buletinul · 2012. 6. 6. · buletinul fondului romÂn de contragarantare contextul economic În...

BULETINULFONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE

❑ CCoonntteexxttuull eeccoonnoommiicc

❑ ÎÎnn sspprriijjiinnuull ddeezzvvoollttæærriiii sseeccttoorruulluuii II..MM..MM..

❑ IInndduussttrriiaa ffiinnaanncciiaarrææ øøii bbaannccaarrææ

❑ MMiissiiuunneeaa FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

❑ EEvvaalluuaarreeaa sseeccttoorruulluuii IIMMMM

❑ IImmpplleemmeennttaarreeaa SSttrraatteeggiieeii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

❑ PPiiaaflflaa ddee ccaappiittaall

❑ GGaarraannttaarreeaa øøii CCoonnttrraaggaarraannttaarreeaa îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannææ

❑ MMeeddiiuull ddee aaffaacceerrii øøii CCoonnttrraaggaarraannttaarreeaa

NNRR.. 22 ■ DDEECCEEMMBBRRIIEE 22001111

22 BBuulleettiinnuull FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

BULETINULFONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE ®

MMaarrccææ ddee pprreessææ îînnrreeggiissttrraattææIISSSSNN 22224477--222233

EEDDIITTOORR:: S.C. “Tribuna economicæ” – S.A.Bd. Gh. Magheru, nr. 28-30, sector 1, Bucureøti, Cod 010336Tel: 021.316.79.38; Fax: 021.310.29.34Registrul Comerflului nr. J 40/23888/1992; C.I.F. RO 1588082Capital social subscris øi værsat: 140.000 leiE-mail: [email protected]; Internet: www.tribunaeconomica.ro

RREEDDAACCTTOORR CCOOOORRDDOONNAATTOORRBBooggddaann PPæædduurree

SSEECCRREETTAARRIIAATT NNiiccoolleettaa GGuulleerr

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREE CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTÆÆVVeerraa PPæædduurree

SSEECCRREETTAARRIIAATT TTEEHHNNIICCCCrriissttiiaann SSttaann

CCOOPPYYRRIIGGHHTT ©© 22001111Toate drepturile rezervate. Nu este permisæ reproducerea integralæ sau parflialæ a Buletinului

Fondului Român de Contragarantare færæ consimflæmântul scris al editorului.Opiniile exprimate în Buletinul Fondului Român de Contragarantare aparflin autorilor arti-

colelor respective øi nu reflectæ în mod necesar punctul de vedere al editorului.Responsabilitatea øtiinflificæ øi juridicæ pentru conflinutul articolelor publicate aparfline în ex-

clusivitate autorilor.Editorul nu este ræspunzætor pentru nicio pierdere cauzatæ vreunei persoane juridice sau fi-

zice, care acflioneazæ sau se abfline de la acfliuni ca urmare a consultærii materialelor publicate înacest buletin.

NNuummæærruull 22 ■ DDeecceemmbbrriiee 22001111 33

SSUUMMAARR

CCoonntteexxttuull eeccoonnoommiicc

FILOSOFIA BUGETARÆ A ANULUI 2012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Dan-Tudor LAZÆR

ÎÎnn sspprriijjiinnuull ddeezzvvoollttæærriiii sseeccttoorruulluuii II..MM..MM..

PROGRAMUL KOGÆLNICEANU PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ØI MIJLOCII . . . . . . . 12Cristian Ioan HAIDUC

IInndduussttrriiaa ffiinnaanncciiaarrææ øøii bbaannccaarrææ

STAREA SISTEMULUI FINANCIAR-BANCAR ROMÂNESC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Radu Graflian GHEfiEA

MMiissiiuunneeaa FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

NOI COORDONATE ALE MISIUNII FONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE Convorbire cu Ioan Hidegcuti, preøedintele Fondului Român de Contragarantare . . . . 19

EEvvaalluuaarreeaa sseeccttoorruulluuii IIMMMM

SITUAfiIA IMM-URILOR DIN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Ovidiu NICOLESCU

IImmpplleemmeennttaarreeaa SSttrraatteeggiieeii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

COMPONENTE ALE IMPLEMENTÆRII STRATEGIEI FONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE PE PERIOADA 2011 – 2013, CU PROIECfiII PÂNÆ ÎN ANUL 2015 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Vasile COMAN


SSuummaarr


MICROCREDITAREA – ÎN SPRIJINUL CREØTERII ECONOMICE ØI AL OCUPÆRII FORfiEI DE MUNCÆ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Alexandru VLASE

PPiiaaflflaa ddee ccaappiittaall

PRIVATIZAREA, MANAGEMENTUL PRIVAT AL COMPANIILOR DE STAT ØI PIAfiA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Stere FARMACHE

GGaarraannttaarreeaa øøii CCoonnttrraaggaarraannttaarreeaa îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannææ

INSTITUfiIA CONTRAGARANTÆRII ÎN EUROPA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Elena KLEININGER

MMeeddiiuull ddee aaffaacceerrii øøii CCoonnttrraaggaarraannttaarreeaa

PREZENfiE ALE FONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Bogdan Daniel VIØAN



OOBBIIEECCTTIIVVEE AASSUUMMAATTEE PPEENNTTRRUU AANNUULL 22001122

Politica bugetaræ promovatæ în anul 2011 aavut ca pprriinncciippaallææ pprroovvooccaarree asigurarea conti-nuitæflii reformelor structurale prin menfline-rea unor constrângeri bugetare adecvate. A-ceasta a fost o ppoolliittiiccææ rreessttrriiccttiivvææ,, care a avut învedere corelarea nevoilor procesului de ajus-tare cu resursele limitate disponibile, dreptpentru care prioritæflile au fost stabilite în aøafel încât efectul privind reluarea creøterii eco-nomice pe baze sustenabile sæ fie atins.

■ Pentru anul 2012, ccoooorrddoonnaattaa pprreeddoo--mmiinnaannttææ a politicii bugetare este ca-

racterul prudent øi echilibrat, având în vederecæ ponderea cheltuielilor bugetare scade de la37,7% în PIB în anul 2011 la 35,6% în PIB înanul 2012, ræmânând însæ o marjæ de manevræpentru o majorare ulterioaræ a acestora, în ca-zul în care situaflia economicæ o va permite.

■ OO sseerriiee ddee ffaaccttoorrii ppoott aaffeeccttaa premi-sele creøterii economice în zona euro,

printre aceøtia numærându-se temperarea di-namicii cererii la nivel mondial, diminuarea în-crederii consumatorilor øi a sectorului corpo-rativ, precum øi efectele nefavorabile generatede persistenfla tensiunilor pe mai multe piefleale datoriilor suverane din zona euro asupracondifliilor de finanflare. Riscurile în sensul scæ-derii se referæ, în principal, la persistenfla ten-siunilor pe anumite segmente ale pieflelor fi-nanciare în zona euro øi la nivel mondial, pre-

cum øi la eventualele repercusiuni ale acestorpresiuni asupra economiei reale a zonei euro.Riscurile sunt generate øi de nivelul în conti-nuare ridicat al preflurilor produselor energe-tice, de existenfla unor presiuni protecflioniste,precum øi de posibilitatea unei corecflii dezor-donate a dezechilibrelor pe plan internaflional.

■ Având în vedere contextul economicinternaflional incert, pentru anul 2012,

scenariul de prognozæ prevede oo ccrreeøøtteerree eeccoo--nnoommiiccææ între 1,8% øi 2,3%, consumul final fiindfactorul principal de variaflie. Scenariul se ba-zeazæ pe îmbunætæflirea activitæflii, în special înramurile industriale cu potenflial ridicat de ex-port, precum øi în sectorul construcfliilor, carepoate fructifica necesarul de infrastructuræ e-xistent în multe domenii.

CCeerreerreeaa iinntteerrnnææ va fi unul dintre motoareleacestei evoluflii (alæturi de exporturi), cu un ritmde creøtere a formærii brute de capital fix de4,5%, ritm susflinut de investifliile publice pre-væzute øi de angajamentele Guvernului de ac-celerare a absorbfliei fondurilor structurale.

Tendinflele, în ceea ce priveøte ccoonnssuummuull,,sunt de majorare a cheltuielilor consumuluiprivat cu 1,6% – 2,1%, în condifliile creøteriiveniturilor disponibile, în special în sectorulprivat, concomitent cu revenirea pe creøterea cheltuielilor consumului guvernamental cu0,9% – 1,4%, dupæ ce în ultimii doi ani acesteas-au diminuat. Aceastæ evoluflie a cheltuielilorconsumului guvernamental asiguræ reducereaponderii lor în produsul intern brut øi realiza-

FFIILLOOSSOOFFIIAA BBUUGGEETTAARRÆÆ AA AANNUULLUUII 22001122FFIILLOOSSOOFFIIAA BBUUGGEETTAARRÆÆ AA AANNUULLUUII 22001122

rea obiectivului de reducere a deficitului bu-getar.

EExxppoorrttuurriillee øøii iimmppoorrttuurriillee ddee bbuunnuurrii øøii sseerr--vviicciiii se vor menfline la niveluri ridicate, înre-gistrând creøteri – în termeni reali – de 7,8%øi, respectiv 7,7%, exportul net urmând sæ aibæo contribuflie negativæ (0,3 procente) la creø-terea realæ a produsului intern brut. În con-difliile unei creøteri economice la nivel mon-dial estimate la aproximativ 4% în 2012, estede aøteptat ca øi comerflul exterior românescsæ continue evoluflia pozitivæ din anul anterior,dar cu o intensitate mai micæ. Astfel, exportu-rile øi importurile de bunuri se apreciazæ cæ sevor majora cu 11,0%, respectiv cu 11,3%.

DDeeffiicciittuull ccoonnttuulluuii ccuurreenntt aall bbaallaannflfleeii ddee ppllææflfliieexxtteerrnnee se aøteaptæ sæ atingæ valoarea de 6,4miliarde euro, reprezentând 4,7% din PIB.Faflæ de anul precedent, acesta se va majora cu25,7%, în condifliile creøterii deficitului comer-cial, øi cel al balanflei veniturilor cu 13,6%, res-pectiv 41,8%.

■ Unul dintre obiectivele fundamen-tale ale construcfliei bugetare pentru

anul 2012 este rreedduucceerreeaa ggrraadduuaallææ aa ddeeffiicciittuu--lluuii bbuuggeettaarr pânæ la valori sustenabile øi core-late cu creøterea economicæ, pentru a se în-scrie în nivelul prevæzut prin Tratatul de laMaastricht. De aici decurg o serie de mmææssuurriinecesare pentru atingerea acestui deziderat:

■ pprrooiieecctteellee ccuu ffiinnaannflflaarree eeuurrooppeeaannææ vorreprezenta miza cea mai importantæ înstructura investiflionalæ a anului 2012. Ab-sorbflia acceleratæ a instrumentelor struc-turale implicæ întærirea capacitæflii auto-ritæflilor de management øi îmbunætæfli-rea procedurilor referitoare la evitareablocajelor, precum øi sporirea responsa-bilizærii agenfliilor de achiziflii. Un nouregulament UE va permite reducerea tem-poraræ a cotei naflionale de cofinanflarecu 10 puncte procentuale, asigurându-seastfel cofinanflarea unui numær mai marede proiecte finanflate din fonduri euro-pene;

■ pprriioorriittiizzaarreeaa iinnvveessttiiflfliiiilloorr pentru a asi-gura finanflare suficientæ pentru proiec-tele-cheie, astfel încât cheltuielile cu in-vestifliile, care vor reprezenta 6,6% dinPIB în anul 2012, sæ fie utilizate cât maieficient posibil;■ efectuarea unei aannaalliizzee ccuupprriinnzzæættooaarreeaa ppoorrttooffoolliiuulluuii eexxiisstteenntt ddee iinnvveessttiiflfliiii øøii ccrreeaa--rreeaa uunneeii bbaazzee ddee ddaattee ce cuprinde toateproiectele guvernamentale. Aceastæ bazæde date va fi utilizatæ pentru a prioritizaøi evalua proiectele, cu concentrare pecele a cæror finanflare poate fi asiguratæintegral într-un orizont mediu de timp.Proiectele cu prioritate redusæ øi cele ne-performante ce nu pot fi integral finan-flate în acest orizont de timp vor fi între-rupte;■ rreeffoorrmmaa îînn ddoommeenniiuull ssæænnæættææflfliiii prin de-finirea unui pachet de prestaflii de bazæevaluat øi modificat, pentru a exclude a-coperirea unor servicii medicale costisi-toare neesenfliale; monitorizarea în con-tinuare a bugetelor agregate ale spitale-lor, pentru a asigura concordanfla aces-tora cu cheltuielile programate în buge-tul general consolidat øi implementareaacfliunilor necesare pentru evitarea de noiarierate. Pe componenta de creøtere aveniturilor nu este de neglijat intrarea învigoare a legislafliei privind coplata øi im-plementarea taxei de clawback, lansareanoilor carduri de sænætate de care vorbeneficia tofli participanflii la sistem, con-tribuind astfel la controlarea fraudei øi aabuzurilor øi la o mai bunæ monitorizarea angajamentelor de noi cheltuieli;■ ccoonnttiinnuuaarreeaa ppoolliittiicciiii ddee rreedduucceerree øøii ddeepprreevveenniirree aa aappaarriiflfliieeii ddee aarriieerraattee,, acesteareprezentând un risc la adresa sustena-bilitæflii fiscal-bugetare;■ îîmmbbuunnæættææflfliirreeaa ccaaddrruulluuii ccoonncceeppttuuaall øøiipprroocceedduurraall,, prin utilizarea abordærii top-down (top down budgeting) a bugetu-lui, a procesului de bugetare pe bazæ deprograme (program budgeting), care afost facilitat prin aprobarea de cætre Gu-





Graficul nr. 1. Evoluflia principalelor cheltuieli ale bugetului general consolidat în anii 2010– 2012 (% în PIB)

9.48.3

7.46.9

5.75.8

5.55.47

1.21.4

1.71.8

1.51.3

1.20.9

12.813.4

12.411.7

1.22.62.8

2.4

7.16.66.66.6

Personal

Bunuri øi servicii

Dobânzi

Subvenflii

Asistenflæ socialæ

Alte transferuri

Cheltuieli de investiflii

0 5 10 15

2010 2011 20122009



vern a Strategiei fiscal-bugetare pe pe-rioada 2012 – 2014, în luna august 2011.

■ CCrriizzaa ddaattoorriiiilloorr ssuuvveerraannee ddiinn zzoonnaa eeuurroocare ameninflæ stabilitatea economicæ

europeanæ, precum øi stabilitatea din alte state,a determinat un ræspuns concertat al respon-sabililor europeni care, la summitul din 26 oc-tombrie 2011, au adoptat un pachet complexde mæsuri pentru a restabili încrederea în eco-nomie øi pentru a calma tensiunile de pe pie-flele financiare. Statele membre îøi elaboreazæstrategiile bugetare pe termen mediu în cadrulpropriilor programe de stabilitate (zona euro)sau de convergenflæ (cazul României) øi pre-zintæ, în cadrul programelor naflionale de re-formæ, mæsurile necesare pentru îndeplinireaobiectivelor înscrise în Strategia Europa 2020.

ÎÎnnttrree cceellee ddoouuææ pprrooggrraammee,, transmise simul-tan cætre CE de cætre fiecare stat membru, ee--xxiissttææ oo ssttrrâânnssææ ccoorreellaarree,, având în vedere cæ mæ-surile fiscal-bugetare incluse în Programul deConvergenflæ asiguræ premisele pentru imple-mentarea reformelor structurale cuprinse înProgramul Naflional de Reformæ. În etapa definalizare a Semestrului European, pe baza re-comandærilor formulate de Comisia Europeanæ,Consiliul Uniunii Europene prezintæ orientæride naturæ politicæ adaptate pentru fiecare statmembru în vederea elaborærii bugetului naflio-nal pentru anul urmætor.

SSTTRRUUCCTTUURRAA CCHHEELLTTUUIIEELLIILLOORRBBUUGGEETTAARREE

CCHHEELLTTUUIIEELLIILLEE bbuuggeettaarree eessttiimmaattee ppeennttrruuaannuull 22001122 se vor afla la nivelul de 206.561 mi-lioane lei, cu o pondere în PIB de 35,6% faflæde 37,7% în anul 2011.

■ CCoonnttiinnuuææ rreessttrruuccttuurraarreeaa cchheellttuuiieelliilloorrbbuuggeettaarree,, astfel:

■ cheltuielile de investiflii sunt prevæ-zute sæ deflinæ o pondere de 6,6% în PIBøi o pondere de 18,4% în totalul chel-

tuielilor bugetare, contribuind astfel lastimularea creøterii economice;■ subvenfliile scad la 0,91% în PIB, faflæde 1,2% în PIB în anul 2011, ceea ce a-ratæ diminuarea intervenfliei statului îneconomie;■ cheltuielile de personal continuæ sen-sul descendent øi în anul 2012, ajungândla 6,9% din PIB cu perspectiva creøteriiacestora la 7,2% din PIB, dacæ evolufliaeconomicæ o va permite, faflæ de 7,4% dinPIB pe anul 2011 (graficele nr. 1 øi 2).

■ ÎÎmmbbuunnæættææflfliirreeaa øøii pprriioorriittiizzaarreeaa cchheell--ttuuiieelliilloorr ppeennttrruu iinnvveessttiiflfliiii,, estimate în

2012 cu o creøtere de aproximativ 2 miliardelei faflæ de anul 2011, reflectæ preocuparea pen-tru creøterea eficienflei alocærii cheltuielilor pu-blice øi crearea spafliului de manevræ pentrucheltuieli, cu efect multiplicator în economie(graficul nr. 3).

SSTTRRUUCCTTUURRAA VVEENNIITTUURRIILLOORR

PPRROOIIEECCfifiIIAA veniturilor bugetului generalconsolidat s-a realizat pe baza indicatorilor ma-croeconomici estimafli pentru anul 2012, pre-cum øi a reglementærilor existente în domeniulfiscal.

■ VVeenniittuurriillee bbuuggeettaarree sunt estimate la195.351 milioane lei, reprezentând o

pondere în PIB de 33,7%, în creøtere cu 0,4puncte procentuale faflæ de anul 2011, datoritæcreøterii economice preconizate pentru anul2012 de 1,8% – 2,3% øi a mæsurilor privind îm-bunætæflirea colectærii veniturilor, precum øi da-toritæ creøterii gradului de absorbflie a fonduri-lor europene. Estimarea veniturilor bugetareva avea în vedere în anul 2012 atingerea unuinivel al deficitului bugetar iniflial de 1,9% dinPIB, prognozat în funcflie de ceilalfli indicatorimacroeconomici, evoluflia cadrului macroeco-nomic fiind puternic influenflatæ de turbulen-flele din zona euro.



Veniturile din impozitul pe profit øi impo-zitul pe salariu au un sens ascendent, pe fon-dul revigorærii activitæflii economice (graficulnr. 4).

■ Astfel cum am precizat anterior, ppeenn--ttrruu aannuull 22001122 ssee vvaa lluuaa ddrreepptt rreeppeerr

uunn ddeeffiicciitt ccoonnssoolliiddaatt ddee 11,,99%%,, urmând ca aces-ta sæ fie eventual corectat de evolufliile econo-mice interne øi internaflionale, asigurându-seînsæ iieeøøiirreeaa ddiinn pprroocceedduurraa ddee ddeeffiicciitt eexxcceessiivv::

■ flinta de deficit a fost determinatæ încondifliile revizuirii ritmului de creøtere aPIB, care a fost estimat între 1,8% øi 2,3%,

Graficul nr. 2. Ponderea cheltuielilor în total cheltuieli bugetare pe anul 2012

Graficul nr. 3. Structura cheltuielilor cu investifliile în anii 2009 – 2012 (% în PIB)

Alte transferuri de natura investifliilor

Cheltuieli de capital

Cheltuieli aferenteprogramelor cu finanflare rambursabilæ

Proiecte cu finanflaredin FEN

2009 2010 2011 2012

19,3%

15,4%

4,9%2,5%32,7%

6,7%

18,4%



în funcflie de evolufliile øi tensiunile dinzona euro;■ nivelul deficitului a fost determinat înmod prudent la un nivel care sæ permitæstabilirea încrederii în economie, în con-difliile în care anul 2012 are ca principalæ

provocare continuarea mæsurilor de con-solidare fiscalæ convenite cu institufliilefinanciare internaflionale.

Un nivel mai mic al deficitului faflæ de celestimat pentru anul 2012 ar fi însemnat chel-tuieli sever reduse, care ar determina o înce-

Graficul nr. 4. Ponderea veniturilor în total venituri bugetare pe anul 2012

6,9%0,8%9,7%

26,1%

2%0,4% 10,8%

25,4%

2,2%

10,1%5,7%



tinire a creøterii economice, ceea ce ar implicaîncasæri bugetare reduse, conducând economiaromâneascæ în recesiune.

■ RReessppeeccttaarreeaa aannggaajjaammeenntteelloorr aassuummaatteeîn cadrul acordurilor de finanflare ex-

ternæ dintre România øi institufliile financiareinternaflionale, precum øi a deciziei ECOFIN pri-vind declanøarea procedurii de deficit excesivîn cazul României, a presupus aplicarea de mmææ--ssuurrii rriigguurrooaassee ddee ccoonnssoolliiddaarree ffiissccaallææ atât în ca-zul veniturilor, cât øi al cheltuielilor bugetare.

■ FFiinnaannflflaarreeaa ddeeffiicciittuulluuii bbuuggeettuulluuii ggee--nneerraall ccoonnssoolliiddaatt în anul 2012 (în ter-

meni cash) se va realiza în proporflie echilibratæaattââtt ddiinn ssuurrssee iinntteerrnnee,, ccââtt øøii ddiinn ssuurrssee eexxtteerrnnee,,în principal prin emisiuni de titluri de stat, tra-geri din împrumuturi deja contractate în vede-rea finanflærii de proiecte, trageri din pachetulfinanciar extern agreat cu institufliile financiareinternaflionale, emisiuni de euroobligafliuni pepieflele externe de capital, împrumuturi ale au-toritæflilor administrafliei publice locale øi sume

recuperate de cætre Autoritatea pentru Valori-ficarea Activelor Statului din activele bancareneperformante (tabelul).

DDAATTOORRIIAA GGUUVVEERRNNAAMMEENNTTAALLÆÆ

■ În anul 2012 se estimeazæ cæ nniivveelluullddaattoorriieeii gguuvveerrnnaammeennttaallee (conform me-

todologiei UE – SEC95) va fi de 33,9% din PIB,iar în perioada 2013 – 2015, nivelul estimat aldatoriei publice se va situa sub pragul de 33,5%din PIB, aflându-se sub nivelul prevæzut de Tra-tatul de la Maastricht (60% din PIB), fiind unavantaj pentru România, având în vedere re-gulile referitoare la nivelul datoriei publice øial deficitului bugetar, introduse prin noile re-glementæri ale guvernanflei economice la niveleuropean, în care conceptul de politicæ buge-taræ prudentæ devine pilonul central.

■ CCOONNCCLLUUZZIIEE.. În mod esenflial, arhitec-tura bugetaræ pentru 2012 eessttee mmaarr--

ccaattææ ddee pprruuddeennflflææ în anticiparea rezultatelorpozitive, în condifliile unui mediu economicglobal aflat în dificultate, ddee ttrraannssppaarreennflflææ øøiieeffiicciieennflflææ în cheltuirea banilor publici, compo-nenta de investiflii prioritare fiind permanentsupusæ evaluærii, precum øi de flfliinnttiirreeaa uunnuuii ddee--ffiicciitt ccââtt mmaaii rreedduuss,, pentru a crea una dintrepremisele necesare îndeplinirii obiectivului stra-tegic de adoptare a monedei euro în cursulanului 2015 øi pentru a evita eventualele dera-paje economice.

DDaann--TTuuddoorr LLAAZZÆÆRR,,secretar de stat,

Ministerul Finanflelor Publice

MMOODDUULL DDEE FFIINNAANNfifiAARREEaa ddeeffiicciittuulluuii bbuuggeettuulluuii ggeenneerraall ccoonnssoolliiddaatt

îînn aannuull 22001122

Finanflare deficit bugetar, 100,0din care

– din surse interne 46,5– din surse externe 50,0– alte surse (sume

recuperate AVAS) 3,5



❑ AAvvaannttaajjeellee aplicærii acestei soluflii definanflare în economia naflionalæ sunt:

❑ facilitarea accesului la finanflare a o-peratorilor economici de dimensiuni miciøi mijlocii;❑ menflinerea activitæflii øi a locurilorde muncæ existente în rândul IMM øi însubsidiar, susflinerea competitivitæflii e-conomice a acestora;❑ reducerea arieratelor datorate statu-lui de cætre sectorul IMM; ❑ reducerea masei monetare în nume-rar, care, în prezent, circulæ în econo-mia nefiscalizatæ.

Din punct de vedere al ajutorului de stat,

acest mecanism de sprijin pen-tru IMM-uri îmbracæ forma u-nei sscchheemmee ddee aajjuuttoorr ddee mmii--nniimmiiss,, fiind respectate preve-derile pct. 3.5 din Comunica-rea Comisiei Europene privindajutorul de stat sub forma ga-ranfliilor.

❑ CCrreeddiittuull ddee 112255..000000 lleeii se acordæ cuurmætoarele ffaacciilliittææflflii::

aa)) dobânda parflial subvenflionatæ – încuantum de maxim 70% din dobânda calcu-latæ pentru creditele în lei, dar nu mai multde 6,5% pe an din soldul sumei utilizate dinlinia de credit acordatæ în condifliile prezen-tei ordonanfle de urgenflæ;

bb)) ggaarraannflfliiii îînn nnuummeellee øøii îînn ccoonnttuull ssttaattuulluuiiacordate de FNGCIMM în calitate de manda-tar al Ministerului Finanflelor Publice, pentrucreditele contractate de beneficiarii eligibili.Valoarea garanfliei de STAT poate fi de mmaaxxii--mmuumm 8800%%,, dar nu mai mult de 110000..000000 lleeii,,din valoarea creditului.

PPRROOGGRRAAMMUULL KKOOGGÆÆLLNNIICCEEAANNUU PPRROOGGRRAAMMUULL KKOOGGÆÆLLNNIICCEEAANNUU PPEENNTTRRUU ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERRIILLEE MMIICCII ØØII MMIIJJLLOOCCIIIIPPEENNTTRRUU ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERRIILLEE MMIICCII ØØII MMIIJJLLOOCCIIII

““PPRROOGGRRAAMMUULL KKooggæællnniicceeaannuu ppeennttrruu îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiicciiøøii mmiijjlloocciiii”” eessttee uunn pprrooggrraamm mmuullttiiaannuuaall ddee îînnccuurraajjaarree øøiissttiimmuullaarree aa îînnffiiiinnflflæærriiii øøii ddeezzvvoollttæærriiii IIMMMM--uurriilloorr ppee ppeerriiooaa--ddaa 22001111 –– 22001133,, ccaarree ccoonnssttææ îînn aaccoorrddaarreeaa uunneeii lliinniiii ddee ccrree--ddiitt,, îînn vvaallooaarree mmaaxxiimmææ ddee 112255..000000 lleeii//IIMMMM//aann,, ccuu ddoobbâânnddææppaarrflfliiaall ssuubbvveennflfliioonnaattææ,, øøii,, dduuppææ ccaazz,, ggaarraannttaarreeaa ccrreeddiittuulluuiiddee ccæættrree ssttaatt,, ccee vviizzeeaazzææ sspprriijjiinniirreeaa aacccceessuulluuii îînnttrreepprriinnddee--rriilloorr mmiiccii øøii mmiijjlloocciiii ((IIMMMM)) llaa oobbflfliinneerreeaa ddee ffiinnaannflflæærrii ppeenn--ttrruu aa ssuupplliinnii nneevvooiillee ddee lliicchhiiddiittaattee ppee tteerrmmeenn ddee 11 aann îînnvveeddeerreeaa ddeessffææøøuurræærriiii aaccttiivviittææflfliiii,, ccuu ppoossiibbiilliittaatteeaa pprreelluunnggii--rriiii îînn ccoonnddiiflfliiiillee OO..UU..GG.. nnrr.. 6600//22001111 pprriivviinndd aapprroobbaarreeaaPPrrooggrraammuulluuii MMiihhaaiill KKooggæællnniicceeaannuu ppeennttrruu îînnttrreepprriinnddeerriimmiiccii øøii mmiijjlloocciiii øøii aa HH..GG.. nnrr.. 668822//22001111 ppeennttrruu aapprroobbaarreeaaNNoorrmmeelloorr mmeettooddoollooggiiccee ddee aapplliiccaarree aa OO..UU..GG.. nnrr.. 6600//22001111,,ffæærrææ aa ddeeppææøøii dduurraattaa PPrrooggrraammuulluuii..



❑ BBuuggeettuull ttoottaall mmaaxxiimm aall ssuubbvveennflfliieeiiaaccoorrddaattee în cadrul Programului pe

perioada de implementare 2011 – 2013 estede 116655..000000..000000 lleeii,, cuantumul pentru anul2011 fiind de 2244..000000..000000 lleeii..

❑ GGaarraannflfliiaa în numele øi în contul statuluise va acorda numai în situaflia în care benefi-ciarul Programului nu dispune de garanflii su-ficiente pentru accesarea liniei de credit.

❑ PPllaaffoonnuull ppeennttrruu 22001111 eessttee ddee 440000..000000..000000lleeii,, plafonul garanfliilor ce pot fi acordate încadrul Programului pe perioada de implemen-tare 2011 – 2013 fiind de 22..880000..000000..000000 lleeii..

❑ NNuummæærruull eessttiimmaattiivv ddee bbeenneeffiicciiaarrii în ca-drul Programului pentru anul 2011, având învedere cæ a mai ræmas un trimestru din an caperioadæ de implementare, este de 44..000000 ddeeIIMMMM--uurrii,, ppeennttrruu îînnttrreeaaggaa ppeerriiooaaddææ ddee iimmppllee--mmeennttaarree aa PPrrooggrraammuulluuii 22001111 –– 22001133,, estimândun numær de 2288..000000 ddee IIMMMM--uurrii..

❑ PPeerriiooaaddaa ddee rraammbbuurrssaarree aa ccrreeddiitteelloorr cudobândæ subvenflionatæ øi, dupæ caz, cu ga-ranflie de stat este de mmaaxxiimmuumm 11 aann de la dataacordærii liniei de credit. Linia de credit sepoate pprreelluunnggii ppâânnææ îînn 22001133..

❑ II..MM..MM.. eessttee eelliiggiibbiillææ în cadrul Progra-mului dacæ, la data aprobærii creditului, în-deplineøte cumulativ urmætoarele ccrriitteerriiii::

aa)) nu este în dificultate în sensul Linii-lor directoare privind ajutorul de statpentru salvarea øi restructurarea firme-lor în dificultate, publicate în JurnalulOficial al Uniunii Europene nr. C 244/2din 1 octombrie 2004;bb)) în cazul în care a fost emisæ o deci-zie de recuperare a unui ajutor de statîmpotriva sa, aceasta a fost deja execu-tatæ, creanfla fiind integral recuperatæ;cc)) nu se aflæ în litigiu, în calitate de pâ-rât, cu Ministerul Finanflelor Publice, Mi-nisterul Economiei, Comerflului øi Me-

diului de Afaceri øi instituflia de creditparteneræ;dd)) suma ajutoarelor de minimis de carea beneficiat într-o perioadæ de 3 ani fis-cali (2 ani fiscali anteriori plus anul cu-rent), nu depæøeøte echivalentul în leia 200.000 euro sau 100.000 euro pen-tru transport rutier;ee)) nu figureazæ cu credite restante înbaza de date a Centralei Riscurilor Ban-care (CRB);ff)) nu figureazæ cu incidente majore cucecuri øi bilete la ordin în ultimele 12luni în baza de date a Centralei Inciden-telor de Plæfli (CIP);g) nu s-a instituit procedura judiciaræ ainsolvenflei;hh)) prezintæ institufliei de credit finanfla-toare garanflii colaterale pentru cel pu-flin 40% din valoarea creditului;ii)) are minim 2 ani de activitate consecu-tivi în domeniul în care îøi desfæøoaræactivitatea.

❑ SSuummeellee ttrraassee ddiinn lliinniiaa ddee ccrreeddiitt ppoottffii uuttiilliizzaattee nnuummaaii ppeennttrruu::

aa)) plata impozitelor, taxelor, contribu-fliilor øi a altor sume datorate bugetuluigeneral consolidat; bb)) cheltuieli privind aprovizionarea, pro-ducflia, desfacerea;cc)) cheltuieli privind executarea de lu-cræri øi/sau prestarea de servicii;dd)) cheltuieli privind constituirea, pre-lucrarea, valorificarea stocurilor; ee)) alte tipuri de cheltuieli necesare des-fæøurærii activitæflii curente;ff)) cheltuieli cu salariile øi asimilatele a-cestora;gg)) alte costuri de operare.

❑ Întreprinderile mici øi mijlocii vvoorrppllæættii lluunnaarr ppaarrtteeaa ddiinn ddoobbâânnddææ ccee

llee rreevviinnee în baza contractului de credit, ur-



CCoonndd

iiflfliiiillee

iinnssttii

ttuuflfliiii

lloorr dd

ee ccrr

eeddiitt

ddee aa

ccoorrdd

aarree

aa lliinn

iieeii dd

ee ccrr

eeddiitt

îînn cc

aaddrruu

ll PPrroo

ggrraamm

uulluuii

MMiihh

aaiill KK

ooggææll

nniiccee

aannuu

ppeenntt

rruu ÎÎnn

ttrreepprr

iinnddee

rrii MM

iiccii øøii

MMiijjll

oocciiii

NNrr..

DDeenn

uummiirree

BBaann

ccææCCoo

nnddiiflflii

ii ddee

aaccoorr

ddaarree

ccrree

ddiitt

OObbss

eerrvvaa

flfliiiiccrr

tt.. 0011

2233

1.BR

D G

roup

e D

obân

da R

OBO

R 12

L +

3%

= 9

,61%

; com

ision

de

acor

dare

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tSo

ciété

Gén

éral

ede

1,5

% d

in v

aloa

rea

linie

i de

cred

itde

stina

t fin

anflæ

rii c

apita

lulu

i de

lucr

u

2.Ba

nca

Com

ercia

læ

Dob

ânda

9,1

% fi

xæ/a

n; d

acæ

Carp

atica

ROBO

R 3L

> 6

%, d

obân

da =

RO

BOR

3L +

3,8

% >

9,1

%;

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tCo

misi

on d

e ac

orda

re =

max

im 1

% d

in va

loar

ea li

niei

de

cred

it;

desti

nat f

inan

flærii

cap

italu

lui d

e lu

cru

com

ision

de

gesti

une

= m

axim

0,2

5%/lu

næ

3.CE

C Ba

nk

Dob

ânda

RO

BOR

6L (6

,39%

) + 2

,6%

= 8

,99%

; Pr

odus

spec

ial: c

redi

t pe

term

en sc

urt

Com

ision

anu

al d

e ge

stiun

e 1%

din

val

oare

a cr

editu

lui;

desti

nat f

inan

flærii

cap

italu

lui d

e lu

cru

com

ision

de

prel

ungi

re 0

,8%

din

val

oare

a cr

editu

lui

4.O

TP B

ank

Dob

ânda

RO

BOR

3L +

3,5

% =

8,7

7%;

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tCo

misi

on d

e ac

orda

re 1

,5%

din

val

oare

a lin

iei d

e cr

edit;

de

stina

t fin

anflæ

rii c

apita

lulu

i de

lucr

uco

misi

on d

e ra

mbu

rsar

e an

ticip

atæ

1,25

%, c

alcu

lat l

a va

loar

ea

ram

burs

atæ

pent

ru p

rima

linie

; 2,5

% în

caz

de

refin

anfla

re

5.G

aran

ti Ba

nk

Dob

ânda

RO

BOR

6L +

5%

= 1

1,39

%;

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tCo

misi

on d

e ac

orda

re 0

,5%

din

val

oare

a lin

iei d

e cr

edit;

de

stina

t fin

anflæ

rii c

apita

lulu

i de

lucr

uco

misi

on d

e ge

stiun

e =

0,1

%/lu

næ, c

alcu

lat l

a va

loar

ea

cred

itulu

i util

izat


ÎÎnn sspprriijjiinnuull ddeezzvvoollttæærriiii sseeccttoorruulluuii II..MM..MM..00

1122

33

6.Ba

ncpo

stD

obân

da 9

,3%

, rev

izuib

ilæ fu

ncflie

de

ROBO

R 6L

; Pr

odus

spec

ial: c

redi

t pe

term

en sc

urt

Com

ision

de

acor

dare

1,8

% d

in v

aloa

rea

linie

i de

cred

it;

desti

nat f

inan

flærii

cap

italu

lui d

e lu

cru

com

ision

de

gesti

une

= 0

, dac

æ ex

istæ

un ru

laj p

rin c

ontu

l de

schi

s pro

porfli

onal

cu

pond

erea

facil

itæflii

aco

rdat

e;

2% p

entru

cei

car

e nu

înde

plin

esc

acea

stæ c

ondi

flie;

com

ision

de

mod

ifica

re 5

00 le

i

7.Pr

oCre

dit B

ank

Dob

ânda

RO

BOR

3L +

(3 –

5%

) = 9

,5%

; Pr

odus

spec

ial: c

redi

t pe

term

en sc

urt

sau

rata

dob

ândæ

fixæ

între

9,5

% –

11%

; de

stina

t fin

anflæ

rii c

apita

lulu

i de

lucr

uCo

misi

on d

e ac

tivar

e 1

– 2%

din

val

oare

a cr

editu

lui;

com

ision

de

anal

izæ 0

,125

– 0

,625

% p

entru

cre

dit

între

12.

000

– 60

.000

lei;

0,16

% –

0,3

33%

pen

tru c

redi

t în

tre 6

0.00

1 –

125.

000

lei

8.Ba

nca

Tran

silva

nia

Dob

ânda

9,7

5%, r

evizu

ibilæ

func

flie d

e RO

BOR

6L;

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tCo

misi

on d

e ac

orda

re =

1%

din

val

oare

a lin

iei d

e cr

edit;

de

stina

t fin

anflæ

rii c

apita

lulu

i de

lucr

uco

misi

on d

e ge

stiun

e =

max

im 0

,15%

/lunæ

; co

misi

on d

e ne

utili

zare

3%

p.a.

9.Al

pha

Bank

D

obân

da R

OBO

R 1L

+ 4

% =

8,5

1%;

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tCo

misi

on d

e ac

orda

re 1

% d

in v

aloa

rea

linie

i de

cred

itde

stina

t fin

anflæ

rii c

apita

lulu

i de

lucr

u

10.

UniC

redi

t D

obân

da R

OBO

R O

/N +

6,5

%;

Prod

us sp

ecial

: cre

dit p

e te

rmen

scur

tfii

riac

Bank

Com

ision

de

acor

dare

= m

axim

0,7

5% d

in v

aloa

rea

desti

nat f

inan

flærii

cap

italu

lui d

e lu

cru

linie

i de

cred

it;

com

ision

de

ADM

INIS

TRAR

E =

max

im 0

,15%

di

n su

ma

apro

batæ

; ra

ta p

enal

izato

are

rata

dob

. + 1

0% p

.a.

ROBO

R 1L

= 4

,51%

ROBO

R 3L

= 5

,27%

ROBO

R 6L

= 6

,39%

ROBO

R 12

L =

6,6

1%



mând ca, în baza convenfliei de colaborare din-tre AIPPIMM øi instituflia de credit parteneræ,AAIIPPPPIIMMMM ssææ vviirreezzee lluunnaarr institufliei de creditpartenere subvenflia de dobândæ aferentæ cre-ditului contractat de cætre întreprinderile mici

øi mijlocii, în condifliile stabilite prin normelemetodologice.

❑ La nivel naflional, de la data de 99sseepptteemmbbrriiee ppâânnææ llaa ddaattaa ddee 2244 nnooiieemm--

bbrriiee 22001111::❑ numærul total de IMM înscrise în pro-gram este de 3.139 IMM; ❑ 2.001 de cereri de finanflare au fostevaluate de AIPPIMM;❑ 1.138 de cereri de finanflare sunt înevaluare la AIPPIMM;❑ 1.776 cereri de finanflare au fost a-probate de AIPPIMM øi trimise la institu-fliile bancare partenere; ❑ au fost semnate un numær de 268 con-tracte;❑ au fost respinse un numær de 275 decereri de finanflare.

CCrriissttiiaann IIooaann HHAAIIDDUUCC,,preøedintele Agenfliei pentru Implementarea

Proiectelor øi Programelor pentru IMM

BBAANNCCAA NNRR.. SSOOLLIICCIITTAANNfifiII

Alpha Bank 307Banca Comercialæ

Carpatica 211Banca Transilvania 556Bancpost 446BRD 763CEC Bank 312Garanti Bank 60OTP Bank 220Procredit Bank 35Unicredit Bank 229TOTAL 3.139



❑ IInnddiiccaattoorruull ddee ssoollvvaabbiilliittaattee la nivelulsistemului bancar este de 13,43% la fi-

nele trimestrului al treilea, potrivit datelor cen-tralizate de Banca Naflionalæ a României. Nivelulminim de solvabilitate al institufliilor de crediteste reglementat la 8%, dar, în cadrul procesu-lui de supraveghere prudenflialæ, BNR impuneun nivel de cel puflin 10%.

❑ BBæænncciillee--mmaammææ au continuat sæ susflinæinstitufliile de credit din piafla bancaræ

româneascæ, nefiind necesaræ acordarea de spri-jin din fonduri publice, cum s-a întâmplat în altestate. În ultimii doi ani, acflionarii bæncilor auinjectat în sistemul financiar din România peste1,3 miliarde euro. Mæ aøtept ca bæncile-mamæ sæcontinue sæ îøi aducæ aportul la capitalul bænci-lor din România dacæ va fi nevoie, având în ve-dere interesul pe care acestea l-au manifestat øiîl manifestæ faflæ de oportunitæflile pe care le oferæRomânia, dupæ ieøirea din crizæ. Oportunitatea

menflinerii expunerilor grupuri-lor financiare internaflionale tre-buie sæ fie analizatæ øi din per-spectiva existenflei formelor deplasament.

❑ Una dintre lleeccflfliiiillee ccrrii--zzeeii este aceea, cæ nnuu

ttrreebbuuiiee ssææ nnee bbaazzææmm ddooaarr ppeeffoonndduurriillee aattrraassee ddee llaa bbæænncciillee--mmaammææ.. Criza economico-finan-

ciaræ mondialæ pe care o traversæm este determi-natæ de acumularea unor dezechilibre croniceale balanflelor de plæfli în multe flæri øi de volu-mul de credite acordate în raport cu capacitateaeconomiei reale.

Piafla financiar-bancaræ din România este încontinuare atractivæ pentru investitori, însæ nutrebuie sæ excludem posibilitatea ca volumul re-surselor provenit din exterior sæ nu mai fie atâtde generos – având în vedere posibilele evolufliiexterne –, ca atare ar trebui identificate ssuurrsseeaalltteerrnnaattiivvee ppeennttrruu aa ssuussflfliinnee ccrreeddiittaarreeaa..

Consider cæ aarr ttrreebbuuii îînnccuurraajjaattææ eeccoonnoommii--ssiirreeaa ppee tteerrmmeenn lluunngg pentru a asigura resursepentru acordarea de finanflæri pe termen lung,iar acest lucru s-ar putea realiza iinncclluussiivv pprriinnssttiimmuulleennttee ddee nnaattuurrææ ffiissccaallææ.. Trebuie abordatætema economisirii interne færæ însæ a afecta con-sumul, fiind necesare politici de echilibrare a ac-fliunilor de stimulare a economisirii øi creøteriiconsumului pe baze sænætoase.

SSTTAARREEAA SSIISSTTEEMMUULLUUII SSTTAARREEAA SSIISSTTEEMMUULLUUII FFIINNAANNCCIIAARR--BBAANNCCAARR RROOMMÂÂNNEESSCCFFIINNAANNCCIIAARR--BBAANNCCAARR RROOMMÂÂNNEESSCC

CCOOMMPPOONNEENNTTÆÆ aa ssiisstteemmuulluuii eeccoonnoommiicc nnaaflfliioonnaall,, ssiissttee--mmuull bbaannccaarr ddiinn RRoommâânniiaa øøii--aa ddeemmoonnssttrraatt ssttaabbiilliittaatteeaa ssttrruucc--ttuurraallææ,, cceeeeaa ccee ppeerrmmiittee oo ccoonnttrriibbuuflfliiee eesseennflfliiaallææ llaa ccoonnccrree--ttiizzaarreeaa mmææssuurriilloorr aaddooppttaattee îînn vveeddeerreeaa mmeennflfliinneerriiii ccrreeøøtteerriiiieeccoonnoommiiccee.. SSiisstteemmuull bbaannccaarr ddiinn RRoommâânniiaa eessttee îînnttrr--oo ssttaarreeddee eecchhiilliibbrruu,, îînn ppooffiiddaa aacccceennttuuæærriiii ccrriizzeeii ddaattoorriiiilloorr ssuuvveerraannee,,ddaattoorriittææ mmææssuurriilloorr lluuaattee ddee BBaannccaa NNaaflfliioonnaallææ aa RRoommâânniieeii,, ccaa--lliittææflfliiii mmaannaaggeemmeennttuulluuii,, lliippsseeii ooppeerraaflfliiuunniilloorr ttooxxiiccee øøii aappoorrttuu--lluuii aaccflfliioonnaarriilloorr ccaarree aauu vvææzzuutt îînn ppiiaaflflaa ddiinn RRoommâânniiaa ppoossiibbii--lliittææflflii ddee ddeezzvvoollttaarree øøii dduuppææ ttrreecceerreeaa ccrriizzeeii..



❑ Calibrarea politicilor economice, în ve-derea menflinerii economiei României

în zona de creøtere, trebuie sæ urmæreascæ aaccccee--lleerraarreeaa aabbssoorrbbflfliieeii ffoonndduurriilloorr eeuurrooppeennee,, ddeezzvvooll--ttaarreeaa ddee pprrooiieeccttee mmaarrii îînn iinnffrraassttrruuccttuurrææ,, ccrreeøø--tteerreeaa ccoommppeettiittiivviittææflfliiii îînn aannuummiittee sseeccttooaarree eeccoo--nnoommiiccee øøii ssttiimmuullaarreeaa ssæænnæættooaassææ aa ccoonnssuummuulluuii..

Anii de crizæ s-au caracterizat printr-o redu-cere drasticæ a consumului, care a condus la tem-perarea activitæflii de creditare, bæncile schim-bându-øi orientarea de la expansiune rapidæ cæ-tre o strategie determinatæ de prudenflæ øi chiarreflinere. Institufliile de credit øi-au adaptat stra-tegia, planurile de expansiune teritorialæ, porto-foliul de produse øi au trecut la un control maiatent al costurilor operaflionale.

Creøterea øomajului, reducerea semnificativæa salariilor din sectorul bugetar øi restrângereasau încetarea activitæflii unor companii au con-tribuit la ssccææddeerreeaa ccoonnttiinnuuææ aa ccaappaacciittææflfliiii ddee rraamm--bbuurrssaarree aa ccrreeddiitteelloorr,, cu consecinfle directe asu-pra volumului provizioanelor pe care bæncile aufost nevoite sæ le constituie øi, implicit, în ceeace priveøte profitabilitatea. Rambursarea credi-telor a fost afectatæ øi de creøterea dobânzilor øideprecierea cursului de schimb, dar criticile a-duse la adresa sistemului bancar au fost, de celemai multe ori, nefondate, având în vedere cænivelul dobânzilor la credite este influenflat decostul riscului asociat României, de costul totmai ridicat al resurselor pe care le atrag bæncileatât de pe piafla internæ, cât øi de pe piafla externæ,pentru a le plasa ulterior în credite, de costulriscului asociat clientului øi de nivelul dobânziide politicæ monetaræ.

Date fiind aceste condiflii, rreessttrruuccttuurraarreeaa uu--nnuuii ccrreeddiitt aa ddeevveenniitt oo ssoolluuflfliiee pentru unii debi-tori aflafli în dificultate financiaræ temporaræ. In-stitufliile de credit din România au fæcut faflæ încondiflii rezonabile tuturor distorsiunilor gene-rate de criza economico-financiaræ ce au marcateconomia øi mediul social.

❑ În funcflie de impactul viitor øi duratacrizei internaflionale, bbæænncciillee îîøøii vvoorr

aaddaappttaa ssttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree ppee ppiiaaflflaa llooccaallææ.. Înscenariul persistenflei efectelor crizei, este posi-bil sæ asistæm la creøterea creditelor neperfor-mante, iar bæncile vor fi obligate sæ constituie noiprovizioane, ceea ce va eroda profiturile institu-fliilor de credit øi implicit aportul din impozitulpe venit la bugetul de stat.

Aprecierea mea este cæ, øi în perioada ime-diat urmætoare, bæncile vor continua sæ se con-frunte cu oo cceerreerree rreedduussææ ddee ccrreeddiittee din parteaclienflilor solvabili persoane fizice care nu suntîndatorafli în prezent, având în vedere contextuleconomic naflional øi internaflional actual. FFii--nnaannflflaarreeaa ccoommppaanniiiilloorr aarr ppuutteeaa ddeevveennii oobbiieeccttiivvuullpprriioorriittaarr..

În contextul existenflei unor semnale uneoricontradictorii privind redresarea economicæ lanivel mondial, consider cæ oo aatteennflfliiee ddeeoosseebbiittææaarr ttrreebbuuii aaccoorrddaattææ IIMMMM--uurriilloorr,, având în vederecæ acest sector genereazæ cea mai mare parte acifrei de afaceri. Susflinerea pe scaræ cât mai largæa bussiness-urilor care s-au adaptat crizei prinutilizarea mecanismelor specifice ale garantæriiøi contragarantærii este o soluflie. Mobilizareapieflei financiar-bancare, pprriinn ooffeerriirreeaa ddee iinnssttrruu--mmeennttee ssppeecciiffiiccee ddee ggaarraannttaarree øøii ccoonnttrraaggaarraannttaarreecare sæ genereze creøterea încrederii în sectorulIMM, ar avea un impact asupra economiei princreøterea exporturilor øi a numærului locurilorde muncæ.

IInnssttiittuuflfliiiillee ddee ccrreeddiitt aapprreecciiaazzææ aappoorrttuull ffoonndduu--rriilloorr ddee ggaarraannttaarree øøii ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree din Ro-mânia, în sensul consolidærii garanfliilor acor-date IMM-urilor øi persoanelor fizice, ceea per-mite ca bæncile sæ priveascæ øi în viitor cu interesrevigorarea creditærii.

Gradul de intermediere financiaræ în Româ-nia este încæ redus în comparaflie cu alte stateeuropene mai dezvoltate, ceea ce înseamnæ cæeexxiissttææ lloocc ddee ccrreeøøtteerree ppee sseeggmmeennttuull ccrreeddiittæærriiii,, înspecial pe zona corporate.

RRaadduu GGrraaflfliiaann GGHHEEfifiEEAA,,preøedintele Consiliului Director

al Asociafliei Române a Bæncilor



AAlleexxaannddrraa RRIIZZEEAA:: PPee mmææssuurraa ttrreecceerriiii ttiimmppuu--lluuii,, ttoott mmaaii mmuullflflii aannttrreepprreennoorrii ccoonnøøttiieennttiizzeeaazzææffaappttuull ccææ FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree((FFRRCC)) rreepprreezziinnttææ –– aaøøaa ccuumm ssee aarraattææ îînn pprrooss--ppeecctteellee ddvvss.. –– ““uunn ppaarrtteenneerr ddee îînnccrreeddeerree ppeenn--ttrruu îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiiccii øøii mmiijjlloocciiii øøii mmeeddiiuull ffii--nnaanncciiaarr””.. CCee ffaaccttoorrii ccoonnssiiddeerraaflflii ccææ ddeetteerrmmiinnææuunn iinntteerreess ssppoorriitt ffaaflflææ ddee FFRRCC??

IIooaann HHIIDDEEGGCCUUTTII:: Principalul vector care adeterminat øi determinæ, în continuare, o ast-fel de miøcare vizeazæ, în special, douæ compo-nente. Prima este faptul cæ Fondul Român deContragarantare øi-a asumat, într-un mod deo-sebit de explicit, de vocal, de percutant, misiu-nea de a sprijini accesul la finanflare la carev-afli referit. Or, aceasta este problema esenflialæîn orice economie øi, cu atât mai mult, în eco-nomia româneascæ, aflatæ – øi ea – sub impe-riul, sub reverberafliile crizei, dar nu numai.Existæ numeroase motive care ne îndeamnæ sæînflelegem cæ specificitatea dinamicii economieiromâneøti în ultimii 20 de ani a generat un a-nume comportament atât al antreprenorului,cât øi al patronatelor, în general, cu privire lafelul, la modalitatea în care s-au raportat øi se

raporteazæ la noua condiflie, cea a economieide piaflæ. Sigur cæ, în momentul de faflæ, FRCeste, în mod explicit, o emanaflie a necesitæfliide a facilita accesul la finanflare. Iar aceasta ausimflit-o IMM-urile, mai ales, prin faptul cæ, pânæîn prezent, aproape 8.000 de firme mici øi mij-locii au beneficiat de facilitæflile noastre, careconstau în preluarea unei pærfli din riscul pe careøi-l asumæ fondurile de garantare øi, în conse-cinflæ, permit o deschidere mai mare a acestorapentru a acorda garanflii, atât de necesare obfli-nerii finanflærii. Este cunoscut faptul cæ, în modcovârøitor, IMM-urile, piafla economicæ în gene-ral, nu apeleazæ la credite, mai ales din cauzaabsenflei garanfliilor necesare. În acest context,pânæ la aceastæ datæ, noi am acordat garanflii depeste 350 milioane de euro, pentru – cum spu-neam – peste 8.000 de IMM-uri, asumându-neastfel o importantæ susflinere pentru cca 120.000de locuri de muncæ ce au fost menflinute saudezvoltate øi datoritæ contribufliei FRC.

AARR:: PPrriinn aapprrooffuunnddaarreeaa pprriimmeeii ccoommppoonneennttee,,aaflflii ooffeerriitt cciittiittoorriilloorr uunn ssuuppoorrtt ffaappttiicc ddeeoosseebbiitt ddeeccoonnssiisstteenntt,, ccaarree jjuussttiiffiiccææ øøii ssppoorreeøøttee iinntteerreessuull

NNOOII CCOOOORRDDOONNAATTEE AALLEE MMIISSIIUUNNIIIINNOOII CCOOOORRDDOONNAATTEE AALLEE MMIISSIIUUNNIIIIFFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREEFFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE **))**))

CCoonnvvoorrbbiirree ccuu IIooaann HHiiddeeggccuuttii,,pprreeøøeeddiinntteellee FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

*) Reeditarea interviului publicat în revista “Economistul”

ffaaflflææ ddee FFRRCC.. NNuu nnee îînnddooiimm ccææ øøii aa ddoouuaa ccoomm--ppoonneennttææ vvaa ttrreezzii,, cceell ppuuflfliinn,, aacceellaaøøii iinntteerreess..

IIHH:: A doua componentæ este ofensiva depromovare pe care øi-a asumat-o FRC, privindinstrumentele øi mecanismele pe care le dez-voltæ. Am fæcut, din acest punct de vedere, maimulte demersuri. În primul rând, am promo-vat, pe toate cæile cu putinflæ – presæ, eveni-mente, întâlniri directe øi prin mecanisme deconsultanflæ – specificitatea øi concreteflea nor-melor noastre de lucru, modul în care se des-fæøoaræ mecanismul de contragarantare împre-unæ cu fondurile de garantare. Este vorba de-spre un parcurs complet – care se închide lanivelul bæncilor – cu privire la facilitæflile pecare le oferim øi la condifliile pe care le solici-tæm din acest punct de vedere. Apoi, am dezvol-tat instituflia consultanflei, prin întâlniri, confe-rinfle øi simpozioane organizate în toatæ flara,cu sau færæ parteneri media (dar, de regulæ, cuparteneri media), cu instituflii bancare, inclusivcu participarea Bæncii Naflionale a României, ast-fel încât, alæturi de patronatele din domeniulde specialitate al IMM-urilor (dar nu numai),am reuøit, practic, prin astfel de modalitæfli, sæne afirmæm în piaflæ øi sæ ne facem cunoscufli. Øiaceasta, în folosul explicit al întreprinzætorilorpentru ca, prin instrumentele pe care le dez-voltæm, sæ le putem facilita accesul la fonduri,în principal la creditare, dar øi la celelalte in-strumente de finanflare. Practic, noi oferim con-tragarantare pentru garanfliile acordate la toateinstrumentele cunoscute pentru finanflare, cumar fi creditele, în mod special, scrisorile de ga-ranflie, operafliunile de leasing, cu nuanflæri spe-cializate pentru ceea ce înseamnæ capitalul delucru, capitalul de investiflii, fondurile structu-rale, agricultura, tinerii întreprinzætori, proiec-tele inovative etc.

AARR:: OO îînnttrreebbaarree ccaarree uurrmmeeaazzææ ffiirreesscc vviizzeeaazzæærreessuurrsseellee ddee ccaarree ddiissppuunneeflflii.. ÎÎnn ccee ccoonnssttaauu eellee??

IIHH:: FRC este – cum se øtie – o instituflie fi-nanciaræ specializatæ, cu un statut – sæ-i spu-nem – special. A fost înfiinflatæ tocmai din ne-cesitatea de a veni în sprijinul fondurilor de ga-

rantare øi al finanflatorilor, pentru a dezvoltacapacitatea acestora de a ieøi în piaflæ øi a-øi dez-volta portofoliile. Cum se poate realiza un ast-fel de obiectiv?

AARR:: TTooccmmaaii,, iinntteennflfliioonnaamm ssææ vvææ pprrooppuunneemmccââtteevvaa ccoonnccrreettiizzæærrii..

IIHH:: Cu plæcere! În primul rând, printr-o ca-pitalizare adecvatæ. Concret, capitalul nostrueste de 100 milioane de euro. Este deflinut deStatul român, prin Ministerul Economiei, Co-merflului øi Mediului de Afaceri, în proporfliede 68%, iar restul de 32% (respectiv 32 mi-lioane de euro), de Fundaflia Post Privatizare.Fundaflia este o instituflie de drept privat, al cæ-rei statut a fost omologat de Comisia Europea-næ, cu dedicaflie pentru România, în anul 1996.Prin anvergura profesionalæ øi a relafliilor pecare le-a dezvoltat în România, aceastæ institu-flie a ajuns astæzi sæ fie unul dintre acflionariiimportanfli ai FRC. Apoi, sunt resursele proprii



TTIIPPUURRII DDEE FFIINNAANNfifiÆÆRRII

PPOONNDDEERREEAA nnuummeerriiccææ aa ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorraaffeerreennttee ccaappiittaalluulluuii ddee lluuccrruu îînnrreeggiissttrreeaazzææ ooccrreeøøtteerree ((8855%% llaa ffiinnaalluull ttrriimmeessttrruulluuii IIIIII,, ffaaflflææddee 8822%% llaa 3311 ddeecceemmbbrriiee 22001100 øøii llaa ssffâârrøøiittuullttrriimmeessttrruulluuii IIIIII ddiinn aannuull aanntteerriioorr)),, ddaarr,, ddiinnppuunncctt ddee vveeddeerree vvaalloorriicc,, aannggaajjaammeenntteellee îînnssoolldd aaffeerreennttee ccaappiittaalluulluuii ddee lluuccrruu ssee mmeennflfliinnllaa nniivveelluull îînnrreeggiissttrraatt øøii îînn uurrmmææ ccuu uunn aann,, ccuuttooaattee ccææ,, îînn ccuurrssuull aannuulluuii 22001111,, ss--aauu ccoonn--sseemmnnaatt ppeerriiooaaddee ddee ddiimmiinnuuaarree aa ppoonnddeerriiii aa--cceessttoorraa îînn ffaavvooaarreeaa aannggaajjaammeenntteelloorr aaffeerreenntteeiinnvveessttiiflfliiiilloorr.. VVaallooaarreeaa ccoonnttrraaggaarraannflfliieeii mmeeddiiiiaa ssccææzzuutt ccoonnttiinnuuuu îînncceeppâânndd ccuu ttrriimmeessttrruull IIVV22001100,, ccaa eeffeecctt aall mmaajjoorræærriiii ppoonnddeerriiii ccoonnttrraaggaa--rraannflfliiiilloorr aaffeerreennttee ggaarraannflfliiiilloorr aaccoorrddaattee îînn bbaazzaaccoonnvveennflfliiiilloorr--ppllaaffoonn îînncchheeiiaattee ddee FFNNGGCCIIMMMMccuu bbæænncciillee.. AAssttffeell,, ddaaccææ llaa ssffâârrøøiittuull ttrriimmeessttrruu--lluuii IIIIII 22001100,, ccoonnttrraaggaarraannflfliiaa mmeeddiiee eerraa ddee ccccaa229911 mmiiii lleeii,, llaa ffiinneellee aannuulluuii 22001100 aa ffoosstt ddee 119911mmiiii lleeii,, iiaarr îînn aa ddoouuaa ppaarrttee aa aannuulluuii 22001111 ss--aassttaabbiilliizzaatt llaa aapprrooxxiimmaattiivv 113355 mmiiii lleeii..



pe care le-am dobândit în ultimii doi ani, iarele nu sunt deloc neglijabile. Este vorba de-spre aproape 8 milioane de euro din venituriledirecte (respectiv din comisioane de operare, dinplasamente, din investifliile pe care le facem)astfel încât, la ora actualæ, instituflia este foartesolidæ financiar; este deosebit de mobilæ în ra-port cu evolufliile pieflei øi, mai ales, în condi-fliile crizei, este o instituflie profitabilæ. Profita-bilitatea nu vine, însæ, din comisioanele aferenteacordærii de contragaranflii, ci din investifliile pecare le facem.

AARR:: AAcceessttee pprreecciizzæærrii ssuunntt bbiinnee--vveenniittee,, ddeeooaa--rreeccee ssee ccoonnssttiittuuiiee îînn ccllaarriiffiiccæærrii ppee ccaarree,, ssuunnttccoonnvviinnssææ,, mmuullflflii cciittiittoorrii iinntteerreessaaflflii ddoorreesscc ssæællee pprriimmeeaassccææ ““ddiirreecctt ddee llaa ssuurrssææ””,, ccuumm sseessppuunnee..

IIHH:: Practic, prin natura activitæflii noastre, in-stituflia contragaranfliei este una explicit facili-taræ. Ea nu numai cæ nu complicæ, nu mæreøtecosturile finanflærilor, ci, dimpotrivæ, prin con-tragarantare scad aceste costuri, ceea ce poatepærea un paradox.

AARR:: VVææ rroogg ssææ ““ddeeccrriippttaaflflii”” øøii aacceesstt ppaarraaddooxx aa--ppaarreenntt..

IIHH:: Poate doar sæ paræ un ... paradox. Aceas-ta reprezintæ, de fapt, misiunea, menirea pen-tru care s-a înfiinflat instituflia noastræ øi pentrucare, în general, funcflioneazæ instituflia contra-garanfliei, ca un element de bune practici inifliatøi fundamentat prin norme øi proceduri euro-pene, asumate øi de România într-un mod con-cret, de vreme ce noi preluæm o parte dintreriscurile fondurilor de garantare care, la rân-dul lor, acordæ garanflii pentru IMM-uri. Pentruaceste servicii, fondurile de garantare percepun anumit comision. Dacæ sunt øi contragaran-tate – contragaranflia putând merge pânæ la 80%pentru investiflii øi pânæ la 70% pentru capita-lul de lucru – fondurile de garantare sunt obli-gate sæ micøoreze comisionul lor, iar în acestmod se reduce costul finanflærii. Respectiva di-minuare poate sæ meargæ pânæ la 1,5 puncteprocentuale raportat la 3,5 – 3,8 puncte pro-

centuale, cât reprezintæ media încasatæ de fon-durile de garantare.

AARR:: PPooaattee ccææ aacceesstt eexxeemmpplluu aarr ffii bbiinnee ssææ ffiieeddeezzvvoollttaatt..

IIHH:: Iatæ, bunæoaræ, un caz concret: la uncredit de 100.000 de euro, reducerea costuluiaccesærii acestuia este de aproape 1.400 de euro.Deci, pe antreprenor îl costæ mai puflin cu 1.400de euro, dacæ are øi o contragaranflie, deøi, înmod logic, orice garanflie se plæteøte øi, pe calede consecinflæ, ar trebui sæ-l coste mai mult. A-ceasta este logica accesului la finanflare: nu aigaranflii, le plæteøti. Ei bine, iatæ cæ, în cazul defaflæ, nu numai cæ nu vor plæti mai mult, ci bene-ficiarii au aceastæ reducere, care poate fi sub-stanflialæ. Ea poate fi pânæ la limita de 200.000de euro. Este ajutorul de minimis, care se cu-muleazæ din aceste reduceri succesive. Sau, alt-fel spus, un IMM, beneficiind de contragaran-flii, ar putea sæ acceseze pânæ la 18 – 19 mi-lioane de euro în timp, în maxim doi ani de zile(pentru cæ, dupæ doi ani, se reconsideræ acei200.000 de euro); deci, pânæ la 18 milioane deeuro poate sæ-i ia în condiflii contragarantate,cu aceste reduceri, iar respectivele facilitæfli, cumse vede, înseamnæ deja mult. Foarte pufline sunt,însæ, IMM-urile care acceseazæ credite atât demari. În fapt, chiar dacæ structura contragaran-fliilor acordate cuprinde øi credite de peste 1milion de euro, în mod covârøitor predominæ øisusflinem microcreditarea, media finanflærilorfiind în intervalul 35.000 – 45.000 de euro.

AARR:: ÎÎnn ccee mmææssuurrææ aacceessttee rreessuurrssee aauu ffoosstt ffoo--lloossiittee îînn ppeerriiooaaddaa ddee ccâânndd ffuunnccflfliioonneeaazzææ FFoonn--dduull??

IIHH:: Portofoliul nostru este surmontabil încondiflii predictibile. Legea nr. 312/2009 privindorganizarea FRC spune cæ, anual, cuantumul e-ventualelor pierderi pe care le înregistræm, caurmare a plæflilor în contul garanfliilor execu-tate de bænci, se acoperæ de la bugetul statului.Deci capitalul nostru de 100 milioane de euronu poate fi afectat în niciun fel, decât pe par-cursul exercifliului bugetar al unui an. Dar, la

sfârøitul anului respectiv, bugetul acoperæ e-ventualele pierderi. Cum væ spuneam, însæ, pânæacum, nu numai cæ nu am avut pierderi, ci amînregistrat chiar profit. Practic, la ora actualæ,disponibilitæflile noastre financiare sunt de 108milioane de euro, nu de 100 milioane de euro.În consecinflæ, ele se regæsesc în plafoanele deoperare pe care le-am repartizat fondurilor degarantare, care sunt consumate, pânæ la ora ac-tualæ, de cætre fondurile de garantare, în pro-porflie de 53%. Când se va consuma øi diferen-fla – probabil, pânæ la sfârøitul anului viitor –atunci vor exista condiflionalitæflile legale de adezvolta aceastæ capacitate. În genere, plafonulse stabileøte în limita soldului contragaranfliilorieøiri-intræri, astfel încât, logic, analizând dina-mica pieflei øi alte elemente, o dezvoltare a ca-pitalului nostru de cætre acflionariat nu va fi ne-cesaræ mai devreme de sfârøitul anului 2013.Prin urmare, pânæ la sfârøitul anului 2013, ne-am bucura ca bæncile sæ acorde credite cât “sænu poatæ duce” FRC, ca sæ avem motiv sæ solici-tæm dezvoltarea capitalizærii noastre.

AARR:: CCiinnee aarree aacccceess llaa iimmppoorrttaannttuull sseerrvviicciiuuppee ccaarree ddvvss.. îîll aaccoorrddaaflflii??

IIHH:: Fondurile de garantare beneficiazæ depreluarea unei pærfli din riscul lor; øi este vorbadespre o parte mare, de pânæ la 80%. Acesteasunt beneficiarele în plan instituflional. Toateaceste facilitæfli trebuie sæ se regæseascæ la nive-lul mediului economic. Beneficiarii garanfliilorcontragarantate sunt – cum mai precizam – în-treprinderile mici øi mijlocii. Cele mai impor-tante fonduri de garantare cu care lucræm, sunt –Fondul Naflional de Garantare a Creditelor pen-tru Întreprinderile Mici øi Mijlocii (FNGCIMM)øi Fondul de Garantare a Creditului Rural (IFNSA) –, precum øi fondurile de garantare terito-riale din Moldova, din Transilvania øi din Olte-nia, toate acordând garanflii doar pentru IMM-uri. Fondul Român de Garantare a Credituluipentru Întreprinzætorii Privafli, care este de ase-menea partenerul nostru, una dintre primeleinstituflii de profil înfiinflate în România, acordægaranflii øi altor agenfli economici în afara IMM-

urilor. Dar noi – repet – contragarantæm doarceea ce se acordæ pentru IMM-uri. De aceea,vorbim despre mii de astfel de firme mici øi mij-locii care au beneficiat de contragaranflii, de fapt,de garanflii contragarantate. Adicæ, de credite ga-rantate facilitate prin contragaranflie.

AARR:: OOrriiccee ggaarraannflfliiee eessttee ccoonnttrraaggaarraannttaabbiillææ??IIHH:: În esenflæ, toate garanfliile acordate de

fondurile menflionate sunt contragarantabile,cu condiflia ca beneficiarii de finanflare sæ fieeligibili. A fi eligibil înseamnæ, în esenflæ, a nufi în dificultate. Sintagma “dificultate” este de-finitæ prin normele europene øi normele naflio-nale. Ea se referæ, în general, la starea capitalu-lui øi la lichiditatea firmei respective. Pe de altæparte, trebuie sæ se respecte regula de cumulpentru ajutorul de minimis, øi anume – aøa cummenflionam mai înainte – sæ nu fi depæøit, înultimii doi ani, 200.000 de euro ajutor de stat.Practic, regulile europene øi naflionale ale aju-torului de stat vizeazæ cele douæ categorii: difi-cultæflile øi ajutorul de stat prin mecanismele deminimis, în cazul nostru. Elaboræm øi alte in-strumente, care nu vor privi øi nu vor gestionaoperafliunea de contragarantare pe principiulajutorului de stat al platformei de minimis, cipe baza pachetului de mæsuri adoptate de Co-misia Europeanæ pentru salvarea mediului eco-nomic ca efect al crizei, care trebuie notificateîn mod corespunzætor. Astfel, dezvoltæm o seriede instrumente, mult mai curajoase, precumcele care se adreseazæ în mod special firmelorîn dificultate. Pentru cæ, aøa cum remarcam, nupot fi contragarantate øi nici chiar garantate fir-me care sunt în dificultate, dar existæ instru-mente care dau posibilitatea sæ le putem ga-ranta øi chiar contragaranta øi pe acestea. Lu-cræm, în prezent, la elaborarea mecanismuluiadecvat øi urmeazæ sæ notificæm, în acest sens,Comisia Europeanæ. Concepem, de asemenea,alte instrumente, foarte moderne, care flin deinovare, de competitivitate, de mediu, coopera-flie, agriculturæ, de industria media, de industriaculturalæ, de toate cele care dezvoltæ locuri demuncæ øi determinæ creøterea productivitæflii øicompetitivitæflii.



AARR:: CCuumm eexxpplliiccaaflflii eevvoolluuflfliiiillee îînnrreeggiissttrraattee îînn aacc--ttiivviittaatteeaa ddvvss.. îînn ccoonnddiiflfliiiillee ssppeecciiffiiccee eeccoonnoommiicceeddiinn aaccttuuaallaa ppeerriiooaaddææ??

IIHH:: Poate cæ va suna a lipsæ de modestie ceeace væ voi spune, dar væ asigur cæ am în vedereexclusiv faptele, probele. Væ voi da câteva e-xemple comparative. Pentru a înfiinfla, a dez-volta øi a consacra în piafla financiar-bancaræ oinstituflie financiaræ este nevoie de timp; este ooperaflie foarte complexæ øi complicatæ. De a-ceea, mecanismele financiar-bancare øi institu-

fliile care le gestioneazæ cresc øi se aøeazæ în timp.Invariabil. Atât în România, cât øi în stræinætate.Øi totuøi, FRC a fost înfiinflat, sub aspect juridic,în decembrie 2009, øi, începând cu 1 mai 2010,deci practic, în numai patru luni, a devenit o-peraflional. Dacæ am face comparaflie cu ceeace s-a întâmplat cu fondurile de garantare, nici-unul dintre cele øase fonduri cu care lucræmnoi la ora actualæ – øi care sunt, ele însele, fie-care în parte, instituflii performante, bine pla-sate – nu a avut asemenea performanfle. Un altexemplu la care m-aø referi, evident numai în



DDIISSTTRRIIBBUUfifiIIAA EEXXPPUUNNEERRIILLOORR PPEE FFIINNAANNfifiAATTOORRII

3322 DDEE IINNSSTTIITTUUfifiIIII FFIINNAANNfifiAATTOOAARREE aauu ffiinnaannflflæærrii ggaarraannttaattee ddee ffoonndduurriillee ddee ggaarraannttaarreeøøii ccoonnttrraaggaarraannttaattee ddee FFRRCC.. PPrriinncciippaalleellee bbæænnccii ppaarrtteenneerree ssuunntt:: BBaannccaa TTrraannssiillvvaanniiaa,, UUNNII--CCRREEDDIITT,, BBRRDD,, BBCCRR øøii CCEECC,, eellee ccuummuullâânndd cciirrccaa 7722%% ddiinn vvoolluummuull ttoottaall aall ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorrîînn ssoolldd llaa 3300 sseepptteemmbbrriiee 22001111 øøii,, rreessppeeccttiivv,, 8844%% ddiinn nnuummæærruull ttoottaall aall ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr.. FFaaflflææddee aacceeeeaaøøii ppeerriiooaaddææ aa aannuulluuii ttrreeccuutt,, nnuummæærruull iinnssttiittuuflfliiiilloorr ffiinnaanncciiaarree ppaarrtteenneerree aa ccrreessccuutt ddeellaa 2255 llaa 3322;; pprriinncciippaalliiii ffiinnaannflflaattoorrii aauu rrææmmaass aacceeiiaaøøii,, nnuummaaii ccææ oorrddiinneeaa aacceessttoorraa,, îînn ffuunnccflfliieeddee vvoolluummuull ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr ccee ssuussflfliinn ffiinnaannflflæærriillee aaccoorrddaattee ddee aacceeøøttiiaa,, ss--aa mmooddiiffiiccaatt.. DDaaccæællaa ffiinneellee ttrriimmeessttrruulluuii IIIIII 22001100,, BBCCRR øøii BBRRDD ddoommiinnaauu ““ttooppuull”” ((îîmmpprreeuunnææ ddeeflfliinneeaauu 4411%% ddiinnppoorrttooffoolliiuull ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr)),, ppee ppaarrccuurrssuull aannuulluuii 22001111 aa ccrreessccuutt sseemmnniiffiiccaattiivv nnuummæærruullffiinnaannflflæærriilloorr ggaarraannttaattee ddee FFNNGGCCIIMMMM îînn bbaazzaa ccoonnvveennflfliiiilloorr--ppllaaffoonn øøii ccoonnttrraaggaarraannttaattee ddee FFRRCC,,aaccoorrddaattee ddee bbæænnccii pprreeccuumm BBaannccaa TTrraannssiillvvaanniiaa,, UUnniiccrreeddiitt fifiiirriiaacc øøii BBRRDD,, aassttffeell ccææ,, llaa ffiinneelleettrriimmeessttrruulluuii IIIIII 22001111,, aacceessttee ttrreeii bbæænnccii eerraauu cceellee ccaarree ccuummuullaauu cceell mmaaii mmaarree nnuummæærr øøii vvoo--lluumm ddee ccoonnttrraaggaarraannflfliiii,, îînn aacceeaassttææ oorrddiinnee..

Distribuflia pe finanflatori a volumului de contragaranflii acordate

pânæ la 30.09.2011 Distribuflia pe finanflatori a numærului de contragaranflii acordate

pânæ la 30.09.2011

sens comparativ, vizeazæ un partener al nostrudin Germania, foarte bine plasat pe piafla ga-ranfliilor øi contragaranfliilor din aceastæ flaræ, øicare a reuøit însæ sæ atingæ, doar dupæ patru anide activitate, circa 6.000 de garanflii acordate.Nimic mai edificator pentru afirmaflia fæcutæ maiînainte.

AARR:: ÎÎnn ttiimmpp ccee FFRRCC aa aattiinnss 88..000000,, îînn ddooaarr uunnaann øøii jjuummæættaattee ......

IIHH:: Tocmai. Øi, ca sæ vedefli cæ acest fapt areøi o altæ reverberaflie, Asociaflia Europeanæ a Fon-durilor Mutuale de Garantare – care întruneøte27 de flæri europene øi Turcia, øi aproape 60 deinstituflii de garantare øi contragarantare – ne-ainvitat sæ fim membru al acesteia la øase luni dela data la care noi am devenit operaflionali. Afost prima decizie de acest fel din istoria de 19ani a asociafliei. S-a øi declarat oficial: FRC esteprima instituflie invitatæ sæ intre în aceastæ aso-ciaflie, la inifliativa forului european, dupæ 6luni, de la înfiinflarea sa, în condifliile în carestatutul asociafliei respective prevede cæ abia dupæun an pofli deveni membru consultativ øi numaidupæ doi ani membru cu drepturi depline.

AARR:: CCee aarrgguummeennttee aauu ffoosstt aadduussee îînn ssuussflfliinnee--rreeaa rreessppeeccttiivveeii ddeecciizziiii??

IIHH:: Noi am devenit membru cu drepturi de-pline în øase luni pentru cæ aøa a hotærât aceastæorganizaflie, plecând de la urmætoarele consi-derente: unicitatea, standardele de capitalizareøi funcflionare, specificitatea øi performanfla pecare am reuøit sæ le oferim în piaflæ øi în meca-nismul de contragarantare, inclusiv ca bunepractici. Sunt considerente care au fost apre-ciate, evident, pe baza unui audit. Aceasta esterealitatea puræ.

AARR:: PPee ccaarree oo ccoonnsseemmnnææmm øøii ppeennttrruu sseemm--nniiffiiccaaflfliiiillee eeii ccee ddeeppææøøeesscc ssffeerraa ddvvss.. ddee aaccttiivviittaattee,,aavvâânndd iimmpplliiccaaflfliiii pprriivviinndd iimmaaggiinneeaa RRoommâânniieeii îînnEEuurrooppaa,, øøii nnuu nnuummaaii.. CCuumm aaflflii aajjuunnss llaa aacceesstt nniivveell??

IIHH:: Cu foarte, foarte multæ abnegaflie, mun-cæ øi seriozitate am reuøit sæ ne asumæm meca-

nisme specializate pe deplin compatibile cu stan-dardele bancare øi reglementærile BNR, dar øiun personal valoros, altfel, însæ, foarte redus canumær (avem doar 38 de angajafli în total, de lapartea administrativæ pânæ la directorii gene-rali de structuri). Am avut, însæ, grijæ, ca fiecareom sæ fie foarte bine evaluat, iar, la ora actualæ,practic, în instituflia noastræ se gæsesc oamenide elitæ în fiecare compartiment, aduøi din sis-temul financiar-bancar, din sistemul mediuluide afaceri, din institufliile publice de speciali-tate, inclusiv de la Consiliul Concurenflei (caresunt gestionarii øi, de fapt, “meseriaøii” pe do-meniul mecanismelor ajutorului de stat). Væ potasigura cæ suntem un adeværat laborator de crea-flie øi de evaluare permanentæ a ceea ce facem.La ora actualæ, pot afirma, chiar dacæ ar fi sæ øo-chez, cæ instituflia este o autenticæ bijuterie in-stituflionalæ în arhitectura sistemului financiarøi bancar din România care funcflioneazæ a-proape ireproøabil. Nu aø îndræzni sæ spun cænu ne putem reproøa anumite lucruri, cum arfi dacæ am acflionat sau am reacflionat suficientde prompt øi dedicat la anumite semnale alepieflei, la anumite semnale ale fondurilor degarantare, la felul în care am înfleles sæ primimøi sæ reacflionæm la efectele crizei. Nu suntemperfecfli. Nimeni nu-i perfect aici pe pæmânt, doarBunul – Dumnezeu, care este pretutindeni.

AARR:: PPooaattee ccææ øøii aaiiccii ss--aarr iimmppuunnee uunneellee ccoonn--ccrreettiizzæærrii..

IIHH:: Trebuie sæ væ spun cæ, uneori, realmente,situafliile evocate ne-au copleøit. Dar le-am re-zolvat în timp optim øi am curajul sæ mai afirmcæ niciodatæ nu au impietat asupra bunuluimers al lucrurilor. Ceea ce nu înseamnæ cæ amepuizat – ca sæ spun aøa – portofoliul de pro-bleme. Pentru cæ avem destule probleme cucare ne mai confruntæm. Cæutæm sæ fim mai bineracordafli la necesitæflile øi complicafliile piefleifinanciar-bancare. Øtim foarte bine cum reac-flioneazæ bæncile, cum reacflioneazæ fondurilede garantare øi, într-un fel sau altul, noi ar tre-bui sæ devenim, la un moment dat, un fel deliant, un fel de “apostol” al mecanismului care



faciliteazæ accesul la finanflare a mediului eco-nomic prin care sæ inducem elemente-suportîn mæsuræ sæ dezvolte reconstrucflia parteneria-tului dintre antreprenoriat øi bænci øi, în ultimæinstanflæ, performanfla. Mai ales procesul deieøire din crizæ, de rezistenflæ la efectele crizei,øi, peste toate acestea, spre ceea ce îndeam-næ dezideratul european al Strategiei Europa2020 – inovarea øi competitivitatea. Færæ acestedemersuri este dificil sæ ne imaginæm relansa-rea economicæ. Færæ un capital românesc dez-voltat øi bine consolidat, în condifliile în careinvestifliile stræine vor fi mai puflin generoase,cel puflin pentru o vreme, este aproape de ne-conceput performanfla economicæ în plan na-flional. Un lucru este clar: noi facem tot ceea ceputem, cu posibilitæflile noastre, în flaræ, luând înconsiderare bunele practici europene øi nu nu-mai, pentru cæ avem relaflii cu structuri simi-lare din întreaga lume. Comunicæm øi ne inspi-ræm permanent din bunele practici de pe totmapamondul.

AARR:: ØØii ccuumm ffrruuccttiiffiiccaaflflii eexxppeerriieennflflaa iinntteerrnnaaflfliioo--nnaallææ îînn ddoommeenniiuu??

IIHH:: În primul rând, înflelegând mai bine mi-siunea noastræ prin raportare la experienfla øiperformanfla institufliilor similare nu numai dinEuropa. Este important de înfleles cæ nu practi-cile europene sunt, întâmplætor, cele mai per-formante, ci, dimpotrivæ, mecanismele foarterestrictive, în mod special ale componentelorcare privesc ajutorul de stat, nu sunt dintrecele mai tonice pentru sistemul de garantare øicontragarantare. Pentru cæ ele limiteazæ posi-bilitatea deschiderii în piaflæ øi dezvoltæ multbirocraflia. Consolideazæ instrumentele de lu-cru din perspectiva prudenflialitæflii, dar le limi-teazæ din punct de vedere al volumului øi struc-turii, ceea ce – repet – nu este foarte luminospentru vremurile pe care le træim. Spre deose-bire de institufliile din celelalte flæri, unde poli-ticile publice asiguræ consolidarea structurilorde specialitate în garantare øi contragarantare,dar au mult mai pufline restricflii øi o birocraflie

infinit mai redusæ. Aøa cæ, din acest punct devedere, noi înflelegem sæ învæflæm permanentde la alflii, mai ales cæ avem øi o øansæ – ca sæzic aøa – în neøansa noastræ, aceea de a fi unici,ca øi construcflie instituflionalæ, încât putem a-dapta, cu mai multæ mobilitate, respectiva ex-perienflæ la specificul nostru. Øi o facem. Uneorimai bine, alteori poate nu atât de bine. Timpuløi viafla ne vor clarifica øi în aceastæ privinflæ.Pentru cæ, din pæcate, noi neavând un rapel di-rect la o componentæ comparativæ în România,øi nici mæcar în Europa, este foarte dificil sæ e-valuæm cât de fidel am reacflionat la un anumitstimul al pieflei. Dar, cu siguranflæ, Strategia pecare am elaborat-o pentru perioada 2011 – 2013ne va ajuta, nu numai sæ identificæm parcursuløi dificultæflile, ci øi sæ avem o contribuflie proac-tivæ la soluflionarea unor importante problemela scara întregii noastre economii.

AARR:: MMaaii eexxiissttææ øøii aallttee eelleemmeennttee ddee nnoouuttaattee ppeeccaarree FFRRCC llee aadduuccee ppee ppiiaaflflaa ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarrææaauuttoohhttoonnææ??

IIHH:: Sigur. Ne-am asumat riscul de a veni, lamai puflin de doi ani de activitate operaflionalæ,cu modificæri de esenflæ la mecanismele pe carele promovæm, care au în vedere, în mod spe-cial, dezvoltarea accesului la finanflare, øi, pe dealtæ parte, stimularea mai activæ a investifliilor,concomitent cu reducerea costurilor finanflærii.Acestea sunt, de altfel, cele mai concrete de-mersuri pe care le desfæøuræm în momentul defaflæ: investifliile, costurile finanflærii øi mecanis-mele prin care venim în sprijinul beneficiarilorde finanflare. Începând cu 2012, avem, de ase-menea, un nou mecanism care dezvoltæ activi-tatea noastræ în domeniul accesului la finanflarepentru producætorii agricoli primari. Portofo-liul nostru este încæ nereprezentativ din acestpunct de vedere, pentru cæ mecanismele degarantare în amintita zonæ au multiple restricfliiprevæzute în regulamentele europene øi naflio-nale. Dar, recent, am semnat o convenflie dedi-catæ cu Fondul de Garantare a Creditului Ruralprin care punem bazele unei noi etape în acest



domeniu, care va determina un aport semni-ficativ al institufliei contragaranfliei la dezvolta-rea activitæflii producætorilor agricoli primari.

Un al doilea aspect foarte important vizeazæsprijinirea investifliilor. Pentru atingerea aces-tui obiectiv, am fæcut o analizæ foarte atentæ astructurii portofoliului nostru øi a garanfliiloracordate de fondurile de garantare pentru in-vestiflii. Ca urmare, am decis sæ restructuræmanumite prevederi din normele noastre øi dinconvenfliile de lucru cu fondurile de garantare,începând cu primævara lui 2012, astfel încât,pentru toate solicitærile de creditare destinateinvestifliilor, contragaranfliile sæ se acorde la pla-fonul maxim, de 80% (øi în mod adecvat pen-tru capitalul de lucru necesar punerii în func-fliune a investifliei respective), iar comisionulnostru sæ-l reducem de la 0,37% pânæ la “0”. Înaceste condiflii, costurile finanflærii vor scædeasemnificativ pentru cei care îøi asumæ riscul øisunt imaginativi din punct de vedere al dezvol-tærii prin investiflii.

AARR: AAvveeflflii îînn vveeddeerree øøii aallttee ffoorrmmee ddee ssttiimmuullaa--rree aa eeccoonnoommiieeii rreeaallee??

IIHH:: Pe lângæ investiflii, vom veni în sprijinulcapitalului de lucru, deoarece este covârøitorîn piaflæ. Capitalul de lucru se solicitæ de IMM-uri în proporflie de 70 – 80%. Numai cæ celemai multe credite neperformante sunt tocmaipentru capital de lucru øi, în aceste condiflii,normele de prudenflialitate øi criteriile de riscpe care øi le asumæ bæncile, fondurile de garan-tare øi, respectiv, FRC, norme care, chiar dacæsunt, în linii mari, aceleaøi, practic induc re-gula cæ acolo trebuie sæ fii mai atent, mai pru-dent, mai determinat în a cunoaøte efectele øi,implicit, perspectivele unei asemenea asumæri.Cei care rezistæ în crizæ ca øi în alte momentegrele solicitæ capital circulant pentru a-øi puteaduce afacerile mai departe. Vom acorda øi aicicâteva facilitæfli: vom majora plafonul la 60%grad de garantare (comparativ cu 48% – 50%,cât reprezintæ media în prezent) øi vom reduce,øi aici, costurile finanflærii, mai ales pentru micro-creditæri. Apoi, vom dezvolta instrumente noi,care nu s-au mai promovat în România nici mæ-car de cætre fondurile de garantare. Mæ refer lafaptul cæ elaboræm, aøa cum am mai amintit,noi reglementæri privind acordarea de garanfliicontragarantate, în condifliile normelor de sal-vare, cum sunt acestea asumate de cætre Comi-sia Europeanæ. În ceea ce ne priveøte, normelevizeazæ, în mod special, întreprinderile aflateîn dificultate, deci tocmai cele care nu pot bene-ficia de contragaranflii în cazul mecanismelorexistente. Pentru aceste categorii, Comisia Euro-peanæ a promovat reglementæri specifice. Lu-cræm la adoptarea normei øi urmeazæ sæ notifi-cæm Comisia Europeanæ.

De asemenea, un aspect cu totul spectacu-los vizeazæ posibilitatea de a declara eligibil øiajutorul de minimis, deci sæ-l preluæm noi øisæ-l finanflæm direct. Cu alte cuvinte, fondul degarantare nu va mai fi afectat de reducerea decomision ca expresie a ajutorului de stat, deoa-rece noi îl vom prelua, iar fondul respectiv vaputea sæ performeze øi mai mult în spafliul care



EEVVAALLUUAARREEAA RRIISSCCUURRIILLOORR

CCUU TTOOAATTÆÆ ddiissppeerrssiiaa rriissccuulluuii aassiigguurraattææddee ccrreeøøtteerreeaa nnuummæærruulluuii ddee ccoonnttrraaggaarraannflfliiii ddeevvaalloorrii mmiiccii ((aaffeerreennttee ggaarraannflfliiiilloorr aaccoorrddaatteeîînn bbaazzaa ccoonnvveennflfliiiilloorr ttiipp ppllaaffoonn)),, îînnrreeggiissttrraattææppee ppaarrccuurrssuull aannuulluuii 22001111,, ccoonncceennttrraarreeaaddee 8855%% ((ddiinn nnuummæærruull ttoottaall ddee ccoonnttrraaggaa--rraannflfliiii îînn ssoolldd)) øøii 6666%% ((ddiinn vvaallooaarreeaa ttoottaallææaa aannggaajjaammeenntteelloorr îînn ssoolldd)) aa ppoorrttooffoolliiuulluuiiddee ccoonnttrraaggaarraannflfliiii îînn zzoonnaa ssuussflfliinneerriiii ffiinnaann--flflæærriilloorr ppeennttrruu ccaappiittaall cciirrccuullaanntt rrææmmâânnee uunneelleemmeenntt ddee aatteennflfliiee,, îînnttrruuccââtt ccoonnttrraaggaarraann--flfliiiillee//ggaarraannflfliiiillee ddee aacceesstt ttiipp ssuunntt rreeccuunnoossccuutteeccaa aavvâânndd uunn rriisscc mmaaii rriiddiiccaatt ccoommppaarraattiivv ccuucceellee ddeessttiinnaattee ssuussflfliinneerriiii iinnvveessttiiflfliiiilloorr,, ffaappttccoonnffiirrmmaatt øøii ddee ffaappttuull ccææ mmaajjoorriittaatteeaa ccoonn--ttrraaggaarraannflfliiiilloorr nnoottiiffiiccaattee ppâânnææ îînn pprreezzeenntt,,ccaa ffiiiinndd aaffeeccttaattee ddee iinnssoollvveennflflee øøii pprriimmiirreeaaîînnøøttiiiinnflflæærriilloorr ddee nneeppllaattææ ddee llaa ffiinnaannflflaattoorriissuunntt ddiinn aacceeaassttææ ccaatteeggoorriiee..

determinæ reducerea costurilor finanflærii pen-tru IMM-ul beneficiar. Dupæ ce va fi elaboratæ,vom notifica Comisiei Europene øi aceastæ nor-mæ øi avem convingerea cæ nu va exista nicioproblemæ pentru a fi acceptatæ.

În sfârøit, avem în vedere øi alte douæ proiectede contragarantare. Unul se referæ la sprijinireamicrocreditelor, care reprezintæ o componen-tæ majoræ a politicilor europene pentru stimu-larea accesului la finanflare, precum øi a Pro-gramului Naflional de Reformæ øi ale Strategii-lor Guvernamentale Sectoriale privind IMM-urileøi mediul de afaceri în general. Aici, intenflio-næm chiar sæ reducem la zero valoarea comi-sionului. Cealaltæ normæ vizeazæ explicit spriji-nirea proiectelor inovative. Øi aici intenflionæmsæ dezvoltæm un mecanism adecvat, astfel încât,chiar dacæ aceste proiecte sunt, practic, celemai riscante (øi, de regulæ, se finanfleazæ prin pro-grame asumate prin politici publice de cætrestat), sæ putem ajuta la dezvoltarea facilitæflilorde acordare a finanflærilor pentru proiectele carevizeazæ inovarea øi competitivitatea. Aceasta estepremisa øi, totodatæ, viziunea noastræ. Pentrucæ, în fapt, dezvoltarea inovativæ øi cercetarearealizatæ de marile companii se face prin cre-dite øi dezvoltæri ale antreprenoriatului respec-tiv, dar IMM-urile nu pot concura færæ facilitæflicorespunzætoare la obflinerea de finanflæri pen-tru aceste domenii. Cu siguranflæ, la noi nu e-xistæ cultura unei astfel de abordæri în zonaantreprenoriatului. Noi putem, însæ, sæ o pro-movæm prin facilitæflile pe care le oferim.

Dacæ lucrurile vor decurge într-o relativæ nor-malitate – øi nu avem motive sæ credem cæ va fialtfel – pânæ la mijlocul lui 2012, aceste de-mersuri vor fi finalizate øi puse în practicæ, iarpânæ la finalul anului viitor vor fi active în piaflæ.Iar efectele se vor regæsi în creøterea numæru-lui întreprinderilor beneficiare, diversificareastructurii lor, diminuarea costurilor finanflærii,crearea premiselor dezvoltærii competitive, spo-rirea productivitæflii muncii, pæstrarea øi extin-derea locurilor de muncæ, toate acestea fiind

componente esenfliale ale politicilor noastrede contragarantare.

AARR:: PPeennttrruu aa ccoommpplleettaa iimmaaggiinneeaa uunneeii aaccttiivvii--ttææflflii,, nneeîînnddooiiooss,, ffrruuccttuuooaassee,, vvææ rruuggææmm ssææ pprreecciizzaaflfliiøøii ccee ssuummee aa ppllæættiitt ppâânnææ aaccuumm FFRRCC ccaa uurrmmaarreeaa eexxeeccuuttæærriiii ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr??

IIHH:: Trebuie sæ flinem cont de faptul cæ pe-rioadele consacrate în creditare sunt cuprinseîntre 1 – 3 ani øi cæ noi, FRC, funcflionæm decirca un an øi jumætate. Plæflile care se fac de cæ-tre fondurile de garantare, ca urmare a intræriiîn insolvenflæ sau în incapacitate de platæ a ce-lor care au beneficiat de finanflæri, de regulæ cao consecinflæ a declarærii de cætre bænci a cre-ditelor respective ca neperformante, au cres-cut exponenflial pânæ la nivelul anului 2010 øiau început sæ scadæ începând cu 2011. Sesizæmaici un efect al politicilor publice de relansareeconomicæ. Fondurile de garantare au plætit, înmedie, anual, circa 35 – 40 milioane euro pen-tru creditele neperformante. Pânæ la aceastæ datæ,FRC a preluat din aceste plæfli o sumæ mult maimicæ – circa 0,5 milioane euro – deoarece“valul” nu a ajuns încæ la noi. Am primit, însæ,notificæri pentru 89 de IMM-uri care au benefi-ciat de garanflii contragarantate øi care au intratîn insolvenflæ øi pentru care valoarea totalæ aangajamentelor de contragarantare este de 2,8milioane euro, sumæ care urmeazæ sæ ajungæ laplatæ. Marea majoritate a acestor sume sunt a-ferente unor finanflæri de capital circulant. Esti-mærile pentru 2012 relevæ, cu argumente fun-damentate prin studiile specializate pe care lefacem în piaflæ, cæ noi, FRC, vom plæti circa 10milioane de euro în 2012, iar în 2013 suma arputea ajunge la 28 milioane de euro. Cum sevede, mecanismele funcflioneazæ, se dezvoltæ øireverbereazæ în funcflie de modul în care se“miøcæ” piafla. Dacæ piafla este performantæ, a-tunci øi agenflii economici reuøesc sæ se “miøte”în aceste vremuri complicate øi confuze dinmulte puncte de vedere, iar efectele la nivelulplæflilor sunt mai mici. În caz contrar, este va-labilæ reciproca: vor fi mai mari în mod cores-punzætor.



AARR:: VVææ mmaaii rruuggææmm ssææ ffaacceeflflii oo eevvaalluuaarree îînn llee--ggæættuurrææ ccuu ppeerrssppeeccttiivveellee eeccoonnoommiiccee øøii ffiinnaanncciiaarreeaallee bbeenneeffiicciiaarriilloorr ppootteennflfliiaallii..

IIHH:: Este o temæ foarte complexæ. Am partici-pat la multe evenimente în flaræ. La toate ne-aufost parteneri de dialog mediul de afaceri (res-pectiv, IMM-urile), bæncile øi consultanfla de spe-cialitate. La ora actualæ, cele peste 500 mii deIMM-uri care au rezistat pe piaflæ nu sunt, înmare parte, cele care existau în urmæ cu treiani. Criza a cernut, în mæsuræ semnificativæ, struc-tura øi conflinutul activitæflii IMM-urilor. Existæun paradox øi din acest punct de vedere. În Ro-mânia, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplatîn restul Europei, IMM-urile definite, de regulæ,ca cele mai vulnerabile în crizæ, au rezistat maibine. Acest paradox derivæ dintr-un anumitgrad de inculturæ a antreprenoriatului nostruîn ceea ce priveøte finanflarea afacerilor. Numai17% – 18% dintre întreprinzætorii români ape-leazæ la împrumuturi bancare (faflæ de circa 78%în Europa). Ceilalfli îøi rezolvæ problemele dinsurse proprii sau, cum “plastic” ne exprimæmuneori, din “særæcia” lor, în aceste condiflii, fiindmai puflin afectafli de efectele crizei. Este, desi-gur, øi o urmare a faptului cæ bæncile au deve-nit mult mai greu accesibile. Ele însele øi-audezvoltat un tip de protecflie – aø spune – exa-geratæ din multe puncte de vedere. Problemacea mai gravæ în momentul de faflæ este cumvor rezista, în continuare, agenflii economicirespectivi, mai ales din cauza menflionatæ maiînainte, respectiv din lipsa unei culturi antre-prenoriale de anverguræ øi capacitatea de a-øiasuma riscuri pe un interval mai mare øi în si-tuaflii cu care nu s-au mai confruntat. Este evi-dent cæ finanflarea proprie nu mai poate fi luatæcovârøitor în considerare, pentru cæ resurseleproprii ale antreprenorilor s-au depreciat, s-audiminuat sau chiar au dispærut.

AARR:: TTooccmmaaii ddee aacceeeeaa eessttee ddee pprreessuuppuuss ccææ vvaaccrreeøøttee ppoonnddeerreeaa ccrreeddiittæærriiii..

IIHH:: În aceastæ ordine de idei, trebuie spuscæ sistemul bancar se va deschide din ce în cemai greu din perspectiva acordului Basel III.

Sau, se poate deschide, dar, structural, pe altæpoziflie a “evolventei”. Ne ridicæm, dar nu maisuntem pe aceeaøi voltæ. Intervin alte criterii.Or, foarte puflini øtiu acest lucru øi foarte pu-fline dintre bæncile româneøti sunt îndeajunsde transparente privind perspectivele acesteinoi paradigme. Situaflia este aceeaøi øi în cele-lalte state din UE din acest punct de vedere, nu-mai cæ acestea îøi alocæ timp sæ explice mediu-lui de afaceri cæ relaflia dintre antreprenoriat øibancæ trebuie sæ fie, în primul rând, una de în-credere. Criza a lovit mai ales în aceastæ zonæîn încrederea dintre mediul de afaceri øi bænci,determinând præbuøirea încrederii dintre ceidoi parteneri. Dacæ banca nu înflelege sæ des-chidæ dialogul, sæ explice mai mult ceea ce face,ce instrumente oferæ, ce perspective dæ asumæ-rii de cætre un antreprenor a riscului în cazulcreditærii post-crizæ, atunci teama de efectele vii-toare atât de puflin predictibile, de posibila in-trare în insolvenflæ sau în incapacitate de platæøi, implicit, neîncrederea, vor persista, iar di-namica portofoliului bæncilor va ræmâne unamodestæ.

AARR:: SSææ ssppeerrææmm ccææ sseemmnnaalluull ppee ccaarree--ll ttrraannss--mmiitteeflflii vvaa ffii rreecceeppflfliioonnaatt aaøøaa ccuumm ssee ccuuvviinnee..

IIHH:: Sæ speræm. Existæ, însæ, o linie de demar-caflie, unde fondurile de garantare pot acflionafoarte serios. Øi acflionæm în acest sens concer-tat. Am adus, pânæ acum, sute øi sute de antrepre-nori în dialogurile cu noi alæturi de bænci, iarnoi am stat alæturi de ei. Nu în intenflia de a o-mogeniza politicile celor douæ pærfli, pentru cænu ne putem propune aøa ceva, ci pentru a a-ræta cæ existæ cæi øi instrumente – transparente,de aceastæ datæ – reprezentate prin noi, fon-durile de garantare øi de contragarantare, carevin în sprijinul lor. Bæncile trebuie sæ înfleleagæcæ garanfliile reale, clasic abordate øi în veci pri-mordiale pentru institufliile bancare, reprezin-tæ un element caduc. Noi oferim garanflii cash,imediate, dupæ toate normele bancare, øi pre-luæm riscul acestor antreprenori, iar bæncile tre-buie sæ se recalibreze din aceastæ perspectivæ.Ca efect al restructurærilor operate de bænci,





mai ales în privinfla personalului øi a mecanis-melor, multe dintre sucursalele lor nu au mairemontat verticala structuralæ a mecanismelorde acordare a garanfliilor øi contragaranfliilor,ca urmare a ofertelor noastre. Acolo s-au produsrupturi øi, nu în toate cazurile s-au repus acestelucruri pe un fægaø firesc. Sunt aspecte recunos-cute chiar de cætre conducætorii bæncilor. Øisunt situaflii în care managerul de IMM se ducela bancæ, iar ofiflerul de credit, care nu înflelegece înseamnæ garantare øi contragarantare, îl

pune sæ aducæ tot garanfliile “clasice” – imo-bile, terenuri, maøini etc. Øi, în aceste condiflii,omul nu mai apeleazæ la bancæ. Este o realitatetristæ øi des întâlnitæ. Sigur, existæ multe iniflia-tive, proiecte publice – bancare sau nebancare– care îøi propun sæ estompeze acest handicap,însæ este departe de ceea ce trebuie fæcut. Iarnoi nu putem decât sæ încercæm sæ determi-næm o altæ atitudine la nivelul pieflei, pentru cænu avem øi nu vom avea niciodatæ anvergurade a impune schimbæri de comportament înaceastæ materie. Nici nu suntem “clædifli” pentruaøa ceva. Dar noi facem cu obstinaflie ceea ce nepriveøte. Am dezvoltat instituflia consultanfleica una dintre pârghiile esenfliale ale FonduluiRomân de Contragarantare. Oricine se adresea-zæ pe site-ul nostru primeøte ræspuns, indife-rent dacæ tema respectivæ vizeazæ garantarea,contragarantarea, creditarea. Consiliem în oriceproblemæ referitoare la accesul la finanflare. Pro-cedæm în acelaøi mod øi la toate întâlnirile pecare le avem cu reprezentanflii mediului de afa-ceri. Venim cu produse noi, facilitative, pe carele vom dezvolta potrivit strategiei noastre carese deschide ca viziune pânæ în anul 2015 øi areca obiectiv general strategic perfecflionarea, dez-voltarea, diversificarea inovativæ øi moderniza-rea mecanismelor øi instrumentelor de contra-garantare în procesul de facilitare a accesuluila finanflare a întreprinderilor mici øi mijlocii.

AR: CCeeeeaa ccee rreelleevvææ øøii vviirrttuuflfliillee ccoommpplleemmeenn--ttaarree aallee ccoommppeetteennflfleeii øøii ccoonnsseeccvveennflfleeii..

IH: Mulflumesc pentru apreciere. Ne încu-rajeazæ în ambele sensuri pe care le-afli men-flionat.

DDIISSTTRRIIBBUUfifiIIAA PPEE FFOONNDDUURRII DDEE GGAARRAANNTTAARREE AA EEXXPPUUNNEERRIIII DDIINN CCOONNTTRRAAGGAARRAANNfifiIIII LLAA FFIINNAALLUULL TTRRIIMMEESSTTRRUULLUUII 33

Ponderea contragaranfliilor acordate prinFNGCIMM atât numeric, cât øi valoric, semenfline în plaja de 92% +/–2% din totalulportofoliului.

92%

0%1%3%4%



AAMMPPLLOOAARREEAA SSEECCTTOORRUULLUUII DDEE IIMMMM--UURRII ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA11))

SECTORUL IMM-urilor din România are oimportanflæ deosebitæ, structura întreprinde-rilor active din industrie, construcflii, comerfløi alte servicii relevând o pondere de 9999,,7700%%ppeennttrruu IIMMMM--uurrii (2009). În cadrul sectoruluide IMM-uri, de departe cea mai consistentæcomponentæ este reprezentatæ de mmiiccrrooîînnttrree--pprriinnddeerrii –– 8899,,6699%% ddiinn nnuummæærruull ttoottaall ddee îînnttrree--pprriinnddeerrii aaccttiivvee (89,96% din numærul IMM-urilor).Din perspectivæ dinamicæ, amploarea secto-rului de IMM-uri a cunoscut o evoluflie favora-bilæ, faflæ de anul 2000, nnuummæærruull IIMMMM--uurriilloorrccrreessccâânndd ccuu 6699,,1199%%,, în acelaøi timp nnuummæærruull îînn--ttrreepprriinnddeerriilloorr mmaarrii ddiimmiinnuuâânndduu--ssee ccuu 2211,,0099%%..Analizate mai în detaliu, aceste evoluflii evi-denfliazæ existenfla unei legæturi invers pro-porflionale între mærimea întreprinderilor øiritmurile de creøtere a numærului acestora,astfel, faflæ de nivelul din anul 2000, mmiiccrrooîînn--ttrreepprriinnddeerriillee aauu ccrreessccuutt ccuu 7722,,0011%%,, îînnttrreepprriinn--ddeerriillee mmiiccii ccuu 5555,,5500%%,, iiaarr îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiijj--lloocciiii ccuu 1166,,3333%%.. Din perspectiva ppoonnddeerriiii ppeerr--ssoonnaalluulluuii ooccuuppaatt îînn IIMMMM--uurrii în total perso-nal ocupat în întreprinderile active din in-dustrie, construcflii, comerfl øi alte servicii, a-ceasta este de 6666,,33%% (2009), înregistrând ooccrreeøøtteerree ccuu 1199,,33 ppuunnccttee pprroocceennttuuaallee ffaaflflææ ddeenniivveelluull ddiinn 22000000 (46,9%). PPoonnddeerreeaa cciiffrreeii ddee

aaffaacceerrii realizatæ de IMM-uri în cifra de afaceria întreprinderilor din industrie, construcflii,comerfl øi alte servicii aa ccrreessccuutt ccuu 44,,44 ppuunncctteepprroocceennttuuaallee ((6600,,33%% îînn 22000099 llaa 5555,,99%% îînn 22000000))..VVaallooaarreeaa aaddææuuggaattææ bbrruuttææ este un indicator careevidenfliazæ ccoonnttrriibbuuflfliiaa sseeccttoorruulluuii ddee IIMMMM--uurriillaa ffoorrmmaarreeaa PPIIBB,, acesta situându-se la valoareade 5533,,44%% ddiinn ttoottaalluull vvaalloorriiii aaddææuuggaattee bbrruutteecreate în industrie, construcflii, comerfl øi alteservicii, semnalând oo ccrreeøøtteerree ccuu 1133,,99 ppuunncctteepprroocceennttuuaallee ffaaflflææ ddee aannuull 22000000 ((3399,,55%%))..

❑ În anul 22001100 ffaaflflææ ddee aannuull 22000099,,3355,,1199%% ddiinn ttoottaalluull IIMMMM--uurriilloorr aauu

oobbflfliinnuutt ppeerrffoorrmmaannflflee mmaaii ssllaabbee,, 2255,,9944%% aauu aa--vvuutt aacceelleeaaøøii ppeerrffoorrmmaannflflee,, 2200,,0099%% aauu îînnrreeggiiss--ttrraatt rreezzuullttaattee nneett iinnffeerriiooaarree,, 1166,,1155%% aauu ccoonn--sseemmnnaatt rreeaalliizzæærrii mmaaii bbuunnee,, iiaarr 22,,6633%% aauu sseemm--nnaallaatt rreezzuullttaattee nneett ssuuppeerriiooaarree. Estimærile IMM-urilor cu privire la rezultatele ppeennttrruu 22001111 (com-parativ cu 2010) se prezintæ astfel: 3355,,7766%% mmii--zzeeaazzææ ppee rreezzuullttaattee iiddeennttiiccee,, 2288,,1100%% ppee rreezzuull--ttaattee mmaaii bbuunnee,, 2211,,5522%% –– ppuuflfliinn mmaaii ssllaabbee,,1111,,4433%% ddiinn IIMMMM--uurrii ssee aaøøtteeaappttææ llaa rreezzuullttaatteenneett iinnffeerriiooaarree øøii 33,,1199%% –– sseemmnniiffiiccaattiivv ssuuppee--rriiooaarree..

❑ Cunoaøterea nnaattuurriiii aaccttiivviittææflfliilloorr iinnoo--vvaaflfliioonnaallee desfæøurate în IMM-uri pre-

zintæ un deosebit interes pentru schiflarea u-nei imagini de ansamblu cu privire la IMM-

SSIITTUUAAfifiIIAA IIMMMM--UURRIILLOORR DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA SSIITTUUAAfifiIIAA IIMMMM--UURRIILLOORR DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA

1) Materialul are la bazæ “Carta Albæ a IMM-urilor din România”, CNIPMMR, 2011 øi “Evaluarea situafliei deansamblu a IMM-urilor în semestrul I 2011”, CNIPMMR, 2011



urile din România. ÎÎnn 22001100,, eforturile de ino-vare din IMM-uri s-au concentrat cu precæ-dere spre nnooiillee pprroodduussee (32,01%),, nnooiillee tteehh--nnoollooggiiii (20,24%), aabboorrddæærriillee mmaannaaggeerriiaallee øøiiddee mmaarrkkeettiinngg nnooii (15,07%), mmooddeerrnniizzaarreeaa ssiiss--tteemmuulluuii iinnffoorrmmaattiicc ((10,29%) øøii pprreeggæættiirreeaa rree--ssuurrsseelloorr uummaannee (7,79%).. Este important sæ sub-liniem ppoonnddeerreeaa mmaarree aa IIMMMM--uurriilloorr îînn ccaarreeaabbsseenntteeaazzææ aabboorrddæærriillee iinnoovvaattooaarree (35,53%),ceea ce presupune cæ o parte consistentæ dintreîntreprinzætorii români nu percep inovareaca pe o prioritate, în contextul crizei econo-mice. Privite în dinamicæ, 2010 faflæ de 2009,

amploarea abordærilor inovaflionale din IMM-uri a crescut în cazul produselor noi (+2,11puncte procentuale) øi a noilor abordæri demanagement øi marketing (+1,06 puncte pro-centuale), øi s-a diminuat în cazul pregætiriiresurselor umane (–1,3 puncte procentuale)(graficul nr. 1).

PPEERRCCEEPPfifiIIAA IIMMMM--UURRIILLOORR AASSUUPPRRAAMMEEDDIIUULLUUII DDEE AAFFAACCEERRII

SITUAfiIA de ansamblu a mediului eco-nomic din România în 20112) este apreciatæ

Graficul nr. 1. Natura activitæflilor inovaflionale în cadrul IMM-urilor

1) Carta Albæ a IMM-urilor din România, CNIPMMR, 2011



Graficul nr. 3. Oportunitæflile de afaceri în 2010 øi 2011

Graficul nr. 2. Aprecieri cu privire la evoluflia de ansamblu a mediului de afaceri din România

ca fiind ssttâânnjjeenniittooaarree ddeezzvvoollttæærriiii aaffaacceerriilloorr îînn6699,,6611%% ddiinn IIMMMM--uurrii,, nneeuuttrrææ îînn 2222,,6666%% øøii ffaavvoo--rraabbiillææ aaffaacceerriilloorr îînn 77,,7733%%.. Cu toate cæ acesteaprecieri sunt nefavorabile, se constatæ o u-øoaræ ameliorare faflæ de anul 2010, când me-diul economic era apreciat ca fiind favorabilîn 3,91% dintre IMM-uri, neutru în 18,90%øi stânjenitor dezvoltærii afacerilor în 78,13%(graficul nr. 2). De asemenea, îmbunætæflireaîncrederii întreprinzætorilor într-o dinamicæeconomicæ pozitivæ pe termen scurt este re-flectatæ în eessttiimmaarreeaa eevvoolluuflfliieeii mmeeddiiuulluuii eeccoo--nnoommiicc îînn aannuull 22001122:: 2277,,3355%% ddiinnttrree IIMMMM pprreevvii--zziioonneeaazzææ uunn mmeeddiiuu ffaavvoorraabbiill aaffaacceerriilloorr øøii ddooaarr3311,,2299%% uunnuull ssttâânnjjeenniittoorr ddeezzvvoollttæærriiii..

PPRRIINNCCIIPPAALLEELLEE OOPPOORRTTUUNNIITTÆÆfifiII DDEE AAFFAACCEERRII PPEENNTTRRUU IIMMMM--UURRII

PRINCIPALELE oportunitæfli în afaceri pen-tru 2011 identificate de IMM-uri sunt: ccrreeøø--tteerreeaa vvâânnzzæærriilloorr ppee ppiiaaflflaa iinntteerrnnææ (74,08%),aassiimmiillaarreeaa ddee nnooii pprroodduussee (48,27%), ppeennee--ttrraarreeaa ppee nnooii ppiieeflflee (47,58%), rreeaalliizzaarreeaa uunnuuiippaarrtteenneerriiaatt ddee aaffaacceerrii (28,54%), uuttiilliizzaarreeaa ddeennooii ddee tteehhnnoollooggiiii (28,03%), oobbflfliinneerreeaa uunnuuiiggrraanntt (15,12%) øi ssppoorriirreeaa eexxppoorrttuurriilloorr (7,28%).AAllttee ssuurrssee aallee ooppoorrttuunniittææflfliilloorr identificate decætre 1,53% din IMM-uri sunt: deschiderea denoi puncte de lucru, transparenfla licitafliilorpublice, oferirea spre închiriere a spafliilor,reorganizarea/lichidarea unor activitæfli, atra-gerea de noi clienfli, relansarea creditærii, schim-barea locafliei/spafliului comercial în care sedesfæøoaræ activitæflile, atragerea de investifliipentru modernizare etc. Comparativ cu anultrecut, modificærile esenfliale înregistrate aufost: creøterea vânzærilor pe piafla internæ acrescut simflitor în importanflæ (+6,07 puncteprocentuale), iar rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii ppaarrtteenneerriiaattddee aaffaacceerrii ss--aa ddiimmiinnuuaatt ccaa aammppllooaarree (–4,73puncte procentuale) (graficul nr. 3).

PPRRIINNCCIIPPAALLEELLEE DDIIFFIICCUULLTTÆÆfifiII CCUU CCAARREE SSEE CCOONNFFRRUUNNTTÆÆ IIMMMM--UURRIILLEE

PRINCIPALELE dificultæfli cu care se con-fruntæ IMM-urile din România sunt: ssccææddeerreeaacceerreerriiii iinntteerrnnee (semnalatæ de 67,77% dintre IMM-uri), ffiissccaalliittaatteeaa eexxcceessiivvææ (48,44%), iinnffllaaflfliiaa(44,40%), bbiirrooccrraaflfliiaa (41,39%), ccoorruuppflfliiaa (36,10%),ccoonnttrrooaalleellee eexxcceessiivvee (31,15%), ccoossttuurriillee rriiddii--ccaattee aallee ccrreeddiitteelloorr (27,80%), îînnttâârrzziieerriillee llaa îînn--ccaassaarreeaa ccoonnttrraavvaalloorriiii ffaaccttuurriilloorr ddee llaa ffiirrmmeelleepprriivvaattee (27,52%), aacccceessuull ddiiffiicciill llaa ccrreeddiittee(25,53%), aannggaajjaarreeaa,, pprreeggæættiirreeaa øøii mmeennflfliinneerreeaappeerrssoonnaalluulluuii (22,91%), iinnssttaabbiilliittaatteeaa rreellaattiivvææaa mmoonneeddeeii nnaaflfliioonnaallee (21,15%), ccrreeøøtteerreeaa nnii--vveelluulluuii cchheellttuuiieelliilloorr ssaallaarriiaallee (19,56%), ccaallii--ttaatteeaa ssllaabbææ aa iinnffrraassttrruuccttuurriiii (15,86%), ccoonnccuu--rreennflflaa pprroodduusseelloorr ddiinn iimmppoorrtt (14,38%), nnee--ppllaattaa ffaaccttuurriilloorr ddee ccæættrree iinnssttiittuuflfliiiillee ssttaattuulluuii(13,47%), ssccææddeerreeaa cceerreerriiii llaa eexxppoorrtt (5,06%),oobbflfliinneerreeaa ccoonnssuullttaannflfleeii øøii ttrraaiinniinngguulluuii nneeccee--ssaarree ffiirrmmeeii (4,09%), ccuunnooaaøøtteerreeaa øøii aaddooppttaa--rreeaa aaccqquuiiss--uulluuii ccoommuunniittaarr (1,82%).

AAllttee ddiiffiiccuullttææflflii identificate în 0,97% dintreIMM-uri sunt: concurenfla neloialæ, costul foarteridicat al chiriilor spafliilor comerciale, crizaeconomicæ, preflurile mari ale materiilor pri-me, scæderea nivelului de trai al populafliei,care se reflectæ în numærul redus de clienfli,nedreptæflirea firmelor mici în raport cu orga-nizafliile mari de cætre organele fiscale, slabapregætire a funcflionarilor statului etc. Dupæcum se observæ în graficul nr. 4, comparativcu anul precedent s-au înregistrat uøoare a-melioræri în cazul urmætoarelor dificultæfli: îînn--ttâârrzziieerriillee llaa îînnccaassaarreeaa ccoonnttrraavvaalloorriiii ffaaccttuurriilloorrddee llaa ffiirrmmeellee pprriivvaattee (–9,18 puncte procen-tuale), ffiissccaalliittaatteeaa eexxcceessiivvææ (–6,17 puncte pro-centuale), bbiirrooccrraaflfliiaa (–5,68 puncte procen-tuale). În acelaøi timp se înregistreazæ øi oînræutæflire a situafliei, în urmætoarele cazuri:iinnffllaaflfliiaa (+13,89 puncte procentuale), ccoonnttrrooaa--lleellee eexxcceessiivvee (+13,04 puncte procentuale),ccoorruuppflfliiaa (+10,24 puncte procentuale), aann--





Graficul nr. 4. Dificultæflile majore cu care s-au confruntat IMM-urile în 2010 øi 2009

ggaajjaarreeaa,, pprreeggæættiirreeaa øøii mmeennflfliinneerreeaa ppeerrssoonnaalluu--lluuii (+4,66 puncte procentuale).

ÎÎNNRREEGGIISSTTRRÆÆRRII ØØII DDEESSFFIIIINNfifiÆÆRRII DDEE CCOOMMEERRCCIIAANNfifiII PPEERRSSOOAANNEE JJUURRIIDDIICCEE

LA SFÂRØITUL trimestrului 3 (T3) din 2011,numærul total al comercianflilor activi per-soane juridice era de 645.521, îînn ccrreeøøtteerree ccuu22,,2244%% faflæ de T3 din 2010. Din perspectivadinamicii înmatriculærilor øi desfiinflærilor, si-tuaflia trimestru la trimestru semnaleazæ o in-versare de tendinflæ, astfel, dacæ în TT33 22001100,,aavveeaamm oo ddeessccrreeøøtteerree nneettææ ddee 66..888877,, îînn TT33 22001111ccrreeøøtteerreeaa nneettææ aa ffoosstt ddee 66..668899.. Aceastæ evo-luflie s-a realizat datoritæ acfliunii conjugate atâta înmatriculærilor (+22,87% faflæ de niveluldin T3 2010), cât øi a desfiinflærilor (–56,63%faflæ de T3 2010). Aøa cum se observæ øi îngraficul nr. 5, în T4 2010 a fost punctul deinflexiune, când numærul înmatriculærilor depersoane juridice l-a depæøit pe cel al desfiin-flærilor de persoane juridice (graficul nr. 5 øitabel).

EEVVAALLUUAARREEAA SSEEMMEESSTTRRIIAALLÆÆ AA SSIITTUUAAfifiIIEEII DDEE AANNSSAAMMBBLLUU AA IIMMMM--UURRIILLOORR

ÎN FIECARE semestru, CCoonnssiilliiuull NNaaflfliioonnaallaall ÎÎnnttrreepprriinnddeerriilloorr PPrriivvaattee MMiiccii øøii MMiijjlloocciiii dinRomânia eellaabboorreeaazzææ Evaluarea semestrialæ asituafliei de ansamblu a IMM-urilor din Ro-mânia pentru semestrul anterior, utilizând 2244ddee iinnddiiccaattoorrii economici øi un eøantion repre-zentativ de întreprinzætori. IInnddiicceellee iinnttrreepprree--nnoorriiaall,, indicator de bazæ în evaluarea semes-trialæ a situafliei de ansamblu a IMM-urilor dinRomânia în semestrul I din 2011, este calcu-lat ca medie ponderatæ între IInnddiicceellee mmeeddiiuu--lluuii ddee aaffaacceerrii,, IInnddiicceellee eevvoolluuflfliieeii IIMMMM--uurriilloorrøøii IInnddiicceellee ccaarree rreefflleeccttææ aapprreecciieerreeaa îînnttrreepprriinn--zzæættoorriilloorr ccuu pprriivviirree llaa ssiittuuaaflfliiaa ffiirrmmeeii pprroopprriiii..

❑ În semestrul I din 2011, IInnddiicceelleemmeeddiiuulluuii ddee aaffaacceerrii aa îînnrreeggiissttrraatt oo

eevvoolluuflfliiee ddee aannssaammbblluu nneessaattiissffææccæættooaarree,, însu-mând 18 puncte. Privitæ în dinamicæ, situafliase prezintæ stagnantæ faflæ de semestrul I din2010 (17 puncte). Acest indice are valoareamaximæ de 100 de puncte øi se calculeazæ prin



Tabel

SSIITTUUAAfifiIIEE ÎÎNNRREEGGIISSTTRRÆÆRRII –– DDEESSFFIIIINNfifiÆÆRRII CCOOMMEERRCCIIAANNfifiII PPEERRSSOOAANNEE JJUURRIIDDIICCEE



Graficul nr. 6. Evoluflia indicelui aprecierii întreprinzætorilor

Graficul nr. 5. Evoluflie înregistræri – desfiinflæri comercianfli activi persoane juridice

îînnssuummaarreeaa ssccoorruurriilloorr ccoorreessppuunnzzæættooaarree aa 1133iinnddiiccaattoorrii ssttaattiissttiiccii:: ritmul real de creøtere aPIB-ului (4), rata inflafliei (5), rata øomajului(5), câøtigul salarial mediu lunar net (5), di-namica fiscalitæflii pe forfla de muncæ (0), di-namica impozitului pe profit (3 puncte), dina-mica impozitului pe dividende (1), stabilitateacursului de schimb (–1), gradul de acoperirea importului prin exporturi (1), rata dobân-zii raportatæ la rata inflafliei (4), dinamica mæ-rimii investifliilor stræine directe în România(–2), riscul de flaræ (0).

❑ IInnddiicceellee eevvoolluuflfliieeii IIMMMM--uurriilloorr se ba-zeazæ pe evaluarea unui sseett ddee 1111

iinnddiiccaattoorrii,, valoarea maximæ a acestuia fiind, deasemenea, 100 de puncte. Indicatorii vizafli aufost: evoluflia numærului de societæfli comer-ciale înmatriculate la Registrul Comerflului (10),evoluflia numærului de societæfli comercialeradiate (10), Evoluflia numærului de IMM-uricare au obflinut profit (1), evoluflia numæruluide IMM-uri care au înregistrat pierderi (2),evoluflia datoriilor totale ale IMM-urilor (–1),evoluflia cifrei de afaceri medii pe un IMM (1),evoluflia profitului mediu pe un IMM (–1), e-voluflia pierderii medii pe un IMM (2), evo-luflia numærului mediu de salariafli din IMM-uri (2), evoluflia investifliilor realizate de IMM-uri (–1), evoluflia volumului exporturilor dinsectorul privat (2). În semestrul I din 2011,Indicele evolufliei IMM-urilor a înregistrat va-loarea de 27 de puncte, ceea ce reflectæ oo ee--vvoolluuflfliiee ddee aannssaammbblluu ssaattiissffææccæættooaarree aa sseeccttoorruulluuiiddee IIMMMM--uurrii.. Cu toate cæ evoluflia sectoruluiIMM-urilor nu este una bunæ (45-70 puncte),

notabil este faptul cæ, faflæ de semestrul I 2010(–22 puncte), acest indice a înregistrat o a-meliorare puternicæ.

❑ IInnddiicceellee ccaarree rreefflleeccttææ aapprreecciieerreeaa îînn--ttrreepprriinnzzæættoorriilloorr ccuu pprriivviirree llaa ssiittuuaa--

flfliiaa ffiirrmmeeii pprroopprriiii în semestrul curent com-parativ cu semestrul anterior (maxim 100 depuncte) a înregistrat valoarea de –10 puncte.Aprecierile a 35% dintre întreprinzætori aufost cæ situaflia economicæ a firmei lor estemai bunæ decât în semestrul I din 2010, 20%au declarat cæ este la fel, iar 45% au semnalato înræutæflire. Dinamica indicelui aprecieriiîntreprinzætorilor din 2005 pânæ în prezenteste prezentatæ în graficul nr. 6, observându-seo tendinflæ de ameliorare începând cu semes-trul I din 2010.

❑ IInnddiicceellee iinnttrreepprreennoorriiaall,, care se ob-fline ca medie ponderatæ între indi-

cele mediului de afaceri (40%), indicele evo-lufliei IMM-urilor (50%) øi indicele referitorla aprecierea întreprinzætorilor (10%), indicæîn semestrul I din 2011 oo eevvoolluuflfliiee nneessaattiissffææ--ccæættooaarree aa mmeeddiiuulluuii ddee aaffaacceerrii øøii aa sseeccttoorruulluuiiddee IIMMMM--uurrii (19,7 puncte). Acesta evidenfliazætotuøi o ameliorare a situafliei, dat fiind fap-tul cæ în semestrul I din 2010 indicelele in-treprenorial indica un nivel foarte nesatisfæ-cætor (–8,5 puncte).

pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. OOvviiddiiuu NNiiccoolleessccuupreøedinte al Consiliului Naflional

al Întreprinderilor Private Mici øi Mijlocii din România





■ În directæ rreellaaflfliiee cu demersurile stra-tegice, ppeerrffoorrmmaannflfleellee mmaannaaggeerriiaallee øi

economice ale oricæruia dintre actorii menflio-nafli sunt determinate de mmooddaalliittææflfliillee gæsite pen-tru operaflionalizarea obiectivelor, politicilor,acfliunilor øi mæsurilor asumate øi realizate.

Urmærind scopul principal al existenflei saleinstituflionale – asigurarea øi creøterea accesu-lui la finanflare al întreprinderilor mici øi mij-locii –, FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ((FFRRCC))aa ddeemmaarraatt,, începând cu al doilea semestru alanului în curs, implementarea mæsurilor, ac-

fliunilor øi obiectivelor asumateprin documentul strategic,1)

prioritizate potrivit calendaru-lui corespunzætor întocmit øiaprobat.

■ Conceput ca instru-ment de lucru, adap-

tabil în funcflie de necesitæfli øioportunitæfli, Programul privindobiectivele, acfliunile øi mæsu-

rile corespunzætoare acestora, modalitæflile desoluflionare, termenele øi responsabilii de im-plementare, ale Strategiei Fondului Românde Contragarantare pentru perioada 2011 –2013, se constituie, totodatæ, într-un real iinn--ssttrruummeenntt aannaalliittiicc øøii ddeeooppoottrriivvææ ddee ssuuppoorrtt tteehh--nniicc,, reflectând preocupærile majore proprii lanivel departamental øi managerial, în corela-flie cu tendinflele øi convergenflele partenerilortradiflionali ai Fondului Român de Contraga-rantare.

CCOOMMPPOONNEENNTTEE AALLEE IIMMPPLLEEMMEENNTTÆÆRRIIIICCOOMMPPOONNEENNTTEE AALLEE IIMMPPLLEEMMEENNTTÆÆRRIIIISSTTRRAATTEEGGIIEEII FFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREESSTTRRAATTEEGGIIEEII FFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE

PPEE PPEERRIIOOAADDAA 22001111 –– 22001133 PPEE PPEERRIIOOAADDAA 22001111 –– 22001133 ● ccuu pprrooiieeccflfliiii ppâânnææ îînn aannuull 22001155 ●

SSTTRRAATTEEGGIIAA EEuurrooppaa 22002200,, PPrrooggrraammuull ddee CCoonnvveerrggeennflflææ22001111 –– 22001144,, PPrrooggrraammuull NNaaflfliioonnaall ddee RReeffoorrmmææ 22001111 –– 22001133,,pprreeccuumm øøii ttooaattee cceelleellaallttee mmææssuurrii øøii pprrooiieeccflfliiii ssttrraatteeggiiccee eeuurroo--ppeennee,, nnaaflfliioonnaallee øøii sseeccttoorriiaallee ssuunntt ttoott aattââtteeaa iinnssttrruummeenntteemmeenniittee ssææ ccoonnssaaccrree iieeøøiirreeaa RRoommâânniieeii ddiinn ccrriizzaa eeccoonnoommiiccoo--ffiinnaanncciiaarrææ øøii,, ttoottooddaattææ,, ssææ îînncceerrccee ssææ aassiigguurree oo ddeezzvvoollttaarreessuusstteennaabbiillææ îînn aanniiii ccaarree vvoorr uurrmmaa..

PPrriioorriittiizzaarreeaa ccooeerreennttææ aa cceerriinnflfleelloorr ccoonntteexxttuulluuii eeccoonnoommiiccøøii ssoocciiaall,, aa flfliinntteelloorr pprrooppuussee ppeennttrruu rreelluuaarreeaa ccrreeøøtteerriiii eeccoo--nnoommiiccee øøii aa nniivveelluulluuii ddee ttrraaii ssee ccoonnssttiittuuiiee îînnttrr--oo pprroovvooccaarreeppeerrmmaanneennttææ ppeennttrruu aaccttoorriiii iimmpplliiccaaflflii ffiiee eeii ddiinn ssffeerraa gguuvveerr--nnaammeennttaallææ,, ffiiee ddiinn cceeaa pprriivvaattææ..

1) Viziunea øi obiectivele Fondului Român de Contragarantare – Strategia Fondului Român de Contragarantarepentru perioada 2011 – 2013, cu proiecflii pânæ în anul 2015, prezentatæ pe larg în primul numær al Buletinului Fon-dului Român de Contragarantare.



■ PPeerrffeeccflfliioonnaarreeaa ccaaddrruulluuii ddee rreegglleemmeenn--ttaarree,, aa ssiisstteemmuulluuii ddee ooppeerraarree cu fon-

durile de garantare cu care Fondul Român deContragarantare are încheiate convenflii delucru, în scopul simplificærii mecanismelor deacordare a contragaranfliilor øi adaptærii aces-tora cu mai mare operativitate la dinamica ce-rerii de finanflare a IMM, ca primæ acfliune me-nitæ sæ asigure realizarea primului obiectiv prio-ritar al Strategiei, “Dezvoltarea accesului la fi-nanflare a IMM prin creøterea numærului øi a vo-lumului de contragaranflii, a numærului IMMbeneficiare øi a locurilor de muncæ susflinutesau nou-înfiinflate”, a avut în vedere valorifica-rea concluziilor, analizelor øi rapoartelor, trans-mise de Fondul Român de Contragarantare øia informafliilor rezultate din verificærile fæcutela nivelul fiecærui fond de garantare, precumøi a solicitærilor øi opiniilor formulate de cætreacestea pentru perfecflionarea activitæflii.

S-a avut în vedere, pe de o parte, aassuummaarreeaauunnoorr mmeeccaanniissmmee øøii iinnssttrruummeennttee ddee “bune prac-tici” utilizate de instituflii similare din UE, ur-mærindu-se în principiu perfecflionarea actua-lelor reglementæri proprii Fondului Român deContragarantare, iar, pe de altæ parte, coope-rarea cu specialiøtii fondurilor de garantare par-tenere, pentru gæsirea celor mai bune solufliicorespunzætoare, astfel cæ, pentru anul 2012,sunt pregætite a fi lansate atât un nou set denorme privind acordarea de ajutoare de mini-mis sub formæ de contragaranflie, cât øi o nouæconvenflie-cadru de contragarantare, care va fiîncheiatæ cu fondurile de garantare partenere.

■ O mæsuræ necesaræ pentru perfecflio-narea propriului cadru de reglemen-

tare o constituie, potrivit Strategiei, øi aannaallii--zzaarreeaa ggrraadduulluuii ddee uuttiilliizzaarree aa ppllaaffooaanneelloorr øøii ssuubb--ppllaaffooaanneelloorr aallooccaattee iinniiflfliiaall pprriinn ccoonnvveennflfliiiillee ddeeccoonnttrraaggaarraannttaarree øøii ffoorrmmuullaarreeaa ddee pprrooppuunneerrii pri-vind dimensionarea mai adecvatæ a plafoane-lor øi subplafoanelor pe fiecare fond de garan-

tare, în concordanflæ cu potenflialul fiecæruiade susflinere a unui numær cât mai mare deIMM. Mæsura a fost inifliatæ încæ din luna iuliea anului 2011, când au fost aprobate o seriede majoræri øi redistribuiri ale sumelor pentruplafoanele de contragarantare alocate iniflialprin convenfliile de contragarantare, mæsuri deadecvare ce s-au impus ca urmare a înregistræ-rii, la mijlocul anului 2011, a unor grade deutilizare a plafoanelor inifliale foarte mari sau,dupæ caz, foarte mici.

Continuarea øi finalizarea acfliunii de ana-lizæ øi elaborarea de propuneri privind dimen-sionarea plafoanelor în perspectiva anului 2012este în curs de realizare, fiind în strânsæ legæ-turæ cu corelarea datelor comunicate de fon-durile de garantare cu privire la acordærile decontragaranflii øi la solicitærile de executare a con-tragaranfliilor (prognozate atât pentru trimes-trul IV 2011, cât øi pentru întregul an 2012),cu elaborarea propunerilor de venituri øi chel-tuieli pentru anul 2012 øi cu evaluarea impac-tului acestor date asupra capacitæflii de expu-nere a Fondului Român de Contragarantare înactivitatea de contragarantare.

■ ÎÎmmbbuunnæættææflfliirreeaa øøii ppeerrffeeccflfliioonnaarreeaa aaccttii--vviittææflfliiii ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree îînn ssccooppuull

ccrreeøøtteerriiii eeccoonnoommiiccee îînn mmeeddiiuull rruurraall,, ca acfliunenecesaræ rezultatæ inclusiv din consultærile a-vute de specialiøtii Fondului Român de Con-tragarantare cu reprezentanfli ai antrepreno-rilor din sectorul agriculturii primare, pe par-cursul evenimentelor de promovare2) pe careFondul Român de Contragarantare le-a orga-nizat în primul trimestru al anului 2011, a fostrealizatæ cu sprijinul Ministerului Agriculturiiøi Dezvoltærii Rurale, pprriinn ccoonncceeppeerreeaa øøii ppuunnee--rreeaa îînn aapplliiccaarree aa uunneeii nnoorrmmee ssppeecciiffiiccee activitæ-flii de contragarantare a garanfliilor pentru pro-ducætorii agricoli, Fondului Român de Contra-garantare alocându-i-se astfel un plafon deajutor de minimis în valoare de 300.000 euro.

2) Tehnologii øi produse de garantare øi contragarantare în sprijinul relansærii activitæflii de creditare – BuletinulFondului Român de Contragarantare, nr. 1, pag. 61.



Norma reprezintæ o schemæ transparentæde ajutor de minimis3), prin care Fondul Ro-mân de Contragarantare contragaranteazæ ga-ranfliile acordate de fondurile de garantare pen-tru creditele øi alte instrumente de finanflarecontractate de la bænci øi instituflii financiarenebancare de cætre întreprinderile mici øi mij-locii active în sectorul producfliei primare deproduse agricole4).

■ În scopul creærii unui cadru favora-bil pentru valorificarea posibilitæflilor

actuale de dezvoltare economicæ a Românieiøi al stimulærii mediului de afaceri, prin înfiin-flarea øi dezvoltarea de întreprinderi mici øi mij-locii, øi având în vedere efectele negative alecrizei economice în ceea ce priveøte reducereanumærului de operatori activi pe piaflæ, înæs-prirea condifliilor de creditare în general, creø-terea dificultæflilor øi a riscurilor pentru începe-rea unei afaceri, în special pentru tinerii între-prinzætori, pentru stimularea spiritului antre-prenorial al tinerilor, pentru dezvoltarea de noipolitici publice necesare relansærii economice,reducerii øomajului øi asigurærii unor condifliimai bune pentru participarea tinerilor la viaflaeconomicæ øi socialæ, GGuuvveerrnnuull RRoommâânniieeii aa ee--mmiiss OO..UU..GG.. nnrr.. 66//22001111 pentru stimularea înfiin-flærii øi dezvoltærii microîntreprinderilor de cæ-tre întreprinzætorii tineri.

Consacrând aplicabilitatea politicii guver-namentale în sfera de lucru a obiectivelor øimæsurilor strategice proprii, Fondul Românde Contragarantare împreunæ cu Fondul Na-flional de Garantare a Creditelor pentru IMMau operaflionalizat iimmpplleemmeennttaarreeaa uunneeii pprrooccee--dduurrii ssppeecciiaallee privind aplicarea ordonanflei men-flionate, prin elaborarea øi eemmiitteerreeaa uunneeii nnoorr--

mmee ssppeecciiffiiccee de contragarantare, fiind consoli-dat în acest sens øi parteneriatul instituflionalîncheiat încæ din luna februarie a acestui an cuAgenflia pentru Implementarea Proiectelor øiProgramelor pentru IMM.

■ Astfel, NNoorrmmaa nnrr.. 44//22001111 instituie oschemæ transparentæ de ajutor de mi-

nimis5), prin care Fondul Român de Contraga-rantare contragaranteazæ garanfliile acordatede fondurile de garantare pentru credite øi alteinstrumente de finanflare contractate de mi-croîntreprinderile înfiinflate de cætre întreprin-zætorii tineri (IMM) de la bænci øi instituflii fi-nanciare nebancare.

MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerreeaa înfiinflatæ de întreprin-zætorul debutant reprezintæ, în sensul normei,societatea comercialæ cu ræspundere limitatæcare se încadreazæ în categoria microîntreprin-derilor6) øi îndeplineøte condifliile prevæzutede O.U.G. nr. 6/2011.

Pentru ccrreeøøtteerreeaa ppoonnddeerriiii mmiiccrrooccrreeddiittæærriiiiîn structura øi volumul portofoliului creditelorgarantate în condiflii contragarantate, ca acfliuneconjugatæ de realizare a primului obiectiv prio-ritar al Strategiei, prin identificarea unui sistemde facilitæfli øi a unor mecanisme simplificatede acordare a contragaranfliilor pentru finan-flærile care se situeazæ sub plafonul de 25.000euro sau echivalent în lei, au fost demarate maimulte mmææssuurrii ssppeecciiffiiccee menite sæ contribuie ladezvoltarea oportunitæflilor de garantare øi con-tragarantare a microîntreprinderilor øi a dezvol-tærii microcreditærii.

Au fost solicitate pprrooppuunneerrii fondurilor par-tenere pentru identificarea solufliilor cu im-pactul cel mai însemnat în accelerarea susfline-rii microcreditærii øi pentru explorarea intere-

3) Acordarea contragaranfliilor în cadrul acestei scheme se va face cu respectarea dispozifliilor Regulamentului CEnr. 1.535/2007 privind aplicarea articolelor 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producfliei deproduse agricole.

4) Produsele enumerate în Anexa I la Tratat, cu excepflia produselor piscicole øi de acvaculturæ, care intræ în sferade aplicare a Regulamentului CE nr. 104/2000.

5) Cu respectarea dispozifliilor Regulamentului CE nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 107 øi 108 din Tratatulprivind funcflionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.

6) Conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinflærii øi dezvoltærii întreprinderilor mici øi mijlocii, cu mo-dificærile ulterioare.



sului acestora în majorarea valorii ajutoruluide minimis pentru microcredite, în corelafliecu o adaptare a primei de contragarantare lagradul de risc al acestor finanflæri.

■ LLaa nniivveell iinntteerrnn,, aauu ffoosstt pprroocceessaattee iinn--ffoorrmmaaflfliiiillee aaccuummuullaattee îînn bbaazzaa ddee ddaattee

pprroopprriiee aa FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree,,în vederea identificærii institufliilor financiarebeneficiare de contragaranflii, în portofoliul cæ-rora microcreditele deflin o pondere însem-natæ øi, totodatæ, identificarea intermediarilorfinanciari specializafli în microfinanflare, careopereazæ pe piafla româneascæ, øi a unui minimde informaflii referitoare la activitatea acestora,precum øi a identificærii domeniilor predilecteîn care opereazæ microfinanflarea pe piafla finan-ciaræ din România.

LLaa iinnvviittaaflfliiaa lansatæ, în luna septembrie, decætre Fondul Român de Contragarantare fon-durilor de garantare partenere de a se alæturaîn procesul de iiddeennttiiffiiccaarree aa uunnoorr pprroodduussee ppeenn--ttrruu sspprriijjiinniirreeaa mmiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerriilloorr,, pânæ înprezent a ræspuns pozitiv Fondul Român deGarantare a Creditelor pentru ÎntreprinzætoriiPrivafli.

Având în vedere propria analizæ efectuatæasupra pieflei financiare din Romania, din carea reieøit faptul cæ bæncile comerciale nu mani-festæ, cel puflin momentan, un interes major îna dezvolta produse dedicate microîntreprinde-rilor, în cursul lunii noiembrie, FFoonndduull RRoommâânnddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree aa llaannssaatt iinnvviittaaflfliiaa de a fialæturi în demersul de dezvoltare a unui pro-gram specific microcreditærii pprriinncciippaalleelloorr iinn--ssttiittuuflfliiii ffiinnaanncciiaarree nneebbaannccaarree ssppeecciiaalliizzaattee îînnmmiiccrrooffiinnaannflflaarree,, în funcflie de sugestiile øi pro-punerile acestora, urmând a se definitiva pro-punerea efectivæ de produs.

■ De asemenea, pentru începutul anu-lui 2012 este avutæ în vedere rreeaallii--

zzaarreeaa uunnuuii ssttuuddiiuu ssppeecciiaalliizzaatt referitor la politi-

cile de microfinanflare, garantare øi contraga-rantare a microcreditelor la nivelul UE øi, toto-datæ, realizarea unor fiøe de produs de contra-garantare care sæ asigure dezvoltarea segmen-tului de microfinanflare øi care ssææ ooffeerree FFoonn--dduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ppoossiibbiilliittaatteeaaddee aa oobbflfliinnee ccaalliittaatteeaa ddee iinntteerrmmeeddiiaarr,, în cadrulprogramelor specifice dezvoltate la nivelul UEîn acest domeniu.

■ OObbiieeccttiivvuull pprriioorriittaarr aall SSttrraatteeggiieeii “Per-fecflionarea schemelor de ajutor øi a

normelor de aplicare ale acestora” în corelafliecu dinamica legislafliei europene øi naflionaleîn materia ajutorului de stat este pus în valoareîn primul rând prin recalibrarea sistemului deoperare al Fondului Român de Contragaran-tare din perspectiva politicilor europene dereformare a intervenfliei statelor membre înmateria ajutorului de stat.

Pe cale de consecinflæ, aarrmmoonniizzaarreeaa sche-melor de ajutor de minimis în concordanflæ cudinamica legislafliei europene în materia aju-torului de stat øi cu cerinflele de operare aleFondului Român de Contragarantare este reali-zatæ continuu, prin monitorizarea ppeerrmmaanneenn--ttææ a proiectelor de modificare a reglementæri-lor comunitare cu incidenflæ asupra activitæfliiFondului Român de Contragarantare, în vede-rea clarificærii în timp util a mæsurilor de ar-monizare ce se impun.

■ Dezvoltarea øi diversificarea unor me-canisme øi instrumente dedicate creø-

terii accesului la finanflare a proiectelor careræspund criteriilor vizate de Competitiveness andInnovation Framework Programme (CCIIPP)7), prindemararea unui parteneriat performant vizândaccesul la sursele øi instrumentele de operareale Fondului European de Investiflii (FEI), con-stituie o preocupare fundamentalæ øi perma-nentæ a Fondului Român de Contragarantareîn vederea atingerii obiectivului prioritar con-

7) Având drept flintæ principalæ întreprinderile mici øi mijlocii, Programul-cadru pentru competitivitate øi inovafliesprijinæ activitæflile inovatoare (inclusiv eco-inovaflia), oferæ un acces mai bun la finanflare øi furnizeazæ servicii de asis-tenflæ pentru afaceri la nivelul regiunilor.



stituit de dezvoltarea øi flexibilizarea facilitæ-flilor oferite în procesul de acces la finanflare aIMM pentru proiectele aflate în convergenflæcu Strategia EUROPA 2020, având ca obiectivede referinflæ creøterea inteligentæ, dezvoltareadurabilæ øi promovarea unei economii favora-bile incluziunii sociale.

■ Pânæ în acest moment au avut locconsultæri la nivel de specialiøti, în ve-

derea încercærii de stabilire a unei prime rundeoficiale de întâlniri între structurile de mana-gement ale celor douæ instituflii, fiind avute învedere atât formularea unor propuneri pentruiniflierea de parteneriate cu FEI prin progra-mele acestuia dedicate susflinerii microîntre-prinderilor, microfinanflærii etc., cum ar fi JE-REMIE8), JASMINE8), EPMF10), precum øi cualte instituflii financiare internaflionale, vizândcontragarantarea activitæflilor care privesc pro-iectele ce ræspund criteriilor vizate de CIP øide Strategia Europa 2020, cât øi implementa-rea unui parteneriat specializat cu FEI, pentruacordarea de contragaranflii care acoperæ pânæla 100% din valoarea garanfliei pentru proiecteinovative ale IMM.

■ Fiind la început de drum øi având învedere obiectul sæu specific de acti-

vitate, cunoaøterea de cætre Fondul Român deContragarantare a “bunelor practici” din zonapoliticilor, mecanismelor øi instrumentelor degarantare øi contragarantare din flærile UE estemai mult decât beneficæ, întrucât oferæ, pe deo parte, o utilæ bazæ de comparaflie cu propriilemecanisme øi instrumente øi, dintr-o altæ per-spectivæ, modalitæfli de perfecflionare a poten-

flialului sæu de viabilitate economicæ øi mana-gerialæ.

■ Din anul 201011), FFoonndduull RRoommâânn ddeeCCoonnttrraaggaarraannttaarree eessttee mmeemmbbrruu aall Aso-

ciafliei Europene a Societæflilor Mutuale de Ga-rantare (AECM), asociaflie care reuneøte 36 deinstituflii de garantare si contragarantare din22 de flæri membre UE øi Turcia, care are caprincipale obiective promovarea instrumente-lor de garantare-contragarantare pentru IMM,reprezentare a intereselor sectorului în dialo-gul cu institufliile europene øi internaflionale øiasigurarea schimbului de informaflii øi bunepractici în domeniu între membrii sæi.

■ În vederea consolidærii pozifliei Fon-dului Român de Contragarantare în

cadrul AECM, pentru o mai bunæ reprezentarede cætre aceasta a intereselor Fondului Românde Contragarantare în fafla institufliilor euro-pene øi a organismelor internaflionale, a fostluatæ ddeecciizziiaa ddee ddeeppuunneerree,, îîmmpprreeuunnææ ccuu cceeii--llaallflflii rreepprreezzeennttaannflflii aaii RRoommâânniieeii îînn AAEECCMM,, aa ccaann--ddiiddaattuurriiii ppeennttrruu oorrggaanniizzaarreeaa îînn aannuull 22001122 aaCCoonnffeerriinnflfleeii øøii aa sseemmiinnaarruulluuii aannuuaall aall AAssoocciiaaflfliieeiillaa BBuuccuurreeøøttii,, mæsuræ realizatæ cu ocazia par-ticipærii la Tallinn în cadrul Adunærii Anuale aAECM din 9 – 11 iunie a.c. øi fructificatæ înmod deosebit prin obflinerea aprobærii solicitatepentru co-organizarea Adunærii Anuale din 2012.

■ Pentru dezvoltarea cooperærii cu in-stituflii øi organisme de garantare øi

contragarantare din flærile membre UE øi alealtor state cu experienflæ în domeniu, valorifi-carea potenflialului øi oportunitæflilor oferite de

8) Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises (Resurse europene comune pentru microîntre-prinderi øi întreprinderi mici øi mijlocii) permite statelor membre sæ utilizeze fonduri structurale pentru a sprijiniîntreprinderile mici øi foarte mici. În unele flæri din UE, furnizorii de microcredite beneficiazæ de garanflii, credite øigaranflii de participare la capital.

9) Joint Action to Support Micro-finance Institutions in Europe (Acfliunea comunæ în sprijinul institufliilor demicrofinanflare din Europa) dezvoltæ capacitatea furnizorilor de microcredite øi îi ajutæ sæ devinæ operatori viabili øidurabili pe piafla creditelor.

10) European Progress Microfinance Facility (Instrumentul european de microfinanflare Progress –microfinanflarea Progress) a fost lansat în 2010, pentru a facilita accesul întreprinderilor mici la microcredite (împru-muturi mai mici de 25.000 de euro).

11) Fondul Român de Contragarantare a fost declarat deplin operaflional la data de 4 martie 2010.

AECM în scopul asumærii instrumentelor debune practici øi a experienflelor relevante peplan european øi internaflional – obiectiv im-portant al Strategiei –, Fondul Român de Con-tragarantare are în vedere ppaarrttiicciippaarreeaa llaa eevvee--nniimmeennttee ddee ssppeecciiaalliittaattee rreepprreezzeennttaattiivvee,, orga-nizate de institufliile de garantare øi contraga-rantare din flæri europene øi alte state, la ini-fliativa acestora, cu scopul de a dezvolta comu-nicarea øi a promova mecanismele de operareøi experienfla Fondului Român de Contragaran-tare în exteriorul României øi pentru consoli-darea cooperærii cu institufliile similare din UE.

■ În contextul mæsurii strategice deutilizare a ooppoorrttuunniittææflfliilloorr AAEECCMM ddee

ppllaattffoorrmmææ ppeennttrruu sscchhiimmbbuull ddee bbuunnee pprraaccttiiccii îndomenii øi mecanisme specializate ale garan-tærii/contragarantærii, prin ppaarrttiicciippaarreeaa llaa ggrruuppeeddee lluuccrruu,, seminarii, sesiuni de training, precumøi la alte evenimente ad-hoc pe diferite subiectede interes ale Fondului Român de Contragaran-tare, sunt luate în considerare, pe de o parte,ppaarrttiicciippaarreeaa llaa ggrruuppuurriillee ddee lluuccrruu,, în special lacele dedicate problematicilor de ajutor de stat,legislaflie financiar-bancaræ, statisticæ, fonduristructurale, agriculturæ, export ø.a., iar, pe dealtæ parte, propunerile rezultate din rapoar-tele de deplasare ce urmeazæ a fi diseminate o-perativ în cadrul compartimentelor de specia-litate ale Fondului Român de Contragarantare,în vederea îmbunætæflirii instrumentelor øi me-canismelor de garantare/contragarantare.

■ Performanfla oricærei organizaflii øi cudeosebire a celor din domeniul fi-

nanciar-bancar este intrinsec determinatæ denivelul øi anvergura sistemelor informatice u-tilizate, de capacitatea de implementare øi ac-tualizare permanentæ ale acestora, de gradulde interoperabilitate cu ceilalfli parteneri, destandardele de lucru øi conøtiinfla profesionalæa personalului.

Pentru iimmpplleemmeennttaarreeaa uunnuuii ssiisstteemm iinnffoorrmmaa--ttiicc iinntteeggrraatt ddee ttiipp Enterprise Resources Planning,având structuræ, arhitecturæ øi modele de ope-rare specifice mecanismelor øi instrumentelor

utilizate de Fondul Român de Contragarantareøi de fondurile de garantare cu care acesta areconvenflii de lucru, sunt aproape de finalizaremai multe mmææssuurrii ssppeecciiffiiccee care prevæd, prin-tre altele, asigurarea condifliilor de interopera-bilitate a sistemului informatic al Fondului Ro-mân de Contragarantare cu sistemele informa-tice ale institufliilor cu care acesta are convenfliide lucru, prin realizarea de protocoale speci-fice øi, implicit, instruirea personalului Fondu-lui Român de Contragarantare øi a reprezen-tanflilor institufliilor partenere cu privire la prin-cipiile de operare ale sistemului informatic pro-priu Fondului Român de Contragarantare.

■ Pentru dezvoltarea øi diversificareacomunicærii øi a relafliilor instituflio-

nale cu fondurile de garantare, bæncile, me-diul de afaceri, presa øi autoritæflile publice, înscopul diseminærii conflinutului øi a dinamiciimecanismelor øi instrumentelor de operare pro-prii, prin perfecflionarea mecanismelor de co-municare intra øi extra instituflionalæ cu actoriiimplicafli, FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarreeøøii--aa aassiigguurraatt pprreezzeennflflaa,, în calitate de invitat,partener sau chiar co-organizator llaa mmaaii mmuulltteeeevveenniimmeennttee ssppeecciiffiiccee,, dintre care meritæ men-flionate:

■ Conferinfla “Soluflii pentru eficientizareaIMM/Soluflii pentru dezvoltarea infrastructuriiIT&C”, Bucureøti – 28 septembrie 2011;

■ Conferinflele “MediafaxTalks”: 4 – 5 oc-tombrie 2011 – Financial Forum (BNR) øi 18octombrie 2011 – Talks about Agriculture;

■ Conferinfla Naflionalæ dedicatæ finanflæriiIMM – 20 octombrie 2011, Bucureøti;

■ “Topul Naflional al Firmelor Private dinRomânia – 2010”, ediflia a XIX-a, 4 noiembrie2011, Palatul Parlamentului, precedat de masarotundæ cu tema “Dezvoltarea sectorului de IMMdin România pe baza prevederilor StrategieiUE 2020”.

Demn de menflionat este øi faptul cæ, în ca-drul a douæ dintre evenimentele menflionate,Fondul Român de Contragarantare a primit dinpartea organizatorilor ddiissttiinnccflfliiii pentru activi-tatea întreprinsæ în sprijinul sectorului IMM.





■ Pentru realizarea obiectivului prioritaral Strategiei referitor la ccoonnssoolliiddaarreeaa ggeess--

ttiiuunniiii eeccoonnoommiiccee pprroopprriiii,, aa mmeeccaanniissmmeelloorr ddee pprruu--ddeennflfliiaalliittaattee,, aassiigguurraarreeaa ccaappaacciittææflfliiii ddee ppllaattææ aa FFoonn--dduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ppeennttrruu eeffeecctteelleeccee ddeeccuurrgg ddiinn pprroodduucceerreeaa rriissccuulluuii øøii îîmmbbuunnæættææ--flfliirreeaa llooggiissttiiccææ aa FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaa--rraannttaarree a fost înfiinflat Comitetul de risc øi inves-tiflii, care este o structuræ organizatoricæ cu ca-racter permanent, cu atribuflii de examinare, a-vizare øi acordare de consultanflæ specializatæ îndomeniul politicilor de risc øi al investifliilor Fon-dului Român de Contragarantare.

Comitetul de risc øi investiflii are, printre al-tele, ccaa aattrriibbuuflfliiii::

■ elaborarea de propuneri pentru politicicoerente privind investifliile de plasament øimanagementul riscurilor asociate acestora;

■ formularea de propuneri pentru optimi-zarea structurii de plasamente, care sæ oferemaxim de profitabilitate øi lichiditate, limitândpe cât posibil riscurile asociate;

■ elaborarea de proceduri øi reguli de ope-rare în tranzacfliile privind investifliile de plasa-ment øi stabilirea unor limite de toleranflæ pen-tru riscurile asociate acestora;

■ monitorizarea evolufliei øi a tendinflelepieflelor financiare;

■ analiza permanentæ a investifliilor de por-tofoliu, propunând noi achiziflii sau vânzæri detitluri;

■ monitorizeazæ portofoliul de titluri pescadenfle øi monede;

■ analizeazæ øi monitorizeazæ conformareaFondului Român de Contragarantare la regle-mentærile referitoare la administrarea active-lor øi pasivelor øi face recomandæri corespun-zætoare atunci când este cazul;

■ avizeazæ propunerile de modificare/com-pletare a normelor øi procedurilor privind ac-tivitatea de trezorerie ale Fondului Român deContragarantare;

■ analizeazæ øi monitorizeazæ lichiditateaFondului Român de Contragarantare;

■ formularea de recomandæri referitoare laacfliunile pe care le consideræ oportune øi ne-cesare pentru a menfline performanfla plasa-mentelor øi nivelurile de risc adecvate, în cazulmodificærii condifliilor din piaflæ ori apariflieialtor factori externi care pot afecta rentabilita-tea plasamentelor sau genera riscuri mai maridecât cele estimate;

■ evaluarea permanentæ a nevoii de lichi-ditate a Fondului øi elaborarea de scenarii destres, în funcflie de care poate propune modi-ficæri în structura de plasamente, cu evaluareaimpactului acestora în ceea ce priveøte profi-tabilitatea;

■ avizeazæ propunerile privind politicilede administrare a riscurilor semnificative înactivitatea Fondului Român de Contragaran-tare;

■ avizeazæ propunerile de norme øi proce-duri în domeniul administrærii riscurilor sem-nificative în cadrul Fondului Român de Con-tragarantare, precum øi propunerile de amen-dare a celor existente;

■ avizeazæ limitele de expunere la riscul decontragarantare pentru diferite sectoare econo-mice, regiuni geografice, produse de contraga-rantare specifice, categorii de beneficiari etc.

VVaassiillee CCOOMMAANNmembru al Directoratului

Fondului Român de Contragarantare



DDEEFFIINNIIfifiIIII

■ MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerree.. Comisia Euro-peanæ consideræ microînterprinde-

rea ca fiind “orice întreprindere cu mai puflin de10 angajafli øi o cifræ de afaceri sub 2 milioaneeuro”.1)

■ MMiiccrrooccrreeddiittuull.. Termenul de “micro-credit” este definit în diverse moduri,

în funcflie, mai ales, de scopul urmærit sau de

tipul beneficiarului. Acest lucru se datoreazæfaptului cæ nu existæ o definiflie oficialæ a ter-menului.

La nivel european, definiflia microcredite-lor se concentreazæ pe microbusiness øi antre-prenori care au acces limitat la creditele ban-care convenflionale. Aceastæ definiflie este in-clusæ în Comunicarea Comisiei “O inifliativæeuropeanæ de dezvoltare a microcreditelor însprijinul creøterii economice øi ocupærii forfleide muncæ”.

MMIICCRROOCCRREEDDIITTAARREEAA –– MMIICCRROOCCRREEDDIITTAARREEAA –– ÎÎNN SSPPRRIIJJIINNUULL CCRREEØØTTEERRIIII EECCOONNOOMMIICCEE ÎÎNN SSPPRRIIJJIINNUULL CCRREEØØTTEERRIIII EECCOONNOOMMIICCEE

ØØII AALL OOCCUUPPÆÆRRIIII FFOORRfifiEEII DDEE MMUUNNCCÆÆØØII AALL OOCCUUPPÆÆRRIIII FFOORRfifiEEII DDEE MMUUNNCCÆÆ

1) Definition of Microenterprise: http://www.european-microfinance.org/definition_en.php

CCRRIIZZAA ddaattoorriiiilloorr îînn zzoonnaa eeuurroo aa îînncceeppuutt îînn 22001100 øøii ss--aa ttrraannssffoorrmmaatt îînn cceeaa mmaaiimmaarree aammeenniinnflflaarree llaa aaddrreessaa eeccoonnoommiiiilloorr eeuurrooppeennee,, ffiiiinndd øøii cceeaa mmaaii mmaarree pprroovvooccaarreeddee llaa aaddooppttaarreeaa mmoonneeddeeii uunniiccee.. ÎÎnn pprreezzeenntt,, lliiddeerriiii eeuurrooppeennii îînncceeaarrccææ ggææssiirreeaa uunneeiissoolluuflfliiii ppeennttrruu ccrriizzaa ddaattoorriiiilloorr ssuuvveerraannee øøii ssaallvvaarreeaa eeuurroo.. PPllaannuurriillee iinncclluudd mmææssuurrii ssuuppllii--mmeennttaarree ddee rreedduucceerree aa ddeezzeecchhiilliibbrreelloorr ffiissccaallee øøii aa ddaattoorriieeii ddee ssttaatt llaa nniivveell mmaaccrrooeeccoo--nnoommiicc,, îînnssææ ppoott ffii lluuaattee îînn ccoonnssiiddeerraarree øøii mmææssuurrii llaa nniivveell mmiiccrrooeeccoonnoommiicc..

ÎÎnnttrree aacceesstteeaa ssee ppooaattee lluuaa îînn ccoonnssiiddeerraarree øøii mmiiccrrooccrreeddiitteellee.. DDeeøøii mmiiccrrooccrree--ddiitteellee pprreezziinnttææ nnuummeerrooaassee ffoorrmmee øøii îînnddeepplliinneesscc ddiiffeerriittee rroolluurrii,, îînn ssttaatteellee mmeemmbbrree øøii îînnrreeggiiuunniillee ddiinn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannææ eellee ssuunntt ffoolloossiittee aaddeesseeaa ccaa mmiijjlloocc ddee îînnccuurraajjaarree aaccrreeøøtteerriiii aaccttiivviittææflfliilloorr iinnddeeppeennddeennttee,, pprreeccuumm øøii aa îînnffiiiinnflflæærriiii øøii ddeezzvvoollttæærriiii ddee mmiiccrrooîînn--ttrreepprriinnddeerrii.. ÎÎnn mmuullttee ccaazzuurrii,, aacceesstt lluuccrruu eessttee ccoorroobboorraatt ccuu eeffoorrttuurriillee ddee pprroommoovvaarree aattrreecceerriiii ddee llaa øøoommaajj llaa aaccttiivviittææflflii iinnddeeppeennddeennttee.. CCaa aattaarree,, mmiiccrrooccrreeddiitteellee ppoott aavveeaa uunnrrooll iimmppoorrttaanntt îînn rreeaalliizzaarreeaa ssttrraatteeggiieeii ddee llaa LLiissaabboonnaa,, ppeennttrruu ccrreeøøtteerree eeccoonnoommiiccææ øøiillooccuurrii ddee mmuunnccææ,, pprreeccuumm øøii îînn pprroommoovvaarreeaa iinncclluuzziiuunniiii ssoocciiaallee..

PPooaattee ffii ccoonnssiiddeerraattææ mmiiccrrooccrreeddiittaarreeaa ssoolluuflfliiaa ppee tteerrmmeenn mmeeddiiuu øøii lluunngg ppeennttrruurreeddrreessaarreeaa eeccoonnoommiieeii??



CE nu a definit în mod clar grupurile-flintæ,deoarece nu s-a concentrat nici asupra start-up-urilor øi microîntreprinderilor øi nici asupra în-treprinderilor øi persoanelor fizice excluse dela finanflare.

Aceste douæ grupuri-flintæ au cerinfle dife-rite øi, prin urmare, necesitæ soluflii financiareadaptate.

Începând cu luna noiembrie 2007, DirecfliaGeneralæ pentru Politicæ Regionalæ este respon-sabilæ pentru punerea în aplicare a acestei ini-fliative. Scopul principal al Comisiei este dez-voltarea sectorului non-bancar ce activeazæ îndomeniul microfinanflærii.2)

MMiiccrrooffiinnaannflflaarreeaa este definitæ ca fiind “furni-zarea de servicii financiare, ca de exemplu cre-dite, produse de economisire øi de asigurarepentru persoane fizice sau comunitæfli defavo-rizate, care sunt de obicei nedeservite sau in-suficient servite de cætre institufliile financiaretradiflionale”.3)

În UE “microfinanflarea” øi “microcreditarea”sunt utilizate alternativ, întrucât microcredituleste principalul segment al sectorului microfi-nanflærii.

Microfinanflarea include nu numai micro-creditele, ci øi produsele de economisire, asigu-ræri, servicii de dezvoltare a afacerilor, leasing.

În conformitate cu “Inifliativa europeanæ dedezvoltare a microcreditelor în sprijinul creø-terii economice øi ocupærii forflei de muncæ”,mmiiccrrooccrreeddiittuull, în context european, îînnsseeaammnnææuunn îîmmpprruummuutt ddee mmaaxxiimmuumm 2255..000000 eeuurroo.. Aces-ta este creat pentru microîntreprinderi “careau cu mai puflin de 10 angajafli” (reprezentândaproximativ 91% din totalul întreprinderiloreuropene), precum øi pentru “persoanele de-favorizate” (øomerii sau persoanele inactive,cei care primesc asistenflæ socialæ, imigranfliietc.), care doresc sæ înceapæ activitæfli indepen-dente, dar nu au acces la servicii bancare tra-diflionale.

■ FFuurrnniizzoorriiii ddee mmiiccrrooccrreeddiittee sunt con-siderafli a fi organizafliile non-guverna-

mentale, fundafliile, agenfliile guvernamentale,bæncile de economii, cooperativele, casele deajutor, institufliile financiare comunitare dedezvoltare øi institufliile financiare nebancare.Aceastæ multitudine derivæ din diversitatea ca-drului legislativ din fiecare flaræ. În conformi-tate cu lucrarea “Prezentare generalæ a sectoru-lui de microcreditare în Uniunea Europeanæ”,publicatæ de cætre European Microfinance Net-work (EMN) în iunie 2010, organizafliile nonguvernamantale øi fundafliile reprezintæ mareamajoritate a furnizorilor de microcredite, ur-mate de alte tipuri de instituflii financiare (gra-ficul nr. 1).

IISSTTOORRIICC

MICROFINANfiAREA ssee bbaazzeeaazzææ ppee “încre-derea în creditare, clæditæ pe sisteme vechi desecole”, însæ segmentul modern de microfi-nanflare a apærut ca instrument economic dedezvoltare în anii ’70. S-a dezvoltat în anii ’80øi ’90 øi este acum implementatæ cu succes înîntreaga lume: Asia, Pacific, Africa, Latin Ame-rica øi, recent, în Europa. Implementatæ îînn EEuu--rrooppaa ddee EEsstt,, dupæ cæderea Zidului Berlinului,microfinanflarea reprezintæ astæzi un sector di-namic. Cu un sector bancar în formare øi des-tul de greoi, microfinanflarea s-a dovedit a ficapabilæ sæ ofere suport tranzitoriu pentru aco-perirea nevoilor populafliei. Pe lângæ ONG-uriøi instituflii de microfinanflare, bæncile comer-ciale au început a fi interesate în a oferi creditecategoriilor defavorizate.

Astfel, sectorul microfinanflærii în Europa deEst continuæ sæ se dezvolte øi sæ devinæ maibine structurat. În Europa de Vest, acest sectorræmâne ddeessttuull ddee rreessttrrâânnss,, în ciuda interesuluicrescând datorat potenflialului. Deøi microfi-

2) Comunicarea Comisiei cætre Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Economic European øi Co-mitetul regiunilor “O inifliativæ europeanæ de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creøterii economice øi ocupæriiforflei de muncæ”, Bruxelles, 13.11.2007

3) Definiflia microfinanflærii: definiflia comunæ a Fondului Monetar Internaflional, Bæncii Mondiale øi a Nafliunilor Unite



nanflarea are rædæcini adânci prin instituflii caRaiffeisen Bank în Germania, organizafliile ca-ritabile în Anglia sau cooperativele “Casse ru-ralie” în Italia, aceasta este un fenomen destulde recent în aceastæ regiune. Microfinanflareaeste perceputæ îînn EEuurrooppaa ddee VVeesstt ca un instru-ment pentru creøterea economicæ øi coeziunesocialæ. Multe afaceri mici øi familii nu au ac-ces la servicii financiare, în ciuda existenflei unuisistem bancar dens øi dezvoltat.4)

DDEE CCEE MMIICCRROOFFIINNAANNfifiAARREE ØØII MMIICCRROOCCRREEDDIITTEE??

MMOOTTIIVVUULL pprriinncciippaall pentru care existæ mi-crofinanflare este nevoia de a oferi instrumentede finanflare atât pentru categoriile excluse so-cial, cât øi pentru microîntreprinderi. Segmen-tul de piaflæ pentru microcredite este riscant,din cauza mai multor ffaaccttoorrii,, øi anume:

– din punct de vedere ssoocciiaall: inexistenflaunui venit regulat, øomaj, istoric de cre-ditare nefavorabil, analfabetism etc. Per-soanele în cauzæ sunt, de obicei, consi-derate de cætre bænci a fi non-acceptabilebancar øi pot ajunge la incluziunea so-

cialæ øi la reintegrarea pe piafla munciidoar datoritæ institufliilor de microfinan-flare, care sunt, în principal, consideratea fi organizaflii non-profit; – din punct de vedere ccoommeerrcciiaall: între-prinderi nou create (start-up), activitæfliindependente, microîntreprinderi.

■ SSeeggmmeennttuull ddee ppiiaaflflææ al microcredite-lor este numit “aproape acceptabil

bancar”. Lipsa accesului la finanflare se dato-reazæ lipsei garanfliilor, lipsei experienflei antre-prenoriale sau lichiditæflii scæzute. De obicei,institufliile de credit le furnizeazæ resursele fi-nanciare necesare, însæ, cu toate acestea, estedestul de dificil pentru ei de a obfline accesulla credite. Bæncile care øi-au dezvoltat produsede microcreditare încearcæ sæ închidæ decala-jul financiar.

■ MMiiccrrooccrreeddiitteellee ssuunntt rreeccuunnoossccuuttee a fiun instrument important pentru creø-

terea economicæ, crearea de locuri de muncæøi combaterea excluderii financiare. Prin ur-mare, microfinanflarea poate fi væzutæ din ttrreeiiaabboorrddæærrii ddiiffeerriittee::

4) www. european-microfinance.org/historiquemicrofinance.php

Graficul nr. 1. Ponderea microîntreprinderilor dupæ tipul institufliei

ONGFundaflii

Alte tipuri de instituflii

Instituflii financiarenebancare

Institufliifinanciare

comunitare de dezvoltare

Uniuni de credit

Bænci de

economii

Bænci Agenflii guvernamentale



– abordarea ssoocciiaallææ,, ceea ce înseamnælupta împotriva excluderii sociale øi fi-nanciare, reducerea øomajului øi spriji-nirea reintegrærii în societate a cetæfle-nilor excluøi; – abordarea eeccoonnoommiiccææ,, care defineøtemicrofinanflarea ca factor economic øi,prin urmare, ca un instrument de creø-tere economicæ; – mmiijjlloocc ddee ddeezzvvoollttaarree, care este un in-strument de ajutor pentru flærile în cursde dezvoltare.

DDIIVVEERRSSEE OOBBIIEECCTTIIVVEE AALLEE MMIICCRROOFFIINNAANNfifiÆÆRRIIII

ÎN DOMENIUL microfinanflærii existæ ssccoo--ppuurrii øøii oobbiieeccttiivvee ddiiffeerriittee.. Furnizorii de micro-credite pot avea o abordare socialæ (care areca scop realizarea incluziunii sociale øi reinte-grarea pe piafla muncii) sau sunt orientafli co-mercial (ceea ce presupune furnizarea de micro-credite pentru antreprenorii care nu sunt a-tractivi în calitate de clienfli pentru bænci, dindiferite motive – lipsa de garanflii, lipsa de ex-perienflæ etc.) øi existæ, desigur, microcredite,care sunt folosite ca ajutor pentru dezvoltareîn flærile în curs de dezvoltare. Aceøti furnizoriar putea fi bæncile sau alte instituflii (non-ban-care), dar toate au o flintæ comunæ, øi anumecreøterea nivelului de incluziune financiaræ înEuropa.

În plus, am putea spune cæ, în funcflie degrupurile-flintæ, modele øi definiflia microfinan-flærii, pprroodduusseellee øøii sseerrvviicciiiillee ooffeerriittee ddiiffeerrææ.. Dinperspectivæ socialæ, grupul-flintæ prezintæ riscurimai mari, din cauza ratei de nerambursare maimare ca urmare a caracteristicilor acestui grup.De obicei, furnizarea acestor tipuri de micro-credite se face prin intermediul organizafliilornon-profit. În ceea ce priveøte perspectiva co-mercialæ, existæ riscuri mai mici de nerambur-sare în comparaflie cu cele ale grupului cu flintæ

socialæ. Cu toate acestea, riscul de neplatæ ræ-mâne mai mare decât cel pentru un credit o-biønuit. Mai mult decât atât, sumele mici acor-date øi costurile aferente fac microcreditareascumpæ øi oarecum neprofitabilæ. Aici, institu-fliile de garantare au un rol specific de a reduceriscurile øi costurile omniprezente în activitæ-flile de microfinanflare. Diferite perspective suntprezentate, în detaliu, în secfliunea de mai jos.

11.. SSOOCCIIAALL

ASTÆZI, microfinanflarea este de obicei con-sideratæ ca uunn iinnssttrruummeenntt ddee iinncclluuzziiuunnee ssoo--cciiaallææ.. Înainte de a explica motivele øi modul încare microfinanflarea poate fi væzutæ ca un in-strument de ajutorare a persoanelor defavori-zate, trebuie explicat care este semnificaflia ex-cluderii sociale.

RReeflfleeaauuaa EEuurrooppeeaannææ AAnnttii--SSæærrææcciiee (EAPN) ur-meazæ definiflia datæ de CE exluderii sociale, cafiind “termenul utilizat pentru a evidenflia pro-cesul prin care sunt împinøi indivizii la margi-nea societæflii, care limiteazæ accesul la resurseøi oportunitæfli, reduce participarea acestora laviafla normalæ socialæ øi culturalæ, læsându-leastfel sentimentul marginalizærii”.5) Prin urmare,se pune întrebarea: cum poate microfinanfla-rea inversa o astfel de situaflie? Excluderea so-cialæ este indisolubil legatæ de excluderea fi-nanciaræ. Excluderea financiaræ este definitæ ca“incapacitatea persoanelor fizice, gospodæriilorsau grupurilor de a accesa servicii financiareadecvate”.6) În opinia RReeflfleelleeii EEuurrooppeennee ddee MMii--ccrrooffiinnaannflflaarree,, microfinanflarea poate fi solufliapotrivitæ împotriva excluderii financiare øi so-ciale prin furnizarea de credite adecvate, pro-duse de economisire øi alte produse sau ser-vicii financiare. UE a adoptat câteva politici cuprivire la incluziunea socialæ, prin care se sub-liniazæ beneficiile microcreditelor de reducerea særæciei, stimularea creøterii economice øi creø-terea numærului de locuri de muncæ.

5) Definiflia excluziunii sociale: http://www.european-microfinance.org/definitionexclusionsociale_en.php 6) Definiflia excluziunii sociale: http://www.european-microfinance.org/definitionexclusionsociale_en.php


ÎÎnn sspprriijjiinnuull ddeezzvvoollttæærriiii sseeccttoorruulluuii II..MM..MM..TTaa

bbeell

NNIIVV

EELLUULL

EEXXCC

LLUUDD

EERRIIII

FFIINN

AANNCCII

AARREE

IInnddii

ccaattoo

rrii mm

aaccrroo

eeccoonn

oommiicc

iiMM

iiccrroo

ffiinnaann

flflaarree

((ddeecc

eemmbbrr

iiee 22

000099))

fifiaarraa

PPIIBB

PPooppuu

llaaflfliiee

PPooppuu

llaaflfliiee

PPrroopp

oorrflfliiaa

NNuumm

æærrNNuu

mmæærr

VVaalloo

aarreeaa

ppee ccaa

pp ssuu

bb lliimm

iittaaîînn

eexxcc

lluuddee

rreemm

iiccrroo--

cclliieenn

flfliiccrr

eeddiittee

ccrreedd

iitteelloo

rrlloo

ccuuiittoo

rr ssææ

rrææcciiee

iiffiinn

aanncciiaa

rrææîînn

ttrreepprr

iinnddee

rriilloorr

aaccttiivv

iiaacc

oorrddaa

tteeaacc

oorrddaa

ttee((ee

uurroo))

((%%))

((%%))

((mmiill..

eeuurr

oo))

Belg

ia24

.700

2008

15,0

020

091

2007

nd3.

491

835

16,7

Bulg

aria

4.46

720

0921

,00

2009

nd99

,00

3.24

82.

637

93,3

Fran

fla22

.900

2008

13,0

020

082

2007

92,0

020

0770

.252

28.8

6315

2,6

Ger

man

ia29

.400

2009

15,0

020

083

2007

nd8.

208

147,

8

Unga

ria5.

390

2009

12,0

020

0934

2009

95,0

020

0918

1.89

710

.402

181,

9

Italia

26.2

5020

0813

,60

2008

1620

0994

,90

2006

2.14

61.

909

10,9

Portu

galia

16.0

0020

0918

,00

2006

1720

09nd

Rom

ânia

10.3

0020

0928

,90

2009

nd98

,20

2009

829

454

3,8

Span

ia22

.886

2009

19,9

020

098

2009

98,7

020

0915

.163

3.49

320

,3

Ola

nda

29.2

0020

0910

,50

2009

120

0938

,00

2009

9.78

65.

172

46,6



■ Existæ ddiiffeerriittee ttiippuurrii ddee eexxcclluuddeerree ffii--nnaanncciiaarrææ::

■ lipsa accesului la serviciile de tranzacflio-nare:

– “nebancarizafli”: persoane færæ nici uncont bancar;– “bancarizafli marginali”: persoane careau conturi bancare, dar care utilizeazæ pu-flin sau deloc aceste servicii;

■ lipsa accesului la credit:– “excluøi de la creditare” – persoanecare sunt refuzate de cætre creditori pen-tru orice tip de credit;– “exploatafli” – persoane care acceseazæcreditele doar prin intermediul “rechini-lor” la costuri inaccesibile;

■ lipsa accesului la servicii de asigurare;■ lipsa accesului la produse de economi-

sire.

■ RReesseeaauu FFiinnaanncceemmeenntt AAlltteerrnnaattiiff a rea-lizat în 25 de flæri europene un stu-

diu privind nivelul excluderii financiare. ÎÎnn ttaa--bbeelluull aanntteerriioorr sunt prezentate datele rezultateîn 10 flæri membre AECM, prin compararea ac-tivitæflii de microfinanflare în aceste flæri cu in-dicatorii macroeconomici.

■ PPrroobblleemmaa ccuu mmiiccrrooccrreeddiitteellee eessttee ccææbbæænncciillee ssoolliicciittææ ggaarraannflfliiii pentru a a-

corda credite. Cu toate acestea, printre altemicroîntreprinderi, întreprinderile nou createsau persoanele inactive færæ garanflii øi sumelemici acordate fac activitatea de microcreditareneprofitabilæ.

Schemele sociale de microcredite au ca scopincluziunea.

22.. CCOOMMEERRCCIIAALL

MMOOTTIIVVEELLEE pentru excluderea financiaræ saublocarea accesului la finanflare sunt prezentateîn continuare.

■ Lipsa accesului la finanflare prin in-termediul unor structuri bancare o-

biønuite poate avea urmætoarele ccaauuzzee::– lipsa experienflei antreprenoriale;– lipsa garanfliilor;– lipsa cadrului legal øi de cunoaøtere amediului de afaceri;– condiflii dificile, cum ar fi ratele mari dedobândæ, perioade scurte de rambursare.

■ PPrroobblleemmaa ddeeffiicciittuulluuii ddee mmiiccrrooccrreeddiitteeeste cauzatæ de nivelul ridicat de risc

øi cost pentru bæncile creditoare. Astfel, garan-fliile, contragaranfliile sau alte mæsuri de sprijinpot ajuta pentru a asigura viabilitatea produ-selor de microcreditare, pentru cæ unii dintrefactorii importanfli care împiedicæ microcredi-tarea sunt, printre altele, lipsa de garanflii saude scrisori de garantare, antreprenori insufi-cient pregætifli sau percepufli cu un nivel de riscridicat, precum øi informaflii financiare inadec-vate sau inexistente sau færæ planuri de afaceri.

AAllflflii ffaaccttoorrii depind, în general, de segmen-tul de piaflæ microcredit, spre exemplu – cre-ditarea întreprinderilor nou create este consi-deratæ a fi mai riscantæ decât acordarea împru-muturilor întreprinderilor deja înfiinflate, ca ur-mare a faptului cæ lipsa de experienflæ, datelefinanciare ale întreprinderii øi succesul mode-lului de afaceri sunt necunoscute.

În opinia CE, aceøti factori limiteazæ bæncile“în capacitatea lor de a ajunge la tot grupul de în-treprinzætori, care poate fi servit într-o populafliede 18 milioane de microîntreprinderi”.7)

IINNIIfifiIIAATTIIVVEE EEUURROOPPEENNEE PPEENNTTRRUU SSPPRRIIJJIINNIIRREEAAMMIICCRROOFFIINNAANNfifiÆÆRRIIII

LA SFÂRØITUL anului 2007, CCEE aa eemmiiss oo ccoo--mmuunniiccaarree cætre Consiliul European, Parlamen-tul European, Comitetul Economic øi SocialEuropean øi Comitetul Regiunilor, în care aa

7) Microcredit Summit Campaign: State of the Microcredit Summit Campaign Report 2011



ssuubblliinniiaatt ddoovvaaddaa ccllaarrææ aa eexxiisstteennflfleeii “unui deca-laj între oferta øi cererea de microcreditare înEuropa”. Prin urmare, mai multe inifliative UEau fost lansate în urmætorii ani, având acelaøiscop, øi anume creøterea economicæ øi incluziu-nea socialæ în Europa. IInniiflfliiaattiivveellee eeuurrooppeenneepentru sprijinirea activitæflilor de microcreditareøi iinnssttiittuuflfliiiillee ddee mmiiccrrooffiinnaannflflaarree sunt:

■ PPRROOGGRREESSSS:: instrumentul de micro-finanflare “Progres pentru ocuparea

forflei de muncæ øi solidaritate socialæ” (EPMF),pus în aplicare de Fondul Social European (FSE).Acesta a fost înfiinflat pentru a sprijini finan-ciar punerea în aplicare a obiectivelor ComisieiEuropene, sub supravegherea Direcfliei pentruocuparea forflei de muncæ, afaceri sociale øi in-cluziune, stabilite pentru a atinge obiectiveleAgendei sociale. Decizia a intrat în vigoare la 8aprilie 2010. EPMF este o inifliativæ pentru mi-crofinanflare cu 200 milioane de euro finanflaredin partea CE øi BEI.

EPMF eessttee aacccceessiibbiill organismelor publice øiprivate care furnizeazæ produse de microfinan-flare øi servicii la nivel naflional, regional saulocal în statele membre8). Estimarea UE estecæ 100 de milioane de euro, puse la dispoziflieprin intermediul EPMF, ar avea efect de levierla peste 500 de milioane euro microcredite peste8 ani. Suma de 25 milioane de euro, din tota-lul de 100 milioane euro, va fi disponibilæ pen-tru garantare, care a fost lansatæ în cadrul A-cordului fiduciar øi de management (FMA) în-tre Comisie øi FEI.

ÎÎnn ffiieeccaarree aann,, 25 milioane euro vor fi pusela dispoziflia EPMF, din 2010 pânæ în 2013.

Tipurile de acfliuni eligibile EPMF sunt: ga-ranflii øi instrumente de împærflire a riscurilor,instrumente de capitaluri proprii, instrumentede debit øi de mæsuri de sprijin (de exemplu,activitæfli de comunicare, monitorizare etc.).

■ JJAASSMMIINNEE:: AAccflfliiuunneeaa ccoommuunnææ ddee sspprriijjii--nniirree aa iinnssttiittuuflfliiiilloorr ddee mmiiccrrooffiinnaannflflaarree

ddiinn EEuurrooppaa..Programul JASMINE a fost înfiinflat de cætre

Uniunea Europeanæ, astfel încât sæ sprijine fur-nizorii de microcredit. “JASMINE este o iinniiflfliiaattiivvææ--ppiilloott,, care a fost dezvoltatæ de cætre DG REGIOa Comisiei Europene (CE), Banca Europeanæ deInvestiflii (BEI) øi Fondul European de Investiflii(FEI), pentru a oferi un sprijin eficient pentru pro-movarea microcreditelor în Uniunea Europeanæ”.Programul a fost înfiinflat pentru a stimula capa-citatea furnizorilor de microcredite/institufliilorde microfinanflare în diverse domenii, printrecare buna guvernanflæ, sistemele de informaflii,managementul riscurilor øi planificarea strategicæ,øi pentru a-i ajuta sæ devinæ operatori sustena-bili øi viabili pe piafla microcreditelor.

■ JJEERREEMMIIEE:: RReessuurrssee eeuurrooppeennee ccoommuunneeppeennttrruu mmiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii øøii îînnttrreepprriinn--

ddeerrii mmiiccii øøii mmiijjlloocciiii..JEREMIE este o inifliativæ a Comisiei Euro-

pene dezvoltatæ împreunæ cu Fondul Euro-pean de Investiflii. Aceastæ inifliativæ promoveazæutilizarea instrumentelor de inginerie finan-ciaræ, pentru a spori accesul IMM-urilor la fi-nanflare prin intervenflii din fondurile structu-rale. O sumæ estimatæ de 2,5 miliarde euro vafi gestionatæ în cadrul JEREMIE, cu un efect demultiplicare potenflial de 5. Etapa pregætitoareeste acum finalizatæ. Pe parcursul perioadei2006 – 2007 au fost efectuate mai multe studiiaxate pe evaluarea pieflei.

AAssttææzzii,, JJEERREEMMIIEE aa îînncceeppuutt eettaappaa ooppeerraaflfliioonnaallææîn aproximativ 15 – 20 state membre ale UE.fiærile UE pot folosi o parte a sumelor care lesunt alocate din fondurile structurale europenepentru a investi în instrumente reînnoibile, pre-cum capitalul de risc, creditele sau fondurile degaranflii. Aceste fonduri pot sprijini crearea unorcompanii noi sau extinderea celor existente, ac-

8) Comunicarea Comisiei cætre Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Economic European øi Co-mitetul regiunilor “O inifliativæ europeanæ de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creøterii economice øi ocupæriiforflei de muncæ”, Bruxelles, 13.11.2007



cesul întreprinderilor (în special al IMM-urilor)la capital de investiflii pentru modernizarea øidiversificarea activitæflilor lor, dezvoltarea de pro-duse noi, asigurarea øi extinderea accesului pepiaflæ, cercetare øi dezvoltare pentru afaceri, trans-fer tehnologic, inovaflie øi antreprenoriat, mo-dernizarea tehnologicæ a structurilor de produc-flie pentru a contribui la atingerea obiectivelorunei economii cu emisii de carbon scæzute, in-vestiflii productive care creeazæ øi salvgardeazælocurile de muncæ durabile.

■ CCIIPP:: PPrrooggrraammuull--ccaaddrruu ppeennttrruu ccoommppee--ttiittiivviittaattee øøii iinnoovvaaflfliiee.. Având drept flintæ

principalæ întreprinderile mici øi mijlocii (IMM),Programul-cadru pentru competitivitate øiinovaflie (CIP) sprijinæ activitæflile inovatoare(inclusiv eco-inovaflia), oferæ un acces mai bunla finanflare øi furnizeazæ servicii de asistenflæpentru afaceri la nivelul regiunilor. Acesta

încurajeazæ o mai bunæ adoptare øi utilizare atehnologiilor informafliei øi comunicafliilor øiajutæ la dezvoltarea societæflii informaflionale.

De asemenea, promoveazæ creøterea spo-ritæ a energiilor regenerabile øi eficienfla ener-geticæ. CIP are ca perioadæ de desfæøurare anii2007 – 2013, cu un buget total de 3.621 mi-lioane euro. CIP oferæ prin intermediul FEIcontragaranflii, co-garanflii pentru sistemele degarantare øi garanflii directe (“garanflii UE”) pen-tru alfli intermediari. Scopul acestor tipuri di-ferite de garanflii este de a “acoperi portofoliilefinanciare, inclusiv creditele sau leasingurile”.Acest program oferæ, de asemenea, garanflii UE,co-garanflii, contragaranflii institufliilor de mi-crofinanflare sau intermediarilor care au în por-tofoliu produse de microcreditare. Cu toateacestea, activitatea de garantare a microcredi-telor din cadrul acestui program este relativmic în comparaflie cu alte inifliative UE.

Graficul nr. 2

Cost mediu 2008 Cost mediu 2009 Credit mediu în UE

– în euro –

Finl

anda

Sued

ia

Belg

ia

Elve

flia

Unga

ria

Irla

nda

Ger

man

ia

Span

ia

Rom

ânia

Portu

galia

Nor

vegi

a

Bulg

aria

Fran

fla

Rega

tul U

nit

Italia

Croa

flia

Ola

nda

Polo

nia

Leto

nia



FFAAPPTTEE ØØII CCIIFFRREEDDEESSPPRREE MMIICCRROOFFIINNAANNfifiAARREE

AA.. LLAA NNIIVVEELL MMOONNDDIIAALL

POTRIVIT estimærilor organizafliei PPllaaNNeettFFii--nnaannccee,, în 20069), “peste douæ miliarde de oa-meni nu au avut acces la serviciile financiare”.Organizaflia a publicat mai multe cifre-cheie lanivelul anului 2006, cum ar fi, de exemplu, cæ150 de milioane de oameni au acces la finan-flare prin intermediul institufliilor de microfi-nanflare (IFM), din care 84% sunt femei øi 44,4%aparflin celor mai særaci dintre særaci. În plus,portofoliul total de credite a fost estimat la 30miliarde dolari pentru acelaøi an, ceea ce în-seamnæ cæ a existat o creøtere anualæ a activitæ-flilor de microfinanflare de peste 30%.10)

În 2009, RRaappoorrttuull ddee SSttaarree aa SSuummmmiitt--uulluuiiddee ccaammppaanniiee MMiiccrrooccrreeddiittuull 2200111111) a declaratcæ peste 190 de milioane de clienfli au acces lafinanflare, din care 67,44% fac parte dintre cei maisæraci, atunci când împrumutul a fost acordat.

BB.. ÎÎNN EEUURROOPPAA

ÎÎNN RRAAPPOORRTTUULL “Prezentare generalæ a secto-rului de microcreditare în Uniunea Europea-næ”, publicat de cætre European MicrofinanceNetwork (EMN) în iunie 2010, sunt cuprinsestatistici ale sectorului de microcreditare afe-rente anilor 2008 øi 2009, colectate de la 170furnizori de microfinanflare din 21 flæri din UE.

■ Ca istoric, EEuurrooppaa ddee EEsstt pprreezziinnttææ ooppiiaaflflææ mmaaii mmaattuurrææ,, deoarece, mai mult

de 50% dintre instituflii øi-au început activitateade microfinanflare între 1980 øi 1996, în timpce în Europa de Vest acest procent este dedoar 15%. Ca volum, în flærile Europei de Est(Bulgaria, Croaflia, Estonia, Ungaria, Letonia,

Lituania, Polonia øi România) numærul total almicrocreditelor acordate a fost de 18.293 înechivalent de 307 milioane euro, în timp ce înflærile Europei de Vest (Belgia, Finlanda, Franfla,Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Por-tugalia, Suedia, Elveflia øi Marea Britanie) nu-mærul total al creditelor este de 51.027 în e-chivalent de 477 milioane euro. Aøadar, flæriledin Europa de Est reprezintæ 26% din totalulcreditelor øi 40% din valoarea totalæ, în timpce flærile din Europa de Vest reprezintæ 74% dintotalul creditelor øi 60% din valoarea totalæ.Institufliile care au acordat cel mai mare nu-mær de microcredite sunt în Franfla, Germaniaøi Spania, în Europa de Vest, øi Ungaria, Româ-nia øi Bulgaria, în Est. La sfârøitul lui 2009, nu-mærul de clienfli activi în UE a fost de 135.815.

■ ÎÎnn 22000099,, 27% dintre cclliieennflfliiii mmiiccrrooccrree--ddiitteelloorr au fost femei, 13% au fost imi-

granfli øi minoritæfli etnice, 11% au fost tineri.Creditul mediu acordat aa ssccææzzuutt de la 11.002în 2007 la 9.641 în 2009. Media este mai ridi-catæ în flærile Europei de Est, datoritæ grupului-flintæ, respectiv promovarea microîntreprinde-rilor øi IMM-urilor, în timp ce în Europa de Vestmedia este mai micæ, deoarece flinta o repre-zintæ incluziunea socialæ øi financiaræ.

■ PPeerrffoorrmmaannflflaa ffiinnaanncciiaarrææ eessttee ssllaabbææ înacest sector. Cele mai folosite rraattee ddee

mmoonniittoorriizzaarree sunt: rata de rambursare, expu-nerea la risc a portofoliului, write offs øi cre-dite rescadenflate. În 2009, rata de rambursaremedie era de 63%, în scædere faflæ de sondajulanterior. Media expunerii la risc a portofoliu-lui a fost de 16% (2 puncte mai sus faflæ de2007), media ratei write off a fost de 9,5% (cu3,5 puncte mai mare decât în 2007) øi mediaratei de refinanflare a fost de 14% (cu 9 punctemai sus faflæ de 2007). Aceste descreøteri aleratelor de performanflæ operaflionalæ pot fi puse

9) PlaNet Finance este un important furnizor de servicii care contribuie la promovarea incluziunii financiare.www.planetfinance.org

10) PlaNet Finance – the Microfinance Platform: Microfinance Fact Sheet 2006 11) Microcredit Summit Campaign: State of the Microcredit Summit Campaign Report 2011



pe seama impactului crizei economice øi finan-ciare asupra sectorului de microfinanflare. Ceimai performanfli financiar furnizori de micro-credite sunt, în Europa de Est, în Bulgaria øiRomânia, datoritæ profilului lor pro-profit.

CC.. ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA

ÎN ROMÂNIA, activitæflile de microfinanflareaauu îînncceeppuutt ccuu mmaaii mmuulltt ddee 1155 aannii îînn uurrmmææ,, cândprima instituflie de microfinanflare a lansat pro-gramul ei de finanflare a întreprinderilor micro,mici øi mijlocii în România. În ultimii ani, acestsector a evoluat rapid. A devenit mai eficient øiproductiv în a-øi îndeplini misiunea, øi anumede a acorda sprijin øi servicii pentru antrepre-norii care nu au avut acces la astfel de servicii.

■ CCaaddrruull ddee rreegglleemmeennttaarree a urmat rit-mul rapid al schimbærilor din acest

domeniu:– OOrrddoonnaannflflaa GGuuvveerrnnuulluuii nnrr.. 4400//22000000 pri-vind acreditarea agenfliilor de credit învederea administrærii fondurilor pentruacordarea de microcredite;– LLeeggeeaa UUnniiuunniilloorr ddee CCrreeddiitt nnrr.. 226666//22000066care reglementeazæ activitatea Caselor deAjutor Reciproc øi structura lor la nivelnaflional – Uniunea Naflionalæ a Caselorde Ajutor Reciproc (UNCAR).

■ Dupæ ce lleeggeeaa mmiiccrrooffiinnaannflflæærriiii a fostadoptatæ în iulie 2005, Ministerul Fi-

nanflelor øi BNR au creat un mediu juridic pen-tru institufliile financiare nebancare, care a fa-

Graficul nr. 3. Evoluflia portofoliului de credite în funcflie de mærimea institufliilor de micro-creditare

Sursa: EUROM Consultancy and Studies: Referinfle ale microcreditærii în România, în 2008 – 2009

8,48

2007 2008 2009

7,47 5,66

13,03

14,23

10,24

2,412,06

1,99

TotalInstituflii mari

Instituflii medii øi mici

vorizat accelerarea “comercializærii” sectorului.LLeeggeeaa nnrr.. 9933//22000099 privind institufliile financiarenebancare, adoptatæ de Parlamentul Românieiîn mai 2009, este actualul cadru juridic pentrutoate activitæflile financiare dezvoltate de IFN –leasing, credit ipotecar, credit de consum øimicrofinanflare. Banca Naflionalæ din Româniaeste autoritatea de supraveghere a tuturor in-stitufliilor financiare nebancare (IFN).

■ Sectorul de microfinanflare din Ro-mânia este ddoommiinnaatt ddee ccæættrree IIFFNN--uurrii

øøii bbæænnccii.. Existæ øapte IFN mature, cu mai multde 15 de ani de activitate (Express Finanfle,OMRO, FAER SA, ROMCOM, LAM, Patria Cre-dit øi good.bee), øi mai multe, recent aprobatesau în curs de aprobare, în conformitate culegea IFN-urilor. Existæ o bancæ de microfinan-flare specializatæ, Procredit Bank, care joacæ unrol major în furnizarea de micro øi mici împru-muturi, øi existæ un numær mare de bænci co-merciale care oferæ microcredite IMM-urilor, înmod tradiflional: Banca Transilvania, Raiffeisen,BCR øi Banca Româneascæ. În prezent, secto-rul este în curs de transformæri majore, cu u-nele dintre cele mai mari instituflii de micro-creditare încercând sæ se transforme în bænci,iar cele mai mici cæutând oportunitæfli de fu-ziune.

■ ÎÎnn ssttuuddiiuull EEUURROOMM “Referinfle ale mi-crocreditærii în România 2008 – 2009”,

institufliile financiare de microcreditare româ-neøti au fost segmentate, dupæ cum urmeazæ:

■ 11 instituflii, inclusiv UNCAR, au luatparte la sondaj. Ele sunt toate înregis-trate ca IFN;■ 7 instituflii mature: Patria Credit, Ex-press Finanfle, Good.bee România, Opor-tunitate Microcredit România, FAER, ROM-COM øi LAM au mai mult de 10 de ani deactivitate, sunt operaflional durabile øi,în istoric, sunt mai mult orientate social,servind nevoile antreprenorilor situafli înmediul rural øi pre-oræøenesc;

■ 3 IFM noi cu mai puflin de 5 ani deoperafliuni: Aurora de credit, Fair CreditHouse øi TOMIS, înregistrate dupæ pu-nerea în aplicare a noului cadru juridicpentru IFN, au o orientare mai comer-cialæ øi deservesc în principal clienflii dinmediul urban øi pre-oræøenesc;■ UNCAR, având în portofoliu mai puflinde 10% microcredite, a fondat Aurora pen-tru a creøte operafliunile lor de microfinan-flare.

■ ÎÎnn 22000099,, îînn ccoommppaarraaflfliiee ccuu uullttiimmiiii ddooiiaannii,, sseeccttoorruull ddee mmiiccrrooffiinnaannflflaarree rroo--

mmâânn aa ccuunnoossccuutt oo ccoonnttrraaccflfliiee sseemmnniiffiiccaattiivvææ înceea ce priveøte de numærul de debitori øi îm-prumuturi, ca o consecinflæ directæ a crizei eco-nomice øi financiare. Ca primæ reacflie la schim-bærile mediului economic, cele mai multe in-stituflii au devenit mai mult adverse la risc øiau restrâns activitatea de creditare, concen-trându-se pe recuperarea creditelor neperfor-mante. În acelaøi timp, atunci când primul øocal crizei de lichiditate a trecut øi institufliile demicrofinanflare s-au hotærât a reporni credita-rea, cererea de pe piaflæ a scæzut în mod sem-nificativ, deoarece antreprenorii au perceputviitorul ca fiind prea nesigur pentru a lansa noiinvestiflii.

ÎÎnn cceeeeaa ccee pprriivveeøøttee nnuummæærruull ddee ccrreeddiittee aacc--ttiivvee,, cifrele de la sfârøitul anului 2009 aratæ,de asemenea, oo ssccææddeerree iimmppoorrttaannttææ în com-paraflie cu anul precedent. Pentru institufliilemari, cæderea este de aproximativ 70%, carearatæ ce mare impact a avut criza cu privire laaceste instituflii, comparativ cu institufliile miciøi medii, pentru care scæderea a fost de aproxi-mativ 40%. Un aspect important de menflionateste mærimea creditului mediu, care a crescutîn 2009 comparativ cu 2007 pentru institufliilecu dimensiuni mari. O explicaflie poate fi fap-tul cæ acestea, fiind istoric mai mult orientatesocial, în efortul lor de a reduce costurile deoperare, ca ræspuns la crizæ, au preferat sæ seconcentreze asupra creditelor mai mari. Por-tofoliul de credite brut a scæzut, de asemenea,





pentru toate tipurile de instituflii de microfi-nanflare, deoarece majoritatea au redus credi-tarea øi au încercat sæ-øi consolideze portofo-liile lor. În acelaøi timp, resursele disponibilepentru creditare ale institufliilor s-au redus.

■ În ceea ce priveøte iimmppaaccttuull ccrriizzeeii aa--ssuupprraa cclliieennflfliilloorr,, efectul cel mai im-

portant este de scædere în lichiditate, care ainfluenflat microîntreprinderile în diverse mo-duri. Cele care au avut un împrumut s-au con-fruntat cu probleme la rambursarea creditu-lui, care a determinat o creøtere semnificativæa nivelului de delincvenflæ pentru majoritateaIFN. Microîntreprinderile care nu au avutun credit înainte, dar care acum se confruntæcu probleme de lichiditate, au accesat credite,deøi condifliile de creditare au devenit mai stricte.

■ DDiinn ssttaattiissttiicciillee ccuupprriinnssee îînn CCaarrttaaAAllbbææ aa IIMMMM--uurriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa 22001111,,

microîntreprinderile (0 – 9 salariafli), în numærtotal de 560.248, înregistreazæ profit (39,7%),8,8% nu au un rezultat nul, iar 51,5% au înre-gistrat pierdere. Cumulat, microîntreprinderilecu non-profit (pierdere + rezultat nul) cumu-leazæ 60,3% din totalul categoriei. Din totalulmicrofirmelor profitabile peste 23% funcflio-neazæ în regiunea Bucureøti-Ilfov øi circa 14%în Nord Vest. Acest proces de polarizare a fir-melor s-a accentuat an de an dupæ 2001.

■ MMiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerriillee rreepprreezziinnttææ sseegg--mmeennttuull cceell mmaaii nnuummeerrooss aall IIMMMM--uurrii--

lloorr ((9911,,77%%)).. Analiza microîntreprinderilor îînnffuunnccflfliiee ddee ttiippuurriillee ddee aaccttiivviittææflflii CCAAEENN pune înevidenflæ:

Graficul nr. 4SSuurrssaa:: Carta Albæ a IMM-urilor din România 2011

Regiunea 1 – Nord Est Regiunea 1 – Sud vestRegiunea 2 – Sud Est Regiunea 1 – Vest Regiunea 1 – CentruRegiunea 3 – Sud Regiunea 1 – Nord Vest Regiunea 1 – Bucureøti – ilfov



– o neconcordanflæ relativæ între pon-derile numærului de firme øi ale cifrei deafaceri pe activitæfli;– faflæ de valoarea medie a cifrei de afa-ceri pe o microfirmæ (310,5 mii lei), fir-mele din industria energiei electrice øiactivitæfli conexe extracfliei realizeazæ va-lori semnificativ peste medie;– o diversificare continuæ (de la an laan) a obiectului de activitate la microîn-treprinderi;– o reducere a ponderii firmelor ce auca obiect de activitate comerflul, în fa-voarea altor servicii prestate întreprinde-rilor, construcfliilor, transporturilor te-reste, industriei alimentare øi serviciilorinformatice, lucræri de geniu civil, activi-tæfli de tehnologia informafliei;– intrarea în clasamentul primelor 10activitæfli, a microîntreprinderilor din a-griculturæ, cu activitæfli de arhitecturæ øiinginerie, tranzacflii imobiliare.

■ DDiissttrriibbuuflfliiaa ppee rreeggiiuunnii ddee ddeezzvvoollttaarreese prezintæ în graficul nr. 4. Informa-

fliile pun în evidenflæ faptul cæ ponderi de peste10% în cifra de afaceri a sectorului deflin regiu-nile Nord Vest øi, evident, Bucureøti-Ilfov, carese detaøeazæ la distanflæ (43,22%), în creøterecu 18% comparativ cu anul 2008, situaflie ce in-dicæ o continuare a procesului de polarizare.

■ În concordanflæ cu preocupærile la ni-vel european referitoare la susflinerea

øi dezvoltarea segmentului microcreditærii, Gu-vernul României consideræ sectorul IMM un ddoo--mmeenniiuu pprriioorriittaarr ddee ddeezzvvoollttaarree al României øi ainclus în Strategia Guvernamentalæ pentru dez-voltarea sectorului întreprinderilor mici øi mij-locii acfliuni øi mæsuri de susflinere a microîn-treprinderilor øi de sporire a accesibilitæflii fon-durilor de microcreditare. Sporirea accesibilitæfliifondurilor de microcreditare presupune dezvol-tarea de scheme de microcreditare diferenfliateatât la nivel regional, cât øi sectorial, în vedereacreøterii economice øi ocupærii forflei de muncæ,urmærind crearea culturii creditærii în special înrândul întreprinzætorilor cu øanse mici de acce-sare a unui credit bancar pentru începerea saudezvoltarea de mici afaceri.

Sectorul IMM øi dezvoltarea acestuia au oputernicæ relevanflæ pentru Fondul Român deContragarantare, întrucât microîntreprinderile,întreprinderile mici øi mijlocii constituie bene-ficiarii prestafliei sale. Fondul Român de Con-tragarantare este, aøadar, uunnuull ddiinnttrree ssuussflfliinnææ--ttoorriiii sseeccttoorruulluuii pprriinn iimmpplliiccaarreeaa nneemmiijjlloocciittææ îînnssuussflfliinneerreeaa ffiinnaanncciiaarrææ aa ddeezzvvoollttæærriiii aacceessttoorraa.. Înconsecinflæ, Fondul Român de Contragarantareøi-a propus sæ susflinæ microcreditarea prin dez-voltarea de mijloace øi instrumente specificeacestui sector.

AAlleexxaannddrruu VVLLAASSEE,,director,

Direcflia Contragarantare a Fondului Român de Contragarantare



❑ În esenflæ, privatizarea unei întreprin-deri presupune vânzarea majoritæflii

sau totalitæflii capitalului ei cætre acflionari pri-vafli.

OObbiieeccttiivveellee derulærii unor astfel de procesede privatizare, ca nucleu al unei politici de re-formare socio-economicæ, sunt în principal schim-barea structurii de proprietate din cadrul uneieconomii, creøterea productivitæflii economice(pornind de la ideea cæ, supuse concurenflei,companiile vor deveni rentabile) øi ameliora-rea finanflelor publice (sumele obflinute din pri-vatizæri vor fi utilizate de cætre stat pentru di-minuarea datoriei publice).

❑ În România, privatizarea întreprinde-rilor a început în anul 1990 øi aa vviizzaatt

îînn pprriimmuull rrâânndd mmooddiiffiiccaarreeaa ssttrruuccttuurriiii ddee pprroo--pprriieettaattee ddiinn ccaaddrruull eeccoonnoommiieeii,, care era domi-natæ la acea datæ de stat.

În primii cinci ani – pânæ în 1995 – privati-

zarea a vizat mai ales compa-niile de dimensiuni mici, iarmetoda cea mai des utilizatæ afost MEBO.

În 1995 se produce în Ro-mânia o schimbare radicalæ amodului de realizare a privati-

zærilor: este actualizat programul de privati-zare de masæ (PPM) øi se trece la o abordarepreponderent cantitativæ, care face ca doar unan mai târziu contribuflia sectorului privat larealizarea produsului intern brut sæ devinæmajoritaræ, cu o pondere de 55%.

❑ Acest proces de reaøezare a structu-rii de proprietate din economie a

continuat pe parcursul unui întreg deceniu øidatele anului 2005 arætau o creøtere a contri-bufliei sectorului privat la crearea PIB de peste70%, în paralel cu creøterea ponderii capita-lului privat în totalul capitalului social din e-conomia româneascæ la aproape 75%. În pre-zent, informafliile disponibile public eviden-fliazæ eexxiisstteennflflaa aa cciirrccaa 116600 ddee ccoommppaanniiii ddee ssttaatt,,a cæror contribuflie în PIB este de 11%.

❑ De iniflierea programului de privati-zare de masæ este legatæ nu doar schim-

PPRRIIVVAATTIIZZAARREEAA,, MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL PPRRIIVVAATT PPRRIIVVAATTIIZZAARREEAA,, MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL PPRRIIVVAATT AALL CCOOMMPPAANNIIIILLOORR DDEE SSTTAATT AALL CCOOMMPPAANNIIIILLOORR DDEE SSTTAATT

ØØII PPIIAAfifiAA DDEE CCAAPPIITTAALL DDIINN RROOMMÂÂNNIIAAØØII PPIIAAfifiAA DDEE CCAAPPIITTAALL DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA

ÎÎNN LLUUNNAA aapprriilliiee 11999911,, RRoommâânniiaa îînncchheeiiaa ccuu FFoonndduull MMoo--nneettaarr IInntteerrnnaaflfliioonnaall cceell ddee--aall ppaattrruulleeaa aaccoorrdd ssttaanndd--bbyy øøii pprrii--mmuull îînn ccaarree ssee ppuunneeaa uunn aacccceenntt ssppeecciiaall ppee ““pprriivvaattiizzaarreeaa îînn--ttrreepprriinnddeerriilloorr ddee ssttaatt””.. AAcceesstt ccoonncceepptt aa îînnssooflfliitt îînnttrreegguull pprroo--cceess ddee ttrraannzziiflfliiee aa RRoommâânniieeii ccæættrree oo eeccoonnoommiiee ffuunnccflfliioonnaallææddee ppiiaaflflææ,, iiaarr ssccooppuurriillee øøii sseemmnniiffiiccaaflfliiiillee nnooflfliiuunniiii ddee ““pprriivvaattii--zzaarree”” ss--aauu nnuuaannflflaatt ppee ppaarrccuurrssuull ttiimmppuulluuii,, îînn ffuunnccflfliiee ddee ccoonn--tteexxttuull eeccoonnoommiicc øøii ffiinnaanncciiaarr iinntteerrnn øøii iinntteerrnnaaflfliioonnaall..



barea radicalæ a structurii proprietæflii din eco-nomia româneascæ, dar øi aannggaajjaarreeaa pprroocceessuu--lluuii ddee ccrreeaarree aa iinnffrraassttrruuccttuurriiii lleeggaallee øøii iinnssttiittuu--flfliioonnaallee aa ppiieeflfleeii ddee ccaappiittaall..

Este adoptatæ o lege a pieflei de capital, seînfiinfleazæ Comisia Naflionalæ a Valorilor Mobi-liare (CNVM), Bursa de Valori Bucureøti (BVB)îøi începe activitatea în toamna anului 1995 øiun an mai târziu este înfiinflatæ Piafla Rasdaq,care împreunæ cu BVB creeazæ piafla secundaræpentru negocierea øi tranzacflionarea acfliuni-lor repartizate în cadrul PPM.

În lipsa unei culturi investiflionale care sæfie larg ræspânditæ la nivelul societæflii româ-neøti øi în condifliile în care modelul antre-prenorial este preferat de majoritatea deflinæ-torilor locali de capital, cele douæ piefle au înprimii lor ani de funcflionare mai degrabæ un

rol de concentrare a proprietæflii asupra acfliu-nilor emise de companiile cuprinse în cadrulprogramului de privatizare de masæ øi care aufost introduse la tranzacflionare în special pePiafla Rasdaq.

Totuøi, în special la nivelul societæflilor lis-tate la Cota Bursei de Valori Bucureøti, se reu-øeøte treptat sæ se impunæ un comportamenttransparent øi “prietenos” cu investitorii, carac-teristic unei guvernanfle corporative øi unei pieflebursiere moderne.

Schimbærile de naturæ calitativæ în funcflio-narea pieflei de capital din România se reflec-tæ apoi treptat øi în evoluflia indicatorilor can-titativi ai pieflei bursiere.

Astfel, în 2007 – anul de vârf al activitæfliidin cadrul pieflei de capital din România – ca-pitalizarea bursieræ a trecut de 25 miliarde euro,

Graficul nr. 1. Evoluflia ponderii sectorului privat în PIB (%)SSuurrssaa:: Comisia Naflionalæ de Prognozæ

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004

80

70

60

50

40

30

20

10

0



iar valoarea medie zilnicæ a tranzacfliilor dincadrul pieflelor administrate de cætre BVB s-aridicat la peste 20 milioane euro.

O contribuflie semnificativæ la aprecierea in-dicatorilor de lichiditate a pieflei bursiere dinperioada 2005 – 2010 au avut-o investitoriistræini, care în perspectiva aderærii României laUniunea Europeanæ s-au arætat din ce în ce maiinteresafli de activele financiare româneøti.

Datele statistice publicate de cætre BVB evi-denfliazæ cæ, în anul 2007, ponderea tranzac-fliilor bursiere realizate de nerezidenfli se situala 44% din total, în timp ce investitorii localideflineau 56%.

❑ CCrriizzaa ffiinnaanncciiaarrææ declanøatæ în anul2007 øi mai apoi “ccrriizzaa ddaattoorriiiilloorr

ssuuvveerraannee” aflatæ încæ în plinæ desfæøurare auinfluenflat semnificativ nu doar evolufliile pie-flelor bursiere, care au marcat scæderi ale indi-cilor øi indicatorilor de lichiditate, dar au schim-bat øi scopurile imediate ale unor procese e-conomice.

Astfel, dacæ în urmæ cu 15 ani, privatizæriledin România au avut drept scop principal schim-barea structurii de proprietate øi creøterea efi-cienflei economice a companiilor, în anul 2011øi în perioada care urmeazæ se va pune din ceîn ce mai mult accentul pe contribuflia pe careprivatizærile o pot avea la managementul da-toriei publice. Evident, în momentul în carescopurile se schimbæ øi metodele de urmattrebuie adaptate, iar mecanismele pieflei de ca-pital pot oferi cea mai flexibilæ modalitate deprivatizare.

❑ Aøa cum se prevede în “Strategia deadministrare a datoriei publice guver-

namentale, 2011 – 2013”, autoritæflile guver-namentale din România øi-au propus pentruurmætorii trei ani sæ asigure “menflinerea în li-mite sustenabile a datoriei publice guverna-mentale øi, în acelaøi timp, a surselor necesarefinanflærii deficitelor bugetare, precum øi a re-surselor de platæ a serviciului datoriei în con-

Graficul nr. 2. Structura tranzacfliilor la BVB în anul 2007 (%)SSuurrssaa:: Bursa de Valori Bucureøti

Nerezidenfli44%

Rezidenfliindividuali

31%

Rezidenfliinstituflionali

25%

difliile unui cost cât mai redus pe termen me-diu øi lung la un nivel acceptabil al riscurilor”.

Din nefericire, aøa cum evolueazæ lucrurilela nivel internaflional, aceste condiflii de finan-flare vor fi din ce în ce mai dificil de respectatîn perioada urmætoare, întrucât pieflele finan-ciare øi apetitul investitorilor pentru obliga-fliuni guvernamentale emise de flærile europenesunt grav afectate de criza datoriilor suveranela care se pare cæ încæ nu s-au gæsit solufliilepotrivite.

Cotafliile CDS øi marjele peste obligafliunilede referinflæ aferente României au crescut înultimele luni, iar agenfliile de rating au înce-put o serie, parcæ interminabilæ, de avertis-mente privind înræutæflirea perspectivei pen-tru rating-urile acordate flærilor europene.

În plus, Autoritatea Bancaræ Europeanæ apublicat recent rezultatele testelor de stres lacare au fost supuse bæncile europene, care auevidenfliat cæ suma totalæ de care au nevoiebæncile din zona euro este mai mare decât ceaestimatæ iniflial, respectiv 114,68 miliarde eurofaflæ de 106,5 miliarde euro.

Aøadar, la nivel internaflional va exista o com-petiflie între mediul privat øi guverne pentruatragerea de fonduri, astfel cæ finanflarea defi-citelor bugetare øi chiar refinanflarea datorieipublice a României ar putea deveni destul dedificil de realizat în urmætoarea perioadæ, cuatât mai mult cu cât, începând cu a doua partea anului 2012, vor trebui rambursate sume im-portante.

❑ Într-un astfel de context internaflio-nal, dominat de incertitudini, chiar

øi un nivel relativ redus al ponderii datorieipublice în PIB (sub 40% în cazul României) arputea reprezenta o problemæ în ceea ce pri-veøte rreeffiinnaannflflaarreeaa,, în special din perspectivacosturilor.

De aceea, privatizarea companiilor deflinutede stat trebuie sæ devinæ øi o parte a soluflieipentru managementul datoriei publice, cuatât mai mult cu cât multe dintre companiile

care se aflæ încæ în proprietatea statului au opoziflie strategicæ în economia româneascæ øi,implicit, o valoare de piaflæ semnificativæ.

Tocmai valoarea ridicatæ øi caracterul stra-tegic al companiilor pe care le defline statul øicare mai pot fi privatizate obligæ însæ la o ana-lizæ foarte atentæ øi la gæsirea unor ræspunsurimulflumitoare la cel puflin urmætoarele douæîntrebæri: cum øi când trebuie privatizat?

❑ ÎÎnn lluunnaa mmaarrttiiee 22001111,, RRoommâânniiaa aa îînn--cchheeiiaatt ccuu FFoonndduull MMoonneettaarr IInntteerrnnaaflfliioo--

nnaall cceell ddee--aall nnoouuæælleeaa aaccoorrdd ssttaanndd--bbyy ddiinn uullttii--mmiiii 2200 ddee aannii..

Chiar dacæ este unul de tip preventiv (pre-cautionary), acordul încheiat cu FMI pæstrea-zæ în cuprinsul sæu prevederi referitoare la“privatizarea întreprinderilor de stat”, urmând afi oferite spre vânzare pachete de acfliuni defli-nute de stat la o serie de companii.

PPrriimmuull ggrruupp ddee ccoommppaanniiii care urmeazæ a fiprivatizate are în componenfla sa:

❑ Oltchim (vânzarea acfliunilor publiceræmase cætre investitori strategici); ❑ Romgaz (IPO pentru un pachet de ac-fliuni de 15%); ❑ Tarom (investiflie strategicæ sau IPOpentru 20% din acfliuni); ❑ Transelectrica (SPO pentru un pachetde acfliuni de 15% plus o majorare ulte-rioaræ de capital de aproximativ 12%); ❑ Transgaz (SPO pentru un pachet deacfliuni de 15%).

CCeell ddee--aall ddooiilleeaa ggrruupp confline: ❑ Termoelectrica (vânzare completæ afilialelor Galafli øi Bræila øi continuareaprocesului de creare a unor societæflimixte cu investitori strategici la ELCEN,cu scopul construirii unor noi grupurienergetice, cu capital majoritar privat,în Bucureøti øi Constanfla); ❑ Hidroelectrica (IPO pentru un pachetde acfliuni de 10% pentru majorarea ca-pitalului);





Gra

ficul

nr.

3. R

ambu

rsar

ea ti

tluril

or d

e sta

t act

ive

la 3

0 se

ptem

brie

201

1SSuu

rrssaa::

Min

ister

ul F

inan

flelo

r Pub

lice

Not

æ. N

u in

clud

e eu

ro-o

blig

afliu

nile

.

❑ Petrom (va fi relansatæ SPO pentru9,84% din acfliuni).

CCeell ddee--aall ttrreeiilleeaa ggrruupp include: ❑ Electrica Serv (privatizare majoritaræa întregii societæfli); ❑ Nuclearelectrica (cel puflin 10% prinmajorare de capital); ❑ noua companie creatæ prin fuziuneacelor trei filiale de furnizare ræmase aleElectrica (înregistratæ la Registrul Comer-flului ca S.C. Electrica Furnizare S.A) øiactivitatea de furnizare a Electrica (priva-tizare majoritaræ); ❑ cele trei filiale de distribuflie ræmaseale Electrica (privatizare majoritaræ).

Aøa cum uøor se poate observa din simplaînøiruire a numelor companiilor care se regæ-sesc în cele trei grupuri, mmaajjoorriittaatteeaa ddiinnttrree eelleeaaccttiivveeaazzææ îînn ddoouuææ sseeccttooaarree eeccoonnoommiiccee eexxttrreemmddee sseennssiibbiillee:: energie øi utilitæfli.

Totuøi, aøa cum se întâmplæ în majoritateaflærilor europene, companiile de acest tip auîncetat sæ mai fie integral în proprietatea sta-telor øi au devenit emitenfli listafli pe pieflelebursiere locale. Astfel, acfliunile RWE AG øiE.ON AG din Germania sunt liber tranzacflio-nabile pe bursa din Frankfurt, în timp ce labursa de la Paris sunt negociate titlurile EDFøi GDF Suez.

De remarcat cæ, dacæ în cazul Germanieistatul nu mai defline pachete de acfliuni caresæ-i asigure controlul asupra celor douæ com-panii, în cazul EDF sau GDF Suez guvernulfrancez este principalul acflionar.

O situaflie oarecum similaræ cu cea dinFranfla este întâlnitæ øi în cazul celei mai per-formante flæri din Europa Centralæ, Polonia, undestatul polonez a pæstrat participaflii importantela PGNiG sau PKN Orlen – douæ dintre celemai importante companii listate la bursa dinVarøovia.

❑ SSeerriiaa ddee pprriivvaattiizzæærrii ccuupprriinnssee îînn aaccoorr--dduull pprreevveennttiivv îînncchheeiiaatt ddee RRoommâânniiaa

ccuu FFMMII aa ddeebbuuttaatt îînnccææ ddiinn aacceesstt aann,, când în

perioada 11 – 22 iulie 2011 s-a derulat pe piaflade capital din România cea mai mare ofertæpublicæ de vânzare de acfliuni din istoria sa re-centæ: vânzarea de cætre Ministerul Econo-miei, Comerflului øi Mediului de Afaceri prinOficiul Participafliilor Statului øi Privatizærii înIndustrie a unui pachet de acfliuni SNP re-prezentând 9,84% din capitalul social al OMVPetrom S.A.

Din pæcate, oferta publicæ secundaræ devânzare de acfliuni nu s-a încheiat cu succes.

Cu detaøarea pe care ne-o oferæ întotdea-una trecerea timpului, putem spune acum, lacâteva luni distanflæ de data închiderii oferteiPetrom, cæ poate cel mai potrivit ar fi sæ ne ra-portæm la rezultatele ofertei Petrom øi la mo-dul cum s-a derulat aceasta ca la o lecflie.

O lecflie din care cu toflii avem de tras învæ-flæminte øi care trebuie sæ ne ajute sæ evitæmpe viitor repetarea eventualelor greøeli. O lec-flie care are drept principalæ concluzie faptulcæ privatizarea companiilor de stat prin inter-mediul pieflei de capital din România trebuiesæ continue.

❑ Îmbucurætor este cæ înseøi autori-tæflile guvernamentale par sæ fi ajuns

la aceastæ concluzie øi au decis ca strategiilede privatizare a unor companii importante pen-tru economia româneascæ, precum Romgaz,Tarom, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica sæcuprindæ vvâânnzzaarreeaa uunnuuii ppaacchheett ddee aaccflfliiuunnii ddiinnccaappiittaalluull ssoocciiaall aall ssoocciieettææflfliilloorr pprriinn mmeettooddaa oo--ffeerrtteeii ppuubblliiccee sseeccuunnddaarree iinniiflfliiaallee..

Bursa de Valori Bucureøti a salutat acestedecizii øi a reafirmat cæ este pregætitæ din punctde vedere tehnic øi operaflional sæ desfæøoareofertele din cadrul programului de privatizareal Guvernului României.

De asemenea, BVB øi-a exprimat întreagadisponibilitate de sprijin pentru ministereleimplicate, care au primit mandatul sæ între-prindæ mæsurile necesare pentru implemen-tarea strategiilor de privatizare øi pentru vân-





zarea pachetelor de acfliuni prin oferte pu-blice secundare inifliale pe piafla de capital.

❑ Din perspectiva participanflilor pepiafla de capital, îînn ssuucccceessuull oorriiccæærreeii

ooffeerrttee ppuubblliiccee,, pe lângæ profilul companiei, unelement esenflial îl constituie alocarea unuiprocent din ofertæ investitorilor de retail, pre-cum øi stabilirea unui prefl al ofertei la un dis-count suficient de mare faflæ de preflul din piaflæal acfliunii, în cazul ofertelor secundare.

În cazul ofertelor primare inifliale este re-comandabilæ testarea potenflialului interes alinvestitorilor instituflionali prin realizarea unuibook-building, coroboratæ cu oferirea unui dis-count investitorilor de retail faflæ de investito-rii instituflionali.

O astfel de abordare este motivatæ de fap-tul cæ, de regulæ, programele de privatizare auca scop secundar øi dezvoltarea pieflei de capi-tal, ca pârghie importantæ pentru dezvoltareaeconomiei naflionale.

❑ PPrriinncciippaalluull bbeenneeffiicciiaarr aall ddeerruullæærriiii pprroo--cceesseelloorr ddee pprriivvaattiizzaarree pprriinn iinntteerrmmee--

ddiiuull ppiieeflfleeii ddee ccaappiittaall eessttee îînnssuuøøii ssttaattuull.. Øi nu

este neapærat vorba doar de beneficiile pe ter-men scurt, concretizate prin suma obflinutæ înurma vânzærilor unor pachete de acfliuni, cimai ales de cele pe termen mediu øi lung.

De altfel, acordul negociat de România cuFMI prevede în mod explicit necesitatea îm-bunætæflirii guvernanflei întreprinderilor de statøi stipuleazæ cæ toate funcfliile principale de con-ducere “vor fi ocupate numai în urma unuiproces internaflional de selecflie” (managementprivat).

❑ Îmbunætæflirea guvernanflei corpora-tive, responsabilizarea managemen-

tului, transparenfla administrærii øi publici-tatea oferitæ de prezenfla la Cota Bursei vor con-tribui în timp la creøterea valorii respectivelorcompanii. Iar o piaflæ de capital pe care se vorregæsi øi emitenflii de tipul Tarom S.A., Rom-gaz S.A, Hidroelectrica sau Nuclearectrica vacontribui la ssuussflfliinneerreeaa ccrreeøøtteerriiii eeccoonnoommiiccee øiindirect la obflinerea de venituri mai mari labugetul statului.

SStteerree FFAARRMMAACCHHEEpreøedinte al Bursei de Valori Bucureøti



❑ Peisajul european al institufliilor de ga-rantare/contragarantare este destul de

ddiivveerrssiiffiiccaatt în prezent. În mare mæsuræ, diferen-flele sunt rezultatul evolufliei diferite. În timp ceîn partea de vest, economia de piaflæ a funcflio-nat continuu, permiflând øi fæcând necesare in-stitufliile de garantare, în partea de est, aplicareaprincipiilor economiei centralizate a fæcut inu-tilæ prezenfla sistemelor de garantare øi a amânatapariflia lor pânæ la aplicarea principiilor econo-miei centralizate. Unitatea fundamentalæ estetotuøi societatea de garantare mutualæ, a cæreiapariflie a fost o materializare a necesitæflii fi-reøti de protejare a intereselor comunitæflii deafaceri pe plan local, ca un ræspuns direct la ce-rinflele din ce în ce mai mari ale bæncilor.

Dezvoltarea UE dupæ anii 1990 a dus la iinnii--flfliiaattiivvee cceennttrraalliizzaattee de sprijinire a garantærii prinintermediul institufliei specializate – FondulEuropean de Investiflii – “fond al fondurilorde garantare”, care prin resursele alocate poatejuca un rol de prim ordin în garantarea dinEuropa.

❑ În stadiul actual, exis-tæ flæri în Europa, în

care sistemele de garantare suntpredominant de tipul fonduri-lor mutuale (flærile din partea devest øi Turcia) øi flæri în care sis-

temul de garantare este centralizat la nivel na-flional, ca efect al inifliativelor legislative guver-namentale (fostele flæri comuniste).

❑ OO ccaarraacctteerriissttiiccææ ccoommuunnææ a sistemelorde garantare din Europa este cæ toate

garanteazæ împrumuturi fæcute la bænci. Totuøi,activitatea de garantare nu se limiteazæ numai laaceastæ activitate, existând în partea de vest aEuropei un puternic sprijin acordat fondurilorde investiflii, care pot interveni atât în faza deînceput a unei afaceri, cât øi în faza de dezvol-tare. Este semnificativ faptul cæ FEI contraga-ranteazæ acest tip de investiflii cu fonduri to-tale de cca 13,6 miliarde euro. Italia, Spania,Olanda, Franfla, Germania øi Marea Britanie con-sumæ cca 10,5 miliarde euro prin contragaran-fliile acordate fondurilor de investiflii în capitalde risc din aceste flæri, proporflia de resurse a-locate lor fiind de peste 70% din totalul fon-durilor FEI. În principal, aceastæ situaflie estegeneratæ de faptul cæ tradiflia investifliilor încapital de risc este mult mai mare în partea devest a Europei faflæ de cea esticæ.

IINNSSTTIITTUUfifiIIAA CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTÆÆRRIIII ÎÎNN EEUURROOPPAAIINNSSTTIITTUUfifiIIAA CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTÆÆRRIIII ÎÎNN EEUURROOPPAA

DDAATT FFIIIINNDD oobbiieeccttuull ddee aaccttiivviittaattee aall FFoonndduulluuii RRoommâânn ddeeCCoonnttrraaggaarraannttaarree,, ccuunnooaaøøtteerreeaa îînn ddeettaalliiuu aa ““bbuunneelloorr pprraaccttiiccii””ddiinn zzoonnaa ppoolliittiicciilloorr,, mmeeccaanniissmmeelloorr øøii iinnssttrruummeenntteelloorr ddee ggaa--rraannttaarree øøii ccoonnttrraaggaarraannttaarree ddiinn flflæærriillee UUEE eessttee mmaaii mmuulltt ddeeccââttbbeenneeffiiccææ,, îînnttrruuccââtt ooffeerrææ,, ppee ddee oo ppaarrttee,, oo uuttiillææ bbaazzææ ddee ccoomm--ppaarraaflfliiee ccuu pprroopprriiiillee mmeeccaanniissmmee øøii iinnssttrruummeennttee øøii,, ppee ddee aallttææppaarrttee,, mmooddaalliittææflfliillee ddee aammpplliiffiiccaarree aa ppootteennflfliiaalluulluuii ddee vviiaabbiillii--ttaattee eeccoonnoommiiccææ øøii mmaannaaggeerriiaallææ aall eennttiittææflfliilloorr ccuu pprreeooccuuppæærrii îînnddoommeenniiuu..

❑ EExxiissttææ ffoonndduurrii ddee iinnvveessttiiflfliiii ppuutteerrnniiccee,,cu o vastæ experienflæ, care øtiu sæ ges-

tioneze capitalurile primite prin plasamente derisc, dar extrem de atractive, care produc recom-pense pe termen lung pentru cei care investesc.

ÎÎnn ppaarrtteeaa ddee eesstt,, fondurile de investiflii cu ca-pital de risc au o prezenflæ mai mult simbolicæ øiactivitatea lor încæ este în fazæ de pionierat. Este,de fapt, tot efectul ræmânerii în urmæ a sisteme-lor de garantare din aceste flæri, care se limiteazæla garantarea unor împrumuturi. Este de aøtep-tat ca, în urmætoarea perioadæ, în ciuda crizei tra-versate în prezent, componenta de garantare pen-tru capital de risc în diferite faze ale afacerilor sæevolueze øi în estul Europei. Inifliativa CIP a FEIîn domeniul garantærii oferæ un important spri-jin pentru dezvoltarea garantærii acestui tip decapital øi trebuie avut în vedere øi faptul cæ o-biectivul strategic al programului este de a spri-jini orice inifliative de dezvoltare tehnologicæ, îndomeniile considerate prioritare în Europa.

❑ Un aspect extrem de important în do-meniul garantærii/contragarantærii este

ccaalliittaatteeaa iinnssttrruummeenntteelloorr ddee ggaarraannttaarree eemmiissee øøiirreeccuunnooaaøøtteerreeaa lloorr de cætre entitæflile financiare.Majoritatea sistemelor de garantare/contragaran-tare în Europa sunt asimilate institufliilor finan-ciare øi se supun legislafliei specifice din dome-niu, deøi mai existæ øi cazuri în care garanflia nueste emisæ în conformitate cu prevederile acor-dului BASEL II. Trebuie avut în vedere cæ, în pre-zent, reglementærile bancare internaflionale suntîn curs de modificare øi se lucreazæ intens în a-cest domeniu pentru acordul BASEL III, care pro-babil va intra în vigoare în perioada urmætoare.Sistemele de garantare din Europa trebuie sæ sealinieze noilor standarde, care în mod sigur vorfi mai ridicate, dar în acelaøi timp øi forfla garan-fliei va creøte, în beneficiul IMM.

❑ TTeennddiinnflflee ddee ppeerrssppeeccttiivvææ în domeniulgarantærii/contragarantærii în flærile UE

❑ Capitalizarea fondurilor de garantare/con-tragarantare va creøte la nivel european, ca ur-

mare a unor programe speciale venite din par-tea institufliilor centralizate. Capitalizarea va fidirecflionatæ pe anumite axe prioritare, care flinseama de politica generalæ promovatæ la nivelde UE. Se vor cæuta mecanisme de apelare acapitalului privat în domeniul garantærii, limitamaximæ acceptabilæ fiind discutabilæ. Un rol dince în ce mai important în garantare va fi jucat deadministrafliile regionale, care pot stabili obiec-tive strategice la nivel regional, realizarea aces-tora fiind condiflionatæ de un mecanism de ga-rantare puternic, în care sunt implicate øi regiu-nile.

❑ Contragarantarea, care în prezent este ro-dul inifliativelor la nivel de stat øi care benefi-ciazæ de sprijinul institufliilor specializate ale UE,se va întæri atât ca urmare a creøterii de capital,cât øi aparifliei contragarantærii în “cascadæ”, ceeace va permite un volum mai mare al portofo-liului.

❑ Schemele de garantare existente în pre-zent se vor diversifica øi vor practica un numærmai mare de produse tipizate de garantare, careva facilita relafliile cu sistemul bancar.

❑ Gradul de standardizare al garanfliilor vacreøte, aplicându-se din ce în ce mai mult pre-vederile acordului BASEL II øi, în perspectivæ,BASEL III.

❑ Pentru aplicarea corectæ a prevederilor a-jutorului de stat în cazul garanfliilor/contraga-ranfliilor va exista tendinfla de apariflie øi dezvol-tare a agenfliilor de rating, care sunt absolut ne-cesare la nivel naflional, cu repercusiuni pozitiveøi asupra sistemului bancar.

❑ Orientarea politicæ la nivelul UE øi trans-punerea în practicæ a obiectivelor stabilite vorfavoriza acordarea de garanflii în anumite do-menii considerate prioritare, un interes crescutîn activitatea de garantare fiind acordat domeni-ilor inovative øi celor prin care creøte eficienflaenergeticæ.

❑ Sectorul microîntreprinderilor øi, respectiv,acordarea de microîmprumuturi se vor bucurade o atenflie deosebitæ din partea schemelor de



garantare/contragarantare. Se are în vedere øifaptul cæ entitæflile de garantare pot avea un gradde expunere redus în cazul acestora, datoritævolumului scæzut al împrumuturilor. În condi-fliile în care sistemul financiar clasic este nein-teresat de microîmprumuturi, rolul IFN în acor-darea lor va creøte, trebuind stabilite øi condi-fliile de garantare/contragarantare pentru acesttip de cerere financiaræ. Este posibilæ øi creøte-rea numærului de scheme de garantare, care vorinterveni în preluarea riscurilor generate de mi-croîmprumuturi.

❑ Rolul schemelor de garantare/contraga-rantare, ca intermediar între cerere øi ofertæ, seva diversifica. Recentele condiflii de crizæ au im-pus ca o activitate suplimentaræ medierea întreîmprumutat øi finanflator, în condifliile în caretermenii inifliali nu sunt respectafli. Este o activi-tate suplimentaræ a fondurilor de garantare, maicomplexæ, dar care poate produce beneficii pen-tru toate pærflile implicate.

❑ ØØii llaa nniivveelluull RRoommâânniieeii se vor manifes-ta tendinfle de îmbunætæflire a sisteme-

lor de garantare. Capitalizarea lor va creøte øicontragarantarea din partea Fondului Român deContragarantare va crea un rol mai stimulativ înasumarea de riscuri pentru finanflarea IMM.

La nivel de flaræ se manifestæ ddoouuææ ddeeffiicciieennflfleemmaajjoorree în domeniul garantærii: absenfla inves-tifliilor prin capital de risc øi lipsa de organizarea întreprinzætorilor în societæfli de garantaremutualæ, forma primaræ øi beneficæ în flærile dinpartea de vest a Europei. Rolul FEI în sprijinireagarantærii/contragarantærii în România s-a mani-festat numai prin acordarea unor garanflii unorbænci puternice în vederea creditærii IMM. Aceastætendinflæ s-a manifestat atât în perioada 2001 –2006, cât øi în perioada 2007 – 2013. Recentulacord în domeniul garantærii semnat cu BancaComercialæ Românæ øi Raiffeisen Bank menflineaceastæ tendinflæ a FEI în cazul României.

❑ LLaa nniivveelluull UUEE,, prin organismele sale deconducere, existæ o preocupare cres-

cândæ pentru crearea unui mediu de afaceri cât

mai facil IMM, toate institufliile fiind conøtientede importanfla acestora în viafla întregii Europe.În consecinflæ, s-au dezvoltat pprrooggrraammee ssppeecciiaallee,,care cautæ sæ faciliteze accesul la finanflare alIMM, aflate în toate fazele unei afaceri. Este defapt o prelungire extrem de palpabilæ a SmallBusiness Act, ca o recunoaøtere a importanfleiIMM. CCeellee mmaaii iimmppoorrttaannttee pprrooggrraammee ssuunntt::

❑ CCOOMMPPEETTIITTIIVVEENNEESSSS && IINNNNOOVVAATTIIOONN PPRROO--GGRRAAMMMMEE ((CCIIPP))

SSccooppuull pprriinncciippaall al acestui program este de aîncuraja creøterea competitivitæflii firmelor dinEuropa prin abordarea unor activitæfli inovative(inclusiv în domeniul ecologiei). La bazæ existæDecizia nr. 1.639/2006/CE a Parlamentului Eu-ropean øi Comisiei Europene. Între domeniilede activitate finanflabile prin acest program sunttehnologiile de informaflii øi comunicaflii, ener-gii regenerabile øi tehnologiile care cresc efi-cienfla energeticæ, activitæfli inovative øi de antre-prenoriat. Se axeazæ øi pe finanflarea afacerilorîn faza de început sau în pre-start. Este o abor-dare modernæ a conceptului de finanflare, careare în vedere acordarea unui suport cât mai pu-ternic unor sectoare de activitate care prin dez-voltarea lor vor contribui la eliminarea unor pro-bleme fundamentale cu care se confruntæ UE.Acest program se deruleazæ în perioada 2007 –2013 øi are un buget total de 3.625 milioaneeuro. FEI este mandatat din partea CE pentruconducerea acestui program.

În principal, liniile de finanflare din acest pro-gram sunt axate pe ddoouuææ ddiirreeccflfliiii pprriinncciippaallee::

aa)) ffiinnaannflflaarreeaa ccaappiittaalluulluuii ddee rriisscc High Growthand Innovative SME Facility (GIF), cu douæ com-ponente: GGIIFF 11 pentru faza de însæmânflare øistart-up a afacerilor øi GGIIFF 22 pentru faza de dez-voltare a afacerilor. Ambele se desfæøoaræ prinintermediul unor fonduri specializate pentru in-vestiflii de risc atât în faza incipientæ, cât øi în fazade dezvoltare;

bb)) ffuurrnniizzaarreeaa ddee ggaarraannflfliiii ppeennttrruu IIMMMM,, ccuu ppaa--ttrruu ddiirreeccflfliiii iimmppoorrttaannttee::

❑ garanflii pentru împrumuturi, procen-tul maxim garantat fiind de 50% din valoa-rea împrumutului, în condifliile în care



garanflia este limitatæ la 10% din pierdereapotenflialæ a intermediarului garanfliei;❑ garanflii pentru microcredite, procen-tul maxim garantat fiind de 75% din va-loarea împrumutului, în condifliile în caregaranflia este limitatæ la 20% din pierdereapotenflialæ a intermediarului garanfliei;❑ garanflii pentru capitalul investit, pro-centul maxim garantat fiind de 50% dinvaloarea împrumutului, în condifliile în caregaranflia este limitatæ la 20% din pierdereapotenflialæ a intermediarului garanfliei;❑ contragaranflii, care acoperæ pânæ la100% din valoarea garanfliei, cu participarede maxim 50% la pierderea potenflialæ aintermediarului garanfliei.

Ambele componente de finanflare decurg pprriinniinntteerrmmeeddiiaarrii.. Semnarea unor acorduri cu aceø-tia se face pe baza unor acorduri-tip, care pre-væd limitæri privind expunerea FEI.

În general, semnarea unor acorduri cu fon-duri de investiflii în capital de risc s-a fæcut îînnppaarrtteeaa ddee vveesstt aa EEuurrooppeeii,, unde acestea sunt pre-zente în mod semnificativ øi au o mare expe-rienflæ în gestionarea acestor fonduri. Pânæ înprezent s-au semnat acorduri cu 16 fonduri deinvestiflii, pentru o sumæ totalæ de cca 185 mi-lioane euro.

S-au semnat acorduri cu diferite instituflii degarantare, în vederea contragarantærii FEI pebaza acestui program. VVaallooaarreeaa ttoottaallææ a progra-mului de garantare este de cca 3,5 miliarde euro,fiind semnate acorduri cu diferite fonduri de in-vestiflii, unele cu o îndelungatæ tradiflie în garan-tare (SOCAMA, CERSA, KfW, SIAGI).

❑ JJEERREEMMIIEE –– JJOOIINNTT EEUURROOPPEEAANN RREESSOOUURR--CCEESS FFOORR MMIICCRROO TTOO MMEEDDIIUUMM EENNTTEERRPPRRIISSEESS

JEREMIE este oo iinniiflfliiaattiivvææ ccoommuunnææ aa CCoommiissiieeiiEEuurrooppeennee øøii FFEEII,, în conformitate cu Regulamen-tul (CE) nr. 1.083/2006 øi Regulamentul Comi-siei Europene (CE) nr. 1.828/2006, lansatæ în2005. El combinæ resurse financiare din parteaUE, a autoritæflilor publice locale, FEI, EuropeanInvestment Bank øi alte instituflii financiare. Par-ticiparea flærilor membre UE la programul JERE-MIE este opflionalæ.

JEREMIE ffoolloosseeøøttee ffoonndduurriillee eeuurrooppeennee ddeeddeezzvvoollttaarree rreeggiioonnaallææ ppeennttrruu sspprriijjiinniirreeaa IIMMMM înaccesul la finanflare în diferite regiuni de dezvol-tare prin intermediul unor instrumente finan-ciare sustenabile øi de tip “revolving”.

Apariflia acestei inifliative cautæ sæ ræspundæunei rreeaalliittææflflii vvaallaabbiillee îînn mmaajjoorriittaatteeaa flflæærriilloorr ddiinneessttuull EEuurrooppeeii.. În acestea, activitatea fondurilorde investiflii care furnizeazæ capital de risc estepractic inexistentæ. Sunt necesare mecanismede întærire a acestei activitæfli, în care inifliativapublicæ se poate îmbina armonios cu cea pri-vatæ. În acest sens, sesizând acest aspect defici-tar, UE a luat mæsura demarærii acestui program,care în faza de început beneficiazæ de sprijinulfinanciar al UE, urmând ca în timp aceastæ ini-fliativæ sæ devinæ treptat privatæ. Programul are învedere øi diminuarea finanflærilor nerambursa-bile destinate IMM øi creøterea treptatæ a uneiactivitæfli responsabile.

Prin acest program uurrmmeeaazzææ ssææ ssee ppuunnææ llaaddiissppoozziiflfliiaa IIMMMM pprroodduussuull FFRRSSPP (“founded risksharing product”), care se referæ la acordarea u-nor împrumuturi secundare cætre IMM cu sco-pul de a îndeplini cerinflele bancare de eligibili-tate pentru acordarea împrumutului principal.

Pânæ în prezent ss--aauu sseemmnnaatt aaccoorrdduurrii ccuuguvernele Greciei, Lituaniei, Letoniei, Slovaciei,României, Bulgariei, Cipru, Malta, precum øi cuautoritæflile regionale din Sicilia, Campania, Lan-guedoc-Rusillon, cu o valoare totalæ de cca 1,3miliarde euro øi sunt în curs de negociere încævreo câteva parteneriate. Ca urmare a semnæriiacestor acorduri, FEI lanseazæ invitaflia de a de-veni partener diferitelor entitæfli financiare na-flionale/regionale, cu ajutorul cærora urmeazæ sæimplementeze programul.

ÎÎnn RRoommâânniiaa,, acordul pentru derularea aces-tui program fost semnat în anul 2008, iar strate-gia de acfliune prevede ca cca 35% dintre fondurisæ fie alocate investifliilor pentru capital de risc,iar 65% sæ fie alocate garanfliilor emise în favoa-rea IMM. Au fost pânæ în prezent trei inifliativede cæutare a unor parteneri pentru componentade garantare øi o inifliativæ pentru componentade capital de risc. Încæ se cautæ soluflii la nivelul





României pentru implementarea acestei iniflia-tive.

❑ JJAASSMMIINNEE –– JJOOIINNTT AACCTTIIOONN TTOO SSUUPPPPOORRTTMMIICCRROOFFIINNAANNCCEE IINNSSTTIITTUUTTIIOONNSS IINN EEUURROOPPEE

EEssttee uunn pprrooiieecctt--ppiilloott ccaarree aarree ccaa ppaarrtteenneerrii::❑ Banca Europeanæ de Investiflii: 20 mi-lioane euro; ❑ Comisia Europeanæ: furnizeazæ asistenflætehnicæ în valoare de 4 – 6 milioane euro;❑ Parlamentul European: 4 milioane euro;❑ FEI asiguræ managementul;❑ Sprijin din partea EUROFI øi EuropeanMicrofinance Network.

Aceastæ inifliativæ urmæreøte ssææ ddeezzvvoollttee ffiinnaann--flflaarreeaa IIMMMM pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull iinnssttiittuuflfliiiilloorr ffiinnaann--cciiaarree nneebbaannccaarree.. A avut la bazæ faptul cæ se con-statæ o discrepanflæ majoræ între nevoia de finan-flare a IMM øi sprijinul financiar acordat de bænci.S-a considerat cæ folosirea institufliilor financiarenebancare, mai apropiate ca dimensiune de IMM,poate funcfliona ca un important sprijin în finan-flarea IMM.

DDeemmaarraatt îînn aannuull 22000088,, proiectul urmæreøteacordarea de asistenflæ tehnicæ institufliilor finan-ciare nebancare pentru însuøirea bunelor prac-tici în acordarea creditelor. Pânæ în prezent s-auselectat 15 instituflii financiare nebancare, dintrecare 4 din România, care sunt instruite în vede-rea acordærii de credite pentru IMM.

Aceste instituflii vvoorr bbeenneeffiicciiaa ddee ccrreeøøtteerreeaa ffoonn--dduurriilloorr pprroopprriiii,, prin infuzia de capital din par-tea BEI, în proporflie de maxim 50%, alæturi dealte bænci private. Deøi aceastæ inifliativæ se re-

feræ numai la finanflare, foarte probabil cæ în vii-tor se va ridica problema garanfliilor acordate prinaceastæ linie de finanflare. Etapa pânæ în 2013trebuie privitæ ca o etapæ de demarare øi, înmod sigur, va fi urmatæ øi de alte inifliative, inclu-siv de garantare/contragarantare dupæ 2013. Stra-tegic, aceasta urmæreøte dezvoltarea creditelorde valori scæzute, inclusiv microcredite, care sebucuræ øi în prezent de un sprijin important îngarantare/contragarantare la nivel european.

❑ EEPPMMFF –– EEUURROOPPEEAANN PPRROOGGRREESSSS MMIICCRROO--FFIINNAANNCCEE FFAACCIILLIITTYY

EEssttee oo iinniiflfliiaattiivvææ rreecceennttææ aa CCoommiissiieeii EEuurrooppeenneessii EEIIBB,, ddeemmaarraattææ îînn mmaarrttiiee 22001100,, cu un buget de200 milioane euro. Ea se adreseazæ persoanelorfizice care, ca urmare a pierderii locurilor demuncæ sau dezavantajærii sociale, doresc sæ în-ceapæ o afacere. Se adreseazæ în egalæ mæsuræ øimicroîntreprinderilor, care angajeazæ asemeneapersoane. Linia se deruleazæ prin intermediulintermediarilor financiari care furnizeazæ micro-credite.

AAccttiivviittaatteeaa ssee ddeerruulleeaazzææ ssuubb ffoorrmmaa::❑ acordærii de garanflii directe sau con-tragaranflii, în limita a 75% din valoareamicrocreditelor (garanfliilor), færæ comisiondin partea FEI;❑ diferitelor forme de finanflæri (împru-muturi, furnizare de capital etc.)

EElleennaa KKLLEEIINNIINNGGEERR,,membru al Directoratului

Fondului Român de Contragarantare



❑ MMeeddiiaaffaaxx TTaallkkss AAbboouutt SSMMEEss,, 1155 ffee--bbrruuaarriiee 22001111 – “Mediul de afaceri nu

este finanflat, iar færæ finanflare nu existæ øansede relansare economicæ. Trebuie sæ fim realiøti,în axa bænci, IMM, fonduri de garantare øi con-tragarantare existæ în continuare fracturi, carenu pot duce decât la lipsa finanflærii, ceea ceîntârzie apariflia elementelor de relansare eco-nomicæ. Nu avem nicio øansæ, nu existæ relan-sare economicæ færæ finanflare”, aa ddeeccllaarraatt ddoomm--nnuull IIooaann HHiiddeeggccuuttii,, pprreeøøeeddiinntteellee DDiirreeccttoorraattuu--lluuii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

❑ În spiritul urmæririi consecvente a o-biectivului de a-øi îndrepta atenflia cæ-

tre problematica majoræ a economiei naflionaleøi de a oferi øi unele soluflii de relansare, publi-caflia “EEccoonnoommiissttuull” a derulat, în ziua de 1122 mmaaii22001111,, o dezbatere pe tema acutæ a valorificæriifondurilor europene – “Soluflii pentru creøtereagradului de absorbflie”. Parteneri în organizareaevenimentului au fost EximBank România øi Fon-dul Român de Contragarantare SA.

❑ Sistemul financiar-bancar, în caresunt incluse øi fondurile de garantare

øi contragarantare, trece printr-o restructurare,de la regulile impuse în Basel II la Basel III.Cu ocazia participærii la CCoonnffeerriinnflflaa ““BBUURRSSAA””Finanflarea europeanæ – oportunitate a relan-særii economice, 2244 mmaaii 22001111,, domnul IoanHidegcuti a declarat cæ “acest proces de re-

PPRREEZZEENNfifiEE PPRREEZZEENNfifiEE AALLEE FFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE AALLEE FFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE

AACCTTIIVVIITTAATTEEAA ddee iinnffoorrmmaarree øøii ccoommuunniiccaarree aa FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaa--rraannttaarree,, îînn ccoonntteexxttuull aassiigguurræærriiii ccoonnssoolliiddæærriiii pprroocceessuulluuii ddee iinntteeggrraarree aa aacceessttuuiiaa îînnmmeeccaanniissmmeellee ssiisstteemmuulluuii ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarr øøii aall nneecceessiittææflfliiii ssppeecciiaalliizzæærriiii,, ddeezzvvoollttæærriiii øøiiddiivveerrssiiffiiccæærriiii pprroocceessuulluuii ddee ddiisseemmiinnaarree aa eelleemmeenntteelloorr ddee ppoolliittiiccææ øøii ssttrraatteeggiiee,, aa nnoorr--mmeelloorr øøii pprroocceedduurriilloorr FFoonndduulluuii ccaarree aassiigguurrææ îînnddeepplliinniirreeaa oobbiieeccttiivveelloorr øøii aa mmiissiiuunniiiissaallee,, aa ccoonnttiinnuuaatt îînn aannuull 22001111,, pprriinn iimmpplliiccaarreeaa øøii ppaarrttiicciippaarreeaa llaa ddiivveerrssee eevveenniimmeenntteerreepprreezzeennttaattiivvee,, ddeeddiiccaattee sspprriijjiinnuulluuii IIMMMM øøii mmeeddiiuulluuii ddee aaffaacceerrii..



structurare nu va face creditarea mai accesibilæpentru companii, iar accesul la finanflare vacontinua sæ fie mai complicat, oricât de multøi-ar dori bæncile øi fondurile de garantare sæofere condiflii mai bune øi mai multe facilitæflipentru accesarea împrumuturilor, inclusiv acelor pentru absorbflia fondurilor europene”.

❑ “Accesarea fondurilor europene, bu-getele alocate programelor destinate

IMM în acest an, stadiul realizærii ghidurilor

de aplicare a programelor pentru IMM, DGREGIO versus AMPOSDRU, cum se pot simpli-fica procedurile de depunere a proiectelor pen-tru accesare øi a celor de decontare a plæflilorefectuate, produsele financiare destinate IMM,care sunt sugestiile bancherilor pentru eligi-bilitate, ce greutæfli au întâmpinat antrepreno-rii, rolul garanfliilor pentru IMM”, au constituittot atâtea teme de interes abordate la MMeeddiiffaaxxTTaallkkss AAbboouutt SSMMEEss,, eveniment organizat în ziuade 2266 mmaaii 22001111..



“Prin toate mæsurile øi acfliunile, Strategiapentru IMM îøi propune creøterea numæruluide IMM cu 10%, a numærului de salariafli dinsistem cu 10%, avansul investifliilor cu 15%, aexportului cu 10%. De asemenea, productivi-tatea va creøte cu 5%, iar creøterea contribuflieila valoarea adæugatæ cu 5%” – a declarat, cuocazia participærii la eveniment, ddooaammnnaa AAnn--ddrreeeeaa PPaauull VVaassss,, ccoonnssiilliieerruull PPrriimmuulluuii--mmiinniissttrruu..

❑ ÎÎnn zziiuuaa ddee 2222 iiuunniiee 22001111,, a fost orga-nizatæ la Constanfla conferinfla “SSoolluuflfliiii

ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa IIMMMM.. FFiinnaannflflaarreeaa øøii pprroottee--jjaarreeaa aaffaacceerriiii ddee eeffeecctteellee ccrriizzeeii”.

Conferinfla a fost adresatæ antreprenorilorøi întreprinzætorilor din judeflul Constanfla, in-stitufliilor publice ale cæror decizii au impactasupra mediului de afaceri, asociafliilor patro-nale øi administrafliei publice locale.

În cadrul conferinflei s-au discutat solufliipropuse de parteneri pentru sprijinirea pro-

cesului de dezvoltare a firmei. Temele dezbæ-tute au fost: finanflæri bancare øi nebancare, fi-nanflæri nerambursabile, soluflii de eficientizarea activitæflii, soluflii de consultanflæ, informafliila zi despre fiscalitate.

La eveniment au fost invitate sæ participe înaudienflæ firme active din judeflul Constanflacærora le-au fost prezentate soluflii de eficien-tizare a activitæflii, de finanflare, de garantare øicontragarantare a creditelor, de recuperare acreanflelor, consultanflæ øi informaflii despre ac-cesarea fondurilor europene destinate IMM.

❑ România a contractat deja în mareparte fondurile structurale de la Uniu-

nea Europeanæ pentru urmætorii patru ani,astfel cæ problema nu este identificarea de noiproiecte, ci implementarea celor existente.Percepflia legatæ de absorbflia fondurilor nu seva îmbunætæfli pânæ nu se vor vedea rezulta-tele.



❑ Prognoza de creøtere economicæ pentru2012 va fi schimbatæ, în principal pentru cæ numai putem miza pe aceeaøi creøtere a expor-turilor.

❑ Schimbarea paradigmei financiare la ni-vel global va impune o atenflie sporitæ pentrueconomisire, deoarece resursele vor scædea, iarstatele care vor avea deficit de capital vor fi in-fluenflate în finanflarea bancaræ øi creøterea e-conomicæ.

❑ Bæncile din România ar putea fi nevoitesæ treacæ de la modelul de business cu refleleleextinse, cu mulfli angajafli, cætre finanflarea cor-porafliilor, pentru a contrabalansa încetinireacreditærii øi eficientiza activitatea.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile“Romania Financial Forum”, eveniment ce afæcut parte din suita MMeeddiiffaaxx TTaallkkss, organizatla sediul Bæncii Naflionale a României în zilelede 44 øøii 55 ooccttoommbbrriiee 22001111..

❑ “În condiflii de crizæ, soluflia pentrueconomie este stimularea cererii in-

terne, obiectiv care poate sæ fie atins prin pro-

movarea anumitor politici monetare øi fiscale,dar înræutæflirea prognozelor economice ar pu-tea obliga Guvernul sæ-øi reconsidere poziflia øisæ facæ noi disponibilizæri. Bæncile trebuie sætreacæ la un nou model de business, orientatspre finanflarea companiilor. Paradigma ban-caræ se schimbæ, fiind necesaræ îndreptarea a-tenfliei spre economisirea internæ” – din decla-raflia fæcutæ de domnul MMuugguurr IIssæærreessccuu,, GGuu--vveerrnnaattoorruull BBæænncciiii NNaaflfliioonnaallee aa RRoommâânniieeii,, care aprezidat “RRoommaanniiaa FFiinnaanncciiaall FFoorruumm”.

❑ Pentru asigurarea unui tratament e-chitabil IMM care activeazæ în agricul-

tura primaræ, faflæ de IMM care activeazæ îndomeniul prelucrærii øi comercializærii produ-selor agricole, în contextul instrumentelor desprijin al accesului la finanflare puse la dispo-ziflie acestora de cætre Fondul Român de Con-tragarantare øi în raport cu Strategia FonduluiRomân de Contragarantare, care prevede ne-cesitatea îmbunætæflirii activitæflii de contraga-rantare în scopul creøterii economice în mediulrural, împreunæ cu Ministerul Agriculturii øiDezvoltærii Rurale a fost elaboratæ NNoorrmmaa nnrr..33//22001111 privind contragarantarea garanfliilor a-ferente finanflærilor contractate de IMM care



activeazæ în sectorul producfliei primare de pro-duse agricole. – MMeeddiiaaffaaxx TTaallkkss aabboouutt AAggrriiccuull--ttuurree,, 1144 ooccttoommbbrriiee 22001111..

❑ “Riscul dezvoltærii unei afaceri tre-buie sæ fie asumat de cætre parteneri

(n.n. – IMM øi bancæ), iar dinamica creditæriise va relua când riscul va fi acceptat. Færæ uncompromis între IMM øi bænci nu vom aveaun proces sænætos de creditare. Garantareaeste esenflialæ pentru dezvoltarea unui IMM, lafel de importantæ ca øi creditul în sine. Totulpresupune cunoaøterea reglementærilor în bazacærora funcflioneazæ garantarea øi, din neferi-cire, încæ, în anumite zone din partea mai ne-informatæ a IMM, nu se cunosc toate detaliileøi faptul cæ apare necesar, desigur, øi un costvizavi de garanflie, care nu presupune altæ ga-ranflie în spate, ci doar un comision care înfuncflie de gradul de risc se situeazæ între 2,2 –2,8%”, a declarat pprreeøøeeddiinntteellee FFNNGGCCIIMMMM,, ddoomm--nnuull AAuurreell ØØaarraammeett,, în cadrul Conferinflei naflio-nale dedicate finanflærii IMM – Realitæfli øi pers-

pective în sectorul IMM, eveniment organizatîn ziua de 20 octombrie a.c.

În cadrul aceluiaøi eveniment a participatøi ccoonnssiilliieerruull gguuvveerrnnaattoorruulluuii BBæænncciiii NNaaflfliioonnaalleeaa RRoommâânniieeii,, ddoommnnuull AAddrriiaann VVaassiilleessccuu,, care adeclarat cæ “bæncile, de acum încolo, pentruactivitatea de creditare, vor trebui sæ se bazezepe economisirea internæ a societæflii româ-neøti. Ce vor economisi bæncile sau IMM, aiava fi, va fi greu sæ ne obiønuim cu aceastæ nouænormalitate. Trebuie sæ ne obiønuim cu banipuflini, scumpi øi îi vom scoate din creøtereanoastræ economicæ. Trebuie sæ ne gândim øi sæpunem accentul pe o dezvoltare durabilæ”.

❑ Referitor la evolufliile pieflei øi volu-mului garanfliilor în ultima parte a

anului øi în 2012, ddoommnnuull IIooaann HHiiddeeggccuuttii,, pprree--øøeeddiinntteellee DDiirreeccttoorraattuulluuii FFoonndduulluuii RRoommâânn ddeeCCoonnttrraaggaarraannttaarree,, a declarat urmætoarele:

“Din perspectiva tot mai puflin predictibilæa evolufliei economice la nivel european øi mon-dial øi în condifliile asumate prin documenteleprogramatice specifice, prin care s-a revizuit lacca 2% prognoza de creøtere economicæ a Ro-mâniei pentru anul viitor, noua proiecflie fiindla jumætate faflæ de estimarea iniflialæ, în condi-fliile în care riscurile de contagiune de pe planextern s-au amplificat, la nivelul economiei reale



se aøteaptæ totuøi creøterea ocupærii, dezvolta-rea parteneriatului public-privat în domeniulinvestifliilor privind infrastructura fizicæ, extin-derea activitæflii IMM prin facilitarea accesuluitinerilor la finanflare, îmbunætæflirea mediuluide afaceri øi diversificarea instrumentelor finan-ciare pentru sprijinirea dezvoltærii IMM, mæ-suri care vor avea ca impact specific creøtereacererii de credite de valori relativ mici, dar ge-neralizate la întregul mediu de afaceri.

La nivelul activitæflii de creditare bancaræ,din punctul de vedere al dinamicii, aceasta seva relua, în limitele prudenflialitæflii specifice aø-teptatelor condiflionalitæfli Basel III, în primulrând ca urmare a semnalelor care vizeazæ creø-terea economicæ øi, în al doilea rând, ca ur-mare a nevoii sistemului bancar de a «extrage»încasæri care sæ asigure acoperirea costurilorde depozitare, pe de o parte, øi un profit celpuflin rezonabil, pe de altæ parte.

Pe termen scurt, este posibil sæ se menflinæo prudenflialitate remanentæ (inerflialæ), daratât anticipafliile formate la nivelul sistemuluibancar, cât øi necesitatea de fructificare a pasi-velor vor orienta, treptat, bæncile spre o impli-

care mai activæ øi chiar mai responsabilæ în fi-nanflarea economiei reale; toate acestea vor an-trena modificæri corespunzætoare în sistemelede garantare a creditelor bancare, respectiv decontragarantare a lor.

Costul creditærii bancare va ræmâne relativridicat atât ca urmare a menflinerii prudenflia-litæflii sistemului bancar, cât øi ca urmare a po-liticii monetare restrictive (pentru a menflinecalendarul de aderare a României la zona euro);în aceste condiflii, se va consacra un «arbitraj»între nevoia, în creøtere, de credite bancare øicostul relativ ridicat al acestora; garantarea øicontragarantarea ar putea sæ joace, în acestcontext, rolul de «arbitru», în mæsuræ sæ deter-mine încurajarea creditærii bancare a econo-miei reale.

Astfel, activitatea de garantare øi contraga-rantare a creditului bancar se va extinde. Con-comitent, institufliile de garantare a credituluibancar îøi vor menfline prudenflialitatea øi, caurmare, cererea de contragarantare a credite-lor bancare se va extinde, la rândul sæu. Acesteevoluflii previzibile în comportamentul insti-tufliilor de garantare a creditului bancar sunt,

ambele, de naturæ sæ intensifice cererea de con-tragarantare a creditelor bancare în mod deo-sebit, ca urmare a faptului cæ mecanismele con-tragarantærii au efect, în acelaøi timp, asuprareducerii semnificative a costului creditærii, câtøi asupra politicilor pe care bæncile le dezvoltæprivind constituirea provizioanelor în condi-fliile în care contragaranflia este un autentic di-minuator de risc.”

❑ În ziua de 44 nnooiieemmbbrriiee 22001111,, la Pa-latul Parlamentului, sala A. I. Cuza,

Consiliul Naflional al Întreprinderilor PrivateMici øi Mijlocii din România în colaborare cuAgenflia pentru Implementarea Proiectelor øiProgramelor pentru IMM øi Fondul Român deContragarantare au organizat cea de a XXIIXX--aaeeddiiflfliiee aa TTooppuulluuii NNaaflfliioonnaall aall ffiirrmmeelloorr pprriivvaatteeddiinn RRoommâânniiaa..

La eveniment a participat doamna JoannaDrake, director departament IMM øi Antrepre-noriat, DG Întreprinderi øi Industrie, ComisiaEuropeanæ.

Festivitatea de premiere a celor mai perfor-mante societæfli comerciale private a fost pre-cedatæ de “masa rotundæ” cu tema “Dezvolta-rea sectorului de IMM-uri din România pe bazaprevederilor Strategiei UE 2020”.

Alæturi de alte instituflii cu activitate dedi-catæ sectorului IMM, pentru sprijinul acordatîntreprinzætorilor øi susflinerea mediului de a-faceri, FFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree aa ffoossttpprreemmiiaatt îînn ccaaddrruull eevveenniimmeennttuulluuii..

BBooggddaann DDaanniieell VVIIØØAANNconsilier juridic Consultanflæ øi Comunicare

Fondul Român de Contragarantare



buletinul · 2012. 6. 6. · buletinul fondului romÂn de contragarantare contextul economic În...

Documents