a aaaaaaaaaa

ANALIZA CONCURENTEI (GREENLEY) [4]

1. Tipul concurentilor

a. alte FDFEE-uri, Electrica Bucurestib. producatori si furnizori – Hidroelectrica, CEE Craiovac. furnizori noii – Elcomex, Energy Holding

2. Obiective si strategii ale concurentilor

a. marirea portofoliului de clientib. atragerea de clienti prin oferte atractivec. prezentare negativa (deformata) a furnizorilor traditionali

3. Puncte tari/slabe

a. tari i. pret mic de furnizare datorat unei achizitii preferentiale

ii. flexibilitate mare in ofertareiii. studiu aprofundat al pietei – cunosc pctele tari si slabe ale clientilor si furnizorilor

b. slabei. lipsa experientei in domeniu

ii. lipsa increderii clientilor

4. Efecte

a. migrarea cleintilor la concurenta sau ca eligibili propriib. intensificarea activitatii proprii de marketing.

1.1.2. Mediul Extern Îndepărtat

ANALIZA FACTORILOR STEEP [5]

1. SOCIALI

a. Presiune ridicata a consumatorilor pentru a primi servicii prompte, civilizate si de calitateb. Presiunea diverselor organizatii si institutii privitoare la o relatie corecta cu clientii.c. Sporul natural al populatiei

1

d. Modificarea nivelului de cultura (Maslow)e. Migrarea populatiei spre oras/sat/UE/SUA

2. TEHNOLOGICI

a. Modernizarea (tehnologizarea) celor mai multe din activitatib. Dezvoltarea tehnologiilor modernec. Sisteme Informatice de gestiune comerciala, de gestiune a resurselord. Internet, card electronic, telecomunicatii fibra optica si mobilee. Posibilitatea oferirii catre clienti a serviciilor noastre, clienti din alte zone geografice (vezi

telegestiunea, internet, etc.)f. Dezvoltarea serviciilor oferite prin dezvoltarea de soft-uri, specializate in gestiunea

consumurilor si a platilor, echipamente moderne demasura

3. ECONOMICI

a. Cresterea / descresterea economicab. Imbunatatirea mediului de afaceric. Scaderea riscului de tara, cresterea interesului din partea investitorilor d. Inflatia / deflatiae. Variatia curs RON/EUR si barilului de petrol si a unciei de aurf. Nivelul de traig. Nivelul investitiilor (straine, autohtone)h. Capitalizarea societatilor comerciale

4. ECOLOGICI

a. Obligativitatea respectarii legilor in domeniu (UE, certificate verzi) + reciclari materialeb. Modificarea factorilor climatici ( aer cald, asig. Confort termic)c. Dezvoltarea productiei de energie electrica alternativad. Adaptarea proceselor tehnologice ale clientilor la legislatia din domeniul ecologic

5. POLITICI

a. Stabilitate legislativeb. Existenta Strategiei in domeniu energetic acceptata de toate fortele politicec. Legislatie primara si secundara in domeniud. Integrarea in UEe. Necesitatea respectarii directivelor si legislatiei europenef. Privatizareag. Armonizarea legislatiei cu legislatia din UEh. Asigurarea functionarii intr-un cadru real concurentiali. Nivelul de implicare a politicului in protejarea unor categorii de consumatori (vulnerabili,

agenti economici cu capital de stat, consumatori exceptati prin lege – CFR, scoli, spitale, unitati speciale)

j. Stabilitate politica

2

k. Stabilitatea in limitele teritoriale actuale a filialeil. Stabilitatea conducerii filialei indiferent de factorul politic

1.2. Mixul de marketing [2] ; [5]

Pe lângă alţi factori care influenţează strategia de marketing a societăţii, mix-ul de marketing contribuie decisiv la planificarea unei strategii funcţionale. Componentele mix-ului de marketing, adică “cei 4 P” (produs, preţ, plasament şi promovare), constituie setul de variabile aflate sub controlul firmei. De aceea, fiecare dintre aceastea trebuie susţinute de politici eficiente, care armonizate împreună trebuie să genereze un plus de valoare atât pentru clienţi, cât şi pentru firmă.

Politica de produs

Datorită faptului că ELECTRICA vinde un pordus atipic (energia electrică), unic la bază, această politică a trebuit să fie strâns corelată cu Politica de preţ. În acest fel, produsul unic la bază, se transformă într-o gamă de produse noi, mult mai flexibile, care însoţite de alte servicii adiacente, oferă clientului avantajul de a alege ce se potriveşte cel mai bine cerinţelor proprii. Spre exemplificare, în portofoliul de produse al ELECTRICA există produse (tarife) orientate către cantitatea de energie electrică consumată, de intervalele din zi în care aceasta este consumată, etc.

De fiecare data, compania a căutat să fie în pas cu cerinţele tot mai diversificate ale clienţilor, dezvoltându-şi la rândul ei paleta de tarife, care ducând la o satisfacere tot mai mare a nevoilor acestora, contribuie pe lângă creşterea veniturilor şi la o înbunătăţire a imaginii, vitală în perspectiva maturizării pieţei libere şi implicit a concurenţei, care este încă în formare.

De asemenea, odată cu creşterea tot mai mare a categoriei de clienţi care pot să îşi negocieze tariful, ELECTRICA a conceput o strategie pentru atragerea acestora, care era bazată pe Politica de produs şi aventajele raportului calitate/preţ, faţă de concurenţă care, de obicei folosea mai ales Politica de preţ.

Politica de preţ

Odată cu deschiderea pieţei de energie electrică, Politica de preţ a suferit o schimbare radicală, aceasta trebuind să fie adaptată mai mult mediului concurenţial. Dacă înainte de liberalizare, pentru tarifele oferite de ELECTRICA clinenţilor nu exista noţiunea de negociere a preţului, deoarece acestea erau reglementate, incepând cu prima etapă a deschiderii pieţei, unii clienţi mari, deveniţi clienţi eligibili, aveau posibilitatea de a alege liber furnizorul de energie electrică şi ca urmare şi negocierea tarifelor.

În momentul de faţă, deoarece ELECTRICA a fost furnizor monopolist înainte de deschiderea pieţei, îşi împarte portofoliul de clienţi în două mari categorii, în funcţie de Politica de preţ folosită:

În prima categorie se înscriu clienţii aşa-zişi ”captivi”, adică acei clienţi care, încă nu beneficiază de dreptul de eligibilitate, deoarece procesul de deschidere al pieţei nu s-a finalizat încă. Din această categorie de clienţi fac parte toţi clienţii casnici, pentru care produsele (tarifele) oferite au un preţ reglementat de Autoritatea în domeniu, neputând fi negociate de părţi. În acest caz, este evident că o strategie de marketing bazată pe preţ nu era posibilă. Trebuie menţionat că, ceilanţi furnizori concurenţi nu deţin în portofliu clienţi captivi, deoarece concurenţa pe această piaţă a început să se formeze odată cu deschiderea

3

pieţei, când clienţii care aveau dreptul de alegere a furnizorului făceau parte din următoarea categorie.

Cea de-a doua categorie este formată din clienţii eligibili, care, odată cu liberalizarea etapizată a pieţei, au dobândit treptat dreptul de a-şi alege furnizorul de energie electrică şi de a negocia cu acesta tarifele la energia electrică consumată. Pentru această categorie de clienţi, ELECTRICA încearcă o îmbinare cât mai eficientă a Politicilor de Preţ şi Produs, astfel încât, clienţii eligibili care aleg ca furnizor această companie, să beneficieze de produse de calitate superioară concurenţei, la un preţ competitiv.

Politica de distribuţie

Datorită faptului că energia electrică este un produs nestocabil, plasamentul (distribuţia) către consumator trebuie să se facă în timp real. De la producător, energia este transportată prin reţele de înaltă tensiune, livrată către furnizori prin intermediul distribuitorului. Mai apoi, furnizorul o vinde către consumatorul final.

ELECTRICA, pe lângă activitatea de furnizare, unde deţine licenţă la fel ca şi alti furnizori concurenţi, deţine în concesiune şi activitatea de distribuţie, pentru un areal care include 6 judeţe, adică aprox 1/8 din suprafaţa ţării. O Politică de plasament orientată către o îmbinare cât mai bună a celor două activităţi (distribuţie şi furnizare) creează pentru companie un avantaj concurenţial pe piaţă, deoarece un segment al lanţului de distribuţie, cu toate că activitatea aici este reglementată de Autoritatea în domeniu, este controlat de o singură companie, adică ELECTRICA.

Politica de promovare

De la crearea mediului concurenţial pe piaţa de energie electrică autohtonă, Politica de promovare a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare şi pentru ELECTRICA. Aceasta este în prezent focalizată în special către segmentul de clienţi eligibili, care este categoria cu cea mai mare efervescenţă în ceea ce priveşte schimbările de pe piaţă.

Prin campaniile sale de promovare, ELECTRICA încearcă să îşi menţină şi chiar să dezvolte o imagine de companie sigură, puternică şi stabilă, bazată pe experienţa cea mai îndelungată în domeniul în care activează. De asemenea, împortante resurse de promovare sunt canalizate şi către segmentul de clienţi captivi, unde compania incearcă să schimbe imaginea “şifonată” de monopol, care există încă în percepţia acestora, mai ales în cea a unor clienţi casnici.

4

Analiza SWOT [6]

Tabel1

POZITIV NEGATIV

INTERN

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE: Existenţa unei mărci recunoscute

în ţară Cel mai mare portofoliu de clienţi,

cunoşterea atât a comportamentelor acestora (baze de date centralizate cu informaţii), cât şi a caracteristicilor regionale

Existenţa atât a unor infrastructuri logistice şi informatice pe întreg arealul de deservire tradiţional, cât şi a unei bune dotări cu echipamente

Personal cu nivel de cunoştiinţe tehnice ridicat şi experienţă în domeniu

Dorinţă de adaptare la schimbările survenite pe piaţă

Detinerea si a licentei de distributie in arealul Transilvania Sud

Sistem cu un grad mic de descrentralizare

Imagine încă “şifonată”, asociată cu monopolul

Structură şi organizare învechită, birocraţie excesivă

Inflexibilitate şi neasimilarea în detaliu a schimbărilor rapide de pe piaţă, rezultând o capacitate de răspuns redusă sau întârziată

lipsa de acces la achiziţia de energie electrică ieftină (deoarece este deja vândută pe o perioadă lungă de timp), rezultând un dezavantaj concurenţial

Nefolosirea intr-un mod optim a înfrastructurii informatice

EXTERN

OPORTUNITĂŢI: AMENINŢĂRI: Concurenţă nedezvoltată deplin şi

fără experienţă, aceasta nereuşind să ofere deplină încredere consumatorilor

deschiderea pietei (consecinta - Extinderea arealului tradiţional de deservire odată cu liberalizarea pieţei, apărând posibilitatea de a vinde energie electrică şi în alte zone)

Apariţia Pieţelor de energie (PZU, PCCB), creîndu-se astfel un mediu concurenţial prin care se pot reduce oarecum diferenţele mari ale preţurilor de achiziţie intre ELECTRICA şi alţi furnizori

Demararea procedurilor de privatizare, care conduce la restructurare, independenţă şi descentralizare, schimbarea mentalităţii organizaţionale, etc

Maturizarea concurenţei şi percepţia acestui fapt din partea clienţilor

deschiderii pieţei (consecinta- Pierderea unor clienţi datorită practicii neloiale din partea concurenţei pentru acapararea clienţilor ELECTRICA

Consumatorii eligibili consideră mai important preţul oferit şi nu raportul calitate/preţ, ceea ce generează pentru ELECTRICA un dezavantaj concurenţial

Cadrul legislativ sprijină transformarea pieţei centralizate în piaţă concurenţială

5

Bibliografie:

1. www.electrica.ro ;2. Lefter Constantin, Brătucu Gabriel ş.a., MARKETING vol.1 şi 2, Braşov, Editura Universităţii

“Transilvania”, 2006; 3. Porter, M. – „Avantajul concurenţial”, Editura Teora, Bucureşti 2001 (Ediţie originală 1985)4. Greenley, G.: Strategic Management, 19895. Kotler, Ph.: Managementul marketingului. Editura Teora, Bucureşti, 20056. Lefter C.; Brătucu, G.; Bălăşescu, M.; Chiţu, I.; Răuţă, C.; Tecău, A.: Marketing, vol. I, şi vol. II.

Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2006.

Capitol 1 Cercetare de marketing cu tema „Atitudini, opinii şi comportamente ale clienţilor S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A., cu o putere contractată mai mare de 100 kW, faţă de oferta societăţii”

2.1 Denumirea temei care face obiectul cercetării calitative. Justificare

„Atitudini şi comportamente ale utilizatorilor Electrica Transilvania Sud, cu o putere contractată

mai mare de 100 kW, privind consumul energetic”

Chiar dacă pe piaţa energiei electrice au apărut noi furnizori, ca urmare a liberalizării acesteia, concurenţii nu s-au dezvoltat deplin şi nu au, în prezent, experienţa necesară pentru a atrage un număr considerabil de clienţi. Totuşi, pe termen lung, datorită tarifelor scăzute pe care le practică „noii intraţi”, se preconizează scăderea consumatorilor – persoane juridice aflaţi în portofoliul firmei Electrica Transilvania Sud.

O altă problemă cu care se confruntă firma se referă la inflexibilitatea şi neasimilarea în detaliu a schimbărilor rapide de pe piaţă care determină o capacitate de răspuns redusă sau întârziată a companiei faţă de nevoile şi cerinţele clienţilor.

Impactul puternic pe care îl are, pe termen lung, apariţia noilor furnizori de energie electrică pe piaţa de profil, asupra activităţii companiei, precum şi identificarea:

gradului de informare a utilizatorilor – persoane juridice cu privire la serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud,

preferinţelor şi motivelor de utilizare a serviciilor prestate de către firmă, percepţiei clienţilor asupra tarifelor practicate de companie

6

http://www.electrica.ro/

şi nu în ultimul rând consecinţele economice deosebit de importante pe care orice decizie de management le poate avea în viitor, reprezintă principalele motive care fac necesară această cercetare pe tema atitudinilor şi comportamentelor utilizatorilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind consumul de energie electrică.

Această cercetare se doreşte a fi o sursă de informare asupra problemelor cu care se confruntă firma, atitudinii utilizatorilor faţă de Electrica Transilvania Sud şi asupra modului de înţelegere a avantajelor utilizării serviciilor oferite de către companie. Lucrarea de faţă poate servi la elaborarea viitoarelor acţiuni şi planificări ale departamentelor de marketing şi vânzări ale companiei.

2.2 Interviul creion plus hârtie [1]

Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă

Interviul creion plus hârtie este o formă de comunicare puternic structurată ce presupune existenţa unei liste cu teme cheie, fiecare temă fiind detaliată sub forma unor întrebări. Astfel, această cercetare calitativă poate oferi o serie de soluţii deosebit de importante pentru Electrica Transilvania Sud. De semenea, poate răspunde la o serie de întrebări ale firmei legate de:

opinnile şi atitudinile consumatorilor – persoane juridice cu privire la serviciile oferite pe piaţă de către companie;

ideile noi despre actualele servicii prestate; comportamentele de consum ale clienţilor; dimensiunile şi conţinutul chestionarului care va sta la baza cercetării cantitative.

Un aspect extrem de important de menţionat este faptul că Electrica Transilvania Sud dispune atât de resursele financiare necesare realizării interviului creion plus hârtie cât şi de personalul, care va avea rolul de a intervieva managerii firmelor selectate pentru a face parte din eşantion.

Cine realizează cercetarea calitativă

Un rol important într-un interviu creion plus hârtie îl are operatorul, acesta având misiunea de a înregistra răspunsurile concomitent cu prezentarea lor, de a crea un climat constructiv, fără a impune evaluări sau răspunsuri la diferite întrebări puse de respondent. Va urmări orientarea şi concentrarea discuţiilor asupra aspectelor de maximă importanţă pentru cercetare, identificarea cauzelor blocării discuţiei şi relansarea acesteia, precum şi stimularea fiecărui respondent de a fi cât mai specific şi precis pentru a depăşi stadiul comentariilor generale.

Această funcţie mi-a fost atribuită de către Electrica Transilvania Sud, avându-se în vedere poziţia mea de negociator cu clienţii firmei.

7

Mărimea eşantionului şi constituirea lui

Recrutarea subiecţilor care vor forma eşantionul supus cercetării reprezintă una dintre cele mai importante etape în procesul de realizare a unui interviu creion plus hârtie şi se face pe baza unui scurt chestionar care cuprinde: întrebări de identificare ale clienţilor – persoane juridice din portofoliul firmei (numărul de angajaţi, cifră de afaceri, domeniul de activitate); întrebări legate de volumul de informaţii pe care le deţin despre serviciile companiei, dar şi despre concurenţii săi; dacă sunt dispuşi să răspundă unui anumit număr de întrebări; data, ora şi locul – cele mai convenabile pentru desfăşurarea interviului.

Pentru această cercetare calitativă se impune investigarea a 40 de clienţi – persoane juridice ai companiei Electrica Transilvania Sud (din categoria celor care au o putere contractată mai mare de 100 kW), cu o diferenţiere corespunzătoare în funcţie de numărul de angajaţi, cifra de afaceri, domeniul de activitate şi tipul societăţii comerciale.

La baza deciziei mele de a alege cele 40 de firme se află caracteristicile categoriilor de utilizatori care se regăsesc în segmentele de piaţă deţinute de către Electrica Transilvania Sud, aceste trăsături fiind într-o strânsă legătură cu principalele variabile de identificare.

Întrucât firma deţine o bază de date completă cu clienţii – persoane juridice, s-a realizat o listă cu cei care au o putere contractată mai mare de 100 kW (= 995 firme), apoi s-au extras aleator cei 40 de utilizatori, folosind pasul mecanic ≈ 24 (995 : 40 ≈ 24).

Metoda proiectivă aleasă (motivare, descriere, informaţii obţinute) [1]

Testul completării propoziţiilor presupune ca subiectul să completeze o propoziţie sau o frază lăsată neterminată cu ceea ce îi vine imediat în minte. De exemplu:

Cea mai mare parte a clienţilor - persoane juridice consideră că serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud sunt .................................................................................

Cea mai remarcabilă caracteristică a unui serviciu prestat de către Electrica Transilvania Sud este ...............................................................................................................

Faţă de un serviciu „Enex”, un serviciu „Electrica Transilvania Sud” este ........................

Pentru a îmbunătăţi oferta firmei, aş .........................................................................

Echipele de deranjamente ale companiei Electrica Transilvania Sud pot fi caracterizate ca .......................

Nu aş renunţa la serviciile firmei Electrica Transilvania Sud atata timp cat .................................

Când semnez un contract cu Electrica Transilvania Sud o fac fiindca ...............................................

Cei care utilizează serviciile prestate de către Electrica Transilvania Sud sunt .................

Uneori nu mă încadrez în comanda iniţială pentru că ...................................................

8

Principala trăsătură a reprezentantului firmei Electrica Transilvania Sud, desemnat pentru negocierea contractelor este ...................................................................................

La baza deciziei de alegere a acestui tip de cercetare proiectivă a stat faptul că metoda ajută la identificarea motivelor de utilizare a serviciilor prestate de către Electrica Transilvania Sud, la explicarea unor comportamente şi chiar la evidenţierea unor aspiraţii, intenţii ale consumatorilor. Avantajele acestei metode constau în uşurinţa în aplicare, costurile relativ reduse şi productivitatea în obţinerea informaţiilor dorite. Ca principal dezavantaj: imposibilitatea extrapolării rezultatelor la nivelul întregii populaţii.

Aceste întrebări au fost adresate tuturor subiecţilor selectaţi (= 40). Analiza informaţiilor obţinute se referă numai la 8 dintre aceştia.

Formularea ipotezelor şi obiectivelor cercetării calitative [1]

Ipotezele cercetării calitative:

Promovarea serviciilor firmei Electrica Transilvania Sud nu este eficientă. Clienţii – persoane juridice au o părere pozitivă despre calitatea serviciilor oferite de Electrica

Transilvania Sud. Suma alocată pentru echipamente şi personal, necesare gestionării consumului energetic, depinde

de cifra de afaceri a firmelor.

Obiectivele cercetării calitative:

Identificarea gradului de informare a clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la serviciile oferite de Electrica Transilvania Sud.

Identificarea motivelor care stau la baza opţiunii de a utiliza serviciile firmei. Identificarea criteriilor avute în vedere în procesul de alegere a furnizorului de energie electrică. Evidenţierea modului în care se evaluează oferta companiei Electrica Transilvania Sud comparativ

cu oferta altor competitori în raport cu criteriile de alegere a diferitelor servicii. Identificarea motivelor care i-ar determina pe clienţii firmei să nu renunţe la serviciile oferite pe

piaţă de către Electrica Transilvania Sud. Identificarea efectelor procesului de liberalizare a pieţei energiei electrice.

Concluzii şi propunerile cercetarii calitative

În urma analizei informaţiilor obţinute atât din interviul creion plus hârtie cât şi din metoda proiectivă (testul completării propoziţiilor) s-au identificat şi clarificat principalele aspecte legate de atitudinile, opiniile şi comportamentele clienţilor Electrica Transilvania Sud, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, faţă de oferta societăţii. Aceste rezultate sunt extrem de utile deoarece formează o bază de pornire pentru cercetarea descriptivă ce urmează a fi realizată.

S-a constatat că serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud nu sunt promovate suficient şi sunt considerate mai scumpe decât cele ale concurenţilor săi. Serviciile firmei sunt percepute ca fiind de calitate, însă liberalizarea pieţei duce la pierderea de către companie a unui număr important de clienţi.

9

Principalele aspecte avute în vedere în procesul de alegere a furnizorului de energie electrică sunt: calitatea, tarifele, termenele şi modalităţile de plată.

Majoritatea subiecţilor deţin date despre concurenţii companiei Electrica Transilvania Sud, folosind ca surse de informare: mass – media, broşurile furnizorilor şi partenerii de afaceri.

Neîncadrările în comenzile iniţiale se datorează faptului că multe firme nu deţin personalul necesar pentru gestionarea consumului de energie electrică. Cel mai important aspect este acela că managerii sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

Imaginea companiei Electrica Transilvania Sud percepută de către piaţă este aceea de monopol, chiar şi falimentară.

Clienţii se confruntă încă cu birocraţia excesivă în procesul de racordare la reţeaua companiei Electrica Transilvania Sud, care răspunde solicitărilor utilizatorilor într-un interval de timp ce ar putea fi îmbunătăţit.

Chiar dacă Electrica Transilvania Sud oferă servicii de calitate, tarifele, mai ridicate decât cele practicate de către concurenţi, îi determină pe utilizatori să aibă în vedere şi alţi furnizori de energie electrică.

Sunt apreciate multiplele modalităţi de plată acceptate de către Electrica; totuşi, pentru a-şi păstra clienţii, firma trebuie:

să practice tarife mai mici; să ofere consultanţă gratuită pentru întocmirea comenzilor; să opteze pentru termene de plată mai mari; să asigure o marjă de eroare mai mare faţă de comanda iniţială.O atenţie deosebită trebuie acordată şi angajaţilor desemnaţi de către firmă să negocieze

contractele cu clienţii, aceştia reprezentând de fapt, interfaţa dintre Electrica Transilvania Sud şi utilizatori. Ei trebuie să beneficieze de sprijinul companiei pentru o informare cât mai corectă şi completă a consumatorilor finali asupra serviciilor oferite.

2.3 Proiectarea şi testarea chestionarului destinat cercetării descriptive [2]

2.3.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice

A. Ipotezele generale ale cercetării:

Politica de promovare adoptată de Electrica Transilvania Sud este considerată, de către clienţii – persoane juridice, ca fiind ineficientă.

Clienţii firmei Electrica Transilvania Sud, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, deţin foarte puţine informaţii despre serviciile societăţii.

Prin intermediul unei informări mai eficiente a clienţilor, aceştia ar conştientiza mai bine avantajele utilizării serviciilor prestate de către Electrica Transilvania Sud.

B. Ipotezele statistice ale cercetării:

H0: Media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care privatizarea firmei Electrica Transilvania Sud va contribui la creşterea calităţii serviciilor este de 4,5 puncte. (pe o scală interval de la 1 la 5)

10

H1: Media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care privatizarea firmei Electrica Transilvania Sud va contribui la creşterea calităţii serviciilor este diferită de 4,5 puncte. (pe o scală interval de la 1 la 5)

H0: Cel puţin 5% din clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cunosc principala condiţie de eligibilitate în vederea încheierii cu Electrica Transilvania Sud a unui contract cu tarife negociate.

H1: Mai puţin 5% din clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cunosc principala condiţie de eligibilitate în vederea încheierii cu Electrica Transilvania Sud a unui contract cu tarife negociate.

H0: Cel mult 40% dintre clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a îndeplini condiţiile de eligibilitate.

H1: Mai mult 40% dintre clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a îndeplini condiţiile de eligibilitate.

H0: Nu există diferenţe semnificative între grupurile de clienţi, cu o putere contractată mai mare de 100 de kW, formate în funcţie de mărime (nr. angajaţi), în ceea ce priveşte opinia acestora în legătură cu măsura în care serviciile firmei Electrica Transilvania Sud sunt mai atractive decât cele ale concurenţei.

H1: Există diferenţe semnificative între grupurile de clienţi, cu o putere contractată mai mare de 100 de kW, formate în funcţie de mărime (nr. angajaţi), în ceea ce priveşte opinia acestora în legătură cu măsura în care serviciile firmei Electrica Transilvania Sud sunt mai atractive decât cele ale concurenţei.

2.4 Stabilirea obiectivelor cercetării calitative [2]

Aspecte de bazăÎntrebările

cercetătoruluiObiectivelecercetării

1. Gradul de cu- noaştere de către

clienţii, cu o putere contractată mai

mare de 100 kW, a informaţiilor referitoare la serviciile

Electrica Transilvania Sud.

1. Cât de informaţi sunt clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la serviciile Electrica T.S.?

2. Care sunt sursele de obţinere a informaţiilor cu privire la serviciile Electrica T.S.?

3. Care este utilitatea informaţiilor obţinute până în prezent despre serviciile Electrica T.S., de către clienţii cu o putere contractată mai

1. Identificarea gradului de informare a clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, despre serviciile Electrica T.S.

2. Identificarea surselor şi calităţii informaţiilor primite.

3. Măsurarea atitudinilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la utilitatea informaţiilor obţinute până în prezent despre serviciile Electrica T.S.

11

mare de 100 kW?

2. Atitudini, opinii şi comportamente ale clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la

serviciile Electrica T.S.

1. Care sunt atitudinile şi opiniile clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la serviciile Electrica T.S.?

2. Care sunt factorii de care depinde decizia de alegere a unui furnizor de energie electrică?

3. Care este opinia clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la investiţia necesară pt. diminuarea costurilor cu consumul de energie electrică?

4. Cât de cunoscută este principala condiţie de eligibilitate, în vederea încheierii cu Electrica Transilvania Sud a unui contract cu tarife negociate, de către clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW?

1. Măsurarea atitudinilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, cu privire la serviciile Electrica T.S.

2. Identificarea factorilor de care depinde decizia de alegere a unui furnizor de energie electrică.

3. Identificarea mărimii investiţiei necesară pt. diminuarea costurilor cu consumul de energie electrică.

4. Determinarea gradului de cunoaştere de către clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, a principalei condiţii de eligibilitate în vederea încheierii cu Electrica Transilvania Sud a unui contract cu tarife negociate.

3. Locul pe care îl ocupă Electrica

Transilvania Sud în raport cu

concurenţa.

1. Ce nivel al calităţii serviciilor oferite de către Electrica Transilvania Sud este perceput de clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 de kW, în comparaţie cu cele ale concurenţilor.

2. Cât de mult preferă clienţii, cu o putere contractată mai mare de

1. Identificarea nivelului de calitate al serviciilor oferite de către Electrica Transilvania Sud, perceput de clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 de kW, în comparaţie cu cele ale concurenţilor.

12

100 de kW, serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud în raport cu cele ale concurenţilor?

2. Determinarea măsurii în care clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 de kW preferă serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud în raport cu cele ale concurenţilor.

4. Atitudinile clienţi- lor firmei Electrica T.S., cu o putere

contractată mai mare de 100 kW, cu

privire la imaginea companiei.

1. Sunt promovate suficient serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud?

2. Cum este percepută imaginea firmei Electrica Transilvania Sud de către clienţii săi, cu o putere contractată mai mare de 100 kW?

3. Cum este percepută relaţia de comunicare a firmei Electrica T.S. cu utilizatorii, de către clienţii cu o putere contractată mai mare de 100 kW?

1. Identificarea măsurii în care sunt promovate serviciile oferite de către Electrica Transilvania Sud.

2. Identificarea modului în care este percepută imaginea firmei Electrica Transilvania Sud de către clienţii săi, cu o putere contractată mai mare de 100 kW.

3. Identificarea modului în care este percepută relaţia de comunicare a firmei Electrica T.S. cu utilizatorii, de către clienţii cu o putere contractată mai mare de 100 kW.

5. Caracterizarea respondenţilor

1.Care sunt principalele caracteristici ale clienţilor firmei Electrica T.S., cu o putere contractată mai mare de 100 kW, care au făcut obiectul anche- tei?

2.Ce legături există între diferitele variabile şi caracteristicile respondenţilor?

1.Clasificarea clienţilor firmei Electrica T.S., cu o putere contractată mai mare de 100 kW, în funcţie de numărul de angajaţi, cifră de afaceri, domeniul de activitate, tipul societăţii comerciale.

2.Stabilirea legăturilor dintre caracteristicile respondenţilor şi diferitele variabile măsurate.

13

2.5 Prezentarea chestionarului în forma lui finala (vezi Anexa 1)

2.6 Cercetarea cantitativa. Consideraţii metodologice privind eşantionarea [1] ; [2]

2.6.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia

Populaţia cercetată este stabilită prin determinarea ansamblului de persoane către care se orientează cercetarea şi asupra cărora se răsfrâng rezultatele acesteia. După cum reiese din formularea temei generale, populaţia cercetată este formată din firmele din Braşov, clienţi ai S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A.

2.6.2. Stabilirea mărimii eşantionului. Justificare

Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul eşantionării aleatoare am avut în vedere atât nivelul de precizie al estimării (eroare admisă) cât şi intervalul de încredere. Astfel, am considerat o eroare admisă de ± 3%, la nivelul de încredere de 95%, care conform tabelului distribuţiei z are valoarea de 1,96. Mărimea eşantionului, n, am determinat-o în cazul procentelor, după formula de mai jos. Deoarece nu deţinem informaţii despre media şi dispersia populaţiei cercetate vom calcula mărimea eşantionului (n) având în vedere valoarea maximă a abaterii standard ce se înregistrează atunci când numărul de răspunsuri favorabile este egal cu numărul de răspunsuri nefavorabile, deci p=50 %.

Vom avea:

Unde: z2 – pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere. p – procentul răspunsurilor favorabile în total cazuri. q = „1 – p” = procentul răspunsurilor nefavorabile în total cazuri. E2 – pătratul erorii admise exprimat în procente.

Deoarece mărimea eşantionului reprezintă peste 5% din populaţia avută în vedere (1.130 de manageri braşoveni), se impune determinarea unei mărimi corectate a lui n, pe care o vom nota cu n’, pe baza relaţiei:

Datorită factorului timp, din motive financiare şi datorită caracterului didactic al cercetării, nu am putut lua în considerare mărimea eşantionului de 549 de manageri şi am observat o mărime fixă de 100 de manageri. În acest caz eroarea maximă va fi:

14

E

qpzn2

2 1067

3

5050)96,1(2

2

n firme

astfel: firme

Intervalul de încredere va fi:

2.6.3. Descrierea succintă a unităţii de observare, de eşantionare şi de analiză

În cercetarea de faţă, unitatea de observare este reprezentată de persoana de la care se culeg datele primare, deci managerul firmei.

Unitatea de eşantionare este reprezentată de firmă.Unitatea de analiză sau de cercetare este reprezentată de firmă.

2.6.4. Alegerea metodei de eşantionare. Justificare

Realizând o cercetare descriptivă, eşantionul constituit trebuie să permită extinderea rezultatelor la nivelul întregii populaţii cercetate. Având la dispoziţie o listă a managerilor firmelor, clienţi ai S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A., am recurs la o eşantionare stratificată proporţional predeterminată care presupune obţinerea eşantionului prin extragerea componentelor din fiecare strat, proporţional cu mărimea relativă a populaţiei acestora în totalul populaţiei cercetate.

2.6.5. Consideraţii privind constituirea eşantionului

Utilizând datele din lista cu firmele din Braşov, clienţi ai S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A., se realizează o eşantionare stratificată în funcţie de: consumul anual de energie electrică şi domeniul de activitate al firmei.

Tabel 2.1 [3]

Consumul anual de energie electrică

Numărde firme

Domeniul de

activitate

Numărde firme

Pondereaîn total (%)

Mărimea subeşantionului

Mărimea eşantionului

30 MWh – 2.000 MWh

429producţie 43 4% 22 4comerţ 236 21% 115 21servicii 150 13% 71 13

2.000 MWh - 18.000 MWh


18.000 MWh – 70.000 MWh


peste 70.000 MWh 18producţie 18 2% 11 2comerţ 0 0% 0 0servicii 0 0% 0 0

TOTAL 1.130 1.130 100 549 100

15

adică

2.6.6. Asigurarea reprezentativităţii eşantionului. Validarea eşantionului în raport cu principalele caracteristici ale populaţiei cercetate

Din cele 100 de firme din Braşov, clienţi ai S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A., doar 80 au răspuns întrebărilor chestionarului.

Reprezentativitatea eşantionului este asigurată, pe de-o parte de mărimea eşantionului (corectată prin intermediul formulei lui n’= 549), dar este afectată de luarea în calcul a doar 80 de firme, iar pe de altă parte de metoda de eşantionare (eşantionarea stratificată proporţional predeterminată).

De asemenea, garantarea cu un nivel de încredere de 95% (eroare admisă 3%) a acurateţii rezultatelor determină un eşantion reprezentativ.

Activitatea de validare a eşantionului se realizează prin intermediul unui test de comparare a diferenţelor dintre procente.

Eşantionul trebuie să reprezinte precis caracteristicile populaţiei – cadru; activitatea de validare a eşantionului se realizează prin intermediul unui test de comparare a diferenţelor dintre procente.

Rezultatele obţinute sunt următoarele:

Tabel 2.2 [3]

Consumul anual de energie electricăDomeniul

de activitate


30 MWh – 2.000 MWhproducţie 1comerţ 21servicii 10

2.000 MWh - 18.000 MWhproducţie 10comerţ 9servicii 9

18.000 MWh – 70.000 MWhproducţie 7comerţ 4servicii 7

peste 70.000 MWhproducţie 9comerţ 0servicii 0

TOTAL 80

16

Însă metoda de eşantionare stratificată proporţional a priori impune următoarea structură a eşantionului:

Tabel 2.3 [3]

Consumul anual de energie electrică

Numărde firme

Domeniul de

activitate

Numărde firme

Pondereaîn total (%)

Mărimea subeşantionului


30 MWh – 2.000 MWh


2.000 MWh - 18.000 MWh


18.000 MWh – 70.000 MWh


peste 70.000 MWh 18producţie 18 2% 11 2comerţ 0 0% 0 0servicii 0 0% 0 0

TOTAL 1.130 1.130 100 549 80

Validarea eşantionului pornind de la structura eşantionului în funcţie de domeniul de activitate şi consumul anual de energie electrică:

H0: π = p Unde: H0 – ipoteza nulă;H1: π ≠ p H1 – ipoteza alternativă;

π – procentul la nivelul populaţiei cercetate;p – procentul la nivelul eşantionului.

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea firmelor din producţie, cu un consum anual de energie electrică cuprins între 30 MWh – 2.000 MWh, este de 4%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 1,25%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea firmelor din comerţ, cu un consum anual de energie electrică cuprins între 30 MWh – 2.000 MWh, este de 21%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 26,25%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

17

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea firmelor din comerţ, cu un consum anual de energie electrică cuprins între 18.000 MWh – 70.000 MWh, este de 8%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 5%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

Dacă probabilitatea cu care garantăm rezultatele este p=95%, valoarea teoretică corespunzătoare coeficientului z, din tabelul repartiţiei normale standardizate, este, în cazul unui test bilateral: 1,96. Constatăm că în toate cazurile de mai sus zcalc (2,21; 2,37; 2,11) este mai mare decât valoarea sa teoretică şi, ca urmare, trebuie să acceptăm ipoteza alternativă, a existenţei unei diferenţe semnificative între cele două procente şi, astfel, eşantionul nu poate fi validat.

Astfel, este necesară o operaţie de redresare, care constă în modificarea structurii eşantionului, astfel încât aceasta să coincidă cu structura populaţiei cercetate.

Se vor extrage aleator:o 4 chestionare din categoria firmelor din comerţ, cu un consum anual de energie

electrică cuprins între 30 MWh – 2.000 MWh, care, apoi, vor fi excluse din eşantion;o 2 chestionare din categoria firmelor din producţie, cu un consum anual de energie

electrică cuprins între 30 MWh – 2.000 MWh, 2 chestionare din categoria firmelor din comerţ, cu un consum anual de energie electrică cuprins între 18.000 MWh – 70.000 MWh, care, apoi, vor fi reproduse astfel încât în total să se ajungă la numărul de chestionare impuse de eşantionarea stratificată.

Validarea eşantionului în raport cu variabila cifra de afaceri:

H0: π = p Unde: H0 – ipoteza nulă;H1: π ≠ p H1 – ipoteza alternativă;

π – procentul la nivelul populaţiei cercetate;p – procentul la nivelul eşantionului.

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea celor care au înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de mai puţin de 100.000 RON este de 13,1%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 13,75%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

18

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea celor care au înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri cuprinsă în intervalul 100.001 – 1.000.000 RON este de 21,4%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 22,5%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea celor care au înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri cuprinsă în intervalul 1.000.001 – 2.000.000 RON este de 49,5%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 47,5%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

La nivelul unei populaţii cercetate în mărime totală N = 1.130 de firme, ponderea celor care au înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri cuprinsă în intervalul 2.000.001 – 3.000.000 RON este de 4,1%, iar la nivelul eşantionului constituit ea reprezintă 6,25%, în condiţiile în care mărimea eşantionului (n) este de 80.

19

2 2,5 2,5 2,5

19 23,8 23,8 26,3

43 53,8 53,8 80,0

16 20,0 20,0 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

2

3

4

5 - Foarte ridicata

Total

Valid

Total

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Cum apreciati influenta tarifelor practicate de Electrica Transilvania Sudasupra consumului de energie electrica?

Media:

Dispersia:

Abaterea standard:

Abaterea standard de la medie:

Estimarea parametrilor populaţiei:

o Estimare punctuală (estimăm media populaţiei prin media eşantionului):

deci 4 este un estimator pentru media populaţiei.

o Estimare prin intervalul de încredere:

Intervalul de încredere pentru parametrul (media populaţiei) este:

20

Bar Chart

Cum apreciati influenta tarifelor practicate de Electrica Transilvania S

5 - Foarte ridicata432

Fre

qu

en

cy

50

40

30

20

10

0

Unde: = media populaţiei cercetate.

= valoarea estimată a lui .

= valoarea din tabelul repartiţiei normale. = abaterea standard de la medie.

3,91 8,19E-02

3,75

4,08

3,93

4,00

,537

,73

Mean

LowerBound

UpperBound

95% ConfidenceInterval for Mean

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Cum apreciati influentatarifelor practicate deElectrica Transilvania Sudasupra consumului de energieelectrica?

Statistic Std. Error

Descriptives

Avem: = 3,91.

= 1,96.

3,91 – 1,96 x 0,08≤ ≤ 3,91 + 1,96 x 0,08 3,75 puncte ≤ ≤ 4,08 puncte

=> aceasta înseamnă că nivelul mediu al influenţei tarifelor practicate de Electrica Transilvania Sud asupra consumului de energie electrică se va situa în intervalul [3,75 puncte; 4,08 puncte], garantând cu o probabilitate de 95%.

intrebarea nr.24 Cum apreciaţi influenţa modalităţilor de plată (cash, bancă, compensare) asupra tarifelor negociate cu Electrica Transilvania Sud? (codificare: -2=„Foarte scăzută”; -1=„Scăzută”; 0=„Nici ridicată/nici scăzută”; 1=„Ridicată”; 2=„Foarte ridicată”)

21

3 3,8 3,8 3,8

14 17,5 17,5 21,3

17 21,3 21,3 42,5

33 41,3 41,3 83,8

13 16,3 16,3 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

Foarte scazuta

Scazuta

Nici ridicata/nici scazuta

Ridicata

Foarte ridicata

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Cum apreciati influenta modalitatilor de plata (cash, banca, compensare) asupratarifelor negociate cu Electrica Transilvania Sud?

Modulul – este reprezentat de răspunsul „Ridicată” (= 1), ce întruneşte 41,3% din total răspunsuri.

Mediana: este reprezentată de valoarea 1 („Ridicată”).

Scor mediu:

intrebarea nr. 32 Cum apreciaţi influenţa favorabilă a procesului de privatizare a companiei Electrica Transilvania Sud asupra calităţii serviciilor oferite? (Indicaţi un nivel între cele două limite considerând egală distanţa dintre nivele)

Se observă din tabelul următor că 35% din subiecţii intervievaţi apreciază influenţa favorabilă a procesului de privatizare a companiei Electrica Transilvania Sud asupra calităţii serviciilor oferite ca fiind la nivelul valorii „2”, iar 32,5% dintre respondenţi au ales valoarea „3” (pe o scală de la 1 – „Foarte scăzută” la 5 – „Foarte ridicată”).

22

Bar Chart

Cum apreciati influenta modalitatilor de plata (cash, banca, compensare)

Foarte ridicata

Ridicata

Nici ridicata/nici s

Scazuta

Foarte scazuta

Fre

quen

cy

40

30

20

10

0

28 35,0 35,0 35,0

26 32,5 32,5 67,5

20 25,0 25,0 92,5

6 7,5 7,5 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

2

3

4

5 - Foarte ridicata

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Cum apreciati influenta favorabila a procesului de privatizare a companieiElectrica Transilvania Sud asupra calitatii serviciilor oferite?

3,05 ,11

2,84

3,26

3,00

3,00

,909

,95

Mean

LowerBound

UpperBound


5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Cum apreciati influenta favorabilaa procesului de privatizare acompaniei ElectricaTransilvania Sud asupra calitatiiserviciilor oferite?

Statistic Std. Error

Descriptives

intrebarea nr.34 Când a fost înfiinţată firma dvs.?

13 16,3 16,3 16,3

22 27,5 27,5 43,8

33 41,3 41,3 85,0

12 15,0 15,0 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

înainte de 1989

în perioada 1990 - 1995

în perioada 1996 - 2000

dupa 2000

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Când a fost înfiintata firma dvs.?

intrebarea nr.35 Care este forma juridică a societăţii dvs.?

După cum se poate observa din tabelul următor, 82,5% dintre firmele cuprinse în eşantion sunt societăţi cu răspundere limitată.

23

Nivelul mediu al influenţei favorabile a procesului de privatizare a companiei Electrica Transilvania Sud asupra calităţii serviciilor oferite se va situa în intervalul [2,84 puncte; 3,26 puncte], garantând cu o probabilitate de 95%.

Se poate observa că 41,3% dintre firme au fost înfiinţate în perioada 1996 – 2000, iar 27,5% în perioada 1990 – 1995.

14 17,5 17,5 17,5

66 82,5 82,5 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

Societate pe actiuni (SA)

Societate cu raspundere limitata (SRL)

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Forma juridica a societatii

intrebarea nr.36 Care este domeniul de activitate al firmei dvs.?

22 27,5 27,5 27,5

32 40,0 40,0 67,5

26 32,5 32,5 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

Productie (inclusiv constructii)

Comert

Servicii

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Domeniul de activitate al firmei

intrebarea nr. 37 În ce categorie de consum anual de energie electrică vă încadraţi?

30 37,5 37,5 37,5

28 35,0 35,0 72,5

20 25,0 25,0 97,5

2 2,5 2,5 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

30 - 2.000 MWh

2.000 - 18.000 MWh

18.000 - 70.000 MWh

Peste 70.000 MWh

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Cosumul anual de energie electrica

intrebarea nr.38 În prezent, în ce interval se află firma dvs. sub aspectul numărului de angajaţi?

24

Se poate observa că 40% dintre firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, iar 32,5% în servicii.

Din tabelul alăturat se poate observa că 37,5% dintre firme au un consum anual de energie electrică cuprins între 30 – 2.000 MWh, iar 35% se încadrează în categoria „2.000 MWh – 18.000 MWh”.

43 53,8 53,8 53,8

29 36,3 36,3 90,0

8 10,0 10,0 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

Mica (1-49 angajati)

Mijlocie (50-249 angajati)

Mare (peste 249 angajati)

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Marimea firmei

intrebarea nr. 39 În ce interval s-a încadrat cifra de afaceri a firmei dvs. în anul trecut?

După cum se poate observa din tabelul următor, 47,5% dintre firmele cuprinse în eşantion au

înregistrat, anul trecut o cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 – 2.000.000 RON.

11 13,8 13,8 13,8

18 22,5 22,5 36,3

38 47,5 47,5 83,8

5 6,3 6,3 90,0

4 5,0 5,0 95,0

3 3,8 3,8 98,8

1 1,3 1,3 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

Mai putin de 100.000 RON

100.001 - 1.000.000 RON

1.000.001 - 2.000.000 RON

2.000.001 - 3.000.000 RON

3.000.001 - 5.000.000 RON

5.000.001 - 10.000.000 RON

Peste 10.000.000 RON

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Cifra de afaceri a firmei

intrebarea nr. 40 Care este provenienţa capitalului firmei dvs.?

45 56,3 56,3 56,3

28 35,0 35,0 91,3

7 8,8 8,8 100,0

80 100,0 100,0

80 100,0

Capital autohton

Capital mixt

Capital strain

Total

Valid

Total


PercentCumulative

Percent

Provenienta capitalului firmei

2.7.2. Rezultatele măsurării întrebărilor nr. 20 şi nr. 21 în raport cu principalele caracteristici ale subiecţilor [4]

25

Din tabelul alăturat reiese faptul că 53,8% dintre firme sunt de mărime mică, iar 36,3% - de mărime mijlocie.

Din tabelul alăturat reiese faptul că 56,3% dintre firme au capital autohton, iar 35% - capital mixt.

24 29 8 61

55,8% 100,0% 100,0% 76,3%

7 7

16,3% 8,8%

12 12

27,9% 15,0%

43 29 8 80

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Count

De monopol

De firma adaptataeconomiei de piata

Falimentara

Care este imaginea companieiElectrica Transilvania Sudperceputa de catre firme dvs.?

Total

Mica (1-49angajati)

Mijlocie(50-249angajati)

Mare(peste 249angajati)

Marimea firmei

Total

Care este imaginea companiei Electrica Transilvania Sud perceputa de catre firme dvs.? * Marimea firmei Crosstabulation

După cum se poate observa din tabelul anterior, 55,8% dintre firmele mici consideră că imaginea companiei Electrica Transilvania Sud este una de monopol. Această variantă de răspuns a fost aleasă de toate firmele mijlocii şi mari. Un procent de 27,9% dintre firmele mici au optat pentru varianta: „falimentară”.

Tabelul următor evidenţiază faptul că 57,8% dintre firmele cu capital autohton au optat pentru varianta de răspuns „flexibilă”, ca principală caracteristică a relaţiei de comunicare a companiei Electrica Transilvania Sud cu consumatorii – persoane juridice din teritoriu. Pentru aceeaşi variantă a optat şi un procent de 82,1% dintre firmele cu capital mixt. Majoritatea firmelor cu capital străin caracterizează relaţia de comunicare a companiei Electrica Transilvania Sud cu consumatorii (71,4%) ca fiind tensionată.

19 1 2 22

42,2% 3,6% 28,6% 27,5%

26 23 49

57,8% 82,1% 61,3%

4 5 9

14,3% 71,4% 11,3%

45 28 7 80

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Count

Rigida

Flexibila

Tensionata

Cum apreciati relatia de comunicarea companiei Electrica Transilvania Sudcu consumatorii - persoane juridice dinteritoriu?

Total

Capitalautohton

Capitalmixt

Capitalstrain

Provenienta capitalului firmei

Total

Cum apreciati relatia de comunicare a companiei Electrica Transilvania Sud cu consumatorii - persoane juridice dinteritoriu? * Provenienta capitalului firmei Crosstabulation

2.7.3. Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode (pentru medii şi pentru procente) [4]

Ipoteza 1:

26

H0: Media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care privatizarea firmei Electrica Transilvania Sud va contribui la creşterea calităţii serviciilor este de 3,5 puncte. (pe o scală interval de la 1 la 5)

H1: Media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care privatizarea firmei Electrica Transilvania Sud va contribui la creşterea calităţii serviciilor este diferită de 3,5 puncte. (pe o scală interval de la 1 la 5)

În acest caz avem în vedere o scală interval cu 5 trepte (1 - „Foarte scăzută”, ..., 5 - „Foarte ridicată”).Formularea ipotezelor:

H0: puncte; este vorba despre un test bilateral, cu un nivel de semnificaţie =0,05.

H1: puncte

Determinăm raportul critic:

, unde: media eşantionului; 3,05

media presupusă la nivelul populaţiei cercetate;

s=abaterea standard în cazul eşantionului;

=abaterea standard de la medie în cazul populaţiei, pe care o vom estima prin:

;

Se observă că nu se situează în intervalul [-1,96; 1,96], rezultă că se respinge ipoteza nulă H0 şi se acceptă ipoteza alternativă H1, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezultă că media aprecierilor respondenţilor privind măsura în care privatizarea firmei Electrica Transilvania Sud va contribui la creşterea calităţii serviciilor este diferită de 3,5 puncte.

Ipoteza 2:

H0: Cel puţin 75% dintre clienţii Electrica Transilvania Sud, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, deţin informaţii complete despre consumul energetic al firmei lor.

H1: Mai puţin 75% dintre clienţii Electrica Transilvania Sud, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, deţin informaţii complete despre consumul energetic al firmei lor.

Formularea ipotezelor:H0: π0 = 75%H1: π0 < 75%

Este vorba despre un test unilateral stânga şi pentru un nivel de semnificaţie =0,05, valoarea = – 1,64.

Determinăm raportul critic:27

unde: p= procentul din eşantion; p = 80%

π0 = procentul presupus la nivelul populaţiei;

=abaterea standard a procentului la nivelul populaţiei, pe care o vom estima prin:

;

Se observă că: > (1,03 > –1,64), rezultă că se acceptă ipoteza nulă H0. Prin urmare, nu putem garanta cu o probabilitate de 95% că procentul clienţilor Electrica Transilvania Sud, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, care deţin informaţii complete despre consumul energetic al firmei lor, este mai mic de 75%.

Ipoteza 3:

H0: Cel mult 50% dintre clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

H1: Mai mult 50% dintre clienţii, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

Formularea ipotezelor:

H0: π0 = 50%

H1: π0 > 50%

Este vorba despre un test unilateral dreapta şi pentru un nivel de semnificaţie =0,05, valoarea

= 1,64.


, unde: p= procentul din eşantion; p = 81,3%

π0 = procentul presupus la nivelul populaţiei;

=abaterea standard a procentului la nivelul populaţiei, pe care o vom estima prin:

28

Se observă că: > (5,59 > 1,64), rezultă că se acceptă ipoteza alternativă H1. Prin urmare putem garanta cu o probabilitate de 95% că procentul clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, care sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică, este mai mare de 50%.

Ipoteza 4:

H0: Media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care tarifele practicate de Electrica Transilvania Sud influenţează consumul de energie electrică este de 3,5 puncte. (pe o scală interval de la 1 la 5)

H1: Media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care tarifele practicate de Electrica Transilvania Sud influenţează consumul de energie electrică este diferită de 3,5 puncte. (pe o scală interval de la 1 la 5)

În acest caz avem în vedere o scală interval cu 5 trepte (1 - „Foarte scăzută”, ..., 5 - „Foarte ridicată”).

Formularea ipotezelor:

H0: puncte; este vorba despre un test bilateral, cu un nivel de semnificaţie =0,05.

H1: puncte


, unde: media eşantionului; 3,91

media presupusă la nivelul populaţiei cercetate;

s=abaterea standard în cazul eşantionului;

=abaterea standard de la medie în cazul populaţiei, pe care o vom estima prin:

;

Se observă că nu se situează în intervalul [-1,96; 1,96], rezultă că se respinge ipoteza nulă H0 şi se acceptă ipoteza alternativă H1, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezultă că media aprecierilor clienţilor, cu o putere contractată mai mare de 100 kW, privind măsura în care tarifele practicate de Electrica Transilvania Sud influenţează consumul de energie electrică, este diferită de 3,5 puncte.

2.7.4. Testarea diferenţelor dintre medii şi a diferenţelor dintre procente [1] ; [4]

\

29

Testarea diferenţelor dintre două procente:

Pentru testarea diferenţelor dintre procente se utilizează testul Z. Se ţine cont de faptul că mărimea subeşantioanelor este mai mare de 30 de subiecţi.

S-a pornit de la ipoteza că între procentul firmelor înfiinţate înainte de 1995 şi procentul firmelor înfiinţate după 1995 care deţin informaţii complete despre consumul lor energetic, nu există diferenţe semnificative.

n1 = numărul firmelor înfiinţate înainte de 1995 din eşantion; n1 = 35 firme înfiinţate înainte de 1995.

n2 = numărul firmelor înfiinţate după 1995 din eşantion; n2 = 45 firme înfiinţate după 1995.

n = n1 + n2 = 80 firme.

Formulăm ipotezele statistice:

H0: π1 = π2 (π1 – π2 =0); π1 – procentul firmelor înfiinţate înainte de 1995 care deţin informaţii

complete despre consumul lor energetic.

H1: π1 ≠ π2 π2 – procentul firmelor înfiinţate după 1995 care deţin informaţii complete

despre consumul lor energetic.

(întrebările nr. 11 şi nr. 34)

7 9 16

20,0% 20,0% 20,0%

28 36 64

80,0% 80,0% 80,0%

35 45 80

100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Nu

Da

Detineti informatiicomplete despreconsumul energetic alfirmei dvs.?

Total

Inaintede 1995

Dupa1995

Când a fost înfiintatafirma dvs.?

Total

Detineti informatii complete despre consumul energetic al firmei dvs.? * Când a fostînfiintata firma dvs.? Crosstabulation

Calculăm raportul critic:

unde:

procentul firmelor înfiinţate înainte de 1995 care deţin informaţii complete despre consumul

lor energetic, la nivelul eşantionului; 80%

30

procentul firmelor înfiinţate după 1995 care deţin informaţii complete despre consumul lor

energetic, la nivelul eşantionului; 80%

abaterea standard a diferenţelor dintre procente;

estimarea abaterii standard a diferenţelor dintre procente.

;

Regula de decizie: pentru un nivel de semnificaţie =0,05 şi = 1,96; , ceea ce înseamnă că se acceptă H0, adică nu există diferenţe semnificative între procentul firmelor înfiinţate înainte de 1995 şi cel al firmelor înfiinţate după 1995 care deţin informaţii complete despre consumul lor energetic.

Întrebările nr. 16 şi nr. 38:

S-a pornit de la ipoteza că între procentul firmelor mici şi cel al firmelor mijlocii şi mari care sunt dispuse să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică, nu există diferenţe semnificative.

n1 = numărul firmelor mici din eşantion; n1 = 43 firme mici.n2 = numărul firmelor mijlocii şi mari din eşantion; n2 = 37 firme mijlocii şi mari.n = n1 + n2 = 80 firme.


H0: π1 = π2 (π1 – π2 =0); π1 – procentul firmelor mici care sunt dispuse să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

H1: π1 ≠ π2 π 2 – procentul firmelor mijlocii şi mari care sunt dispuse să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

Calculăm raportul critic:

unde:

procentul firmelor mici care sunt dispuse să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică, la nivelul eşantionului; 81,4%

31

procentul firmelor mijlocii şi mari care sunt dispuse să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică, la nivelul eşantionului; 81,1%

8 7 15

18,6% 18,9% 18,8%

35 30 65

81,4% 81,1% 81,3%

43 37 80

100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Nu

Da

Sunteti dispus sa investiti inpersonal si echipamentetehnice pentru a diminuacosturile cu consumul deenergie electrica?Total

Mica (1 -49

angajati)

Mijlociesi mare

(peste 49de

angajati)

Marimea firmei

Total

Sunteti dispus sa investiti in personal si echipamente tehnice pentru a diminua costurile cuconsumul de energie electrica? * Marimea firmei Crosstabulation

abaterea standard a diferenţelor dintre procente;

estimarea abaterii standard a diferenţelor dintre procente.

;

Regula de decizie:

Pentru un nivel de semnificaţie =0,05 şi = 1,96; , ceea ce înseamnă că se acceptă H0, adică nu există diferenţe semnificative între procentul firmelor mici şi cel al firmelor mijlocii şi mari care sunt dispuse să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

Testarea diferenţelor dintre două medii :Pentru testarea diferenţelor dintre medii se utilizează testul Z. Se ţine cont de faptul că

mărimea subeşantioanelor este mai mare de 30 de persoane.Vom testa dacă există diferenţe semnificative între media aprecierii firmelor mici si media

aprecierii firmelor mijlocii şi mari în ceea ce priveşte influenţa tarifelor practicate de Electrica Transilvania Sud asupra consumului de energie electrică.

32

Count

2 2

11 8 19

23 20 43

7 9 16

43 37 80

2

3

4

5 - Foarteridicata

Cum apreciati influenta tarifelorpracticate de Electrica TransilvaniaSud asupra consumului deenergie electrica?

Total

Mica (1 -49

angajati)

Mijlociesi mare

(peste 49de

angajati)

Marimea firmei

Total

Cum apreciati influenta tarifelor practicate de Electrica Transilvania Sud asupraconsumului de energie electrica? * Marimea firmei Crosstabulation

Am utilizat întrebarea nr. 23 (scală interval: 1 – „Foarte scăzută”,..., 5 – „Foarte ridicată”) şi întrebarea de identificare nr.38.

Mediile obţinute la nivelul eşantionului sunt:= 3,81 (media aprecierii firmelor mici)= 4,02 (media aprecierii firmelor mijlocii şi mari)

Abaterile standard de la medie pentru cele 2 subgrupuri rezultă din calcule:0,74; =0,67

Se consideră: n1 = numărul firmelor mici din eşantion; n1 = 43 firme mici.n2 = numărul firmelor mijlocii şi mari din eşantion; n2 = 37 firme mijlocii şi mari.n = n1 + n2 = 80 firme.

Formulăm ipotezele statistice:H0:

H1:

Determinăm raportul critic: ,

unde abaterea standard comună a diferenţelor mediilor.

RC = – 1,4

Regula de decizie: pentru un nivel de semnificaţie = 0,05 şi = 1,96; , ceea ce înseamnă că se acceptă ipoteza H0, adică nu există diferenţe semnificative între media aprecierii firmelor mici si media aprecierii firmelor mijlocii şi mari în ceea ce priveşte influenţa tarifelor practicate de Electrica Transilvania Sud asupra consumului de energie electrică.

Întrebările nr. 32 şi nr. 34:

33

Vom testa dacă există diferenţe semnificative între media aprecierii firmelor infiintate inainte de 1995 si media aprecierii firmelor infiintate dupa 1995 în ceea ce priveşte influenţa favorabilă a procesului de privatizare a companiei Electrica Transilvania Sud asupra calităţii serviciilor oferite.

Am utilizat întrebarea nr.32 (scală interval: 1 – „Foarte scăzută”,..., 5 – „Foarte ridicată”) şi întrebarea de identificare nr.34.

Mediile obţinute la nivelul eşantionului sunt:= 2,85 (media aprecierii firmelor mici)= 3,20 (media aprecierii firmelor mijlocii şi mari)

Count

12 16 28

16 10 26

7 13 20

6 6

35 45 80

2

3

4

5 - Foarteridicata

Cum apreciati influenta favorabila aprocesului de privatizare a companieiElectrica Transilvania Sud asupracalitatii serviciilor oferite?

Total

Inaintede 1995

Dupa1995

Când a fost înfiintatafirma dvs.?

Total

Cum apreciati influenta favorabila a procesului de privatizare a companiei ElectricaTransilvania Sud asupra calitatii serviciilor oferite? * Când a fost înfiintata firma dvs.?

Crosstabulation

Abaterile standard de la medie pentru cele 2 subgrupuri rezultă din calcule:0,72; =0,95.


Formulăm ipotezele statistice:H0: H1:

Determinăm raportul critic: ,

unde abaterea standard comună a diferenţelor mediilor.

RC = – 1,94

Regula de decizie: pentru un nivel de semnificaţie = 0,05 şi = 1,96; , ceea ce înseamnă că se acceptă ipoteza H0, adică nu există diferenţe semnificative între media aprecierii firmelor infiintate inainte de 1995 si media aprecierii firmelor infiintate dupa 1995 în ceea ce priveşte influenţa favorabilă a procesului de privatizare a companiei Electrica Transilvania Sud asupra calităţii serviciilor oferite.

34

2.7.5. Analiza legăturii dintre două variabile

2.7.5.1. Tabele de contingenţă comentate [1] ; [4]

Întrebările nr. 12 si nr. 38:

8 12 1 21

23,5% 52,2% 14,3% 32,8%

14 5 5 24

41,2% 21,7% 71,4% 37,5%

5 2 1 8

14,7% 8,7% 14,3% 12,5%

2 2 4

5,9% 8,7% 6,3%

4 1 5

11,8% 4,3% 7,8%

1 1 2

2,9% 4,3% 3,1%

34 23 7 64

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Niciodata

O data

De 2 ori

De 3 ori

De 4 ori

Mai multde 4 ori

Cat de frecvent deintampla, intr-un an, cafirma dvs. sa nu seincadreze incomanda initiala?

Total

Mica (1-49angajati)

Mijlocie(50-249angajati)

Mare(peste 249angajati)

Marimea firmei

Total

Cat de frecvent de intampla, intr-un an, ca firma dvs. sa nu se incadreze in comanda initiala? *Marimea firmei Crosstabulation

Se observă din tabelul de mai sus că 41,2% dintre firmele mici nu s-au încadrat o singură dată pe an, în comanda iniţială. Procentul firmelor mari care au indicat această variantă de răspuns este de 71,4% , în timp ce 52,2% dintre firmele mijlocii s-au încadrat întotdeauna în comanda iniţială.Întrebările nr. 15 si nr. 36:

8 1 9

36,4% 4,3% 14,1%

3 11 14

13,6% 47,8% 21,9%

11 11 19 41

50,0% 47,8% 100,0% 64,1%

22 23 19 64

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Count

Se va diminua

Va creste

Ramane laacelasi nivel

Cum considerati ca vaevolua consumul dvs. deenergie electrica inurmatorii 5 ani?

Total

Productie(inclusiv

constructii) Comert Servicii


Total

Cum considerati ca va evolua consumul dvs. de energie electrica in urmatorii 5 ani? * Domeniul de activitate alfirmei Crosstabulation

Tabelul de mai sus evidenţiază un procent de 50% corespunzător firmelor din producţie, respectiv un procent de 47,8% dintre firmele din comerţ care consideră că, în următorii 5 ani, consumul lor de energie electrică va rămâne la nivelul actual. Aceeaşi variantă de răspuns a fost indicată şi de toate firmele din sectorul serviciilor.

Observaţie: n = 64, deoarece 20% dintre respondenţi (16 cazuri din n = 80) nu deţin informaţii complete despre consumul energetic al firmei lor, deci au fost obligaţi să treacă peste întrebarea 15 a chestionarului.

35

Testul [1] ; [4]

Dorim să testăm dacă există deosebiri semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de domeniul de activitate în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii complete despre consumul lor energetic.

- întrebările nr. 11 şi nr. 36

0 9 7 16

4,4 6,4 5,2 16,0

22 23 19 64

17,6 25,6 20,8 64,0

22 32 26 80

22,0 32,0 26,0 80,0

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Nu

Da


Total

Productie(inclusiv



Total

Detineti informatii complete despre consumul energetic al firmei dvs.? * Domeniul de activitate alfirmei Crosstabulation

Formulăm ipotezele:H0: Nu există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de domeniul de activitate

în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii complete despre consumul lor energetic.H1: Există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de domeniul de activitate în

ceea ce priveşte deţinerea de informaţii complete despre consumul lor energetic.

Se identifică valoarea teoretică a lui din tabel cu ajutorul următoarelor date:

Nivel de semnificaţie =0,05;

Numărul gradelor de libertate: , unde

r= nr. de liniic= nr. de coloane

> => se acceptă H1, deci, cu o

probabilitate de 95% putem garanta că există

diferenţe semnificative între grupurile de firme

formate în funcţie de domeniul de activitate în

ceea ce priveşte deţinerea de informaţii complete

despre consumul lor energetic.

36

7,599a

2 ,022

11,750 2 ,003

4,963 1 ,026

80

PearsonChi-Square

Likelihood Ratio

Linear-by-LinearAssociation

N of Valid Cases

Value df

Asymp.Sig.

(2-sided)

Chi-Square Tests

1 cells (16,7%) have expected count less than5. The minimum expected count is 4,40.

a.


5 10 15

5,6 9,4 15,0

25 40 65

24,4 40,6 65,0

30 50 80

30,0 50,0 80,0

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Nu

Da

Sunteti dispus sa investiti inpersonal si echipamente tehnicepentru a diminua costurile cuconsumul de energie electrica?

Total

Sub 2.000MWh

Peste2.000MWh

Cosumul anual deenergie electrica

Total

Sunteti dispus sa investiti in personal si echipamente tehnice pentru a diminua costurile cuconsumul de energie electrica? * Cosumul anual de energie electrica Crosstabulation

Formulăm ipotezele:

H0: Nu există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de consumul anual de energie electrică în ceea ce priveşte opţiunea acestora de a investi în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

H1: Există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de consumul anual de energie electrică în ceea ce priveşte opţiunea acestora de a investi în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.

, unde:

frecvenţa observată a celulei ij;frecvenţa aşteptată a celulei ij;

37

Se identifică valoarea teoretică a lui din tabel cu ajutorul următoarelor date:

Nivel de semnificaţie =0,05;

Numărul gradelor de libertate: , unde


< => se acceptă H0, deci, nu putem garanta cu o probabilitate de 95% că există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de consumul anual de energie electrică în ceea ce priveşte opţiunea acestora de a investi în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică.


1 8 9

3,4 5,6 9,0

6 8 14

5,3 8,8 14,0

17 24 41

15,4 25,6 41,0

24 40 64

24,0 40,0 64,0

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Se va diminua

Va creste

Ramane laacelasi nivel

Cum considerati ca vaevolua consumul dvs. deenergie electrica inurmatorii 5 ani?

Total

Sub 2.000MWh

Peste2.000MWh

Cosumul anual deenergie electrica

Total

Cum considerati ca va evolua consumul dvs. de energie electrica in urmatorii 5 ani? * Cosumulanual de energie electrica Crosstabulation

Formulăm ipotezele:H0: Nu există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de consumul anual de

energie electrică în ceea ce priveşte opinia acestora în legătură cu modul în care va evolua acest consum în următorii 5 ani.

H1: Există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de consumul anual de energie electrică în ceea ce priveşte opinia acestora în legătură cu modul în care va evolua acest consum în următorii 5 ani.

Se identifică valoarea teoretică a lui din tabel cu ajutorul următoarelor date: Nivel de semnificaţie =0,05; Numărul gradelor de libertate: , unde


38

< => se acceptă H0, deci, nu putem

garanta cu o probabilitate de 95% că există diferenţe semnificative între grupurile de firme formate în funcţie de consumul anual de energie electrică în ceea ce priveşte opinia acestora în legătură cu modul în care va evolua acest consum în următorii 5 ani.

Observaţie: n = 64, deoarece 20% dintre respondenţi (16 cazuri din n = 80) nu deţin informaţii complete despre consumul energetic al firmei lor, deci au fost obligaţi să treacă peste întrebarea 15 a chestionarului.

Testul Kolmogorov – Smirnov [1] ; [4]

Utilizăm testul Kolmogorov – Smirnov pentru a compara aprecierile respondenţilor, grupaţi în funcţie de mărimea firmei (în funcţie de nr. de angajaţi), cu privire la nivelul calităţii serviciilor oferite de către Electrica Transilvania Sud.

S-au respectat condiţiile aplicării testului, şi anume:

Cele două subeşantioane (întreprinderi mici – întreprinderi mijlocii şi mari) sunt independente. Aprecierea nivelului calităţii serviciilor oferite de către Electrica Transilvania Sud a fost măsurată

ordinal, folosindu-se o diferenţială semantică cu 5 trepte.

2 1 3

4,7% 2,7% 3,8%

3 6 9

7,0% 16,2% 11,3%

11 9 20

25,6% 24,3% 25,0%

21 14 35

48,8% 37,8% 43,8%

6 7 13

14,0% 18,9% 16,3%

43 37 80

100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Foarte scazut

Scazut

Niciridicat/niciscazutRidicat

Foarte ridicat

Cum considerati caeste nivelul calitatiiserviciilor oferite decatre Electrica Brasov?

Total

Mica (1 -49

angajati)

Mijlociesi mare

(peste 49de

angajati)

Marimea firmei

Total

Cum considerati ca este nivelul calitatii serviciilor oferite de catre Electrica Brasov? *Marimea firmei Crosstabulation


39

3,120a

2 ,210

3,643 2 ,162

1,976 1 ,160

64

PearsonChi-Square

Likelihood Ratio

Linear-by-LinearAssociation

N of Valid Cases

Value df

Asymp.Sig.

(2-sided)

Chi-Square Tests

1 cells (16,7%) have expected count less than5. The minimum expected count is 3,38.

a.

Având în vedere frecvenţele relative cumulate ale celor două subeşantioane, ipotezele statistice vor fi enunţate astfel:

H0: Diferenţa maximă dintre frecvenţele relative, cumulate, pentru firmele mici ( ) şi firmele mijlocii şi mari ( ) este zero.

H1: Diferenţa maximă dintre frecvenţele relative, cumulate, pentru firmele mici ( ) şi firmele mijlocii şi mari ( ) este diferită de zero.

Alegem un nivel de semnificaţie =0,05.

Aprecierea Firme mici Firme mijlocii şi mari

Diferenţa( - )

Necumulat

Cumulat Necumulat

Cumulat

1 2 3 4 5 6– foarte scăzut 0,047 0,047 0,027 0,027 0,020– scăzut 0,070 0,117 0,162 0,189 0,072– nici ridicat, nici scăzut

0,255 0,372 0,243 0,432 0,060

– ridicat 0,488 0,860 0,378 0,810 0,050– foarte ridicat 0,140 1,000 0,190 1,000 0,000

Diferenţa maximă între frecvenţele cumulate este:

Calculăm valoarea teoretică a lui D, pentru două eşantioane independente (n1, n2>35):

Regula de decizie: nu există diferenţe semnificative în repartiţiile firmelor

mici şi a celor mijlocii şi mari în ceea ce priveşte nivelul calităţii serviciilor oferite de către Electrica Transilvania Sud.

Utilizăm testul Kolmogorov – Smirnov pentru a compara aprecierile respondenţilor, grupaţi în funcţie de mărimea firmei, cu privire la influenţa modalităţilor de plată (cash, bancă, compensare) asupra tarifelor negociate cu Electrica Transilvania Sud.

S-au respectat condiţiile aplicării testului, şi anume: Cele două subeşantioane (întreprinderi mici – întreprinderi mijlocii şi mari) sunt independente.

40

Aprecierea nivelului influenţei modalităţilor de plată (cash, bancă, compensare) asupra tarifelor negociate cu Electrica Transilvania Sud a fost măsurată ordinal, folosindu-se o diferenţială semantică cu 5 trepte.

2 1 3

4,7% 2,7% 3,8%

7 7 14

16,3% 18,9% 17,5%

9 8 17

20,9% 21,6% 21,3%

19 14 33

44,2% 37,8% 41,3%

6 7 13

14,0% 18,9% 16,3%

43 37 80

100,0% 100,0% 100,0%

Count

Count

Count

Count

Count

Count

Foarte scazuta

Scazuta

Niciridicata/niciscazutaRidicata

Foarte ridicata

Cum apreciati influentamodalitatilor de plata (cash,banca, compensare) asupratarifelor negociate cuElectrica Transilvania Sud?

Total

Mica (1 -49

angajati)

Mijlociesi mare

(peste 49de

angajati)

Marimea firmei

Total

Cum apreciati influenta modalitatilor de plata (cash, banca, compensare) asupra tarifelor negociatecu Electrica Transilvania Sud? * Marimea firmei Crosstabulation


Având în vedere frecvenţele relative cumulate ale celor două subeşantioane, ipotezele statistice vor fi enunţate astfel:H0: Diferenţa maximă dintre frecvenţele relative, cumulate, pentru firmele mici ( ) şi firmele mijlocii şi

mari ( ) este zero.H1: Diferenţa maximă dintre frecvenţele relative, cumulate, pentru firmele mici ( ) şi firmele mijlocii şi

mari ( ) este diferită de zero.Alegem un nivel de semnificaţie =0,05.

Aprecierea Firme mici Firme mijlocii şi mari

Diferenţa( - )

Necumulat

Cumulat Necumulat

Cumulat

1 2 3 4 5 6– foarte scăzut 0,047 0,047 0,027 0,027 0,020– scăzut 0,163 0,210 0,189 0,216 0,006– nici ridicat, nici scăzut

0,209 0,419 0,216 0,432 0,013

– ridicat 0,441 0,860 0,379 0,811 0,049

41

– foarte ridicat 0,140 1,000 0,189 1,000 0,000

Diferenţa maximă între frecvenţele cumulate este:

Calculăm valoarea teoretică a lui D, pentru două eşantioane independente (n1, n2>35):

Regula de decizie: nu există diferenţe în repartiţiile firmelor mici

şi a celor mijlocii şi mari în ceea ce priveşte aprecierile referitoare la influenţa modalităţilor de plată

asupra tarifelor negociate cu Electrica Transilvania Sud.

Analiza varianţei – ANOVA [1] ; [4]

Pentru analiza varianţei am utilizat întrebările nr. 17 şi nr. 39 (cifra de afaceri a firmei, înregistrată anul trecut/suma pe care firmele ar aloca-o pentru diminuarea costurilor cu consumul de energie electrică).

Pentru determinarea semnificaţiei statistice a influenţei nivelului cifrei de afaceri a firmei asupra sumei pe care firmele ar aloca-o pentru diminuarea costurilor cu consumul de energie electrică utilizăm analiza varianţei (metoda ANOVA).

, , = mediile celor trei grupuri;=media generală a variabilei dependente.


H0: = =

H1: :

Vom considera un nivel de semnificaţie de =0,05

SS in niv. = unde, = media variabilei dependente pentru modalitatea j a variabilei

independente.

SS intre niv.=

SS intre niv.= 24 (7.979,16 – 17.330,76)2 + 37 (21.756,75 – 17.330,76)2 + 4 (32.500 – 17.330,76)2 =

2.955.664.990,47

42

SS in niv.= (3.500 – 7.979,16)2+(3.500 – 7.979,16)2+....+(32.500 – 32.500)2+(35.000 – 32.500)2 =

684.550.394,14

SST= =SS in niv.+SS intre niv.= 684.550.394,14 + 2.955.664.990,47 = 3.640.215.384,61

Suma pe care firmele ar aloca-o pentru diminuarea costurilor cu consumul de energie

electrică (RON)

Cifră de afaceri mică (≤ 1.000.000

RON)

Cifră de afaceri medie

(1.000.001 – 5.000.000 RON)

Cifră de afaceri mare

(peste 5.000.000

RON)

3.500

3.500

5.000

5.000

5.000

6.000

7.500

8.000

10.000

10.000

10.000

12.000

12.500

12.500

12.500

12.500

17.500

17.500

19.000

19.000

19.000

19.000

19.500

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

30.000

32.500

32.500

35.000

43

12.500

13.000

13.000

13.000

15.000

15.000

15.000

20.000

20.000

21.000

21.000

21.000

22.500

22.500

22.500

22.500

22.500

22.500

22.500

22.500

22.500

25.000

25.000

26.500

27.500

28.000

28.000

29.000

= 7.979,16 = 21.756,75 = 32.500

= 17.330,76

44

Fcalc = ,unde:

MS= media sumei pătratelor varianţei;c-1= numărul gradelor de libertate; c-1 = 3-1= 2 n-c= numărul gradelor de libertate; n-c= 65-3= 62 [n = 65, deoarece 18,8% dintre respondenţi (15 cazuri din n = 80) nu sunt dispuşi să investească în personal şi echipamente tehnice pentru a diminua costurile cu consumul de energie electrică, deci au fost obligaţi să treacă peste întrebarea nr.17 a chestionarului].

Fcalc=

Nivelul de semnificaţie a lui F, din tabelul distribuţiei F, având în vedere un nivel de semnificaţie

=0,05 şi 2 grade de libertate la numărător şi 62 la numitor este 3,14.

3,0E+09 2 1,5E+09 133,848 ,000

6,8E+08 62 1,1E+07

3,6E+09 64

BetweenGroups

WithinGroups

Total

Ce suma ati aloca pentrudiminuarea costurilor deenergie electrica? (RON)

Sum ofSquares df

MeanSquare F Sig.

ANOVA

Regula de decizie:

Deoarece Fcalc > F0,05;2;62 (=133.84) se acceptă H1, ceea ce înseamnă că nivelul cifrei de afaceri a firmei influenţează semnificativ suma pe care aceasta ar aloca-o pentru diminuarea costurilor cu consumul de energie electrică.

24 9854,17 3916,18 799,39 8200,51 11507,83 3500 15000

37 21756,76 2978,21 489,61 20763,77 22749,74 17500 29000

4 32500,00 2041,24 1020,62 29251,98 35748,02 30000 35000

65 18023,08 7541,77 935,44 16154,32 19891,84 3500 35000

Cifra de afaceri mica(sub 1.000.000 RON)

Cifra de afaceri medie(1.000.001-5.000.000RON)

Cifra de afaceri mare(peste 5.000.000RON)

Total

Cifra deafaceri afirmei

Ce suma atialoca pentrudiminuareacosturilor deenergieelectrica?(RON)

N MeanStd.

Deviation Std. ErrorLowerBound

UpperBound


Minimum Maximum

Descriptives

45

Se pune problema dacă există diferenţe semnificative între mediile celor trei grupe de cifre de afaceri.

Dependent Variable: Ce suma ati aloca pentru diminuarea costurilor de energie electrica? (RON)

-11902,59* 870,894 ,000 -13643,48 -10161,70

-22645,83* 1794,528 ,000 -26233,04 -19058,62

11902,59* 870,894 ,000 10161,70 13643,48

-10743,24* 1748,912 ,000 -14239,27 -7247,22

22645,83* 1794,528 ,000 19058,62 26233,04

10743,24* 1748,912 ,000 7247,22 14239,27

-11902,59* 870,894 ,000 -14238,73 -9566,45

-22645,83* 1794,528 ,000 -26615,02 -18676,65

11902,59* 870,894 ,000 9566,45 14238,73

-10743,24* 1748,912 ,001 -14919,07 -6567,42

22645,83* 1794,528 ,000 18676,65 26615,02

10743,24* 1748,912 ,001 6567,42 14919,07

(J) Cifra de afaceri afirmeiCifra de afaceri medie(1.000.001-5.000.000RON)












(I) Cifra de afaceri afirmeiCifra de afaceri mica(sub 1.000.000 RON)






LSD

Tamhane

MeanDifference

(I-J) Std. Error Sig.LowerBound

UpperBound

95% ConfidenceInterval

Multiple Comparisons

The mean difference is significant at the .05 level.*.

Pentru fiecare dintre cele două posibilităţi (LSD, Tamhane) diferenţele dintre medii sunt semnificative pentru toate combinaţiile (intervalele de încredere nu conţin valoarea 0 şi au ambele limite cu acelaşi semn). De menţionat este faptul că nivelul de semnificaţie (Sig.) este extrem de mic sau eroarea este exclusă.

2.7.6. Analiza asocierii dintre variabile

2.7.6.1. Determinarea coeficienţilor de asociere şi a coeficienţilor de corelaţie [1] ; [4]

Utilizând testul pentru a vedea dacă există deosebiri semnificative între grupele de firme, formate în funcţie de domeniul de activitate în ceea ce priveşte deţinerea de informaţii complete despre consumul lor energetic, am constatat în urma acceptării ipotezei alternative că aceste diferenţe există.

46

0 9 7 16

4,4 6,4 5,2 16,0

22 23 19 64

17,6 25,6 20,8 64,0

22 32 26 80

22,0 32,0 26,0 80,0

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Count

ExpectedCount

Nu

Da


Total

Productie(inclusiv



Total

Detineti informatii complete despre consumul energetic al firmei dvs.? * Domeniul de activitate alfirmei Crosstabulation

47

a aaaaaaaaaa

Documents