236 mentoratul 7 - stiripozitive.eu · ministerul educației al republicii moldova $-87Ý / 6Ý...
TRANSCRIPT
Ministerul Educațieial Republicii Moldova
!MINISTERUL EDUCAȚIEI WORLD BANK
!MINISTERUL EDUCAȚIEI WORLD BANK
MENTORATUL
Să creştem oameni responsabilişi virtuoşi – OAMENI MARI!
367
2Aspecteinovative
MonitorizareIstoriide succes
Buletinul informativ al proiectului„PARTENERIAT GLOBAL PENTRU EDUCAŢIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA” NR.2, 2014
2
Î�mpărtăş�im aici bucuria adoptării noului Cod al Educat�iei, pe care î�l conşiderăm un document deopotrivă fundamental ş�i novator pentru î�ntreaga t�ară. Ş� i şuntem pregătit�i, aş�a cum am afirmat î�n Parlament, şă implementăm aceaştă lege pî�nă la ultima literă pentru modernizarea ş�i proşperarea Republicii Moldova.Noul Cod al Educat�iei priveş�te educat�ia, nu doar ca pe o acumulare de cunoş�tint�e, ci ca pe un proceş care formează caractere, oameni reşponşabili ş�i virtuoş�i. Adică OAMENÎ MARÎ. Aceaştă abordare şe regăşeş�te deja de mai mult timp î�n activităt�ile Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”, î�n cadrul căruia oferim, î�mpreună cu comunităt�ile locale ş�i partenerii externi, acceş la educat�ie timpurie de calitate pentru tot�i copiii din Moldova.Îar î�n aceşt proceş comun de conştruct�ie a unui viitor copiilor Moldovei eşte loc de muncă pentru fiecare, oameni ş�i inştitut�ii: părint�i, familii, adminiştrat�ie locală ş�i centrală ş�i tot�i profeşioniş�tii din domeniul educat�iei timpurii, aş�a cum şunt ment�ionat�i î�n Cod: educator, cadru didactic de şprijin, conducător muzical, logoped, pşiholog, pşihopedagog, metodişt, precum ş�i mentorii care vor contribui cu şprijin, ajutor ş�i şchimb de experient�ă ş�i cunoş�tint�e la dezvoltarea profeşională a altor cadre didactice.
SĂ CREŞTEM OAMENI RESPONSABILI ȘIVIRTUOȘI – OAMENI MARI!
Maia SANDU,Ministrul Educaţiei
Veşti bune pentru profesioniştii din domeniul educaţiei timpurii
ca parte a normei didactice.
Activităt�ile de mentorat î�n educat�ia timpurie, deşfăş�urate î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”, au î�nceput şă dea primele roade. Ş� i avem î�n aceşt şenş mărturiile profeşioniş�tilor care au participat î�n aceaştă vară la inştruirile de mentorat, deşfăş�urate î�n fiecare raion al Republicii Moldova.
Acum, toate cadrele didactice pot beneficia ş�i de Înştrumentul de Monitorizare a Pregătirii Copiilor pentru Ş� coală, elaborat ş�i pilotat î�n cadrul Proiectului, pentru a aşigura o tranzit�ie bună a copilului de la ş�coală la grădinit�ă.
Vom munci î�mpreună pentru ca aceşt şchimb de cunoş�tint�e, abilităt�i ş�i experient�ă şă şe regăşeaşcă î�n şerviciile de educat�ie ş�i dezvoltare timpurie pentru fiecare copil din Moldova.
Codul Educat�iei, adoptat recent, aduce mai multe veş�ti bune pentru profeşioniş�tii care î�i ajută pe copii şă creaşcă OAMENÎ MARÎ.
Aceşt important document de politici educat�ionale conşacră, î�n premieră, activitatea de mentorat ca pe un proceş interactiv de î�ndrumare, ghidare, şprijinire a î�nvăt�ării, educării ş� i dezvoltării profeşionale ş� i î�i atribuie mentorului rolul de î�ndrumător pentru alte cadre didactice şau manageriale. Totodată, Codul introduce activitatea de mentorat
Liliana NICOLAESCU-ONOFREIViceministrul Educaţiei
Buletin Informativ al Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație în Moldova”Coordonator de ediție: Lia Sclifos, Manager de proiectEditare: URMA taE-mail: [email protected]: www.prescolar.md
După 25 de ani în care, în satul Mereşeuca, raionul Ocniţa, nu a funcţionat grădiniţa, aceşti copii au acum mai multe şanse să se integreze reuşit în şcoală.
3
EDUCAȚIA TIMPURIEÎN CODUL EDUCAȚIEI
Articolul 12. Structura sistemuluide învățămîntÎ�nvăt�ămî�ntul eşte organizat pe niveluri ş� i cicluri, î�n conformitate cu Claşificarea Înternat�ională Ştandard a Educat�iei (ÎŞCED-2011):a) nivelul 0 – educat�ia timpurie, cu două cicluri: - educat�ia antepreş�colară; - î�nvăt�ămî�ntul preş�colar;- …
MENTORATUL ÎN STRATEGIA 2020
La obiectivul 4.4. privind eficientizarea ş� i flexibilizarea şiştemului de formare continuă a cadrelor didactice ş� i manageriale şe pune accent pe inştituirea şiştemului de mentorat la trei niveluri: (i) mentoratul pentru practică pedagogică, (ii) mentoratul pentru tinerii şpecialiş� ti (de inşert�ie), ş� i (iii) mentoratul de dezvoltare profeşională la locul de muncă ş� i crearea unei piet�e libere a şerviciilor de formare continuă î�n conformitate cu ştandardele profeşionale.
MENTORATUL ÎN CODUL EDUCAȚIEI
Articolul 3. Noțiuni de referință şi definiții Î�n şenşul prezentului Cod, not�iunile de bază utilizate î�n continuare şemnifică următoarele: …mentor – cadru didactic şau managerial experimentat, cu rol de î�ndrumător pentru alte cadre didactice şau manageriale, debutante şau cu experient�ă î�n profeşie, care acordă şprijin pentru dezvoltarea perşonală ş� i profeşională;mentorat – proceş interactiv de î�ndrumare, ghidare, şprijinire a î�nvăt�ării, educării ş� i/şau dezvoltării profeşionale, deşfăş�urat î�ntre mentor ş� i o altă perşoană, fiind bazat pe premişa implicării interactive a ambelor părt�i, a aşumării obligat�iilor ce le revin conform ştatutului pe care î�l det�in; …
Aspecte inovativeimplementate de către Proiectul „Parteneriat Global pentru Educație” și reflectate în documentele de politici educaționale
Articolul 54. Normarea activității didactice(1) Activitatea cadrelor didactice din î�nvăt�ămî�ntul general şe realizează î�ntr-un interval zilnic de 7 ore, reşpectiv 35 de ore şăptămî�nal, ş�i include după cum urmează:a) activităt�i de predare-î�nvăt�are-evaluare, de inştruire practică, conform planurilor-cadru de î�nvăt�ămî�nt;b) activităt�i de educat�ie ş�i complementare proceşului de î�nvăt�ămî�nt;c) activităt�i de conşiliere a copiilor, elevilor ş�i părint�ilor î�n probleme de pşihologie-pedagogie;d) activități de mentorat;e) activităt�i de dirigent�ie;f) activităt�i de pregătire pentru realizarea proceşului educat�ional;g) activităt�i de elaborare a planurilor individualizate de î�nvăt�ămî�nt ş�i de predare-î�nvăt�are-evaluare, de inştruire practică, conform planurilor de î�nvăt�ămî�nt pentru copiii ş�i elevii cu cerint�e educat�ionale şpeciale.
Articolul 57. Activitatea de mentorat(1) Î�n î�nvăt�ămî�ntul general eşte promovată activitatea de mentorat prin care o perşoană cu experient�ă, mentorul, oferă şprijin, ajutor ş�i şchimb de experient�ă ş�i cunoş�tint�e unei alte perşoane pentru a-i favoriza dezvoltarea profeşională ş�i achizit�ia de competent�e şau cunoş�tint�e.
(2) Cadrul didactic şau managerial poate deveni mentor dacă are o pregătire şpecială obt�inută î�n cadrul formării init�iale şau continue ş� i experient�ă î�n domeniul profeşat.(3) Activitatea de mentorat şe deşfăş�oară şub următoarele forme:a) mentorat de practică;b) mentorat de inşert�ie profeşională;c) mentorat de dezvoltare profeşională.(4) Mentoratul de practică şe realizează prin î�ndrumarea de către un cadru didactic experimentat a ştudentului ştagiar.(5) Mentoratul de inşert�ie profeşională şe realizează la locul de muncă ş�i aşigură integrarea ş�i dezvoltarea profeşională a cadrului didactic debutant.(6) Mentoratul de dezvoltare profeşională şe realizează la locul de muncă ş�i aşigură dezvoltarea profeşională ş�i avanşarea î�n carieră a cadrelor didactice.
Articolul 131. Drepturile şi garanțiile sociale ale personalului didactic, ştiințifico-didactic şi ştiințific(7) Î�n primii trei ani de activitate pedagogică, cadrele didactice din inştitut�iile de î�nvăt�ămî�nt general publice beneficiază de şprijin pentru inşert�ie profeşională, incluşiv de reducerea la 75% a normei didactice pentru un şalariu de funct�ie, precum ş� i de aşiştent�a cadrului didactic mentor.
CODULEDUCAŢIEI AL
REPUBLICIIMOLDOVA
politici
4
instruiri
Programul de Mentorat î�n Educat�ia Timpurie al Minişterului Educat�iei, implementat î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”, a foşt lanşat î�n anul 2013 ş� i ş-a deşfăş�urat î�n cî�teva etape: 1. Conceptualizarea
mentoratului2. Definitivarea modelului
de mentorat de dezvoltare profesională la locul de muncă
3. Pregătirea a 30 de mentori naţionali, reprezentanţi ai instituţiilor care prestează servicii de formare continuă
4. Instruirea a 260 de mentori locali şi a 40 de inspectori în materie de mentorat
5. Elaborarea materialului pentru instruiri (3 module de formare)
6. Desfăşurarea stagiilor de formare pentru mentori, apoi pentru educatori şi oferirea
Programul Mentorat în EducațiaTimpurie al Ministerului Educației
Lia SCLIFOS, Managerul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație”, ME
programelor de mentorat educatorilor
Pentru prima dată educatorii au beneficiat de inştruiri, urmate de programe de mentorat care au avut drept şcop şă-i şprijine ca şă aplice cu şucceş cele î�nvăt�ate î�n practică. Educatorii, şprijinit�i de mentori, au reflectat periodic aşupra experient�ei proprii, valorificî�nd şucceşele,
au act�ionat pentru a depăş�i dificultăt�ile, conturî�ndu-ş� i un ştil propriu î�n activitate.
Aştfel, au foşt dezvoltate, la nivel de inştitut�ii preş�colare ş� i la nivel de raioane, comunităt�i de î�nvăt�are. Aceşte comunităt�i, î�n ultimă inştant�ă, au creat contextul neceşar pentru dezvoltarea profeşională a cadrelor didactice la locul de muncă.
Trainingul de Formarea mentorilor naționali
Larisa VÎRTOSU, Coordonator Program Educație şi Dezvoltare Timpurie, UNICEF
Î�n iulie 2013, la Chiş� inău a avut loc formarea a 30 de mentori nat�ionali.
Şeminarul de formare a foşt realizat de către formatori internat�ionali pregătit�i î�n cadrul programelor Britişh Council, membri-fondatori ai Aşociat�iei Mentorilor din România. Înştruirea ş-a deşfăş�urat cu şuşt�inerea UNÎCEF Moldova.
5
În perioada iulie-august 2013, la Chişinău, s-a desfăşurat Cursul de formare a mentorilor locali. La curs au participat 105 specialişti din domeniul educației timpurii, reprezentînd cele 130 de Centre de mentorat din țară.
Obiectivele programului ş-au axat pe abordarea aşpectelor fundamentale ale problematicii mentoratului î�n educat�ia adult�ilor ş�i dezvoltarea profeşională continuă a cadrelor didactice ş�i manageriale din grădinit�e; pe operat�ionalizarea
Î�n perioada februarie-auguşt 2014, la Chiş�inău ş-a deşfăş�urat un Ciclu de inştruiri pentru mentorii locali ş�i inşpectori preş�colari din t�ară. Aceşt ciclu de formări a continuat Programul de Mentorat al Minişterului Educat�iei, realizat î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educat�ie”. Pentru aceşt ciclu de formări, Minişterul Educat�iei a contractat Conşort�iumul Educat�ional din care fac parte: Programul Educațional „Pas cu Pas”, Centrul de zi „Speranța” şi Centrul Educațional „PRO DIDACTICA”. Pentru anul 2014, Programul de Mentorat a incluş: • Elaborarea a trei module de formare pentru educatori • Elaborarea a 27 de ghiduri practice pentru educatori• Realizarea activităt�ilor de formare î�n baza materialelor elaborate pentru 260 de mentori, 40 de inşpectori ş�i peşte 7000 de educatori• Oferirea programelor de mentorat individual ş�i î�n grup (după fiecare modul).
Ciclul de instruiri pentru mentorii locali
Cornelia CINCILEI,Programul Educațional„Pas cu Pas”
Cursul de Formare a mentorilor locali
Rima BEZEDE, Centrul Educaţional„PRO DIDACTICA”
activităt�ii mentorului prin oferirea de inştrumente funct�ionale de obşervare ş�i conşiliere.
Mentoratul a foşt promovat ca proceş de î�nvăt�are î�n care şe conştruieş�te o relat�ie reciprocă, bazată pe î�ntrajutorare ş�i creş�tere, concentrată pe acordarea de şprijin profeşional ş�i emot�ional, prin care şe ştabileşc t�inte profeşionale noi, experient�e provocatoare.
Rezultatele finale ale programului includ formarea calitativă a 292 de mentori: educatori, manageri ş�i inşpectori din domeniul educat�iei timpurii, cu perşpectiva de implicare a aceştora î�n oferirea şerviciilor calitative de mentorat la nivel local pentru fiecare cadru didactic.
„Ne pare bine pentru că î�ntotdeauna şuntem î�n creş�tere, explorăm ş�i, î�mpreună cu copiii, şuntem mereu tineri î�n inimă ş�i î�n şuflet. Îar ceea ce facem, facem şpre bine ş�i ideile noi le î�mpărtăş�im cu alt�ii”, aştfel rezumă eşent�a mentoratului Galina Tonu, Directoarea grădinit�ei „Licurici” din şatul Bardar, raionul Îaloveni.
„Participant�ii la inştruirile de mentorat şunt obiş�nuit�i şă aprecieze, şă evalueze oamenii a căror activitate o obşervă. Acum î�nşă ei conştată că nu notele î�l ajută pe om şă şe dezvolte, ci deşcrierea a ceea ce face. Îar mentorul eşte o oglindă care î�i permite celui care participă la inştruire şă şe vadă aş�a cum eşte ş� i şă avanşeze î�n dezvoltarea profeşională”.
Sergiu LÎSENCO, MENTOR NAŢIONAL
6
Mentoratul şi impactul acestuia asupra calității educației timpurii a fost una dintre temele abordate în cele 5 cercetări-acțiune realizate în cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație”.
CERCETAREA-ACȚIUNE PRIVIND MENTORATUL DE INSERȚIE PROFESIONALĂ
Grădinit�a nr. 183 din or. Chiş� inău eşte prima inştitut�ie preş�colară din t�ară î�n care a foşt exerşat aceşt tip de mentorat. Î�n cadrul cercetării-act�iune, au foşt şprijinite 5 cadre didactice debutante ca şă şe integreze profeşional î�n inştitut�ie.
Unul dintre rezultatele-cheie ale aceştei cercetări-act�iune a foşt identificarea unui şet de inştrumente care pot fi utilizate ş� i î�n alte inştitut�ii preş�colare î�n care activează cadre didactice debutante.
CINCI CERCETĂRI-ACȚIUNE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
Cinci cercetări-act�iune au foşt realizate î�n 2014 î�n cinci inştitut�ii preş�colare din t�ară: grădinit�ele 183
Mentoratul, una dintre temele celor cinci cercetări-acţiune
Monitorizarea activității mentorilor locali
• Dezvoltarea profeşională la locul de muncă prin activităt�i de mentorat ş� i impactul aceştora aşupra calităt�ii practicilor de educat�ie timpurie
• Evaluarea copiilor de vî�rştă timpurie î�n baza Ştandardelor de Î�nvăt�are ş� i Dezvoltare pentru copilul de la naş�tere pî�nă la 7 ani
• Încluziunea î�n educat�ia timpurie a copiilor cu cerint�e educat�ionale şpeciale
• Organizarea eficientă a activităt�ilor educat�ionale pe centre de intereş prin implicarea elevilor-voluntari din liceu.
Cercetarea-act�iune realizată î�n inştitut�ia preş�colară din c. Cioreşcu a vizat implicarea adoleşcent�ilor din comunitate î�n activităt�ile copiilor î�n centre de î�nvăt�are pe intereşe. Aceaştă experient�ă, poveştită de voluntari, a foşt, î�n opinia lor, una „neobiş�nuită, dar valoroaşă pentru fiecare” dintre cei ş�aşe adoleşcent�i.
ş� i 130 din Chiş� inău, grădinit�a 201 din c. Durleş�ti, grădinit�a 202 din c. Cioreşcu ş� i grădinit�a din ş. Horăş�ti, Îaloveni. Cercetările-act�iune î�n educat�ia timpurie au foşt realizate de cercetători din inştitut�iile de formare init�ială a şpecialiş�tilor î�n domeniul educat�ie timpurie (Univerşitatea Pedagogică de Ştat „Îon Creangă”, Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” ş� i Univerşitatea de Ştat din Moldova) ş� i practicieni cu experient�ă î�n domeniu (directori şau metodiş�ti ai inştitut�iilor preş�colare).
Temele cercetărilor-act�iune din educat�ia timpurie:• Dezvoltarea profeşională a cadrelor
didactice din educat�ia timpurie î�n baza Ştandardelor profeşionale nat�ionale
Pentru a asigura calitatea Programului de Mentorat, inițiat de către Ministerul Educației, UNICEF a finanțat un proiect de monitorizare a activității mentorilor la nivel local, realizat de Centrul Național pentru Educație Timpurie şi Informare a Familiei (CNETIF).
Natalia ZOTEA, CNETIF
inştrumentelor de monitorizare a programelor de mentorat la nivel local
2. Monitorizarea activităt�ii a 120 de mentori locali.
Î�n total, î�n aceşt proceş au foşt implicat�i 120 de mentori locali ş� i 480 de cadre didactice din 20 de raioane din t�ară. Act�iunile de
Proiectul de Monitorizare a avut două etape:
1. Înştruirea a 20 de monitori î�n aplicarea metodologiei ş� i a
Monitorizare ş-au deşfăş�urat î�n perioada mai-noiembrie 2014.
Monitorii, î�n cadrul vizitelor de monitorizare, aşiştă la traininguri, ş�edint�e de mentorat (individuale ş� i de grup), activităt�i ale educatorilor cu copiii ş� i acordă, la neceşitate, ajutorul neceşar mentorului ş� i cadrului didactic.
Viceminiştrul Educat�iei, Liliana NÎCOLAEŞCU-ONOFREÎ, a ment�ionat caracterul novator al cercetărilor-act�iune, realizate î�n cadrul Proiectului, mai aleş î�n ceea ce priveş�te „î�nvăt�area experent�ială”, precizî�nd că „din aceşte activităt�i putem î�nvăt�a cu tot�ii”.
monitorizare
7
Cîțiva educatori şi directori de grădinițe din țară şi-au împărtăşit impresiile, istoriile de succes şi exemplele de bune practici în cadrul Programului de Mentorat.
Diana Dulgher, mentor, or.Lipcani, logoped la grădinița ,,Steluța”
MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „MESAJELE MEDIULUI FIZIC”. O POVESTE PICTATĂ PE PERETE
Î�n grupa mare ,,Bobocel” pe perete eşte deşenat un fragment din poveştea ,,Capra cu trei iezi”. Î�n cadrul ş�edint�ei de mentorat, dişcutî�nd deşpre utilizarea şpat�iului, am î�ntrebat educatoarea cu ce şcop a foşt pictat deşenul pe perete. Răşpunşul a foşt „pentru î�nfrumuşet�area grupei”. Atunci am rugat-o şă şe gî�ndeaşcă cum ar putea utiliza aceşt deşen. Î�n altă zi intrî�nd î�n aceeaş�i grupă am obşervat î�n poenit�a din poveştea deşenată afiş�ate niş�te cifre. Educatoarea a poveştit impreşionată deşpre experient�a ei de a utiliza deşenul. De exemplu, pentru formarea elementelor matematice pot fi formulate î�ntrebări cum ar fi: Cî�te pietre şunt deşenate? Cî�t�i iezi şunt? A cî�ta piatră e de culoare roş�ie? Î�n ce colt� al deşenului şe află şoarele?
Dacă avem ca şcop dezvoltarea limbajului, atunci pot fi formulate următoarele î�ntrebări: Î�n denumirea cărui obiect eşte şunetul C? Găşit�i imaginile ce î�ncep cu şunetul S. Cî�te şilabe are cuvî�ntul capră?
Concluzia educatoarei: Deşenul eşte o reşurşă utilă ş�i poate fi un mijloc de dezvoltare a copilului î�n mai multe domenii.
Concluzia mentorului: Crearea contextului pentru reflect�ii aşupra expe- rient�ei proprii ajută educatorii şă gene-reze noi idei, noi abordări ş�i contribuie, î�n ultimă inştant�ă, la dezvoltarea profeşională a cadrelor didactice.
Ecaterina Croitoru, metodist, mentor grădiniță nr.4, Cahul
MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „INCLUZIUNEA COPIILOR CU CES”
Dişcutî�nd cu un cadru didactic, î�n timpul unei ş�edint�e individuale, am depiştat că î�n grupa lui are un copilaş� de 4 ani care nu vorbeş�te, nu comunică cu nimeni, dar react�ionează adecvat, î�nt�elege ce i şe şpune. Î�n cadrul celor cî�teva î�ntî�lniri am î�ncercat î�mpreună şă identificăm şolut�ii, care ar ştimula copilul şă vorbeaşcă.
Educatoarea a deciş şă implice băiet�elul cî�t mai mult î�n proceş, a rugat ş�i părint�ii şă comunice mai mult cu el, şă vină la grădinit�ă ş�i şă participe la activităt�i î�mpreună cu copilul, ca şă le fie mai uş�or şă facă aceşt lucru î�n familie.
O activitate deoşebită, î�n care ş-au implicat î�mpreună, a foşt verbalizarea cărt�ilor iluştrate. Activitatea neceşita implicare activă ş�i dişcut�ii permanente cu copilul. La un moment copilul a î�nceput şă facă progreşe, şă pronunt�e nu chiar clar (dar totuş�i…) unele cuvinte şimple. Efortul ş�i rezultatul copilului au foşt apreciate ş�i şprijinite de educatoare prin î�ncurajări etc. Părint�ii şe bucură mult de şucceşele mici (dar şucceşe…).
Concluzia educatoarei: Împlicarea activă a copiilor ş�i a părint�ilor î�n proceşul
Istorii de succes
educat�ional eşte foarte importantă ş�i dă rezultate dacă şe dişcută ş�i şe planifică lucrul î�mpreună. E important pentru educatori şprijinul cuiva, un ochi dintr-o parte care te-ar ajuta şă vezi lucrurile dintr-o altă optică.
Concluzia mentorului: crearea unei atmoşfere de î�ncredere î�ntre mentor ş�i cel î�ndrumat contribuie la rezolvarea unor probleme complicate î�mpreună. Mă bucur că am reuş�it î�mpreună cu educatorul şă facem măcar unele mici şchimbări şpre bine pentru aceşt băiet�el. Copilul a devenit mai activ, şe implică î�n jocuri, şe ştrădiue şă repete după educator/copii ş�i şe şimte î�n şigurant�ă, propejat ş�i acceptat.
Lilia Barduc, mentor, director la gradinița nr.1 „Albinuța” s.Văleni, r-nul Cahul
MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „INCLUZIUNEA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI SOCIOEMOȚIONALE”
Camelia, o fetit�ă de 6 ani care î�ntotdeauna tinde şă-ş�i î�ndeplineaşcă dorint�ele, capriciile, î�n caz contrar face işterie, loveş�te copii, aruncă jucariile etc. Părint�ii conşideră că educatoarea trebuie şă fie atentă cu ea ş�i şă n-o provoace.
Î�n cadrul ş�edint�ei de mentorat am depiştat că problema principală era că părint�ii nu recunoş�teau că fetit�a are o problemă care afectează dezvoltarea ei. Am elaborat î�mpreună un plan de act�iuni privind lucrul cu părint�ii ş�i î�n rezultat educatoarea a izbutit şă convingă familia şă accepte dificultatea cu care şe confruntă copilul pentru a-l ajuta. Am depiştat î�mpreună motivul comportamentului emot�ional, utilizî�nd Ştandardele (Domeniul B2.2, indicatorii 291, 309). Părint�ii au deciş şă conşulte un medic. Copilul a primit tratament medicamentoş. Părint�ii au ştabilit î�mpreună cu educatoarea un plan de act�uni, ş-au implicat î�n proceşul educat�ional, aşigurî�nd o continuitate a regulilor ş�i acaşă. După 6 şăptămî�ni efortul familiei ş�i al educatoarei a dat rezultate pozitive.
Concluzia educatoarei: Recunoaş�terea problemei eşte un paş şpre rezolvarea ei.
Concluzia mentorului: Copilul are nevoie şă fie protejat, părintele şă fie informat ş�i şprijinit, iar educatorii şă comunice cu colegii deşpre problemele cu care şe confruntă. Aceaştă colaborare eşte unul din obiectivele mentoratului.
M
ME
NTO
RA
T
ST
UD
IER
EA E
XP
ER
IEŢ
EI
INT
ER
NA
ŢIO
NA
LE(C
RO
AŢ
IA, F
RA
NŢA
,C
EH
IA, R
OM
ÂN
IA, E
TC.)
ELA
BO
RA
RE
AC
ON
CE
PT
ULU
I NA
ŢIO
NA
LD
E M
EN
TOR
AT
TIP
UR
I DE M
EN
TOR
AT
ME
NTO
RA
TP
EN
TR
U P
RA
CT
ICĂ
MM
EN
TOR
AT D
ED
EZ
VO
LTA
RE
PR
OF
ES
ION
ALĂ
LA L
OC
UL
DE M
UN
CĂ
M
ME
NTO
RA
TD
E IN
SE
RŢ
IE
M
IMP
LEM
EN
TAR
EA
MO
DE
LULU
I DE M
EN
TOR
AT
DE D
EZ
VO
LTA
RE
PR
OF
ES
ION
ALĂ
LA
LOC
UL
DE M
UN
CĂ
M
CR
EA
RE
A Ş
I DO
TAR
EA
A 1
30 D
E C
EN
TR
ED
E M
EN
TOR
AT
M
PR
EG
ĂT
IRE
AM
EN
TOR
ILO
R
M
FO
RM
AR
EA A
30 D
E M
EN
TOR
IN
AŢ
ION
ALI
FO
RM
AR
EA A
260
DE M
EN
TOR
I LO
CA
LI+
40
DE IN
SP
EC
TOR
I
SPORIR
EA
CALITĂ
ŢII
EDUCAŢIEI
TIMPURII
ME
NTO
RA
TU
LÎN
GR
UP
LEG
IFE
RA
RE
AM
EN
TOR
AT
ULU
I -C
OD
UL E
DU
CA
ŢIE
I
Min
iste
rul E
duca
ţiei
al R
epub
licii
Mol
dova
MEN
TOR
ATU
LM
ento
r – c
adru
did
acti
c sa
u m
anag
eria
l exp
erim
enta
t, cu
ro
l de
înd
rum
ăto
r p
entr
ual
te c
adre
did
acti
ce s
au m
anag
eria
le, d
ebut
ante
sau
cu
exp
erie
nţă
în p
rofe
sie,
car
eac
ord
ă sp
rijin
pen
tru
dez
volt
area
per
sona
lă ș
i pro
fesi
ona
lă.
Men
tora
t – p
roce
s in
tera
ctiv
de
înd
rum
are,
ghi
dar
e, s
pri
jinire
a în
văţă
rii,
educ
ării
și/s
au d
ezvo
ltăr
ii p
rofe
sio
nale
, des
fășu
rat
într
e m
ento
r și
o a
ltă
per
soan
ă, fi
ind
baz
atp
e p
rem
isa
imp
licăr
ii in
tera
ctiv
e a
amb
elo
r p
ărţi
, a a
sum
ării
ob
ligaţ
iilo
r ce
le r
evin
conf
orm
sta
tutu
lui p
e ca
re îl
deţ
in. (
Co
dul
Ed
ucaţ
iei,
art.
3)
Men
tora
tul d
e pr
acti
că s
e re
aliz
ează
pri
n în
dru
mar
ea d
e că
tre
un c
adru
did
acti
cex
per
imen
tat
a st
uden
tulu
i sta
gia
r.
Men
tora
tul d
e in
serţ
ie p
rofe
sion
ală
se r
ealiz
ează
la lo
cul d
e m
uncă
și a
sig
ură
inte
gra
rea
și d
ezvo
ltar
ea p
rofe
sio
nală
a c
adru
lui d
idac
tic
deb
utan
t.
Men
tora
tul d
e de
zvol
tare
pro
fesi
onal
ă se
rea
lizea
ză la
locu
l de
mun
că ș
i asi
gur
ăd
ezvo
ltar
ea p
rofe
sio
nală
şi a
vans
area
în c
arie
ră a
cad
relo
r d
idac
tice
.(C
od
ul E
duc
aţie
i, ar
t. 57
)
ME
NTO
RA
TU
LIN
DIV
IDU
AL
FO
RM
AR
EA
ED
UC
ATO
RIL
OR L
A N
IVE
LLO
CA
L L
A 3
MO
DU
LE
FO
RM
AR
EA
ME
NTO
RIL
OR
LOC
ALI
LA 3
MO
DU
LE
OF
ER
IRE
A P
RO
GR
AM
ELO
RD
E M
EN
TOR
AT
ED
UC
ATO
RIL
OR
LA L
OC
UL
DE M
UN
CĂ
(DU
PĂ F
IEC
AR
E M
OD
UL)
ELA
BO
RA
RE
A A
3 M
OD
ULE
DE F
OR
MA
RE Ş
I27
DE G
HID
UR
I PR
AC
TIC
E(C
ÂT
E 9
GH
IDU
RI
LA F
IEC
AR
E M
OD
UL)
M
PR
OG
RA
ME D
E M
EN
TOR
AT
MO
DU
LUL
1M
OD
ULU
L 2
MO
DU
LUL
3