27 august 2010

27 august

SFÂNTA MONICA

Comemorare

S-a nãscut la Tagaste, în Africa, în anul 331, într-o familiecreºtinã. Cãsãtoritã de foarte tânãrã cu un pãgân, Patriciu, aavut mai mulþi fii, printre care pe Augustin, pentru a cãruiconvertire a vãrsat multe lacrimi ºi a înãlþat multe rugãciunila Dumnezeu. Exemplu de mamã desãvârºitã, ºi-a hrãnit cre-dinþa prin meditaþie ºi rugãciune ºi ºi-a arãtat-o prin virtuþi.A murit la Ostia, în anul 387.

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru în sãrbãtoarea

sfintei Monica.

Psalmul 94 (95)

Chemare la preamãrirea lui DumnezeuÎndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru în sãrbãtoarea

sfintei Monica.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Aceastã cinstitã ºi sfântã femeieMenitã alãturi de îngeri sã steie,

27 august, sfânta Monica2

Din faptele bune fãcându-ºi comoarã,La cer fericitã, în liniºte, zboarã.I-a fost rugãciunea suprema plãcereÎn post ºi veghere; un suflet ce cereªi bate la poarta-ndurãrii divineCu lacrimi în ochi ºi pioase suspine.În toate-a voit lui Cristos doar sã-i placã,Sfidând vanitãþile lumii; ºi dacãLa capãtul vieþii-a ajuns ne-ntinatã,A mers sã primeascã în ceruri rãsplatã.Pe tron de mãrire bãtut cu safireA fost aºezatã. A ei fericire,Pe drept dobânditã, prin faptele-i sfinte,Nu poate sã fie descrisã-n cuvinte.Stãpânul a toate primeascã-nchinare,Iar trecerea mare pe care o areA sa slujitoare ne-ajute la moarte;La ea întru slava din ceruri ne poarte. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 ªi-a deschis gura cu înþelepciune, pe buzele eisunt cuvinte de bunãtate.

Psalmul 18 A (19 A)2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu *

ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale.3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, *

iar noaptea transmite nopþii înþelegerea.4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte *

ale cãror glasuri sã se poatã auzi,5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, *

vestea lor ajunge la marginile lumii.6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, †

ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, *se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã.

Oficiul lecturilor 3

7 Rãsare la un capãt al cerurilor †ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, *ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui.

Ant. ªi-a deschis gura cu înþelepciune, pe buzele eisunt cuvinte de bunãtate.

Ant. 2 Femeile sfinte care ºi-au pus speranþa în Dum-nezeu îi vor cânta un imn de laudã.

Psalmul 44 (45)

I2 Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, †

eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. *Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit.

3 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; †har a fost revãrsat pe buzele tale *ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac.

4 Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, *ea este strãlucirea ºi mãreþia ta.

5 Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, †pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, *ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta.

6 Sãgeþile tale sunt ascuþite,†pãtrund în inima duºmanilor regelui; *popoarele cad la picioarele tale.

7 Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; *sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale.

8 Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; †de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu,

cu untdelemnul bucuriei, *ca pe nimeni altul dintre semenii tãi.

9 Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; *din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc.

10 Fiice de regi sunt în preajma ta, *regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir.

Ant. Femeile sfinte care ºi-au pus speranþa în Dum-nezeu îi vor cânta un imn de laudã.


Ant. 3 Vor intra în casa Domnului cu bucurie ºiveselie.

II11 Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, *

uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu.12 Regele râvneºte frumuseþea ta; *

el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui.13 Fiicele Tirului aduc daruri; *

ºi bogaþii poporului cautã faþa ta.14 Fiica regelui este strãlucitoare, *

când îºi face intrarea,îmbrãcatã în haine brodate cu aur.

15 În haine strãlucitoare e adusã la rege; †fecioare formeazã alaiul ei, *prietenele ei sunt aduse la tine.

16 Sunt aduse în bucurie ºi veselie, *sunt conduse în palatul regelui.

17 În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, *ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul.

18 Îmi voi aduce aminte de numele tãudin neam în neam; *

de aceea te vor lãuda popoarele în veciºi în vecii vecilor.

Ant. Vor intra în casa Domnului cu bucurie ºi veselie.

V. Inima mea mediteazã mereu cuvântul tãu.R. Doamne, ajutorul meu ºi rãscumpãrãtorul meu.

LECTURA ÎNTÂI

Din cartea Proverbelor 31,10-31

Femeia care se teme de Dumnezeu10 Cine va gãsi o femeie desãvârºitã?Ea este mult mai de preþ decât perlele.11 Soþul ei are încredere într-însaºi nu va ajunge sã-i lipseascã câºtigul.


12 În toate zilele vieþii sale ea îi face bine, ºi nu rãu.13 Îºi procurã lânã ºi inºi mâinile sale lucreazã cu drag.14 Ea este asemenea unei corãbii de negustorcare aduce de departe proviziile.15 Ea se scoalã când este încã noapteºi împarte hranã casei saleºi dã porunci slujnicelor sale.16 Se gândeºte la un ogor, ºi-l cumpãrã;din rodul muncii ei sãdeºte o vie.17 Ea îºi încinge mijlocul cu putereºi îºi întãreºte braþele.18 E mulþumitã cã munca îi merge bine,lumina ei nu se stinge noaptea.19 Ea pune mâna pe furcãºi degetele sale învârtesc fusul.20 Îºi deschide mâna cãtre cel lipsitºi îºi întinde mâna cãtre cel sãrac.21 Nu se teme de frigul zãpezii pentru casa ei,cãci toþi cei din casa ei au douã rânduri de haine.22 Ea îºi face învelitori,are haine din in subþire ºi purpurã.23 Bãrbatul ei este bine vãzut la porþi,când ºade cu bãtrânii þãrii.24 Ea face cãmãºi ºi le vindeºi dã cingãtori negustorului.25 Ea este îmbrãcatã cu tãrie ºi slavãºi zâmbeºte în faþa zilei care vine.26 Ea deschide gura cu înþelepciuneºi învãþãturi plãcute îi sunt pe limbã.27 Ea vegheazã asupra celor ce se petrec în casa eiºi nu mãnâncã pâine fãrã sã lucreze.28 Fiii ei se scoalã ºi o numesc fericitã,bãrbatul ei îi aduce laude zicând:29 „Multe fete s-au dovedit harnice,dar tu le întreci pe toate”.30 Farmecul este înºelãtor ºi frumuseþea deºartã,dar femeia care se teme de Domnuleste vrednicã de laudã.


31 Recunoaºteþi roadele muncii eiºi faptele ei s-o laude la porþile cetãþii.

RESPONSORIUL Cf. Prov 31,17.18; cf. Ps 45 (46),6R. Ea îºi încinge mijlocul cu putere ºi îºi întãreºte

braþul. * De aceea lumina ei nu se va stinge niciodatã.V. Dumnezeu o va ajuta cu lumina feþei sale ºi nu se

va clãtina. * De aceea.

LECTURA A DOUA

Din Confesiuni, de sfântul Augustin, episcop(Cartea 9, 10-11: CSEL 33, 215-219)

Sã cântãm înþelepciunea veºnicãApropiindu-se ziua când trebuia sã iasã din aceastã

viaþã, pe care tu o cunoºteai, Doamne, deºi noi nu oºtiam, s-a întâmplat ca – dupã cum cred, potrivit unortainice planuri ale tale – sã ne aflãm amândoi, singuri,aplecaþi la o fereastrã, de unde se vedea în grãdina caseiîn care locuiam atunci, la Ostia, pe râul Tibru; departede gãlãgia mulþimii, ne odihneam dupã oboseala uneilungi cãlãtorii, recãpãtându-ne puterile pentru traver-sarea mãrii. Stãteam deci de vorbã singuri, cu multãgingãºie, ºi, uitând de cele trecute, ne îndreptam cãtrecele ce ne stãteau în faþã; cãutam sã aflãm împreunã înprezenþa adevãrului care eºti tu însuþi, cum ar putea fiviaþa veºnicã a sfinþilor pe care nici ochiul nu a vãzut-o,nici urechea nu a auzit-o, nici la inima omului nu s-asuit (cf. 1Cor 2,9). Deschideam însã cu nesaþ gura inimiicãtre revãrsarea cereascã a izvorului tãu, a izvoruluivieþii, care se aflã la tine.

Despre astfel de lucruri discutam, cu toate cã nu întoc-mai în acest chip ºi cu aceste cuvinte. Totuºi, Doamne,tu ºtii cã în ziua când am discutat aceste lucruri ºi cândlumea aceasta, cu toate plãcerile ei, ºi-a pierdut în con-vorbirea noastrã toatã strãlucirea, în aceeaºi zi, deci,mama mi-a spus: „Fiule, cât mã priveºte pe mine, nimic


nu-mi mai face plãcere în viaþa aceasta. Ce voi face deaici încolo ºi de ce aº mai rãmâne în lumea aceasta nuºtiu, de vreme ce nu mai am nici o speranþã în aceastãviaþã. Un singur motiv era pentru care doream sã maiîntârzii puþin în viaþa aceasta, ºi anume sã te vãd, înaintede a muri, creºtin catolic. Dumnezeul meu mi-a înde-plinit aceastã dorinþã din plin, de vreme ce te vãd gatasã fii slujitor al lui pânã la a dispreþui fericirea pãmân-teascã. Ce a mai rãmas pentru mine de fãcut în aceastãlume?”

Nu-mi mai amintesc destul de bine ce i-am rãspunsla aceste cuvinte ale ei; fapt este cã, peste vreo cincizile, sau nu mult dupã aceea, ea a cãzut la pat, cuprinsãde febrã. Într-o zi, în timpul bolii, a avut un moment deslãbiciune ºi ºi-a pierdut pentru câteva clipe cunoºtinþa.Am alergat la ea, dar ºi-a recãpãtat repede cunoºtinþaºi, privind cãtre mine ºi cãtre fratele meu, care stãteamlângã ea, ne-a spus ca ºi cum ar fi cãutat ceva: „Undeam fost?”

Apoi, vãzându-ne încremeniþi de durere, a adãugat:„Sã o îngropaþi aici pe mama voastrã”. Eu tãceam, încer-când sã-mi înfrânez plânsul. Fratele meu însã a rostitcâteva cuvinte, prin care îºi exprima într-un fel dorinþaca ea sã nu moarã printre strãini, ci, mai degrabã, înpatria ei, ceea ce ar fi fost mai puþin dureros. Auzindu-lvorbind astfel, pe chipul mamei a trecut o umbrã deneliniºte ºi, dojenindu-l din priviri pentru asemenea gân-duri, s-a întors cãtre mine ºi mi-a spus: „Uite ce-mispune!” Vorbind apoi cãtre amândoi, a adãugat: „Îngro-paþi-mi corpul oriunde ar fi ºi sã nu vã faceþi nici ogrijã; atâta doar vã rog, sã vã aduceþi aminte de mine înfaþa altarului Domnului, oriunde aþi fi”. Dupã ce ºi-arostit dorinþa prin aceste cuvinte aºa cum a putut, atãcut; boala s-a agravat ºi îi sporea suferinþele.

RESPONSORIUL 1Cor 7,29a.30b.31; 2,12aR. Timpul s-a scurtat. De acum, cei care se bucurã sã

fie ca ºi cum nu s-ar bucura; cei care se folosesc de lumea


aceasta ca ºi cum nu s-ar folosi, * cãci chipul acesteilumi trece.V. Noi însã nu am primit duhul lumii, * cãci chipul.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, mângâietorul celor întristaþi, care ai

primit cu îndurare lacrimile de mamã ale sfintei Monicapentru convertirea fiului ei, Augustin, dã-ne, te rugãm,harul, prin mijlocirea acestor sfinþi, sã ne plângem pãca-tele, ºi astfel, sã dobândim de la tine iertare ºi alinare.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

S-o cinstim întru cântare pe femeia sfântã careS-a vãdit a fi în viaþã curajoasã-n luptã, tare,Dupã cum a fost femeia lãudatã de Scripturã,Care toate le învinge, care toate le îndurã.Din credinþã neclintitã, din speranþã neînfrântã,Din iubire-nflãcãratã a sorbit aceastã sfântã,Energie ºi putere ca sã poatã sã-ºi închineViaþa-ntreagã spre a face tuturora numai bine.Ale noastre inimi, Doamne,-s încãrcate, apãsate,Fãrã preget torturate de noianul de pãcate;

Laudele 9

Slujitoarea ta cu viaþa ei de fapte bune plinãUºureze-ne de vinã ºi iertare ne obþinã.Tatãl veºnic sã primeascã totdeauna preamãrire,Sã primeascã cinste Fiul cel cu Tatãl de o fire,Duhul Sfânt care-i cãldurã ºi luminã orbitoare,De asemeni sã primeascã slavã, cinste ºi onoare.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Mã ataºez de tine cu tot sufletul ºi dreapta tamã ocroteºte.

Psalmul 62 (63),2-9

Sufletul însetat de DumnezeuCel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen-tru Dumnezeu.

2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, *pe tine te caut dis-de-dimineaþã.

Sufletul meu e însetat de tine, †pe tine te doreºte trupul meu, *ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.

3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, *ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.

4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, *de aceea buzele mele te laudã.

5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea *ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.

6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, *aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,

7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu *ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.

8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, *la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.

9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul *ºi dreapta ta mã ocroteºte.


Ant. Mã ataºez de tine cu tot sufletul ºi dreapta ta mãocroteºte.

Ant. 2 Mâna Domnului te-a întãrit ºi vei fi binecuvân-tatã în veci.

Cântarea Dan 3,57-88.56

Toatã creatura sã-l laude pe Domnul

Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitoriilui! (Ap 19,5).57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, *59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!60 Binecuvântaþi-l, toate apele

care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, *61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, *63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul!64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, *65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, *67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, *69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, *71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, *73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, *

sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, *76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!

Laudele 11

77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, *78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul!79 Binecuvântaþi-l, balene

ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, *80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, *82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul!83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, *85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor,

pe Domnul, *87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima,

pe Domnul!88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael,

pe Domnul, *lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!

Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiulºi pe Duhul Sfânt, *

sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci!56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, *

vrednic de laudã ºi preamãrit în veci!La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Mâna Domnului te-a întãrit ºi vei fi binecuvân-tatã în veci.

Ant. 3 Mã voi bucura ºi mã voi veseli de îndurareata, Doamne.

Psalmul 149

Noua cântare a sfinþilor

Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucuriepentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).


1 Cântaþi Domnului un cântec nou, *lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.

2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, *sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.

3 Sã laude numele lui în dansuri, *sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.

4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu *ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire.

5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, *sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.

6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; *ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor,

7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor *ºi pedeapsã asupra popoarelor;

8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri *ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,

9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; *aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui.

Ant. Mã voi bucura ºi mã voi veseli de îndurarea ta,Doamne.

LECTURA SCURTÃ Cf. Is 61,10

Mã voi bucura din toatã inima în Domnul ºi va tre-sãlta de veselie sufletul meu în Dumnezeul meu, cãcim-a îmbrãcat cu haina mântuirii ºi cu mantia dreptãþii m-aînvãluit, ca pe o mireasã împodobitã cu giuvaierele sale.

RESPONSORIUL SCURT

R. Domnul a ales-o * ºi a iubit-o mai mult decât petoate fãpturile. Domnul a ales-o.V. În cortul sãu a adus-o sã locuiascã * ºi a iubit-o

mai mult decât pe toate fãpturile. Slavã Tatãlui. Domnula ales-o.

Ant. la Benedictus: Ai ascultat-o, Doamne, ºi n-aidispreþuit lacrimile ei, care udau locul unde se ruga.

Laudele 13

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Ai ascultat-o, Doamne, ºi n-ai dispreþuitlacrimile ei, care udau locul unde se ruga.


RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor, sã-l preamãrim pe Mântuitorul nostru împre-unã cu toate femeile sfinte ºi sã-l invocãm zicând:

Vino, Doamne Isuse!Doamne Isuse, care i-ai iertat multe femeii pãcãtoasepentru cã a iubit mult,– iartã-ne, pentru cã mult am pãcãtuit.Doamne Isuse, care în drumurile tale erai slujit defemeile sfinte,– dã-ne harul sã mergem pe urmele tale.Doamne Isuse, care ai fost ascultat de Maria ºi slujit deMarta ca un învãþãtor,– dãruieºte-ne harul sã-þi slujim în credinþã ºi iubire.Doamne Isuse, care i-ai numit frate, sorã ºi mamã petoþi cei care fac voinþa ta,– dã-ne harul sã-þi fim mereu plãcuþi în cuvinte ºi fapte.Tatãl nostru.


primit cu îndurare lacrimile de mamã ale sfintei Monicapentru convertirea fiului ei, Augustin, dã-ne, te rugãm,harul, prin mijlocirea acestor sfinþi, sã ne plângem pãca-tele, ºi astfel, sã dobândim de la tine iertare ºi alinare.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




Ora medie 15

IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. Inima mea ºi trupul meu vor tresãlta de bucurieîn Dumnezeul cel viu.

Psalmul 122 (123)

Încrederea poporului în DumnezeuDoi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milãde noi!” (Mt 20,30).

1 Cãtre tine îmi ridic ochii, *cãtre tine, care locuieºti în ceruri.

2 Iatã, ca ochii slujitorilorspre mâna stãpânilor, *

ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale,aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi

spre Domnul, Dumnezeul nostru, *pânã când ne va arãta îndurarea sa.

3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, *cãci suntem prea sãtui de ocarã.

4 Prea sãtul ne este sufletul †de batjocurile celor care ne urãsc, *de dispreþul celor îngâmfaþi.


Psalmul 123 (124)

Ajutorul nostru este în numele DomnuluiDomnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu suntcu tine!” (Fap 18,9-10).

1 De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã– s-o spunã Israel, – †

2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, *când oameni s-au ridicat împotriva noastrã,

3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii *în focul mâniei lor;

4 atunci ne-ar fi înecat apele, †ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, *

5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice.6 Binecuvântat sã fie Domnul, *

care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor!7 Sufletul nostru a scãpat †

ca o pasãre din laþul vânãtorului: *laþul s-a rupt ºi noi am scãpat.

8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, *care a fãcut cerul ºi pãmântul.

Psalmul 124 (125)

Domnul este ocrotitorul poporului sãu

Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16).1 Cei care se încred în Domnul

sunt ca Muntele Sionului: *el nu se clatinã, ci rãmâne în veac.

2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, †ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu *de acum ºi pânã-n veac.

3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmânepeste moºtenirea celor drepþi, *

ca nu cumva cei drepþisã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire.

Ora medie 17

4 Fã bine, Doamne, celor buni *ºi celor drepþi cu inima,

5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe †Domnul îi va aduna

cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. *Pace peste Israel!

Ant. Inima mea ºi trupul meu vor tresãlta de bucurieîn Dumnezeul cel viu.

LECTURA SCURTÃ Zah 9,9aTresaltã de bucurie, fiica Sionului! Strigã de veselie,

fiica Ierusalimului! Iatã, regele tãu vine la tine; el estedrept ºi biruitor.V. Fericit este sânul Fecioarei Maria.R. Care l-a purtat pe Fiul Tatãlui veºnic.


primit cu îndurare lacrimile de mamã ale sfintei Monicapentru convertirea fiului ei, Augustin, dã-ne, te rugãm,harul, prin mijlocirea acestor sfinþi, sã ne plângem pãca-tele, ºi astfel, sã dobândim de la tine iertare ºi alinare.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele





IMNUL

Suflet nobil, suflet mare, e femeia sfântã careAzi primeºte cinstea noastrã ºi prinosul de cântare.Toatã lumea-i recunoaºte titlul mândru de nobleþe,Rod al luptei ce-a condus-o spre izbânzile mãreþe.I-a sãpat iubirea sfântã chiar în inimã o ranãªi a stins în ea plãcerea ºi ambiþia umanã.Renunþând la tot ce este ros de molii ºi de vreme,A pãºit pe drumul vieþii ºi al gloriei supreme.Trupul sãu prin posturi multe a ºtiut sã ºi-l domine,Rugãciunea i-a fost hrana întru lacrimi ºi suspine.Paradisul i-a fost visul; l-a purtat mai înainteDe-a lãsa aceastã viaþã, ferm în inimã ºi minte.O, Cristoase, cel puternic de la tine forþã scoate.Sfinþii sunt a ta lucrare, minunat eºti tu în toate.Marea sfântã ne fereascã de Vrãjmaºul nostru ce neAmeninþã sã ne prindã în capcanele-i viclene.Îþi aducem preamãrire, iar smerita-þi slujitoareOchii blânzi dintru splendoare

cãtre noi sã ºi-i coboare.Pentru ruga ei fierbinte, pentru viaþa ei curatãNoi sperãm s-avem în ceruri mângâiere ºi rãsplatã.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Slujitoarea ta, Doamne, s-a bucurat de mântu-irea ta.

Psalmul 121 (122)1 M-am bucurat când mi s-a spus: †

„Sã mergem la casa Domnului”. *2 Iatã, picioarele noastre au ajuns

la porþile tale, Ierusalime!3 Ierusalimul este zidit *

ca o cetate bine întãritã.

Vesperele 19

4 Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, †dupã legea lui Israel, *ca sã laude numele Domnului.

5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, *tronurile casei lui David.

6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: *„Sã fie în siguranþã cei care te iubesc!

7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale *ºi liniºtea în palatele tale”.

8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, *eu spun: „Pace þie!”

9 De dragul casei Domnului, Dumnezeului nostru, *mã rog pentru fericirea ta!

Ant. Slujitoarea ta, Doamne, s-a bucurat de mântu-irea ta.

Ant. 2 Ca temeliile veºnice pe stâncã sunt poruncilelui Dumnezeu în inima femeii sfinte.

Psalmul 126 (127)1 Dacã Domnul n-ar zidi casa, *

în zadar ar trudi cei care o zidesc.Dacã Domnul n-ar pãzi cetatea, *

în zadar ar veghea cel care o pãzeºte.2 În zadar vã sculaþi dis-de-dimineaþã

ºi vã culcaþi târziu, †mâncându-vã pâinea în obosealã, *pe când Domnul o dã

preaiubiþilor sãi în timpul somnului.3 Iatã, moºtenire de la Domnul sunt fiii, *

rodul sânului este rãsplatã de la el.4 Ca sãgeþile în mâna celui viteaz, *

aºa sunt fiii tinereþilor.5 Fericit bãrbatul care-ºi umple tolba cu ei; *

nu se va face de ruºinecând va vorbi cu duºmanii sãi la poartã.

Ant. Ca temeliile veºnice pe stâncã sunt poruncilelui Dumnezeu în inima femeii sfinte.


Ant. 3 Mâna Domnului a întãrit-o ºi de aceea va fibinecuvântatã în veci.

Cântarea Ef 1,3-103 Binecuvântat sã fie Dumnezeu

ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, *care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã

în ceruri, în Cristos.4 În el, Dumnezeu ne-a ales

înainte de întemeierea lumii, *ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste.

5 El a orânduit de mai înainte †sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, *dupã bunul plac al voinþei sale,

6 spre lauda gloriei harului sãu, *pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit.

7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, *iertarea pãcatelor;

prin bogãþia harului sãu †8 care a prisosit în noi, *

în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea.9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale *

dupã bunãvoinþa sa,pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, *

10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor,recapitulând toate în Cristos, *

cele din cer ºi cele de pe pãmânt.Ant. Mâna Domnului a întãrit-o ºi de aceea va fi

binecuvântatã în veci.

LECTURA SCURTÃ Rom 8,28-30ªtim cã el le îndreaptã toate spre bine celor care îl

iubesc pe Dumnezeu, adicã celor care sunt chemaþi dupãplanul lui. Cãci pe cei pe care i-a cunoscut de mai înainte,de mai înainte i-a ºi hotãrât sã fie asemenea chipuluiFiului sãu, aºa încât el sã fie primul nãscut între mulþi

Vesperele 21

fraþi; pe cei pe care de mai înainte i-a hotãrât, i-a ºichemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a ºi justificat; pe ceipe care i-a justificat, pe aceºtia i-a ºi preamãrit.

RESPONSORIUL SCURT

R. Dumnezeu a ales-o * ºi a iubit-o mai mult decâtpe toate fãpturile. Dumnezeu.V. În cortul sãu a adus-o sã locuiascã * ºi a iubit-o mai

mult decât pe toate fãpturile. Slavã Tatãlui. Dumnezeu.

Ant. la Magnificat: Monica, primind viaþã întru Cris-tos, a trãit astfel pe acest pãmânt, încât credinþa ºi fapteleei aduceau laudã lui Dumnezeu.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.


Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Monica, primind viaþã întru Cristos, a trãit astfelpe acest pãmânt, încât credinþa ºi faptele ei aduceaulaudã lui Dumnezeu.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã ne rugãm Domnului, pentru Bisericã, prin mijlo-cirea sfintelor femei:

Adu-þi aminte, Doamne, de Biserica ta!Pentru sfintele martire, care au biruit moartea trupuluiprin tãria cugetului,– dã Bisericii tale tãrie în încercãri.Pentru sfintele femei care au înaintat în har în viaþa decãsãtorie,– dã Bisericii tale rodnicie apostolicã.Pentru sfintele vãduve, care ºi-au alinat ºi ºi-au sfinþitsingurãtatea prin rugãciune ºi fapte bune,– dã Bisericii harul sã arate lumii sacramentul iubirii

tale.Pentru mamele sfinte, care ºi-au crescut copiii pentruîmpãrãþia cerului ºi pentru comunitatea umanã,– dã Bisericii tale harul sã-i nascã pe toþi oamenii la

viaþã ºi la mântuire.Pentru toate femeile sfinte care s-au învrednicit sãcontemple lumina feþei tale,– dãruieºte fraþilor noºtri rãposaþi harul sã intre ºi ei în

bucuria veºnicã.Tatãl nostru.


primit cu îndurare lacrimile de mamã ale sfintei Monicapentru convertirea fiului ei, Augustin, dã-ne, te rugãm,

Vesperele 23

harul, prin mijlocirea acestor sfinþi, sã ne plângem pãca-tele, ºi astfel, sã dobândim de la tine iertare ºi alinare.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de oricerãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.


PSALMODIA

Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.

Psalmul 87 (88)Rugãciunea unui om grav bolnav

Acesta este ceasul vostru ºi puterea întunericului(Lc 22,53).

2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, *zi ºi noapte strig înaintea ta.

3 Rugãciunea mea sã ajungã înaintea ta, *pleacã-þi urechea la strigãtul meu.

4 Cãci sufletul meu e sãtul de rele *ºi viaþa mea se apropie de locuinþa morþilor.

5 Sunt numãrat printre cei care coboarã în groapã, *sunt ca un om care nu mai are putere.

6 Stau întins printre cei morþi, *ca cei uciºi, culcaþi în mormânt,

de care nu-þi mai aduci aminte *ºi pe care mâna ta i-a pãrãsit.

7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncã, *în întuneric ºi în umbra morþii.

8 Mânia ta apasã asupra mea *ºi toate valurile tale le-ai prãvãlit peste mine.

9 Ai îndepãrtat pe cunoscuþii mei de la mine, *m-ai fãcut urâciune înaintea lor.

Sunt închis ºi nu pot ieºi, *10 ochii mei s-au stins de suferinþã.

Toatã ziua strig cãtre tine, Doamne, *ºi-mi întind mâinile spre tine!

11 Oare pentru cei morþi ai sã faci minuni? *Sau se vor scula umbrele sã te laude?

12 Se vorbeºte oare în mormânt despre bunãtatea ta *ºi despre fidelitatea ta în locul pierzãrii?

13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric *ºi dreptatea ta în þara uitãrii?

14 Dar eu strig cãtre tine, Doamne, *de dimineaþã rugãciunea mea se înalþã la tine.

Completoriul 25

15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? *Pentru ce îmi ascunzi faþa ta?

16 Eu sunt sãrac ºi în prag de moarte încã din tinereþe; *sunt sfârºit, oprimat de spaimele tale.

17 Peste mine au trecut mâniile tale *ºi înfricoºãrile tale m-au nimicit.

18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagã *ºi toate împreunã se revarsã peste mine.

19 Ai îndepãrtat de la mine pe prieten ºi vecin *ºi întunecimile sunt cunoscuþii mei.

Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.

LECTURA SCURTÃ Cf. Ier 14,9bTu eºti în mijlocul nostru, Doamne, ºi numele tãu

este invocat asupra noastrã; nu ne pãrãsi, Doamne,Dumnezeul nostru!

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.


Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic, dãruieºte-ne, te rugãm,

harul sã fim atât de strâns uniþi cu Fiul tãu unul-nãscutîn moartea ºi îngroparea sa, încât sã ne învrednicim aînvia împreunã cu el la o viaþã nouã. El, care vieþuieºteºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,

Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,

tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


27 august 2010

Documents