actualizare curs afpb_2014_2015 (1).doc

4
Execuţia părţii de cheltuieli se actualizează după cum urmează: Execuţia părţii de cheltuieli ridică probleme mai complexe şi de aceea sunt riguros delimitate fazele ce trebuie parcurse şi competenţele organelor de dispoziţie (persoane care au calitatea de ordonatori de credite) şi a celor de execuţie (persoane care au calitatea de contabili). În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată. Primele trei faze, adică angajarea, lichidarea şi ordonanţarea sunt în competenţa ordonatorilor de credite, iar cea de-a patra, plata propriu – zisă, este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile. Angajarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execuţiei bugetare prin care instituţia publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condiţiilor stipulate într-un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii şi onorarea obligaţiilor de plată rezultate în baza legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătoreşti, în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetară anuală. Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme: a) angajament legal – este actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau contractelor ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătoreşti, obligaţia de plată pe seama fondurilor publice; b) angajament bugetar –este actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligaţiei de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuţiei bugetare în care ordonatorul de credite verifică existenţa dreptului creditorului, determină sau verifică realitatea şi cuantumul obligaţiei de plată şi verifică condiţiile de exigibilitate ale obligaţiei de plată pe baza documentelor justificative. Prin urmare, lichidarea cheltuielii are două faze: - faza în care se constată faptic şi pe bază de acte justificative realizarea operaţiei angajate sau dispuse în prealabil şi - faza în care se stabileşte suma datorată beneficiarului. În raport cu gradul de îndeplinire a obligaţiei consemnate cu prilejul angajării prealabile, suma datorată coincide sau nu cu cea stabilită în momentul angajării cheltuielii.

Upload: annamaria

Post on 11-Sep-2015

225 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Execuia prii de cheltuieli se actualizeaz dup cum urmeaz:

Execuia prii de cheltuieli ridic probleme mai complexe i de aceea sunt riguros delimitate fazele ce trebuie parcurse i competenele organelor de dispoziie (persoane care au calitatea de ordonatori de credite) i a celor de execuie (persoane care au calitatea de contabili).

n procesul execuiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele faze: angajament, lichidare, ordonanare, plat.

Primele trei faze, adic angajarea, lichidarea i ordonanarea sunt n competena ordonatorilor de credite, iar cea de-a patra, plata propriu zis, este asigurat de eful compartimentului financiar-contabil, n limita fondurilor disponibile.Angajarea cheltuielilor reprezint faza n procesul execuiei bugetare prin care instituia public i asum obligaia de a plti o sum de bani, rezultat n urma ndeplinirii condiiilor stipulate ntr-un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrri, prestarea de servicii i onorarea obligaiilor de plat rezultate n baza legilor, hotrrilor de Guvern, acordurilor, hotrrilor judectoreti, n limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetar anual.Angajarea oricrei cheltuieli din fonduri publice mbrac dou forme:

a) angajament legal este actul juridic prin care se creeaz, n cazul actelor administrative sau contractelor ori se constat, n cazul legilor, hotrrilor de Guvern, acordurilor, hotrrilor judectoreti, obligaia de plat pe seama fondurilor publice;b) angajament bugetar este actul administrativ prin care se rezerv creditul bugetar n vederea stingerii obligaiei de plat ce rezult din executarea angajamentului legalLichidarea cheltuielilor este faza n procesul execuiei bugetare n care ordonatorul de credite verific existena dreptului creditorului, determin sau verific realitatea i cuantumul obligaiei de plat i verific condiiile de exigibilitate ale obligaiei de plat pe baza documentelor justificative.

Prin urmare, lichidarea cheltuielii are dou faze:

faza n care se constat faptic i pe baz de acte justificative realizarea operaiei angajate sau dispuse n prealabil i

faza n care se stabilete suma datorat beneficiarului. n raport cu gradul de ndeplinire a obligaiei consemnate cu prilejul angajrii prealabile, suma datorat coincide sau nu cu cea stabilit n momentul angajrii cheltuielii.

Ordonanarea cheltuielilor reprezint faza n procesul execuiei bugetare prin care ordonatorul de credite d dispoziie conductorului compartimentului financiar-contabil s efectueze plata cheltuielilor care au parcurs faza de lichidare. Angajarea i ordonanarea de cheltuieli se aprob i se efectueaz numai dac pe documentul respectiv exist viza de control financiar preventiv. Pentru cheltuielile consolidate sau cu caracter sistematic, precum plata salariilor funcionarilor publici sau plile n contul serviciului datoriei publice, plile se pot efectua fr o ordonanare prealabil. Aceasta nu nseamn ns c statele de plat nu trebuie s poarte viza de control financiar preventiv.

Plata cheltuielilor este faza n procesul execuiei bugetare reprezentnd actul final prin care instituia public achit obligaiile sale fa de teri. Plata cheltuielilor se efectueaz de persoanele autorizate care, potrivit legii, poart denumirea generic de contabili, n limita creditelor bugetare i destinaiilor aprobate n condiiile dispoziiilor legale, prin unitile de trezorerie i contabilitate public la care i au conturile deschise, cu excepia plilor n valut, care se efectueaz prin bnci.

Noul calendar bugetar:

pn la 1 iulie: Prognozele indicatorilor macroeconomici i sociali se elaboreaz de ctre Comisia Naional de Prognoz. Aceste prognoze vor fi actualizate, dup caz, pe parcursul desfurrii procesului bugetar i vor fi publicate pe site-ul Comisiei Naionale de Prognoz.

pn la 31 iulie: Ministerul Finanelor Publice va nainta Guvernului , limitele de cheltuieli pentru anul bugetar urmtor, precum i estimrile pentru urmtorii 3 ani, stabilite pe ordonatorii principali de credite.

Calitatea de ordonatori principali de credite o au, n cazul bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor instituiilor publice autonome, bugetelor instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale, dup caz, bugetului fondurilor provenite din credite externe i bugetului fondurilor externe nerambursabile, minitrii, conductorii celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, conductorii altor autoriti publice i conductorii instituiilor publice autonome. Conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt, dup caz, ordonatori secundari sau teriari de credite.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unitilor administrativ teritoriale, primarul general al municipiului Bucureti, primarii sectoarelor municipiului Bucureti i preedinii consiliilor judeene. Conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic crora li se acord fonduri din bugetele locale sunt, dup caz, ordonatori secundari sau teriari de credite.

pn la 1august: Ministrul Finanelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru, care va specifica contextul macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum i limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Aceste limite de cheltuieli aprobate i stabilite pe ordonatori principali de credite pot fi redimensionate de ctre Ministerul Finanelor Publice, pe baza prognozelor de toamn ale Comisiei Naionale de Prognoz sau n cazul modificrii ulterioare a legislaiei din domeniu, n funcie de specificul ordonatorului principal de credite, cu informarea Guvernului.

pn la 1 septembrie: Ordonatorii principali de credite au obligaia s depun la Ministerul Finanelor publice propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i estimrile pentru urmtorii 3 ani, nsoite de documentaii i fundamentri detaliate. n situaia n care ordonatorii principali de credite nu i aliniaz propunerea de buget la strategia fiscal-bugetar i metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, Ministerul Finanelor Publice este abilitat, dup negocieri, sub medierea primului-ministru, s ajusteze unilateral propunerea de buget, spre a fi inclus n bugetul anual.

pn la 15 septembrie: Proiectele de buget i anexele la acestea, refcute, se depun la Ministerul Finanelor Publice.

pn la 30 septembrie: Ministerul Finanelor publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite i a bugetului propriu, ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor, pe care le depun la Guvern pentru prima lectur. Proiectul legii bugetului de stat este nsoit de un raport privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget i proiecia acesteia n urmtorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice n contextul crora au fost elaborate proiectele de buget, precum i strategia Guvernului n domeniul investiiilor publice. Raportul i proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetar a Guvernului, precum i alte informaii relevante n domeniu.

pn la 1 noiembrie: Ministerul Finanelor publice, pe baza prognozelor de toamn ale Comisiei Naionale de Prognoz, definitiveaz proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite i al bugetului propriu i proiectele legilor bugetare anuale, pe care le depun la Guvern.

pn la 15 noiembrie: Dup nsuirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare i de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului.