9.patologie vasculara 1.ppt
TRANSCRIPT
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
1/42
Patologie vasculara 1
Dr. Daha Claudiu
Sef Lucrari UMF
metode de investigatie
traumatismele arterelorperiferice
traumatismele venoase
fistule arterio-venoase
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
2/42
Metode de investigatie in patologia
vasculara:
Non-invazive:
oscilometria pletismografia
masurarea TA
Echo Doppler
RMN
CT
invazive
arteriografia angiografia izotopica
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
3/42
Index glezna brat (IGB)
Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii
clinice de boala vasculara periferica
Metoda de screening
Se masoara presiunea sistolica
in repaus
post efort Masuratori la nivelul brahialei, tibialei posterioare,
pedioaselor
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
4/42
IGB =
Indexul glezna-brat (IGB)
Presiunea sistolica glezna
Presiunea sistolica brat
Sensibilitate 95%
Specificitate 98%
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
5/42
Exemplu de calcul IGB
TP = tibiala posterioara; DP = dorsalis pedis; TAS = presiunea arteriala sistolica.
IGB drept80/160 = 0.50
TAS brat160 mmHg
TP TAS 120 mmHg
DP TAS 80 mmHg
TAS brat150 mmHg
TP TAS 40 mmHg
DP TAS 80 mmHg
IGB stang120/160 = 0.75
TAS brat ceamai mare
Cea mai maredintre TP sauDP
IGB(normal >0.90)
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
6/42
Interpretare IGB
> 1,3 artere necompresibile
> 0,9-1,3 valoare normala
< 0,9 boala vasculara periferica (sensibilitate 95%)
0,7-0,89 obstructie usoara
0,4-0,69 obstructie moderata
< 0,4 ischemie critica scadere > 20% dupa efort = patologica
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
7/42
Limitarile IGB
Artere necompresibile (pacienti varstnici, cu DZ, IRC, etc)
IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentrudetectia obstructiei aortoiliace usoare
Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitarefunctionala
Valori de repaus normale la pacienti simptomatici potdeveni anormale postefort
Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
8/42
Traumatismele arterelor
periferice
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
9/42
Cauze:
compresiuni directe sau indirecte,
striviri,
intepari,
taieri,
arme albe, arme de foc,
leziuni iatrogene intraoperatorii
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
10/42
Plaga arteriala
prin injunghierecu arma alba
hemoragia externa, cu
sange rosu ce iese ritmic
din vas;
se poate ajunge la colaps
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
11/42
Traumatism complex prin impuscare
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
12/42
Contuzia arteriala
= afectarea partiala a structurilor parietale
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
13/42
Contuzia arteriala
contuzia endarterei- e cea mai frecventa;
contuzia parietala:
a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;
apare un hematom interstitial, ce poate diseca planurile
arterei (hematom disecant);
se produce ischemie acuta a membrului respectiv;
contuzia adventicei:
se dezlipeste adventicea de medie;
determina spasm al arterei.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
14/42
Contuzia endarterei
dezlipirea intimei
tromboza secundara
ischemie acuta perf.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
15/42
Contuzia mediei
lezarea vasa
vassorum
hematom disecant
ischemie acuta perf.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
16/42
Contuzia adventicei
iritatie terminatii
nervoase
spasm
ischemie acuta perf.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
17/42
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
18/42
Plaga arteriala partiala:
= solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei
continuitati a peretelui arterial;
plaga poate fi:
punctiforma,
liniara, transversala;
plaga uscata (nu sangereaza)
apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu;
capetele vasculare se retracta in teaca vasculara; calibrul se reduce prin spasm;
apare o tromboza in forma de CUI, ce face sa nu existe
sangerare.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
19/42
Plaga
uscata
nu
sangereaza
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
20/42
Hematom pulsatil
cand plaga e mai mica si laterala se poate ausculta un suflu.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
21/42
Sectiunea arteriala
prin retractia celor 2 capete si spasm se produce
sangerare;
exista si leziuni venoase, nervoase, musculare
asociate celor arteriale.
apare sindromul de ischemie acuta, cu durere
locala, paloare.
uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate
palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un
suflu sistolo-diastolic.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
22/42
Fistulaarterio-
venoasa
l l l
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
23/42
Elementele agravante ale
traumatismelor arteriale
Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale,
agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele
de gravitate ale ischemiei acute periferice
Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei decontinuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate,
devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate
Leziuni asociate: venoase, nervoase, osteo-articulare,
musculare,
Hemoragiaapare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde
de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de
retractia arterei de compresia viscerelor din jur.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
24/42
Clinica: Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P
Durere (Pain)Absenta pulsului (Pulsellessness)
Paloare (Pallor)
Racirea tegumentului (Polar sensation)Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias)
impotenta functionala (Paralysis)
la care se adauga:
hemoragia
hematomul
hipotensiune
semnele celorlate leziuni asociate
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
25/42
Tratamentul leziunilor arteriale
Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou,
pansament compresiv mesaj, pense etc)
trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;
se restabileste fluxul arterial in axul principal si
intoarcerea venoasa;
se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga
arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)
se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu
vena sau Gortex (sintetica);
daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni
irversibile, se face amputatie.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
26/42
Sutura plagii arteriale
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
27/42
Plaga arteriala anfractuasa -
interpunerea de grefon venos
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
28/42
Folosirea unei proteze sintetice
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
29/42
Sutura arteriala T -T
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
30/42
Folosirea unui patch venos prea
mare
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
31/42
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
32/42
Traumatisme venoase
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
33/42
Traumatisme venoase
Se asociaza cu cele arteriale; afecteaza venele
superficiale si profunde.
Cauze:
compresii (in fracturi, luxatii, striviri),
arme albe,
iatrogen (prin perfuzii, angiografie),
varice
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
34/42
Traumatisme venoase
Contuzia venoasa
apar leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a
endoteliului;
Sectiunea venoasaapare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple.
retractia capetelor e mai scazuta decat la artere;
hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare;
in varice, hemoragiile pot fi abundente;
pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand
ischemie.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
35/42
Tratament:
indepartarea cauzei (compresia, luxatia);
anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie
venoasa, ligatura celor 2 capete);
in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii
restauratoare:
sutura venei cu petece de vena sau sintetice;
by-pass venos.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
36/42
Traumatisme vasculare specifice
Vasele gatului
lezare frecventa v. jugulara interna, rar a. carotida
clinica: hemoragie externa, hematom cervical compresiv p
cai respiratorii, deficit neurologic
urgent IOT, hemostaza, restabilire de flux (v. poate filigaturata)
Vasele toracice
hemotorax masiv / hematom
Vasele abdominale
plagi impuscate / injunghiate
hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal
VCI, v. mzenterica sup./inf., v. renala
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
37/42
Anevrismul arteriovenos(fistula)
= dilatatia anormala a unei comunicatii
arterio-venoase (fistula arterio-venoasa);
aceasta fistula poate fi congenitala
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
38/42
Etiopatogenia fistulelor:
congenitale:
sindromul Parks - Weber;
dobandite:
dupa plagi de artera si vena simultane; apare o
comunicare (fistula) ce poate evolua la anevrism;
dupa punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o
hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare
anevrism.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
39/42
Fiziopatogenie:
sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul
distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;
proximal, artera se dilata, se alungeste si sesupraincarca sistemului venos; apar staza venoasa,
varice secundare;
apare o circulatie colaterala bogata;
se produce supraincarcarea cordului drept, cu
insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
40/42
Anevrismularteriovenos
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
41/42
Clinic:
inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburaritrofice distale, tegumente cu aspect violaceu;
palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola;
apare tril sau freamat vibrator;
auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;
patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului,
duce la disparitia semnelor;
in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta
cardiaca, cu dispnee, cianoza
-
7/30/2019 9.Patologie vasculara 1.ppt
42/42
Anevrismul arteriovenos
Diagnosticul:
se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui
in artera si vena
Tratament:
chirurgical - sutura laterala a orificiilor; rezectia
anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de
grefe (operatii reconstructive).