ÎMBUNĂTĂȚIREA IMAGINII PUBLICE – MONA MUSCĂ

Puține personalități feminine din viața românească au strâns un asemenea capital de

încredere precum Mona Muscă. O carieră politică de succes a fost întreruptă brusc în urma

scandalului provocat de dezvăluirea că politicianul liberal a colaborat cu fosta Securitate. A

urmat o perioadă de tăcere de aproape 7 ani, în care fosta ministră a culturii s-a retras din viața

publică. Revenită în atenția publicului, la sfărșitul anului 2014, odată cu alegerea în funcția de

președinte a lui Klaus Iohannis, de care o leagă colaborarea la proiectul cultural Sibiu, capitală

europeană, Mona Muscă se află la un punct de cotitură în cariera sa. În această lucrare vom

explora modul în care Mona Muscă era percepută de opinia publică până la momentul retragerii

și posibilitățile de repoziționare în peisajul vieții publice românești actuale.

Scurtă biografie:

- Născută pe 4 mai 1949, în Turda, Mona Muscă a intrat în politică imediat după Revoluție și s-a

remarcat prin inițiativele sale de reglementare a transparenței publice.

- În 1990 a devenit membru al Alianței Civice, unde între 1991 și 1995 este membru în Consiliul

Național al PAC și conduce Departamentul de Imagine și Relații Publice

- În 1995 a intrat în Partidul Național Liberal

- 1996-2000 – deputat de Caraș Severin, ales pe listele Convenției Democrate din România din

partea Partidul Național Liberal

- 2000-2004 – deputat Partidul Național Liberal de Caraș Severin

- Între 2004 și 2007 a fost deputat de București, ales pe listele Alianței Dreptate și Adevăr din

partea Partidul Național Liberal

- În 2004, a candidat la președinția Camerei Deputaților, dar a pierdut în fața lui Adrian Năstase

susținut de grupul parlamentar al PSD

- În perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005, a fost membru în Biroul Permanent și

vicepreședinte al Camerei Deputatilor

- În perioada ianuarie-iulie 2005 a fost ministru al Culturii și Cultelor în Guvernul Tăriceanu

- Exclusă din Partidul Național Liberal în august 2006

- În martie 2007, a demisionat din Camera Deputatilor și din PLD

Identificarea cu Partidul Național Liberal

Numele Monei Muscă s-a identificat ani de zile cu Partidul Național Liberal. În

perioada 1995 - 1996 a condus Departamentul de Imagine și Mass-Media al partidului. Apoi în

1996 devine membru în Biroul Permanent al Partidului Național Liberal, Coordonator al

Departamentului de Imagine și Mass-Media al Partidului Național Liberal și vicepreședinte al

Partidului Național Liberal pe direcția strategică, parteneriatul cu societatea civilă.

Între 2001 și 2005 a fost membru al Biroului Executiv al Partidului Național Liberal.

În iulie 2005 a demisionat din funcția de vicepreședinte al Partidului Național Liberal, iar în

august 2006 i s-a retras sprijinul politic și apoi a fost exclusă din partid din cauza colaborării cu

Securitatea.

A fost primită însă în Partidul Liberal Democrat, partid format de mai mulți dizidenți

liberali care au demsionat din Partidul Național Liberal.

Activitate legislativă

Mona Muscă a avut o activitate parlamentară bogată și a iesit în evidență prin

acțiunile de reglementare a transparenței publice. Grație ei s-a votat legea accesului la

informațiile publice și legea informațiilor clasificate.

S-a luptat și pentru adoptarea legii lustrației, care susținea epurarea clasei politice.

Cei care au colaborat cu Securitatea urmau să fie înlăturați din funcțiile deținute în stat. Legea nu

a trecut însă de Parlament.

Este și inițiatorul unor legi cu profund caracter social. A susținut creșterea pensiilor,

precum și legea pentru prevenirea cruzimii față de animale și cea pentru protecția victimelor

violenței în familie.

Demisia din Guvern

În luna iulie 2005, Mona Muscă, pe atunci ministru al Culturii și vicepreședinte Partidul

Național Liberal, și-a anunțat demisia atât din conducerea partidului, cât și din fruntea

Ministerului, în semn de protest față de premierul Călin Popescu Tăriceanu, care anterior

promisese că va pleca din funcție și apoi s-a răzgândit și a renunțat la demisie și la alegerile

anticipate.

Inconsecvența premierului a fost sancționată însă de mai mulți lideri Partidul Național

Liberal, printre care Mona Muscă, Gheorghe Flutur și Cristian Boureanu, care au cerut

implicarea fostului președinte Partidul Național Liberal, Theodor Stolojan, în viața partidului și a

guvernului.

Majoritatea liberalilor a acordat însă un vot de încredere actualului premier Călin

Popescu-Tăriceanu, singurul lider care a anunțat public că nu-l mai susține pe acesta fiind Mona

Muscă.

Scandalul „Dana”

În august 2006, CNSAS a dezvăluit că a găsit în arhivele sale dosarul de rețea al Monei

Muscă, pe atunci Mona Nicoară (după numele primului soț). Aceasta a fost acuzată că a

colaborat cu Securitatea ca poliție politică sub numele de cod „Dana”. Mona Muscă a dat note

informative în anii 1977-1978, pe când era cadru didactic la Timișoara.

Fără să aștepte verdictul final al CNSAS, conducerea Partidul Național Liberal a decis să

îi retragă sprijinul politic și ulterior Delegația Permanentă a exclus-o din partid.

Mona Muscă a negat inițial că a avut angajament la Securitate. Ulterior însă, a recunoscut hârtia

semnată de ea și a declarat că uitase acest moment neplăcut al vieții. Cu lacrimi în ochi și-a cerut

scuze în direct la televizor.

Mereu a negat însă că ar fi făcut poliție politică și a decis publicarea dosarului său de

Securitate pe internet.

Muscă susține că doar a furnizat informații care să asigure siguranța cetățenilor străini.

Ea spune chiar că a contribuit la prevenirea sau dezamorsarea unor conflicte între aceștia. S-a

referit la conflicte între studenți greci și ciprioți, iranieni și irakieni și la problema unui student

care avea afecțiuni afective și psihice.

Mona Muscă a subliniat, însă, că atitudinea ei, discuțiile pe care le purta și informațiile

pe care le transmitea oral către prorectorul Universității referitoare la studenți și la problemele

acestora nu au avut "nici o secundă caracter de poliție politică".

Mona Muscă a contestat, de altfel, în instanță verdictul dat de CNSAS, dar Curtea de

Apel București s-a pronunțat în martie 2007 și nu i-a dat dreptate.

Ca urmare a descoperii colaborării cu Securitatea, Mona Mușca a rămas fără statutul de

membru al Societății Timișoara, primit în 2005. Conducerea Societății i-a retras acest titlu pe

care Muscă îl câștigase tocmai pentru consecvența cu care se oferise să-i demaște pe foștii

colaboratori ai organelor represive. Ea a rămas și fără Premiul „Ion Monoreanua, obținut în��

2006, după ce a inițiat Legea lustratiei.

Demisia din Parlament

În martie 2007, deputatul Mona Muscă și-a dat demisia din Parlament și din Partidul

Liberal Democrat, după ce Curtea de Apel a stabilit prin decizie definitivă că a făcut poliție

politică.

Totodată, Muscă a anunțat că va apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la

Strasbourg. Ea a spus că nu se consideră învinsă.

În iunie 2008, Mona Mușca a solicitat Curții de Apel București revizuirea hotărârii

judecătorești prin care a fost declarată colaborator al fostei Securități, cerere introdusă după ce

CNSAS a fost declarat neconstituțional.

Cererea Monei Muscă a fost introdusă la Secția de contencios administrativ a Curții,

iar, în urma dezbaterilor, s-a decis că judecarea acțiunii este de competența Secției civile.

Curtea Constituțională a decis, în 31 ianuarie 2008, că Legea Consiliului Național pentru

Studierea Arhivelor Securității este neconstituțională, admițând excepția ridicată în procesul Dan

Voiculescu - CNSAS.

O nouă candidatură

De la Theodor Stolojan și Valeriu Stoica până la liderul din Neamț, Gheorghe Ștefan

"Pinalti", toți membrii marcanți ai defunctului PLD au făcut în vară lui 2008 demersuri pentru ca

Mona Muscă să renunțe la izolarea politică pe care și-a autoimpus-o, după ce a primit din partea

CNSAS decizie de colaborator al Securității.

Gheorghe Ștefan a ademenit-o chiar și cu un colegiu în Neamț, pentru a-și încerca

norocul la un nou loc în Parlament la alegerile legislative din toamnă lui 2008.

La rândul său, Theodor Stolojan crede că fosta să colegă a plătit "cu vârf și îndesat o

greșeală făcută în tinerețe” și că „orice om are dreptul la o a doua șansă în România, ținând cont

de ce a făcut Mona Muscă în perioada de tranziție".

Până la urmă, în august 2008, Mona Muscă a declarat că nu acceptă propunerea de

candida din nou la deputăție.

Roluri asumate și echipe

Rolul asumat este rol politic, Mona Muscă bucurându-se de o mare popularitate în

perioada în care a activat ca Ministru al Culturii.

Statutul său este perceput de către public și prin prisma implicării sale în scandalul

privind colaborarea sa cu Securitatea. Statut construit și în urma dezbaterilor politice în care

luările sale de poziție i-au construit fațada unui personaj dur (cum ar fi anunțarea publică a

retragerii sprijinului pentru Călin Popescu Tăriceanu, deși majoritatea liberalilor au acordat vot

de încredere acestuia)

Rolul social s-a dezvoltat în baza activității de ambasadoare a manifestărilor Gay Fest

din 2013 sau prin participarea la redeschiderea Teatrului Național din București în primăvara lui

2015. Aceste două apariții, precum și apariția în cadrul emisiunii Acces Direct a unei secvențe

înregistrate cu ocazia zilei sale de naștere, reprezintă exemple de pseude-evenimente prin care

Mona Muscă își pregătește o întoarcere în atenția publicului.

Rolul principal este dat de longevitatea performării sale într-un anumit domeniu, anume

în cel politic. Activitățile sale au contribuit la construirea unei identități și la consacrarea sa.

Rolul său principal a fost de om politic.

Rolurile secundare contribuie la completarea și diversificarea identității sale, precum și

la nuanțarea personalității. Rolul de educator se datorează conferințelor susținute ca Asistent

universitar, Cercetător științific, Profesor de limba şi literatura română.

Subrolul atribuit de mass-media sau de lideri formali/informali de opinie a fost acela de

colaborator al Securității.

În activitatea Monei Muscă apare o discrepanță de rol prin absența de pe scena politică și

din media, aceasta clasându-se ca fiind un politician în afara politicului.

De-a lungul carierei sale Mona Muscă a activat în cadrul mai multor echipe, participând

activ la performările acestora. Printre aceste echipe sunt demne de menționat: echipa

politicienilor liberali (1995 - 2006), echipa Alianței Civice (1991-1995), echipa deputaților din

parlament (2004-2007), echipa politicienilor PDL (partidul liberalilor care au demisionat din

PNL) în perioada 2006 – 2007.

Analiza SWOT

PUNCTE TARI

- Experiența și activitatea politică

- Activitatea culturală

- Notorietatea

- Colaborarea cu Klaus Iohannis*

- Lipsa scandalurilor mediatice

PUNCTE SLABE

- Colaborarea cu Securitatea

- Politician in absentia

- Identificarea cu PNL

OPORTUNITĂȚI

- Cadru didactic, asistent universitar, cercetător

- Detașarea de spațiul politică

AMENINȚĂRI

- Colaborarea cu Securitatea

- Ambasador Gay Fest

- Relația cu Băsescu

* În primul interviu după șapte ani de tăcere, Mona Muscă declara la postul de televiziune RomâniaTV, cu ocazia alegerii în funcția de președinte a lui Klaus Iohannis: „Față de Klaus Iohannis, eu sunt foarte subiectivă pentru ca l-am cunoscut foarte bine într-o perioadă importantă pentru domnia sa și pentru România, atunci când a fost vorba de Sibiu, capitala culturală europeană, l-am cunoscut și înainte, am rămas în relații de prietenie și după aceea, și spun că sunt subiectivă pentru că a fost fantastic. A fost omul cu care am vorbit cel mai puțin și care a reușit să rezolve cele mai multe probleme privind Sibiu, capitală culturală europeană. Cu un calm enervant, pentru mine care sunt mai dinamică, cu foarte multă înțelepciune și cu zâmbetul pe buze. Pentru mine a fost o experiență absolut extraordinară să văd că lucrurile se pot rezolva fără să te zbați, fără să faci valuri, fără să angrenezi toată lumea. Are un stil cu totul aparte și eu salut și stilul, salut și persoana”.

Regiuni ale performării rolurilor

În cazul rolului principal, acela de politician, regiunea anterioară, cea expusă, este

reprezentată de performările pe scena politică. Regiunea posterioară este redată de activitățile

întreprinse de aceasta în cadrul intimității familiei, Mona Muscă fiind mamă și soție în același

timp. Regiunea exterioară este constituită de trecutul de colaborator al Securității.

În cazul rolului secundar, acela de educator, cercetător științific, profesor de limba şi

literatura română. Regiunea anterioară este generată de activitățile culturale și academice

întreprinse. Regiunea posterioară rămâne aceeași ca și în cazul rolului principal, viața de familie.

În acest caz însă, regiunea exterioară, cea care poate reprezenta o amenințare la adresa coerenței

performărilor de rol cotidiene este reprezentată de viața politică în care a fost angrenată.

Cercetare și documentare – Analiză cadre mediatice

Analiza cantitativă este redată de frecvența aparițiilor Monei Muscă în mediul digital.

Astfel, următoarele cadre mediatice au fost folosite ca surse de informare online ce urmăresc

aparițiile politicienilor români și a altor persoane publice implicate în disputele politice. Mai jos

prezentăm o sinteză a evoluției cantitative a numărului de articole în care este menționată Mona

Muscă:

- 1990 – 2008 – 2160 apariții în presa online

- 2004 – Agenția de monitorizare a presei a realizat o analiza a prezenței în presă a

femeilor implicate în politică în cursul lui 2004. În calcul au fost luate 9 femei din PSD, 2

din PNL, 2 din PD, 5 din PUR si 3 din PRM. Cele mai multe prezente le-a avut Mona

Musca, prezenta în toată presa centrală, inclusiv în cea economică.

- 2008 – 3380 de apariții în presa online

- 01.01.2008 – 01.11.2014 – 9780 de rezultate în presa online

- 01.11.2014 – prezent – 4020 de rezultate în presa online

Pentru a ilustra modul în care personalitatea Monei Muscă este reflectată în mass media vom

prezenta câteva extrase din articole dedicate acesteia.

- Mona Musca – ”50% păreri pozitive și 36% negative. 14% dintre subiecți nu și-au

exprimat opinia în legatură cu fostul ministru al culturii”.

Joi, 05 Octombrie 2006, ora 12:49Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4002 ori- ” Cititorii Ziare.com susțin revenirea pe scena politica a Monei Musca. 66% dintre cei

care au răspuns la sondajul nostru cred că fostul ministru al Culturii nu și-a spus ultimul

cuvânt și merită să se întoarcă.”

Vineri, 21 Martie 2008, ora 12:24Sursa: Ziare.com

Autor:Bogdana BogaArticol citit de 1663 ori

- ”Eu cred că Mona Muscă lipsește și a lipsit destul și că se poate întoarce liniștită. Dacă

absența ei a fost o pedeapsă pentru colaborarea cu Securitatea, atunci eu consider

pedeapsa ispășită (…) Doamna Muscă e bine venită și necesară pentru argumente și bun

simț. Bine ați revenit, doamnă!” (Cătălin Striblea, Moderator TV, România TV, B1TV)

- Top al românilor care onoreaza România – propunere făcută de revista ARMONIA –

SALTMIN Media, 2014. Mona Muscă se află în acest clasament alături de oameni

precum: Andrei Pleșu, Cristian Diaconescu, C.T.Popescu, Ion Țiriac, Gică Hagi, Radu

Beligan. Selecția este făcută în baza atitudinii de morală și de democrație.

- "Prima apariție publică a Monei Muscă, după scandalul care a îndepărtat-o din politică, a

avut loc aseară, la România TV. Victor Ciutacu a difuzat primul interviu cu fosta lidera a

liberalilor, în programul său. (...) Nu știu dacă asta înseamnă o întoarcere a sa în politică

și în spațiul public. Eu cred că Mona Muscă lipsește și a lipsit destul. Și că se poate

întoarce liniștită. Dacă absența ei a fost o pedeapsă pentru colaborarea cu Securitatea,

atunci eu consider pedeapsa ispășită. Sunt convins că mulți mi se vor urca în cap, căci

fapta ramâne. Dar dacă te uiți la halul de degradare în care am ajuns, la calitatea

politicienilor români, atunci doamna Muscă e binevenită și necesară pentru argumente și

bun-simț. Și apoi, puteți spune cu mâna pe inimă că știți sigur ce ați fi făcut în situația ei?

Bine ați revenit, doamnă!", a scris Cătălin Striblea (modelator emisiune RomaniaTV,

B1TV)

- „De ce a plecat Mona Musca din politica si a ramas Ioan Ghise? Pentru ca a avut coloana

verticala. Din cauza ei s-a retras cu totul din politica in loc sa aleaga formula smechera a

unui inot subacvatic pana la calmarea valurilor si, eventual, atasarea la alta formatiune

mai permisiva. Pentru ca a avut proiecte politice, in frunte cu lustratia, si a enervat astfel

ingrozitor politiceni care nici macar prezenta in Parlament nu au. Pentru ca avea nu doar

verb, ci si multa consistenta, periculos de multa pentru marii barbati ai partidului dotati

exclusiv cu retorica. De ce a ramas Ioan Ghise in politica? Pentru ca nu conteaza. Nu are

proiecte si este extrem de comod ca orice flasneta. In plus este vulnerabil, santajabil si

disperat sa-si tina scaunul sub fund. Personajul ideal.”

2014 – evz.ro - Mona Muscă revine după şapte ani de tăcere: Ce s-a întâmplat la alegerile

acestea a fost fantastic

Autor: Roxana Preda | joi, 04 decembrie 2014 | 58 Comentarii | 12605 Vizualizari

Disciplina dramaturgică

În toate rolurile asumate Mona Muscă a dovedit un înalt grad de disciplină dramaturgică.

În perioada în care a activat ca politican a păstrat tot timpul o imagine de seriozitate, de bun simț

și integritate.

După retragerea din politică, în perioada de tăcere, a rămas din nou loială rolului adoptat,

fără a apărea voit în media (ca o excepție, paparazzi au surprins-o într-un moment al vieții

private – o intruziune în regiunea ascunsă).

În prezent, Mona Muscă își respectă potențialul nou rol limitându-și aparițiile la

evenimente sociale și culturale.

Disciplina dramaturgică se manifestă și la nivel aparițiilor publice (vestimentație,

coafură, machiaj), care păstrează un același stil sobru, elegant, cu o coafură clasică și adecvată

vârstei sale.

Propuneri de repoziționare

În opinia noastră, o primă orientare de bază a propunerii urmărește evitarea scenei

politice, din pricina spectrului redeschiderii scandalului „Dana”. Orice încercare de revenire în

spațiul politic s-ar solda inevitabil cu o redeschidere a discuției despre trecutul contestat al Monei

Muscă.

Considerăm că ar fi de un real succes orientarea acesteia către un rol de ambasador pentru o

fundație/organizație non-guvernamentală ce susține proiecte în domeniul cultural și/sau al

educației. Această orientare își are fundamentul în experiența considerabilă în acest domeniu, în

rezultatele obținute ca ministru al culturii dar și de capitalul de credibilitate acumulat și conservat

în anii de retragere din viața publică.

La nivel tactic propunem următoarele măsuri: prezența la evenimente culturale, participarea

la emisiuni culturale, organizarea de evenimente în scop educativ și cultural. Aceste acțiuni vor

viza obținerea unor ecouri favorabile atât în presa tradițională (articole, interviuri, emisiuni TV)

cât și în mediul digital (Facebook, bloguri, ediții digitale ale publicațiilor).