alexandru vaida voevod

ALEXANDRU VAIDA VOEVOD – un om pentru istorie A avut o contributie deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. La 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba lulia, unde cei 1228 de delegati aleşi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Tara Ungurească" au votat Rezolutia Unirii care „decreteaza unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România". După acest eveniment istoric, Alexandru Vaida Voevod devine membru al Consiliului Dirigent pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat şi s-a numărat între cei patru delegaţi ardeleni care au adus regelui Ferdinand I Rezoluţia Unirii pentru a fi ratificată. A fost numit ministru de stat pentru Transilvania în primele guverne după Marea Unire, iar pe 1 decembrie 1919 a fost desemat preşedintele consiliului de miniştri. Printre măsurile luate ca prim ministru se numără şi organizarea unităţilor de jandarmi în Basarabia, Bucovina şi Transilvania, care să vegheze la ordinea şi liniştea publică în special în mediul rural şi zonele de frontieră. Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a ratificat legile prin care se consfinţea Marea Unire, iar pe 10 ianuarie 1920, prim ministrul Vaida Voevod a plecat la conferinta de pace de la Paris, unde a obtinut recunoaşterea internatională a actelor unirii. A mai exercitat funcţia de prim-ministru al României pentru perioade mai scurte, în vremea crizei economice, între 6 iunie 1932 - 17 octombrie 1932 şi 14 ianuarie 1933 - 9 noiembrie 1933. A exercitat şi functia de ministru de interne, separat sau împreună cu cea de premier între 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930, 13 iunie - 8 octombrie; 6 iunie - 10 august 1932. De numele său se leagă adoptarea la 23 martie 1929, de către Parlament a Legii nr. 912 care a pus bazele unei Jandarmerii rurale moderne în România, urmată în acelaşi an de Statutul Jandarmeriei Rurale. Pe baza noii legi, la Cluj a luat fiinţă Inspectoratul VI Jandarmi Rurali, având în subordine următoarele legiuni: Cluj, Someş, Turda, Beiuş, Bihor, Maramureş, , Sălaj, Satu Mare, Târnava Mica, Târnava Mare, Mureş, Braşov, Sibiu, Făgăraş, Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune. Alexandru Vaida Voevod a mai activat şi în guvernele regimului de autoritate ale regelui Carol al II-lea şi a căutat soluţii pentru salvarea ţării în anii grei ai războiului, separându-se de politica îngustă de partid având ca şi ghid doar interesul naţional. Ostracizat în anii comunismului, numele marelui om politic şi patriot ardelean, corifeu al Marii Uniri, a revenit cu putere în conştiinta publică după 1989. Monumente, şcoli, institutii, cărti şi studii nenumărate îi cinstesc şi eternizează deja memoria.

Upload: upfelix

Post on 24-Nov-2015

2 views

Category:

Documents

0 download

Report

Download

Embed Size (px):

TRANSCRIPT

ALEXANDRU VAIDA VOEVOD un om pentru istorie

A avut o contributie deosebit de important la nfptuirea Unirii Transilvaniei cu Romnia. La 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naional de la Alba lulia, unde cei 1228 de delegati alei ai romnilor din Transilvania, Banat i Tara Ungureasc" au votat Rezolutia Unirii care decreteaza unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor locuite de dnii cu Romnia". Dup acest eveniment istoric, Alexandru Vaida Voevod devine membru al Consiliului Dirigent pentru a pregti unificarea administrativ cu Vechiul Regat i s-a numrat ntre cei patru delegai ardeleni care au adus regelui Ferdinand I Rezoluia Unirii pentru a fi ratificat.

A fost numit ministru de stat pentru Transilvania n primele guverne dup Marea Unire, iar pe 1 decembrie 1919 a fost desemat preedintele consiliului de minitri. Printre msurile luate ca prim ministru se numr i organizarea unitilor de jandarmi n Basarabia, Bucovina i Transilvania, care s vegheze la ordinea i linitea public n special n mediul rural i zonele de frontier. Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a ratificat legile prin care se consfinea Marea Unire, iar pe 10 ianuarie 1920, prim ministrul Vaida Voevod a plecat la conferinta de pace de la Paris, unde a obtinut recunoaterea international a actelor unirii.

A mai exercitat funcia de prim-ministru al Romniei pentru perioade mai scurte, n vremea crizei economice, ntre 6 iunie 1932 - 17 octombrie 1932 i 14 ianuarie 1933 - 9 noiembrie 1933. A exercitat i functia de ministru de interne, separat sau mpreun cu cea de premier ntre 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930, 13 iunie - 8 octombrie; 6 iunie - 10 august 1932.

De numele su se leag adoptarea la 23 martie 1929, de ctre Parlament a Legii nr. 912 care a pus bazele unei Jandarmerii rurale moderne n Romnia, urmat n acelai an de Statutul Jandarmeriei Rurale. Pe baza noii legi, la Cluj a luat fiin Inspectoratul VI Jandarmi Rurali, avnd n subordine urmtoarele legiuni: Cluj, Some, Turda, Beiu, Bihor, Maramure, , Slaj, Satu Mare, Trnava Mica, Trnava Mare, Mure, Braov, Sibiu, Fgra, Ciuc, Odorhei i Trei Scaune.

Alexandru Vaida Voevod a mai activat i n guvernele regimului de autoritate ale regelui Carol al II-lea i a cutat soluii pentru salvarea rii n anii grei ai rzboiului, separndu-se de politica ngust de partid avnd ca i ghid doar interesul naional.

Ostracizat n anii comunismului, numele marelui om politic i patriot ardelean, corifeu al Marii Uniri, a revenit cu putere n contiinta public dup 1989. Monumente, coli, institutii, crti i studii nenumrate i cinstesc i eternizeaz deja memoria.