25 februarie 2011

VINERISÃPTÃMÂNA A VII-A DE PESTE AN

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Sã-i mulþumim Domnului, cãci în veac este îndu-

rarea lui.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Sã-i mulþumim Domnului, cãci în veac este îndu-

rarea lui.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Îndrãzneala, Doamne, mila ta ne-o scuze.Potrivite vorbe pune-ne pe buze.Ne trezeºte-n inimi lacrimi ºi suspine,Ca sã-þi dãm cinstirea ce þi se cuvinte.Din Adam ne tragem, pãcãtoasã rasã;Vina ºi pãcatul cugetul ne-apasã.Doamne, ne înmoaie inima de piatrã,Schimbã-ne fiinþa rea ºi idolatrã.Slabi suntem cu toþii, rãul ne-nspãimântã,Dar ne însemnãm cu crucea ta cea sfântã;Pentru mintea noastrã slabã ºi confuzã,Ea ne fie astãzi scut ºi cãlãuzã.

Vineri, sãptãmâna a VII-a de peste an2

Fiul sã primeascã,-n mila sa cea mare,Prea smeritul nostru cânt de închinare.Cântul ni-l primeascã milostivul Tatã,Ca ºi Duhul care-i dragoste curatã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Am ostenit strigând, aºteptându-l pe Dum-nezeul meu.

Psalmul 68 (69),2-22.30-37

Râvna casei tale mã mistuieI-au dat sã bea vin amestecat cu fiere (Mt 27,34).

I2 Mântuieºte-mã, Dumnezeule, *

cãci apele mi-au ajuns pânã la gât!3 M-am afundat într-o mlaºtinã adâncã

ºi n-am nimic de care sã mã prind, †am cãzut în vâltoarea apei *ºi curentul mã trage cu sine.

4 Am ostenit strigând, mi s-a uscat gâtlejul; *ochii mi s-au împãienjenit

aºteptându-l pe Dumnezeul meu.5 Cei ce mã urãsc fãrã motiv *

s-au înmulþit mai mult decât firele de pãrde pe capul meu;

s-au întãrit duºmanii, cei care mã calomniazã, *trebuie sã le dau înapoi, deºi n-am furat nimic.

6 Dumnezeule, tu ºtii nebunia mea *ºi greºelile mele nu-þi sunt ascunse.

7 Sã nu fie fãcuþi de ruºine din pricina meacei care sperã în tine, *

Doamne, Dumnezeul oºtirilor!Sã nu fie rãvãºiþi din cauza mea *

cei care te cautã, Dumnezeul lui Israel!

Oficiul lecturilor 3

8 Pentru tine îndur batjocurã *ºi ruºinea îmi acoperã faþa.

9 Am ajuns un strãin pentru fraþii mei, *un necunoscut pentru fiii mamei mele;

10 cãci râvna casei tale mã mistuie, *batjocurile celor care te insultã au cãzut asupra mea.

11 A plâns în mine sufletul ºi am postit *ºi aceasta a fost spre dezonoarea mea.

12 M-am îmbrãcat în sac *ºi am ajuns obiectul lor de batjocurã.

13 Cei care stau la porþi mã vorbesc *ºi cântecele beþivilor sunt împotriva mea.

Ant. Am ostenit strigând, aºteptându-l pe Dumnezeulmeu.

Ant. 2 Mi-au pus venin în mâncare ºi, când îmi erasete, mi-au dat sã beau oþet.

II14 Dar eu cãtre tine îmi înalþ rugãciunea, Doamne, *

în timpul bunãvoinþei tale;în marea ta bunãtate, rãspunde-mi, Dumnezeule, *

pentru fidelitatea mântuirii tale.15 Scoate-mã din mlaºtinã, ca sã nu mã afund, †

scapã-mã de cei care mã urãsc *ºi de apele adânci.

16 Sã nu treacã valurile peste mine, †sã nu mã înghitã adâncul *ºi gura prãpastiei sã nu se închidã deasupra mea.

17 Ascultã-mã, Doamne; †îndurarea ta este plinã de bunãtate; *în iubirea ta cea mare, întoarce-þi privirea spre mine.

18 Nu-þi ascunde faþa de la slujitorul tãu, †cãci sunt în necaz; *grãbeºte-te sã mã asculþi!

19 Apropie-te de sufletul meu ºi rãscumpãrã-mã, *elibereazã-mã de duºmanii mei!


20 Tu cunoºti jignirea, ruºinea ºi batjocura mea, *înaintea ta sunt toþi duºmanii mei.

21 Dispreþul îmi sfâºie inima ºi sunt copleºit de apãsare; †aºtept mângâiere, dar în zadar, *aºtept mângâietori, ºi nu gãsesc nici unul.

22 Ei mi-au pus venin în mâncare, *ºi, când îmi era sete, mi-au dat sã beau oþet.

Ant. Mi-au pus venin în mâncare ºi, când îmi erasete, mi-au dat sã beau oþet.

Ant. 3 Cãutaþi-l pe Domnul ºi inimile voastre se vorbucura de viaþã.

III30 Eu sunt nenorocit, copleºit de suferinþã; *

Dumnezeu, mântuirea mea, m-a ridicat!31 Voi lãuda numele lui Dumnezeu prin cântãri *

ºi îl voi preamãri, aducându-i mulþumire,32 ºi-i va fi plãcut Domnului mai mult decât un taur, *

decât un viþel care are coarne ºi copite.33 Sã vadã cei sãraci ºi sã se bucure! *

Cãutaþi-l pe Dumnezeu,ºi inimile voastre se vor bucura de viaþã.

34 Cãci Domnul îi ascultã pe cei sãraci *ºi nu-i uitã pe ai sãi care sunt în închisoare.

35 Sã-l laude cerurile ºi pãmântul, *mãrile ºi tot ce miºunã în ele.

36 Cãci Dumnezeu mântuieºte Sionul †ºi va reclãdi cetãþile lui Iuda: *ºi vor locui acolo ºi le vor stãpâni.

37 Le va moºteni descendenþa slujitorilor sãi *ºi vor locui acolo cei care iubesc numele lui.

Ant. Cãutaþi-l pe Domnul ºi inimile voastre se vorbucura de viaþã.

V.Domnul ne va învãþa cãile sale.R. ªi vom umbla pe cãrãrile lui.


LECTURA ÎNTÂI

Din cartea lui Qohelet 8,5–9,10

Mângâierea celui înþelept8,5 Celui care pãzeºte porunca nu i se va întâmpla nici

un rãu, dar inima înþeleptului cunoaºte ºi vremea, ºijudecata. 6 Cãci pentru orice lucru este un timp ºi ojudecatã ºi nenorocirea care îl paºte pe om este mare.7 Dar el nu ºtie ce ºi cum se va întâmpla în viitor: cine vaputea sã-i spunã? 8 Omul nu este stãpân asupra vântuluiºi nici nu poate opri suflarea, ºi n-are nici o putere asu-pra zilei morþii; nici o scãpare în lupta aceasta nu este,ºi rãutatea nu-l salveazã pe cel care o sãvârºeºte.

9 Toate acestea le-am vãzut, ºi mi-am îndreptat inimaspre toate lucrãrile care au loc sub soare, în timp ce unom stãpâneºte peste alt om, spre rãul acestuia. 10 Atunciam observat: cei rãi se apropie, intrã ºi ies din loculsfânt ºi se laudã în cetate cã fac astfel. ªi aceasta estedeºertãciune! 11 Pentru cã nu se aduce repede la înde-plinire hotãrârea datã împotriva faptelor rele, de aceeaeste plinã inima fiilor oamenilor de dorinþa de a face rãu.12 De fapt, deºi pãcãtosul face de o sutã de ori rãul, areviaþã lungã; totuºi, eu ºtiu cã fericirea este pentru cei cese tem de Dumnezeu, pentru cã se tem de el. 13 Dar nuexistã fericire pentru cel nelegiuit ºi nu-ºi va lungi zilele,întocmai ca umbra, cel care nu se teme de prezenþa Dom-nului. 14 Este o deºertãciune care se petrece pe pãmânt:sunt drepþi cãrora li se întâmplã lucruri rele, ca ºi cumar fi sãvârºit lucrurile celor nelegiuiþi ºi sunt nelegiuiþicãrora li se întâmplã lucruri bune, ca ºi cum ar aveafaptele celor drepþi. Eu cred cã ºi aceasta este o deºertã-ciune. 15 Am lãudat deci veselia, pentru cã nu este altãfericire pentru om sub soare decât sã mãnânce ºi sã beaºi sã se bucure; ºi acesta este singurul lucru care trebuiesã-l însoþeascã în mijlocul muncii lui, în zilele vieþii pecare i le dã Dumnezeu sub soare. 16 Când mi-am îndreptatinima sã cunosc înþelepciunea ºi sã înþeleg lucrãrile carese petrec pe pãmânt – cãci ochii omului nu cunosc


somnul, nici zi nici noapte, – 17 am vãzut toate lucrãrilelui Dumnezeu, am vãzut cã omul nu poate sã pãtrundãpe deplin raþiunea celor ce se fac sub soare; ºi oricât s-arstrãdui omul sã gãseascã, tot nu va putea sã descopere;ºi chiar dacã înþeleptul ar zice cã a ajuns sã înþeleagã,el nu poate sã pãtrundã.

9,1 Toate acestea le-am pus în inima mea ºi le-am vãzutpe toate: cei drepþi ºi înþelepþi ºi lucrãrile lor sunt înmâna lui Dumnezeu. Omul nu cunoaºte nici ce-i iubireaºi nici ura: totul este înaintea lui.2 Cãci toþi au aceeaºi soartã:cel drept ºi cel nelegiuit,cel bun ca ºi cel rãu,cel curat ºi cel necurat,cel ce aduce jertfã, ca ºi cel ce n-aduce jertfã;aºa cum este cel bun, este ºi cel pãcãtos;aºa cum este cel ce jurã,la fel este ºi cel ce se teme sã jure!

3 Acesta este cel mai mare rãu în tot ce se face subsoare: aceeaºi soartã o au toþi. De aceea este plinã inimafiilor oamenilor de rãutate ºi nebunie în viaþa lor. ªidupã aceea se duc la cei morþi. 4 Cãci pentru cine se aflãprintre cei vii, mai este speranþã: mai bine un câine viudecât un leu mort. 5 Cei vii, într-adevãr, ºtiu cã sunt muri-tori; dar cei morþi nu ºtiu nimic, ºi nu mai au nici o rãs-platã, fiindcã pânã ºi amintirea lor este datã uitãrii. 6 ªidragostea lor, ºi ura lor, ºi invidia lor, de mult au pierit,ºi niciodatã nu vor mai avea parte nici de veacul acesta,nici de lucrãrile care se fac sub soare.7 Aºadar, mergi, mãnâncã-þi pâinea cu bucurieºi bea-þi vinul cu veselie;cãci de mult i-au plãcut lui Dumnezeu lucrãrile tale.8 Hainele sã-þi fie albe întotdeaunaºi untdelemnul parfumat sã nu-þi lipseascã de pe cap.

9 Bucurã-te de viaþã împreunã cu soþia pe care oiubeºti, în toate zilele vieþii tale trecãtoare, care-þi suntdate sub soare, în timpul deºertãciunii tale; cãci aceastaîþi este partea în viaþã, în mijlocul trudei cu care te oste-


neºti sub soare. 10 Tot ce gãseºte mâna ta sã facã, fã cuhotãrâre! Cãci, în locuinþa morþilor, în care mergi, numai este nici lucrare, nici planuri, nici ºtiinþã, nici înþe-lepciune!

RESPONSORIUL 1Cor 2,9-10; Qoh 8,17aR. Ceea ce ochiul nu a vãzut ºi urechea n-a auzit ºi

la inima omului nu s-a suit, aceasta a pregãtit Dum-nezeu celor care îl iubesc pe el. * Nouã ni le-a desco-perit Dumnezeu prin Duhul sãu, cel care cerceteazãtoate, chiar ºi profunzimile lui Dumnezeu.V. Omul nu poate descoperi raþiunea tuturor lucrã-

rilor lui Dumnezeu. * Nouã.

LECTURA A DOUA

Din Comentariu asupra Ecleziastului,de sfântul Grigore din Agrigento, episcop

(Cartea 8, 6: PG 98, 1071-1074)

Sã tresalte de bucurie sufletul meu în DomnulMergi, mãnâncã-þi pâinea cu bucurie ºi bea-þi vinul

cu veselie; cãci de mult i-au plãcut lui Dumnezeu lucrã-rile tale (Qoh 9,7).

Dacã vrem sã explicãm aceste cuvinte în sensul lorclar ºi imediat, vom spune, pe bunã dreptate, cã ni separe just îndemnul prin care Ecleziastul ne invitã sãducem un mod de viaþã simplã ºi sã aderãm la învã-þãturile unei credinþe drepte faþã de Dumnezeu, sã nemâncãm pâinea cu bucurie ºi sã bem mulþumiþi vinulnostru, sã evitãm orice rãutate în cuvintele noastre ºiorice sinuozitate în conduita noastrã, dimpotrivã, sã nestrãduim sã avem mereu gânduri drepte ºi, pe cât posibil,sã venim în ajutorul celor nevoiaºi ºi sãraci cu milos-tivire ºi dãrnicie, adicã sã ne dedicãm acelor lucrãri ºifapte în care Dumnezeu îºi gãseºte bucuria.

Însã interpretarea anagogicã ne ridicã la reflecþii maiînalte ºi ne face sã ne gândim la acea pâine cereascã ºi


misticã, ce s-a coborât din cer ºi a dat viaþã lumii. Deasemenea, ne învaþã sã bem cu inimã bunã vinul spiritual,adicã acela care a ieºit din coasta celui care este viþaadevãratã, în timpul pãtimirii sale mântuitoare. Despreacestea ne vorbeºte Evanghelia mântuirii noastre: Isusa luat pâinea, a binecuvântat-o, a dat-o ºi le-a spus sfin-þilor sãi ucenici ºi apostoli: „Luaþi, mâncaþi; acesta estetrupul meu, care pentru voi se jertfeºte întru iertareapãcatelor”. La fel, a luat potirul ºi a spus: „Beþi dinacesta toþi, acesta este sângele meu, al alianþei celeinoi, care pentru voi ºi pentru mulþi se varsã spre ier-tarea pãcatelor” (cf. Mt 26,26-28). Într-adevãr, ceicare mãnâncã din aceastã pâine ºi beau din acest vin seumplu cu adevãrat de bucurie ºi de veselie ºi pot sãexclame: Ai adus bucurie în inima noastrã! (cf. Ps 4,7).

În afarã de aceasta, dupã pãrerea mea, la aceastãpâine ºi la acest vin se referea Înþelepciunea divinã înpersoanã, Cristos, mântuitorul nostru, în cartea Prover-belor, atunci când spunea: Veniþi, mâncaþi pâinea mea ºibeþi din vinul pe care l-am pregãtit pentru voi (Prov 9,5),indicând prin aceasta participarea sacramentalã la celcare este Cuvântul. Cei care au acces la aceastã parti-cipare trebuie sã fie vrednici de ea: în orice moment,trebuie sã fie îmbrãcaþi cu veºmintele sale, adicã cu fap-tele luminii, albe ca lumina, aºa cum spune Domnul înEvanghelie: Aºa sã lumineze lumina voastrã înainteaoamenilor, încât ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-lpreamãreascã pe Tatãl vostru cel din ceruri (Mt 5,16).Cât priveºte untdelemnul pe care îl vor vedea curgândfãrã încetare peste capetele lor, acesta este Duhul adevã-rului, care îi ocroteºte ºi îi pãzeºte de orice pãcat.

RESPONSORIUL Ps 15 (16),8b-9a.5aR. Când Domnul este la dreapta mea, nu mã clatin; * de

aceea inima mea se bucurã ºi sufletul meu tresaltã debucurie.V. Domnul este partea mea de moºtenire ºi cupa mea

cu sorþi, * de aceea.


Rugãciunea de încheiereAtotputernice Dumnezeule, dãruieºte-ne, te rugãm,

harul sã cugetãm pururi la cele spirituale, ca sã împli-nim ceea ce e plãcut înaintea ta, ºi prin cuvânt, ºi prinfaptã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care,fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºidomneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

LaudeleV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

Isuse, a slavei eterne oglindã,Speranþã în lumea mereu suferindã,Nãscut în vecie din veºnicul Tatã,În lume nãscut de Fecioara curatã,De visele nopþii acum ne despoaie,Ne dã duh cucernic ºi minte vioaie,Ca neîncetat maiestãþii divineCântãri sã-i aducem precum se cuvine.Sus soarele, iar din tãrie dominãPãmântul pe care îl scaldã-n luminã;Lumina divinã, cereascã, curatã,La porþile inimii noastre sã batã.În noi sã pãtrundã, mereu sã ne-ndrumeªi gândul, ºi vorba, ºi paºii în lume;Ca viaþa trãind-o feritã de vinã,S-ajungem la urmã-n lumina deplinã.


Credinþa ne fie-ndreptar pân-la moarte,Speranþa pe aripi spre tine ne poarte,Iubirea ce toate le crede, le-ndurã,Ne þinã departe de vrajbã ºi urã.Cristos sã primeascã, în mila sa mare,Nevrednicul nostru prinos de-nchinare;Primeascã-l, de-asemeni, ºi veºnicul Tatã,ªi Duhul, izvor de iubire curatã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Numai împotriva ta am pãcãtuit: Doamne, aimilã de mine!

Psalmul 50 (51)

Miluieºte-mã, DumnezeuleÎnnoiþi-vã spiritul minþii voastre ºi îmbrãcaþi-vã cu omulcel nou (Ef 4,23-24).

3 Ai milã de mine, Dumnezeule,dupã marea ta bunãtate, *

ºi, dupã mulþimea îndurãrilor tale,ºterge fãrãdelegea mea.

4 Spalã-mã cu desãvârºire de nelegiuirea mea *ºi curãþã-mã de pãcatul meu.

5 Cãci recunosc fãrãdelegea mea *ºi pãcatul meu stã pururi înaintea mea.

6 Împotriva ta, numai împotriva ta am pãcãtuit, *ºi ce-i rãu înaintea ta am fãcut.

De aceea tu eºti drept în sentinþele tale *ºi nepãrtinitor în judecãþile tale.

7 Cãci, iatã, în nelegiuire m-am nãscut *ºi în pãcat m-a zãmislit mama mea.

8 Dar tu iubeºti adevãrul în adâncul inimii, *fã deci sã pãtrundã înþelepciunea înlãuntrul meu.

9 Stropeºte-mã cu isop ºi voi fi curat, *spalã-mã ºi voi fi mai alb decât zãpada.

Laudele 11

10 Fã sã aud un cuvânt de bucurie ºi veselie, *ºi oasele pe care le-ai zdrobit vor tresãlta.

11 Întoarce-þi faþa de la pãcatele mele *ºi ºterge toate nelegiuirile mele.

12 Creeazã în mine o inimã curatã, Dumnezeule, *ºi un duh statornic înnoieºte înlãuntrul meu.

13 Nu mã alunga de la faþa ta *ºi duhul tãu sfânt nu-l lua de la mine.

14 Dã-mi iarãºi bucuria mântuirii tale *ºi întãreºte-mã cu duh binevoitor.

15 Atunci voi învãþa pe cei fãrãdelege cãile tale *ºi cei pãcãtoºi la tine se vor întoarce.

16 Mântuieºte-mã, Dumnezeule,Dumnezeul mântuirii mele, †

de vinovãþia sângelui vãrsat, *ºi limba mea va preamãri dreptatea ta.

17 Doamne, deschide-mi buzele *ºi gura mea va vesti lauda ta.

18 Pentru cã jertfele nu-þi sunt plãcute †ºi, chiar dacã þi-aº aduce, *arderile de tot nu te-ar mulþumi.

19 Jertfa mea, Dumnezeule, este duhul smerit, *inima cãitã ºi smeritã, Dumnezeule, n-o dispreþui.

20 În bunãtatea ta, Doamne, fã bine Sionului *ºi reclãdeºte zidurile Ierusalimului.

21 Atunci îþi vor fi plãcute jertfele de împãcare,arderile de tot ºi ofrandele; *

atunci þi se vor oferi viþei pe altarul tãu.Ant. Numai împotriva ta am pãcãtuit: Doamne, ai

milã de mine.

Ant. 2 Recunoaºtem, Doamne, fãrãdelegea noastrã,cãci am pãcãtuit împotriva ta.

Cântarea Ier 14,17-21Plângerea poporului în timp de foamete ºi rãzboi

Împãrãþia lui Dumnezeu este aproape! Convertiþi-vã ºicredeþi în evanghelie! (Mc 1,15).


17 Ochii mei varsã lacrimi noaptea ºi ziua *ºi nu se pot opri,

cãci cu o mare strâmtorare a fost lovitã fecioara, *fiica poporului meu, cu o strâmtorare mare.

18 Dacã aº ieºi la câmp,iatã oameni strãpunºi de sabie; *

ºi dacã aº intra în cetate,iatã oameni chinuiþi de foame.

Chiar profetul ºi preotul rãtãcesc prin þarã, *fãrã sã ºtie unde merg.

19 Oare l-ai respins pe Iuda pentru totdeauna? *ªi sufletului tãu i s-a fãcut scârbã de Sion?

Pentru ce ne-ai lovit astfel, *cã nu mai existã vindecare pentru noi?

Aºteptãm pacea, dar nu vine nimic bun! *Aºteptãm timpul vindecãrii, dar iatã numai spaimã!

20 Noi recunoaºtem, Doamne, nelegiuirea noastrã, †vinovãþia pãrinþilor noºtri, *cãci am pãcãtuit împotriva ta!

21 De dragul numelui tãu, nu ne pãrãsi. †Nu profana tronul mãririi tale. *Aminteºte-þi de legãmântul tãu cu noi ºi nu-l rupe!

Ant. Recunoaºtem, Doamne, fãrãdelegea noastrã,cãci am pãcãtuit împotriva ta.

Ant. 3 Domnul este Dumnezeu; noi suntem poporulsãu ºi turma pãºunii sale.

Psalmul 99 (100)

Bucuria celor care intrã în templu

Domnul porunceºte celor rãscumpãraþi sã cânte un cântecde biruinþã (sf. Atanasiu).

1 Strigaþi de bucurie cãtre Domnul, *toþi locuitorii pãmântului,

2 slujiþi Domnului cu bucurie, *veniþi înaintea lui cu cântece de veselie.

Laudele 13

3 Sã ºtiþi cã Domnul este Dumnezeu! †El ne-a fãcut, ai lui suntem, *poporul lui ºi turma pãºunii sale.

4 Intraþi pe porþile lui cu imnuri de mulþumire, †intraþi cântând în casa lui! *Aduceþi mulþumire ºi binecuvântaþi numele lui,

5 cãci Domnul este bun, †îndurarea lui þine pe vecie, *ºi adevãrul lui, din generaþie în generaþie.

Ant. Domnul este Dumnezeu; noi suntem poporulsãu ºi turma pãºunii sale.

LECTURA SCURTÃ 2Cor 12,9b-10

Aºadar, mã voi lãuda cu bucurie în slãbiciunile mele,ca sã locuiascã în mine puterea lui Cristos. De aceea,mã bucur în slãbiciuni, în jigniri, în necazuri, în perse-cuþii, în lipsuri îndurate pentru Cristos, pentru cã atuncicând sunt slab, atunci sunt puternic.

RESPONSORIUL SCURT

R. Fã-mã sã aud dis-de-dimineaþã * îndurarea ta! Fã-mã.V.Aratã-mi calea pe care sã pãºesc, * îndurarea ta!

Slavã Tatãlui. Fã-mã.Ant. la Benedictus: Domnul a vizitat ºi a rãscumpãrat

poporul sãu.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.


72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Domnul a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã ne ridicãm ochii spre Cristos care, pentru poporulsãu, s-a nãscut, a murit ºi a înviat. Sã-l rugãm cu încre-dere:

Mântuieºte-i, Doamne,pe cei pe care i-ai rãscumpãrat cu sângele tãu!

Binecuvântat eºti, Isuse, mântuitorul oamenilor, carenu ai pregetat sã înduri pentru noi pãtimirea ºi crucea– ºi ne-ai rãscumpãrat cu sângele tãu preþios.Tu, care ne-ai fãgãduit cã ne vei da apa care þâºneºtespre viaþa veºnicã,– revarsã asupra tuturor oamenilor Duhul tãu Sfânt.

Laudele 15

Tu, care i-ai trimis pe ucenici sã vesteascã neamurilorevanghelia,– ajutã-i sã ducã mai departe biruinþa crucii tale.

(Mântuieºte-i, Doamne,pe cei pe care i-ai rãscumpãrat cu sângele tãu!)

Celor bolnavi ºi sãrmani, pe care i-ai fãcut pãrtaºi aicrucii tale,– dãruieºte-le putere ºi rãbdare.Tatãl nostru.

Rugãciunea de încheiereCoboarã în simþirea noastrã, Tatã atotputernic, pentru

ca, umblând în lumina poruncilor tale, sã te urmãm pururipe tine, cãlãuzitorul ºi regele nostru. Prin DOmnulnostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu,împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cuDuhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.


Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 L-am vãzut dispreþuit, om al durerilor, obiºnuitcu suferinþa.

Psalmul 21 (22)

Rugãciunea dreptului aflat în strâmtorareºi ascultat de Dumnezeu

Isus a strigat cu glas puternic: „Elì, Elì, lemá sabac-táni?” (Mt 27,46).

I2 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu,

pentru ce m-ai pãrãsit? *Departe sunt de a-mi aduce mântuirea

cuvintele strigãtului meu.3 Dumnezeul meu, strig ziua ºi tu nu-mi rãspunzi, *

ºi noaptea ºi nu am liniºte.4 Iar tu eºti Cel Sfânt *

ºi locuieºti în mijlocul laudelor lui Israel.5 În tine ºi-au pus speranþa pãrinþii noºtri, *

au sperat ºi tu i-ai eliberat;6 cãtre tine au strigat ºi au fost mântuiþi, *

în tine au nãdãjduit ºi n-au fost fãcuþi de ruºine.7 Dar eu sunt vierme, ºi nu om, *

ocara oamenilor ºi batjocura poporului.8 Toþi care mã vãd îºi bat joc de mine, *

strâmbã din buze ºi dau din cap:9 „S-a încrezut în Domnul, sã-l mântuiascã, *

sã-l elibereze, dacã îl iubeºte”.10 Cãci tu m-ai scos la luminã din sânul mamei, *

m-ai pus în siguranþã la pieptul mamei mele.

Ora medie 17

11 Spre tine m-am îndreptat de când m-am nãscut; *din sânul mamei mele tu eºti Dumnezeul meu.

12 Nu te îndepãrta de mine, †pentru cã strâmtorarea este aproape *ºi nu este cine sã mã ajute.

Ant. L-am vãzut dispreþuit, om al durerilor, obiºnuitcu suferinþa.

Ant. 2 ªi-au împãrþit hainele lui Isus ºi pentrucãmaºa lui au tras la sorþi.

II13 Mã înconjoarã tauri mulþi, *

tauri puternici din Basan m-au împresurat14 ºi cascã spre mine gura lor, *

ca leul care sfâºie ºi rage.15 Mã scurg ca apa, *

mi se desfac toate oasele,inima mea este ca ceara, *

se topeºte printre mãruntaiele mele.16 Mi se usucã cerul gurii ca un ciob de oalã †

ºi limba mi se lipeºte de gâtlej; *m-ai aºezat în praful morþii.

17 Iatã, mã înconjoarã câinii, *o bandã de rãufãcãtori mã împresoarã;

mi-au strãpuns mâinile ºi picioarele, *18 mi-au numãrat toate oasele.

Ei mã iscodesc ºi mã cerceteazã; †19 îºi împart între ei hainele mele *

ºi au aruncat sorþii pentru tunica mea.20 Dar tu, Doamne, nu sta deoparte, *

tãria mea, grãbeºte-te sã mã ajuþi.21 Scapã de sabie viaþa mea, *

din gheara câinelui, singurul meu bine!22 Salveazã-mã din gura leului *

ºi de coarnele bivolilor, pe mine, sãrmanul!23 Voi vesti numele tãu fraþilor mei, *

în mijlocul adunãrii te voi lãuda.


Ant. ªi-au împãrþit hainele lui Isus ºi pentru cãmaºalui au tras la sorþi.

Ant. 3 Se vor închina în faþa Domnului toate fami-liile popoarelor.

III24 Cei care vã temeþi de Domnul, lãudaþi-l, †

toatã seminþia lui Iacob, preamãriþi-l; *sã se teamã de el toatã seminþia lui Israel.

25 Cãci el nu dispreþuieºte *ºi nici nu respinge cererea sãracului

ºi nu-ºi întoarce faþa de la el, *iar când strigã cãtre el, îl ascultã.

26 La tine este lauda mea în adunarea cea mare; *îmi voi împlini fãgãduinþele

în faþa celor ce se tem de el.27 Cei sãraci vor mânca ºi se vor sãtura; †

îl vor lãuda pe Domnul cei care îl cautã: *„Inimile lor sã trãiascã în vecii vecilor!”

28 Îºi vor aduce aminte ºi se vor întoarce la Domnul *toate marginile pãmântului,

se vor prosterna în faþa lui *toate familiile popoarelor.

29 Cãci a Domnului este împãrãþia *ºi el va stãpâni naþiunile.

30 Lui i se vor închina toþi cei care dorm în pãmânt, *în faþa lui se vor prosterna

toþi cei care coboarã în þãrânã.Dar sufletul meu va trãi pentru el *

31 ºi urmaºii mei îl vor sluji.Se va povesti despre Domnul generaþiei viitoare †

32 ºi vor vesti dreptatea luipoporului care se va naºte: *

„Domnul a fãcut acestea!”Ant. Se vor închina în faþa Domnului toate familiile

popoarelor.

Ora medie 19

LECTURA SCURTÃ Rom 3,21-22aAcum însã, dreptatea lui Dumnezeu s-a revelat în

afara legii, fiind mãrturisitã de Lege ºi de Profeþi, aceadreptate a lui Dumnezeu care vine prin credinþa în IsusCristos.V. Îndreptãrile Domnului sunt drepte, înveselesc inima.R. Porunca Domnului este limpede, lumineazã ochii.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Isuse Cristoase, care în ceasul al ºaselea, pe

când întunericul învãluia pãmântul, te-ai urcat nevinovatpe cruce pentru rãscumpãrarea noastrã, dã-ne pururilumina ta, prin care sã ne învrednicim a ajunge la viaþacea veºnicã. Tu, care vieþuieºti ºi domneºti în veciivecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele




IMNUL

Când ai început a toarce, Doamne, din al vremii caier,Ai umplut natura-ntreagã: ºi pãmânt, ºi cer, ºi aer,Cu fãpturi nenumãrate: pãsãri, peºti ºi animale,ªi-ai fãcut din tinã omul, opera iubirii tale.Tu l-ai uns pe om ca rege ºi i-ai pus pe cap cununã,Cu poruncã sã domneascã ºi pãmântul sã-l supunã.Tot ce are-n lume viaþã, potrivit cu-a ta poruncã,În serviciul lui se aflã, la picioare i s-aruncã.


Demnitatea noastrã, însã, am cãlcat-o în picioare;Pentru-a noastrã decãdere, Doamne, inima ne doare.De iubire pãrinteascã tu ne-ai dat atâtea semne;Sã ne ierþi nevrednicia ºi purtãrile nedemne.Ajutor de sus, din ceruri, tu trimite-ne îndatã,Ca s-avem mereu în inimi bucurie ºi rãsplatã.Ne priveºte neputinþa, milostiv de noi te-ndurã,Dã-ne pace sufleteascã ºi fereºte-ne de urã.Te rugãm cu umilinþã ºi cu fruntea jos plecatã;Ne ascultã rugãciunea, milostive, veºnic Tatã,Tu, ce-n cer domneºti cu Fiul cel cu tine de o fireªi cu Duhul Sfânt ce-n lume e izvorul de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Domnul este mare: Dumnezeul nostru este maipresus decât toþi zeii.

Psalmul 134 (135)

Laudã lui Dumnezeu care sãvârºeºte minuniPopor luat în stãpânire de Domnul..., vestiþi faptelemãreþe ale aceluia care v-a chemat din întuneric laminunata sa luminã (cf. 1Pt 2,9).

I1 Lãudaþi numele Domnului, *

lãudaþi-l, slujitori ai Domnului,2 voi, care staþi în casa Domnului, *

în curþile casei Dumnezeului nostru!3 Lãudaþi-l pe Domnul, pentru cã este bun, †

cântaþi imnuri numelui sãu, *pentru cã este vrednic de laudã.

4 Cãci Domnul l-a ales pe Iacob, *pe Israel, ca sã-i aparþinã.

5 ªtiu cã Domnul este mare: *Dumnezeul nostru este mai presus decât toþi zeii.

6 Domnul face tot ce vrea †în cer ºi pe pãmânt, *pe mare ºi în abisuri.

Vesperele 21

7 El ridicã norii de la marginile pãmântului, †fulgere a fãcut pentru ploaie *ºi scoate vântul din vistieriile sale.

8 El i-a lovit pe întâii-nãscuþi ai Egiptului, *de la om pânã la animal.

9 A trimis semne ºi minuni în mijlocul tãu, Egiptule, *împotriva lui faraon ºi a tuturor slujitorilor sãi.

10 A lovit naþiuni multe *ºi a ucis regi puternici:

11 pe Sihon, regele amoreilor,ºi pe Og, regele Basanului, *

ºi toate domniile din Canaan,12 ºi pãmântul lor l-a dat moºtenire, *

moºtenire lui Israel, poporul sãu.Ant. Domnul este mare: Dumnezeul nostru este mai

presus decât toþi zeii.

Ant. 2 Voi, casa lui Israel, binecuvântaþi-l pe Dom-nul; cântaþi imnuri numelui sãu, pentru cã este vrednicde laudã.

II13 Doamne, numele tãu rãmâne pe vecie. *

Doamne, amintirea tarãmâne din generaþie în generaþie.

14 Domnul va face dreptate poporului sãu *ºi se va îndura de slujitorii sãi.

15 Idolii neamurilor sunt argint ºi aur, *lucrarea mâinilor omului:

16 au gurã, dar nu vorbesc, *au ochi, dar nu pot sã vadã;

17 au urechi, dar nu aud *ºi nu este suflare în gura lor.

18 Ca ei vor fi cei care i-au fãcut *ºi toþi aceia care se încred în ei.

19 Voi, casa lui Israel, binecuvântaþi-l pe Domnul, *voi, casa lui Aron, binecuvântaþi-l pe Domnul;


20 voi, casa lui Levi, binecuvântaþi-l pe Domnul; *voi, cei care vã temeþi de Domnul,

binecuvântaþi-l pe Domnul!21 Binecuvântat sã fie Domnul din Sion, *

cel care locuieºte în Ierusalim!Ant. Voi, casa lui Israel, binecuvântaþi-l pe Domnul;

cântaþi imnuri numelui sãu, pentru cã este vrednic delaudã.

Ant. 3 Toate popoarele vor veni, Doamne, ºi te voradora.

Cântarea Ap 15,3b-4Imn de adorare

3b Mari ºi minunate sunt lucrãrile tale, *Doamne, Dumnezeule atotputernic!

Drepte ºi adevãrate sunt cãile tale, *rege al naþiunilor!

4 Cine nu se va teme de tine, Doamne, *ºi nu va preamãri numele tãu?

Tu singur eºti sfânt! †Toate popoarele vor veni

ºi se vor prosterna înaintea ta, *pentru cã ai fãcut cunoscute judecãþile tale!

Ant. Toate popoarele vor veni, Doamne, ºi te vor adora.

LECTURA SCURTÃ Iac 1,2-4Sã consideraþi ca o mare bucurie, fraþii mei, când tre-

ceþi prin diferite încercãri, ºtiind cã încercarea credinþeivoastre produce rãbdarea, iar rãbdarea trebuie sã ducãla desãvârºirea faptei, ca sã fiþi desãvârºiþi ºi integri,fãrã sã vã lipseascã ceva.

RESPONSORIUL SCURT

R.Cristos ne-a iubit ºi ne-a spãlat * în sângele sãu.Cristos.V. ªi ne-a fãcut împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeu,

* în sângele sãu. Slavã Tatãlui. Cristos.

Vesperele 23

Ant. la Magnificat: Domnul ne-a primit pe noi, slu-jitorii sãi, aducându-ºi aminte de îndurarea sa.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55

Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul46 Sufletul meu *

îl preamãreºte pe Domnul47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *

în Dumnezeu, mântuitorul meu,48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *

Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *

ºi numele lui e sfânt.50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *

peste cei ce se tem de el.51 A arãtat puterea braþului sãu, *

i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *

ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *

iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *

amintindu-ºi de îndurarea sa,55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *

lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Domnul ne-a primit pe noi, slujitorii sãi,

aducându-ºi aminte de îndurarea sa.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã ne rugãm Domnului Isus, pe care Tatãl l-a dat lamoarte pentru fãrãdelegile noastre ºi pentru îndreptãþireanoastrã l-a înviat:


Îndurã-te, Doamne, de poporul tãu!Ascultã, te rugãm, Doamne, rugãciunile celor care teimplorã: ºterge pãcatele celor care þi se închinã– ºi dã-ne, cu bunãtate, iertare ºi pace.Tu ai spus prin gura Apostolului: „Unde s-a înmulþitpãcatul, a prisosit harul”,– iartã cu mãrinimie greºelile noastre cele multe.Cu adevãrat mult am pãcãtuit, Doamne, însã preamãrimîndurarea ta nemãrginitã:– întoarce-ne ºi ne vom întoarce la tine.Elibereazã, Doamne, poporul tãu de pãcate,– ca sã-þi afli în el desfãtarea.Tu ai deschis raiul tâlharului care te-a mãrturisit caMântuitor:– nu închide rãposaþilor noºtri porþile cerului.Tatãl nostru.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Pãrinte sfânt, care ai voit ca Fiul tãu Isus

Cristos sã devinã preþul mântuirii noastre, dã-ne, terugãm, harul de a trãi astfel încât, fiind pãrtaºi la pãtimi-rile lui, sã putem dobândi tãria învierii. Prin Domnulnostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu,împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cuDuhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de oricerãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




Completoriul 25

IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.

Psalmul 87 (88)Rugãciunea unui om grav bolnav

Acesta este ceasul vostru ºi puterea întunericului(Lc 22,53).

2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, *zi ºi noapte strig înaintea ta.

3 Rugãciunea mea sã ajungã înaintea ta, *pleacã-þi urechea la strigãtul meu.

4 Cãci sufletul meu e sãtul de rele *ºi viaþa mea se apropie de locuinþa morþilor.

5 Sunt numãrat printre cei care coboarã în groapã, *sunt ca un om care nu mai are putere.

6 Stau întins printre cei morþi, *ca cei uciºi, culcaþi în mormânt,

de care nu-þi mai aduci aminte *ºi pe care mâna ta i-a pãrãsit.


7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncã, *în întuneric ºi în umbra morþii.

8 Mânia ta apasã asupra mea *ºi toate valurile tale le-ai prãvãlit peste mine.

9 Ai îndepãrtat pe cunoscuþii mei de la mine, *m-ai fãcut urâciune înaintea lor.

Sunt închis ºi nu pot ieºi, *10 ochii mei s-au stins de suferinþã.

Toatã ziua strig cãtre tine, Doamne, *ºi-mi întind mâinile spre tine!

11 Oare pentru cei morþi ai sã faci minuni? *Sau se vor scula umbrele sã te laude?

12 Se vorbeºte oare în mormânt despre bunãtatea ta *ºi despre fidelitatea ta în locul pierzãrii?

13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric *ºi dreptatea ta în þara uitãrii?

14 Dar eu strig cãtre tine, Doamne, *de dimineaþã rugãciunea mea se înalþã la tine.

15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? *Pentru ce îmi ascunzi faþa ta?

16 Eu sunt sãrac ºi în prag de moarte încã din tinereþe; *sunt sfârºit, oprimat de spaimele tale.

17 Peste mine au trecut mâniile tale *ºi înfricoºãrile tale m-au nimicit.

18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagã *ºi toate împreunã se revarsã peste mine.

19 Ai îndepãrtat de la mine pe prieten ºi vecin *ºi întunecimile sunt cunoscuþii mei.

Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.

LECTURA SCURTÃ Cf. Ier 14,9bTu eºti în mijlocul nostru, Doamne, ºi numele tãu

este invocat asupra noastrã; nu ne pãrãsi, Doamne,Dumnezeul nostru!

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.

Completoriul 27

V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32

Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *

dupã cuvântul tãu, în pace,30 cãci au vãzut ochii mei *

mântuirea ta,31 pe care ai pregãtit-o *

înaintea tuturor popoarelor,32 luminã spre luminarea neamurilor *

ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic, dãruieºte-ne, te rugãm,

harul sã fim atât de strâns uniþi cu Fiul tãu unul-nãscutîn moartea ºi îngroparea sa, încât sã ne învrednicim aînvia împreunã cu el la o viaþã nouã. El, care vieþuieºteºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,

Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,

tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

25 februarie 2011

Documents