum şi o structură corespunzătoare a

investiţiilor, care vor contribui la modernizarea tehnicii şi tehnologiilor învechite atît moral cît şi

fizic. În cadrul acestei strategii se evidenţiază aplicarea marketingului teritoriului. Strategia în

cauză cuprinde patru “pietre de temelie”: produsul teritoriului, preţul produsului teritorial,

amplasarea şi promoţia teritoriului. Toate sectoarele evidenţiate necesită influxuri masive de

investiţii reflectate atît prin capital antreprenorial cît şi prin echipamente moderne, structuri

organizatorice optime, management raţional şi eficient, ieşire pe piaţa UE. Prin urmare toate

încercările de a ameliora climatul investiţional al Republicii Moldova are drept ţintă atragerea

investiţiilor, acestea fiind considerate catalizator al implimentării proceselor inovaţionale pe

teritoriul ţării noastre.

Pe lîngă implementarea activă a marketingului teritoriului ce promovează imaginea

investiţională pozitivă a ţării, un factor important în atragerea investiţiilor în economia naţională îl

constituie gradul de dezvoltare a sistemului financiar al ţării. Nu se poate nega importanţa surselor

de origine autohtonă de concentrare şi mobilizare a capitalurilor temporar libere: acestea fiind piaţa

bancară şi piaţa de capital. Prin analiza acestui binom se va identifica rolul fiecăruia în procesul de

acumulare şi distribuire a disponibilităţilor temporar libere. Se vor pune în evidenţă factorii

determinanţi de atragere a fluxurilor monetare în fiecare sistem, relevîndu-i pe cei oportuni şi pe cei

care inhibează procesul de acumulare a capitalurilor.

Pe parcursul cercetărilor realizate, pe lîngă cele două resurse tradiţioanle de finanţare –

piaţa de capital şi piaţa bancară – a fost depistată o nouă sursă: transferurile remitenţilor. Analiza

experienţei internaţionale a permis să fie deduse cîteva propuneri, care practic pot fi implementate şi

pe teritoriul RM.

58

2.1.1 Rolul pieţei bancare în procesul atragerii investiţiilor în economia

naţională Modificările în sistemul bancar, fie ele cu impact pozitiv sau negativ, influenţează gradul

de creditare şi respectiv stabilirea preţului la creditele contractate agenţilor economici.

Accesibilitatea la resursele împrumutate este unul din factorii economici ce influenţează decizia

investitorilor de a lansa o activitatea pe teritoriul unei ţări. Deseori, resursele proprii sunt

insuficiente pentru menţinerea activităţii investiţionale şi investitorul trebuie să cunoască care sunt

posibilităţile lui de a accesa piaţa creditului din ţară. Unul din cei mai mari ofertanţi ale resurselor

financiare este sistemul bancar.

În economia Republicii Moldova dinamica evoluţiei numărului de bănci comerciale are o

tendinţă descendentă, fapt ce se datorează politicii promovate de BNM. Banca Naţională a Moldovei

tinde spre instaurarea unei stabilităţi şi minimizări a riscrilor parvenite din sistemul bancar şi

modalitatea la care s-a recurs este una din cele mai drastice, dar eficiente – majorarea capitalului

normativ total. CNT a fost majorat timp de 2 ani (2002-2004), la fiecare jumătate de an cu un anumit

cuantum, astăzi acesta stabilindu-se la 50 mln lei pentru capitalul minim necesar al autorizaţiei de tip

A. De fapt, numărul mare al băncilor comerciale într-o economie nu pot reflecta gradul stabilităţii şi

al lichidităţii înalte ale acesteea.

Graficul 2.1.1.1 Dinamica acordării creditelor pe termen scurt, mediu şi lung

de către sistemul bancar al RM, anii 1998-2006 (mii lei)*

0

2000

4000

6000

8000

Credite bancare pe termen lung Credite bancare pe termen mediu Credite bancare pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt 1906 1233 1322 1465 1534 2468 2527 3029 3424

Credite bancare pe termen mediu 347 469 1140 1158 2615 3459

Credite bancare pe termen lung 201 269 301 14 26 19 19 88 289

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa:Departamentul Statistică şi Sociologie al RM, Situaţia social-economică 1999,2002,2004,2006/1

Actualmente, pe piaţa sistemului bancar activează 15 bănci comerciale, dintre care una este

sucursală – BCR SA Chişinău, BC „Unibank” SA, BC „Eximbank – Gruppo Veneto bank” SA, BC

„Mobiasbank” SA. Şapte bănci comerciale deţin licenţa de tip C, restul opt - autorizaţia de tip B,

59

nici una la moment nu este cu licenţa A. Toate aceste bănci comerciale creditează atît persoanele

fizice cît şi cele juridice.

Cercetările realizate sunt preconizate pe o perioadă de timp încadrată din 1998 pînă în 2006,

pentru ilustrarea impactului negativ al crizei din 1998 asupra longivităţii crediteor acordate. Cu cît

este mai mare volumul creditului acordat agentului economic cu atît creşte şi potenţialul de

dezvoltare economică a ţării. Volumul creditelor acordate evident creşte, atingînd valoarea 7172 mii

lei, ceea ce constituie o creştere de 3,4 ori faţă de anul 1998 (graficul 2.1.1.1). O dinamică

ascendentă au înregistrat toate tipurile de credite, cele pe terme scurt au crescut în anul 2006 de 3 ori

faţă de anul 1998, şi băncile comerciale au iniţiat acordarea creditelor pe termen scurt şi lung.

Accesibilitatea contractării unui credit întotdeauna este însoţită şi de preţul atractiv pe care debitorul

trebuie să-l achite pentru utilizarea temporară a resurselor acordate de banca comercială (graficul

2.1.1.2).

Graficul 2.1.1.2 Evoluţia ratei dobînzii la creditele acordate în valută naţională şi străină, anii 2000-2006, % *

30.15

19.84

35.41

24.18

33.29

16.70

28.46

13.99

23.14

12.19

19.18

10.85

20.96

11.39

18.93

11.07

17.91

11.02

0

5

10

15

20

25

30

35

40

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Rata medie la creditele acordate în moneda naţionalăRata medie la creditele acordate în valută străină

*Sursa: BNM, Rapoarte Anuale 2002,2006/1

Procesul de reducere a ratei dobînzii la creditele acordate a fost demarat în anul 2001, ceea

ce constituie un factor determinant de creştere a creditelor contractate. Dacă comparăm volumul

creditelor acordate în monedă naţională pentru anul 1998 la o rată medie a dobînzii de 30,15% cu

volumul creditelor acordate în monedă naţională în 2006 la o rată a dobînzii de 17,91%, depistăm

interdependenţa invers proporţională dintre indicatorii – valoarea creditului şi rata dobînzii aferente

acesteea. Rata dobînzii scăzută stimulează antreprenorul spre contractarea resurselor financiare din

sistemul bancar.

Prezintă un interes analiza structurării creditelor acordate de către băncile comerciale după

ramurile în care au fost direcţionate acestea (graficul 2.1.1.3).

60

Graficul 2.1.1.3 Structura creditelor după ramurile economiei naţionale, anii 2002-2006, (mln lei)*

0.00

1000.00

2000.00

3000.00

4000.00

5000.00

6000.00

7000.00

Agricultura/industria alimentară 1190.36 1754.83 1852.43 2415.59 2580.76Industria/comerţul 1945.00 2799.40 3673.34 4845.29 6760.33Imobil, construcţie şi dezvoltare 301.85 401.05 457.34 691.32 1466.03De consum 109.14 217.36 206.76 786.05 1272.40

2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: www.bnm.org

Procesul de creditare pentru ultimii cinci ani păstrează un trend ascendent în toate

ramurile economiei naţionale. În topul listei ramurilor debitoare este instaurată ramura industriei şi

a comerţului. Ramura industriei şi a comerţului este urmată de ramura agricolă şi a industriei

alimentare. Clasificarea nu pare a fi una din cele mai reuşite, din motivul că nu permite să divizăm

sursele de creditare direcţionate în industrie de cele orientate spre comerţ. Poate fi situaţia că o

mare pondere din cele 48,88% din totalul creditelor acordate este ţintit totuşi spre comerţ, şi nu

spre ramura productivă – industria. Aceeaşi situaţie o remarcăm şi în cazul creditelor acordate

agriculturii/industriei alimentare. Dacă creditele în aceste ramuri cum sunt agricutura şi industria

alimentară sunt într-o continuă creştere – din ce motive sunt înregistrate insuficienţe de resurse

financiare suplimentare, lipsa cărora inhibează trendul continuu al dezvoltării acestor două

sectoare de importanţă vitală pentru economia Republicii Moldova?

Actualmente, din partea investitorilor străini, se evidenţiază un interes sporit faţă de

sistemul bancar al Republicii Moldova. În special, interesul este iniţiat de Băncile Comerciale

Transnaţionale, ce activează pe teritoruil UE. Motivele implantării activităţii bancare ale băncilor

cu renume internaţional pe teritoriul RM sunt [140,p.17-20]:

• tendinţele pronunţate ale globalizării, care confruntă activitatea bancară internaţională cu astfel

de probleme cum sunt: condiţiile riguroase ale concurenţei, majorarea bazei clientelice

deservite, minimizarea cheltuielilor de menţinere a activităţii sale bancare. Avalanşa reliefată

în procesul internaţionalizării, ce se află în continuă creştere, impune managementul băncilor

transnaţionale să-şi revadă strategiile sale. Lupta concurenţială desfăşurată în scopuri de

atragere a clienţilor conduce la diminuarea marjei bancare. În aceste condiţii, deja nu banca va

61

„dicta regulile de joacă”, ci clienţii înaintează cerinţele sale şi parametrii preţurilor la care se

doresc deserviţi;

• odată cu introducerea unei valute unice pe teritoriul UE – euro, condiţiile concurenţiale între

băncile comerciale au devenit şi mai viguroase. Băncile comerciale europene au pierdut

venituri considerabile de la operaţiunile valutare speculative. Dispariţia acestor venituri facil

obţinute a condus la revizuirea politicii preţurilor aplicate în desfăşurarea operaţiunilor

bancare;

• în marea majoritate băncile europene stagnează, şi în urma concurenţei riguroase tind spre

diminuarea cheltuielilor activităţii bancare, în primul rînd – a cheltuielilor de întreţinere a

reţelei de filiale. Aceasta se poate obţine prin diminuarea cheltuielilor de salarizare şi a

cheltuielilor de arendă a încăperilor spaţioase, imlementarea sistemelor electronice de

deservire, centrelor operaţionale a tehnologiilor avansate ce intermediază relaţiile între client şi

sistemul operaţional al băncii. Automatizarea activităţii bancare a facilitat accesul clienţilor

către bancă şi a înlăturat problema distanţei. Alegerea băncii de către client nu va fi

determinată de distanţa de la oficiul său pînă la bancă, ci de gama serviciilor acordate prin

intermediul metodelor electronice de transmitere a informaţiei.

• Băncile comerciale tind spre oferirea unui complex de servicii şi produse bancare. Legislaţia

multor state nu le permite băncilor comerciale astfel de operaţiuni cum sunt: underrwiter,

afacerile comerciale cu utilizarea instrumentelor financiare (în afară de băncile specializate

cum sunt băncile investiţionale). În RM astfel de impedimente lipsesc. Legislaţia permite

băncilor să participe în activitatea unei întreprinderi, investind o cotă de pînă la 15% din CNT

în cadrul unei întreprinderi şi nu mai mult de 25% din CNT în cadrul mai multor întreprinderi.

În acest caz, este optimă hotărîrea de a determina segmentul serviciilor financiare oferite pe

piaţă, în care banca deţine un grup de specialişti bine pregătiţi;

• La sfîrşitul secolului XX una din cerinţele înaintate băncilor comerciale este executarea

operaţiunilor la nivel internaţional prin prezenţa filialelor şi reprezentanţelor pe teritoriul altor

state în scopul economisirii timpului clientelei deservite. În cazul în care, clientul nu poate fi

deservit de banca sa rapid, eficient şi pe teritoriul diferitor state, el pierde interesul faţă de

această bancă.

• Una din posibilităţile rapide de majorare a capitalului băncii este achiziţia sau fuziunea. Ceea

ce ţine de RM, situaţia optimă pentru o bancă comercială este achiziţia acesteea de către o

bancă cu renume european sau internaţional. Exemple elocvente de achiziţie a băncilor

comerciale în RM sunt: cumpărarea sută la sută a acţiunilor BC „Eximbank” SA de către

62

Gruppo Veneto Banca (Italia), care deţine locul al 20-lea în sistemul bancar al Italiei;

cumpărarea a unui pachet de acţiuni de 70,5% (la preţul de 62,51 lei pentru o acţiune cu

valoarea nominală a acţiunii de 10 lei) a BC „Mobiasbanc” Sa de către Societe Generale, bancă

ce deţine locul patru în Franţa şi poziţia a 23-a în lume după volumul activelor deţinute. În

cazul achiziţiilor băncile comerciale europene mizează pe obţinerea efectelor pozitive, printre

care: diminuarea cheltuielilor de deservire a clientelei, micşorarea cheltuielilor de arendă,

extinderea reţelei de filiale a băncii. Beneficiul rezultat din activitatea bancară este într-o

continuă micşorare. „Dacă în anul 1984 profitul din activele proprii ale băncii constituia în

mediu 21%, atunci la mijlocul anilor 90 s-a diminuat pînă la 11% [155,p.29]. În acest context

de idei, achiziţia permite soluţionarea problemelor băncilor comerciale prin deplasarea

accentului de la indicatorii financiari absoluţi ai activităţii bancare (creşterea numărului de

clienţi, numărului oficiilor noi, volumul activelor bancare) la indicatorii relativi – cheltuielile

activităţii bancare.

• Marja procentuală înaltă (diferenţa dintre dobînda percepută şi dobînda bonificată), pe care o

încasează băncile comerciale din RM apar ca o posibilitate reală de obţinere a profiturilor mari;

• Odată cu extinderea UE se majorează interesul pentru acapararea pieţelor din ţările vecine.

Motivele amplasării filialelor băncilor europene pe teritoriul Republicii Moldova sunt:

apropierea geografică de UE; băncile europene îşi consolidează astfel poziţiile sale în ţara

potenţial membru al UE; se urmăreşte majorarea semnificativă a numărului de clienţi ca

urmare a emigrării expansioniste ai cetăţenilor moldoveni.

Avantajele investiţiilor în sistemul bancar al Republicii Moldova sunt evidente prin:

(i) implementarea noilor structuri organizatorice, care se cracterizează prin optimizare,

eficienţă şi raţionalitate;

(ii) specializarea aptitudinelor personalului angajat;

(iii) implementarea noilor tehnologii informaţionale avansate şi a inovaţiilor;

(iv) stimularea concurenţei în sectorul bancar şi ca rezultat majorarea calităţii de deservire

a clientelei;

(v) surplusul de capital pe care îl deţin băncile comerciale vor conduce la diminuarea

preţurilor la serviciile şi produsele oferite (printre care şi micşorarea ratei dobînzii la

creditele acordate), este logică creditarea în volum mare la dobînzi mai scăzute în

comparaţie cu creditările în volum mic cu rate ale dobînzii înalte.

În cadrul finanţării investiţiilor direcţionate în sectorul real, obiectivele următite de stat

diferă de cele urmărite de către instituţiile financiare. Statul urmăreşte asigurarea eficienţei

macroeconomice, crearea şi menţinerea condiţiilor pentru dezvoltarea economico-tehnologică a

63

ţării, formarea noilor locuri de muncă, creşterea nivelului de viaţă a cetăţenilor ţării. Instituţiile

financiare stabilesc alte obiective – fructificarea profiturilor şi asigurarea securităţii investiţiilor,

care în fond formează premizele macroeconomice.

O alternativă băncilor comerciale, pentru mobilizarea resurselor financiare direcţionate

în ramurile de dezvoltare strategică, statul poate crea propria instituţie financiară – banca

investiţională de dezvoltare. Principiile unei bănci investiţionale de dezvoltare ţintesc soluţionarea

problemelor macroeconomice. Din aceste considerente, beneficiul obţinut nu se repartizează între

fondatori ci este canalizată spre majorarea volumului de investiţii. Aceste bănci beneficiază de un

şir de facilităţi: eliberare totală sau parţială de impozite; este micşorată rata rezervelor minime

obligatorii; acordarea facilităţilor în operaţiunile de finanţare din partea Băncii Centrale; acordarea

garanţiilor din partea statului în cazul atragerii resurselor de pe piaţa de capital. Fluxul de resurse

monetare consolidat este direcţionat spre susţinerea ramurilor prioritare ale economiei naţionale.

Se evidenţiază două modele de constituire a băncilor investiţionale de dezvoltare

[145,p.17-20]:

1. instituţii investiţionale specializate – capitalul cărora va fi format atît din investiţii

private cît şi din cele publice;

2. forma mixtă – finanţarea pe cote părţi a proiectelor investiţionale, unde statul doar

suplineşte resursele instituţiilor private (de exemplu, în Franţa – „Credit Foncier”, în

Germania – „Kreditanstault für Wiederaufbau”, în Japonia – „Japan Development

Bank”, „Industrial Bank of Japan” ).

În cadrul finanţării sectoarelor prioritare prin intermediul băncii investiţionale de

dezvoltare, statul obţine:

• crearea unei noi structuri de mobilizare şi distribuire a resurselor către ramurile

prioritare ale economiei naţionale;

• apariţia unui nou grup de specialişti;

• elaborarea metodelor de evaluare a riscurilor aferente investiţiilor realizate în

sectorul de producere;

• participarea statului în astfel de proiecte poate fi apreciată ca un indicator al

gradului înalt de perspectivă în dezvoltarea anumitor sectoare.

64

2.1.2 Analiza dificultăţilor de funcţionare a pieţei de capital în RM şi

oportunităţile oferite de aceasta

În opinia unor economişti ruşi [141,p.12-19], utilizarea creditelor bancare în calitate de sursă

de finanţare a expansiunii productive nu mai este considerată una din cele mai optime. Specialiştii

evidenţiază următoarele dificultăţi ale contractării creditelor de către întreprinderi [141,p.12-19]:

• creditele sunt o sursă de finanţare costisitoare, nivelul ratelor de dobîndă majorate împiedică

contractarea creditelor pe termen lung, pe cînd acordarea unor credite ieftine nu este o

prerogativă a băncii comerciale;

• cerinţe viguroase în ceea ce priveşte asigurarea creditelor, întreprinderile-debitoare se ciocnesc

de insuficienţa de active cu un înalt grad al lichidităţii, care în majoritatea cazurilor sunt

acceptate de bancă în calitate de garanţie a rambursabilităţii creditului;

• mecanismul inoportun de rambursare a creditelor – băncile rar aplică perioadele de graţie, pe

parcursul cărora clientul are posibilitate să nu achite dobînda şi tranşele din suma datorată, sau să

achite doar dobînda aferentă creditului.

Toate aceste aspecte inhibează finanţarea unui număr mare de proiecte investiţionale,

realizarea şi implementarea cărora durează ani. Din aceste considerente, una din opţiunile de

atragere a investiţiilor este piaţa de capital. Pe plan macroeconomic piaţa de capital este percepută ca

un mecanism de finanţare a întreprinderilor, ca o sursă alternativă a creditării bancare.

Unul din principalii indicatori ai activităţii bursiere este indicatorul pieţii de capital (indicele

bursier) care reprezintă indicatorul dezvoltării economice a statului. În baza analizei dinamicii

indicelui bursier se pot determina posibilităţile de atragere a resurselor suplimentare necesare pentru

desfăşurarea activităţii sale. De exemplu, în cazul creşterii indicatorului se pot efectua emisiuni,

deoarece pe piaţă pătrund noi posesori a resurselor care sunt în căutarea unor plasamente eficiente a

capitalurilor sale.

Un aspect pozitiv în dezvoltarea pieţii valorilor mobiliare în Republica Moldova a fost

apariţia şi calculul indicatorului bursier. Indicatorul CNVM-32 este calculat din 01.01.2000 (graficul

2.1.2.1), fiind determinat în fiecare zi de vineri sau luni după încheirea sesiunilor de vînzări.

În baza calculelor acestui indicator se află indicele „Dow Jones”, care este calculat în regim

real în urma rezultatelor de la bursa de valori din New-York. Indicatorul „Dow Jones” include

companiile, acţiunile cărora sunt negociate zilnic pe piaţă şi reflectă tendinţele pieţii bursiere. În

Republica Moldova astfel de emitenţi, acţiunile cărora ar fi negociate zilnic, lipsesc. În această

65

ordine de idei, comisia a determinat 32 de companii în baza cărora se va calcula indicatorul CNVM-

32, cu condiţia că acele companiii ale căror acţiuni nu vor fi negociate pe o perioadă de mai mult de

jumătate de an vor fi excluse din lista calculului acestui indicator.

Graficul 2.1.2.1 Evoluţia indicatorului CNVM-32, anii 2001-2003*

0

50

100

150

200

250

300

350

10/2

9/20

01

11/1

2/20

01

11/2

6/20

01

12/1

0/20

01

12/2

4/20

01

1/7/

2002

1/21

/200

2

2/4/

2002

2/18

/200

2

3/4/

2002

3/18

/200

2

4/1/

2002

4/15

/200

2

4/29

/200

2

5/13

/200

2

5/27

/200

2

6/10

/200

2

6/24

/200

2

7/8/

2002

7/22

/200

2

8/5/

2002

8/19

/200

2

9/2/

2002

9/16

/200

2

9/30

/200

2

10/1

4/20

02

10/2

8/20

02

11/1

1/20

02

11/2

5/20

02

12/9

/200

2

12/2

3/20

02

1/6/

2003

1/20

/200

3

2/3/

2003

2/17

/200

3

3/3/

2003

3/17

/200

3

3/31

/200

3

4/14

/200

3

4/28

/200

3

5/12

/200

3

5/26

/200

3

6/9/

2003

6/23

/200

3

7/7/

2003

7/21

/200

3

*Sursa:www.cnvm.md

Deci, structura portofoliului CNVM-32 reflectă structura produsului intern brut (PIB) al

Republicii Moldova [162]:

• 57,55% întreprinderi incluse în calculul indicatorului fabrică produse alimentare şi

băuturi;

• 19,42% - se referă la industria uşoară;

• 15,85% - se referă la industria grea;

• 7,18% - se referă la domeniul sercviciilor.

Importanţa indicelui bursier este evidentă: specialiştii se orientează mai uşor în situaţia

economică şi urmăresc tendinţele de dezvoltare a economiei ţării; investitorii autohtoni şi străini pot

analiza siguranţa investiţiilor sale.

Prăbuşirea pieţei financiare internaţionale din anul 1998 a avut consecinţe negative asupra

întregii situaţii economice din Republica Moldova, inclusiv şi asupra pieţei financiare autohtone.

După 1998 au urmat anii în care piaţa valorilor mobiliare naţională cu greu şi-a reluat activitatea,

pentru ca în anul 2000 să înregistreze un avînt exprimat prin volumul tranzacţiilor de 29,8 mii cu

17,8 mln valori mobiliare tranzacţionate (tabelul 2.1.2.1).

66

Tabelul 2.1.2.1

Evoluţia situaţiei la bursa de valori în RM, anii 2000-2006* 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006**

Tranzacţii 166 122 154 338 158 177 270

Emitenţi 88 80 81 116 75 61 33

Volumul tranz. (mii) 29.8 32 21.7 46.4 34.6 20.4 4.4

Valorile mobil.tranz (mln) 17.8 9.1 5.1 7.4 4.44 2.7 0.7

*Sursa: Buletin informativ Nr.1 (107) ianuarie 2006, **Buletin informativ Nr 8 (114) august 2006

Anii 2004 şi 2005 sunt caracterizaţi de o activitate economică scăzută. Ca excepţie apare

anul 2003, cînd a avut loc tranzacţia în baza tenderului efectuat cu hîrtiile de valoare ale SA „Efes

Vitanta Moldova Brewery”) în valoare de 157 mln lei, sumă considerată enormă pentru bursa de

valori a RM.

Se constată existenţa unui şir de factori care fac imposibilă aplicarea pieţei valorilor

mobiliare ca mecanism de mobilizare a capitalurilor antreprenoriale. Motivele acestei situaţii pasive

sunt reflectate în următorele [120,p.84-87;149,p.1-3;150,p.2-3]:

• În RM, necătînd la dezvoltarea slabă a sectorului industrial, un şir de întreprinderi funcţionează

cu succes (SA „Efes Vitanta Moldova Brewery”, SA”Bucuria”, SA”Franzeluţa”, SA”Carmez”,

etc.). Hîrtiile de valoare ale acestor companii se bucură de un interes sporit în mediul

investitorilor. Problema constă în faptul că acţiunile unui număr mare de întreprinderi sunt

subevaluate, ceea ce se explică prin concentrarea unor pachete mari de acţiuni în posesia unui

grup restrîns de acţionari. În cazul unor interese strategice se presupune deţinerea acţiunilor pe o

perioadă îndelungată, ceea ce diminuiază numărul acţiunilor care circulă pe piaţa de capital.

Astfel în RM, se înregistrează un coeficient scăzut al Free Float (cota parte a acţiunilor ce se

află în circulaţie liberă). Deşi numărul mic al acţionarilor nu influenţează numărul tranzacţiilor

realizate pe piaţă, volumul mic al emisiunilor poate destabiliza şi dezechilibra piaţa hîrtiilor de

valoare. Un exemplu absolut opus situaţiei înregistrate pe piaţa hîrtiilor de valoare din RM îl

reprezintă SUA cu prezenţa unei burse de valori bine dezvoltate. În SUA, de asemenea este

caracteristică situaţia cu un număr mic al acţionarilor ce deţin pachete semnificative de acţiuni,

dar numărul acţiunilor emise este enorm – întreprinderile cotate la bursa de valori din New-York

emit un număr de acţiuni ce depăşesc 1 mlrd bucăţi [141,p.12-19]. În final, prezenţa unui grup

mic de acţionari strategici nu influenţează negativ volumul tranzacţiilor pe piaţa hîrtiilor de

valoare. Prin urmare, emisiunea unui număr mare de acţiuni apare ca o soluţie eficientă de

atragere a noilor surse investiţionale. Una din evenimentele importante înregistrate la Bursa de

67

Valori din Moldova este plasarea pentru prima dată a obligaţiunilor corporative, emise de

compania de leasing SA „Maib-Leasing”. În baza unei tranzacţii au fost realizate 56,96% din

volumul emisiunii (valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 10000 lei).

• Specialiştii consideră că acest indicator CNVM-32 nu este unul clasic, deoarece economia în

Republica Moldova practic nu funcţionează. Activitatea pe piaţa bursieră a Moldovei este atît de

pasivă încît, indicatorul nu poate fi utilizat în planificările financiare, speculaţii şi alte operaţiuni

de afaceri. În prezent, fluctuaţiile indicatorului CNVM-32 nu reflectă anumite tendinţe ale pieţii,

ci aşteptările speculative a emitenţilor ce sunt incluşi în calculul acestui indicator. Trebuie

remarcat faptul că, în statele dezvoltate indicele bursier este unul din cei mai obiectivi indicatori

a business-ului şi activităţii financiare din ţară, ceea ce nu putem afirma despre piaţa valorilor

mobiliare din Republica Moldova, care, din păcate, nu reflectă situaţia reală a economiei

naţionale. Ce fel de tendinţe pot persista pe piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova în

cazul cînd acţiunile emitenţilor incluşi în calculul indicatorului CNVM-32 nu sunt speculate, nu

se înregistrează zilnic operaţiuni de cumpărare-vînzare, şi în care se presupune doar o simplă

redistribuire a proprietăţii?

• Extinderea tranzacţiilor bursiere cu acţiunile întreprinderilor este inhibată din lipsa de resurse

financiare ale particpanţilor pieţei. La bursa de valori a RM deosebim două categorii de

participanţi:

I. Întreprinderile-emitente – care, de facto, nu sunt pregătite nici juridic nici financiar

pentru emisiuni masive ale acţiunilor sale. Mobilul unei emisiuni mari ale acţiunilor îl

constituie menţinerea unui preţ de piaţă atractiv al acţiunii. O bună parte din

întreprinderile moldoveneşti funcţionează la nivel de profit zero sau pierderi. În situaţiile

în care întreprinderile înregistrează profit, beneficiul nu este direcţionat către emisiunea

suplimentară a acţiunilor, ci este orientat spre modernizarea şi retehonologizarea

procesului de producţie (în scopul de a majora competitivitatea produselor fabricate). O

situaţie opusă este caracteristică întreprinderilor străine, care sunt cointeresate în

menţinerea unei cotări atractive ale acţiunilor sale, aceasta influenţînd asupra rating-ului

de creditare a companiei. Cu cît este mai înalt acest rating cu atît cresc şansele de a

contracta credite bancare. O astfel de interdependenţă nu este înregistrată în RM şi din

aceste considerente emitenţii nu pot fi analizaţi ca participanţi activi la bursa de valori;

II. A doua categorie sunt participanţii profesionişti, care prezintă interesele unor grupe de

investitori:

* investitorii privaţi – interesul acestui grup este foarte nesemnificativ. O bună parte din

populaţie şi-a pierdut încrederea în reprezentanţii intereselor sale – fondurile de

68

investiţii. Bonurile patrimoniale investite în activitatea anumitor întreprinderi, care au

fost realizate la sfatul şi îndrumările fondurilor investiţionale, şi-au pierdut valoarea: fie

din motivul lichidării întreprinderii în care s-a investit, fie din motivul lichidării

fondului investiţional, fie (în cel mai bun caz) a unor achitări nesemnificative a

dividendelor. Din aceste considerente nu putem evalua investitorii privaţi ca o categorie

primordială în realizarea unor investiţii serioase.

* investitorii instituţionali, în cadrul cărora putem atribui – băncile comerciale,

companiile de asigurare, fondurile de pensii non-statale, etc. În cele mai dese cazuri

interesele acestui grup de investitori sunt speculative şi vizează realizarea tranzacţiilor

pe termen scurt pe piaţa valorilor mobiliare; dar concomitent resursele financiare

direcţionate spre achiziţia acţiunilor unei companii sunt recepţionate de aceasta ca sursă

investiţională suplimentară care-i permite la moment să-şi continuie sau să-şi extindă

activitatea sa productivă.

* investitorii străini – sunt o categorie importantă de participanţi, de sursele cărora sunt

gata să beneficieze orice companie autohtonă (graficul 2.1.2.2). Alegerea uneia din

companiile naţionale în care se vor investi capitalurile antreprenoriale străine sunt o

reflecţie a încrederii în prosperitatea afacerii economice, este un indicator de soldare

pozitivă a activităţii întreprinzătorilor. În momentul realizării investiţiilor străine

directe în activitatea unor întreprinderi, investitorii străini devin acţionarii acestora.

Graficul 2.1.2.2 Gradul de participare a investitorilor străini în activitatea economică a RM pentru anul 2006, %

Italia41%

Slovenia 19%

Franta14%

Olanda 9%

Turcia8%

alte state9%

Italia Slovenia Franta Olanda Turcia alte state

Sursa: www.cnvm.md

Cea mai semnificativă cotă parte în cadrul investiţiilor realizate le deţin investitorii din

Italia, care au achiziţionat sută la sută banca comercială “Eximbanc”, fiind urmată de

Slovenia şi Franţa.

69

• Un spectru îngust al tranzacţiilor şi a posibilităţilor de realizare a acestora la bursă, blocarea

anumitor tranzacţii cum ar fi REPO;

• Inhibarea activităţii fondurilor investiţionale (unii dintre cei mai activi participanţi ai bursei de

valori din RM), explicaţia fiind reorganizarea acestora.

Din aceste considerente este o situaţie care se repetă din an în an, cînd volumul

tranzacţiilor extrabursiere îl depăşeşte pe cel bursier. Astfel, în anul 2000 depăşirea a fost cu 409

mln lei, în 2001 – cu 56 mln lei, în 2002 – 231 mln lei, în 2004 – 248 mln lei, în 2005 – cu 126

mln lei [150,p.2-3]. Acest fenomen poate fi motivat prin:

- pe piaţa extrabursieră se duce o joacă fără de regului,

- predomină posibilitatea realizării tuturor tranzacţiilor la un preţ ce nu poate fi verificat;

- executarea tranzacţiei cu plata amînată.

Tendinţa se va menţine atît timp cît vor exista limite şi restricţii aspre ce diminuiază

atractivitatea realizării tranzacţiilor la bursă.

Din cele expuse se pot concţuziona următoarele:

1) actualmente, Bursa de Valori din Moldova nu-şi exercită pe deplin funcţiile sale de mecanism

investiţional şi real este aplicat în această calitate de un număr mic de întreprinderi;

2) la moment bursa de valori nu este concepută ca o sursă alternativă a creditelor bancare;

3) mobilul interesului sporit a întreprinderilor faţă de bursa de valori este bazat pe diminuarea

cheltuielilor de tranzacţionare (este mai eficientă atragerea investiţiilor pe piaţa de capital în

raport cu contractarea unui credit bancar);

4) investitorii primordiali ai pieţei sunt investitorii instituţionali şi investitorii străini;

5) criza financiară din anul 1998 a avut o influenţă negativă asupra întregii economii naţionale,

inclusiv şi asupra bursei de valori. Dar de fapt, ca şi orice criză, aceasta a contribuit la

eliminarea tehnologiilor neeficiente, dispariţia participanţilor slabi ale pieţei, majorarea

eficienţei în organizarea sistemului de infrastructură;

6) este necesară accentuarea dezvoltării pieţei secundare a Bursei de Valori din Moldova.

Cercetările realizate denotă următoarele: piaţa bancară în Republica Moldova cunoaşte o

dezvoltare mult mai virtiginoasă decît piaţa valorilor mobiliare. Lipsa unei pieţe de capital bine

dezvoltate limitează accesul la surse suplimentare de finanţare. În acest context de idei, se

identifică o sursă de finanţare absolut nouă, care fiind corect dirijată poate fi canalizată în

activitatea investiţională a ţării prin intermediul unor instituţii financiare specializate – băncile de

investiţii, fondurile de pensii, etc. Este o sursă de provenienţă străină, dar remitenţii acestor

disponibilităţi băneşti sunt cetăţenii Republicii Moldova – fluxurile de capital provenite de peste

hotarele ţării.

70

2.1.3 Potenţialul investiţional apărut ca reminiscenţă a deficienţelor economice din Republica Moldova

O mare atenţie se acordă fluxurilor de capital internaţional – investiţii străine directe,

investiţiile de portofoliu, corporaţiile transnaţionale,etc. – capitalurilor ce pot fi contractate pe piaţa

bancară sau pe piaţa valorilor mobiliare cu posibilitatea de renovare a industriilor, care vor conduce

la rîndul său la o ameliorare a situaţiei economice în ansamblu. Degradarea sectorului industrial,

după cum a fost menţionat anterior, a cauzat reducerea numărului de locuri de muncă, lăsînd o bună

parte a populaţiei active fără de surse de existenţă. În aceste condiţii, o bună parte a populaţiei active

a migrat peste hotare în căutarea unui lucru, ce-i va permite un trai mai decent. Majoritatea

veniturilor obţinute de cetăţenii Republicii Moldova peste hotarele ţării sunt remise acasă prin

diferite modalităţi.

O atenţie mică a fost acordată fluxurilor de mijloace băneşti provenite din transferurile

realizate de către cetăţenii Republicii Moldova ce se găsesc la lucru peste hotare. Depistăm că

fluxurile remitenţilor sunt destul de impunătoare, fiind comparate cu fluxurile de ISD, de fluxurile

resurselor financiare ale pieţilor de capital.

În baza graficului 2.1.3.1 se poate declara că pe, plan mondial, se înregistrează un trend

pozitiv al fluxurilor de remitenţe în comparaţie cu fluxurile oficiale realizate de guvernele statelor.

Volumul remitenţelor depăşeşte cu mult fluxul de resurse financiare de pe piaţa de capital. Pentru

ultimii trei ani (2000-2003) volumul investiţiilor străine directe s-a diminuat simţitor, cedînd

poziţiile de la 180 mln$ la 128 mln$ pentru anul 2003 [90,p.10] în comparaţie cu fluxurile

remitenţilor care au crescut de la 20 mln$ în 2000 la 90 mln$ în 2003.

Graficul 2.1.3.1 Fluxurile de resurse orientate spre ţările în curs de dezvoltare, anii 1998-2003, (mln US$)*

*Sursa: UK Remittance Market, 2005, pag.10

71

Discrepanţele dintre fluxurile de bani transferate de remitenţii de peste hotare şi fluxurile

de capital dintre ţări presupun:

��iniţial, tansferurile remitenţilor se clasifică ca transferuri curente şi se reflectă în contul

curent al balanţei de plăţi, pe cînd fluxurile de capital sunt reflectate în contul de capital sau

cel financiar,

��transferurile curente sunt o parte a PNB, pe cînd fluxurile de capital sunt o parte a PIB-ului,

��fluxurile de capital dintre ţări reprezintă modificări dintre activele şi datoriile rezidenţilor

faţă de nerezidenţi, pe cînd transferurile remitenţilor sunt mişcările mijloacelor băneşti dintre

cetăţenii ţării de origine; respectiv fluxurile băneşti ale remitenţilor nu fac parte din importul

capitalului efectuat de ţările străine, ci mai degrabă o transmitere a capitalului de către

cetăţenii ce lucrează peste hotare celor din ţara de origine.

Diferenţe conceptuale dintre noţiunile – transferurile băneşti ale remitenţilor şi fluxurile

internaţionale de capital – sunt, dar să încercăm analiza transferurilor remitenţilor ca o posibilitate de

majorare a fondurilor accesibile ce pot fi investite în ţara remitentului. Transferurile remitenţilor

apar ca o sursă alternativă de investire în economia ţării.

Actualmente în Republica Moldova remitenţele constituie de la 25% pînă la 30% din PIB-

ul ţării*, ceea ce ne face să conştientizăm că sunt nişte fluxuri enorme de disponibilităţi băneşti care

în mod direct sau indirect influenţează asupra dezvoltării economice a statului.

În conformitate cu datele prezentate de BNM, prin intermediul băncilor comerciale din

Moldova au fost înregistrate transferuri băneşti ale remitenţilor de peste hotarele ţării în sumă de

650mln $ pentru anul 2006 (graficul 2.1.3.2).

Se constată o continuă creştere a fluxului de resurse financiare provenite de peste hotarele

ţării. Aceste fluxuri au crecut în anul 2006 aproximativ de 5,7 ori în comparaţie cu anul 1997. Din

motivul că o mare parte a transferurilor se remit ilegal (prin intermediul canalelor neoficiale)

volumul disponibilităţilor băneşti fluctuiază între 600mln$ şi 1mlrd$.

* procentul remiterilor în PIB este estimat de diferite organizaţii: Fondul Monetar Internaţional pentru anul 2004 a evaluat la 25%, Banca Mondială pentru anul 2004– de la 25% pînă la 30%

72

Graficul 2.1.3.2 Transferurile băneşti ale remitenţilor parvenite prin sistemul bancar, anii 1997-2006 (mln USD)*

520

650

111

216.2

154122

257.2317

401

114

0

100

200

300

400

500

600

700

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: BNM, Raport anual 2000, 2002, 2004, 2006

Analiza destinaţiei acestor transferuri este necesară la identificarea rolului remitenţelor în

dezvoltarea economică continuă a ţării. O jumătate din transferurile remise sunt utilizate pentru

consumul curent, a cincea parte pentru economii şi doar 7% sunt investite în business (figura

2.1.3.1). Raportul Labor Migration in the Republic of Moldova [57] a determinat că structura

bugetului recipienţilor este următoarea: (i) rambursarea datoriilor; (ii) cheltuieli curente (produse

alimentare, îmbrăcăminte,etc); (iii) cheltuieli speciale (pentru educaţie, pentru tratament, mobilarea

apartamentelor/caselor, cumpărarea animalelor domestice, reparaţia apartamentelor/caselor,

construcţiilor adiţionale, finanţarea migraţiei altor membri ai familiei, ajutoare sau creditarea rudelor

şi prietenilor,etc); (iv) investiţii pasive – sunt cele care nu generează profit (procurarea

automobilelor, apartamentelor/caselor, botezuri, ceremonii matrimoniale, funerarii,etc); (v)

economii (conturi şi depozite bancare, economii păstrate acasă); (vi) investiţii active (afaceri)

(procurarea terenurilor, tractoarelor, construcţia serelor, morilor, împrumutul banilor, deschiderea

barurilor sau a mini-shop-urilor,etc).

Instituţiile financiare locale, în urma unor analize, au determinat că transferurile

remitenţilor practic nu sunt utilizate ca capital iniţial pentru lansarea unei afaceri şi foarte rar sunt

investite într-o afacere curentă. De exemplu, ProCreditBank – instituţie financiară ce finanţează

business-ul mic şi mijlociu – indică că doar 1% din împrumuturile acordate sunt cofinanţate din

sursele remitenţilor în scopuri de iniţiere a unei afaceri [59,p.29].

73

Investitii active, 7%

Economii, 21%

Investitii pasive, 22%Plata datoriilor,

8%

Cheltuieli curente, 22%

Cheltuilei speciale, 20% Investiţii în business 7%

Fonduri

consumate

50% Fonduri

mobilizate

43%

Figura 2.1.3.1 Structura utilizării remitenţelor*

*Sursa:Labor Migration in the Republic of Moldova, autori: Ghencea Boris, Igor Gudumac, Chisinau, Moldova: Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation, 2004

Figura 2.1.3.1 demonstrează că resursele (fondurile consumate + investiţiile pasive =78%)

provenite de peste hotarele ţării remise de către migranţii Republicii Moldova practic sunt

consumate. Sumele remitenţelor sunt enorme. Pentru economia naţională este benefică atragerea

acestor sume prin crearea condiţiilor avantajoase în ceea ce priveşte remiterea legală şi depozitarea

în sistemul bancar, care le va transforma în investiţii reale şi financiare.

În anexa 7 schematic sunt prezentate aspectele macro- şi microeconomice ale impactului

transferurilor remitenţilor într-un circuit economic de utilizare al veniturilor provenite din

transferurile remitenţilor. Circuitul economic menţionat reflectă doar aspectele pozitive ale

remitenţelor asupra economiei naţionale, încercînd să ilustreze scenariul optimist al dezvoltării

economice a Republicii Moldova. Însă, transferurile băneşti pot avea influenţe atît pozitive asupra

contului curent al balanţei de plăţi cît şi efecte nedorite. Astfel, prin intermediul transferurilor de

peste hotare:

• economia are posibilitate de a consuma mai mult decît aceasta produce,

• să majoreze volumul importului comparativ cu volumul exportului, ceea ce posibil ar fi

mai benefic pentru o economie mică [69,p.52-78],

• conduc la majorarea venitului naţional,

• asigură schimbul valutar,

• creşterea economiilor naţionale şi a investiţiilor,

• respectiv garantează caracterul forte al valutei în scopuri de finanţare a importului, ce

la rîndul său poate înlătura criza potenţială în realizarea plăţilor [86,p.677-696;87,p.63-

88].

Aspectele negative ale remitenţelor cuprind:

74

• situaţia înrăutăţită a economiei ţării influenţează negativ şi bunăstarea familiilor ce nu

primesc astfel de transferuri [81,p.509-534],

• încurajarea continuă a migraţiei populaţiei active,

• transferurile băneşti crează o dependenţă a beneficiarilor, care de fapt, aşteaptă

“ajutorul bănesc” fără de a depune eforturi de a se realiza de sinestătător, ca şi de altfel

este şi situaţia cu ajutoarele internaţionale acordate guvernelor neeficiente [68]. Toate

aceste atribute pot doar întări dependenţa economică, care nu conduc la altceva decît la

subminarea perspectivelor de dezvoltare.

• migraţia continuă, veniturile scăzute şi o productivitate redusă pot doar diminua

investiţiile.

Analiza experienţei unor state cum sunt: Mexic, Bangladesh, India, Indonezia,etc.,

demonstrează că este posibilă soluţionarea acestei probleme. Cele mai importante aspecte (atît

avantajele cît şi dezavantajele) realizate pe plan internaţional în ceea ce ţine de atragerea

remitenţelor şi direcţionarea acestora în domeniul investiţional care pot fi aplicabile şi în economia

Republicii Moldova sunt reflectate în anexa 6.

În baza informaţiei disponibile [82;89,p.54], s-a dovedit că reuşita ulterioară solicită ca

actorii ambelor părţi să accepte standardele minime. Organele de stat şi locale pot juca un rol

crucial în facilitarea sau împiedicarea proiectelor ce vizează atragerea remitenţelor în

economia ţării. Majoritatea proiectelor promovate se axează pe atragerea remiterilor colective, în

cazul cînd este recunoscută importanţa emigranţilor, se stabilesc programe, care îi stimulează pe

emigranţi şi impulsionează proiecte prin intermediul barierelor logistice şi locale.

Se propun spre analiză următoarele programe promovate de către guvernele ţărilor ce s-au

confruntat cu această problemă [61 ,p.17-43]:

1. canalizarea fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar şi anume în băncile investiţionale

ale statului se poate realiza prin mai multe modalităţi:

• majorarea ratelor dobînzilor la depozitele oferite pentru familiile recipiente,

• acordarea facilităţilor în formă de cursuri valutare avantajoase la schimbul valutei

remise,

• tragerea cecurilor asupra conturilor, oferirea bonurilor de valută străină,

certificatelor,etc.

Aceste modalităţi au fost pe larg aplicate în astfel de ţări cum sunt: India, Pakistanul,

Bangladesh care au asigurat o primă atractivă a ratelor dobînzilor pentru deţinătorii acestor

conturi la un nivel cu ratele mondiale financiare de pe piaţă. În Bangladesh se oferă o

primă la ratele de schimb la convertirea soldurilor de pe conturile în valută străină în valută

75

naţională [75]. În aceste ţări, pe larg se aplică bonurile de valută străină utilizate drept

instrument de stimulare a remiterilor. Bonurile în valută străină sunt similare conturilor

repatriabile de valută străină în aceia, că banii investiţi sunt repatriaţi fără a fi supuşi

regulilor de schimb străin [65,66]. Este eficientă formarea unei bănci investiţionale în

formă mixtă, unde finanţarea proiectelor se face pe cote părţi. Statul să acopere doar

insuficienţa de resurse din cadrul proiectului iniţiat.

2. favorizarea remitenţilor pentru investiţii prin fonduri de microfinanţare - în cadrul

acestei programe au fost promovate 3 forme principale:

• antrenamente şi consultări de business;

• programe de antreprenoriat;

• cofinanţarea din partea statului.

Antrenament şi consultaţii de business. Obiectivul proiectului (Koreea, Tailand,

Filippine) consta în recalificarea şi pregătirea emigranţilor întorşi în profesii noi pentru ca

aceştea să se poată activa în alte industrii sau începe afaceri proprii [89, pag.86]. În

Tailanda, Banca din Bangkok oferă un serviciu de consultări privind oportunităţile de

investiţii, clienţilor săi, care au statut de lucrător emigrant. În Filipine, Administraţia pentru

angajarea peste hotare a filipinezilor a deschis un centru de antrenare a migranţilor întorşi

în diverse regiuni: oferirea consultaţiilor de business, serviciilor informaţionale,

antrenament în domeniul managementului business-ului mic şi susţinerea financiară a

emigranţilor înto.rşi şi a familiilor lor [62].

Dezvoltarea antreprenorială. Şri-Lanka a fost prima ţară care a lansat un Program de

dezvoltare antreprenorială pentru emigranţii întorşi [74]. Acest program are drept scop

ghidarea emigranţilor întorşi în crearea business-ului. Există puţine scheme de auto-

angajare şi reciclare profesională, dar, acestea contribuie numai marginal la re-absorbirea

muncii [61,p.17-43]. Transformarea unui muncitor fără de experienţă de afaceri într-un

întreprinzător de succes este un proces foarte complicat şi uneori nerealizabil. Este mult

mai real de a introduce intermediari financiari, care ar mobiliza remiterile emigranţilor în

calitate de depozite şi a le canaliza la business-ul existent mic şi micro.

Cofinanţarea din partea statului. Ca exemplu ne serveşte Mexicul cu lansarea unor

proiecte oficiale doi pentru unu - adică, pentru fiecare dolar donat de către emigranţi,

guvernele federal şi de stat, fiecare în parte, contribuie cu câte un dolar suplimentar. În

prezent, deja a fost implementat programul three-for-one, care include şi guvernul

municipal. Aceste proiecte au dat prioritate dezvoltării, de care beneficiază toată

comunitatea, cum ar fi aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia şcolilor şi crearea

76

facilităţilor de recreaţie, pavarea străzilor, construirea bisericilor, pieţelor şi parcurilor.

Statul şi-a exprimat opţiunea de a construi microîntreprinderi şi alte proiecte de producere

economică [39,63,70].;

3. facilităţi pentru importarea mărfurilor investiţionale (utilaje, echipamente). De

exemplu în Pakistan este promovată o „Schemă de Investiţii Non-Repatriabila” care

permite pakistanezilor de peste hotare (inclusiv cei ce întorc definitiv în ţară) să importe

maşini şi utilaj la rate reduse de taxe pentru a deschide întreprinderi de producere. În

dependenţă de teritoriul în care se va lansa proiectul este stabilită şi taxa de import. În

paralel, se petrec şi studii de fezabilitate pentru a selecta din multitudinea de proiecte

investiţionale [61,p.17-43].

În India lucrătorii emigranţi, care se întorc în ţară definitiv şi doresc să creeze o unitate

industrială nouă sau să participe la extinderea unităţilor de business existente, li se oferă

acces preferenţial la bunurile de capital şi la importul de materie primă [82].

Toate programele menţionate pot fi aplicate în Republicii Moldova, evident fiind adaptate

la specificul economiei naţionale. Absolut toate aceste proiecte presupun atît atragerea fluxurilor

băneşti remise de peste hotarele ţării cît şi integrarea emigrantului în activitatea economică a ţării.

Ca o parte componentă a politicii promovată de guvern, mai pot fi analizate determinantele

macroeconomice care ar favoriza transferurile remitenţilor în ţara de provenienţă. Aceste

determinante conţin acorduri economice dintre ţara gazdă (recipientă) care este afectată de migrare

şi ţara de origine cu privire la salarizare, rata inflaţiei, cursul de schimb pe „piaţa neagră”, rata

diferenţială în ceea ce ţine de salarizare (diferenţa în salarizarea persoanelor calificate şi a celor

necalificate ce sunt angajate în aceeaşi ramură sau din ramuri diferite), modalităţi de transferuri

băneşti rapide şi sigure, eficienţa sistemelor bancare [73,p.1493-1502;86,p.677-696], numărul

cetăţenilor activi ce migrează, cota parte a migranţilor temporari în numărul total al migranţilor

permanenţi, nivelul lor de salarizare, etc.

Deci, transferurilor băneşti provenite de la cetăţenii care sunt încadraţi în cîmpulmuncii

peste hotare le putem atribui funcţiile similare fluxurilor de capital privat şi statal, din momentul în

care acestea asigură creşterea economiilor în valută străină, care ulterior nimeresc în economie şi

favorizează dezvoltarea acesteea. Efectele transferurilor băneşti vor depinde de politica promovată

de guvern, în ceea ce ţine de controlul şi gestiunea fluxurilor băneşti de peste hotare şi formarea unui

mediu economic ce va favoriza investiţiile în sectoarele productive, care ar încuraja transferurile

migranţilor în ţara de origine.

77

2.2 Analiza factorului economic ce prefigurează atractivitatea investiţională în Republica Moldova

În cadrul determinării factorilor ce prefigurează atractivitatea investiţională a ţării s-a

stabilit că un rolul primordial revine factorului economic. Sistemul financiar al ţării deţine locul de

leader în lista factorilor economici prioritari de atragere a investiţiilor în economia naţională, care

are capacitatea de a mobiliza şi redistribui fluxurile investiţionale. Alături de acesta, însă, există un

şir de factori, care necesită de a fi cerecetaţi în paralel pentru ilustrarea situaţiei reale a economiei

naţionale. Criteriile pentru evaluarea situaţiei economice includ: continuitatea politicii economice

guvernamentale; creşterea economică reală; convertibilitatea monetară; inflaţia; balanţa de plăţi;

deficitul bugetar; volumul total al investiţiilor; factorii de natură fiscală; costul muncii;

naţionalizarea. Cercetările realizate au cuprins perioada 1996-2006, pentru a urmări situaţia

economiacă a ţării pînă la căderea pieţei financiare din Republica Moldova şi după.

• Continuitatea politicii economice guvernamentale şi creşterea economică reală a unei

economii naţionale pot fi reflectate prin intermediul indicatorului macroeconomic – PIB- ul ţării.

PIB-ul unei ţări permite evaluarea sistemică a eficienţei politicii macroeconomice promovate în

cadrul statului şi, deasemenea, permite evidenţierea activităţilor prioritare care necesită investiţii.

Analizînd PIB-ul, investitorii primesc informaţia referitoare la transformările structurale în

economia statului şi permit efectuarea prognozelor despre atragerea investiţiilor în cadrul unei

activităţi ramurale, despre atragerea investiţiilor în scopuri de extindere a activităţii sau formularea

strategiilor activităţii investiţionale a întreprinderii care deja îşi desfăşoară activitatea sa economică

în ţara-gazdă. Investitorii, în urma analizei comparative ale PIB-urilor diferitor ţări, obţin

posibilitatea de a evalua cele mai atractive regiuni pentru investiţii şi formularea expansiunii

prioritare.

Graficul 2.3.1 Evoluţia comparativă a PIB-ului, ISD şi a investiţiilor naţionale, în % faţă de anul precedent*

0

50

100

150

200

250

300

Indicele de crestere ainvestitiilor nationale

110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 131.6 121.1 129.2 141.9 102.8 103.5

Indicele de crestere avolumului ISD

125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.38 141.4

Indicele de crestere a PIB 94.1 101.6 93.5 96.6 102.1 106.1 107.8 106.6 107.4 107.1 116.4

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: BNM, Raport Anual 1996,1999,2002,2004,2006/1

78

PIB-ul Republicii Moldova înregistrează o creştere din anul 2000 şi menţine aceste ritmuri

ascendente pînă în prezent (graficul 2.3.1). În anul 2005 acest indicator macroeconomic a înregistrat

o creştere cu 10,5% faţă de anul 1999. Stabilitatea creşterii PIB-ului indică la o continuitate a

politicilor economice promovate de Guvernul ţării.

Creşterea PIB-ului influenţează pozitiv şi asupra deciziilor investitorilor în plasarea

capitalurilor sale în economia ţării noastre. Deci, creşterea PIB-ului cu 1,7% în anul 2002 a condus

la o creştere ulterioară a indicelui ISD cu 45,9%. Menţinerea constantă a indicelui de creştere a PIB-

ului pentru anii 2001-2004 a condus la o creşterea ulterioară a indicelui investiţiilor naţionale cu

aproximativ 50% timp de trei ani (2002,2003,2004).

Pe lîngă influenţa factorului respectiv la modificarea volumului de investiţii au contribuit şi

alţi factori, care au şterbit din imaginea ţării, accentuînd riscul politic, care de obicei însoţeşte

procesele investiţionale.

• Convertibilitatea monetară. Particularitatea economiei în Republica Moldova constă în faptul

că toţi agenţii economici îşi realizează politicile preţului, cheltuelilor şi de desfacere în baza

cursurului curent al dolarului şi euro (reieşind din considerentele că în Republica Moldova valuta de

referinţă este considerat dolarul american, analiza se va efectua doar în baza acestei devize

internaţionale). Aceasta se referă nu doar la agenţii economici naţionali ci şi la activităţile de

export-import a investitorilor străini. În această ordine de idei, analiza dinamicii cursului valutar este

considerată instrument primordial de evaluare a inflaţiei şi nivelului preţurilor.

Cunoaşterea doar a cursului valutar este informaţie insuficientă pentru o activitate reuşită a

investitorilor. Este important de a cunoaşte semnificaţia cursului pentru următoarele cîteva luni.

Prognozarea cursului valutar a devenit destul de deficilă, ceea ce se explică prin influenţa diverşilor

factori, care corectează cursul real.

Evoluţia convertibilităţii monetare şi a ratei de schimb pot conduce la rezultate

contraversate a investitorului. O depreciere a valutei naţionale va conduce la diferite efecte.

Investitorii orientaţi spre operaţiunile de export vor tolera o depreciere ce îi va genera cîştiguri în

urma convertirii valutei străine în valută naţională. Dar, în caz că doreşte să convertească din valuta

naţională în valută străină pentru a repatria profiturile obţinute investitorul va avea pierderi.

Situaţia cu aprecierea monedei naţionale favorizează procesele de repatriere a profiturilor

şi a operaţiunilor de import şi defavorizează operaţiunile de export.

79

Graficul 2.3.2 Analiza dinamicii cursului valutar cu indicele de creştere a ISD şi a investiţiilor naţionale,

anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă*

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Indicii ratei de schimb 102.4 100.4 116.2 195.9 118.1 103.5 105.5 102.7 88.4 102.2

Indicele de crestere a volumuluiISD

125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.4 141.4

Indicele de crestere a investitiilornationale

110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 26.2 201.9 42.1 387.6 50.6 117.5

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: BNM, Raport Anual, 1996,1999,2002,2004,2006

Interdependenţa dintre dinamica indicelui ratei de schimb şi a indicelui de creştere a

investiţiilor străine directe şi investiţiilor naţionale este evidentă. Deprecierea ratei de schimb valutar

influenţează negativ atît activitatea investitorilor străini cît şi activitatea investitorilor naţionali.

Pentru anul 1999, deprecierea valutei naţionale s-a reflectat dureros asupra activităţii investitorilor

străini, care au dorit să convertească leul moldovenesc contra valută străină în scopuri de repatriere a

profiturilor. De altfel, această influenţă negativă s-a înregistrat şi asupra activităţii investitorilor

naţionali, orientaţi în activitatea de import.

Factorii principali care au determinat evoluţia cursului valutar în ultimii ani în Republica

Moldova au fost:

a) volumul masiv de valută străină pe piaţa valutară internă, provenită din încasările din exportul

de mărfuri şi servicii şi din transferurile de peste hotare efectuate de către cetăţenii Republicii

Moldova;

b) deprecierea semnificativă a dolarului SUA pe pieţile internaţionale are tendinţe menţinute

respectiv şi pe piaţa internă. Aprecierea monedelor naţionale faţă de dolarul SUA reprezintă în

ultimul timp un fenomen global cu care se confruntă majoritatea ţărilor din regiune, fiind dictată

de deprecierea dolarului SUA faţă de alte valute pe piaţa internaţională;

c) panta ascendentă pe care a preluat-o economia americană în ultimii 2-3 ani.

80

Astfel, în cazul majorării intervenţiilor pe piaţa valutară internă a BNM, intensificarea

operaţiunilor de sterilizare a excesului de lichiditate şi modificarea cadrului normativ în domeniul

reglementării valutare**, cursul valutar va rămîne relativ stabil şi uşor prognozabil. Iar pentru orice

agent economic cel mai preferabil este situaţia stabilităţii cursului valutar pe termen lung, fapt care

conduce la diminuarea riscurilor valutare aferente operaţiunilor de export-import.

Inflaţia - pentru activitatea investiţională orientată spre procesul de producţie, inflaţia este

un element care poate conduce la înregistrarea pierderilor sau cîştigurilor. De obicei, „inflaţia

moderată favorizează înclinaţia persoanelor spre consum şi preferinţa pentru plasamente în bunuri

de tipul imobilului, autovehiculelor, aparatelor de uz casnic, care la rîndul său conduc la vînzări mai

active a agenţilor economici. Pe de altă parte, inflaţia influenţează negativ costurile de producţie, în

cazul în care investitorul se aprovizionează cu resurse productive pe piaţa naţională. Din aceste

motive, investitorii care în Republica Moldova sunt orientaţi cu activitatea sa investiţională în

ramurile care necesită aprovizionare cu factorii de producţie de origine autohtonă (industria

prelucrătoare, industria extractivă, sectorul energetic), vor fi pur şi simplu inhibaţi de preţurile în

creştere la aceşti factori sub impactul negativ al inflaţiei”[55, p.208].

Graficul 2.3.3 Interdependenţa ratei anuale a inflaţiei cu ISD şi investiţiile naţionale,

anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă *

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Rata anuală a inflaţiei 15.1 11.2 18.3 43.7 18.4 6.3 4.4 15.7 12.5 4.9

Indicele de crestere a volumuluiISD

125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.38 141.4

Indicele de crestere a investitiilornationale

110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 26.2 201.9 42.1 387.6 50.6 117.5

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: BNM, Raport Anual, 1996,1999, 2002, 2004, 2006/1

** Au fost suspendate prevederile referitoare la termenul maxim de 7 zile bancare de menţinere în conturile persoanelor juridice rezidente a valutei străine a valutei străine achiziţionate contra lei moldoveneşti pe piaţa valutară internă, au fost liberalizate unele operaţiuni ce ţin de transferul de capital de către pesoanele juridice rezidente ş.a.

81

În baza analizei comparative a trendului inflaţionist se delimitează o interdependenţă cu

indicele de modificare a ISD şi a investiţiilor autohtone. O creştere semnificativă a ratei inflaţiei

înregistrată în anul 1998 a condus la micşorarea în anul 1999 a indicelui volumului de ISD atrase cu

31,3% şi micşorarea indicelui volumului de investiţii naţionale cu 7,1%. De asemenea, în baza

graficului interdependendenţei ratei anuale a inflaţiei cu ISD şi investiţiile naţionale nu putem

conclude că doar rata anuală a inflaţiei îşi are impactul său negativ asupra indicelor de creştere a

investiţiilor străine şi naţionale. Ceea ce este argumentat prin următoarele: în anul 2001 se

înregistrează o diminuare bruscă a indicelui de creştere a ISD de 3 ori faţă de anul 2000, aceasta

avînd loc în paralel cu diminuarea ratei anuale a inflaţiei de asemena de 3 ori faţă de anul 2000 .

• Balanţa de plăţi – în cadrul acesteea un interes deosebit pentru cercetările noastre îl constituie

dinamica evoluţiei importurilor şi exporturilor. Un interes sporit din partea investitorului (autohton

sau străin) este depăşirea exporturilor faţă de importul mărfurilor şi serviciilor. Cu cît e mai înaltă

valoarea exporturilor comparativ cu importurile cu atît creşte lichiditatea ţării, favorizînd imaginea

pozitivă şi formarea unei poziţii pe piaţa internaţională. Nivelul înalt al exporturilor mai poate

caracteriza şi gradul de competitivitate al ţării.

Pentru a facilita analiza statistică a exporturilor şi importurilor în comparaţie cu fluxurile

de investiţii naţionale şi cele străine, se va calcula indicele de acoperire a importurilor prin export.

Formula de calcul: Indicele de acoperire a importurilor = valoarea export/ valoarea import *100%.

Graficul 2.3.4 Evoluţia gradului de acoperire a importului prin export, ISD şi investiţiile naţionale,

anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă*

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Gradul de acoperire a importului prinexport, %

74.1 74.6 61.7 79.1 60.7 63.3 62 56.3 55.7 62.8

Indicele de crestere a volumului ISD 125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.4 141.4

Indicele de crestere a investitiilornationale

110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 26.2 201.9 42.1 387.6 50.6 117.5

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: BNM, Rapoarte Anuale 1996, 1999 ,2002, 2004, 2006/1

82

Interdependenţa dintre gradul de acoperire a importului prin export, ISD şi investiţiile

naţionale este direct proporţională. Odată cu creşterea gradului de acoperire a importului prin export

se înregistrează o creştere a ISD şi investiţiilor naţionale, şi invers. Creşterea gradului de acoperire a

importului prin export (1999,2001) favorizează creşterea influxului de ISD, respectiv cu 175,6% în

anul 2000 şi cu o mărime dublă (cu 73,6%) în anul 2002. Pe cînd o diminuare a gradului de

acoperire a importului prin export din 1998 a condus la diminuarea cu 35,6% a ISD în următorul an.

• Deficitul bugetar. Analiza acestui indicator poate reflecta situaţia economică generală a unei

economii naţionale, reflectînd capacitatea Guvernului ţării de a promova şi implimenta o politică

economică continuă.

Graficul 2.3.5 Interdependenţa deficitului bugetar cu ISD şi investiţii naţionale, anii 1996-2005, mln lei*

-1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Investiţii autohtone 653.8 755.9 807.1 758.8 992.5 1321 2000 2542 3152 4512.6

investiţii straine 60.5 171.1 283.7 591.8 445.3 450.2 332.7 535.2 1057 1244.2

Defecit bugetar -447.9 -607 -296.4 -460.7 -207.1 -23.2 -184.4 318.3 125 582.8

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

*Sursa:Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova,Situaţia social-economică 1998, 2002, 2006/1

Este evident, că cu cît e mai mare valoarea deficitului bugetar cu atît scade gradul de

atractivitate investiţională a ţării. Pentru anii 1996-2000 valoarea înaltă a deficitului bugetar a fost

însoţită de ritmuri investiţionale lente (graficul 2.3.5). Trendul rapid ascendent al investiţiilor

autohtone îşi marchează începutul din anul 2000, perioadă din care are loc o diminuare bruscă a

deficitului bugetar cu 253,6 mln lei faţă de anul 1999. De fapt, trendul crescător al investiţiilor

autohtone se menţine pe întreaga perioadă de analiză, astfel încît, către anul 2005 depăşeşte de 4,55

ori valoarea anului 2000. Concomitent cu creşterea volumului de investiţii naţionale, s-a majorat şi

volumul investiţiilor străine, care pentru anul 2005 a depăşit de 2,8 ori rezultatele anului 2000.

Deci, interdependenţa dintre deficitul bugetar - pe de o parte şi investiţiile autohtone şi străine - pe

de altă parte, este invers proporţională.

Volumul total al investiţiilor. Dinamica şi structura investiţiilor într-o economie permite

investitorilor potenţiali să determine gradul de risc al activităţii desfăşurate în cadrul unui stat şi să

83

evidenţieze cele mai profitabile ramuri ale economiei naţionale. Investitorii îşi pot lansa o afacere

mică sau una de dimensiuni mai mari, în dependenţă de factorii de roducţie de care dispune : forţa de

muncă, capitalul şi informaţia. Analiza structurii economiei naţionale în dependenţă de

întreprinderile care activează în Republica Moldova, denotă ponderea majoră a ÎMM în totalul

întreprinderilor, constituind în 2006 98,3% (graficul 2.3.6).

Graficul 2.3.6

Ponderea ÎMM în totalul întreprinderilor în anul 2006 pe principalii indicatori*

98.3

1.7

57.9

42.1

46.3

53.7

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

nr.de întreprinderi nr de salariaţi venitul din vînzări

ÎMM Întreprinderi cu excepţia ÎMM

*Sursa:Biroul Naţional de Statistică, www.statististica.md

După un alt indicator important – numărul de salariaţi – ÎMM de asemenea deţin locul de

leader, asigurînd cu locuri de muncă 57,9% în comparaţie cu 42,1% pe care le oferă întreprinderile

mari. În Republica Moldova se înregistrează o creştere continuă a întreprinderilor micului business

(tabelul 2.3.1).

Tabelul 2.3.1 Evoluţia activităţii agenţilor întreprinderilor mici 2001-2006*

anii Indicatori

2001

2002 2003 2004 2005 2006

1.Nr de întrepr. (mii) 2.Nr.salariaţilor (mii pers) 3.Venituri din vînzări (mln lei)

20,9

132,1 -

22,5

285,6

10245

25,1

499,4

12149,5

27,9

548,4

16507,0

30,1

555,3

19499,2

33,0

556,9

23129,7*Sursa:Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova,Situaţia social-economică 2002,2004,2006/1

Pe parcursul ultimilor ani numărul ÎMM a fost în continuă creştere, ceea ce denotă faptul că

creşte încrederea investitorilor naţionali în stabilitatea economică şi politică a ţării. Guvernul

Republicii Moldova a întreprins un şir de măsuri de stimulare a micului business: „prin crearea unui

84

mediu legislativ, de reglementare şi fiscal stimulator, acordării sprijinului financiar pentru

dezvoltarea durabilă a micilor întreprinderi, ridicării gradului de competitivitate şi stimulării

dezvoltării culturii antreprenoriale” [20].

Însă în cadrul structurii şi dinamicii investiţiilor realizate în economia naţională se includ şi

investiţiile străine directe, care de asemenea înregistrează pe parcursul ultimilor ani o creştere

(graficul 2.3.7).

Graficul 2.3.7 Ţările investitori în economia Republicii Moldova: topul a 5 ţări, anii 2000-2005, mii $*

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Olanda Marea Britanie Rusia Germania SUA *Sursa: elaborat de autor în baza anexei 8

Pe lîngă faptul că s-au majorat numărul întreprinderilor cu capital străin, se manifestă şi o

„creştere calitativă” a investitorilor (anexa 12). În anul 2004-2006 în republică şi-au iniţiat

activitatea sa investiţională astfel de companii transnaţionale ca „Metro”, „Azpetrol”, „Prospera

Habitat” ş.a. Proiectele iniţiate de aceste companii sunt de lungă durată şi presupun investiţii

multimilionare, ceea ce ar deveni un stimul viguros pentru dezvoltarea economiei. Pe lîngă acestea,

s-au activizat şi companiile ce deja îşi desfăşoară activitatea în Moldova, şi drept dovadă este

construcţia staţiei electrice iniţiată de investitorul rus „Itera”, darea în exploatare a unor centre

comerciale mari „Jumbo” şi „Baby Holl”.

Interesul investitorilor străini faţă de Republica Moldova se poate explica prin următorii factori:

��stabilitatea politică a guvernului, ceea ce însuflă încredere în irevocabilitatea „regulilor de joc”

şi a eficienţei economice,

��strategia politicii externe orientată spre integrarea europeană – este cunoscut faptul că multe

companii occidentale la începutul anilor 90 ai sec.XX şi-au deplasat producerile sale în Europa

de Vest din motivul forţei de muncă ieftine şi cu scopul acaparării noilor pieţi de desfacere. În

anul 2004 graniţele Uniunii Europene s-au extins şi după ce aceste ţări au devenit deja membri

ai UE (Republica Cehă, Polonia, Ungaria), s-au conturat noi tendinţe de deplasare spre vest şi

Moldova, astfel, nimereşte în sfera intereselor acestor mari companii,

85

��business-ul moldav s-a întărit, deja posedă experienţă şi multe companii naţionale pot

propune partenerilor săi străini noi proiecte interesante şi raţionale şi diferite programe de

colaborare.

Toate aceste aspecte pozitive însă nu presupun faptul că economia Republicii Moldova deja

deţine o poziţie competitivă pe piaţa europeană sau internaţională. Situaţia economică actuală în

Republica Moldova cuprinde un şir de dificultăţi cu care se confruntă business-ul [20,p.4-6;

24,p.120-135;59]:

��instabilitatea cadrului legislativ şi normele de reglementare;

��birocratizarea, care se manifestă prin necesitatea prezentării unui număr mare de presiuni şi

autorizări administrative şi care implică costuri suplimentare;

��tutela excesivă din partea organelor de control;

��administrarea fiscală ineficientă;

��insuficienţa capitalului circulant şi accesul limitat la resursele financiare şi informaţionale;

��acces complicat pe pieţile interne şi externe, insuficienţa serviciilor de marketing;

��nivel redus al aptitudinilor manageriale şi culturii antreprenoriale în cuplu cu un sistem

informaţional şi de consultanţă ineficient, care deserveşte agenţii economici;

��corupţie răspîndită.

Banca Mondială a examinat mediul de afaceri în 145 ţări ale lumii. Republica Moldova, deşi

a obţinut anumite succese, se apreciază drept ţară cu costuri înalte de realizare a afacerii. Spre

exemplu, costul iniţierii afacerii în Republica Moldova constituie 18,6% din PIB pe locuitor, pe cînd

în ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) – 8% [59].

• Factorii de natură fiscală. Statul poate influenţa activitatea investiţională a antrepenorului şi

prin intermediul politicii fiscale. Instrumentele politicii impozitare aplicate de către stat pot motiva

şi pot inhiba dorinţa de a iniţia o activitate economică. Prin intermediul unei presiuni fiscale

exagerate apare posibilitatea de ai priva pe investitori de o parte de veniturile sale care se extrag din

procesul de reproducere şi care la rîndul său afectează beneficiile acestora, şi respectiv capacităţile

lor de dezvoltare.

Sistemul fiscal deţine un larg instrumentariu de stimulare a comportamentului investiţional,

care dacă este raţional aplicat poate bonifica profituri înalte şi care vor dinamizarea activitatea

investiţională.

În Republica Moldova presiunea fiscală asupra agenţilor economici este relativ mare, deşi

sunt stabilite unele facilităţi fiscale.

Legislaţia Republicii Moldova asigură acordarea garanţiilor şi facilităţilor pentru afacerile

efectuate în Zonele Economice Libere. În corespundere cu legea Republicii Moldova cu privire la

86

„Zonele Economice Libere” [12], în zona economic liberă sunt desfăşurate atît activităţi de

producere cît şi acordarea serviciilor (comunale, activitatea de depozitare, construcţii, alimentarea

publică etc.) La momentul actual, în Republica Moldova sunt înregistrate 6 ZEL: "Expo-Business-

Chisinau", "Tvarditsa", ”Ungheni”, parcuri de producere "Otaci-Business", "Valkanesh" şi

“Taraclia". În cadrul acestor zone, de înlesnirile fiscale şi vamale facilitează în exclusivitate

rezidenţii Republicii Moldova. În special, ei sunt scutiţi de ahitarea taxelor vamale la bunurile şi

serviciile importate în ţară şi destinate consumului final, a mărfurilor exportate prin aceste zone din

Republica Moldova.

Întreprinderile cu capital străin, rezidenţi ai ZEL, achită un impozit în mărime de 12,6% (în

comparaţie cu 15% din Republica Moldova). Bunurile şi serviciile fapricate pe teritoriul ZEL sunt

scutite de achitarea TVA. Rezidenţii ZEL care au investit mai mult de 250000 dolari sunt scutiţi de

achitarea impozitului pe beneficiu pe o perioadă de 5 ani. Investitorii care activează în aceste zone

sunt protejaţi pe o perioadă de 10 ani de toate modificările ce survin în legislaţie şi care negativ

influenţează asupra regimului fiscal şi vamal.

În articolul 49 al Codului Fiscal sunt prevăzute facilităţile fiscale acordate investitorilor [2].

Numărul investitorilor, care ar putea beneficia de aceste facilităţi fiscale, este mare. La acest grup

se referă întreprinderile, a căror capital este format sau majorat prin depuneri şi depăşeşte suma de

250 mii dolari. Ei vor putea beneficia de o reducere de 50% la impozitul pe venit timp de 5 ani.

Pentru acei investitori, a căror depuneri în capitalul statutar depăşesc $2 mil, este prevăzută

eliberarea pe trei ani de plata impozitului.

Aceste facilităţi sunt acceptabile în primul rând investitorilor străini, în special în ceea ce

ţine de majorarea capitalului statutar cu $2 mil. Dar numărul întreprinderilor mari pretendente la

această facilitate nu va fi mare. Iar pentru întreprinderile mici suma de $250 mii este exagerat de

mare. Astfel, numărul contribuabililor care vor folosi aceste facilităţi nu va fi mare. O parte din

întreprinderi nu o vor obţine din cauza lipsei unui astfel de capital, iat altele din nerespectarea altor

cerinţe obligatorii. În această ordine de idei, putem menţiona că orientarea facilităţilor fiscale numai

la mărirea capitalului statutar nu a fost aprobată pe deplin de către specialişti şi contribuabili.

Mărirea capitalului statutar poate fi stimulată de către stat nu doar prin intermediul

facilităţilor la impozitul pe venit, ci şi prin aplicarea Taxei pe Valoare Adăugată şi taxele vamale la

livrările interne şi de peste hotare a mijloacelor fixe depuse în capitalul statutar. Dacă în Republica

Moldova ar fi doar unităţi economice cu un capital statutar în mărime de 5400 lei, aceste stimulente

sunt logice. Însă faţă de alte forme organizaţionale şi juridice ale activităţii de întreprinzător (de ex.

societăţi pe acţiuni) aceste stimulente nu le considerăm justificate. În cazul societăţilor pe acţiuni,

majorarea capitalului statutar se poate efectua nu doari în baza unei emisiuni suplimentare de

87

acţiuni. Însă de un astfel de instrument financiar, cum sun obligaţiunile, nici nu se pomeneşte.

Astfel, capitalul întreprinderii care este completat prin emisiunea de obligaţiuni nu presupune

acordarea facilităţilor fiscale, ceea ce de fapt, nu este corect.

Majorarea capitalului statutar se poate face atît din resursele proprii ale acţionarilor

autohtoni, din sursele provenite de la investitorii străini şi din sursele cetăţenilor Republicii

Moldova, care se află la lucru peste hotarele ţării. Problema constă în existenţa unor garanţii certe

din partea statului. Dar astăzi, tot ce este garantat de stat deseori poartă brand-ul nesiguranţei.

S-a menţionat faptul că acordarea facilităţilor mai este însoţită de un şir de condiţii, printre

care se enumeră şi lipsa datoriilor faţă de bugetele de diferit nivel la momentul solicitării. În caz că

toate condiţiile sunt respectate, pentru obţinerea facilităţilor este necesară semnarea acordului cu

organul fiscal. Întreprinderilor business-ului mic, în conformitate cu articolul 49 al Codului Fiscal

[2], le este suficient să depună cererea la organul fiscal, inclusiv prin intermediul serviciului poştal,

şi fără a aştepta răspunsul, să folosescă facilitatea.

Pe parcursul anului 2002 era valabilă facilitatea la TVA pentru utilajul procurat, care mai

tîrziu, în anul 2004, a fost abrogată (deşi se achiziţiona echipamentul necesar pentru modernizarea

tehnică şi tehnologică a întreprinderii). În contextul declaraţiilor despre crearea unui climat

investiţional favorabil astfel de comportamente şterbesc din imaginea şi soliditatea ţării.

În redacţia anului 2004 se prevedea eliberarea a 50% din profitul impozabil, cheltuit pentru

procurarea fondurilor fixe şi pentru construcţii. În redacţia anului 2005 noţiunea de construcţii

lipseşte. Astfel, investiţiile în construcţii nu se vor elibera de impozitare. Apare întrebarea:

construcţia întreprinderii nu este clauza ce beneficiază de facilităţi, însă procurarea întreprinderii se

consideră investiţie, care prevede eliberarea parţială de impozitare; de ce construcţiile spaţiilor de

producere nu beneficiază de facilităţi fiscale?

Actualmente întreprinderea – beneficiar de scutiri pe parcursul perioadei de acţiune a

facilităţilor, nu poate transmite activele procurate în dispoziţia şi/sau folosirea altei persoane

juridice (în chirie, în arendă, în leasing etc.). Întreprinderile care activează în sectorul construcţiilor

şi procurării clădirilor cu scopul de a le da în arendă, de asemenea, nu vor beneficia de facilităţi.

Toae aceste deficienţe impun revizuirea sistemului fiscal naţional în comparaţie cu

acivitatea sectorului fiscal ale ţărilor dezvoltate.

• Costul muncii. Din punct de vedere al investitorului un factor important în procesul lansării

unei activităţi antreprenoriale sunt cheltuielile de producere, în care se includ nu doar costurile la

materia primă şi materiale, ci şi cheltuielile aferente salarizării. În cadrul evidenţierii celor cinci

sectoare prioritare ale economiei naţionale unul din argumentele pro sunt forţa de muncă calificată

88

ieftină. Studiul comparativ denotă care regiuni geografice sunt cele mai atractive conform

indicatorului de salarizare (graficul 2.3.8)

Graficul 2.3.8 Nivelul salariului mediu lunar/lucrător pe ţările CSI, anii 2003-2005, dolari SUA*

Tadji

kistan

Kîrg

îztan

Arme

nia

Geor

gia

Moldo

va

Azer

baidj

an

Ucra

ina

Belar

us

Kaza

hstan

Rusia

20032004

20050

50

100

150

200

250

300

200320042005

*Sursa: Interstate Statistical Commitee of the C.I.S, Statistical Abstact, Moscow, 2005

Statistica evidenţiază că cel mai înalt grad de salarizare persistă în Federaţia Rusă (271,1

dolar pentru 2005), fiind urmată de Kazahstan (224,4 dolari pentru 2005). Republica Moldova se

situiază la mijlocul ţărilor listate (104,7 dolari penru 2005), ceea ce comparativ cu alte state ale

C.S.I. constituie un factor atractiv pentru investitor.

• Naţionalizarea. Impactul acestui factor poate conduce doar la diminuarea atractivităţii

investiţionale a ţării. În Republica Moldova concomitent cu declaraţia despre promovarea politici

investiţionale active, au fost înregistrate şi cazuri de litigii apărute dintre investitorii străini şi stat.

Unul din aceste litigii s-a soldat cu exproprierea investitorului străin, nefiindu-i restituite

cheltuielile investiţionale realizate plus profitul nerealizat (articolul 39 din „Legea cu privire la

investiţiile străine” din 1992). În anul 1998 compania americană „Europharm Inc” a cumpărat o

cotă de 81% din acţiunile uzinei farmaceutice ce aparţinea statului „Farmaco” S.A.. Valoarea

acţiunilor achiziţionate se egala cu 2,1 mil dolari. În anul 2001, Departamentul de Privatizare prin

intermediul instanţelor judecătoreşti, a cerut ca compania să vîndă statului o cotă de 29% din

acţiunile deţinute. Ca motiv al acestei cereri a fost nerespectarea angajamentelor contractuale din

partea investitorului străin. Litigiul a fost „soluţionat” la sfîrşitul anului 2002, an în care statul a

intrat în posesia pachetului iniţial achiziţionat de „Europharm Inc”. Statul nu a restituit

investitorului suma investiţiei realizate în uzina respectivă. Această „neînţelegere” a avut o

89

rezonanţă negativă asupra gradului de atractivitate a ţării, ceea ce s-a reflectat în anul 2003 prin

diminuarea influxului de investiţii în ţară.

Factorii analizaţi influenţează atît decizia de a investi a antreprenorului naţional cît şi a

celui străin. Atunci cînd se vorbeşte despre investitorii străini, se presupune că aceştia sunt parteneri

solizi, care au intenţii investiţionale ce prezintă interes pentru economia ţării noastre. Una din

particularităţile prioritare de atragere a investiţiilor străine în economia ţărilor în tranziţie prin

intermediul companiilor mari o constituie transmiterea tehnologiilor avansate. Problematica constă

în analiza gradului de eficienţă a tehnologiilor transmise asupra bazei tehnologice a ţării.

Dezvoltarea tehnologică este absolut necesară pentru funcţionarea profitabilă a economiei atît în

ţările în tranziţie cît şi în ţările înalt industrializate. Ţările în tranziţie deseori sunt inapte către

implimentarea inovaţiilor şi utilizarea eficientă a tehnologiilor moderne. Este necesară pregătirea

specialiştilor, crearea structurilor organizaţionale şi instituţionale pentru valorificarea tehnologiilor

străine, ceea ce fără de intervenţia statului este imposibil. Ţările industrializate ale Asiei de Sud-Est

au atins mari succese economice graţie aplicării politicii de stimulare a valorificării tehnologiilor

contemporane prin asigurarea protecţiei noilor ramuri, investiţiilor masive în domeniul

învăţămîntului (în special, studiilor ingineriei tehnice), sprijin în orientarea producerii la export prin

intermediul subsidiilor, ajutorului instituţional etc.

Faptul că ţările în tranziţie obţin tehnologii avansate prin intermediul CTN este avantajos

pentru dezvoltarea bazei naţionale ale cercetărilor tehnico-ştiinţifice. Dar cercetările tehnico-

ştiinţifice realizate în filialele străine amplasate în ţările emergente, de obicei, se limitează cu o

simplă adaptare a noilor tehnologii la condiţiile naţionale. De obicei, CTN realizează cercetările

tehnico-ştiinţifice în ţările de origine sau în filialele amplasate în ţările industrializate. La începutul

anilor '90 ai sec.XX corporaţiile americane petreceau 91% din cercetările sale în SUA, 8% - în

filialele situate în ţările industrial dezvoltate şi doar 1% - în ţările în curs de dezvoltare [93,

pag.110;72]. Totodată potenţialul ştiinţific naţional este activ încadrat în aceste cercetări. În ţările

emergente salarizarea colaboratorilor ştiinţifici este cu mult mai joasă decît în ţările dezvoltate –

ceea ce constituie un element atractiv pentru CTN.

Studiile efectuate permit identificarea factorului economic ca factor determinant ce

influienţează asupra deciziei investitorului. Dar nu se poate neglija şi faptul că situaţia economică

este întotdeauna analizată în tandem cu alţi doi factori – cel legislativ şi cel instituţional. Aceşti trei

factori sunt indispensabili unul de altul şi analiza ar fi incompletă fără de cercetări preventive în

domeniile de drept şi instituţional. Cercetările ar fi incomplete dacă nu se va analiza şi decizia

investitorului influenţată de riscul politic, căruia îi sunt supuse, în special, toate ţările cu economia

în tranziţie.

90

2.3 Particularităţile cadrului legal şi instituţional ai Republicii Moldova cercetaţi prin prisma viziunii investitorului

Particularităţile cadrului legal. Criteriile de evaluare a cadrului legal cuprind următoarele

aspecte: stabilitatea sistemului legal; elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre”; lipsa de transparenţă

a legislaţiei; funcţionalitatea legilor; gradul de nedesăvîrşire între actele legislative aprobate; gradul

de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate; posibilităţi de evitare

a legislaţiei; sistemul de facilităţi şi stimulente pentru investiţii străine; practice de arbitraj;

procedura de apel.

Activitatea întreprinderilor în Republica Moldova este reglementată de un şir de acte

normative. Domeniul reglementării este vast: de la regulile de constituire şi înregistrare a

întreprinderilor [2,3,4 etc.] pînă la ordinea achitării impozitelor [1].

Conform legislaţiei Republicii Moldova [6] societăţile comerciale pot activa pe teritoriul

ţării noastre prin următoarele forme organizatorico-juridice (graficul 2.4.1): întreprinderi

individuale, societate în nume colectiv, societate în comandită, societate pe acţiuni, societate cu

răspundere limitată, cooperativa de întrerinzător, întreprindere de arendă. Ele la rîndul său pot fi

înfiinţate cu capital de stat, privat, mixt (de stat şi privat), mixt cu participarea capitalului străin, cu

capital străin.

Graficul 2.4.1*

0%

50%

100%

Întreprinderi pe forme de proprietate

Capital străin 0.0 7.5 6.8 8.2 8.7 7.6 8.5

Mixtă cu capital străin 7.1 12.8 20.7 22.7 18.9 19.0 18.8

Mixtă publică + privată 33.9 21.8 17.7 19.4 18.8 16.2 18.0

Privată 27.5 29.3 33.0 33.1 38.5 42.8 40.8

Publică 31.4 28.6 21.8 16.6 15.1 14.4 13.9

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

*Sursa: Departamentul de statistică şi sociologie, Situaţia social-economică 2000, 2002, 2004, 2006(tr.I)

Numărul agenţilor economici înregistraţi este în creştere permanentă: în ultimii 6 ani

ritmurile medii anuale ale creşterii numărului acestora a fost de 4-6%. În prezent majoritatea

91

absolută a agenţilor economici înregistraţi sunt întreprinderi private (93,2%). Agenţii economici din

sectorul public şi întreprinderile, în care statul deţine o cotă de participare, constituie doar 3,5% din

numărul total şi ponderea lor în decursul ultimilor ani permanent descreşte. Cota-parte a

întreprinderilor cu participarea investiţiilor străine actual atinge doar 2,9%. Acestea favorizează

posibilităţile de implementare a tehnologiilor moderne, de ieşire a întreprinderilor pe pieţile noi de

desfacere, de utilizare a experienţei manageriale performante, care pot fi introduse prin investiţiile

străine [59].

Cercetările realizate se vor axa pe posibilităţile de penetrarea a capitalului străin în

economia naţională pe de o parte, şi pe desfăşurarea activităţii antreprenoriale ale întreprinderilor

mici şi mijlocii pe de altă parte. Conform articolului 11 din „Legea RM N 845-XII din 3 ianuarie

1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” [7] cetăţenii străini şi apatrizii care practică

activităţi de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii

Republicii Moldova. Astfel, conform articolului 5 al legii privind investiţiile străine Nr. 81-XV din

18 martie 2004, investiţiile străine în Republica Moldova se efectuiază prin:

• înfiinţarea de întreprinderi, filiale şi asociaţii ale acestora, fondate în comun cu persoane fizice

sau juridice din Republica Moldova; întreprinderi cu participare parţială a investiţiilor străine;

• înfiinţarea de întreprinderi, filiale şi asociaţii, aparţiniînd pe deplin investitorilor străini;

• înfiinţarea unor filiale de către ăntreprinderi nerezidente, de către asociaţiile acestora şi

organizaţiile internaţionale,etc.

Studiul avantajelor, dificultăţilor posibile şi priorităţilor naţionale ale formelor

organizatorico-juridice desfăşurate pe teritoriul RM sunt expuse în anexele 9 şi 10.

Aceste forme organizatorico-juridice sunt utilizate nu doar de investitorii cu interese de

lansare a unui centru de producere, ci şi în alte sectoare: cum sunt comerţul, sectorul bancar,

asigurările. Şi atunci cînd se menţionează despre elaborarea unor legi „aspre” asociaţia imediată

se face cu sectorul bancar, care este supravegheat printr-un număr mare de legi, regulamente,

instrucţiuni, care deseori necesită claritate. Tot în cadrul sistemului bancar se evidenţiază lipsa de

transparenţă a unor acte normative, care este reflectată prin elaborarea notelor explicative,

instrucţiunilor suplimentare, seminarelor în care se înlătură ambiguităţile unor tratări din lege.

Aceste caracteristici, de fapt, sunt atribuite şi legislaţiei ce ţine de activitatea fiscală, valutară şi

antreprenorială a investitorilor.

Efectuînd analiza bazei normativ-legislativă în vigoare, în legislaţia Republicii Moldova

lipseşte caracterul sistematic. Unele aspecte ale activităţii sunt reglementate de cîteva documente

legislative, care uneori se exclud una pe alta. În alte cazuri reglementarea lipseşte, provocînd diverse

tălmăciri şi o altă ordine de executare a normelor, sau sunt situaţii cînd procedura de executare a

92

normelor legislative sunt prea îndelungate şi complicate, astfel lipsind claritatea şi simplitatea

respectării acestora.

Printre barierile cele mai perceptibile pentru realizarea proiectelor investiţionale în

Republica [60,p.135;135,p.373-399;164] se evidenţiază instabilitatea sistemului fiscal, cantitatea

nelimitată a verificărilor din partea organelor de control (de tipul celor sanitare, epidimiologice, anti-

incendiare,etc.), complexitatea procedurii de înregistrare a întreprinderilor, companiilor şi firmelor.

Deseori investitorii străini se confruntă cu situaţii care sunt rapid soluţionate la ei în ţară, dar la noi

în Moldova întîmpină dificultăţi. Un exemplu elocvent – invesitorii din Franţa care intenţionau să

deschidă un restaurant în Chişinău au fost decepţionaţi de răspunsul Centrului de Medicină

Preventivă: scrieţi cererea, pe o perioadă de două luni va fi analizată, după care - timp de trei luni

vor obţine pachetul de documente necesar [164]. Este evident faptul că modul de tratare a problemei

este absolut incorect, deşi totul se face conform prescriirilor legislative, aceste norme pot distruge

proiecte şi spulbera iniţiativa oricăror investitori.

Contraziceri mai pot fi găsite şi la o analiză mai minuţioasă a altor legi. În această ordine

de idei, apare necesitatea unei tratări sistemice în crearea bazei legislative din Republica Moldova.

Gestiunea centralizată a economiei din Republica Moldova a fost înlocuită treptat de

reglementarea economico-legislativă a activităţii antreprenoriale. Pe parcursul a 15 ani de

suveranitate şi independenţă au fost aprobate un şir de legi, acte normative, ca exemplu sunt legea cu

privire la societăţile pe acţiuni, legea cu privire la valorile mobiliare, Codul Fiscal, Codul Civil şi

altele. Dar, cu toate acestea legislaţia moldavă rămîne în continuare complicată, confuză, cu lacune

mari şi cu antagonisme. De exemplu, legea cu privire la investiţiile străine din 1992 presupune faptul

că investitorii străini beneficiază de o „tratare naţională” [98,p.]. În aşa caz, apare întrebarea la ce

mai este nevoie de o lege cu privire la investiiţile străine dacă investitorii străini sunt trataţi la acelaşi

nivel cu investitori autohtoni? Răspunsul este simplu – în realitate în Moldova investitorii străini şi

cei autohtoni sunt trataţi diferit.

Caracterul confuz al legislaţiei poate fi exemplificat prin art.43, p.1 al Legii cu privire „la

investiţiile străine” [4] care stabileşte că investitorii străini sunt protejaţi contra modificărilor în

legislaţie (în cazul adoptării unor noi acte legislative care vor schimba condiţiile de activitate a

întreprinderii cu investiţii străine înfiinţate pînă la adoptarea unor asemenea acte, întreprinderea

respectivă, în termeni de zece ani de la data intrării în vigoare a noilor acte legislative, are dreptul să

se conducă de legislaţia Republicii Moldova în vigoare la data înfiinţării întrepriderii). „Totodată,

paragraful 2 al aceluiaşi articol pare să înlăture acest avantaj prin excluderea modificărilor în

legislaţia vamală, fiscală, financiară, monetar-creditară şi valutară. Pe de altă parte, acelaşi paragraf

stabileşte restituirea avantajelor prin prevederea „că investitorii care beneficiau de facilităţile

93

vamale, fiscale şi de altă natură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova anterior în vigoare,

au dreptul să se folosească de aceste facilităţi şi după intrarea în vigoare a noii legislaţii”. Acesta

este un aspect legal important pentru investitorii străini. Iar prevederile art.43 sunt apreciate de ei ca

fiind contradictorii şi confuze” [98]. Astfel de prevederi controverse şi confuzii pot fi găsite şi în

alte acte legislative şi numărul lor poate fi continuat.

„Legea cu privire la investiţiile străine depăşeşte limitele normale ale standardelor

internaţionale şi în cazul cînd stabileşte drepturl autorităţilor guvernamentale de a suspenda

activitatea întreprinderii cu investiţii străine. Posibilitatea unui guvern de a suspenda activitatea unei

întreprinderi străine poate fi destul de radicală şi periculoasă, avînd un impact serios asupra

investitorilor străini. Legea prevede că guvernul are dreptul să sisteze activitatea unei întreprinderi

cu investiţii străine dacă „activitatea acesteea flagrant încalcă prevederile legislaţiei Republicii

Moldova şi stipulaţiile documentelor de constituire a întreprinderii (art.40,pnct.1). În pnct.2 al

aceluiaşi articol se presupune că în cazul suspendării activităţii întreprinderii cu investiţii străine,

statul se obligă să recupereze pierderile suportate şi profitul ratat. Conţinutul punctului 1 al art.40

din Legea cu privire la investiţiile străine este prea general şi prea confuz, oferindu-i statului o

libertate prea mare în intervenţia în activitatea sectorului privat.

O altă lege – „Legea cu privire la insolvabilitate” nr.632-XV din 14.10.2001 este

importantă pentru investitorii care doresc să-şi restructureze afacerea sau să achiziţioneze o

întreprindere reorganizată. Din aceste motive, această lege trebuie să fie clară, transparentă şi

efectivă. Din păcate, această lege este dificilă din cauza contradicţiilor pe care le prezintă şi din

cauza lipsei unui cadru profesionist de administratori/lichidatori. Instruirea în domeniul

procedurilor de insolvabilitate şi falimentare este insuficientă. Legea Republicii Moldova privind

insolvabilitatea se apreciază fiind confuză şi complicată” [98].

În cadrul „Legii cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii” se conţin un şir de neclarităţi

şi confuzii. Articolul 2 al acestei legi prevede definirea şi clasificarea ÎMM. În nota informativă ce

însoţeşte legea se menţionează că în acest articol sunt stipulate definiţiile pentru întreprinderile

micro, mici şi mijlocii, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, constatăm că prevederile

art.2 nu sunt în totalitate conforme standardelor UE. Astfel, în alin.(1) „agenţii economici trebuie să

presteze servicii şi să producă „bunuri materiale”, însa după cum se cunoaşte şi bunurile imateriale

pot fi produse si comercializate. Articolul 6 din lege prevede crearea unui subiect nou - Organizaţia

naţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii ca fiind o instituţie publică responsabilă de

implementarea politicii de stat privind susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii creată

de Guvern pe lângă Ministerul Economiei şi Comerţului.

94

În acest context, se consideră inoportună crearea unui asemenea subiect deoarece în

conformitate cu Regulamentul Ministerului Economiei şi Comerţului, acesta din urmă are drept

sarcină - contribuirea la dezvoltarea şi reglementarea activităţii antreprenoriale, elaborarea politicii

de stat şi coordonarea măsurilor de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii.”

Unul din factorii importanţi, ce influenţează decizia de investire este respectarea drepturilor

asupra proprietăţii intelectuale. Un argument pro în decizia de investire în economia Republicii

Moldova este faptul că suntem membri ale Organizaţiei Internaţionale de Proprietate Intelectuală, a

Convenţiei de la Paris cu privire la Know-How, membru al Acordului de la Madrid cu privire la

Înregistrarea Mărcii Comerciale, membru al Convenţiei de la Gaaga cu privire la Protecţia

Internaţională a Dizainului Industrial, membru al Acordului cu privire la Protecţia simbolurilor

Olimpice semnat la Nairobi.

Cadrul legislativ a fost analizat prin intermediul sondajului realizat de Banca Mondială în

anul 2005. Studiul a depistat că legislaţia „înnoită” are efecte nedorite asupra activităţii

antreprenoriale. Aceasta se referă inclusiv la condiţiile preferenţiale stabilite de organele de stat

pentru export. În rezultat întreprinderile sunt puse în condiţii inegale. Concurenţa neloială ca urmare

a promovării anumitor interese a unor cercuri de afaceri devine un factor hotărâtor de influenţă

asupra mediului de afaceri (nu mai puţin important decât barierele administrative şi lacunele

legislaţiei fiscale, la care întreprinzătorii de acum s-au deprins).

Activităţii antreprenoriale în economia Republicii Moldova îi este caracteristică o „supra-

reglementare”. Multe ţări, indiferent de nivelul de dezvoltare, se confruntă cu problema supra-

reglementării activităţii economice, dar ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie sunt afectate de ea

într-o măsură mai mare. Procedurile regulatorii, pe care investitorii trebuie să le respecte la iniţierea

şi desfăşurarea afacerii, sunt printre cele mai importante bariere în investire şi creştere. Aceste

proceduri (ele cuprind înregistrarea întreprinderilor, administrarea fiscală, aprobarea investiţiilor,

licenţierea întreprinderilor, eliberarea actelor ce confirmă proprietatea intelectuală, accesul la

terenuri de pămînt şi arenda pe termen lung, a permiselor pentru construcţie, vămuirea) majorează

costurile de producţie, defavorizează antreprenoriatul, limitează pătrunderea pe piaţă şi expansiunea

afacerii, subminează capacitatea competitivă.

Aplicarea legii ghilotinei în Republica Moldova (anexa 11) s-a scontat cu următoarele

rezultate: registrul actelor oficiale de reglementare a activităţii de întreprinzător, în număr total de

426, lista actelor normative abrogate - 99, lista actelor normative care se propun de a fi abrogate de

către structurile independente - 7, lista actelor normative care urmează a fi modificate şi publicate în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova - 285 cu obligativitatea operării acestor schimbări pînă la

95

1 ianuarie 2006. Toate cele 99 de acte abrogate nu corespund legislaţiei în vigoare şi au un caracter

vădit discriminatoriu în raport cu activitatea antreprenorială.

Guvernul a efectuat un pas important în direcţia eliminării reglementărilor şi inspecţiilor

excesive. Totuşi, aceste efecte trebuie susţinute pentru a crea un climat viabil de afaceri. Pe viitor,

toată legislaţia trebuie examinată minuţios de către toate părţile cointeresate şi aprobată de ele.

În ultimii 3-4 ani Guvernul întru susţinerea antreprenoriatului privat a întreprins

următoarele acţiuni:

• simplificarea procedurilor de înregistrare a întreprinderilor – a fost implimentat mecanismul

„ghişeului unic” („one window”), care era menit să reducă considerabil cheltuielile de timp şi

surse financiare ale întreprinzătorilor;

• reducerea numărului de activităţi supuse licenţierii şi simplificarea procedurilor de licenţiere, care

presupuneau micşorarea numărului de acte, depuse de pretendenţi, diminuarea substanţială atît a

gradului de dependenţă a întreprinderilor de reglementare administrativă a activităţii

antreprenoriale, cît şi a cheltuielilor financiare şi de timp suportate de întreprinderi pentru

obţinerea licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor [15];

• ordonarea activităţii organelor de control, în urma cărei se aştepta reducerea numărului de

inspecţii din partea organelor de control de stat, numărul controalelor la unul şi acelaşi agent

economic din partea organelor de supraveghere şi control sunt limitate la cel mult un control pe

parcursul a doi ani calendaristici; precum şi la cel mult un control pe parcursul a unui an

calendaristic pentru alte tipuri de controale şi inspecţii [13];

• modificarea legislaţiei fiscale, în special a fost redusă taxa de impunere a veniturilor persoanelor

juridice, micro-întreprinderilor li s-au acordat facilităţi fiscale pe o perioadă de 5 ani, au fost

introduse înlesniri pentru unele activităţi, de exemplu pentru sectorul tehnologiilor

informaţionale. Orice sistem modern de impozitare trebuie să se caracterizeze prin următoarele

principii fundamentale: determinitatea, eficienţa şi echitatea [35,p.242-244]. Conform acestor

principii formulate explicit de A.Smith în lucrarea sa „Avuţia naţiunilor”, impozitele trebuie să

corespundă anumitor cerinţe* cum ar fi: transparenţa în modalitatea impunerii, strict determinată

suma sau cota impunerii şi baza impozabilă a contribuabilului în funcţie de veniturile sale;

• libertatea efectuării investiţiilor, nediscriminarea investiţiilor, transparenţa – conform cărora

activităţile publice care elaborează sau intenţionează să elaboreze noi politici investiţionale

trebuie să organizeze consultări publice înainte de imlimentarea acestor politici, să le publice

împreună cu notele explicative în cazul în care ele sunt implimentate deja; garanţia respectării

* în afara celor descrise A.Smith în lucrara sa include un şir de tabuuri privitor la dubla impunere, a impozitării factorilor de producţie şi a discriminării nejustificate, unele din acre sunt ignorate în economiile naţionale contemporane de toare ţărie, inclusive cele dezvoltate

96

drepturilor-obligaţiunilor statului şi a persoanelor cu funcţii de răspundere de a respecta toate

drepturile investitorilor străini sau autohtoni [9];

• toate autorităţile administraţiei publice de specialitate şi alte instituţii publice sunt obligate de a

presta servicii cu titlu gratuit [14].

Totodată, la nivelul întreprinderii procesul de de-reglementare a business-ului practic nu se

resimpte. Întreprinzătorii, ca şi înainte, la diverse etape de organizare a afacerii sunt nevoiţi să

viziteze un număr mare de instituţii publice ce răpeşte timp şi surse financiare substanţiale. În

special [59]:

o în ultimii 5 ani (1999-2004) cheltuielile, legate de înregistrarea întreprinderii, nu s-au schimbat

fiind la nivel de 152 dolari SUA (din ei plata oficială este de 130 dolari). Durata înregistrării s-a

extins de la 23 zile în anul 1999 pînă la 28 zile în 2004;

o reducerea numărului de activităţi supuse licenţierii, care a fost declarată în anul 2004, în esenţă

semnifica transformarea (reunirea) tipurilor de activităţi antreprenoriale apropiate. Deşi au avut

loc unele schimbări pozitive, numărul de activităţi licenţiate rămîne, totuşi, semnificativ,

procedura obţinerii licenţei – complicată, iar costul obţinerii şi prelungirii licenţei pentru multe

activităţi – înalt. Potrivit rezultatelor sondajelor, efectuate în prima jumătate a anului 2004, un

subiect economic din Moldova în mediu deţinea 2,6 licenţe. Pentru a obţine o licenţă se cereau 32

zile şi plăţi în valoare de 642 dolari.

o Presiunea fiscală asupra antreprenoriatului rămîne înaltă. Potrivit sondajelor, la începutul anului

2004 subiecţii economici plăteau în mediu 8,5 tipuri de impozite şi taxe, în special întreprinderile

individuale – 7,1. Pentru a duce o evidenţă financiară cuvenită, fiecare întreprindere medie

trebuie să menţină 2 contabili;

o Numărul controalelor şi consecinţele lor negative în ultimii ani ceva s-a redus, dar într-o măsură

mică. Conform rezultatelor unor cercetări ale Companiei de consultanţă „ProEraGroup”, în anul

2003 penalităţile au constituit în mediu pe întreprindere 683 dolari, activele confiscate – 475

dolari, „contribuţiile binevole” pentru diferite scopuri, care au fost plătite la solicitarea

inspectorului – 251 dolari, mita – 336 dolari [59].

Un alt factor determinant în atragerea investiţiilor în economia naţională este cadrul

instituţional al Republicii Moldova. Criteriile de evaluare a cadrului instituţional al Republicii

Moldova includ următorii factori: stabilitatea politică a ţării; fragmentarea arenei politice şi

importanţa fiecărei grupări; gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc

instaurarea unui regim radical; măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice;

fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă; constrîngeri birocratice, corupţie; dependenţa de o

putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri; atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile

97

străine şi transferul de beneficii; dezvoltarea mediului instituţional, inclusiv a sistemului bancar şi a

pieţii valorilor mobiliare ca elemente obligatorii a unui stat dezvoltat; calitatea de infrastructură;

comportamentul populaţiei (xenofobie, naţionalism); condiţiile sociale; gradul de ocupare; rata

şomajului; nivelul educaţional.

Factorul instituţional, care cuprinde criteriul de stabilitate politică este foarte complex, dat

fiind faptul că în cadrul acestuia îşi pot găsi reflectarea şi fragmentarea arenei politice şi importanţa

fiecărei grupări, şi gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc instaurarea

unui regim radical, şi măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice. Starea de

instabilitate politică este un impediment serios prin lipsa de siguranţă de a obţine profiturile scontate

de către investitori în Republica Moldova. În acest context, luptele continue pentru putere în

structurile politice, ambiţiile personale şi incapacitatea, în unele situaţii, ale elitei politice de a găsi

compromise contribuie la crearea unui climat investiţional nefavorabil.

Din anul 2001 şi pînă în prezent, forţa politică în Republica Moldova este deţinută de

Partidul Comunist al Moldovei, ceea ce permite ca situaţia politică să rămână predictibilă şi, într-un

fel, – stabilă. Acest fapt, precum şi eforturile autorităţilor de atragere a investiţiilor şi orientarea spre

integrarea europeană a fost apreciat de investitorii străini.

În acelaşi timp, unul din aspectele ce constituie vulnerabilitatea stării politice din ţara noastră

sunt problemele nesoluţionate ce ţin de Transnistria. Este bine cunoscut faptul că amplasarea

geografică a Transnistriei este foarte importantă pentru transportul terestru, producerea energiei

electrice şi conexiunile prin conductele de energie electrică cu partenerii comerciali tradiţionali ai

Republicii Moldovei (Ucraina, Federaţia Rusă).

• Fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă. În Republica Moldova 89% din populaţie o

constituie moldovenii, restul 20% diferite naţionalităţi: ruşi, gagauzi, azeri, gruzini etc. 90% din

populaţia ţării sunt creştini ortodocşi. După momentul declarării suveranităţii, pe teritoriul

Republicii Moldova nu au fost înregistrate conflicte în baza problemelor etnice sau religioase,

constituind astfel un aspect pozitiv al atractivităţii investiţionale a ţării.

• Constrîngeri birocratice, corupţie. Nivelul înalt al corupţiei în Republica Moldova deja a fost

menţionat. În raportul „Climatul Investiţional” întocmit de Corporaţia Financiară Internaţională de

pe lîngă Banca Mondială, corupţia este evaluată negativ, luînd valoarea de -0,83 puncte [84].

Sondajul efectuat de această organizaţie internaţională a depistat că deseori adoptarea unor legi sau

hotărîri este efectuată în baza comenzilor unor grupe cu influenţe politice şi economice în stat.

Puterea de stat este privită ca o posibilitate de a promova o concurenţă neloială.

Exemplul constrîngerii birocratice în Republica Moldova este reflectat în situaţia din iunie

2003 cînd a fost aplicată amendă investitorului străin – companiei spaniole „Union Finosa”, fără de

98

explicarea modalităţii de calcul a acestei penalităţi. Corectitudinea deciziei luate de autorităţile

publice moldoveneşti a fost pusă la îndoială atunci cînd hotărîrea a fost anulată fără de prezentarea

explicaţiilor [147,p.8].

Este semnificativ şi exemplul cu propunerea investiţională înaintată de companiile „British

American Tabaco” şi „Philipp Morris” care au avut intenţii de a face investiţii în domeniul

producerii de ţigări şi ţigarete. Proiectele investiţionale ale acestor două companii cu renume

internaţional au fost refuzate de guvernul ţării, considerîndu-le neavantajoase pe dezvoltarea

economiei noastre. Intenţia acestor leaderi mondiali în producerea de ţigări nu se limit doar cu

investiţiile ce vor fi efectuate în modernizarea tehnicii şi echipamentului uzat fizic şi moral în

fabricile şi combinatele de tutun din Republica Moldova, ci şi orientarea spre pieţele de desfacere a

C.S.I. şi respectiv, promovarea unei noi imagini a produsului fabricat în Moldova. Aceste două

companii şi-au înfiinţat activitatea de producere în Federaţia Rusă în baza întreprinderilor „Iava” şi

„Ducat”.

• Dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri. De fapt acest criteriu este

de o importanţă majoră pentru economia Republicii Moldova. Dependenţa economică de un stat cu

care preponderent republica conclucrează este evidentă. Istoric s-au creat relaţii de parteneriat cu

Federaţia Rusă, în care se exporta o mare parte din producţia fabricată în Moldova: vinul, sucurile,

fructele, legumele, conserve din legume etc. Actualmente, la o „răceală” în relaţiile atît de strînse cu

partenerul rus, aceasta se resimte pe situaţia economică din ţară: Federaţia Rusă a sistat importul

produselor vinicole din Republica Moldova; ramura vinicolă nu are pieţe de desfacere atît de mari,

încît să poată livra întreaga marfă; apare problema rambursării creditelor contractate din sistemul

bancar al ţării; nu mai sunt colectate roadele de struguri ale ţăranilor; vinul fabricat de ţărani de

asemenea nu are şanse de a fi colectat.

În crearea unui climat investiţional favorabil, practica mondială demonstrează faptul că rolul

statului în ceea ce priveşte promovarea activităţii investiţionale constă în crearea relaţiilor de

parteneriat nu doar cu un sigur stat, astfel creîndu-se dependenţa atît politică cît şi economică de

această putere, ci cu un şir de state. Aşa se va obţine şi o diversificare a riscului, în caz cînd relaţiile

cu un partener poartă un caracter ascendent, în rezervă trebuie să fie şi alţi parteneri de afaceri.

• Atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii. Acest

criteriu este unul din elementele decisive în intenţia de a investi într-o ţară sau alta. S-a menţionat,

deja, faptul că Republica Moldova promovează activ o politică de atragere a investiţiilor cu caracter

productiv în ţară (acestea sunt exprimate prin strategii, programe de privatizare şi investiţionale,

crearea departamentelor etc.). Aceste măsuri au influenţat pozitiv asupra atractivităţii investiţionale a

ţării prin fondarea mai multor companii cu capital străin (anexa 12) [55,p.189; 164]:

99

- S.A. „Nefis” fondată în 1997 cu participarea investitorilor din Turcia – întreprindere

producătoare de produse de patiserie şi dulciuri. Investitorii turci au investit 2 mil dolari.

Volumul de producţie al companiei în 2001 a constituit 1,6 mil dolari, iar 60% din producţie

a fost exportat în ţările vecine;

- S.A. „Balţeanca”, întreprindere producătoare de îmbrăcăminte, în 1999 a fost privatizată prin

cumpărarea unei cote de acţiuni de 75,38% în valoare de 1,39 mil dolari de către corporaţia

„Klauss Steilmann GmbH” Co KG (Germania). Compania are mai mult de 1500 de angajaţi

de o calificare înaltă. Steilmann s-a angajat să investească 2 mil DM în reorientarea

companiei spre export în occident, reutilarea completă a companiei şi implementarea de noi

tehnologii;

- Privatizarea uzinei de ciment din Rezina („Ciment” S.A.), prin cumpărarea unei cote de

acţiuni de 52,03 mil dolari de către corporaţia transnaţională „Lafarge” (Franţa), volumul

investiţiei constituind 12,7 mil dolari. La momentul privatizării uzina avea datorii în valoare

de 7,6 mil dolari;

- S.A. „Piele” fondată în 1999 în baza Fabricii de piele din Chişinău, de către compania

„Esastampa” (Italia) care a achiziţionat 60% din pachetul de acţiuni în valoare de 600 mii

dolari, luîndu-şi angajamentul să investească 1,5 mil dolari în decursul unei perioade de patru

ani. După reutilare S.A. „Piele” exportă produse din piele în Italia, Ungaria, Spania, România

şi ţările CSI;

- Formarea S.A. Sudzucker-Moldova de către concernul german Sudzucker AG Mannheim

prin cumpărarea pachetului de acţiuni de la cinci fabrici de zahăr din republică: Alexăndreni,

Donduşeni, Drochia, Făleşti şi Glodeni. Actualmente S.A. Sudzucker-Moldova exportă zahăr

în România, a cărei piaţă are o capacitate de 500 mii tone, avînd în calitate de pieţe de

desfacere a produselor sale Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă;

- Privatizarea întreprinderii „Moldova-Tur” S.A. de compania israeliană „Avi-Waks” Ltd.

(80% din pachetul de acţiuni);

- Privatizarea distribuitorului de petrol „Tirex-Petrol” de compania germană Mabanaft (82%

din pachetul de acţiuni);

- Cumpărarea fabricii producătoare de sticlă „Glass Container Comnany” de către investitorii

„Eleusis” (Spania)

- Fondarea societăţii mixte prestatoare de servicii de telefonie mobilă „Voxtel” S.A. de către

corporaţia transnaţională „France Telecom” (Franţa);

100

- Achiziţia sută la sută a acţiunilor BC „Eximbank” SA de către Gruppo Veneto Banca (Italia),

care deţine locul al 20-lea în sistemul bancar al Italiei şi fondarea SA”Eximbanc Veneto

Banca” BC;

- cumpărarea a unui pachet de acţiuni de 70,5% (la preţul de 62,51 lei pentru o acţiune cu

valoarea nominală a acţiunii de 10 lei) a BC „Mobiasbanc” Sa de către Societe Generale,

bancă ce deţine locul patru în Franţa şi poziţia a 23-a în lume după volumul activelor

deţinute;

- Fondarea unei societăţi mixte moldo-cipriene de telefonie mobilă UNITE în urma cîştigării

tander-ului de către compania moldo-ciprienă „Eventis Mobile”, ce-au cumpărat licenţa în

suma de 8 mln dolari SUA.

La data de 01.05.2006 Republica Moldova a încheiat acorduri cu privire la protecţia

mutuală şi stimularea investiţiilor cu 35 de state ale lumii, inclusiv au fost semnate acorduri cu

privire la înlăturarea dublei impuneri a beneficiului şi proprietăţii şi acorduri cu 26 de ţări ale lumii

în ceea ce priveşte prevenirea eschivării de la achitarea impozitelor.

Succesele implantării unei activităţi de producere a unui investitor străin conduc după sine

venirea altor investitori cu intenţii investiţionale serioase. Oportunităţile ce ni le aduc plasările de

capital străin în Republica Moldova pot fi uşor percepute ]n mod schematic (anexa 13). Schema

reflectă acea multitudine de relaţii mutuale care apar între toţi participanţii unui sistem instituţional.

Interes prezintă aspectul de colaborare a filialelor străine ale CTN cu instituţiile non-profit (care, de

fapt, sunt instituţiile de învăţămînt superior ale statului). Rezultatele pe care le-ar putea obţine o

colaborare de acest gen pot fi uimitoare şi eficiente pentru ambele părţi.

• Dezvoltarea mediului instituţional. Pentru desfăşurarea eficientă a activităţii investiţionale

potenţialul investitor va analiza mediul instituţional al ţării în care va realiza investiţiile sale (schema

2.3.1).

Influenţa organismelor internaţionale este reflectată prin cerinţele standardizate faţă de

procesele de producţie, sistemul ocrotirii sănătăţii angajaţilor, etc. De politica promovată de stat în

cadrul economiei naţionale ţine determinarea gradului necesităţii de atragere a investiţiilor străine

[137,p.13-21;138]. Societatea aşteaptă că vor fi respectate obligaţiile primordiale ale întreprinderii

faţă de societate, care constau în menţinerea vivacităţii sale economice în calitate de producător al

bunurilor şi serviciilor, angajator şi creator al locurilor de muncă [142,p.71-75]. Intercorelaţia dintre

întreprindere şi furnizorii acestora reprezintă în sine o verigă importantă a sistemului economic,

deoarece existenţa micului business este condiţionată de atitudinea onestă a întreprinderii faţă de el.

Fără de consumatori întreprinderea nu poate exista. Consumatorii aşteaptă de la ea bunuri şi servicii

calitative, preţuri accesibile, reclamă veridică. Între acţionari şi întreprindere există o corelaţie

101

deosebită: acţionarii sunt acei care le dau posibilitate de a exista şi apar în calitate de furnizori ale

capitalurilor riscante, necesare pentru apariţia, dezvoltarea şi creşterea întreprinderii.

Schema 2.3.1 Mediul instituţional*

*Sursa: elaborată de autor

Sistemul bancar al Republicii Moldova este în continuă creştere atât sub aspect cantitativ, cât

şi calitativ, însă faţă de standardele internaţionale încă este slab dezvoltat şi aceasta constituie o

serioasă piedică în activitatea investiţională, constituind un important factor de risc investiţional. Pe

lângă faptul că agenţii economici întâlnesc obstacole majore de a obţine credite pe termen mediu şi

lung la costuri accesibile, care le-ar permite dezvoltarea în condiţiile rentabilităţilor existente, mai

există şi probleme ce ţin de costurile tranzacţionale înalte, lipsa unui sistem de servicii investiţionale

complementare, care subminează colaborarea dintre instituţiile financiare şi investitorii potenţiali.

O semnificaţie deosebită în stimularea comportamentului investiţional constituie nivelul de

dezvoltare a peţii de valori mobiliare, care prin mecanismele sale oferă oportunităţi noi de finanţare

a investiţiilor capitale. Totodată prin instrumentele sale, aceasta oferă posibilităţi de diminuare a

riscurilor investiţionale. Trebuie de menţionat, că până în momentul de faţă, piaţa valorilor mobiliare

din Republica Moldova nu s-a transformat într-un instrument adecvat de acumulare a resurselor

financiare în sectorul real al economiei, deservind în mare parte, interesele de stat prin asigurarea de

plasamente ale hârtiilor de valoare de stat necesare pentru acoperirea deficitului bugetar. Piaţa

valorilor mobiliare corporative este încă în starea sa incipientă de dezvoltare şi se caracterizează prin

instabilitate, caracterul speculativ al operaţiunilor, raiting creditar redus al titlurilor financiare, nivel

scăzut de capitalizare, etc.

Organismele internaţionale

Economiile naţionale

Politica promovată de stat

Autorităţile centrale

• Preşedenţia • Guvernul • Parlamentul

Autorităţile locale

• Autorităţile locale • Primăriile • Consiliile raionale

Societatea Mediul socio-economic al dezvoltării businessului

Acţionarii Consumatorii Furnizorii

• Sistemul bancar • Piaţa de capital • Asigurările • Serviciul cadastral

102

Posibilitatea de a-şi asigura afacerea iniţiată este importantă pentru investitor, căci în cele din

urmă pierderile suportate în urma unor evenimente nedorite pe parcursul derulării procesului

investiţional pot fi acoperite anume din achitările efectuate de companiile de asigurare. La 1 ianuarie

2006 activitatea de asiguări în Republica Moldova a fost prezentată de 42 companii de asigurare.

Pentru înregistrarea operaţiunilor de vînzare-cumpărare a terenurilor, loturilor de pămînt,

construcţiilor, clădirilor, caselor etc. se apelează la serviciile cadastrului. Este un sistem de

înregistrare a tutror operaţinilor cu imobilul, dar modul de ţinere a evidenţei trebuie să fie supus

modernizării, căci în cele mai dese cazuri legislaţia în vigoare este legeră în ceea ce ţine de

licenţierea notarilor, persoanelor ce efectuiază evaluările, inspectorilor şi a agenţilor operaţiunilor

imobiliare. Pentru a obţine dreptul de cumpărare a unei clădiri, se presupune realizarea unei

proceduri complexe: parcurgerea mai multor etape prin cel puţin 15 organe publice. Toate acestea

sunt departe de a favoriza climatul investiţional al ţării.

• Calitatea de infrastructură. Accesul facil în toate regiunile ţării şi infrastructura bine

dezvoltată reprezintă doar un avantaj şi un argument forte de iniţiere a activităţilor productive în

baza capitalurilor antreprenoriale importate.

În cadrul Raportului privind Climatul Investiţional al Moldovei, realizat de către experţii

Băncii Mondiale [84], infrastructura Republici Molodva a fost apreciată ca fiind slab dezvoltată.

Reţelele naţionale de drumuri auto şi feroviare sunt deteriorate, la sistemul aerian internaţional este

conectată doar capitala ţării – mun. Chişinău; nivelul serviciilor prestate de sistemul hotelier este în

creştere, dar nu poate fi calificat la nivelul superior. Este slab dezvoltată infrastructura de turism

intern şi de agrement.

• Comportamentul populaţiei (xenofobie, naţionalism). Comportamentul agresiv al populaţiei,

avînd la bază caractere de naţionalism, xenofobie, antisemitism, rasism, conduce doar la deteriorarea

imaginii climatului investiţional al ţării. Actualmente, în Republica Moldova aceste caracteristici

lipsesc.

• Condiţiile sociale; gradul de ocupare; rata şomajului – aceste caracteristici ce reflectă situaţia

reală în Republica Moldova ar trebui să determine o atitudine negativă faţă de realizarea investiţiilor

în ţara noastră, dacă nu ar exista un motiv argumentat pentru potenţialul investitor – cheltuieli

salariale reduse. Unul din indicatorii condiţiei sociale este salariul mediu lunar. Decizia pro-

investiţie pe teritoriul Republicii Moldova poate fi argumentată prin salariul comparativ redus

achitat angajaţilor (vezi graficul cu salariul comparativ pentru ţările CSI). Republica Moldova are un

potenţial uman enorm nevalorificat (anexa 14), ceea ce este doar în avantajul ţării care promovează o

politică investiţională activă, însă numărul în descreştere a şomerilor poate fi explicat sau prin

migrarea masivă a cetăţenilor peste hotarele ţării sau prin angajarea acestora în cîmpul muncii.

103

În diferite perioade ale dezvoltării economice în Republica Moldova se întemeiau premise de

creare a unui mediu instituţional eficient, dar concomitent cu acestea apăreau contradicţii în sistemul

de gestiune a activităţii economice a întreprinderii. Fiecare perioadă întruchipa o nouă etapă a

conceperii problemei economice de către administraţia statului şi presupunea elaborarea

posibilităţilor de soluţionare a acestora. Din aceste considerente graniţele perioadelor sunt

condiţionale şi pot fi deplasate în orice direcţie în dependenţă de criteriile aplicate (anexa 15).

Studiile efectuate conduc spre conştientizarea unor aspecte negative precum sunt:

• întîrziere cronică a reformelor instituţionale;

• deseori, plagiat iraţional şi neadoptat a instituţiilor la condiţiile economiei în tranziţie a

Moldovei;

• instabilitatea instituţională, perturbări permanente în sistemul puterii executive, în structurile

organizaţionale a organelor ierarhice de conducere, ceea ce a condus la reorganizări rapide şi

nejustificate în ministere, departamente, etc;

• unul dintre factorii instituţionali, ce influenţează semnificativ asupra dezvoltării economice a

ţării şi care, fără ezitare, poate fi clasificat ca aspect negativ – corupţia. Influenţa acestui factor

poartă un caracter distructiv [64]:

��corupţia diminuiază eficienţa repartiţiei resurselor. Ea crează un astfel de sistem de

repartizare a veniturilor, care nu permite distribuţia resurselor conform necesităţilor pieţii.

Ca rezultat al acestei influenţe, deşi volumul investiţiilor în economie este mare, eficienţa

lor este diminuată în rezultatul modificărilor apărute în urma corupţiei;

��prezenţa corupţiei permite obţinerea la moment a supraprofiturilor, dar pentru o perioadă

îndelungată de timp va conduce la minimizarea eficienţei investiţiei, ce va influenţa

negativ şi înclinaţia spre economii;

��corupţia distruge motivaţia forţei de muncă şi frînează creşterea productivităţii muncii.

Studiile şi calificarea – factori ai productivităţii muncii – dispar ca stimulente ce

garantează remunerarea adecvată a forţei de muncă calificată;

��corupţia intensifică dezintegrarea societăţii, tensiunea politică şi incertitudinea, ceea ce la

rîndul său conduce la reducerea activităţii de afaceri, transformînd economia ţării în una

cu un nivel înalt al riscului.

Considerăm că cercetările noastre vor fi incomplete fără de evaluarea riscului de ţară.

Evaluarea riscului general de ţară legat de politica macroeconomică presupune utilizarea cîtorva

indicatori: creşterea masei monetare, creşterea creditului intern, inflaţia şi raportul deficit bugetar/

PIB. Dacă raportul respectiv variază: între 0-3% - situaţia este bună; între 4-8% - nivelul este prea

104

ridicat; peste 8% - mult prea mult. Spre exemplu, Republica Moldova cu un deficit bugetar de 5%

din PIB în 1995 a înregistrat pentru acea perioadă un risc general de ţară destul de ridicat. Pentru

anul 2005, acest indicator a luat valoarea de 1,73%, ceea ce denotă o lipsă a riscului de ţară şi

vorbeşte despre o situaţie bună a economiei naţionale. Dar aceste date au fost obţinute din motivul

că în anul 2005 Republica Moldova a avut proficit de 582,8 mii lei.

Guvernul Republicii Moldova a demarat activitatea de promovare a imaginii Republicii

Moldova apelînd la următoarele modalităţi şi tehnici:

- desfăşurarea la Chişinău a forului „Moldova deschisă business-ului internaţional”, la care au

luat parte aproape 200 investitori din 20 de ţări, organizat de Ministerul economiei şi

Organizaţia de promovare a exportului din Moldova în toamna anului 2004 şi care de acum

devine o tradiţie, căci a fost desfăşurat şi în anul 2005 şi în 2006;

- a devenit de acum tradiţională sărbătoare vinului, desfăşurată la începutul lunii octombrie;

- activitatea desfăşurată în cadrul complexului „Mold-Expo” de organizare a expoziţiilor

permanente şi periodice etc.

Toate aceste tehnici sunt de bun augur pentru promovarea imaginii Republicii Moldova peste

hotarele ţării, dare le sunt insuficiente pentru a declara că deja suntem o ţară recunoscută, avem de

oferit doar aspecte positive ale factorilor economici şi legislative, ceea ce de fapt încă este departe

de realitate.

Pentru a finisa analiza climatului investiţional acesta necesită evaluarea calităţii mediului de

afaceri, care a fost efectuat în anul 2004 de Banca Mondială şi a fost prezentat în 2005. Despre o

bună parte din estimările efectuate s-a menţionat deja în contextul lucrării în cauză, dar ţinem să

evidenţiem unele aspecte (anexa 16).

Analiza acestor trei factori: economic, legislativ şi instituţional, au permis identificarea

oportunităţilor şi deficienţelor cu care se confruntă climatul investiţional al Republicii Moldova.

Deşi, decizia de plasare a capitalurilor sale antreprenoriale fiecare investitor o ia reeşind din

interesele sale, fie ele strategice sau speculative.

105

CAPITOLUL III. Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi elaborarea mecanismului

promovării proiectelor de investiţii

3.1 Modelarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională

În cadrul studiilor realizate s-a apelat la pachetul econometric Eviews 3.0 şi la

instrumentariu matematic, care va facilita evaluarea şi determinarea aspectelor pozitive sau negative

ale factorilor prioritari de atragere a investiţiilor străine la nivelul economiei naţionale pe o perioadă

cuprinsă între anii 2000-2006. Modelul aplicat în cadrul cercetărilor este pe larg cunoscut în

domeniul fizicii, mai tîrziu s-a trasat o paralelă între fenomenele fizice şi cele economice (în

special, ne referim la comerţul exterior). Se va încerca abordarea “ecuaţiei gravitaţionale” dintr-un

alt aspect – cel investiţional – şi adaptarea lui la condiţiile realităţii economice a Republicii

Moldova.

Cercetările se vor iniţia prin abordarea modelelor deja existente în relaţiile economice

internaţionale şi se vor adapta la tema lucrării în cauză – factorii determinanţi de atragere a

investiţiilor în economia Republicii Moldova (anexa 17). În baza analizei modelelor teoretice de

aplicare a ecuaţiei gravitaţionale la analiza comerţului bilateral al diverşilor savanţi, se va aborda

această ecuaţie sub un alt aspect. Fiind aplicată cu succes la comerţul bilateral al două ţări se va face

încercarea de a o aplica la corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la nivelul

economiei naţionale a Republicii Moldova.

Studiul factorilor economic, legislativ şi instituţional a demonstrat că are loc o ruptură

dintre dinamica evolutivă de pînă în 1999 şi după. Aceasta se explică prin criza financiară care a a

avut loc în 1998 în Asia, luînd dimensiuni globale, şi astfel afectînd multe economii în tranziţie.

Efecte negative ale acestei crize s-au resimţit pe parcursul anilor 1998-1999 şi în economia

Republicii Moldova. Pe măsură ce investitorii, care fiind motivaţi de venituri înalte şi-au plasat

banii în aceste ţări asiatice, îşi pierdeau capitalurile investite se diminua influxul de capital

antreprenorial străin şi pe teritoriul ţărilor emergente. A avut loc o contaminare şi o transmitere a

crizei de la o ţară la alta. Deteriorarea condiţiilor economice ale unei ţări a contribuit la prăbuşirea

pieţelor economice ale ţărilor vecine, inclusive şi în Republica Moldova. În această ordine de idei,

pentru o ilustrare mai obiectivă a evaluării climatului investiţional, va fi raţional de a iniţia

cercetările după prăbuşirea pieţei din Republica Moldova – perioada 2000-2006.

106

Modelul care a fost adaptat comerţului exterior, a fost modificat şi a fost completat cu

factorii care se consideră prioritari în influenţa asupra atragerii capitalului antreprenorial autohton şi

străin. Modelul „ecuaţiei gravitaţionale”investiţionale propus are următoarea formă:

ttttitt uFJFIFEPIBInv 4321 ββββα= (1)

unde, Invt – volumul investiţiilor străine directe a ţării i în anul t,

PIBit – produsul intern brut al ţării i în anul t,

FEt – influenţa factorului economic a ţării în anul t,

FIt - influenţa factorului instituţional a ţării în anul t,

FJt - influenţa factorului juridic a ţării în anul t,

ut - componentă aleatoare, care conform analizei regresiei clasice trebuie să fie

egal distribuită.

Se trece la modelarea separată a fiecărui factor din ecuaţie pentru ca mai tîrziu rezultatele să

fie incluse în „ecuaţia gravitaţională”, care va fi aplicată la corelarea factorilor prioritari de atragere

a investiţiilor la nivelul economiei naţionale (anexa 18).

În cadrul modelului de gravitaţie investiţională a fost analizat PIB-ul (anexa 19), fiind

abordat din aspectul unui PIB consolidat, format din PIB-ul Republicii Moldova la care s-a adunat

PIB-ul ţărilor vecine care prezintă un interes deosebit pentru Republica Moldova ca o potenţială

piaţă de desfacere a produselor fabricate pe teritoriul moldav. PIB-ul este o categorie economică

care poate fi analizată din două aspecte: primul aspect presupune că cu cît PIB-ul este mai mare cu

atît este mai mare tendinţa de a investi în economia ţărilor emergente care deţin avantaje

comparative; al doilea aspect cu cît este mai mare PIB-ul ţării cu atît este mai înalt potenţialul de

consum al acestuia. Ambele aspecte sunt atractive pentru Republica Moldova, dar a fost accentuat

momentul cu capacitatea mare de consum a ţării vecine, ceea ce motivează iniţierea unei activităţi

investiţionale pe teritoriul Republicii Moldova pentru ca ulterior produsul activităţii lor

investiţionale să fie exportat în ţara de unde provin resursele financiare. Nu putem nega faptul că

piaţa de consum a Republicii Moldova este mică şi atractivitatea pentru investitori o deţine nu

capacitatea înaltă a pieţei de desfacere ci avantajele comparative pe care le-am menţionat în

capitolul II. Ca exemple servesc ramurile textil şi vinicol ale Republicii Moldova, în care a fost

investit o mare parte a capitalului antreprenorial străin şi care, de fapt, îşi orientează produsul

activităţii spre export în Italia, Polonia, Rusia etc.

Este cazul să orientăm politica investiţională spre formarea unei imagini pozitive în faţa

ţărilor vecine ce deţin un PIB mare, respectiv o piaţă de desfacere potenţială pentru produsele

fabricate în Republica Moldova, obţinute în urma investiţiilor realizate de ţările vecine.

107

S-au menţionat avantajele comparative pe care le deţine şi Republica Moldova printre care

evidenţiem:

- aşezarea geografică favorabilă, din acest avantaj reesă un şir de oportunităţi de care

poate beneficia ţara: facilitarea traficului de mărfuri atît pe direcţia Vest-Est cît şi Nord-Sud;

vecinătatea unor pieţe de desfacere mari cum sunt Federaţia Rusă, Ucraina, Bielorusia în

cazul în care producţia fabricată va fi exportată; aşezarea geografică favorabilă permite

reacţia promtă la toate tendinţele tehnologice inovaţionale;

- forţa de muncă specializată în producerea culturilor agricole de valoare înaltă; forţa

de muncă calificată şi competentă în Informaţii şi Tehnologii Comunicaţionale, care le-ar

permite investitorilor să nu apeleze la serviciile de acest tip la companiile străine care sunt

foarte costisitoare; bilingvismul forţei de muncă calificată constituie o atractivitate pentru

investitori;

- potenţialul înalt pentru diversificarea pieţelor de desfacere a producţiei sectorului agricol

şi sporirea volumului exportului, inclusiv şi în Uniunea Europeană;

- creşterea continuă a numărului întreprinderilor care implimentează sisteme de

standardizare internaţionale;

- experienţa de lucru cu companii europene şi americane;

- un număr mare de spaţii de producere ale întreprinderilor gigante construite în perioada

sovieticilor care staţionează şi pot fi antrenate în activităţi investiţionale, utilizarea acestor

spaţii de producere ar scuti investitorii de cheltuieli suplimentare de construcţie, dîndu-le

posibilitate să le renoveze şi modernizeze conform cerinţelor internaţionale de producere;

- companiile leader atractive care pot fi promovate pentru încurajarea investitorilor, cum

sunt companiile din ramurile vinicolă, textilă etc.

Promovarea imaginii pozitive şi intensificarea atractivităţii investiţionale trebuie orientă în

special către ţările vecine cu o piaţă de consum mare. De avantajele acestui marketing investiţional

direcţionat poate beneficia nu doar economia naţională a Republicii Moldova ci şi investitorul. Este

atractivă investiţia realizată într-o ţară vecină, fiind motivată prin apropierea geografică, prin

posibilitatea de monitorizare a procesului investiţional, prin fructificarea de toate convenţiile

bilaterale cu privire la facilităţile fiscale şi vamale; producerea cu utilizarea unei forţe de muncă

calificată şi cu niveluri scăzute de salarizare; lipsa parcurgerii unor distanţe mari în transportarea

echipamentului şi a tehnologiilor şi respectiv distanţe mici în ceea ce ţine exportul acestora către

pieţele de consum; posibilităţi de colaborare şi schimb de experienţă; implimentarea structurilor

organizatorice inovaţionale în procesul de producere; posibilitatea de a reacţiona prompt la toate

perturbările economico-legislativ-instituţionale etc.. Este evident faptul că, cu cît este mai mare

108

PIB-ul ţării cu atît mai mare este tendinţa acesteea de a-şi plasa resursele financiare pe teritoriul

ţărilor ce deţin unele avantaje comparative de care nu dispune ţara-investitor.

Modelarea factorului economic, legislativ şi instituţional. Analiza factorilor determinanţi de

atragere a investiţiilor în economia naţională efectuată în capitolul II al lucrării permit constatarea

că componentele mediului investiţional îşi modifică mereu situaţia în dinamică. Astfel, investitorii

pentru menţinerea activităţii sale, posibilităţilor de dezvoltare continuă şi majorării eficienţei,

efectuiază monitoring-ul şi prognozează modificările probabile în mediul investiţional.

Pentru prognozarea dinamicii modificărilor în mediul macroeconomic se poate aplica un

anumit instrumentariu, care va permite determinarea tendinţelor şi realizarea planificării strategice a

activităţii corporaţiilor. Pentru determinarea dinamicii modificărilor vom apela la metoda

sondajului. Metodologia efectuării sondajului este reflectată în anexa 20. Se propune un set de

criterii pentru fiecare factor component al mediului macroeconomic care influenţează asupra

climatului investiţional al ţării. Chestionarul a fost propus specialiştilor din diferite domenii de

calificare: economişti, bancheri, contabili, jurişi, avocaţi, coordonatori şi consultanţi în domeniul

juridic. Chestionarul va cuprinde o perioadă de analiză din anul 2000–2005, notarea fiecărui criteriu

este cuprinsă în intervalul de la -1 pînă la +1.

Criteriile pentru evaluarea situaţiei economice, legislative şi instituţionale în Republica

Moldova sunt cuprinse în anexa 3. În cadrul chestionarului au participat 100 de respondenţi.

În urma evaluării factorului economic (anexa 21) se depistează că acesta preia un trend cu

tendinţe descendente. Conform rezultatelor obţinute se poate anunţa despre o mişcare negativistă a

economiei naţionale. Mişcarea în jos a trendului factorului economic pentru ultimii ani se explică

prin nesiguranţa relaţiilor economice de parteneriat cu ţările vecine. Intensificarea tensiunii politice

care a condus după sine şi tensiunea economică în relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă,

posibil a condus la formarea unor aşteptări şi prognoze negative a specialiştilor noştri. Aici se

anexează şi tensiunea politică în Ukraina, care a condus la un haos economico-politic în relaţiile de

afaceri cu agenţii economici din republică. Şi impactul negativ asupra economiei naţionale în urma

aderării României în Uniunea Europeană. Procesul de aderare a României la UE conduce la

formarea unor cerinţe mai viguroase faţă de relaţiile de parteneriat cu Republica Moldova, respectiv

s-au majorat standardele către producţia fabricată şi importată din ţara noastră pe teritoriul român.

Toate aceste aspecte au condus la formarea unor piedici economice cu care se vor confrunta în cel

mai apropiat viitor agenţii economici naţionali.

Evaluarea factorului legislativ denotă tendinţa negativistă a acestuia pe teritoriul Republicii

Moldova (anexa 21). Cîţiva indicatori (printre care: gradul de nedesăvîrşire între actele legislative

aprobate, practice de arbitraj şi procedura de apel) au căpătat valori negative. Aceasta se explică

109

prin gradul înalt al complexităţii, prin confuzia şi divergenţa în tălmăciri a actelor normative,

hotărîrilor şi deciziilor guvernamentale. Soluţionarea cazurilor în practicile de arbitraj şi în

procedura de apel nu întotdeauna vorbesc despre „puritatea” deciziilor luate. Din aceste

considerente, încrederea în sistemul justiţiei este atît de nesemnificativă. Obiectivitatea estimărilor

obţinute prin studiul realizat este confirmată şi prin evaluarea climatului investiţional al Republicii

Moldova de către Banca Mondială prezentat în 2005, în cadrul căreea experţii de asemenea au

constatat o atitudine negativă a antreprenorilor faţă de sistemul de justiţie din ţară.

Evaluarea factorului instituţional pentru anul 2005 permite constatarea situaţiei de diminuare

a datelor de două ori faţă de evaluarea situaţiei din anul 2000 (anexa 22). Trendul negativist al

factorului instituţional se poate explica prin condiţiile sociale joase, prin gradul de ocupare scăzut,

prin tendinţa migraţionistă crescătoare, prin indicele scăzut de salarizare, etc.

Anticipînd prezentarea ecuaţiei gravitaţionale adaptate la condiţiile economiei naţionale şi

anticipînd rezultatele realizării experimentale a modelului, se ilucidează gradul elasticităţii

factorilor analizaţi obţinut (graficul 3.2.1) prin intermediului pachetului econometric Eviews 3.0.

Graficul 3.2.1 Gradul elasticităţii factorilor economic, legislativ şi instituţional pentru economia RM,

anii 2000-2005*

-1

0

1

2

3

4

factor economic factor legislativ factor instituţional

factor economic 3.484 2.875 2.1468 1.576 1.531 1.265

factor legislativ 3.727 2.61 2.52 2.14333 1.48 1.48667

factor instituţional 2.113 1.223 0.70667 0.35333 0.07333 -0.17667

2000 2001 2002 2003 2004 2005

*Sursa: elaborate de autor în baza calculelor efectuate în programul Ewies 3.0

Gradul de elasticitate reflectă capacitatea factorului de a se modifica în dependenţă de mai

multe caracteristici. Prin graficul 3.2.1 se constată că gradul elasticităţii factorilor cercetaţi are un

trend de mişcare negativ. Factori nu se modifică adecvat la toate restructurările şi perturbările ce au

loc atît pe plan naţional cît şi pe plan internaţional.

Situaţia este alarmantă pentru economia Republicii Moldova – este evident că calitatea

mediului investiţional are tendinţe de micşorare, în pofida tuturor modificărilor din domeniul

110

legislativ şi instituţional realizate în Moldova pe parcursul ultimilor 2-3 ani. Schimbările efectuate

de Guvernul Republicii Moldova au drept obiectiv crearea unor condiţii favorabile pentru

desfăşurarea activităţii economice. Rezultatele obţinute denotă o stagnare în cadrul economiei

naţionale. Însă, după cum s-a dovedit din experienţa internaţională în promovarea metodei

ghilotinei: efectele dorite în urma modificărilor radicale care s-au realizat în domeniul legislativ şi

cel instituţional nu întotdeauna sunt imediate şi pozitive. Sperăm că rezultatele pozitive vor surveni

şi în economia republicii, fie ele obţinute şi după o anumită perioadă de timp.

3.2 Realizarea experimentală a modelului de gravitaţie investiţională

adaptat la condiţiile economice ale Republicii Moldova

Pentru realizarea modelului econometric s-au utilizat date de panel, care pot efectua

evaluarea rezultatelor atît în spaţiu cît şi în timp. Datele de panel pot congrega în sine cele mai

atractive corelaţii a factorilor temporali şi spaţiali. Sub datele de panel se vor înţelege datele

temporale în spaţiu, ca observaţii a variabilelor de spaţiu (anexa 23). Datele de panel permit

soluţionarea unor probleme a indicatorilor spaţiali. Una din problemele legate de spaţiu constă în

imposibilitatea evaluării efective a modelului din motivul unui număr mic de observaţii a

perioadelor precedente şi din aceste considerente s-a apelat la programa econometrică Eviews 3.0.

Pentru a obţine evaluările (parametrilor calitativi a ecuaţiei regresionale) se aplică metoda

celor mai mici patrate. Pentru a aplica în calcule metoda modelului neliniar s-a modificat modelul

prin intermediul logaritmării naturale şi în continuare s-a utilizat un model lineatizat logaritmic.

Modelul linearizat logaritmic este prezentat în următoarea formă:

)ln()ln()ln()()ln()ln()ln( 4321 ttttitit uFJFIFEnPIBaInv +++++= ββββ (2)

Unde: ln – este logaritm natural. Parametrii β1, β2, β3 şi β4 reprezintă elasticitatea investiţiilor la

diferiţi factori.

În cadrul cercetărilor s-au construit 3 modele:

1 model va reflecta influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţilor străine directe;

2 model va reflecta influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţilor autohtone;

3 model va reflecta influenţa factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în domeniul

investiţional în cadrul economiei Republicii Moldova

Modelele sunt construite prin intermediul pachetului de programe Eviews 3.0.

Modelul 1

111

În cadrul acestui model se include un factor suplimentar (regresor) – investiţiile realizate

anterior în economia ţării gazdă. Este cert faptul precum că o dată efectuate plasamentele

investiţionale de către un investitor, fie el străin sau naţional, se va tinde de a păstra afacerea

economică (desigur dacă investitorul fructifică beneficiul scontat). Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C 0.781134 0.895470 0.872317 0.3855 LOG(PIB?) LOG (INV?(-1))

0.987131 0.792241

0.135866 0.072265

7.265483 10.63304

0.0000 0.0000

LOG(EC1) LOG(INS)

1.999022 -1.871748

0.931088 1.808714

2.146974 -1.034850

0.0347 0.3052

LOG(JUR1) 0.834010 0.304726 2.736917 0.0076 Weighted Statistics R-squared 0.888278 Mean dependent var 10.98066 Adjusted R-squared 0.882958 S.D. dependent var 10.54223 S.E. of regression 3.606651 Sum squared resid 1092.666 F-statistic 166.9660 Durbin-Watson stat 1.029950 Prob(F-statistic) 0.000000

În rezultatul calculelor s-a obţinut un model de regresie linearizat logaritmic: Ln(INVit ) = 0.781 + 0.987ln(PIBit) + 1.999ln(ECt) +0.834ln(JURt) - 1.871ln(INSt) + 0.792ln(INVt) (3) (0.87) (7.26) (2.14 (2.74) (-1.03) (10.63) n=89 , R2 = 0.88, F-statistic = 166.96, DW = 1.03 În paranteze este indicat coeficientul t-Student.

Coeficientul de determinare R² a modelului de regresie obţinut indică că comportamentul

modelului la 88% este justificat de variabilele independente incluse (PIB, INV, Dist,

FEC,FINS,FJUR). Aceasta înseamnă că gradul de influienţă a factorilor menţionaţi este foarte mare.

Transformăm modelul de regresie linearizat logaritmic la funcţia neliniarizată înaintată iniţial

(formula 3), care va fi mult mai uşor interpretată:

Ln(INVit ) = 2,683*PIBit 2.667 *INV0.792ECt7,38*INSt

-0,156 * JURt0.436 (4)

Deci, o creştere cu o unitate a indicelui de modificare a PIB-ului a generat o creştere cu 2,667

unităţi a indicelui ISD atrase. O creştere cu o unitate a indicelui de modificare a ISD deja realizate

conduce la o creştere cu 0,792 unităţi a indicelui ISD. Conform rezultatelor obţinute în cadrul

modelului se poate afirma că cea mai mare influenţă asupra atragerii ISD îl are factorul economic,

creşterea cu o unitate a indicelui de modificare a factorului economic conduce la o creştere cu 7,38

unităţi a indicelui de ISD. Astfel de factor cum este factorul legislativ nu conduce la modificări mari

asupra volumului de investiţii realizate de antreprenorii străini. Influenţa factorului juridic asupra

112

deciziei de plasare a capitalurilor investitorului străin nu este negativă, probabil din cauza acceptării

„regulilor de joc” şi adaptarea la toate condiţiile legislative naţionale a întreprinzătorilor străini. Pe

cînd, din rezultatele modelului realizat, factorul instituţional are un impact negativ asupra deciziei

de investire.

Tabelul 3.2.1 Interdependenţa factorilor analizaţi*

INV PIB EC INS JUR INV 1,000 0,955 0,812 0,937 -0,902 PIB 0,955 1,000 0,861 0,906 0,906

DIST 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 EC 0,812 0,861 1,000 0,825 -0,907 INS 0,937 0,906 0,825 1,000 0,976 JUR -0,902 0,906 -0,907 0,976 1,000

*Sursa: calcule realizate de autor în baza modelului econometric Ewies3.0

Factorii analizaţi în cadrul acestui model sunt într-o corelaţie pozitivă, creşterea unuia din ei va

genera de asemenea o creştere a celuilalt factor. Factorul juridic se evidenţiază printr-un impact

negativ asupra volumului de investiţii străine efectuate, ca şi de altfel şi interdependenţa negativă

dintre factorul juridic şi cel economic. Descreşterea unuia conduce la căderea celuilalt şi invers.

Modelul 2

În baza programului econometric se construieşte un model referitor la interdependenţa

factorilor analizaţi asupra volumului de investiţii naţionale. Dependent Variable: LOG(NATINV) Method: Least Squares Sample(adjusted): 2000 2005 Included observations: 6 after adjusting endpoints Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C 7.704184 0.029533 260.8680 0.0024 LOG(EC1) 0.275778 0.031497 8.755754 0.0724 LOG(INS1) 0.750144 0.084034 8.926709 0.0710 LOG(JUR1) -0.046144 0.025702 -1.795341 0.3235 R-squared 0.999766 Mean dependent var 7.979652 Adjusted R-squared 0.999065 S.D. dependent var 0.411816 S.E. of regression 0.012590 Akaike info criterion -5.921218 Sum squared resid 0.000159 Schwarz criterion -6.233668 Log likelihood 18.80305 F-statistic 1426.170 Durbin-Watson stat 3.207028 Prob(F-statistic) 0.019462

Conform modelului gradul de influenţă a factorilor menţionaţi este foarte înalt, reprezentînd

99,97% (R-squared = 0.999766). Ceea ce demonstrează că factorii cu influenţă determinantă asupra

atragerii investiţiilor naţionale în economia ţării au fost selectaţi corect.

Transformăm modelul de regresie linearizat logaritmic la funcţia neliniarizată înaintată

iniţial (formula 3), care va fi mult mai uşor interpretată:

113

Ln(NATINVit ) = 2214*ECt0.276JURt

-0.046 INSt0.750 (5)

Rezultatele obţinute indică la faptul că creşterea cu o unitate a indicelui de modificare a

factorului economic va genera o creştere cu 0,27 unităţi a indicelui de investiţii naţionale atrase în

economia ţării. Odată cu creşterea cu o unitate a indicelui de modificare a factorului instituţional,

indicele de investiţii naţionale atrase va creşte cu 0,75 unităţi. Factorul juridic are în cadrul

modelului un impact negativ asupra volumului de investiţii naţionale realizate. Rezultatul

investigaţiilor coincide cu estimările Băncii Mondiale în raportul Evaluarea Climatului Investiţional

al Republicii Moldova, în care pentru anul 2005 s-a determinat influenţa negativă a acestui factor

asupra deciziilor de investire.

Vom determina şi gradul de interdependenţă între factorii analizaţi (tabelul 3.2.2)

Tabelul 3.2.2 Interdependenţa între factorii analizaţi

LOG(NATINV) LOG(EC1) LOG(INS1) LOG(JUR1) LOG(NATINV) 1,000 -0,904 -0,982 -0,986 LOG(EC1) -0,904 1,000 0,809 0,869 LOG(INS1) -0,982 0,809 1,000 0,972 LOG(JUR1) -0,986 0,869 0,972 1,000

Sursa: calcule realizate în modelul econometric Ewies3.0

La o diminuare a volumului de investiţii naţionale în cadrul economiei se va înregistra o

dinamică descendentă a factorilor economic, juridic şi instituţional, respectiv cu 0,904; 0,982 şi

0,986 puncte. Şi invers, în cazul diminuării factorilor analizaţi aceasta va conduce la micşorarea

volumului de investiţii naţionale. În cazul creşterii ritmului de modificare a factorului economic cu

o unitate procentuală aceasta va conduce la creşterea factorului instituţional şi juridic cu 0,809 şi

0,869 puncte respective. Depistăm situaţia că o ameliorare în cadrul factorilor determinanţi va

conduce la o creştere interdependentă favorabilă.

Modelul 3

În paragrafele precedente s-a menţionat despre o sursă nouă de investiţii apărută ca

reminiscenţă la modificările economico-politice în cadrul Republicii Moldova. În baza programului

econometric se va determina impactul factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în economia

ţării. În cadrul modelului 3 se include un regresor suplimentar – sumele băneşti remise anterior. Dependent Variable: LOG(FDI) Method: Least Squares Sample: 2000 2006 Included observations: 7 Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C -36.64837 2.601613 -14.08679 0.0050 LOG(REMITENT) 6.507197 0.354960 18.33221 0.0030 LOG(FACEC) -1.077674 0.184699 -5.834754 0.0281 LOG(FACJUR) 5.810427 1.281042 4.535705 0.0453

114

LOG(FACINST) 3.778161 1.106668 3.413995 0.0761 R-squared 0.994410 Mean dependent var 5.686967 Adjusted R-squared 0.983231 S.D. dependent var 1.530421 S.E. of regression 0.198184 Akaike info criterion -0.223432 Sum squared resid 0.078554 Schwarz criterion -0.262067 Log likelihood 5.782011 F-statistic 88.94897 Durbin-Watson stat 3.431929 Prob(F-statistic) 0.011148 Ln(NATINVit ) = 0.0001*REMITENTt 6.507 *ECt

-1/078JURt5.810 INSt

3.778 (6)

Gradul de influenţă între factorii selectaţi este foarte înalt, ceea ce este demonstrat de

parametrul R-squared=0,994410, adică interdependenţa factorilor analizaţi este la 99,44%.

Transferurile realizate anterior conduc la alte transferuri, ceea ce este reflectat şi în rezultatul

modelului: la o creştere cu o unitate a indicelui de modificare a remitenţelor deja realizate se obţine

o creştere cu 6,50 unităţi a indicelui remitenţelor. Un impact pozitiv îl au şi factorii juridic şi

instituţional. Impactul pozitiv al factorului instituţional se explică prin faptul că majoritatea

migranţilor plecaţi peste hotarele ţării în căutare de surse de venit vor asigura un nivel de trai decent

familiilor rămase în ţară: construcţia spaţiului locative, drumurilor, conductei de gaze, asigurarea

asistenţei medicale,etc. Factorul juridic nu are influenţe negative asupra remitenţelor, fiind

argument cu indiferenţa şi deseori analfabetismul juridic al populaţiei, care ştie că totul se poate

soluţiona pozitiv cu „achitări binevole” persoanelor împuternicite. La o creştere cu o unitate a

indicelui de modificare a factorului juridic se va obţine o creştere cu 3,78 unităţi a indicelui

remitenţelor. Factorul economic are o influenţă negativă asupra remitenţelor. Aceasta se poate

argumenta şi prin gradul înalt al transferurilor realizate prin căi neoficiale. Nu există o încredere în

stabilitatea economică a ţării şi lipseşte caracterul prognozabil al situaţiei economice de mîine, ceea

ce îi determină pe remitenţi să-şi păstreze o bună parte din banii remişi „la colţun”.

Tabelul 3.2.3 Interdependenţa între factorii analizaţi

NATINV REMITENT FACEC FACJUR FACINST NATINV 1,000 0,995 0,722 -0,833 -0,862 REMITENT 0,995 1,000 -0,687 0,788 0,823 FACEC 0,722 -0,687 1,000 -0,886 -0,739 FACJUR -0,833 0,788 -0,886 1,000 0,893 FACINST -0,862 0,823 -0,739 0,893 1,000 Sursa: calcule realizate în modelul econometric Ewies3.0

În cadrul interdependenţei factorilor analizaţi, am inclus şi volumul investiţiilor naţionale,

considerîndu-le ca un factor catalizator care conduce la creşterea volumului de remitenţe în ţară.

Creşterea volumului de investiţii naţionale conduce la o creştere a volumului de remitenţe. Influenţa

negativă a factorului economic se răsfrînge negativ şi asupra factorilor juridic şi instituţional cu o

diminuare respectiv cu 0,886 puncte şi 0,739 puncte.

115

Analiza modelelor construite în baza „ecuaţiei de gravitaţie” investiţională permit înaintarea

următoarelor concluzii:

• Pentru modelul 1, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţiilor

străine directe, factorul cu influenţă considerabilă este cel instituţional. Factorul în cauză înglobează

gradul de dezvoltare a pieţei bancare şi pieţei valorilor mobiliare, calitatea de infrastructură,

condiţiile sociale, rata şomajului. În cazul în care investitorul ia decizia de a iniţia o activitate

investiţională, se va confrunta cu următoarele momente:

1. contractarea dificilă a creditelor pe termen lung, lipsa unor bănci investiţionale care ar co-

finanţa proiectele de lungă durată;

2. piaţa valorilor mobiliare nu s-a transformat într-un instrument adecvat de acumulare a

resurselor financiare pentru sectorul real al economiei, deservind în mare parte interesele de

stat prin asigurarea de plasamente a hîrtiilor de valoare de stat pentru acoperirea deficitului

bugetar;

3. accesul dificil în majoritatea regiunilor ţării cu o infrastructură slab dezvoltată împiedică

iniţierea activităţilor economice ce presupun construcţia uzinelor şi fabricilor de

producere/prelucrare;

4. condiţiile sociale exprimate prin ponderea înaltă a populaţiei inactive, gradul înalt de

îmbătrînire a populaţiei şi emigrarea forţei de muncă calificată, împiedică decizia

investitorului de a iniţia activităţi de producere şi mai des îi direcţionează spre activităţi

comerciale şi de agrement.

În cadrul acestui model, factorul legislativ nu este apreciat ca unul cu influenţă negativă,

ceea ce se poate explica prin acceptarea „regulilor de joc” şi adaptarea investitorilor la toate

condiţiile legislaţiei naţionale. Factorul economic este actualmente unul din cei mai reprezentativi

factori ai economiei naţionale şi atractivi pentru investitori, printre care enumerăm: ritmurile

constante şi continui de creştere a PIB-ului, stabilitatea raportului leu moldovenesc/dolar american,

creşterea volumului total al investiţiilor.

• Pentru modelul 2, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţiilor

autohtone, factorul cu influenţă negativă este cel juridic. Impactul negativ al acestui factor este

exprimat prin confuzia în tălmăcirile actelor normative. Încrederea în sistemul juridic este

subminată de hotărîrile „juste şi corecte” luate la procesele judecătoreşti. Rezultatul cercetărilor

coincide cu estimările Băncii Mondiale în raportul „Evaluarea Climatului Investiţional al RM”

pentru anul 2005, fiind depistată influenţa negativă a factorului juridic asupra deciziei de investire.

Factorii economic şi instituţional nu reprezintă impedimente în desfăşurarea activităţii economice a

antreprenorului, deşi şi aici în contextul sondajului au fost identificate aspecte ce inhibează

116

activitatea investiţională: dificultatea contractării resurselor financiare pe termen lung în caz că

activează în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, piaţa valorilor mobiliare devine inaccesibilă ca

sursă reală de completare a deficitului de capital, nivelul birocratic înalt, diminuarea exportului

vinurilor şi a produselor agricole motivate de tensiunile economice în relaţiile cu Federaţia Rusă,

etc.

• Pentru modelul 3, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în

domeniul investiţional în cadrul economiei Republicii Moldova, factorul economic este factorul cu

impactul negativ asupra deciziei remitenţilor de a transfera totalmente disponibilităţile sale băneşti

în ţară. Datele vorbesc de la sine: (i) conform estimărilor Băncii Mondiale, ponderea remiterilor în

PIB pentru anul 2005 a fost cuprinsă între 25% şi 30%; (ii) 80% din veniturile bugetare le constituie

taxele vamale încasate de la importul mărfurilor şi serviciilor. Puţin se produce, puţin se exportă,

salarii mici, preţuri la nivel european, noi locuri de muncă nu se crează, un nivel înalt al şomajului,

asistenţă socială insuficientă – toate aceste aspecte sunt exprimate prin numărul mare de emigranţi,

care pleacă peste hotare pentru a asigura o viaţă decentă familiilor sale. Gradul înalt al transferurilor

realizate prin căi neoficiale denotă lipsa de încredere în stabilitatea economică a ţării şi în caracterul

prognozabil al situaţiei economice de mîine.

3.3 Elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii

Importanţa majoră şi impactul benefic al investiţiilor asupra dezvoltării durabile ale

economiei naţionale în Republica Moldova este indiscutabil, facilitînd dinamizarea ascendentă a

indicatorilor macro şi microeconomici. Alături de influxul de capital antreprenorial străin şi

investiţiile autohtone, s-a încercat abordarea unei surse alternative ce poate fi orientată în domeniul

investiţional (sub impactul anumitor măsuri şi mecanisme promovate la nivel de stat) – remitenţele.

Pentru menţinerea continuităţii şi direcţionării acestor trei surse investiţionale, autorităţile executive

şi cele de drept a Republicii Moldova trebuie să elaboreze o strategie de stimulare a antreprenorilor

care deja îşi desfăşoară activitatea investiţională şi să promoveze imaginea pozitivă a Republicii

Moldova peste hotarele ţării prin anumite tehnici.

Astfel, recurgînd la utilizarea „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” şi în baza aplicării

marketingului teritoriului este posibilă selectarea riguroasă a ramurilor prioritare a economiei

naţionale cu identificarea factorilor determinanţi de influenţă pozitivă asupra deciziei investitorului.

Odată fiind identificaţi factorii prioritari, este posibilă elaborarea mecanismului care ar cuprinde

anumite tehnici de atragere a investiţiilor în economie şi de promovare a imaginii investiţionale a

117

ţării, acest complex de tehnici fiind direcţionat spre trei nivele: macro-, mezo- şi micronivel

(schema 3.3.1). Importanţa teoretică şi practică a mecanismului constau în identificarea unei noi

surse investiţionale – remitenţele, care fiind corect gestionate pot conduce la dezvoltarea fructuoasă,

în special, al micului business şi în setul de tehnici la micro şi mezonivel de canalizare a fluxurilor

de capital în activitatea economică a ţării.

Schema 3.3.1 Mecanismul de promovare a proiectelor de investiţii* *Sursa: elaborată de autor

Tehnici de promovare la macronivel. În cadrul acestor tehnici sunt incluse: tehnici ce

presupun formarea unei imagini corespunzătoare despre ţară, tehnici ce presupun generarea de

investiţii, tehnici ce asigură serviciile de consultanţă şi informare pentru investitori. De fapt,

tehnicile ce presupun formarea unei imagini corespunzătoare despre ţară pot fi identificate cu una

dintre „pietrele de temelie” a marketingului teritoriului – promoţia teritoriului. Toate aceste tehnici

P i a ţ a d e c a p i t a l

P i a ţ a b a n c a r ă

R e m i t e n ţ e

S u r s e i n v e s t i ţ i o n a l e

modalităţi de canalizare a fluxurilor băneşti în sistemul bancar şi piaţa de capital

macronivel

mezo nivel

micro nivel

E C O N O M I A R M

Selectarea ramurilor prioritare ale economiei naţionale prin

Aplicarea ecuaţiei de gravitaţie investiţională

Aplicarea marketingul teritoriului

Produsul – promovarea ramurilor strategice ale RM

Preţul produsului – chelt.potenţiale suportate de investitor

Amplasarea produsului – aşezarea geografică

Promoţia teritoriului – companii de publicitate

Identificarea factorilor determinanţi cu influenţă pozitivă/negativă asupra

deciziei investitorului

118

au fost identificate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei

Investiţionale a Republicii Moldova, aprobat în 2002. Important este caracterul continuu de

promovare a tehnicilor vizate.

Tehnici de promovare la mezonivel. În cadrul analizei comparative a investiţiilor naţionale

şi a celor străine s-a depistat că ponderea investiţiilor realizate din mijloacele proprii ale

întreprinderilor naţionale cu mult depăşesc sursele de finanţare de provenienţă străină (vezi graficul

2.1.4). Din aceste considerente, promovarea unei politici active de atragere a investiţiilor, după

părerea autorului, nu ar trebui să se limiteze doar cu atragerea capitalurilor antreprenoriale străine.

Este necesară susţinerea şi favorizarea dezvoltării business-ului autohton, creîndu-i şi acestuia

condiţii favorabile de formare, creştere şi extindere. Pentru a crea terenul favorabil dezvoltării atît a

business-ului mic şi mijlociu, cît şi a întreprinderilor strategice ale ţării, este necesară implimentarea

unui complex de tehnici şi măsuri (schema 3.3.2).

Schema 3.3.2 Oportunităţi de dezvoltare oferite investitorilor naţionali* *Sursa: Shema elaborată de autor

În scopul formării unei alternative leaderilor sectorului real, statul trebuie să întreprindă

următoarele măsuri:

• ÎMM, activitatea cărora corespunde cu interesele strategice ale statului să beneficieze de

sprijinul guvernului prin comenzile de stat,

• Volumul resurselor financiare implicate în structurile businessului mic şi mijlociu sunt mult

mai mici decît cele utilizate în cadrul întreprinderilor mari, din aceste considerente sectorul

Stimularea investiţiilornaţionale

Integrarea ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprinderi

Proiecte investiţionale în parteneriat cu investitorii străini

Încurajarea creării reprezentanţelor ÎMM peste hotarele ţării

Garantarea creditelor acordate ÎMM prin intermediul sistemului suplimentar de creditare socială

Stimularea creării alianţelor, propagînd business-ul colectiv în localităţile rurale

Accesul la participarea reprezentanţilor ÎMM în proiectele CTŞ ce ţine de elaborarea unor procese tehnologice conceptuale noi şi posibilitatea aplicării

acestora individual în cadrul fiecărei întreprinderi

Angajarea experţilor: în elaborarea business-planurilor, în domeniul legislativ

Un anumit procent al comenzilor de stat să revină ÎMM

119

financiar poate selecta proiectele de finanţare a micului business şi să beneficieze de

sprijinul băncii investiţionale de dezvoltare,

• ÎMM sunt mult mai flexibile şi mai receptive la toate modificările inovaţionale; astfel, statul

le percepe ca bază de implantare a inovaţiilor în economia ţării,

• ÎMM financiar nu sunt în stare de angajarea permanentă a avocatului sau a auditorilor, ceea

ce cu uşurinţă îşi permit întreprinderile mari. Este logică acordarea serviciilor din partea

experţilor în domeniile legislative şi financiar, direcţionaţi la înreprindere în baza unei cereri

depuse la Agenţia Micului Business,

• Propagarea businessului colectiv în localităţile rurale este unul din cele mai efective

modalităţi de mobilizare a resureslor financiare şi a factorului uman,

• Încadrarea ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprindrei în baza contractelor de tipul

contractor-executor. ÎMM realizează producerea unor piese, articole şi părţi complimentare,

după ce le direcţionează la întreprinderea-contractor în fluxul masiv de producere a

bunurilor.

Tehnici de promovare la micronivel. Cercetările efectuate au determinat că practic toate

resursele provenite de peste hotarele ţării remise de către emigranţii Republicii Moldova sunt

consumate. Sumele remitenţelor sunt enorme şi ar fi binevenit pentru economia naţională de a

atrage sau de a crea condiţii avantajoase emigranţilor şi familiilor recipiente pentru ca aceşti bani să

fie în primul rînd remişi legal, şi în al doilea rînd să fie depozitaţi în sistemul bancar. Din aceste

considerente, în continuare se vor precăuta mecanisme de mobilizare şi concentrare a acestor fluxuri

de disponibilităţi băneşti.

Mecanismul I Canalizarea fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar

Conform constatărilor realizate în raportul Labor Migration in the Republic of Moldova

(Chisinau, Moldova: Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation), doar 7% din

remitenţe sunt direcţionate spre investiţii. Mecanismul canalizării fluxurilor de remitenţe în sistemul

bancar ne va permite să transformăm aceste 7% în 50% (economiile + investiţiile pasive +

investiţiile active). Posibilităţile de realizare a mecanismului în cauză sunt analizate în schema

3.3.3.

Posibilitatea de a concentra resursele emigranţilor în sistemul bancar ar permite direcţionarea

acestora în activităţi de creditare şi investiţionale. Mecanismul propus poate fi denumit economii-

credit şi poartă un caracter dual - resursele temporar libere ale familiilor recipiente sunt creditate şi

investite clienţilor ce suferă de insuficienţă de disponibilităţi băneşti, care le-ar permite dacă e vorba

de persoane juridice să-şi păstreze continuitatea afacerilor, dacă sunt persoane fizice să-şi satisfacă

120

nevoile – cumpărarea apartamentului, autovehicului, achitarea studiilor, etc. În cadrul acestor

operaţiuni intermediar este sistemul bancar, care oferă pe de o parte posibilitatea de a cîştiga

ofertanţilor de disponibilităţi băneşti (în cazul nostru – familiile recipiente) sub formă de o rată a

dobînzii specială şi pe de altă parte - de a satisface insufienţa temporară de lichidităţi a

beneficiarilor.

Schema 3.3.3. Mecanismul canalizării fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar* *Sursa: Shema elaborată de autor

Mecanismul II Integrarea migranţilor în activitate investiţională

O bună parte din emigranţii reviniţi la patrie, necesită protecţie din partea statului exprimată

prin crearea condiţiilor favorabile de lansare a unor activităţi economice: deschiderea mini-

brutăriilor, mini-fabricilor de prelucrarea a produselor agricole, magazinelor, barurilor, etc. În

această ordine de idei, devine benefică aplicarea mecanismului de integrare a emigranţilor în

activitatea investiţională a ţării (schema 3.3.4).

Schema 3.3.4. Mecanismul integrării emigranţilor în activitatea investiţională a ţării*

*Sursa: elaborată de autor

Integrarea emigranţilor în activitatea economică a ţării poate fi realizată prin:

• Deschiderea centrelor de antrenament şi consultaţii de business – vor avea drept scop

realizarea programelor de antrenament pentru emigranţii întorşi prin re-antrenarea lor în profesii noi

Centre de antrenament şi consultaţii de business

Dezvoltarea antreprenorială

Instituirea unor microinstituţii financiarepentru acapararea remiterilor

Sprijinul statului prin co-finanţarea unor proiecte comune

Emigrantul

Transferul prin sistemul bancar

disponibilităţile băneşti alefamiliilor recipientepăstrate pe conturilebancare şi depozitele latermen

acordarea facilităţilor în formă de cursuri valutare avantajoase la schimbul valutei remise

oferirea bonurilor în valută străină, certificatelor Credite şi investiţii

acordarea creditelor cu rata dobînzii avantajoasă

acordarea serviciilor fiduciare

majorarea ratelor dobînzilor la depozitele oferite pentru familiile recipiente

ofertele sist.

bancar

121

în scopul încadrării în alte industrii sau iniţierii afacerii proprii (de ex.: lansarea programelor cu

genericul de „emigrant specific”). Centrele urmează să fie deschise în diverse regiuni cu migraţiune

înaltă. Să ofere consultaţii de business, servicii informaţionale, antrenament în domeniul

managementului business-ului mic şi susţinerea financiară a migranţilor şi a familiilor lor.

• Dezvoltarea antreprenorială – este cert, că e greu de a transforma cu succes muncitorii fără

experienţă de afacere într-un antreprenor dinamic, dar posibilitatea de a deschide o afacere în

familie întotdeauna există.

• Instituirea unor microinstituţii financiare pentru acapararea remiterilor – ideea principală ar fi

desemnarea politicilor de a transfera fondurile muncitorilor emigranţi prin intermediul

antreprenorilor. Aceasta ar putea implica elemente ale unei scheme deductive şi un mecanism al

fondului, oferind remunerări competitive şi restricţii mici de retragere. Economiile lucrătorului

emigrant ar putea fi administrate ca şi fondurile de pensii.

• Acordarea sprijinului statului prin co-finanţarea unor proiecte comune – economiile

emigranţilor pot fi implicate în activitate economică în cazul oferiri stimulentelor. Unul din

stimulente poate fi ajustarea remiterilor băneşti la fondurile guvernamentale, majorând fondul

general de bani disponibili pentru diverse proiecte. Altă stimulare este solicitarea şi încurajarea

activă a investiţiilor emigranţilor efectuate în oraşele sale natale. Proiecte oficiale: doi pentru unu –

adică, pentru fiecare dolar donat de către emigranţi, guvernele federal şi de stat, fiecare în parte,

contribuie cu câte un dolar suplimentar (aplicat în Mexica). Sau programul three-for-one, care

include şi guvernul municipal. Aceste proiecte au dat prioritate dezvoltării, de care beneficiază toată

comunitatea, cum ar fi aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia şcolilor şi crearea facilităţilor de

recreaţie, pavarea străzilor, construirea bisericilor, pieţelor şi parcurilor.

Din cele expuse putem concluziona că, prin intermediul diferitor mecanisme guvernul ţării are

posibilitatea de a transforma economiile remitenţilor în surse investiţionale adiţionale, de care vor

profita consumatorii de capital ce temporar înregistrează insuficienţă de disponibilităţi băneşti.

Toate aceste tehnici de atragere a investiţiilor trebuie realizate în paralel. Este necesară

elaborarea unor scenarii cu variantele probabile de evoluţie a acestor proiecte, cu prezentarea

prealabilă a soluţionărilor situaţiilor de conflict sau a situaţiilor ce pot parveni în urma factorilor cu

caracter înalt al riscului. Actualmente, Guvernul Republicii Moldova a întreprins un număr mare de

măsuri, strategii şi tehnici în atragerea şi implantarea investiţiilor în economia naţională, dar după

cum se ştie, că efectele scontate ale unui proiect sau reforme nu-şi găsesc realizarea imediată, ci

doar după un anumit timp. Este important să nu se sisteze iniţiativele de dezvoltare a ţării şi să nu se

stopeze la rezultatele ce deja au fost atinse.

122

SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE

Importanţa investiţiilor pentru o dezvoltare durabilă a economiei naţionale a fost menţionată

nu o dată pe parcursul lucrării. Efectul benefic al investiţiilor îşi găseşte reflectarea în dezvoltarea

continuă a interdependenţei dintre diferite ramuri economice atît la nivel macroeconomic cît şi la

nivel microeconomic. Investiţiile au un efect multiplicator asupra activităţii economice a ţării,

antrenînd şi relansînd dezvoltarea ei economică, ceea ce explică de fapt, actualitatea temei cercetate.

Cercetările realizate în cadrul lucrării au condus la obţinerea unor rezultate şi elaborarea unor

propuneri, care cuprind:

• delimitarea componentelor conceptului de atractivitate investiţională de cele a conceptului de

atragere a investiţiilor;

• identificarea unei noi surse investiţionale potenţiale apărută ca reminiscenţă a dificultăţilor

economice din Republica Moldova;

• elaborarea schemei circuitului economic de utilizare a veniturilor parvenite din transferurile

remitenţilor;

• determinarea posibilităţilor de canalizare a remitenţelor în activitatea investiţională din

Republica Moldova;

• sistematizarea şi elaborarea unui sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului

investiţional al Republicii Moldova definiţi în cadrul a trei factori prioritari de atragere a

investiţiilor în economia naţională: factorul economic, legislativ şi instituţional;

• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale” la corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la

nivelul economiei naţionale; testarea modelului elaborat;

• testarea modelului elaborat la condiţiile economiei naţionale, ceea ce va permite

eliminarea sau cel puţin atenuarea impactului negativ al factorilor cu influenţă negativă

asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în Republica Moldova;

• identificarea ramurilor cu impactul negativ maxim al factorilor determinanţi de atragere a

investiţiilor în baza „ecuaţiei de gravitaţie investiţională" în scopul reacţionării promte a

investitorului la modificările ce survin în sectorul real al economiei naţionale;

• elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei

Republicii Moldova;

123

ÎNCHEIERE

În baza cercetării factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională pot fi

concluzionate următoarele:

1. Analiza modelelor investiţionale implementate în cadrul diverselor economii ne

direcţionează spre cercetări minuţioase a potenţialelor mecanisme de redresare a economiei

naţionale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor şi condiţiilor prielnice de

atragere a fluxurilor investiţionale. În cea mai mare parte, fluxurile investiţionale vor fi

direcţionate în acele regiuni în care imaginea investiţională coincide cu activitatea reală de

promovare a investiţiilor. Implementarea oarbă a unui model, fără racordarea acestuia la

specificul economiei naţionale a ţării, se va sconta cu un adevărat eşec. Din aceste

considerente, în cadrul elaborării şi mai tîrziu a implementării modelului investiţional este

necesară pregătirea terenului de absorbţie a influxului de capital antreprenorial autohton şi

străin prin crearea climatului investiţional atractiv al ţării;

2. În cadrul identificării factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor în economia naţională

este importantă cercetarea impactului procesului de globalizare internaţională, care necesită

a fi evaluat la justa sa valoare prin analiza efectelor pe care le poate genera asupra unei

economii naţionale. Sub influeţa globalizării se impune realizarea modificărilor în

perfecţionarea bazei economico-legislativ-instituţionale a ţării şi armonizarea acestora cu

activitatea investiţională a statului. În acest context, este relevantă formarea unei imagini

investiţionale favorabile şi promovarea acesteea pe plan internaţional avînd drept obiectiv

conturarea unei activităţi de promovare a investiţiilor; care mai tîrziu îşi va găsi continuarea

în selectarea proiectelor investiţionale bazate pe eficienţă şi competenţă;

3. Analiza trendului evoluţionist al situaţiei economice denotă că procesul investiţional în

Republica Moldova are loc preponderent în baza resurselor proprii ale agenţilor economici

naţionali. Însă, investiţiile în capitalul fix sunt realizate din surse străine de finanţare, ceea

ce exprimă atitudinea şi aprecierea climatului investitţional al ţării de către investitorii

străini. Relansarea economiei naţionale presupune un volum şi o structură corespunzătoare a

investiţiilor, care vor contribui la modernizarea tehnicii şi tehnologiilor învechite atît moral

cît şi fizic. În aceste scopuri este benefică aplicarea marketingului teritoriului. Strategia în

cauză cuprinde patru “pietre de temelie”: produsul teritoriului, preţul produsului teritorial,

amplasarea şi promoţia teritoriului. Se propune aplicarea marketingului teritoriului în cadrul

ramurilor prioritare ale RM: (i) informaţii şi tehnologia comunicaţiilor; (ii) sectorul agricol;

(iii) textile/confecţii; (iv) sectorul serviciilor tehnice de afaceri prestate la distanţă pentru

124

alte ţări; (v) energia durabilă. Fiecare din aceste ramuri deţine un şir de avantaje competitive

de care actualmente dispune Republica Moldova. Şi pentru ca în viitorul apropiat să nu ne

pomenim doar o simplă periferie în cadrul sistemului economic mondial este necesară

utilizarea la maximum a tuturor oportunităţilor deţinute de economia naţională. Toate

sectoarele evidenţiate necesită influxuri masive de investiţii reflectate atît prin capital

antreprenorial cît şi prin echipamente moderne, structuri organizatorice optime, management

raţional şi eficient, ieşire pe piaţa UE;

4. Pe lîngă implementarea activă a marketingului teritoriului ce promovează imaginea

investiţională pozitivă a ţării, un factor important în atragerea investiţiilor în economia

naţională îl constituie gradul de dezvoltare a sistemului financiar al ţării. Nu se poate nega

importanţa surselor de origine autohtonă de concentrare şi mobilizare a capitalurilor

temporar libere: acestea fiind piaţa bancară şi piaţa de capital. Analiza acestui binom

identifică rolul fiecăruia în procesul de acumulare şi distribuire a disponibilităţilor temporar

libere. Actualmente, piaţa bancară din RM cunoaşte o dezvoltare mul mai virtiginoasă decît

piaţa valorilor mobiliare. Lipsa unei pieţe de capital bine dezvoltate limitează accesul la

sursele suplimentare de finanţare. În acest context de idei, se identifică o sursă de finanţare

absolut nouă, care fiind corect dirijată poate fi canalizată în activitatea investiţională a ţării

prin intermediul unor instituţii financiare specializate – băncile de investiţii, fondurile de

pensii, etc.. Este vorba de fluxurile de capital provenite de peste hotarele ţării. Transferurilor

băneşti de peste hotare le putem atribui funcţiile similare fluxurilor de capital privat şi statal,

din momentul în care acestea asigură creşterea economiilor în valută străină, care ulterior

nimeresc în economie şi favorizează dezvoltarea acesteea;

5. Este insuficient în continuare a miza doar pe transferurile de bani efectuate de cetăţenii

Republicii Moldova ce activează după hotarele ţării, aceste mijloace băneşti sunt orientate în

special pentru consum şi nu au caracter investiţional spre deosebire de investiţiile

companiilor mari;

6. In cazul insuficienţei de resurse autohtone una din posibilităţile de dezvoltare continuă a

economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale străine. Plasarea în sfera productivă a

acestor capitaluri permite ţării crearea unor raporturi de competitivitate între întreprinderi şi

între economiile naţionale. Atragerea noilor investiţii în economia ţării vor spori

posibilităţile de dezvoltare a diferitor ramuri ale economiei naţionale însoţite de

implementarea noilor tehnologii, realizarea proceselor tehnologice avansate, know-how-uri,

trecerea la tehnologii informaţionale, sporirea exporturilor de produse autohtone, penetrarea

produselor autohtone pe pieţile ţării investitor, majorarea pieţii de desfacere, majorarea

125

volumului de producţie, micşorarea cheltuielilor de producţie, crearea noilor locuri de

muncă, creşterea nivelului de trai a cetăţenilor, creşterea defalcărilor în bugetul statului, etc;

7. Investitorii străini mari crează o concurenţă viguroasă companiilor naţionale şi le implică să

ţină cont de modificările continui şi inovaţiile ce sunt realizate în domeniul cercetărilor

tehnico-ştiinţifice;

8. Dezavantajele posibile pe care le poate aduce desfăşurarea activităţii investitorilor străini pe

teritoriul ţării gazdă pot fi controlate viguros de către stat prin intermediul organelor sale de

control;

9. În cadrul determinării factorilor ce prefigurează atractivitatea investiţională a ţării s-au

identificat: factorul economic, legislativ şi instituţional. Rolul primordial în acest sistem

factorial revine factorului economic. În topul listei factorilor economici prioritari de atragere

a investiţiilor în economia naţională este situat sistemul financiar al ţării. Dar nu s-a neglijat

faptul că situaţia economică este întotdeauna analizată în tandem cu alţi doi factori – cel

legislativ şi cel instituţional. Aceşti trei factori sunt indispensabili unul de altul şi analiza ar

fi incompletă fără de cercetări preventive în domeniile de drept şi instituţional. Deşi, în

Republica Moldova pe parcursul anului 2005 a fost promovată legea ghilotinei la nivelul

întreprinderii procesul de de-reglementare a business-ului practic nu se resimpte.

Întreprinzătorii, ca şi înainte, la diverse etape de organizare a afacerii sunt nevoiţi să viziteze

un număr mare de instituţii publice ce răpeşte timp şi surse financiare substanţiale.

Concomitent cu aceasta avem o întîrziere cronică a reformelor instituţionale. În plus, unul

dintre factorii instituţionali, ce influenţează semnificativ asupra dezvoltării economice a ţării

şi care, fără ezitare, poate fi clasificat ca aspect negativ este corupţia. Influenţa acestui factor

poartă un caracter distructiv asupra activităţii economice naţionale.

10. Modelul „ecuaţiei gravitaţionale” aplicat la analiza comerţului bilateral a fost analizat sub un

alt aspect – cel investiţional – şi a fost adaptat la condiţiile economiei naţionale din

Republica Moldova. Modelul fiind aplicat în cadrul unui sector permite identificarea

factorilor cu impact negativ, evidenţiind astfel lacunele instituţiilor sau organelor care iau

decizii de implementare a unor hotărîri, acte normative, legi. „Ecuaţia de gravitaţie

investiţională” permite identificarea gradului de corelaţie dintre investiţii ca variabilă

dependentă de factorii economic, legislativ şi instituţional ca variabile independente.

Modelele în cauză relevă factorul cu importanţă primordială şi cu influenţă considerabilă

asupra investiţiilor. Apare posibilitatea ca cu eforturi mici de a obţine efecte mari:

înlăturarea sau diminuarea consecinţelor nedorite în urma influenţei negative a factorului

semnificativ.

126

În urma investigaţiilor pot fi scoase în evidenţă anumite recomandări:

1. Este importantă aprobarea oficială a ramurilor prioritare de investire de către autorităţile

Republicii Moldova. Direcţionarea investiţiilor în sectoarele prioritare trebuie să ţină cont de

caracterul de mobilizare a fluxurilor de capital antreprenorial necesar pentru creşterea

economică a ţării, fortificînd competitivitatea RM. Dar în acest context de idei, trebuie

păstrată flexibilitatea deciziilor de canalizare a acestor capitaluri în dependenţă de cerinţele

înaintate de piaţa internaţională.Identificarea ramurilor prioritare ale economiei naţionale

facilitează direcţionarea fluxurilor de investiţii în acele sectoare care necesită primordial

capitaluri antreprenoriale pentru dezvoltarea (sectoarelor agricol şi Textile/Confecţii) şi

iniţierii afacerii (sectoarelor Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor, Serviciilor tehnice

prestate la distanţă pentru alte ţări şi Energia durabilă), produsul cărora va fi competitiv pe

piaţa europeană/internaţională. Investiţiile canalizate în sectoarele menţionate vor permite

pe de o parte – promovarea tehnologiilor şi metodelor contemporane de gestiune, ceea ce la

rîndul său va facilita dezvoltarea investiţiilor naţionale, pe de altă parte – investiţiile

reprezintă o variabilă macroeconomică, care fiind realizate prolonghează ritmurile de

creştere economică;

2. Mecanismul de canalizare a fluxurilor de remitenţe în activitatea investiţională permite

aplicarea unor noi resurse de finanţare a activităţilor economice. Prin intermediul

transferurilor de peste hotare economia are posibilitate de a consuma mai mult decît

produce, să majoreze volumul importurilor comparativ cu volumul exporturilor, asigură

schimbul valutar şi creşterea economiilor naţionale şi a investiţiilor, respectiv garantează

caracterul forte al valutei în scopuri de finanţare a importului, ce la rîndul său poate înlătura

criza potenţială în realizarea plăţilor. Importanţa promovării mecanismelor de canalizare a

fluxurilor de remitenţe în economie rezidă în următoarele:

- în paralel cu fluxurile de capital public şi privat vor fi implicate suplimentar în economie

disponibilităţi băneşti semnificative generate de transferurile de peste hotarele ţării,

- implicarea în activităţi economice şi investiţionale a emigranţilor sau a familiilor recipiente,

- formarea aptitudinilor antreprenoriale; formarea noilor locuri de muncă,

- importul noilor linii tehnologice de producere, echipamentelor şi utilajelor,

- fabricarea produselor conform standardelor de calitate înaintate de piaţa

europeană/internaţională, etc.;

3. În baza aplicării „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” devine reală identificarea factorilor

determinanţi de atragere a investiţiilor în ramurile prioritare ale economiei naţionale şi

realizarea prognozelor în baza acestei ecuaţii. Aplicabilitatea modelului constă în:

127

- permite evidenţierea acelor ramuri cărora le sunt caracteristice un număr mai mic de lacune

legislative (sau mai mare, în dependenţă de intenţiile investitorului), mai puţine bariere

instituţionale şi aspecte economice pozitive (caracterul facil de contractare a creditelor,

nivelul ratei dobînzii, stabilitatea cursului valutar, gradul de dezvoltare a pieţei de capital

abordată sub aspectul unei surse fe finanţare, în care are loc concentrarea şi mobilizarea

capitalurilor temporar libere),

- posibilitatea de a conforma şi corecta factorii determinanţi ce influenţează decizia de

investire. Investitorilor li se oferă posibilitatea de a estima capacităţile sale investiţionale în

conformitate cu tendinţele de evoluţie economico-juridico-instituţională a ţării. Aceasta le

va da posibilitate să reacţioneze promt şi fără pierderi mari la toate modificările ce survin în

economia naţională,

- modelul permite estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului

volatil al altui factor. Realizarea experimentală a modelului elaborat în condiţiile economiei

naţionale va permite eliminarea sau cel puţin atenuarea impactului negativ al factorilor cu

influenţă negativă asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în republică.

4. Setul de propuneri în vederea înviorării activităţii întreprinderilor la mezonivel vor fi

promovate cu un succes mult mai mare în cazul cînd vor fi elaborate proiecte de investiţii de

importanţă naţională prin crearea unor societăţi pe acţiuni în scopul implementării acestor

proiecte: pachetul de control să aparţină statului, iar celelalte acţiuni să fie vîndute populaţiei

(este posibilă emiterea de obligaţiuni convertibile pe termen de 10 ani); după o anumită

perioadă de timp compania să fie în întregime vîndută acţionarilor;

5. Sprijinul statului cu privire la atragerea noilor investiţii prin intermediul lansării diferitor

programe cu scop de ameliorare a situaţiei economico-legislativ-instituţionale: simplificarea

procedurilor de înregistrare a întreprinderilor, ordonarea activităţii organelor de control,

modificarea legislaţiei fiscale, majorarea transparenţei regimului regulatoriu, aplicarea unor

legi similare ca cea a ghilotinei (aplicată în anul 2005);

6. Modelul „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” ce determină factorii prioritari asupra

atragerii investiţiilor străine directe a identificat factorul instituţional ca unul cu influenţă

negativă. Din aceste considerente, recomandăm să fie emise obligaţiuni de stat pe un termen

de 5 ani, iar apoi pe 10 ani, în scopul finanţării unor obiective importante de infrastructură,

cu respectarea termenilor de achitare a dobînzilor aferente şi rambursarea sumelor plătite la

achiziţionarea acestor obligaţiuni. Scopul emiterii acestor instrumente financiare rezidă în

specifircul că nu toate investiţiile sunt considerate eficiente şi rentabile pentru

întreprinzători. Din aceste considerente, statul poate prelua obligaţiunea de a construi

128

drumuri strategice, care mai tîrziu vor fi răscumpărate de către întreprinderile interesate în

achiziţia lor;

7. Perfecţionarea sistemului legislativ trebuie să se bazeze pe rezultatele unor sondaje

sociologice speciale care permit evidenţierea problemelor reale ale investitorilor potenţiali.

Să se treacă de la nivelul relaţiilor guvern → întreprindere la relaţia inversă întreprindere →

guvern. Actele normative ce-şi aşteaptă aprobarea să fie aduse la cunoştinţă

întreprinzătorilor cu cel puţin o jumătate de an înainte de promolgare, să fie create site-uri

unde antreprenrii îşi pot expune opinia vizavi de aceste legi;

8. O colaborare reciprocă între CTN şi universităţile locale ale ţării-gazdă, care se poate

finaliza doar cu avantaje pentru ambele părţi: pregătirea unui personal calificat, noi proiecte

de cercetare tehnico-ştiinţifică, implimentarea rezultatelor cercetărilor, adoptarea noilor

tehnologii la condiţiile reale ale economiei naţionale, mărirea gradului de absorbţie a

inovaţiilor prin intermediul sporirii numărului personalului pregătit în domeniu,

monitorizarea tendinţelor tehnologice mondiale şi selectarea acelor tehnologii pe care le

poate asimila ţara în dependenţă de potenţailul său naţional;

9. Crearea condiţiilor atractive pentru CTN în scopul implantării unor centre de producere pe

teritoriul Republicii Moldova: folosirea forţei de muncă calificată, posibilitatea de a lărgi

piaţa de desfacere a produsului finit – prin intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în

care s-a investit (căci potenţialul de consum al Republicii Moldova este destul de modest), ci

şi posibilitatea de export pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor vecine (Federaţia

Rusă, Ucraina) cu care Republica Moldova poate încheia acorduri de evitare a barierelor

vamale şi tarifare.

10. Stimularea aportului ştiinţific în direcţia elaborării unor tehnologii noi, de exemplu legate de

producţia şi utilizarea biocombustibilului, a surselor alternative de energie electrică. Recent

a fost formată Organizaţia naţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii ca fiind o instituţie

publică responsabilă de implementarea politicii de stat privind susţinerea dezvoltării ÎMM.

Se propune atribuirea următoarelor funcţii:

- funcţia de integrare a ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprinderi. Preocupările

întreprinderilor mici şi mijlocii să se axeze strict pe cercetări, invenţii, elaborări a noilor

tehnologii în domeniile radical noi pentru economia RM - producţia şi utilizarea

biocombustibilului, a surselor alternative de energie electrică;

- funcţia de asigurare cu comenzi de stat a ÎMM şi monitorizarea direcţionării în termenii

specificaţi a fluxurilor financiare de stat pentru a nu se permite întîrzieri şi întreruperi în

procesul de producere lansat.

129

Amplasarea geografică a Republicii Moldova nu-i permite să întîrzie cu dezvoltarea

economică, iar posibilităţile reale de relansare a economiei sunt atragerea investiţiilor atît prin

intermediul investitorilor străini, cît şi a celor naţionali. În principiu, în condiţiile globalizării,

expansiunii regionale continui şi dezvoltării furtunoase a tehnologiilor, investitorii străini sunt

viitorul promotor al dezvoltării economice internaţionale, dar trebuie apreciat şi potenţialul

autohton al economiei naţionale a RM – aptitudinile şi resursele financiare de care dispun

investitorii naţionali şi, nu în ultimul rînd, fluxurile de capital provenite de peste hotarele ţării.

130

BIBLIOGRAFIE

Coduri, Legi, Hotărîri

1. Codul N259-XV cu privire la Ştiinţă şi Inovare al Republicii Moldova aprobat la 15.07.2004

// Monitorul Oficial, nr.125-129 din 30.07.2004;

2. Codul Fiscal Nr.1163/XIII din 24.04.1997, articolul 49 // Monitorul Oficial, nr.14-18 din 27

iunie 2005;

3. Legea privind investiţiile străine, Legea Republicii Moldova N 998-XII din 01.04.1992 //

Monitorul Oficial, nr.4/88-1 din 30.04.1992;

4. Legea privind investiţiile străine, Legea Republicii Moldova N 81-XV din 18.03.2004 //

Monitorul Oficial, 64-66 din 23.04.2004;

5. Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea Republicii Moldova N 1134/XIII din

02.04.1997// Monitorul Oficial, nr.38-39 din 12 iunie 1997;

6. Codul Civil al Republicii Moldova, Legea Nr.1107-XV din 06.06.2002// Monitorul Oficial,

nr.82-86 din 22 iunie 2002;

7. Legea privind susţinerea sectorului întrerinderilor mici şi mijlocii, Legea Republicii

Moldova N 206 din 07 iulie 2006// Monitorul Oficial, nr. 126 din 11 august 2006;

8. Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător, Legea Republicii Moldova

nr.81-XV din 18.03.2004//Monitorul Oficial nr.64-66 din 23 aprilie 2004;

9. Legea cu privirea la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, Legea Republicii

Moldova Nr.1265-XIV din 05.10.2000// Monitorul Oficial, nr.31-34 din 22 martie 2001;

10. Legea privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ a activităţii de întreprinzător,

Legea Republicii Moldova nr.424-XV din 16.12.2004// Monitorul Oficial, nr.1-4/16 din 17

ianuarie 2005;

11. Legea restructurării întreprinderilor nr.958-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la aplicarea

noilor instrumente tehnico-financiare// Monitorul Oficial, nr.139-140 din 15 noiembrie

1996;

12. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2004

// Monitorul Oficial, nr.25-28 din 06.09.2001;

13. Hotărîrea Guvernului privind reglementarea controalelor nr.395 din 01.04.2003// Monitorul

Oficial, nr.62-66 din 04 aprilie 2003;

14. Hotărîrea Guvernului cu privire la serviciile cu plată prestate de către autorităţile

administraţiei publice centrale şi organele cu funcţii de control nr.1475 din 10.12.2003//

Monitorul Oficial, nr.244-247 din 12 decembrie 2003;

131

15. Hotărîrea Guvernului despre reforma reglementării de stat a activităţilor suplimentare nr.141

din 17.02.2004// Monitorul Oficial, nr.35-38 din 27 februarie 2004;

16. Program de facilitarea activităţii de investiţii aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 212 din 18 februarie 2005 „ProInvest”// Monitorul Oficial, nr.1-4/16 din 21

martie 2005;

17. Proiectul „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a creşterii economice, de

reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, inclus în

programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului

Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”

18. Proiectul Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi Dezvoltarea Exportului

pentru perioada 2006-2010, iunie 2006

19. Strategia Creşterii Economice şi Reducere a Sărăciei nr 398-XV din 02 decembrie

2004//Monitorul Oficial nr.5-12 din 14 ianuarie 2005, capitolul 6.4

20. Strategia de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008

aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.521 din 15 mai 2006//Monitorul

oficial nr. 83-86 din 02 iunie 2006

21. Strategia Investiţională a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr.234 din 27 februarie 2002// Monitorul oficial nr.33-35 din 07 martie

2002

Monografii

22. Buhociu Fl., Negoescu Gh., Investiţiile în economia de tranziţie, Editura EVRICA, Brăila ,

1998, p.9-22

23. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activităţii investiţionale, Editura ASEM,

Chişinău 2004, p.9

24. Ciornîi Nicolae, Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine directe în Republica

Moldova – Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2002, p.120-135

25. Cistelecan Lazăr M., Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor, Editura Economică,

Bucureşti, 2002, p.11

26. Deniţă Ioan, Investiţii Străine Directe, Editura Economică, Bucureşti,1998, p.52-61,p.106-

109,p.115-124

27. DEX, Univers Enciclopedic Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”

ediţia II-a, Bucureşti 1998, pag.617

28. Dicţionar de relaţii economice internaţionale // Bucureşti 1993

132

29. Horobeţ A., Mazilu A., Munteanu C., Marketing investiţional internaţional, Editura

Fundaţiei de Mâine, Bucureşti 2002, p. 254

30. Keynes J.M., Teoria generală a folosirii mîinii de lucru, a dobînzii şi a banilor, Editura

ştiinţifică, Bucureşti, 1970, p.183

31. Munteanu C., Vâlsan C., Investiţii internaţionale, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996, p.1

32. Păun C., Păun L., Riscul de ţară – Bucureşti, Ediţia Economică, 1999 – pag.256

33. Ricardo D.,”Despre principiile economiei politice”, Bucureşti 1986, p.54-63

34. Samuelson P., Economics, New York, 1989, p.204

35. Smith A., „Avuţia naţiunilor: Cercetare asupra naturii şi cauzele ei”, traducere de

A.Halunga, vol.2, Universitas, Chişinău, 1992, pag.242-244

36. Smith A., Avuţia naţiunilor: “Cercetare asupra naturii şi cauzele ei”//Antologia economiei

clasice, V-II, M.:MP ”Эконов”, pag.345-347

37. Stoian M., Gestiunea investiţiilor, Editura ASE Bucureşti, 2003, pag.23-29

38. Dawson M., Foster B. „Virtual capitalism:the Political Economz of Information

Highwaz”N.Y.1996

39. Durand, Jorge. Más allá de la línea: Patrones migratorios entre México yEstados Unidos.

Mexico City: Consejo Nacional para la Cultura y las Artes, 1994

40. Kanter R. Collaborative advantage. Boston,1994

41. Lafay G., Herzog C. Avec Stemitsiois L.& Unal D., Commerce international: la fin des

avantages acquis, Editiona Economica, Paris 1989, p.9

42. McIntyre Robert and Dallago Bruno. Small and Medium Enterprises in Transitional

Economies – Palgravel Macmillan, 2003

43. Porter Michael E., The Competitive Advantage of Nations, The Mac Millan Press Ltd.,

London 1992, p.69-131

44. Албегова И. М., Емцов Р. Г., Холопов А. В., „Государственная экономическая

политика”, Дело и Сервис, Москва, 1998 г., стр. 45

45. Гилфердинг Р., Финансовый капитал. Исследования новейшей фазы в развитии

капитализма М., Издательство социально-экономической литературы, 1959,стр.155

46. Игонина Л.Л., Инвестиции, изд.Юрист, Москва, 2002, стр.31-37

47. под ред. Ю.Н.Лапыгина „Инвестиционна политика”, Москва, Кнорус, 2005, стр.18

48. Маркс К. Капитал. „Критика политической экономии” в 4 т. – М., Политиздат,1973,

Т.3, ч.1, стр.517-518

49. Маршалл А. „Принципы экономической науки”, Т.,М., Прогресс,1993, Т.2, стр.7

133

50. Норд.Д.Ю. Институты, институциональные изменения и функционирование

экономики. Москва, 1997, стр.18

51. Подшиваленко Г.П., Киселева Н.В., „Инвестиционная деятельность”, изд.Кнорус,

Москва, 2005

52. Попков В.П., Семенов В.П., „Организация и финансирование инвестиций”, Питер,

Санкт-Петербург 2001, стр.87-100

53. Ожегов С. И. и Шведова Н. Ю. Толковый словарь русского языка. Российская АН.

Институт русского языка; Российский Фонд культуры. – М.: Азъ Ltd., 1992.– стр. 960

54. Райзберг Б. А., Лозовский Л. Ш., Стародубцева Е. Б. Современный экономический

словарь. – 2-е изд., испр. – М.: ИНФРА-М, 1999. – стр.479

Rapoarte şi cercetări ştiinţifice

55. Clichici D., Conceptul investiţiilor în condiţiile globalizării, teză de doctorat, Sibiu, 2006,

p.78

56. Michalet C.A., Strategii pentru companiile transnaţionale şi concurenţa la atragerea

Investiţiilor Străine Directe// Actul ocazional al FIAS, Washington D.C.,1997

57. Ghencea Boris, Igor Gudumac, Labor Migrationa in the Republic of Moldova (Chisinau,

Moldova:Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation), 2004

58. Raportul de Dezvoltare Umană 2006, „Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra

dezvoltării umane”, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Chişinău 2006

59. TACIS "Tendinţele în economia Moldovei" ediţie trimestrială, septembrie 2005

60. Timuş Angela. Consecinţele financiare ale deteriorării climatului investiţional. Teză de

doctor,2003, pag.135 (anexe)

61. Sinteza rezultatelor „Remitenţi şi remitenţe în contextul creşterii economice”, Chişinău

2006, pag.17-43

62. Adams, R. H., and J. Page 2003 “The impact of international migration and remittances on

poverty”, Paper presented for DFID/WB Conference on Migrant Remittances, London, 9-10

October

63. Adelman, Irma; J. Edward Taylor, and Stephen Vogel. “Life in a Mexican Village: ASAM

Perspective. The Journal of Development Studies, Oct 1998

64. Annual Bank Conference on Development Economics. Washington, D.C., 1997; Corruption

and the Global Economy. Washington,D.C.,1997

65. Athukorala, P. 1993 Enhancing Developmental Impact of Migrant Remittances: A Review

of Asian Experiences, Asian Regional Programme on International Labour Migration, ILO-

UNDP Project, New Delhi.

134

66. Black, R. 2003 Soaring Remittances Raise New Issues, Migration Policy Institute: Migration

Information Source, Washington, 1 June 2003

67. Boone, Peter (1995). Politics and the Effectiveness of Foreign Aid. National

Bureau of Economic Research. Working Paper 5308

68. Business Enviromental Risk Information, The Economist Intellegence Unit, P.R.S. Grupe

69. Connell, John, and D. Conway (2000). Migration and Remittances in Island Microstates: A

Comparative Perspective on the South Pacific and the Caribbean. International Journal of

Urban and Regional Research 24: pag.52–78

70. Cornelius, Wayne A. And Jorge A. Bustamante, (Eds.) Mexican Migration to the United

States: Origins, Consequences, and Policy Options. University of California, San Diego

Center for U.S.-Mexican Studies, 1989

71. Djajic, Slobodan (1986). International Migration, Remittances and Welfare in

a Dependent Economy. Journal of Development Economics 21: pag.229-234

72. Dunning John H., Multinational Enterprise and the Global Economy, Edison-Wsley

Publishing Company, Wokingharm, England, 1993, p.88

73. El-Sakka, M.I.T., and R. McNabb (1999). The Macroeconomic Determinants

of Emigrant Remittances. World Development27 (8): pag.1493–1502

74. Gamburd, M. R. 2000 The Kitchen Spoon’s Handle: Transnationalism and Sri Lanka’s

Migrants Housemaids, Cornell University Press, Ichaca and London

75. Gardner, K. 1995 Global Migrants, Local Lives: Travel and Transformation in Rural

Bangladesh, Clarendon Press, Oxford

76. Granovetter M. Economic Action and Social Structure: The problem of

Embeddednes//American Journal of Sociology. November 1985.Vol.91, N.9 P.451-510

77. Glytsos, N.P. (1997). Remitting Behavior of 'Temporary' and 'Permanent'

Migrants: The Case of Greeks in Germany and Australia. Labor 11 (3):

pag.409-435

78. International Business: Environments and operations/ John D.Daniels, Lee H.Radenbaugh,

Adisson-Wesley Publishing Company, Inc.1994

135

79. Kuznets S. – The Comparative Study of Economic Growth and Structures, 1959, prezentată

în Handbook of Development Economic's, vol.1 editat de H.Chenery şi T.N.Srinivasan

Elvesier Science Publishers B.V., 1988

80. Lozano Ascencio, Fernando. Migración Internacional y Remesas: Cambios en el

Quinquenio 1990-1995. Unpublished paper presented at the Coloquio internacional sobre

migración Mexicana a Estados Unidos. Guanajuato, México, 1996

81. McCormick, B., and J. Wahba (2000). Overseas Employment and Remittances to a Dual

Economy. The Economic Journal 110. (April): pag.509-534

82. Migrant Worker and Remittances, Micro-finance and the Informal Economy: Prospects and

Issues, Shivani Puri, Tineke Ritzema, International Monetary Found, februarie 2005

83. Migration and Remittances in Moldova 2004

84. Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance

Corporation,2005

85. Quibria, M.G. (1996). International Migration, Remittances and Income Distribution in the

source country: A Synthesis. Bulletin of Economic Research 49(1): pag.29-46

86. Russell, Sharon S. (1986). Remittances from International Migration: A Review in

Perspective. World Development 14 (6): pag.677-696

87. Taylor, E.J. (1999). The New Economics of Labour Migration and the Role of Remittances

in the Migration Process. International Migration 37 (1): pag.63-88

88. Taylor,J.E.,J. Arango,G. Hugo,A. Kouaouci,D. Massey, and A. Pellegrino (1996).

International Migration and Community Development. Population Index 62 (3): p.397-418

89. The Developmental Role of Remittances in U.S.Latino Communities and in Latin American

Countries, Lindsay Lowell, Institute for the Study of International Migration Geogetown

University, 2003

90. UK Remittance Market, 2005, pag 10

91. UNCTAD – World Investment Report 2004: The Shift Towards Sevices, United Nations,

New York and Geneva 2004, pag.347

92. UNCTAD, World Investment Report 2003: Transnational Corporations and the

Internalization of R&D, United Nations, New York and Geneva 2003, pag.234

93. UNCTAD, World Investment Report 2005: FDI Policies for Development: National and

International Perspectives, United Nations, New York and Geneva 2005, pag.43

94. Wallerstein, I. The Modern World-System-III: The Second Era of Great Expansion of the

Capitalist World-Economy, 1730-1840. San Diego: Academic Press, 1989;

136

95. Асаул А.Н., Денисова И.В., Состояние инвестиционного климата региона – основы

развития строительного комплека, Доклад на Годичном 39 собрании Санкт-Петербург

Научных Советов по экономическим проблемам Росси Академия Наук, состаявшемся

3 марта 2001года в г. Санкт-Петербурге,

96. Бандурин А.В.. Управление деятельностью корпорациями в России. Диссертация на

соскание ученой степени доктора экономических наук, Москва 2002, стр.17

Articole

97. Botnari N., Investiţiile - premisa dezvoltării şi expansiunii economice// Curierul

economic, Nr. 28(63) 9 decembrie 2005

98. Bunu Corina. Deficienţe în reglementarea investiţională a Republicii Moldova//

Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 14-15 aprilie 2006, Ediţia I, Departamentul

Editorial-Poligrafic al A.S.E.M.,pag.189-192

99. Cărare V., Globalizarea şi impactul ei asupra economiilor naţionale // Centrul Editorial al

USM, Chişinău 2001

100. Cinic Liliana. Activitatea investiţională în RM şi influenţa formelor organizatorice asupra

ei// Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 14-15 aprilie 2006, Ediţia I,

Departamentul Editorial-Poligrafic al A.S.E.M.,pag.229-232

101. Cinic Liliana. Particularităţile cadrului legal investiţional al Republicii Moldova

Conferinţă Internaţională „Creşterea Economică în Condiţiile Internaţionalizării”,21 iunie

2006, Institutul de Economie, Finanţe şi Statisctică,p.86-89

102. Ciubotaru Maria, Eficientizarea sistemului de reglementare de stat a activităţii economice

în Republica Moldova // Conferinţa Internaţională „ Rolul ştiinţei şi învăţămîntului

economic în realizarea economiei din Republica Moldova” 25-26 septembrie 2003,

A.S.E.M., V.II,p.667-670

103. Ciubotaru Maria, Impactul disproporţional al reglementării activităţii de

antreprenoriat//Revista Economică 2006, Sibiu-Chişinău, nr.4(29)/2006, p.71-85

104. Clichici Dorina, Tăbîrţă Ema. Necesitatea companiilor multinaţionale în dezvoltarea

potenţialului industrial al Republicii Moldova//Revista Economică Nr.3(16)/2004,

Chişinău-Sibiu, pag.39-49

105. Cobzari L., Ţurcan A., Investiţiile sursă importantă de finanţare a economiei naţionale//

Analele ASEM, I, Editura ASEM, Chişinău, 2001, pag.286-290

106. Cobzari L., Halitov R., Инвестиционная политика и возможные риски при этом//

Conferinţă internaţională, Procesele investiţionale din R.Moldova, 4,5 decembrie 2002,

137

Secţia Poligrafie Operativă a Societăţii Internaţionale de Management din Moldova,

Chişinău 2002, p.48-55

107. Domenico Netti. Globalizarea şi monopolizarea: o fază obligatorie pentru ţara care vrea să

facă parte dintr-o economie de piaţă liberă//Economica Nr.4(52)/2005, pag.118-122

108. Dragoman L., Tverdun L.. Ajustarea ecuaţiei gravitaţionale la evaluarea volumului

investiţiilor străine directe //Revista Economică 2003, Sibiu-Chişinău, nr.4 (12)/2003,

p.43-50

109. Dragoman Liliana. Impactul globalizării şi economiei mondiale asupra investiţiilor //

Revista Economică 2004, Chişinău-Sibiu, nr.3 (16)/2004, p.20-26

110. Dragoman Liliana. Rolul şi locul corporaţiilor trasnaţionale în economia contemporană //

Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 21-23 aprilie 2005, Ediţia III, Vol.I,

Departamentul Editorial-Poligrafic al A.S.E.M., p.274-277

111. Dragoman Liliana. Impactul integraţionist asupra fluxurilor financiare transnaţionale //

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Politici economice de integrare europeană” 23-24

septembrie 2005, Departamentul Editorial-Poligrafic al A.S.E.M., p.437-440

112. Ghibuţiu Agnes. Investiţiile Străine Directe – reorientarea către servicii.//Tribuna

Economică Nr.34/2005, pag.81-85

113. Glod Alina Georgeta. Investiţiile străine directe – motorul revitalizării economice//

Revista Finanţe Publice şi Contabilitate. – Bucureşti, 2005, Nr.6, p.31-35

114. Hîncu R., Fluxul stabil de investiţii – rigoare a promovării cu success a reformelor

economice, “Integrarea europeană şi competitivitatea economică”Simpozion Internaţional

23-24 septembrie 2004,Vol.III,p.148-151

115. Hîncu R., Luchian Iv., Suhovici A., Drept şi Economie nr.1(11)/2007, Chişinău 2007,

pag.19-23

116. Hrişcev E.: Relaţiile economice externe ale Republicii Moldova // Economie şi Finanţe –

1996, nr.10-12

117. Iliadi Gh., Cugetări asupra fenomenului de introducere masivă a valutei străine în

Republica Moldova// Revista Economică, CICRE, Nr. 3(16), 2004, Chişinău-Sibiu

118. Fetiniuc V., Bazele metodice de evaluare a climatului investiţional// Economie şi Finanţe

– Chişinău 2000, Nr.11, p.62-67

119. Luchian I., Cinic L., Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma

factorilor constitutivi, Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63,

120. Manole T., Problemele dezvoltării pieţei de capital în RM//„Economică”, Revista ştiinţifico-

didactică, An.XIV,nr.4 (decembrie) (56)/2006, ASE, Chişinău, pag.84-87

138

121. Manole T., Tendinţe în activitatea investiţională a Republicii Moldova, Revista

Economică, nr.4 (17)/2004. Sibiu - Chişinău, pag.3-12

122. Mazilu Anda. Transnaţionalele şi competitivitatea: o perspectivă est-europeană,

Bucureşti: Editura Economică, 1999, p.129

123. Olaru Liviu. Dinamica investiţiilor străine directe pe plan mondial între 1996-2000/ Liviu

Olaru, Constanţa Chiţilea // Tribuna Economică – 2002 – Nr.15

124. Pătroi Cosmina. Factorii determinanţi a Investiţiilor Străine Directe//Tribuna Economică

Nr.7/2005, pag.78-80

125. Pisaniuc Maia, Palii Natalia. Corporaţiile multinaţionale – promotoarele

globalizării//Revista Economică Nr.3(16)/2004, Chişinău-Sibiu, pag.26-35

126. Pîslaruc Viorica. Aspecte de promovare a Investiţiilor Străine Directe în Republica

Moldova // Strategii şi modele de intensificare a colaborării dintre Moldova şi România în

condiţiile extinderii UE spre Est: Simpozion Ştiinţific Internaţional – Chişinău, 2000,

pag.282-285

127. Puiu A. Management în afacerile economice internaţionale. // Bucureşti, Editura

Independenţa Economică, 1992

128. Profit. A.Tănas, “O alianţă dulce”// Profit.Bănci şi Finanţe Nr.7-8 (74-75), iulie-august,

2001, Chişinău, p.42-43

129. Secrieru A., Caraganciu A., Sistemul bancar şi dezvoltarea economică în Republica

Moldova// Revista „Revista Economică”, Chişinău-Sibiu, nr.1 (9)/2003, pag.43-51

130. Tcaci Adrian. Modelarea climatului investiţional prin crearea unui cadru legislativ

facvorabil//Simpozionul Internaţional al tinerilo cercetători. Vol.I, Ediţia aIII-a, 21-22

aprilie 2005, Chişinău 2005, pag.79-81

131. Beeman W.J., Frank I., “New Dinamics in the Global Economy”, New York 1988, p.1-10

132. Bergstrand, J.H.: The gravity Equation in International Trade: Some Microeconomic

Foundations and Empirical Evidence // Review of Economics and Statistics 67, 1985 pp.

474-481

133. Bergstrand, J.H.: The Generalized Gravity Equation, Monopolistic Competition, and the

Factor Proportions Theory in International Trade // Review of Economics and Statistics

71, 1989, pp. 143-153

134. Bergstrand H. Jeffrey: The gravity equation in international trade: some

microeconomicfoundations and empiricalevidence // The review of Economics and

Statstics, Harvard College, Vol. LXVII, No.3, August 1985

139

135. Orlova Nina and Ronas Per: The Crippling Cost of an Incomplete Transformation: The

case of Moldova // Post-communist economies, vol. II, no. 3, September 1999, pp.373-399

136. Абалкин Л.И. Роль государства в становлении и регулировании рыночной

экономики// Вопросы экономики, N6,1997,с.7

137. Глазьев С., Пути преодоления инвестиционного кризиса // Вопросы экономики

Nr.11, 2000, стр.13-21

138. Гофман А.Б. От «малого» общества к «большому»: классические теории

социального роста и их современное значение // Новое и старое в теоретической

социологии. Москва: Ин-т социологии РАН, 1999;

139. Загородников С. Регулирование прямых иностранных инвестиций в странах

Центральной и Восточной Европы// Банковское дело. – М.,2004 – Nr.5, стр.46-47

140. Завгородняя М., Тенденции развития банковской деятельности// Международная

Экономика Международных Отношений 10/2003, стр.17-20

141. Карбовский В.Ф., Токун Л.В., Проблемы привлечения инвестиций на российском

рынке ценных бумаг// Финансы и кредит 12 (84)2001, стр. 12-19

142. Макинтайр Роберт Дж.. Прямые иностранные инвестиции в малом

предпринимательстве в рамках экономической политики // Проблемы теории и

практики управления. – М.,2004, - Nr4, стр.71-75

143. Михали Шимали: Государство и транснациональные компании // Международный

журнал "Проблемы Теории и Практики Управления" №1, 1997

144. Михали Шимали: Роль и влияние транснациональных корпораций в глобальных

сдвигах в конце XX столетия // Международный журнал "Проблемы Теории и

Практики Управления", №1, 1997

145. Райская Н., Сергиенко Я., Френкель А., Государство, инновации и развития

экономики// Международная Экономика Международных Отношений 10/2003,

стр.17-20

146. Целищев И., Японская модель роста: сбережение, кредитование, инвестирование

//Мировая экономика и международные отношения, Nr.6,2001, стр.87-96

147. Экономическое обозрение: Logos Press, „Испанцы не успели испугаться”, Chişinău,

N12 (508) din 4 aprilie 2003

Statistică

148. Anuarul Statistic al Moldovei 2000,2002,2004,2006

149. Buletin informativ Nr.1 (107) ianuarie 2006

150. Buletin informativ Nr.8 (114) august 2006

140

151. Buletin trimestrial al BNM Nr.4,2004

152. Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova, 1998,2001,2003,2006

153. Departamentul Statistică şi Sociologie al RM 1996,2000,2004,2006

154. Raportul Anual al Băncii Naţionale a Moldovei 2004

155. Euromoney, august 1996, p.29

Internet

156. Михали Шимали „Глобализация как источник конкуренции, конфликтов и

возможностей”; www.encyclopedia.com/articles/06348.html

157. Панкрухин А.П., Маркетинг територий, www.koism.rags.ru

158. Панкрухин А.П., Маркетинг територий, www.marketing.spb.ru

159. htpp://www.unctad .org

160. http://or-rsv.narod.ru/Book/Book_0_1.htm

161. http://www.ckp.ru/biblio/texts_okpr/16_151.htm

162. www. logos-press.md

163. www.bnm.org

164. www.logos-press.md

165. http:/www.cfin.ru/pres/2002-1/07.shml

166. www.encyclopedia.com/articles/06348.html

167. http://www.cfin.ru/management/strategy-process.shtml

168. www.polpred.ru

169. www.window.edu.ru

141

Anexe

Anexa 1

*Sursa: Под ред.Подшиваленко Г.П., Киселевой Н.В., «Инвестиционная деятельность»,

Кнорус, Москва, 2005,

PARAMETRII CLIMATULUI INVESTIŢIONAL*

Resursele naturale şi starea ecologică

Nivelul de dezvoltare şi accesibilitatea obiectelor de infrastructră

Calitatea resurselor umane

Nivelul respectării legislaţiei şi a ordinei publice, a corupţiei şi criminalităţii

Legislaţia şi calitatea reglementării activităţii economice, nivelul liberalizării

Starea bugetului, a balanţei de plăţi, a datoriei de stat

Stabilitatea macroeconomică

Calitatea conducerii statului, politica autorităţilor centrale şi locale

Stabilitatea şi previziunea politică

Calitatra conducerii sttului, politica autorităţilor centrale şi locale

Onorarea angajamentelor contractuale de către parrteneri

Sistemul fiscal şi gradul poverii fiscale

Sistemul bancar şi alte instituţii financiare

Accesibilitatea creditării

Barierile administrative, tehnice, informaţionale (bariere de pătrundere pe piaţă)

Caracterul deschis al economiei, regulile comerţului cu alte ţări

Gradul de monopolizare a economiei

Anexa 2 Criteriile pentru evaluarea situaţiei mediului investiţional în Republica Moldova*

Criterii pentru evaluarea situaţiei economice Criterii pentru evaluarea situaţiei legislative Criterii pentru evaluarea situaţiei instituţionale

1. continuitatea politicii economice guvernamentale 1. stabilitatea sistemului legal 1. stabilitatea politică a ţării 2. creşterea economică reală 2. elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre” 2. fragmentarea arenei politice şi importanţa fiecărei

grupări 3. convertibilitatea monetară 3. lipsa de transparenţă a legislaţiei 3. fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă 4. credite pe termen scurt 4. funcţionalitatea legilor 4. măsurile coercitive necesare pentru menţinerea

puterii politice 5. împrumuturi pe termen lung şi capital investit 5. gradul de nedesăvîrşire între actele legislative

aprobate 5. comportamentul populaţiei (xenofobie, corupţie,

naţionalism) 6. costul muncii 6. gradul de concordanţă şi complimentare a legilor,

regulamentelor şi hotărîrilor luate 6. gradul de oeganizare şi importanţă politică a

grupurilor care doresc instaurarea unui regim radical

7. inflaţia 7. posibilităţi de evitare a legislaţiei 7. dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri

8. balanţa de plăţi 8. sistemul de facilităţi şi stimulente pentru investiţii străine

8. atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii

9. deficitul bugetar 9. practice de arbitraj 9. constrîngeri birocratice 10. naţionalizarea 10. procedura de apel 10. calitatea de infrastructură 11. volumul total al investiţiilor 11. condiţiile sociale 12. atitudinea faţă de investiţii străine 12. gradul de ocupare 13. nivelul ratei dobînzii la creditele bancare 13. rata şomajului 14. modificarea sistemului bancar 14. indicele de salariu 15. volumul tranzacţiilor bursiere 15. nivelul educaţional

*Sursa: [26,p.115-126; 32,p.256; 60,p.135; 96, p.17; 98;118,p.62-67; 124,p.78-80]

Anexa 3 Interacţiunea atractivităţii investiţionale a economiei şi a atragerii investiţiilor*

*Sursa: Luchian Iv., Cinic L., „Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi”, Revista Economică, nr.5/2006, p.58-63

Atractivitate investiţională

Oportunităţi investiţionale

Atragerea investiţiilor

Factorii climatului investiţional

Aspecte financiare

Aspecte juridice

Aspecte tehnice şi tehnologice

Aspecte economice

Factorii climatului investiţional la

micronivel

Factorii climatului investiţional la

macronivel

Riscul de ţară

Gestiunea imaginii investiţionale

Activitatea de promoţie investiţională

Stimularea investiţională directă

Anexa 4 Experienţa realizării proiectelor investiţionale în ţările ex-socialiste din Europa Centrală*

• predominarea proprietăţii de stat; • supremaţia industriei grele asupra altor ramuri ale economiei naţionale; • subdezvoltarea producerii bunurilor şi serviciilor; • limitarea sectorului de servicii; • nivel înalt de concentrare şi monopolizare a producerii; • lipsa concurenţei; • prezenţa unei atrofii a spiritului de antreprenor; • structura deformată a preţurilor de stta; • finanţarea neraţională a întreprinderilor de stat; • exapnasiunea nelimitată a cheltuielilor de producere şi investiţionale; • lipsa investiţiilor inovaţionale; • lipsa relaţiilor de producere cu lumea externă, etc

*Sursa: elaborată de autor în baza surselor 136,p.7; 137,p.13-21; 139,p.46-47

Mecanism denaturat de funcţionare economică

• creşterea semnificativă ainvestiţiilor în ramurileînalt tehnologizate înscopuri de a forma opoziţie competitivă pepiaţa internaţională;

• formarea “greenfield-urilor”;

• crearea zoneloreconomice specialedevenite attractive prinacordarea sprijinuluifinanciar şi a facilităţilorfiscale;

• creşterea fluxului deinvestiţii în ramurileindustriei prelucrătoare;

• micşorarea nivelului deimpozitare;

• tratarea identică ainvestitorilor străini şi acelor autohtoni;

• programe de privatizaredeschise investitorilorstrăini etc

• Ponderea înaltă a investiţiilorstrăine directe realizate deCTN;

• Crearea parcurilor industrialeşi a business-parcurilor;

• Înlăturarea divirgenţilorapărute între companiileatrăine orientate spre exportşi întreprinderile mici şimijlocii autohtone ceactivează pe piaţa naţională;

• Includerea în mod obligatoriua cheltuielilor de susţinere abusiness-ului autohton prinprograme concrete în bugetulde stat;

• Elaborarea unor strategiidedezvoltare şi susţinere amicului business cu evaluareaconsecinţelor probabile şi amăsurilor pentru înlăturareaconsecinţelor negative;

• Programe de privatizaredeschise pentru investitoriistrăini, etc

• creşterea semnificativă ainvestiţiilor în ramurileînalt tehnologizate înscopuri de a forma opoziţie competitivă pepiaţa internaţională;

• crearea zoneloreconomice specialedevenite attractive prinacordarea sprijinuluifinanciar şi a facilităţilorfiscale;

• creşterea fluxului deinvestiţii în ramurileindustriei constructoarede maşini;

• programe de privatizaredeschise investitorilorstrăini,

• modificarea legislaţiei încorespundere cucerinţele legislaţieiinternaţionale etc.

1- experienţa Poloniei prin aplicarea planului Baltserovici

2- experienţa Ungariei prin aplicarea planului Seceni

3- experienţa Cehiei prin aplicarea planului de dezvoltare economică

Anexa 5 Structura investiţiilor de capital fix pe surse de finanţare în Republic Moldova

1999-2005 (în % faţă de total)*

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Investiţii în capital fix - TOTAL

987,4 1202 1444 1592 1759 2315 2804 3622 5140 6548,3

Inclusiv finanţate din: - resurse bugetare de stat 143,5 84,3 72,3 60,5 57,3 94,5 56,9 75,9 153,7 342,7

în % faţă de total 14,53 7,01 5,01 3,80 3,26 4,08 2,03 2,10 2,99 5,23 - resurse bugetare locale 20,2 20,5 75,3 32,8 86,5 103,4 118,7 125,2 288,3 223,3

în % faţă de total 2,05 1,71 5,21 2,06 4,92 4,47 4,23 3,46 5,61 3,41

- resurse proprii ale întreprinderilor

653,8 755,9 807,1 758,8 992,5 1321 2000 2542 3152 4512,6

în % faţă de total 66,21 62,88 55,88 47,67 56,41 57,04 71,32 70,18 61,32 68,91 - mijloacele populaţiei 104,7 122,2 113,9 93,6 66,9 91,7 105,3 131,1 125,4 -

în % faţă de total 10,60 10,16 7,89 5,88 3,80 3,96 3,76 3,62 2,44 -

- resursele investitorilor străini 60,5 171,1 283,7 591,8 445,3 450,2 332,7 535,2 1057 1244,2

în % faţă de total 6,13 14,23 19,64 37,18 25,31 19,45 11,86 14,78 20,56 19,0 - alre resurse 4,7 48,2 92,1 54,3 110,8 254,8 190,6 212,2 363,8 225,5

în % faţă de total 0,48 4,01 6,38 3,41 6,30 11,01 6,80 5,86 7,08 3,44*Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Buletin Statistic 2001,2003,2006/1, publicate în anuarul «2005. Moldova in figures. Short statistical book»

Anexa 6 Avantajele şi dezavantajele experienţelor internaţionale în direcţionarea

remitenţelor spre investiţii*

*Sursa: elaborată în baza Proiectului Proiectul „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, inclus în programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”

Orientarea remitenţelor în sisteme formale de transfer – posibilităţi de efectuare:��Politici bazate pe constrîngeri şi obligativităţi:

• Eliberarea permiselor de transfer a banilor în condiţii speciale • Vânzarea obligatorie a valutei încasate (cca 50-80%)

��Politici bazate pe stimulente financiare: • Negocierea cu firme în vederea diminuării taxelor de transfer • Crearea sucursalelor băncilor autohtone în străinătate • Formarea unor cursuri preferenţiale de vânzare a valutei • Stabilirea unor dobânzi mai mari decât în ţara de încasare a veniturilor • Posibilităţi de tragere a cecurilor asupra conturilor de remiteri

Orientarea remitenţelor prin sisteme formale de transfer •Avantaje –Stocarea banilor în sistem bancar –Posibilităţi de monitorizare a fluxurilor băneşti din străinătate –Corectarea politicilor monetare sub incidenţa remitenţelor

•Dezavantaje –Costuri înalte pentru sistemul bancar –Necesitatea corectării politicii valutare –Posibilităţi de utilizare doar pentru migranţii legali

Reorientarea remitenţelor din sfera de consum spre investiţii: Modalităţi de efectuare:

•facilităţi privind import de maşini şi utilaje •antrenamente şi consultări de business;

•programe de antreprenoriat Avantaje •Diminuarea consumului şi implicit a presiunii inflaţioniste •Creşterea investiţiilor în economie cu beneficiile asociate acestui proces Dezavantaje •Chetuieli pentru business-traning,majoritatea fiind neacoperite •Necesitatea de finanţarea suplimetară a proiectelor •Diminuarea incasărilor în buget din contul înlesnirilor acordate •Posibilităţi de aplicare asupra unui număr restrâns de migranţi

Anexa 7 Circuitul economic de utilizare al veniturilor provenite din transferurile remitenţilor în RM*

*Sursa: elaborată de autor

Transferurile remitenţilor

achitarea datoriilor provenitedin costul migrării

completarea bugetutlui familiei recipiente

Economii 21%

Consum 72%

Investiţii 7%

În caz cînd procesul de producerea se desfăşoară în cadrul întreprinderii autohtone: vînzareastocurilor de producţie conduce la majorarea volumului de producţie se mărescrealizările cresc veniturile întreprinderilor credc salariile se formează noilocuri de lucru cresc defalcările în buget se măresc posibilităţile de a finanţa dinbuget proiecte investiţionale cu obiective social-economice, se majorează pensiile,contribuţiile şi compensaţiile orientate spre susţinerea financiară a păturilor vulnerabilecontribuie la realizarea

produselor şi achitarea impozitelor indirecte

(accizelor) În caz cînd produsele sunt importate de către întreprindere: creşte volumul importului cresc plăţile de achitare a taxelor vamale la importul acestor produse se mărescrealizările cresc veniturile întreprinderilor credc salariile se formează noilocuri de lucru cresc defalcările în buget se măresc posibilităţile de a finanţa dinbuget proiecte investiţionale cu obiective social-economice, se majorează pensiile,contribuţiile şi compensaţiile orientate spre susţinerea financiară a păturilor vulnerabile

Economii în valută străină în formă de depozite bancare

Economii în valută străină „la colţun”

Banca comercială, în care sunt plasate depozitele, le utilizează credintînd agenţii economici şi

Creditîndu-se, agenţii economici au posibilităţi de a iniţia, extinde sau menţine afacerea pe care o au

Împrumutul rudelor, cunoscuţilor,pregătirea următorului membru al familieicătre migrare (achitarea costurilor aferentenigrării)

Migrarea

Anexa 8 Lista selectivă ţărilor-investitori mari în economia Republicii Moldova*

(mii dolari) Nr. Ţări-

investitori

2000 2001 2002 2003 2004 2005

1 Belorusia 2,952534 0,43512 0,73692 0,351506 1,9221 0,8492062 Belgia 82,40547 173,6908 497,8482 1449,555 267,78 405,773 Franta 2873,894 1864,965 77,92189 616,8651 954,68 82,047624 Germania 3348,061 4052,284 1769,882 2170,717 5582,8 10617,135 Italia 415,173 2719,068 1760,155 714,7418 3641,4 3215,9926 Kazahstan 0,000322 0,10878 0,0004 0,0003 242,68 0,7539687 Polonia 2,405471 0,17871 0,198968 144,1535 1,8248 250,49218 Romania 2873,837 2811,88 1837,612 7328,745 9063,1 1304,1759 Rusia 834,0869 204,2036 586,8902 1121,09 4680,4 12285,8710 SUA 11683,31 6522,448 3047,767 3397,267 9669 9903,0611 Turcia 106,9268 9,052059 67,01548 221,6069 1084 2591,45212 Ucraina 13,9099 104,2813 50,51584 770,3587 721,39 1869,36513 Ungaria 131,2872 0,002035 0,397937 0,215208 0,9732 103,952414 Сhina 0,201126 1,010101 0,397937 1,549498 949,7 1298,92115 Сipr 2170,941 799,3629 1105,549 554,2826 3559,3 3710,59516 Marea

Britanie 1396,372 2043,52 546,0501 362,2238 1702812960,59

17 Olanda 900,7401 8467,801 25978,54 494,01 4171,4 51799,7218 Lieсhtenstein 574,3765 315,6177 34,50258 862,1521 2750,3 3189,079 *Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Raport anula 2000-2005

Anexa 9 Avantajele şi dezavantajele activităţii întreprinderilor mixte*

Avantajele Dezavantajele

1.atragerea investiţiilor străine în economia ţării;

2.reunirea proprietăţii partenerilor (mijloace băneşti, clădirilor şi construcţiilor, maşinilor, proprietăţii intelectuale ş.a.) pentru atingerea obiectivelor economice comune;

3.utilizarea complexă a capacităţilor partenerilor în colaborare în domeniile de producere şi realizare;

4.reunirea elementelor complementare şi a forţelor partenerilor;

5. atingerea efectului sinergetic; 6.acumularea experienţei necesare pentru

activitatea de lungă durată; 7.diminuarea cheltuelilor în procesul de

producţie; 8.Completarea insuficienţelor în potenţialul de

producere din contul partenerului; 9.riscul comun şi răspunderea limitată a

partenerilor.

1.căutări îndelungate în selectarea partenerului potrivit, cu coordonare bilaterală a variantelor de soluţionare şi cu calcule complicate; 2. apare necesitatea de coordonare şi atingerea acordului comun în elaborarea unui concept, care poate conduce la pierderea timpului şi cauzează conflicte între partneri; 3. distribuţia profitului (tendinţa de a obţine dividende poate fi scopul principal al unui partener, dezvoltarea continuă a întreprinderii poate fi obiectivul primordial al altui partener, sau eliminarea unuia din parteneri, de asemenea, poate provoca conflicte şi stare de criză, etc.); 4. aplicarea inegală a potenţialului partenerilor; 5.tendinţa agresivă spre participare în gestiunea întreprinderii mixte, de asemenea, pot conduce la fiasco.

*Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004

Anexa 10 Avantajele şi dezavantajele activităţii întreprinderilor cu capital străin*

Avantajele Dezavantajele

1. este facilitat procesul de monitorizare asupra cativelor comopaniei

2. decade necesitatea de a împărţi beneficiul 3. cu cît mai puţini proprietari cu atît gestiunea

este mai flexibilă în luarea deciziilor rapide 4. selectarea şi excluderea soluţiilor neoptimale 5. deţinătorii pachetului de control iau decizii în

interesul companiei, este evitată problema cu acţionarii naţionali opinia cărora vizavi de gestiunea corporaţiei diferă de cea a acţionarilor mari

6. În scopuri de raţionalitate, persoanele juridice pot transmite total sau parţial drepturile de gestiune a activităţii companiei organizaţiilor aderente din ţara-gazdă. (outsorsing), întocmind cu acestea un şir de contracte cu privire la transmiterea şi executarea unor funcţii de gestiune

1. mărimea dividendelor se stabileşte în dependenţă de cota parte a fiecărui acţionar

2. repartizarea unei părţi a profitului între acţionari

3. lipsa transparenţei activităţii corporaţiei în mass-media

4. conflicte ce apar cu diferite instituţii ale statului

5. este, de regulă, unul din cele mai costisitoare metode de constituire a unei afaceri

6. un risc mare, ce apare în urma desfăşurării activităţii într-un mediu necunoscut

7. necesitatea informaţiei simetrice (condiţiile naţionale de desfăşurare a activităţii, particularităţile pieţei, condiţiile concurenţiale)

*Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004

Avantajele şi dezavantajele reprezentanţelor, filialelor ale persoanelor juridice străine* Avantajele Dezavantajele

1. controlul absolut asupra activităţii reprezentanţei (filialei)

2. este înzestrată cu proprietatea companiei care a înfiinţat-o, evidenţa activelor este ţinută într-un bilanţ separat şi este inclusă în bilanţul întregii companii

1. imposibilitatea atragerii partenerilor naţionali 2. nu este persoană juridică independentă, nu-şi are regulamentul

său propriu de activitate şi-şi desfăşoară activitatea în baza statutului aprobat de compani-mamă

3. nu are independenţă economică şi activează din numele companiei-mame

4. duce evidenţa după standardele interne de contabilitate, dar pentru includerea în bilanţul consolidat al companiei-mamă după standardele internaţionale, ceea ce necesită o evidenţă dublă şi, respectiv, cheltueli suplimentare

5. nu dispune de libertate în acţiunile sale pe pieţile străine *Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004

Anexa 11

Metoda Ghilotinei* Metoda Ghilotinei a fost utilizată în ultimul deceniu de cîteva ţări. Ea a fost elaborată şi apoi perfectată de

compania americană „Jacobs and Associates” pentru aplicarea într-un şir de ţări. • Mexic a folosit ghilotina în anii 1990 pentru eliminarea a 47% de formalităţi guvernamentale şi crearea

Registrului Federal al Formalităţii şi Serviciilor; • Ca parte a programului de redresare economică după criza financiară din 1997, Koreea a folosit

ghilotina pentru revizuirea a 11000 de reglementări de afaceri şi eliminarea a 50% din ele în decurs de un an;

• În procesul de tranziţie la economia de piaţă Ungaria a folosit cu succes ghilotina pentru revizuirea, anularea şi înlocuirea actelor normative care nu corespund principiilor democratice ale economiei de piaţă;

• Chenia a iniţiat procesul ghilotinei în anul 2005 şi în primele 8 săptămîni a revizuit 80 cele mai costisitoare licenţe, din care 26 au fost recomandate pentru eliminare.în următoarele 10 luni se planifica revizuirea a celor 600 licenţe rămase;

• În iunie 2005 în Ucraina a fost emisă hotărîrea privind „de-reglementarea rapidă”, care subînţelege aplicarea metodei ghilotinei, elaborată de„Jacobs and Associates” ;

• Prim ministrul Macedoniei a anunţat în aprilie 2005 că guvernul va adopta legea cu privire la Ghilotina Regulatorie.

În general, Ghilotina Regulatorie funcţionează în felul următor: 1. Guvernul stabileşte scopul ghilotinei. 2. Guvernul solicită tuturor organelor publice să întocmească, pînă la o anumită dată, listele tuturor

actelor normative în scopul aplicării metodei ghilotinei. 3. Includerea în această listă a oricărui document normativ trebuie motivată în formă scrisă, prin

argumentarea necesităţii acestui, legalităţii şi consistenţei economiei de piaţă. 4. Regulamentul trece prin trei expertize sau filtre: prin acei care au elaborat documentul, printr-un grup

de experţi independenţi şi prin părţile interesate, cum ar fi întreprinzătorii. 5. Orice act normativ, care nu trece testele din lista de verificare, este respins sau verificat. 6. Se întocmeşte o listă centralizată a tuturor documentelor filtrate. 7. Odată cu expirarea termenelor limită, orice act normativ care nu este inclus în listă, automat se

anulează (ghilotina cade). 8. Lista devine un registru complet a tuturor regulamentelor în vigoare, supuse ghilotinei, şi este

recunoscută în mod legal drept cadru normativ, obligatoriu pentru respectare. 9. Toate documentele noi şi amendamentele la regulamnetele existente sunt introduse în registru timp de

o zi din momentul adoptării şi/sau publicării. *Sursa: TACIS, Moldova Tendinţe în Economie, septembrie 2005

Anexa 12

Întreprinderi cu capital mixt şi cu capital străin în Republica Moldova*

Compania Ţara de provenienţă Domeniul activităţii A. Domeniul Industrial Acorex SRL United States Băuturi Alba United States Produse alimentare Balteanca SA Germany Textile Ciment SA France Producte minerale

nemetalice Coca-Cola Bottlers Chishinau SRL United States Băuturi Fabrica de Produse Lactate din Hancesti United States Produse alimentare Farmaco SA United States Produse farmaceutice FMI-Hînceşti United States Produse alimentare Glass Container Co United States Producte minerale

nemetalice Link SA United States Echipament electric Lukoil SA Russia Federation Petrol McDonald′s Republic of Moldova United States Produse alimentare Moldkarton Switzerland Produse de papetărie Neptun Nord SA Italy Produse din peşte Nefis SA Turque Produse de patiserie Orlovschii vinzavod SA Italy Băuturi Piele SA Italy Articole din piele Redeco Modlova United States Petrol Vitanta United States Băuturi Weather Wise SRL United States Maşini şi echipamente B. Domeniul Serviciilor Alfa-XP United States Producerea soft WEB Agro-Petrol SA United States Distribuitor comercial Air Moldova Germany Transport CET Chisinau, Central and South Spain Electricitate Cavelleri Ottavio Italy Construcţie Cinematograful Patria Italy Alte servicii Complexul Hotelier Palase SA Italy Servicii hoteliere Compudava Great Britain Producerea soft WEB Daac-Sistem Great Britain Producerea soft WEB DNT United States Producerea soft WEB Hotelul Chisinau SA Italy Servicii hoteliere Interforum-M United States Distribuitor comercial Metro AG Germany Distribuitor comercial Moldcell Turkey Telecomunicaţii Moldtelecoom SA Denmark Telecomunicaţii Moldova Gaz Russian Federation Gaz Moldova Tur SA Israel Alte servicii Nexui SW Italy Producerea soft WEB Redeco Moldova United States Buiness servis Roua Univers United States Dictribuitor comercial Sun TV United States Alte servicii Tirex Petrol Germany Buiness servis Voxtel France/România Telecomunicaţii C. Finanţe şi Asigurări Asito Australia Asigurări Banca Comercială Română România Domeniul bancar *Sursa: Business Information Service for the Newly Independent States, Country Commercial Guide to Moldova, FY 2002, 15 July 2001 (http://www.binis.doc.gov/bisnis/country/010725MoldCCG.htm); and the Europa World Yearbook 2000, Moldova,vol.II,41 etition (London, Europa Publications Ltd.,2000),pp.2514-2529

Anexa 13

Componente politice – sistemele inovaţionale naţionale şi ISD*

CTN

străine

Filiale

străine

Firme

locale

Guvernul Instituţii

non-profit

*Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005: FDI Policies for Development: National and International Perspectives, United Nations, New York and Geneva 2005, pag.237

Sistemul Inovaţional Naţional al ţării de origine

Sistemul internaţional de producţie (reţeaua globală

a CTŞ) a CTN

Sistemul Inovaţional Naţional a ţării-gazde

Politicile ţării de origine Promovarea internaţionalizării CTŞIntensificarea SIN în ţările în curs de dezvoltare

Promovarea ISD şi CTŞ Promovarea investiţiilor Necesitatea performanţelor Stimularea CTŞ Centre ştiinţifice

Majorarea benificiului din ISD şi CTŞ

Politica industrială Politică orientată spre susţinerea businessului mic şi mijlociu Incubare

ntensificarea unei structuri nstentuţionale pentru investiţii Dezvoltarea resurselor umane Capacitatea de cercetare a sectorului public Politici orientate spre susţinerea Drepturilor Proprietăţii Intelectuale Politica de concurenţă

Anexa 14

Dinamica evoluţiei populaţiei economice active, şomeri şi a populaţiei economic inactivă (mii persoane) perioada 1997-2006*

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Populaţie economic

activă 45,7 49,5 46,1 45,4 44,4 44,5 40,8 39,7 38,1 37,9

Şomeri - 4,5 5,1 3,8 3,2 3,0 3,2 3,2 3,1 3,1 Populaţie economic

inactivă 54,3 50,5 53,9 54,6 55,6 55,5 59,2 60,3 61,1 62,5

*Sursa: Anuarul Statistic al Moldovei 2005 Pentru anii 2005-2006 datele sunt culese din Situaţia social-economică a Moldovei pregătit de Departamentul de Statistică şi Sociologie

Anexa 15 Dinamica evoluţiei premiselor de creare a unui mediu instituţional eficient*

*Sursa: Бандурин А.В.. Управление деятельностью корпорациями в России. Диссертация на соскание ученой степени доктора экономических наук, Москва 2002, стр.35

Perioada de pînă la 1987. Metodele centralizate de gestiune administrativă a economiei naţionale au încetat săcorespundă cerinţelor şi situaţiei macroeconomice; înlăturarea angajaţilor de la nivelele mediu şi cel de jos de la participarea reală în gestiunea întreprinderii i-a determinat pe mulţi din ei să-şi încerce capacităţile în businessul cooperatist apărut sau să înfiinţeze o întreprindere individuală; dar lipsa unei baze legislative clare şi a cunoştinţelor practice în economie au condus la bancrutizarea rapidă a multora din iniţiatori şi la lichidarea de facto a business-ului independent.

Corporativitatea ca sistem de gestiune a procesului de producere se identifica cu tradiţiile afacerilor economice sovietice, administrative, şi nicidecum nu cu reglarea litigiilor prin dezbateri judiciare, ceea ce crea atitudinea contradictoriea antreprenorilor începători.

Mediul instituţional al acestei perioade era asemănător sistemului activelor economice de partid: toate posturile cheie la întreprinderi erau repartizate nu conform calităţilor profesionale ale administratorilor, ci în baza relaţiilor denomenclatură şi de partid. Baza acestor repartizări au constituit-o trei motive:

1. lipsa pe piaţa muncii a managerilor naţionali de înaltă calificare; 2. lipsa acordului întreprinderilor de a remunera adecvat munca calificată a managerilor străini; 3. rămăşiţe ale viziunii totalitariste şi lipsa consimţămîntului de a face schimb cu experienţa acumulată între statele cu

economia de piaţă dezvoltată şi ţările fostului lagăr socialist. Perioada 1987-1991. Forţa centripetă conducea cu fermitate spre dezintegrarea organizaţiei economice

monopolizate şi centralizate. Stimularea independenţei şi posibilitatea în arenda întreprinderilor au determinat corpul administrativ către crearea unor subordonări a grupelor de angajaţi care împărtăşeau viziunea acestora, astfel corporativitateacăpăta nuanţa unei puteri loiale. Normele legislative în care se prevedeau participările colectivelor în gestiunea întreprinderilor prin intermediul Adunărilor Colective n-au avut amploare, din simplele motive – lipsa de pregătire a muncitorilor către o participare eficientă în gestiune şi lipsa de dorinţă a conducătorilor de a se împărţi cu puterea.

În acesată perioadă s-au fundamentat bazele corporativităţii şi a structurilor asemănătoare cu organele de gestiune denomenclatură şi deja au apărut primii vlăstari ai mediului instituţional.

Perioada 1991-1994 – perioada unei privatizări active pe bonuri, pe parcursul căreea a avut loc prima redistribuire a proprietăţii între corpurile administrative şi structurile financiar-bancare recent formate. În Republica Moldova, în această perioadă, cea mai mare parte a întreprinderilor dirijate de specialiştii sovietici au transferat mijloacele băneşti şi creditele preferenţiale primite de la stat structurilor comerciale private în calitate de plată prealabilă pentru achiziţionarea mărfurilor şiprestarea serviciilor. După ce mijloacele băneşti erau utilizate pe deplin, ele reveneau devalorizate la întreprinderi. În aceastăperioadă în lipsa mijloacelor băneşti necesare pentru procurarea materiei prime aceleaşi întreprinderi îşi reduceau activitateaeconomică la zero. În urma privatizării întreprinderilor mari de stat se creau societăţi pe acţiuni (din păcate, acţionariiacestora necunoscînd toate drepturile sale) care deja puteau fi atribuite la companii mari („Lukoil” şi „Gazprom” care s-au creat în această perioadă). Dar subevaluarea patrimoniului şi pregătirea insuficientă a personalului acestor întreprinderi conduceau gestiunea corporaţiei la metodele tradiţionale centralizate, care în mîinile managerilor neprofesionali deveneauneeficiente. Concomitent cu aceste procese se crea un stil corporativ în relaţiile anumitor structuri, aşa ca capitalul bancar, întreprinderile petroliere şi gaz şi altele, cînd în locul organelor de gestiune ale statului vin companiile cu autoadministrare.Înstrăinarea populaţiei de la participarea activă în procesele de gestiune a proprietăţii, pierderea locurilor de muncă şi analfabetismul economic au creat atitudine negativă către toate procesele economice reformiste.

Dar, anume în această perioadă au fost puse bazele unor adevărate relaţii corporative a noilor structuriantreprenoriale, create de întreprinzători tineri, care la acel moment au avut doar două posibilităţi: sau să coopereze custructurile de stat sau să le contrapună businessul „civilizat” bazat pe experienţa companiilor străine [106]. În plus, asupra deciziilor luate în corporaţii au început să influenţeze studiile calitative primite peste hotarele ţării în domeniile economicenoi pentru Republica Moldova: pe pieţile financiară şi bursieră, pe piaţa obligaţiunilor, în marketing, în management.

Perioada 1994-august 1998 – s-a caracterizat prin privatizarea parţială pe bonuri şi parţială pe bani. Acesteiperioade îi atribuim formarea activă a infrastructurii pieţii: companii de investiţii şi fonduri, depozitariile şi registratorii,companiile de asigurare, companii de audit şi consulting, fonduri de pensii, ş.a.

Perioada august 1998-pînă în prezent – situaţie de insuficienţă financiară. Guvernul Republicii Moldova este încăutare de noi instrumente financiare şi noi mecanisme de utilizare a „vechilor” active. Situaţia tensionată pe piaţa valutară însoţită de o lipsă totală a unei pieţi de hîrtii de valoare corporative a condus la o politică restrictivă din partea BănciiNaţionale a Moldovei. Acestei perioade îi este caracteristică şi o emigrare activă peste hotare a forţei de muncă calificată din Republica Moldova.

Anexa 16

Aspecte generalizatoare ale evaluării calităţii mediului de afaceri în Republica Moldova* (2005)

- s-au redus costurile de desfăşurare a busines-ului, inclusiv a plăţilor neoficiale;

- reducerea numărului de controluri din partea organelor de control;

- accelerarea şi ieftinirea procesului de înregistrare a noilor întreprinderi;

- adaptarea întreprinzătorilor naţionali şi străini la „regulile de joc” naţionale;

- nemulţumiri privind practica administrării taxei pe valoarea adăugată;

- complexitatea amortizării utilajului în legătură cu modificarea termenilor utilizării lor;

- necesitatea certificării suplimentare a mărfurilor importate;

- corupţia în organele vamale rămîne cel mai problematic factor pentru dezvoltarea mediului

de afaceri;

- concurenţa neloială ca urmare a promovării anumitor interese ale cercurilor de afaceri;

- influenţa mare a funcţionarilor de stat asupra activităţii antreprenoriale;

- sistemul judiciar negativ. *Sursa: Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance Corporation,2005

Anexa 17

Ecuaţia modelului de gravitaţie al comerţului bilateral*

În anul 1687 englezul Newton face o descoperire, care fără doar şi poate în acea perioadă, a răsturnat multe concepte greşite şi a dat explicaţie logică la multe procese ale naturii, aceasta fiind “ecuaţia gravitaţională”, ideea căreia este că forţa atracţiei universale este direct proporţională cu produsul dintre masele corpurilor şi invers proporţională cu patratul distanţei dintre ele. Desigur, această descoperire, a constituit o adevărată revoluţie, legea atracţiei universale avînd menirea să explice multe fenomene fizice şi mecanice.

Aproape cu trei secole mai tîrziu, savantul Tinbergen[65,66], în 1962, analizînd legea atracţiei universale a lui Newton a încercat să traseze o paralelă între procesele fizicii şi fenomenele economice. Savantul a aplicat modelarea matematică a ecuaţiei gravitaţionale la comerţul bilateral al două ţări.

Conform opiniei lui Tinbergen ecuaţia modelului de gravitaţie al comerţului bilateral este următoarea: Mij = β0YI

β1YJβ2Dij

β3 (AIJ)β4 uIJ (1)

unde Mij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j, Yi şi Yj Yj sunt PIB-urile ale i şi j, Dij este distanţa dintre centrele economice ale ţării i şi j, A este o variabilă, şi uij este o eroare aleatoare normală.

În 1966 Linnemann a propus că mărimea fluxului comercial internaţional bilateral depinde de trei factori: cererea importatorului, oferta exportatorului şi costul afacerii în cauză.

Modelul de gravitaţie prezentat de el descrie fluxul comercial dintr-un punct de origine (i) într-o destinaţie (j) în condiţiile dictate de factorii de ofertă din origine, factorii de cerere în punctul de destinaţie şi factorii de stimulare sau stopare legaţi de acest flux specific.

Ecuaţia modelului de gravitaţie este următoarea: Mij = AYI

β1YJβ2Li

β3Ljβ4Dij

β5euij (2)

unde Mij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j, A este o constantă, Li şi Lj sunt populaţiile ţărilor i şi j, Yi şi Yj sunt veniturile lor, Dij este distanţa dintre ele şi uij este o eroare aleatoare normală. Principalul neajuns al acestui model constă în analiza comerţului bilateral la un nivel foarte global. Aceasta duce la irealitatea rezultatelor obţinute, şi ca rezultat, în cazul aplicării modelului în practică, la abateri mari în comerţul internaţional bilateral al ţării. În 1989 Jeffery H. Bergstrand completează ecuaţia comerţului ponderat cu noi factori: cerere de consum şi cerere de producere [64,65,66]. Reieşind din faptul că ţările cu venitul egal pe cap de locuitor vor avea aceiaşi cerere, cerere de consum are următoare formulă: n HAn 1/θA δ n HBn 1/θB 1-δ Uij = Σn=1Σh=1 X

θAAhnjl x Σn=1Σh=1 X

θBBhnjl - XB (3)

- ∞ < θA, θB < 1; 0 < δ < 1 unde X Ahnjl (XBhnjl) este valoarea produselor manufacturale (non-manufacturale) produse în ramurile A şi B de firme h în ţara n cerute de consumatori-muncitori l în ţara j, XB este cererea minimă de bunul B cerută de un consumator. Mărimea consumurilor este limitată de venitul nominal al consumatorilor calculat pe baza consumurilor agregate (Yjl)>

Yjl = Σ a=A,B ΣNn=1 ΣHan

h=1 (Panj Tanj / Enj) Xahnjl (4)

unde Tanj este tariful la export de la ţara n la j, Enj este rata de schimb, se determină ca raportul între moneda din ţara n contra moneda din ţara j, Panj este preţul F.O.B. prezentat de firma h din ramura a care exportă din ţara n în ţara j, pentru simplificarea se presupune că toate firme dintr-o ramura din ţara n prestează mărfurile pe piaţa j cu acelaşi preţ. Luând în consideraţie că consumatori din ambele ţări sunt identici, noi putem obţine o ecuaţia cererii agregate:

Paij = δ1/δA X-1/δAAagij (Yj)1/δA (1-y-1

j)1/δA T-1Aij Eij x

Σn ΣAh (Panj Tanj / Enj)1-δA 1/δA (5)

i = 1, ...., N

unde δA = 1/(1 - θA), Yj este PIB din ţara j, yj este PIB pe cap de locuitor.

Anexa 17 (continuare)

Alt factor - cererea de producţie – se modulează reieşind din faptul că firmele existente în ţara i tind să se

maximizeze profiturile. Fiecare firma h în fiecare din două ramuri foloseşte două factori de producţie munca (L) şi capital (K). Atunci funcţia de producţia are forma liniară.

Lagi = α La + βLaXagi (6)

Kagi = αKa + βKaXagi

g = 1;....; Hai; a = A, B; i = 1,...., N (7)

unde Lagi (Kagi) munca (capital) cerută de firme g în ramura a în ţara i pentru producerea Xagi, α sunt cheltuieli constante, β sunt inputuri constante necesare pentru producerea a unei unităţi de produs. Toate firmele şi ţările utilizează aceiaşi tehnologie. Astfel funcţia cheltuielilor pentru firma g din ramura a:

Sagi(Wi, Ri, Xagi) = WiLagi + RiKagi = (WiαLa + RiαKa) + WiβLaXagi + RiβLaXagi g = 1, ..., Hai; a = A, B; i = 1, ..., N (8)

unde Wi şi Ri sunt salariile şi renta, respectiv. Presupunem că oferta de muncă şi capital este fixă în fiecare ţară i: Li = ΣA

hLAhi + ΣBhLBhi (9a)

Ki = ΣAhKAhi + ΣB

hKBhi (9b) De asemenea se presupune că toată producţia firmelor se distribuie pe piaţa internă şi pe cea externă, în conformitate cu funcţia elasticităţii constante a transformării:

Xagi = [Σn(Cain Xagin)φa]1/φa

1<φa<∞; g = 1, …, Hai a = A, B; i = 1, …, N (10)

unde, Cain exportul produselor industriei a din ţara i în ţara n. Pentru φa > 1, curba tranformaţională, care arată distribuirea produselor fabricate între piaţa internă şi cea externă, şi între diferite pieţe externe, este concavă. Astfel încât funcţia maximizării profitului are următoare formă:

πagi = Σn PainXagin – (WiαLa + RiαKa) - WiβLa[Σn(Cain Xagin)φa]1/φa – RiβKa[Σn(Cain Xagin)φa]1/φa

g = 1, …, Hai a = A, B; i = 1, …, N (11) Utilizând toate ecuaţiile, prezentate mai sus, putem formula ecuaţia gravitaţională.

PXAij = δ(γA+1)/(γA+δA) (YKj)(δA-1)/(γA+δA) x (βKAβLB - βKBβLA)-1 x

[βLB - βKB(Ki*/Li

*)-1](δA-1)/(γA+δA) x (Yj)(γA+1)/ (γA+δA) x (1-y-1j)(γA+1)/ (γA+δA) x

CAij-(δA-1)(γA+δA)/(γA+δA) x TAij

-δA(γA+1)/(γA+δA) x EijδA(γA+1)/(γA+δA) x

Σn (PAin/CAin)γA+1 1/(γA+1) -γA(δA-1)/(γA+δA) x

Σn ΣAh (Panj Tanj / Enj)1-δA (γA+1)/ (γA+δA) (12)

unde PXAij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j între ramuri A, YKj este producerea naţională în

unităţile capitalului (YKj = Ki

* = ΣAhβKAXAhi + ΣB

hβKBXBhi). [134] Un alt model, propus de Wang şi Winters (1994), a încercat se corecteze neajunsurile modelelor precedente şi arată în felul următor.

Xij = aYib1Ni

b2Yjb3Nj

b4Aijb6ΠkPijk

γk (13) Aici Xij este valoarea comercială din ţara i către ţara j, Yi şi Yj sunt PIB-urile ale i şi j, Dij este distanţa dintre ele, Ni şi Nj sunt populaţiile, Aij este o variabilă înlocuitoare reprezentând vecinătatea geografică, Pij sunt variabile înlocuitoare reprezentând preferinţele dintre ţările i şi j, b şi γk sunt parametri şi Π denotă produsul. *Sursa: Bergstrand, J.H.: The gravity Equation in International Trade: Some Microeconomic Foundations and Empirical Evidence // Review of Economics and Statistics 67, 1985 pp. 474-481; Bergstrand, J.H.: The Generalized Gravity Equation, Monopolistic Competition, and the Factor Proportions Theory in International Trade // Review of Economics and Statistics 71, 1989, pp. 143-153; Bergstrand H. Jeffrey: The gravity equation in international trade: some microeconomicfoundations and empiricalevidence // The review of Economics and Statstics, Harvard College, Vol. LXVII, No.3, August 1985

Anexa 18 Volumul investiţiilor reale efectuate în economia Republicii Moldova perioada 2000-2005*

Tabelul 3.1.1

Investiţii străine realizate în Republica Moldova

(mii dolari) Nr. Ţări-investitori 2000 2001 2002 2003 2004 2005

1 Belorusia 2,952534 0,43512 0,73692 0,351506 1,9221 0,849206 2 Belgia 82,40547 173,6908 497,8482 1449,555 267,78 405,77 3 Franta 2873,894 1864,965 77,92189 616,8651 954,68 82,04762 4 Germania 3348,061 4052,284 1769,882 2170,717 5582,8 10617,13 5 Italia 415,173 2719,068 1760,155 714,7418 3641,4 3215,992 6 Kazahstan 0,000322 0,10878 0,0004 0,0003 242,68 0,753968 7 Polonia 2,405471 0,17871 0,198968 144,1535 1,8248 250,4921 8 Romania 2873,837 2811,88 1837,612 7328,745 9063,1 1304,175 9 Rusia 834,0869 204,2036 586,8902 1121,09 4680,4 12285,87 10 SUA 11683,31 6522,448 3047,767 3397,267 9669 9903,06 11 Turcia 106,9268 9,052059 67,01548 221,6069 1084 2591,452 12 Ucraina 13,9099 104,2813 50,51584 770,3587 721,39 1869,365 13 Ungaria 131,2872 0,002035 0,397937 0,215208 0,9732 103,9524 14 Сhina 0,201126 1,010101 0,397937 1,549498 949,7 1298,921 15 Сipr 2170,941 799,3629 1105,549 554,2826 3559,3 3710,595 16 Marea Britanie 1396,372 2043,52 546,0501 362,2238 17028 12960,59 17 Olanda 900,7401 8467,801 25978,54 494,01 4171,4 51799,72 18 Lieсhtenstein 574,3765 315,6177 34,50258 862,1521 2750,3 3189,079 *Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova, 2006

Tabelul 3.1.2

Investiţiile naţionale realizate în Republica Moldova

Perioada 2000-2006, mii dolari 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Investiţii autohtone 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140,0

5285,3

*Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova, 2006

Tabelul 3.1.3

Volumul remitenţelor transferate prin sistemul bancar în Republica Moldova

Perioada 2000-2006, mil dolari 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Remitenţe 159 223 268 332 480 520 *Sursa: Banca Naţională a Moldovei, 2002,2004,2006 (primul semestru)

Anexa 19

PIB-ul ţărilor-investitori în economia Republicii Moldova (mln dolari)

Nr. Ţări-

partenere

2000 2001 2002 2003 2004 2005

1 Belorusia 12,758 12,421 14,654 17,823 23,141 29,566 2 Belgia 232,425 231,931 252,721 310,521 357,447 372,091 3 Franta 1332,724 1341,561 1464,204 1794,389 2045,581 2105,864 4 Germania 1905,795 1892,595 2025,798 2446,432 2754,727 2797,343 5 Italia 1077,937 1118,341 1223,272 1511,141 1724,953 1766,16 6 Kazahstan 18,275 22,135 24,599 30,86 43,152 56,088 7 Polonia 171,314 190,332 198,039 216,539 252,369 300,533 8 Romania 37,06 40,188 45,825 59,506 75,487 98,566 9 Rusia 259,702 306,583 345,071 431,429 590,705 766,18 10 SUA 9816,975 10127,95 10469,6 10971,25 11734,3 12485,73 11 Turcia 198,23 143,096 182,973 240,596 302,561 362,461 12 Ucraina 31,262 38,009 42,393 50,133 65,039 81,664 13 Ungaria 47,019 52,314 65,562 83,1 100,742 109,483 14 Сhina 1801,728 1175,716 1270,664 1416,593 1649,4 1779,73 15 Сipru 9,124 9,491 10,431 13,145 15,331 16,55 16 Marea Britanie 1438,216 1431,371 1564,911 1797,867 2124,5 2309,4 17 Olanda 370,638 384,198 418,954 512,707 579,01 615,3 18 Lieсhtenstein 75,583 75,2 82,37 94,532 101,65 105,41

Sursa: UNCTAD, 2006

PIB-ul Republicii Moldova*

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Produsul Intern Brut 15459.5 17459.8 21345.7 27296.9 31991,7 323789.7 *Sursa: raportul anual al BNM 2000,2001,2002,2003,2004

Anexa 20 Metodologia sondajului care a stat la baza evaluării criteriilor pentru determinarea situaţiei

economice în Republica Moldova

• În scopul realiării sondajului au fost chestionaţi: pentru evaluarea climatului investiţional prin prisma investitorilor autohtoni şi străini – 100 persoane juridice; pentru evaluarea situaţiei economice din Republica Moldova prin prisma familiilor beneficiare de remitenţe – 100 persoane fizice

• Au fost aplicate două modalităţi de acumulare a datelor: - 2 grupe de respondenţi – specialişti în domeniul jurisprudenţei şi specialişti în domeniul

economic, ce activează în Chişinău - Intervievarea directă la ghişeele sistemelor de transfer rapid al banilor: Western Union, Anelik,

Money Gramm, Unistream etc. • Chestionarea celor 2 grupe de respondenţi a fost efectuată în baza chestionarului cu criteriile de evaluare a

situaţiei economice din Republica Moldova. În cadrul sondajului au participat 52 specialişti din domeciuleconomiei (economişti, bancheri, contabili din sectoarele bancar, financiar, industrial) care aurăspuns la 30 întrebări (criterii de evaluare a situaţiei economice şi a cadrului instituţional) din chestionarşi 48 specialişti din domeniul jurisprudenţei (jurişi, avocaţi, coordonatori şi consultanţi în domeniuljuridic) care au răspuns la 25 întrebări din chestionar (criterii de evaluare a legislaţiei şi a cadruluiinstituţional)

• Intervievarea directă la ghişeele sistemelor de transfer rapid al banilor a fost efectuat în baza a 18întrebări, numărul persoanelor intervievate – 100.

• Informaţia colectată a fost prelucrată manual şi sistematizată într-o bază de date. • Perioada realizării sondajului este de patru săptămîni, începînd de la 29 mai 2006. sondajul s-a efectuat în

tre etape: chestionarea specialiştilor din domeniul economiei, chestionarea specialiştilor din domeniuljuridic, intervievarea beneficiarilor de remitenţe. 100 chestionare completate au fost colectate din 23puncte de cercetare.

Anexa 21 Evaluarea medie a factorului economic*

anul

Criteriu

2000 2001 2002 2003 2004 2005

1. continuitatea politicii economice guvernamentale

0,55 0,45 0,45 0,4025 0,3515 0,35

2. creşterea economică reală 0,1 0,085 0,075 0,04 0,045 0,044

3. convertibilitatea monetară 1,0 0,97025 0,9515 0,6528 0,6613 0,6405

4. credite pe termen scurt 1,0 1,0 1,0 0,75 0,72 0,6955

5. împrumuturi pe termen lung şi capital investit

-1,0 -0,95 -0,45 -0,2547 -0,2451 -0,15

6. costul muncii -1,0 -0,8545 -0,6505 -0,68 -0,65 -0,582

7. inflaţia 0,5114 0,54 0,3206 0,1519 0,1014 0,10

8. balanţa de plăţi 0,2312 0,2035 -0,31527 -0,55 -0,54 -0,49

9. deficitul bugetar -1,0 -0,8432 -0,7328 -0,4835 -0,35 -0,3010. naţionalizarea 0,4215 0,25 -0,85 -0,6512 -0,68 -0,587511. volumul total al investiţiilor 0,3775 0,4815 0,5795 0,2634 0,37585 0,351712. atitudinea faţă de investiţii străine 0,5148 0,42 0,6436 0,35 0,406 0,5513. nivelul ratei dobînzii la creditele

bancare -0,95 -0,64 -0,27 0,10 0,15 0,26

14. modificarea sistemului bancar 1,0 0,75 0,6548 0,65 0,65 0,6415. volumul tranzacţiilor bursiere -0,537 -0,8562 -0,6550 -0,2096 -0,4601 -0,68

Total 1.2194 1.00625 0.75138 0.5516 0.53585 0.44275

*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor

Evaluarea medie a factorului legislativ*

anul

Criteriu

2000 2001 2002 2003 2004 2005

1. stabilitatea sistemului legal 0.5375 0.3875 0.3625 0.3125 0.2525 0.23752. elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre” 0.27 0.43 0.2125 0.1375 0.175 0.08753. lipsa de transparenţă a legislaţiei 0.2625 0.215 0.11 0.0375 0.03 -0.0054. funcţionalitatea legilor 0.1875 0.175 0.29 0.25 0.23 0.16255. gradul de nedesăvîrşire între actele legislative

aprobate 0.2875 0.1375 0.15 0.0875 0.03 -0.005

6. gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate

0.3375 0.27 0.2875 0.2675 0.25 0.32

7. posibilităţi de evitare a legislaţiei 0.24 0.2875 0.155 0.015 0.1725 0.11258. sistemul de facilităţi şi stimulente pentru

investiţii străine 0.25 0.255 0.2175 0.2325 0.215 0.195

9. practice de arbitraj -0.068 -0.1 -0.113 -0.088 -0.025 -0.03810. procedura de apel -0.045 -0.065 -0.075 -0.063 -0.05 -0.075

Total 2.26 1.993 1.598 1.19 1.28 0.993*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor

Anexa 22

Evaluarea medie a factorului instituţional*

anul

Criteriu

2000 2001 2002 2003 2004 2005

1. stabilitatea politică a ţării 0.675 0.375 0.3725 0.345 0.3 0.182. fragmentarea arenei politice şi

importanţa fiecărei grupări -0.045 0.1375 0.2475 0.24 -0.138 0.1375

3. fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă

0.55 0.5175 0.5525 0.57 0.46 0.485

4. măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice

0.4375 0.2575 0.1825 0.1 0.125 0.05

5. comportamentul populaţiei (xenofobie, corupţie, naţionalism)

-0.1 0.001 0.0025 0.05 0.0475 0.035

6. gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc instaurarea unui regim radical

-0.155 -0.27 -0.24 -0.293 -0.353 -0.37

7. dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri

-0.188 -0.213 -0.248 -0.488 -0.575 -0.713

8. atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii

0.675 0.325 0.255 0.1775 0.145 0.125

9. constrîngeri birocratice 0.875 0.38 0.1 0.0725 0.05 0.012510. calitatea de infrastructură 0.4625 0.4925 0.5125 0.5675 0.48 0.5111. condiţiile sociale 0.49 0.5125 0.435 0.41 0.375 0.3512. gradul de ocupare -0.3 -0.288 -0.263 -0.253 -0.288 -0.31313. rata şomajului 0.18 0.2125 0.26 0.2975 0.33 0.362514. indicele de salariu 0.495 0.545 0.5775 0.6125 0.68 0.712515. nivelul educaţional 0.2175 0.2725 0.3425 0.3975 0.445 0.4625

Total 4.27 3.258 3.09 2.808 2.085 2.028

*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor

Anexa 23

Metodologia programului Eviews 3.0

Panel Data din programul Eviews 3.0 (construcţia modeleleor econometrice în baza datelor depanel) permite soluţionarea problemei insuficienţei numărului de observaţii, adică pentru a primiargumentări întemeiate nu este nevoie de un interval temporal larg. Analiza de panel micşorează problemaapariţiei colinearităţii, aplicînd efectele variabilelor individuale.

Modelul de panel al regresiei lineare de bază are următoarea formă:

ititit uXY ++= βα i =1, …N t = 1, …, T (1) Modelul de regresie al datelor de panel se deosebeşte de regresia simplă a datelor temporale sau de

regresia în spaţiu prin faptul că variabilele acestea au indicele de jos dublu, i – numărului obiectului (ţării),t – timpul, α - termen liber, β - vectorul coeficienţilor de regresie, Xit - matricea k a variabilelor descriptive,ui t – eroare aleatoare.

Majoritatea aplicărilor a datelor de panel utilizează modelul unicomponenţial al erorii aleatoare uit.Eroarea uit constă din mai multe componente: ittiitu ελµ ++= , unde efectele individuale µi, efecteletemporaleλt şi εit sunt componente aleatoare şi reciproc independente.

Efectele individuale µi (uneori cele temporale) pot fi tratate ca fixate şi aleatoare. În primul caz peprivim ca constantă aleatoare, dar care sunt determinate în afara modelului în cauză, adică valoarea lorpoatefi determinată. În al doilea caz variabilele standarde, care de fapt sunt realizări ale constantelor aleatoare. Modelul cu efecte fixate

Efectele fixate pot fi constante pentru toate cazurile luate împreună şi se pot modifica pentrufiecare caz în parte. În cazul cînd nu putem considera ipoteza omogenităţii comune a efectelor individuale,se aplică modelele cu termenul liber variabil (variable-intercept models):

ititiit XY εβµ ++= (2)

itittit XY εβλ ++= (3)

itititit XY εβγ ++= (4) Presupunerea de bază a acestor modele constă în faptul că efectele variabilelor neevidenţiate se

reflectă în trei tipuri a efectelor individuale: µi, λt и γit . Efectul µi este fixat pentru cazul i şi nu se modificăîn timp, dar pentru diferite cazuri va lua diferite valori, şi poate reflecta caracteristicile individuale ale ţării(distanţa, adică se poate depista dependenţa realizării investiţiilor de distanţă).

Efectul λt se modifică în timp şi este acelaşi pentru toate variabilele la un anumit moment de timp,care de fapt este PIB-ul. Efectul γit se modifică şi în timp şi în spaţiu pentru fiecare caz în parte (ţări),aplicînd pe el restricţii se pot obţine diferite tipuri de modele (3-5), dar trebuie să ţinem cont că construcţiaunui număr mare de modele este principial ireală, deoarece vom avea mai multe variabile decît ecuaţii.

ADNOTARE

la teza pentru conferirea titlului ştiinţific de doctor în ştiinţe economice cu tema:

“Factorii determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională”

Teza de doctor este dedicată studierii factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în

economia naţională, impactul acestora asupra deciziei de investire în scopul elaborării

mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei Republicii Moldova.

În lucrare a fost dezvoltat conceptul de atractivitate investiţională şi conceptul de atragere a

investiţiilor prin delimitarea şi precizarea componentelor constitutive ale acestora.

Pornind de la idea necesităţii stridente a resurselor investiţionale pentru continuitatea

dezvoltării economice a Republicii Moldova a fost efectuată analiza atractivităţii investiţionale şi

determinarea gradului de influenţă a acestuia asupra deciziei investitorului.

În cercetare a fost propusă spre analiză o nouă sursă investiţională potenţială apărută ca

reminiscenţă a dificultăţilor economice din Republica Moldova – remitenţele. În cadrul

investigaţiilor realizate a fost elaborată schema circuitului economic de utilizare a veniturilor

generate de transferurile remitenţilor. Cercetările s-au soldat cu recomandări practice în ceea ce

priveşte canalizarea acestor fluxuri în activitatea investiţională.

Teza conţine o analiză amplă a factorilor determinanţi de atragere ai investiţiilor în

economia naţională în baza unei sistematizări a factorilor importanţi ce influenţează asupra atragerii

investiţiilor. A fost elaborat un sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului investiţional al

Republicii Moldova în baza căruia a fost estimat climatul investiţional al ţării.

Pentru estimarea climatului investiţional în cadrul Republicii Moldova este propus modelul

„ecuaţiei gravitaţionale” investiţionale şi realizarea experimentală a modelului. Modelul în cauză

consolidează parametrii cercetaţi, ceea ce a permis identificarea factorilor cu influenţă considerabilă

asupra atragerii investiţiilor în economia naţională. Cercetările pot fi aplicate în sectorul real: prin

estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului volatil al altui factor şi

includerea lor ulterioară în modelele investiţionale în scopul aplicării acestora la elaborarea

politicilor economice. Lucrarea este finisată cu elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor

de investiţii.

Recomandările înaintate poartă un character practic, avînd o însemnată valoare ştiinţifico-

practică şi pot fi utilizate în cadrul strategiilor investiţionale promovate în economia Republicii

Moldova.

ANNOTATION

of the thesis for awarding the scientific degree of doctor in economic sciences on the theme:

“The determinant factors of investments attracting in national economy”

The PHD thesis is dedicated to the research of determinant factors of investments’ attraction

in national economy, their impact over investment decision in purpose of elaboration of investments

projects promotion mechanism in case of the economy of Republic of Moldova.

In the thesis it was shown that the concepts of investments attraction and investment

attractiveness, which are often confused, are different. The distinction was done by emphasizing the

component elements of these two notions.

Beginning from the idea of acute necessity of investment resources for the sustainable

economic development of the Republic of Moldova, it was done the analysis of investment

attractiveness and determination of the level of its influence over the investor’s decision.

The thesis proposes for the analysis a potential investment source created as a result of

economic problems from the Republic of Moldova – remittances. In the framework of realized

investigations, it was elaborated an economic circuit scheme of revenues usage as a result of

remittances’ transfers. The researches finalized with practical recommendations regarding the

directionning of these flows towards investment activity.

The thesis contains a detailed analysis of determinant factors of investments’ attraction in

national economy in base of systemizing important factors which influence over the investments’

attraction. A unique criteria system was elaborated, for the estimation of investment medium of the

Republic of Moldova, according to which the country’s investment climate was characterized.

For the estimation of investment climate of the Republic of Moldova, it is proposed „gravity

equation” investment model and its testing. This working model consolidates the factors with the

considerate impact over investments decision. The research can be use in real sector of economy

and permit to identification the potential modifications in one factor in the result of other factor.

The work is finalized with the elaboration of a mechanism of investments projects’ promotion.

The proposed recommendations have a practical character, having a high practical and

scientifical degree and can be applied in the frame of investment strategies promoted in the

economy of the Republic of Moldova.

АННОТАЦИЯ

к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук

на тему: «Приоритетные факторы привлечения инвестиций в национальную

экономику»

Докторская диссертация посвящена изучению приоритетных факторов привлечения

инвестиций в национальную экономику, влияние этих факторов на инвестиционное решение

национальных и иностранных инвесторов о вложении своих капиталов в целях разработки

механизма стимулирования инвестиционных проэктах в экономических условиях

Республики Молдова.

В работе была расмотрена концептуальная разница между понятиями инвестиционная

привлекательность и привлечение инвестиций. Помимо определений были приведены и

составляющие элементы этих понятий.

Исходя из острой необходимости в финансовых ресурсах и общего дефицита

инвестиционного потока в данной работе были расмотрены инвестиционная

привлекательность и ее влияние на инвестиционное решение инвестора.

В диссертации был осуществлен анализ потенциально нового источника

финансирования инвестиций – поток финансовых переводов гастарбайтеров Республики

Молдова. Автор сформулировал схему экономического цикла использования доходов

полученых в результате финансовых переводов гастарбайтеров. На основе этого анализа

автор предлогает определенный механизм привлечения этих финансовых переводов в

инвестиционную деятельность страны.

Диссертация содержит комплесный анализ всех приоритетных факторов привлечения

инвестиций в национальную экономику. Автор разработал интегрированную таблицу в

которой были выделены приоритетные факторы привлечения инвестиций и на основе

которой была произведена оценка инвестиционного климата страны.

Для оценки инвестиционного климата Республики Молдова была адаптирована и

разработана гравитационная модель инвестиций. Данная модель обьединяет все

факториальные параметры которые влияют на инвестиционное решение. Иследование может

быть использовано в реальном секторе экономики. Было произведено эксперементальная

оценка модели. В работе представлен механизм по реализации инвестиционных проектов.

Разработанные рекомендации имеют научно-практическое значение и могут быть

использованы в инвестиционных стратегиях проводимых в Республике Молдова.

Cuvintele cheie:

atractivitatea investiţională, atragerea investiţiilor, oportunităţi investiţionale, activitate de

promoţie a investiţiei, marketing teritorial, investiţii străine directe, transferurile remitenţilor,

mediul investiţional

Ключевые термины:

инвестиционная деятельность, привлечение инвестиций, инвестиционные перспективы,

деятельность по поощрению инвестиций, териториальный маркетинг, прямые

инностранные инвестиции, переводы мигрантов, инвестиционный климат,

Key words:

investments activities, investments attraction, investments opportunities, investments

promotions activities, territorial marketing, foreign direct investments, remittances’ transfers,

investments climate.

LISTA ABREVIERILOR

ITC - Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor

PR – public relation

UE – Uniunea Europeană

PIB –produs intern brut

ÎMM – întreprinderile mici şi mijlocii

CNVM – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

BNM – Banca Naţională a Moldovei

CNT –capital normativ total

BCR – Banca Comercială Română

CTN – corporaţii transnaţionale

ISD – investiţii străine directe

UNCTAD – United Nations Conference of Trade and Development

ZEL – zonele economice libere

CSI – Comunitataea Statelor Independente

BPO – business process outsourcing