8. mycobacterium bacillus a

MYCOBACTERIUM

Definitie
Genul Mycobacterium apartine familiei Mycobacteriaceae. Genul include patogeni capabili sa produca boli grave la om cum sunt tuberculoza si lepra

Strict aerobiCatalaza pozitiva Imobili Bacili drepti sau usor incurbati Acido-alcoolo-rezistentiNesporulati, necapsulatiDimensiuni 0.2-0.6 x 1.0-10 m
Genul Mycobacterium proprietati importante

Peretele lor celular are o structura aparte.La coloratia Gram nu retin violetul de gentiana, datorita continutului mare de lipide (acizi micolici) si ceruri. Dar nu sunt nici Gram negative pentru ca le lipseste membrana externa. Continutul mare de lipide confera suprafetei celulare un caracter hidrofob, bacteriile fiind astfel rezistente in mediul extern, precum si la actiunea unor dezinfectanti si coloranti.Structura complexa explica si multiplicarea lenta a acestor bacterii, majoritatea mycobacteriilor se divid o data la 12-24 ore! Sunt bacterii cu dezvoltare facultativ intracelulara, multiplicandu-se in celulele sistemului reticuloendotelial (monocite, macrofage)Cauzeaza infectii cronice, deseori caracterizate printr-o perioada de latenta indelungata.Declanseaza sinteza importanta de anticorpi, dar vindecarea depinde de interventia imunitatii mediate celular, de activarea macrofagelor.
Genul Mycobacterium proprietati importante

Peretele celular la Mycobacterii - imagine schematizata

1. lipide

2. Acid micolic

3. polizaharide (arabinogalactan)

4. peptidoglican

5. Membrana citoplasmatica

6. lipoarabinomanan (LAM)

7. fosfatidilinozitol manozida

8. Peretele celular

Clasificare
Grupul tuberculosis, mycobacterii care pot cauza tuberculoza: M. tuberculosis, M. bovis, M. africanum, siM. microti; M. leprae, cauzeaza lepra; Mycobacterii atipice sau mycobacterii netuberculoase (NTM) sunt restul mycobacteriilor, care pot cauza boli pulmonare asemanatoare tuberculozei, limfadenite, infectii cutanate, sau infectii diseminate.

Clasificare
Pe baza vitezei de crestere , putem vorbi despre mycobacterii cu crestere rapida si mycobacterii cu crestere lenta Cele cu crestere lenta se asociaza in general cu infectia, atat la om, cat si la animale.Mycobacteriile cu crestere rapida tind sa fie nepatogene, aici se incadreaza mycobacteriile atipiceEle sunt larg raspandite in natura, sunt mycobacterii prezente n mediul nconjurtor si n microbiota animalelor, oportuniste pentru organismul uman bolile cauzate fiind numite micobacteriozeSe cunosc peste 300 de specii.

Fotocromogene (Grupul I) Produc colonii nepigmentate daca sunt crescute la intuneric si de colonii pigmentate doar dupa expunerea la lumina si reincubare:Ex: M. kansasii, M. marinum, M. simiae. Scotocromogene (Grupul II) Produc un pigment galben intens spre portocaliu atat la intuneric, cat si incubate la lumina. M. scrofulaceum, M. gordonae, M. xenopi, M. szulgai Non-cromogene (Grup III)Nepigmentate atat la lumina cat si la intunericM. avium-intra-cellulare, M. ulcerans , Cu crestere rapida (grupul IV)M. fortuitum, M. chelonae
Mycobacterii atipice - clasificare

Mycobacterium tuberculosis

Mycobacterium tuberculosis este agentul etiologic al tuberculozei umane.Omul reprezinta rezervorul unic de infectie Mycobacterium bovis este agentul etiologic pentru TBC la bovidee si rareori la om. Atat vacile, cat si omul pot reprezenta rezervor de infectie.Omul se infecteaza cu My.bovis prin consum de lapte nefiert sau nepasteurizat contaminat.

Istoric
Infecia, tuberculoza era cunoscut din antichitate, sub denumirea de ftizie, sindrom consumptiv n care se nglobau mai multe afeciuni asemntoare tuberculozei i ntre care aceasta ocup locul cel mai nsemnat. Sylvyus i Morton descriu leziunile pulmonare specifice pe care le numesc tuberculi. Laennec a artat primul specificitatea i unitatea infeciei tuberculoase, iar Koch a identificat agentul cauzator al bolii, bacil care i poart numele (1882).

Mycobacterium tuberculosis. Coloratie Ziehl-Neelsen

Habitat
Bacilul tuberculozei este un parazit obligatoriu. La om, contagiunea este aproape totdeauna interuman, infectarea prin intermediul obiectelor contaminate fiind o eventualitate relativ rar. Contaminarea prin praful strzilor, localurilor publice i mai ales al celui din camerele unde au zcut bolnavi de tuberculoz deschis este posibil, dac nu a trecut prea mult vreme de la nlturarea sursei de contagiune. Sursa o constituie, n imensa majoritate a cazurilor, sputa bacilifer

Rezistenta la factori fizici, chimici si biologici
Este sensibil la cldur, lumina solar, radiatiile UV si X, actiunea alcoolului de 70. Rezist la frig, desicatie,antiseptice, dezinfectante si detergenti.n mediul extern, n produse patologice uscate, la adpost de lumina solar supravietuieste de la cteva luni la un an.Este o bacterie care dezvolt rezistent fat de tuberculostatice prin mutatii

Caractere de cultur
Se cultiv lent ntruct timpul de generatie este de 20 de ore. Este un germen aerob, se dezvolt la 36C, necesit medii de cultur speciale.Cel mai utilizat este mediul Loewenstein-Jensen care contine printre altele ou, cartof, asparagin, glicerin, sruri minerale, verde de malachit.Coloniile apar n interval de 15-30 de zile si sunt de tip R: rugoase, cu suprafata zbrcit, uscate, conopidiforme asemnate cu firimiturile de pine.Coloniile pot fi pigmentate crem-bej.

Colonii Mycobacterium tuberculosis pe mediul Lowenstein-Jensen

Structura antigenic
Bacilul Koch (BK), are o structur antigenic complex, cuprinznd:lipide, peste 60% din componentele peretelui celular al bacteriei, dintre care o parte important o ocup acizii micolici, care determin caracterul de colorabilitate i acido-rezisten ale bacililor, precum i rezistena acestora la condiiile de mediu extern;. n peretele tulpinilor patogene se gseste un sulfo-lipid care induce dezvoltarea pe cultur sub form de cordoane: cord-factorpolizaharide, care le confer specificitate imunologic;proteine, din care deriv PPD (purified protein derivative), un antigen purificat, utilizat pentru intradermoreacia la tuberculin, test intradermic prin care se poate aprecia reacia de tip ntrziat, cu substrat imun celular, care este pozitiv la persoane infectate cu bacil Koch.

Caractere de patogenitate
Mycobacterium tuberculosis nu produce toxine.Este patogen prin capacitatea sa de a se multiplica n organismul gazd.Distrugerea bacteriei se soldeaz cu eliberarea de constituenti antigenici care induc o reactie imunitar de hipersensibilitate ce st la baza transformrii cazeoase.Cord-factorul prezent prezent pe suprafata extern a Mycobacterium tuberculosis inhib migrarea polimorfonuclearelor si induce formarea granulomului.

EPIDEMIOLOGIE
Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) se transmite, n general, de la persoanele infectate, la cele sntoase, prin aerosoli dar poate proveni i din mediul extern, deoarece aceti bacili eliminai, prin expectoraie, de un pacient (bacilar), este foarte rezistent la acizi i alcali, la desicare, putnd contamina obiectele, solul (fiind viabil n praful din ncperi), dar este posibil i o contaminare digestiv

Factori favorizanti pentru dezvoltarea TBC
Aglomeratia: scoli, camine, inchisori, etc, Malnutritia, carenta proteicaUtilizatorii de droguri ivAlcoolismul FumatulInfectia HIV este factorul predispozant nr.1

Patogeneza
Boala cauzat de Mycobacterium tuberculosis se numeste tuberculoz si se manifest cel mai frecvent sub form de:tuberculoz pulmonarprimoinfectie latentprimoinfectie manifestforma cavitar comunPleurezieforme mediastinaleforme miliaretuberculoz extrapulmonar, care este rar si are localizri meningiene,renale, genitale, osoase, articulare, ganglionare, digestive

Patogeneza
Este important din punct de vedere medical s se fac distinctie ntre:infectia tuberculoas: demonstrat prin virajul spontan al reactiei la tuberculin;boala tuberculoas: infectia cu manifestri patologice clinice sau radiologice, pulmonare sau extrapulmonare.

Tuberculoza: Infectia vs Boala TB
Infectia TB TBC pulmonar- boalaBK prezentBK prezentTestul la tuberculina pozitivTestul la tuberculina pozitivRadiografie pulmonara- normala Radiografie pulmonara- prezinta leziuniFrotiul din sputa si cultura- Frotiul din sputa si cultura-negativepozitive Simptome absenteSimptome: tuse, febra, scadere in greutateNu este infectiosDe obicei infectios inainte de tratamentNu se defineste ca un caz de TBCReprezinta un caz de TBC

Patogeneza
Infectia se transmite aerogen prin inhalarea particulelor de praf ce contin bacili, care ajung in tractul respirator pana la nivelul bronsiolelor terminale. La acest nivel bacilii penetreaza in macrofagele neactivate si aici se multiplica liber, celula este distrusa, bacilii eliberati infecteaza alte macrofage si ciclul continua.

Patogeneza
Acest proces declanseaza un raspuns din partea organismului care incearca sa limiteze procesul infectios. Daca numarul de bacterii este relativ mic si raspunsul organismului este bun, bacilii sunt eliminati din organism. Daca inoculul este mare si / sau daca raspunsul organismului nu este suficient, se vor forma leziuni caracteristice (granuloame)- in care bacilii raman in stare latenta, dormanta pentru mult timp si se pot reactiva dupa ani de zile, ca urmare a scaderii imunitatii

Patogeneza
Dac multiplicarea bacililor este redus, are loc un proces inflamator, cu formare de celule epitelioide.Dac multiplicarea bacililor este mai important, are loc dezvoltarea unor leziuni de tip exudativ sau tuberculoz pulmonar comun (excavat) cu leziuni exudative, care pot evolua cu formare de cazeum i caverne, uneori i pleurezie, n care sunt prezeni un numr mare de bacili Koch. Dac acetia ajung n circulaiepot conduce la apariia tuberculoei extrapulmonare, cu localizare n diverse esuturi i organe (tuberculoza meningeal, osoas, ganglionar, articular, renal, suprarenal, genital, digestiv, etc).

Manifestari clinice
Tuberculoza se poate localiza in orice organ, dar cea mai frecventa localizare este cea pulmonara. Primoinfectia se localizeaza cel mai frecvent in lobii inferiori sau mijlocii. Bacilii se multiplica liber. Imunitatea mediata celular se activeaza si dupa 3-6 saptamani de la expunere, multiplicarea este stopata.Aproximativ 5 % din persoanele expuse vor progresa spre boala activa in 2 ani. Alti 5-10 % vor dezvolta infectii mai tarziu in viata. Probabilitatea ca infectia sa progreseze spre boala depinde de doza infectanta adica inocul si de imunocompetenta persoanei..

Semnele clinice ale infectiei tbc depind de localizare:-cea mai frecventa este cea pulmonara: debut insiduos cu semne nespecifice-oboseala, scadere in greutate, transpiratii nocturne, tuse seaca; sputa poate fi usor hemoragica, purulenta. Diagnosticul clinic este ajutat deexamenul radiologic, teste cutanate pozitive, si detectarea My. tuberculosis in cultura sau examenul microscopic.Tuberculoza extrapulmonara apare ca urmare a diseminarii hematogene.
Manifestari clinice

Rspunsul imun i hipersensibilizarea la antigenele BK
Multiplicarea bacililor Koch n organism este nsoit de apariia stadiului de sensibilizare fa de proteinele din structura bacilului Koch, printr-un mecanism de hipersensibilizare de tip ntrziat i dezvoltarea rezistenei sau imunitii antituberculoase, care nu are suport umoral (anticorpii sunt prezeni dar sunt ineficieni, datorit dezvoltrii intracelulare a BK). Astfel, imunitatea antituberculoas are un suport celular, prin macrofagele activate cu contribuia interleukinelor secretate de limfocitele T-helper.

IDR la tuberculina
Determinarea hipersensibilitii poate fi efectuat n vivo prin reacia la tuberculin, n care se administreaz intradermic 0.1 ml tuberculin purificat (PPD drivat proteic purificat) i se citete reacia la 72 de ore, prin msurarea diametrului induraiei.La un diametru de pn la 10 mm a induraiei, se apreciaz c reacia este normal (normoergic); o reacie negativ (anergie) arat un rspuns imun celular deficitar i se recomand vaccinare cu BCG (bacili Calmette-Gueren); iar O hiperergie (reacia de induraie mai mare de 10 mm) presupune o infecie tuberculoas i supraveghere sau antibioprofilaxie.

Reactia Mantoux

Mycobacterium leprae
Mycobacterium leprae (bacilul Hansen) cauzeaza lepra sau boala Hansen. Exista 2 forme principale de boala:Lepra tuberculoida siLepra lepromatoasa, care este cea mai severaModul de transmitere nu este pe deplin elucidat. Infectia apare in urma contactul prelungit cu pacienti cu lepra lepromatoasa care elimina un numar mare de bacterii in secretiile nazale si leziunile cutanateOamenii sunt rezervorul de infectie, dar si armadillo pot reprezenta o sursa de infectie

Bacteria nu se poate cultiva in laborator pe medii de cultura inerte, nici pe culturi de celule. Cultivarea este posibila doar pe soareci si armadillo.

Perioada de incubatie in lepra este lunga, putand varia de la cateva luni la 20-50 ani. Media perioadei de incubatie este estimata la: 10 ani pentru lepra lepromatoasa and 4 ani pentru lepra tuberculoida Bacteria se divide foarte lent (o data la 2 saptamani)


lepra tuberculoida
- cu leziuni tegumentare:placi eritematoase sau hipopigmentare cu centrul plat si marginile elevate, demarcate,- afectarea nervilor periferici cu pierderea totala a sensibilitatii, - infectivitate redusa

Tuberculoid leprosy


Lepra lepromatoasa:
foarte contagioasa, cu leziuni tegumentare, frecvente macule eritematoase, papule, noduli eritematosi, distructie tisulara intensa (carilagiul nazal, oase, urechi), afectarea nervilor mai redusa.

Lepromatous leprosy

Facies leonin

Bacillus anthracis

Genul Bacillus Cuprinde numeroase specii de bacterii Gram-pozitive aerobe, sub form de bacili lungi, sporulai, dispui frecvent n lanuri. Dintre numeroasele specii, un interes medical deosebit prezint: Bacillus anthracis, care determin la animalele domestice i la om antraxul sau infecia crbunoas (de la grecescul antrakos = crbune).Alte specii cu patogenitate redus, care produc rar infecii alimentare la om sunt: Bacillus cereus i Bacillus subtilis

Bacillus anthracis
sunt bacili mari, Gram pozitivi, sporulati. forma de baston cu sporul situat central, nu deformeaza bacteria si au capetele taiate drept, in frotiu apar asezati in lanturi. Prezinta o capsula de natura proteica cu rol antifagocitar

Habitat si transmitere
Prezent pe sol i plante sub form de spori rezisteni n timp i la condiiile de mediu extern; provin din cadavrele animalelor moarte de antrax, ngropate superficial i dezgropate de animalele carnivore. Formele sporulate ale bacilului antraxului se transform n forme vegetative cnd pot ajunge pe tegumentul sau mucoasele omului, i produc boala.

Transmitere
Omul se mai poate infecta i prin contact direct cu animalele bolnave de antrax, sau prin manevrarea pieilor, lnii sau crnii acestora, prin consum de carne infectata sau prin eliberare intentionata a sporilor in cazul unui atac terorist

Structura antigenic i factori de virulen
Se cunosc mai multe structuri antigenice dintre care unele pot fi i factori de virulen importante:antigene capsulare polipeptidice, cu rol antifagocitar,un antigen somatic polizaharidic, cu rol imunogen,toxina proteic sau toxina edematoas, cu rol imunogen (determin formarea de anticorpi neutralizani) dar i un factor important de virulen, fiind un factor letal, edematos

Patogeneza
n mod natural, antraxul este este o boal a animalelor, o zoonoz rspndit pe tot globul, ntlnit la ierbivore (bovine, ovine, cabaline, caprine i porcine), rar ntlnit la cine, pisic i lup. Animalele infectate contamineaz solul i apa, eliminnd bacilii crbunoi prin: fecale, urin, snge sau prin cadavrele ngropate superficial, cu sporulare n mediul extern.La om, infecia este n principal cutanat, rar digestiv sau respiratorie. n majoritatea cazurilor infeciile sunt profesionale, ntlnindu-se la: ciobani, mcelari, medici veterinari sau la muncitori care manipuleaz: lna, pieile, carnea animalelor bolnave. B. anthracis invadeaza gazda si produce toxina antracica care are 3 componente: antigenul protector, factorul letal si factorul edematiant, care produc leziunile tipice cu edem si necroza celulara.

Forme clinice
Leziunea tipica este carbunele adica o ulceratie nedureroasa cu o escara neagra, necrotica, pustul malign (sau edem malign) localizata pe pe brae, fa, gt. La locul de inoculare se formeaz iniial o vezicul cu lichid serosangvinolent, care se transform n ulceraie mic, nconjurat de o crust neagr (aspect de crbune), cu edem gelatinos (nedureros) marcat Uneori se asociaz cu febr i stare toxic. Infecia se poate complica prin transformarea leziunii n edem malign (forma grav); Netratata, leziunea duce la bacteriemie si moarte..

Forme clinice
Antraxul pulmonar se datoreaza inspirarii de spori bacterieni si este o pneumonie extrem de grava care pune viata n pericol.Forma digestiv se datoreaz de obicei ingerrii de carne contaminat i se manifest ca o enterocolit acut, sangvinolent, toxic, cu colaps i moarte

8. mycobacterium bacillus a

Documents