introducere a. abordarea leader leaderplan de dezvoltare locala gal amaradia- jiu introducere a....
Post on 31-Jan-2020
13 Views
Preview:
TRANSCRIPT
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
INTRODUCERE
a. Abordarea LEADER
Programul LEADER (Liaison Entre Actions de Developpment de I‟Economie Rurale)
face parte din iniţiativele comunitare ale Uniunii Europene. Aceată iniţiativă s-a născut cu
ocazia reformei Fondurilor structurale din 1989. Fiecare iniţiativă are ca scop să experimenteze
metodele şi ideile privind problemele de cheie ale statelor membre pentru a putea rectifica şi
îmbogăţii politicile generale. Ca şi resursă a uniunii europene apare 1991 care atunci acorda
sprijin financiar teritorilor care nu sunt acoperite de planurile de dezvoltare ale statelor membre
dar dezvoltarea lor reprezintă interesele Uniunii Europene.celor mai subdezvoltate regiuni.
Azi funcţionarea programului a depăşit conceptul de dezvoltare economică a spaţiului rural, de
a lungul împlementării s-au format parteneriate, reţele care intensifică sentimentul de
apartenenţă, dispoziţia de a colabora şi participarea în viaţa publică. Programul LEADER + este
o parte a politicii de dezvoltare rurală care reprezintă cel de al doilea pilon al Politicii Agricole
Comunitare.
Scopul programului
Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din spaţiul
rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii. Intenţia
este de a sprijini realizarea unor strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură
dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin:
protejarea patrimoniului cultural şi natural local;
consolidarea economiei rurale care înseamnă în primul rând crearea de locuri de
munca;
îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Condiţiile dezvoltării locale sunt viziunea despre viitor, planificarea şi parteneriatul care
îşi asumă responsabilitatea de a elabora şi realiza această planificare, cât şi
microregiunea,spaţiul în care trăiesc oamenii.
Planurile de dezvoltare locală implementate în cadrul programului Leader trebuie să
valideze una sau mai multe priorităţi:
Aplicarea tehnologiilor şi procedurilor inovative cu scopul de a obţine produse şi
servicii rurale competitive;
Creşterea valorii produselor şi serviciilor locale prin parteneriat;
Îmbunătăţirea calităţii vieţii din mediul rural;
Valorificarea eficientă a resurselor naturale şi culturale ale spaţiului.
Toate proiectele finanţate trebuie să corespundă priorităţilor strategice ale grupului
stabilite în planul de dezvoltare. Proiectele trebuie să fie de dimensiune mică, inovative şi cu
efecte pozitive asupra microregiune în ideea sustenabilităţii economice, sociale şi de mediu.
Programul Leader pune accent pe parteneriat şi pe munca în reţea având ca scop schimbul
de experienţă şi partajarea cunoştinţele practice la o scară cât mai largă.
Scopul parteneriatului este să influenţeze pozitiv viaţa locuitorilor microregiunii în vederea
relizării viziunii de dezvoltare pe termen lung prin transformarea funcţionării instituţilor din
regiune. Implicarea acelor actori din comunitate care reprezintă societatea din regiune este
indispensabil pentru definirea unei imagini de viitor echilibrat şi real.
Caracteristicile speciale
Abordarea bazată pe teritoriu: teritoriu omogenm de dimensiune viabilă, locuitorii
împărtăşesc „identitatea locală” . Participanţii din teritoriu înfiinţează aşa numitele „Grupuri de
Acţiune Locală” (Local Action Group) care sunt responsabile de elaborarea programelor locale
de dezvoltare rurală, punerea în funcţiune a sistemului de administrare şi implementare a
programului înm vederea realizării planului.
Abordarea„jos în sus” (bottom-up): dă posibilitatea fiecărui reprezentant al spaţiului rural
ca, împreună cu comunitatea, să poată beneficia de cunoştinţele necesare pentru desfăşurarea
diverselor activităţi de interes comun.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Modelul specific de management şi finanţare: abordarea LEADER are ca element
determinant delegarea conducerii şi finanţării către grupul de acţiun local. În condiţii optime
modelul echilibrează poziţiile de putere şi intensifică distribuţia egală a puterii între sfera de
afaceri, civilă şi publică.
Parteneriat trilateral: sfera publică, sfera privată şi civilă iniţiează o relaţie voluntară,
inovativă în vederea atingerii scopurilor comune prin unirea resurselor şi competenţelor.
Caracterul inovatív: caracterul inovator al programului LEADER înseamnă sprijinirea
serviciilor, industriei şi comerţului diversificat bazat pe resurse locale şi idei noi.
În sens mai larg înseamnă promovarea dezvoltării locale, bunelor practici şi experienţe ale
grupurilor de acţiune locale
Abordarea integrată – interconectivitatea activităţilor: Politica agrară a Uniunii
Europene prin multifuncţionalitate oglindeşte conceptul conform căreia gospodarii nu sunt
numai simplii producători agricoli ci prin activitatea lor produc bunuri naturale, culturale, de
mediu şi comunitare
Networking: formarea reţelelor naţionale şi internaţionale între grupurile LEADER
contribuie la diseminarea şi schimbul metodelor, cunoştinţelor, experienţelor şi rezultatelor
obţinute la nivel local.
Parteneriatul public privat AMARADIA-JIU, a luat fiinta la initiativa domnilor Nicolita
Claudiu, Zimta Gigi, Vinerean Stefan si Atanasie Adam. In urma intilnirilor avute si a
întrunirilor ținute, cei 4 au constatat ca pentru dezvoltarea zonei este nevoie de existenta unui
grup de acțiune locală. In acest context a luat fiinta initiativa de a forma GRUPUL DE
ACTIUNE LOCALA AMARADIA – JIU, pe raza a zece comune din cadrul a doua judete.
Comunele cooptate in acest sens sunt: Brădești, Coțofenii din Fata, Mischii, Melniești, Tălpaș,
Fărcaș, Goiesti, Simnicu de Sus, din judetul Dolj, precum și comunele Crușeț si Dănciulești din
judetul Gorj. Suprafata pe care se va întinde GAL-ul AMARADIA-JIU este de 620,21 km2 si
deserveste un numar de 31.127 locuitori, ceea ce reprezinata o densitate de 50,19 loc/ km2.
In momentul organizarii regiunilor care vor face parte din GAL-ul AMARADIA – JIU
s-a tinut cont de oportunitatea dezvoltării unor zone mai putin favorizate din arealul mai sus
menționat. In acest sens s-a cooptat in GAL si comuna Brădești, care este o comuna aflata intr-o
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
zona defavorizata conform “Listei zonelor defavorizate” si anume “Lista UAT a zonelor
semnificativ defavorizate”.
Pe langa autoritatile publice din cele 10 comune, initiatorii GAL-ului AMARADIA – JIU
au cooptat in randul membrilor si reprezentati ai agentilor economici si ai societatii civile.
Membrii parteneriatului public-privat, la data depunerii dosarului de candidatură – Plan de
dezvoltare locala pentru GAL-ului AMARADIA – JIU sunt urmatorii:
1. UAT COMUNA ȘIMNICU DE SUS;
2. UAT COMUNA TĂLPAȘ;
3. UAT COMUNA MISCHII;
4. UAT COMUNA DĂNCIULEȘTI;
5. UAT COMUNA FĂRCAȘ;
6. UAT COMUNA BRĂDEȘTI;
7. UAT COMUNA MELINEȘTI;
8. UAT COMUNA GOIEȘTI;
9. UAT COMUNA COȚOFENII DIN FAȚĂ;
10. UAT COMUNA CRUȘEȚ;
11. S.C. MARMI TRAVEL S.R.L.;
12. S.C. VALDAN TRAVEL S.R.L.;
13. S.C. GIFORD ANCOS S.R.L.;
14. S.C. INFERNO GOESTI S.R.L.;
15. S.C. TERRA SILVA S.R.L.;
16. S.C. RALSILVA FOREST S.R.L.;
17. PFA DUVAL TEODOR MIHNEA;
18. S.C. DAZI AGROSERV S.R.L.;
19. S.C. GIDAZI S.R.L.;
20. S.C. GETMARIA S.R.L.;
21. S.C. POLGAMIRO S.R.L.;
22. S.C. PLANTCOR GROUP S.R.L.;
23. S.C. ROBEROMA S.R.L.;
24. S.C. CORMACRIS SRL;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
25. INTREPRINDERE INDIVIDUALA BUSCA EUGEN.
26. ASOCIATIA CENTRUL REGIONAL DE RESURSE PENTRU PROMOVAREA SI
DEZVOLTAREA ECONOMIEI SOCIALE SUD-VEST;
27. FUNDATIA ACTIUNEA ECOLOGICA ROMANA;
28. FUNDATIA ADINA STIFTELSEN;
29. SOCIETATEA CULTURAL STIINIFICA – RADINESTI - GORJ.
b) Obiectivele Parteneriatului PUBLIC - PRIVAT
Avand in vedere că obiectivul principal al acestui grup este dezvoltarea zonei atat din
punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social (educational, cultural, demografic)
s-a considerat ca realizarea unui astfel de parteneriat public privat este necesar, deoarece pentru
dezvoltarea zonei este nevoie de incurajarea generării de proiecte de investitii, atat pentru
domeniul privat cat si pentru domeniul public. Pornind de la abordarea “de jos in sus”, membrii
GAL-ului AMARADIA – JIU au putut determina nevoile stringente ale zonei unde isi
desfasoara activitatea.
Parteneriatul a realizat aceasta strategie prin indeplinirea urmatoarelor obiective:
1. sprijinirea partenerilor pentru elaborarea Dosarului de Candidatura şi elaborarea de
studii pentru identificarea potentialului economic şi social al teritoriului;
2. sensibilizarea actorilor locali, animarea teritoriului şi informarea populaţiei privind
iniţiativa Parteneriatului;
3. demararea procedurilor de constituire legală a parteneriatului, în vederea constituirii
potenţialului Grup de Acţiune Locală.
Obiectivele pe care și le-a propus parteneriatul public privat au fost realizate prin
îndeplinirea urmatoarelor activități:
1. elaborarea unui studiu la nivelul teritoriului, pentru identificarea potentialului zonei;
2. elaborarea Dosarului de Candidatură;
3. organizarea de intâlniri la nivel local;
4. organizarea de grupuri de lucru;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
5. afișarea de anunturi de informare a locuitorilor comunelor cuprinse in teritoriul de
actiune a Parterneritului PUBLIC – PRIVAT;
6. realizarea de materiale promotionale, cu privire la AXA LEADER si la Partenieriatul
PUBLIC – PRIVAT;
7. realizarea de chestionare adesate actorilor locali.
c. Situatia teritoriului:
TERITORIUL ACOPERIT DE GAL-ul AMARADIA- JIU cuprinde 10 localitati, din care
8 pe teritoriul judetului Dolj si 2 pe teritoriul judetului Gorj. Ca si suprafata, localitatile din
judetul Dolj acopera 75,58% , in timp ce localitatile din judetul Gorj acopera 24,42% din
suprafata totala pe care o ocupa GAL-ul AMARADIA- JIU.
Numarul total al locuitorilor care fac parte din aria teritoriala GAL AMARADIA- JIU
este de 31127 repartizati pe o suprafata de 620,21 kmp
Densitatea populatiei la nivel teritoriului GAL AMARADIA- JIU este de 50,19 loc/kmp
Deoarece teritoriu GAL AMARADIA-JIU cuprinde portiuni din judetele diferite ( DOLJ si
GORJ) , se indeplineste criteriul de selectie numarul SCS 1.4
Teritroiu GAL AMARADIA JIU cuprinde 31127 locuitori, ceea ce inseamna ca se respecta
criteriul de slectie SCS1.1 ,referitor la faptul ca populatia trebuie sa fie cuprinsa intre
30.000-70.000 de locuitori
Datorita faptului ca densitatea populatiei este de 50,19 loc/kmp, GAL AMARADIA –JIU
se incadreaza in criteriul de selectie SCS 1.2 care se refera la faptul ca denistatea
populatiei trebuie sa fie mai mica de 75 loc/kmp
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
La nivelul anului 2002 si a anului 2004 conform datelor statistice avem urmatoarea
situatie:
Densitate Comuna Numar
locuitori
Suprafata
2002
Suprafata
2004
Comuna Mischii 1862 5201 5201
Comuna Bradesti 4664 6307 6307
Comuna Simnicu de Sus 4425 8143 8143
Comuna Melinesti 4460 8942 8942
Comuna Goiesti 3390 7849 7849
Comuna Farcas 2159 8942 4780*
Comuna Cotofenii din Fata 1944 2417*
Comuna Talpas 1485 3764*
Comuna Danciulesti 2799 5996 5996
Comuna Cruset 3939 8622 8622
50,19 TOTAL 31127 62021
*din anul 2004 comuna Cotofenii din Fata s-a desprins din comuna Almaj si
Comuna Talpas s-a desprins din comuna Farcas
In datele statistice ale populatiei s-a tinut cont de populatia recenzata in anul 2002 in
satele ce alcatuiau comunele partenere GAL. Suprafata care s-a luat in calcul la determinarea
densitatii populatiei este cea din anul 2002 revizuita cu modificarile aparute datorita scindarii
unor comune si aparitiei altora noi.
La nivelul anului 2010 densitatea populatiei pe fiecare comuna urmatoarea:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Densitate Comuna Numar
locuitori
Suparafata
32,82 Comuna Mischii 1707 5201
72,18 Comuna Bradesti 4553 6307
53,97 Comuna Simnicu de Sus 4395 8143
46,53 Comuna Melinesti 4161 8942
39,44 Comuna Goiesti 3096 7849
72,82 Comuna Farcas 1916 2631
83,99 Comuna Cotofenii din Fata 2030 2417
41,47 Comuna Talpas 1561 3764
43,79 Comuna Danciulesti 2626 5996
40,55 Comuna Cruset 3496 8622
49,34 TOTAL 29541 59872
La nivelul anului 2010 densitatea populatiei este de 49,34 loc/kmp, de unde rezulta ca
aceasta a scazut, fapt care se datoreaza scaderii numarului de locuitori.
In cadrul GAL AMARADIA- JIu sunt cuprinse atat localitati care se afla in zona
defavorizata, precum si localitati afalate in zona Natura 2000.
Comuna Brădești, care este o comuna aflata intr-o zona defavorizata conform “Listei
zonelor defavorizate” si anume “Lista UAT a zonelor semnificativ defavorizate”, avand codul
localitatii 73102.
Conform adresei de la ARPM Craiova, pe teritoriului GAL AMARADIA –JIU se afla
inclus in situl Natura 2000 ROSCI0045Coridorul Jiului se afla 6% din suprafata administrativa
a localitatii Bradesti si 13% din suprafata administrativa a localitatii Cotofenii din Fata.
Teritoriu cuprinde zone sarace/defavorizate si zone Natura 2000, ceea ce rezulta ca se
indeplineste criteriul de selectie SCS1.3
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI - ANALIZA DIAGNOSTICA
1. Prezentarea geografica si fizica
1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amaplasament, relief,
altitudine)
1.1.1 Amplasarea teitoriului
Grupul de Actiune Locala AMARADIA-JIU isi va desfasura activitatea pe teritoriul a 8
comune din Judetul Dolj (Bradesti, Fărcaș, Tălpaș, Mischii, Simnicu de Sus, Cotofenii din Fata,
Goiești și Melinești) si 2 comune din judetul Gorj (Crușet și Danciulesti). Ca si amplasament,
teritoriul acoperit de GAL AMARADIA-JIU se intinde din partea de nord, nord-est a judetului
Dolj, pana in partea de sud-est a judetului Gorj si are o suprafata de 62.021 ha și are o populatie
de 31.127 persoane si anume:
Tabelul nr. 1
Nr. crt. Localitate Suprafata ha
1. Comuna Mischii 5201
2. Comuna Bradesti 6307
3. Comuna Simnicu de Sus 8143
4. Comuna Melinesti 8942
5. Comuna Goiesti 7849
6. Comuna Farcas 4780*
7. Comuna Cotofenii din Fata 2417*
8. Comuna Talpas 3764*
9. Comuna Danciulesti 5996
10. Comuna Cruset 8622
11. TOTAL 62021
Sursa date: INS Dolj - Gorj
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Teritoriul este strabatut de drumul european E 70 (DN6), drum care leaga partea de sud a
tarii cu partea de vest si de alte drumuri judetene si comunale.
Teritoriul deservit de Grupul de Actiune Locala Zona AMARADIA-JIU se invecineaza
cu:
la nord – Stejariș;
la nord, nord – est judetul Valcea;
la est – comuna Murgași;
la sud – municipiul Craiova;
in sud-est – comuna Ghercesti;
la vest – orasul Filiasi.
Partea de sud a teritoriului spre vest este strabatut de calea Craiova – Tg Jiu si Craiova -
Baile Herculane, precum si de Craiova – Petrosani.
Scurta descrierea a teritoriului
1. Comuna Coțofenii din Față
Comuna Coțofenii din Față este situată în jumătatea nordică a județului Dolj, la nord de
municipiul Craiova, reședința județului, la o distanță de 19 km pe șoseaua județeană Craiova-
Filiași. Din punct de vedere geografic, comuna Coțofenii din Față este situată la nord de râul
Jiu, în Câmpia Centrală a Olteniei, situata aproximativ la jumatatea distantei dintre Craiova si
Filiasi. Comuna dispune de o retea de alimentare cu apa ce o acopera integral, acces la telefonia
fixa si mobila, este electrificata integral, are acces la cablu tv si internet. Locuitorii comunei se
ocupa in general cu muncile agicole, dar sunt si calificati in industria chimica, termocentrale si
constructii.
Din punct de vedere istoric in zona Doljului s-au evidentiat aspecte ale epocii neolitice, a
bronzului, marcate in atlasele arheologice europene cu numele unor stravechi asezari oltene. În
comuna Coțofenii din Fata, boierul Mihai Coțofeanu a construit in anul 1653 un conac, ce
dainuie si astazi. In analele istoriei se vorbeste despre Gheorghe Cotofeanu, ca fiind un mare
stolnic la acea vreme.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Comuna Mischii
Comuna Mischii este situată in zona de nord-est a judetului Dolj, la aproximativ 10 Km
de Craiova, resedinta judetului, pe drumul national DN65C ce leaga Craiova de Bălceşti.
Comuna Mischii este formata din satele Mischii, Călineşti, Gogoşeşti, Melinesti, Motoci,
Urecheşti si se invecineaza la nord cu comunele Goeşti si Murgaşi, la est cu comuna Gherceşti,
la sud cu municipiul Craiova si la vest cu comuna Şimnicu de Sus. In comuna Mischii exista
sonde pentru extragerea titeiului, iar industria combustibililor a aparut odata cu valorificarea
zacamintelor de titei si gaze naturale existente in imprejurimile orasului Craiova. Obiectivele
turistice sunt urmatoarele: 4 biserici ortodoxe si monumentul istoric al eroilor cazuti in primul si
al doilea razboi mondial.
3. Comuna Șimnicu de Sus
Comuna Șimnicu de Sus este o comună situată la nord de Craiova, resedinta judetului
Dolj. Comuna se întinde pe aproximativ 10 km, de-a lungul râului Amaradia. Comuna este
alcatuita din 12 sate: Albesti, Jieni, Dudovicesti, Simnic, Floresti, Romanesti, Izvor, Deleni,
Lesile, Cornet, Milesti si Dutulesti. Dintre localitățile componente ale comunei, atestarea cea
mai veche o are satul Milești, sat atestat de un document datat 29 ianuarie 1546, prin
care Mircea Voievod a dat lui Toader și fiilor lui pământ în Mileștii de Sus (Mileștiul de azi) și
in Mileștii de Jos (satul Duțulesti de azi). Urmează ca vechime satul Albești, atestat în 28
septembrie 1597, apoi satul Cornet în 1603 și Deleni (cunoscut la acea vreme drept Cioroi) în
1644. Numele satului Dudovicesti vine de la Mosia Duduveica. Satul Dudovicesti a ajuns centru
administrativ al comunei si cuprindea un numar de 139 de familii si 471 locuitori. Mosia
Duduveica se zice ca a fost facuta danie unor oameni pentru acte de credinta de catre marii
boieri Buresti si Obedeanu Floresti; se cunoaste ca sat de clacasi din timpurile vechi, intr-un
document din 1602. Intr-o cartografie facuta intre anii 1722-1728 era stapanit de Bucurescu
Constantin. In 1831 era stapanit de vornicul Barbu Stirbei. Numele satului Romanesti vine de
la cuvantul ,,Ruman”, cu care obisnuia boierul sa-si numeasca clacasii. Satul Izvor pare a-si fi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
luat numele de la multele izvoare existente si azi in punctual Valea Vaii, loc de popas altadata
spre targul saptamanal al Craiovei, pe vestitul Drum al Muierii sau al Muntenilor. Deleni –
numele satului se leaga de prezenta unui colt de padure care se gasea pe dealul Muierii pe care
este asezat satul. Dupa 1864, apare in denumirea satenilor si satul Cordina. Numele lui vine de
la platoul pe care este asezat, intre doua vai, in forma de coarda. Acest catun este parte
componenta a satului Cornet. Acesta, la randul lui, se pare ca si-ar trage numele de la existenta,
odinioara, a unei paduri unde predomina satul.
4. Comuna Fărcaș
Comuna Farcaș a fost atestata documentar la 27 mai 1603. Pe teritoriul comunei a
poposit la sfasitul lunii februarie 1821, oastea slugerului Theodor cu toti pandurii lui, in satul
Amarasti, de la gura Plostii. Odinioară valea Ploştii era ocupată cu păduri de stejari, ultimul
exemplar se găseşte la ora actuală în câmpul Nistoi fiind cel mai falnic stejar din Oltenia. În
monografiile pe care le avem prin zona acestui stejar a trecut oastea lui Tudor Vladimirescu în
1821. Situata in nordul judetului Dolj, comuna Farcas, se intinde pe o suprafata de 4.780 ha.
Activitatile specifice zonei sunt: extractia de gaze, agricultura si cresterea animalelor. Comuna
are si 2 obiective turistice de o improtanta deosebita pentru aceasta si anume: Situl arheologic
"Piscul Jidovilor" si Biserica cu hram Sf. Nicolae - sat Golumbelu.
5. Comuna Bradesti
Comuna Bradesti este situată în partea de nord a judeţului Dolj, la 30 de kilometri de
Municipiul Craiova, fiind alcătuită din satele Brădeşti, Tatomireşti, Răcarii de Jos, Brădeştii
Bătrâni şi Meteu – Pişcani. De asemenea, comuna se găseşte într-o zonă cu dealuri scunde şi văi
înguste. Principalele ocupaţii ale localnicilor sunt agricultura şi creşterea animalelor, preocupări
specifice mai ales celor de vârsta a doua şi a treia. În ceea ce priveşte tânăra generaţie, cei mai
mulţi au ales să plece în străinătate, sperând la o viaţă mai bună. Însă, şi aici, lucrurile par să se
îndrepte, toate eforturile administraţiei locale având drept ţintă atragerea investitorilor în zonă şi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
crearea de locuri de muncă, iar pentru asta, se lucrează intens şi la proiectele de dezvoltare,
pentru a asigura oamenilor condiţii de trai cât mai bune. Obiectivele turistice principale sunt:
Castrul Roman si Biserica ortodoxa Bradestii- Batrani „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”.
Ziua de 1 Mai are o semnificatie speciala pentru locuitorii comunei Bradesti, atunci
sarbatorindu-se ziua comunei.
6. Comuna Goiesti
Comuna Goiesti este situata la nordul oraşului Craiova, de la km 13-21, pe partea stângă
şi partea dreaptă a râului Amaradia, pe drumul naţional 6B Craiova-Târgu Cărbuneşti-Târgu Jiu.
Comuna Goiesti este formata din satele Goieşti, Fîntîni, Gruiţa, Mălăeşti, Pioreşti, Adâncata,
Ţandăra, Popeasa, Pometeşti, Muereni, Vladimir, Mogoşeşti, Zlătari, iar activitatea principala
este agricultura. La data de 15 septembrie are loc in comuna principalul eveniment si anume
“Fii satului”.
7. Comuna Melinesti
Comuna Melinești este o comună în județul Dolj, traversată de la nord către sud de râul
Amaradia. Liceul Alexandru Macedonski, spitalul și alte instituții ale comunei fac din Melinești
cel mai important pol de atracție din Valea Amaradiei; fostă reședință a raionului Amaradia la
jumătatea secolului al XX-lea. Aflat în nordul județului Dolj, satul a fost cunoscut în trecut
pentru industria împletiturilor și produselor din răchită, olărit, agricultură (cereale, viticultură,
pomicultură, legumicultură si apicultură). Obiectivele de interes din localitate sunt:
- cele șapte biserici;
- Rezervația forestieră Pădurea Boierească (situată la limita cu comuna Fărcaș);
- Conacul Brăiloiu;
- Moșia Jean Mihail;
- două rezervații arheologice: așezarea romană de la Godeni "La Pleașa" sec. II-III,
așezarea din epoca bronzului de la Godeni "Piscul cu Jidovi".
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Comuna Meliniesti are in subordine satele: Melineşti, Bodăieşti, Bodăieştii de Sus,
Godeni, Muieruşu, Negoieşti, Odoleni, Ohaba, Ploştina, Popeşti, Spineni, Valea Mare, Valea
Muierii de Jos, iar principalele ocupatii ale locuitorilor sunt:
- creşterea animalelor;
- legumicultură;
- apicultură;
- pomicultura;
- exploatare forestiera.
8. Comuna Talpas
Comuna Talpas este situata in judetul Dolj si se intinde pe o suprafata de 3.038,18 ha,
fiind formata din 5 sate: Talpas, Moflesti, Putinei, Nistoi si Soceni. Comuna Talpas se
invecineaza la N - Comuna Danciulesti, Gorj; la S - Comuna Farcas, Dolj; la E - Comuna
Ghioroi, Valcea; la V - Comuna Cruset, Gorj Principalele ocupatii ale populatiei sunt cresterea
animalelor si agricultura. In zona Varteju se desfasoara principala activitate a comunei, aceea de
extractie a țițeiului.
9. Comuna Danciulesti
Comuna Danciulesti este situată in sudul judetului Gorj si are ca vecinitati: la est comuna
Ghioroiu, Zătreni şi Livezi, judeţul Vâlcea, la nord - comuna Grădişte, judeţul Vâlcea, la sud -
comuna Tălpaş, judeţul Dolj, la vest - comuna Stejari, judeţul Gorj. În cadrul judeţului, comuna
Dănciuleşti este situată în zona de seş cu dealuri în grupa de dealuri şi depresiuni piemontane,
dar are şi grupa de lunci şi culoare de văi de o parte şi de alta a pârâului Plosca.
Activitatatea specifica zonei este agricultura si cresterea animalelor. Obiectivele turistice
principale sunt: Muzeul satului Radinesti, Biserica Sf. Dumitru – care a fost ctitorita in anul
1837. In prima duminca dupa Paste localnicii petrec la Balciul Danciulestilor, iar in ultima
duminca din luna iunie este sarbatorita ziua Radinestilor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
10. Comuna Cruset
Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Gorj, pe DN 6B, pe şoseaua
Craiova-Hurezani 75 km faţă de reşedinţa de judeţ, Tg. Jiu, 35 km faţă de municipiul Craiova,
25 km faţă de oraşul Filiaşi si este compusa din urmatoarele sate: Cruşet, Slăneşti, Măiac,
Miericeana, Urda de Jos, Văluţa, Mierea, Mărineşti, Slăvuţa. Activitatea specifica zonei este
producerea de materiale de constructii (BCA, boltari, tigla), precum si confectionarea de
materiale de tamplarie. Evenimentele locale sunt date de: targul saptamanal, in fiecare zi de
marti, si ziua eroilor la 45 de zile de la nasterea Domnului, iar in zilele de 21-22 mai se
sarbatoresc cuplurile care implinesc 50 de ani de casatorie. Principalele obiective turistice ale
comunei sunt: Biserica din lemn din 1608 - monument istoric, sat Slăvuţa, plajă şi agrement pe
râul Amaradia, monumentele ridicate în cinstea eroilor căzuţi în primul şi al doilea război
mondial, trei monumente: 2 în satul Cruseţ şi unul în satul Măiag, troiţe care se găsesc în satele
Mierea Pârău Marineşti şi Urda de Jos.
1.1.2 Relief (forme, pondere - suprafata etc.)
Teritoriul pe care isi va desfasura activitatea GAL AMARADIA-JIU este situat intr-o arie
morfologica de imbinare si tranzitie intre podis si campie, de la culmile colinare, avand uneori
aspect de platouri, la campia tipica cu vai largi, putin adanci, despartite de interfluvii plane sau
aproape orizontale. Relieful teritoriului cuprinde zone de campie si de deal. Imaginea generala
este aceea a unei suprafete tabulare coborand usor de la nord, comuna Talpaș, in trepte si cu
denivelari, la sud, comuna Simnicu de Sus, o coborâre usoara, conforma inclinarii generale a
Campiei Olteniei, pusa bine in evidenta de liniile generale ale reliefului care par a avea tendinta
sa se adune undeva spre gura Oltului. Cea mai mare altitudine absoluta se intalneste in marginea
de nord a teritoriului, in dealurile dintr-o parte si alta a paraului Plosca, unde ajunge la 325 m.
In cadrul acestei campii, Jiul formeaza terase, dintre care una poarta numele de Terasa Simnic,
dupa localitatea care reprezinta punctul cel mai sudic al teritoriului, comuna Simnicu de Sus,
altitudinea ei absoluta variaza intre cotele 126-85 m, iar cea relativa intre 60-40 m.
Pe langa comuna Simnicu de Sus, spre vest, trece raul Amaradia, de-a lungul caruia, pe
malul stang se intind satele componente ale comunei: Albesti, Jieni, Dudovicesti, Simnicu de
Sus, Romanesti, Floresti, Izvor, Deleni, Cornet, Lesile, Milesti, Dutulesti. Altitudinea maxima
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
absoluta a reliefului este de cca. 228 m, in partea de nord a teritoriului comunei (dealul
Buturugi, intre localitatile Dutulesti–Milesti) si sub 100 m in partea de sus a teritoriului, in
Valea Amaradiei – in zona localitatii Albesti.
Spre nord, de-a lungul Râului Amaradia, pe drumul regional Craiova-Tg. Carbunesti-Tg.
Jiu se gaseste comuna Goiesti. Relieful este deluros, cu numeroase vai ca Valea Lunga, Valea
Tesluilui, Valea Corbului, Valea Balaurului, Valea Vladimirului, Valea Muierii, Valea
Boiereasca, Valea Mogosesti, Valea Bârcaciului, Valea Popesei, Valea Tandarei, Valea
Ursoaiei, Valea Brebinii si Radesti. Comuna este formata din localitatile Goiesti( centru de
comuna), satele Malaesti, Pioresti, Adincata, Tandara, Popeasa, Pometesti, Muereni, Vladimir,
Mogosesti, Fintin, Gruita.
La nordul comunei, se afla comuna Melinesti cu satul Negoiesti, la rasarit comuna
Murgasi cu satele Balota si Gaia, la sud comuna Simnicu de Sus cu satul Dutulesti si la apus
comuna Cotofenii din Fata si comuna Bradesti.
Comuna Cotofenii din Fata este situata in jumatatea nordica a judetului, la o distanta de
19 km pe soseaua judeteana Craiova-Filiasi. Din punct de vedere geografic, comuna Cotofenii
din Fata este situata la nord de raul Jiu, in Campia Centrala a Olteniei.
Tot la vest se afla Comuna Bradesti, situata in partea central-nordica a judetului Dolj la
cca 25 km de Municipiul Craiova si are ca vecinătăți: la nord orasul Filiasi, la est comunele
Melinesti si Goiesti, la sud comuna Cotofenii din Fata. Zona este constituita dintr-un relief de
campie, care este marginit de Lunca Jiului Spre nordul tinutului, relieful comunei Melinesti
este deluros cu altitudine minimă 140 m şi altitudine maximă 280 m, caracterizat printr-o
alternanta de dealuri domoale şi văi largi, nelipsând însă nici povârnişurile mai abrupte sau mai
repezi, provocate de eroziunea apelor şi alunecări de teren si se continua, pe valea paraului
Plosca – 35-40 km pe teritoriul comunei Farcas, aflata la 35-40 km de Craiova si 25 km de
Filiasi.
Comuna Tălpaş se află in partea de nord a judeţului Dolj, având următorii vecini: N-
comuna Dănciuleşti, judeţul Gorj, V-comuna Cruşeţ, judeţul Gorj, E-Comuna Ghioroiu, judeţul
Vâlcea, S-comuna Fărcaş, judeţul Dolj. Relieful localitatii este alcătuit din dealuri şi văi. Valea
cea mai largă este cea pe care este aşezată comuna având o direcţionare N-S, în afară de
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
suprafaţa construibilă a localitatii, restul este teren agricol. Celelalte văi sunt înguste pe alocuri
împădurite şi sunt bune pentru fâneaţă şi păşunat.
Comuna Danciulesti este situata in sudul judetului Gorj si are ca vecinătăți: la E-comunele
Ghioroiu, Zatreni si Livezi, judetul Valcea, V-comuna Stejari, judetul Gorj, N-Comuna
Gradiste, judetul Valcea, S-comuna Talpas, judetul Dolj. Subunitatile geomorfologice
elementare din zona Danciulestilor sunt valea pârâului Plosca si pantele variabil inclinate ale
dealurilor. Valea Plosca se caracterizeaza prin existenta reliefurilor sculpturale, versanti
inclinati pe care sunt deschise pânze de ape care au favorizat declanșarea eroziunii, in special
alunecările puternice pe dreapta si pe stanga corespunzator afluientilor primiti.
Comuna Cruset este situata in sud- vestul judetului Gorj, pe DN 6 B, pe soseaua Craiova-
Hurezani, la 75 km fata de Tg Jiu, la 35 km de municipiu Craiova, 25 de km fata de orasul
Filiasi.
Suprafata teritoriului GAL AMARADIA – JIU este de 620,21 km2.
1.1.3 Clima predominanta (temperaturi, umiditate, etc.)
Teritoriul este dominat de un climat care apartine zonei climatice temperate, cu influente
mediteraneene datorită pozitiei sud-vestice. Poziția si caracterul depresionar al terenului pe care
îl ocupa, în apropiere de curbura lantului muntos carpato-balcanic, determina, în ansamblu, o
clima mai calda decât în partea centrala si nordica a tarii, cu o medie anuala de 10-11.5°C.
Temperatura medie anuală variază, în funcţie de altitudinea treptei de relief, între 100 şi 11
0, în
zona de câmpie, 90 şi 10
0 C, în zona dealurilor joase.
Conform datelor de la Centrul Regional Oltenia la statia meteo de la Craiova, la nivelul
anului 2009 situatia climatica este redata in Tabelul 2.
Temperatura medie multianuală este de + 10,8ºC în zona de Cruset si Danciulesti, iar in
zonele din judetul Dolj, unde se regaseste ceea mai parte a teritoriului GAL-ul AMARADIA –
JIU, temperatura medie anuala este +12,1 ºC, conform tabelului nr. 2.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Situatia climatica la nivelul anului 2009 Tabelul nr. 2
Statie meteo Luna
Temp
medie
aer ©
Temp
max aer
©
Temp
mini-
ma
aer
Ploaie
Fenomene meteo deosebite (nr. de
zile) Precipitatii
(l/mp)
Viteza/Directia
maxima (m/s) Aversa
de
ploaie Ninsoare Ceata
Desc.
Electrice
CRAIOVA
I
-
0.4 12.5 -12.7 13 0 4
1
3 0 50.3 8/V,ESE
II
1
.4 15.9 -8.8 8 0 9 6 0 72.2 10/V
III
5
.8 22.8 -4.0 12 7 0 1 0 25.1 11/E,VNV
IV
1
2.5 24.2 0.4 5 8 0 0 2 21.8 10/E
V
1
7.9 29.4 5.5 1 10 0 1 11 41.4 10/E
VI
2
1.1 34.0 9.4 2 12 0 1 12 91.6 12/VNV
VII
2
3.7 37.0 3.1 1 11 0 1 14 102.2 10/V
VIII
2
3.3 35.7 14.7 1 6 0 1 2 14.0 10/V
IX
1
8.9 34.6 8.3 4 8 0 0 2 23.0 9/V
X
1
2.0 28.3 0.5 15 0 0 2 1 102.6 15/V
XI
7
.7 19.2 -0.7 15 0 1 9 0 56.8 9/E
XII
0
.9 12.9 -15.5 12 0 10 3 1 90.9 11/V
Valori anuale
1
2,1 37 -15,5 89 62 24
3
8 45 691,9 15/V
La nivelul judetului Dolj regimul termic a anului 2009 a fost peste norma climatologica.
Abaterile pozitive fata de valorile normale au osciliat cu 0,7 gr C in luna mai, pana la 1,9 gr C
in luna noiembrie, luna martie fiind singura luna in care temeperatura medie pe tara a fost
normal climatologica. Regimul pluviometric s-a situat in limite normale, cantiatea medie de
precipitatie fiind de 658,35 l/mp comparative cu norma climatologica de 637,9 l/mp. Regimul
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
pluviometric excedentar din lunile ianuarie, februarie, martie, iunie, octombire, noiembrie si
decembrie a compensat deficitul pluviometric din lunile aprilie, mai, iulie, august, septembrie.
In anul 2009 cantiatile medii lunare au oscilat de la 12,33 l/mp in luna aprilie, luna in care
norma climatologica este de 51,5 l/mp, pana la 118,2 l/mp in luna iunie.
1.1.3 Principalele tipuri de sol predominante
O dezvoltare economica avantajoasa se bazeaza pe principii durabile în ceea ce priveste
toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, padurile si resursele subsolului.
Fiecare din elementele enumerate mai sus joaca un rol foarte important în evolutia economica a
zonei. Apa, influenteaza dezvoltarea vegetatiei, solurilor, mentinerea vietii animalelor, etc, tot
ea contribuie la procesele exogene si modificarea reliefului, conducand la o stransa legatura
intre sol, apa si vegetatie.
Partea de nord a judetului, zona in care se afla si GAL–ul AMARADIA – JIU, este o zona
cu soluri brune de padure. Solurile brune s-au format sub padurile de fag sau de stejar. Au un
profil slab diferentiat în orizonturi genetice. Culoarea lor este brun-deschisa uneori roșcată,
structura glomelurala, cu o compozitie mecanica usoara. Regimul hidric este suficient. Solurile
nu contin carbonati si sunt favorabile pentru plantatiile pomicole.
1.1.4 Resursele naturale (din sol, apa, aer, etc.)
Resursele naturale din zona GAL-ului AMARADIA – JIU cuprinde zacaminte de țiței la
Meliniesti, Bradesti, Simnicu de Sus.
Ca roci de constructie putem mentiona prezenta urmatoarelor: argile, luturi argiloase,
balasat.
Celalate resurse naturale sunt reprezentate prin bogatia apelor de suprafata, calitatea
deosebita a solului, padurile, pasunile si fanetele naturale. In partea de nord a judetului Dolj apa
freatica se afla la mica adancime in jur de 15- 22 m si este interceptata de vaile raurilor prin
izvoare ce apar la baza dealurilor si alimenteaza afluentii Jiului. Principalele cursuri de apa ale
judetului Dolj sunt în ordinea lungimii: fluviul Dunarea al carui curs se desfasoara pe 150 km in
limitele judetului, râul Jiu, care strabate judetul de la nord la sud pe o distanta de 154 km si râul
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Amaradia care se varsã în riul Jiu fiind cel mai mare afluent al acestuia de pe teritoriul judetului
Dolj.
In zona Cruset si Danciulesti din judetul Gorj se gasesc resurse naturale din categoria
titeiului si a gazelor naturale, cantonate in formatiuni mio- pliocene cutanate.
1.1.5 Vegetatia (peisajul natural si cultivat)
Vegetatia spontana a suferit in ultimile doua secole modificare inseminate ca urmare a
interventiei omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea
campiei si o mare parte din Piemontul Getic, in scopul transformarii lor in zona pentru culturile
agricole. Pajistele din aceasta zona sunt puternic tipizate, compuse din ierburi rezistente la
seceta. Analizand in prezent vegetatia, se observa ca ea este specifica treptelor de relief,
adaptandu-se la conditiile impuse de acestea. In partea care apartine dealurilor Amaradiei sunt
mai frecvente padurile de gorun.
Gorunul, se mai numeste si marele arbore, nu traieste singuratic. Este inconjurat de alti
goruni, mai batrani sau mai tineri, de arbori din alte specii, tufe, ciuperci din sol ce ii inconjoara
radacinile, ciuperci parazite pe crengi. Scoarta este acoperita in unele zone de licheni, in zonele
mai umede se instaleaza muschi, iar aceste microhabitate sunt locuite de cine stie cate insecte
marunte, si alte nevertebrate studiabile doar sub microscopul binocular.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
insecte, roiesc in jurul
monumentalului arbore, apoi se rasfira prin padure, prin pasune, pe langa ape.
Fauna – in general repartitia faunei urmareste mediul propriu de viata respectiv padurea,
silvostepa si campurile cultivate. In zonele de padure traiesc mamifere mari, iar dintre pasari
sunt specific cele mici, cantatoare: privighetoarea, cucul.
PRIVIGHETOARE
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
CUCUL
Speciile de pesti specific zonei sunt: crapul, platica, babusca, sabita, salaul, rosioara,
stiuca.
In zona comunei Talpas, panta dealurilor este acoperită cu vii, livezi, pâlcuri de păduri şi
rar păşune. Pădurile sunt compuse din foioase (gârniţă, gorun, cer, frasin, mojdrean, salcâmi). S-
a încercat aclimatizarea coniferelor plantându-se câteva zeci de hectare de pin şi molid.
In zona comunei Bradesti, fauna cuprinde răpitoare: lupul, vulpea, rozătoare: iepurele de
câmp, şoarecele de câmp, păsări, reptile, insecte. Vegetatia: este alcătuită din păduri de cer şi
gârniţă şi pajişti stepizate cu ierburi mărunte.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PADURE DE CER
Pe teritoriul comunei Danciulesti se gasesc specii de plante superioare care apartin
aproape tuturor familiilor de plante ce cresc in tara noastra.Dintre speciile de arbori cunoscute si
care se mentin sunt stejarul, fagul, garnita, cerul, frasinul, salcamul care ocupa mari suprafete pe
cale naturala, marul si parul salbatic, carpenul, mojdreanul, paltinul, artarul , teiul, ulmul, s.a. Pe
culmile dealurilor, pe marginile padurilor, intalnim unii arbusti precum: porumbarul, macesul,
paducelul si rugul. Pe locurile cu umiditate crescuta creste plopul, salcia si rachita.
Speciile faunistice intalnite in zona sunt caracteristice padurilor de foioase, regiunilor de
silvostepa, luncilor si apelor curgatoare. Animalele salbatice sunt: vulpea, iepurele, veverita,
viezurele si nevastuica, caprioare si mistreti. Dintre pasari intalnim: cioara, cotofana, graurul,
porumbelul, turtureaua, mierla, gaita, prepelita, cinteza, pupaza, cucul, randunica, ciocarlia,
brabetele, pitigoiul, codobatura, rata salbatica si fazanul. Fauna de stepa este reprezentata prin
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
rozatoare care traiesc prin culturi: popandaul, harciogul, soarecele de camp. Dintre pasarile
rapitoare amintim: cucuveaua, soava si uliul gainilor.
Comuna Melineşti este caracterizată prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei
şi silvostepei. Circa 15 % din suprafaţa comunei Melineşti mai este împădurită. Găsim paduri
izolate de cer si gârnita, iar în vestul şi estul comunei pajisti stepizate (cu ierburi). Fauna
Comunei Melineşti nu este prea variată este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi
baltă. In paduri se gasesc porci, mistreti, lupi şi vulpi, iepuri, viezuri etc, iar pe suprafeţe întinse
de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul si hârciogul).
1.2 HARTI - PLANUL LOCALIZARII TERITORIULUI
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Legenda GAL
Danciulesti
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
In harta de mai sus, este prezentata asezarea comunelor membre ale Grupului de Actiune
Locala Amaradia Jiu, aceasta prezentand si principalele cai de comunicatie rutiera, respectiv
E70 (prin comunele Coțofenii din Față și Brădești), DN 6B (fostul DJ 605) (prin comunele
Șimnicu de Sus, Goiești,Melinești și Crușeț) și DN65C (prin comunele Șimnicu de Sus și
Mischii). De asemenea, se observa cele 2 râuri principale din areal, care de altfel au inspirat si
numele Grupului de Actiune Locala, anume Jiul (care delimiteaza la vest comunele Coțofenii
din Față și Brădești) și Amaradia, principalul afluent al Jiului, care străbate teritoriul GAL-ului
de la nord la sud, prin comunele Crușeț, Melinești, Goiești, Șimnicu de Sus.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Harta de mai sus prezintă in principal pozitia geografică a teritoriului acoperit de GAL, în raport
cu principalele orașe din regiune.
Astfel, se observa faptul ca teritoriul este conectatat la reteaua feroviara, prin calea ferata Craiova-
Filiași, cat și la reteaua de transport aerian, deoarece aeroportul din Craiova este foartea proape de
comuna Șimnicu de Sus.
In privinta infrastructurii rutiere, Drumul European E70 este intr-o stare buna, in timp ce
DN6B(pina in anul 2002 s-a numit DJ605) este asfaltat, dar nu este corespunzator intretinut. Se poate
concluziona ca reteaua rutiera acopera necesitatile regionale si locale, dar starea acesteia nu este in cele
mai multe cazuri buna, dar multe dintre aceste drumuri nu sunt in administrarea primariilor, acestea
neputind face nimic pentru a le imbunatati.
1.3 Populatie-demografie
Potrivit INS, populatia stabila a Romaniei a scazut la aproape 19 milioane de locuitori, ceea ce
inseamna ca de la ultimul recensamant care a avut loc in 2002, am pierdut 2,6 milioane de persoane.
Practic, avem acum cu 13.604 locuitori mai mult decat am avut in 1965. Evolutia populatiei intre 1948 si
2011 se poate observa in graficul alaturat.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Printre cauzele scaderii numarului populatiei stabile se numara :
a. potrivit datelor Eurostat, intre 2002 si 2009, numarul romanilor emigrati in tari membre
UE a fost de aproximativ 2 milioane, varful fiind atins in 2007, cand din tara au plecat
peste 500.000 de persoane.Cei mai multi au plecat in Spania (783.000) si Italia
(797.000), aceste doua tari atragand 80% din total.
b. intre 2002 si 2011, sporul natural a fost negativ, numarul deceselor fiind cu aproape
450.000 mai mare decat al nou-nascutilor.
Conform datelor obtinute de la Institutul Natiomal de Statitistica, s-au completat
principalii indicatori conform tabelului nr. 3.
Tabelul nr. 3
Populaţie
An de
referinta
2002
Soldul
Migrarii
(2010)
Soldul
natural
(2010)
Sub 20
de ani
2002
Peste 60
de ani
2002
Populatia
activa
2002 Somaj
Simnicu de sus 4425 147 -55 916 1379 1766 138
Goiesti 3390 -3 -31 755 1033 1398 130
Cotofenii din fata 1944 -1 -4 551 410 849 62
Bradesti 4664 -4 -34 1216 1014 2177 206
Cruset 3939 -49 -34 1006 1094 1333 81
Melinesti 4460 22 -23 1039 1316 1800 101
Farcas 2159 20 -15 607 547 951 47
Talpas 1485 17 -10 390 430 613 19
Danciulesti 2799 33 -31 678 811 949 86
Mischii 1862 31 -32 302 791 510 15
Total 31127 216 -269 7460 8825 12346 885
Procent % 100 0,70 % -0,86 23,97 28,35 39,66 2,84
Conform datelor prezentate mai sus, se observa o scadere a soldului natural, lucru care se
datoreaza cresterii numarului de decedati fata de cei nou nascuti. De asemnea, se observa si o
imbatrinire a comunitatii, lucru care se datoreaza in principal migrarii tinerilor de-a lungul
timpului dinspre mediul rural spre mediul urban.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Rata somajului la nivel national este de 6,8 %, fata de rata somajului (celor inregistrati) la
nivel local este de 7,17 %. In realitate rata somajului este mult mai mare deoarece in numarul
somerilor conform datelor de la statistica nu este cuprinsa si populatia care a iesit din ajutorul
de somaj. Prin realizarea acestui Parteneriat PUBLIC – PRIVAT se apreciaza ca rata somajului
va putea scadea deoarece in urma investiilor prin care se vor crea noi locuri de munca, va creste
numarul locurilor de munca.
De asemenea pentru diminuarea ratei somajului trebuies luate anumite masuri in domeniul
de ocupare a fortei de munca:
- cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum si masuri de sorijinire a somerilor;
- reconversia porfesionala;
- cresterea mobilitatii, flexibilitatii si a adaptabilitatii foreti de munca;
- garantarea sanelor egale prin transparenta ofertelor de lucuri de munca si organizarea
sistemului educational.
Principalul grup etnic in Romania il formeaza romanii. Ei reprezinta , conform
recensamantului din 2002, 89,5% din numarul total al populatiei. Dupa romani urmatoarea
comunitate etnica importanta este cea a maghiarilor, care reprezinta 6,6% din populatie, urmata
de comunitatea rromilor in numar de 535250 persoane. Alte comunitati importamte sunt cele
ale: germanilor, ucrainienilor, lipovenilor, turcilor, croatilor, etc.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Regiunea in care isi doreste sa-si desfasoara activitatea GAL-ului AMARADIA–JIU,
traiesc mai multe comunitati. Aceste sunt structurate in tabelul cu numarul 4.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Informaţii privind comunităţile prezente la nivelul teritoriului: 2002
Tabelul nr. 4
Anul 2002 Total Români Rromi Maghiari Alte etniii
Simnicu de sus 4425 4407 18
Goiesti 3390 3382 8
Cotofenii din Fata 1944 1503 441
Bradesti 4664 4584 80
Cruset 3939 3899 39 1
Melinesti 4460 4427 32 1
Farcasi 2159 2011 147 1
Talpas 1485 1472 13
Mischii 1862 1856 4 1 1
Danciulesti 2799 2799
Total teritoriu 31127 30340,00 782,00 4,00 1,00
% 100 97,472 2,512 0,013 0,003
Conform datelor statistice din anul 2002, din totalul de 31.127 locuitori, 97,472 % sunt de
nationalitate romana, 2,512 % sunt de nationalitate rroma, iar restul de 0,016 %, reprezinta
minoritati ale maghiarilor si ale altor etnii.
1.4 Patrimoniu de mediu
Cadrul legal care reglementează domeniul conservarii diversităţii biologice este asigurat
de Legea Protecţiei Mediului (137/1995), Legea privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional (5/2000), Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 263/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, respectiv OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice. Ocrotirea naturii şi a
diversităţii ei biologice, protecţia mediului faţă de presiunea crescândă a activităţii umane, au
ajuns printre cele mai importante probleme ale omenirii, deoarece de rezolvarea lor depinde
dezvoltarea durabilă a societăţii pe plan naţional şi global.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei şi
silvostepei.
În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus cerris, Quercus
frainetto)., precum şi tipuri de pădure în care este prezent gorunul (Quercus petraea) a cărei arie
de răspândire se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. Alături apar
numeroase alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborâtă şi câmpiilor. În
partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii, reprezintă tot domeniul
pădurilor de cer şi gârniţă, ocupând suprafeţe mai întinse în triunghiul Craiova-Segarcea-
Perişor. Aceste păduri sunt, fie cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) indicând o trecere către silvostepă, fie cerete
pure. Suprafeţele poienite sunt acoperite cu asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca,
Andropogon ischaemum, Chriysopogon gryllus etc..
Câmpia din sudul judeţului, un domeniu al silvostepei, prezintă azi numai câteva petice de
pădure poienită de stejar pufos în partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi de stejar brumăriu (la
nord de Bistreţ şi în apropiere de Boureni). Marile transformări suferite în ultima vreme în
Lunca Dunării cum ar fi: îndiguirile, desecările şi irigaţiile au schimbat în totalitate aspectul
acesteia.
Rezervaţia ornitologică de la Ciuperceni-Desa ocupă o porţiune în zona inundabilă a
Dunării care nu a fost îndiguită şi care are ca habitat major habitat de apă dulce/zone umede. În
Rezervaţia Ornitologică Ciuperceni-Desa se găseşte un număr impresionant de specii de păsări
protejate, cum ar fi: Egretta garzeta, Egretta alba, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus,
Phalacrocorax pygmeus, motiv pentru care a fost propusă şi acceptată ca Arie Specială de
Protecţie Avifaunistică, în cadrul Reţelei Ecologice Europene – Natura 2000.
Acumularea agro–piscicolă Dunăreni–Bistreţ situată în sudul judeţului Dolj, la cca. 4
Km distanţă de Dunăre, cu o suprafaţă totală de 1936 ha a atras atenţia ornitologilor, mai ales
după lucrările de îndiguire şi sistematizare a Luncii Dunării, care au modificat profund vechile
ecosisteme din zona inundabilă a Luncii Dunării.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
În interiorul a două din cele şase bazine există două insule care deşi restrânse ca întindere,
sunt acoperite de macrofite acvatice (Salix sp. Carex sp. Cyperus sp.), constituind habitate
ideale pentru adăpostul şi reproducerea unor specii acvatice. Condiţii asemănătoare sunt oferite
şi de vegetaţia palustră care mărgineşte bazinele vestice, în care se găseşte puietul de peşte.
Bogăţia şi accesibilitatea surselor de hrană atrag după sine diverse ornitocenoze, cu regim trofic
zoofag (predominant ihtiofag), omnivor sau vegetarian. Datorită bogăţiei şi varietăţii de specii
de păsări acumularea agro-piscicolă Dunăreni–Bistreţ a fost propusă şi acceptată ca Arie
Specială De Protecţie Avifaunistică, în cadrul Reţelei Ecologice Europene – Natura 2000.
Pădurea Bratovoieşti propusă ca SIC Natura 2000, are o suprafaţă de 1259 ha.
Vegetaţia arborescentă întâlnită aici este reprezentată de stejar pedunculat (Quercus
robur), frasin (Fraxinus excelsior), tei (tilia cordata), carpen (Carpinus betulis), cer
(Quercus cerris), anin negru (Alnus glutinosa), plop alb (Populus alba), plop negru
(Populus nigra), salcie (Salix alba).
NATURA 2000 – este o Reţea ecologică de arii naturale protejate formată din: Arii
speciale de conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva
92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice) şi
Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări
(Directiva 79/409/CEE referitoare la Conservarea păsărilor sălbatice).
La nivelul judeţului Dolj există 8 propuneri de situri Natura 2000 din care 5 sunt Arii
speciale de protecţie avifaunistică, iar 3 Situri de importanţă comunitară.
Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA): - Calafat – Ciuperceni – Dunăre IBA -
28981,0 ha; - Maglavit IBA – 3562,6 ha; - Confluenţa Jiu – Dunăre IBA – 40730,9 ha; -
Bistreţ IBA – 27482,3 ha; - Dăbuleni – Grinduri IBA;
Situri de importanţă comunitară (SCI): - Ciuperceni – Desa 40853,0 ha; - Coridorul
Jiului; - Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha;
Habitate naturale
S-a continuat acţiunea de identificare şi inventariere a unor habitate de interes comunitar şi
de interes naţional în vederea evaluării şi includerii în Reţeaua Ecologică Europeană Natura
2000, şi realizării condiţiilor propice pentru conservarea acestora.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Au fost identificate 19 tipuri de habitate de interes comunitar care sunt introduse în
baza de date NATURA 2000: - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; - Ape
stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-
Nanojuncetea; - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; -
Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; - Pajişti de
altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); - Păduri de fag de tip Asperulo-
Fagetum; - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; - Păduri aluviale cu Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); - Păduri ripariene
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minoris); - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; -
Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; - Păduri dacice de stejar şi carpen; - Zăvoaie cu Salix
alba şi Populus alba; - Dune cu Hippophae rhamnoides; - Depresiuni umede intradunale; - Ape
puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara; - Lacuri eutrofe naturale cu
vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hzdrocharition; - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice.
Au fost identificate 4 tipuri de habitate de interes naţional: - Mlaştini cu surse bogate în
săruri minerale; - Păşuni împădurite; - Păduri mlăştinoase caducifoliate; - Lacuri şi bălţi distrofe
naturale;
Flora şi fauna sălbatică în judeţul Dolj se prezintă astfel: - 155 specii de plante, din care 4
specii sunt de interes comunitar; - 7 specii nevertebrate din care 5 specii sunt de interes
comunitar; - 15 specii de peşti din care 12 specii sunt de interes comunitar; - 12 specii de
amfibieni di care 2 specii de interes comunitar; - 12 specii de reptile; - 196 specii păsări din care
63 specii se regăsesc în Anexa I a Directivei Păsări; - 10 specii de mamifere din care 2 specii de
interes comunitar.
La nivelul judeţului Gorj există un număr de 60 de arii naturale protejate din care:
o 11 arii naturale protejate sunt de interes judeţean, declarate prin Decizia nr. 82/1994 a
Consiliului Judeţean Gorj;
o 41 de arii naturale protejate de interes naţional, declarate prin Legea nr. 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate şi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
HG nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii protejate, între care şi două parcuri
naţionale;
o 8 arii naturale protejate de importanţă comunitară care alcătuiesc Reţeaua Ecologică
Natura 2000 (situri Natura 2000).
Prin arie naturală protejată se înţelege o zonă terestră, acvatică şi/sau subterană în care există
specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice,
geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori
culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform
prevederilor legale. Ariile naturale protejate se împart în 4 grupe.Categoriile de ariile naturale
protejate din fiecare grupă, sunt stabilite prin anexa nr. 1 din OUG nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu
modificările şi completările ulterioare. Acestea suntdclasificate conform standardelor
internaţionale stabilite de către IUCN – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii.
Acestea sunt:
Rez-categoria I conform standardelor IUCN. Sunt acele arii naturale protejate ale căror
scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice,
cuprinzândelemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic,
geologic,speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură;
Pae-categoria a II-a conform standardelor IUCN. Sunt acele arii naturale protejate ale
căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul
biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-
geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de
altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice;
Mo -categoria a III-a conform standardelor IUCN. Sunt acele arii naturale protejate ale
căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie
ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale
sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi
faunistice, fenomene geologice (peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte
manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere), precum şi alte elemente naturale cu
valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Rezerv-categoria a IV-a conform standardelor IUCN. Sunt acele arii naturale protejate
ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub
aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic;
Parcuri-categoria a V-a conform standardelor IUCN. Sunt acele arii naturale protejate
ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea
activităţilor umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat o zonă distinctă, cu valoare
semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologica.turi de
Siturile de importanţă comunitară formează un lanţ de arii naturale protejate la nivelul
Uniunii Europene – reţeaua Natura 2000. Reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile
biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de
conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi pot contribui
astfel semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea
diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Acestea la rândul lor
sunt împărţite în două categorii:
- sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea,
menţinerea şi acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a
habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.
- sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi acolo
unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a
habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice.
- sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor
zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice.
- sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor
zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este
recunoscută ca fiind de importanţă universală.
- sunt acele arii naturale protejate declarate pe teritorii ce cuprind elemente de interes
geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Administrarea ariilor naturale protejate reprezintă ansamblul de măsuri care se pun în
aplicare pentru asigurarea regimului special de protecţie şi conservare, instituit conform
dispoziţiilor legale.
Conform adresei primite de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului – Craiova,
in aria NATURA 2000, ROSCI 0045 – Coridorul Jiului, 6 % din suprafata protejata se afla pe
teritoriul administrativ al comunei Bradesti si 13 % din suprafata protejata pe teritoriul
administrativ al comunei Cotofenii din Fata.
Suprafata totala a arie protejate “Coridorul Jiului” este de 71394 ha.
Coordonatele caracteristice: 44°19"9',23°43"3'
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Altitudine med/max/min: 68.0/332.0/6.0
Calitate: Arealul aparţine teritoriilor prioritare pentru conservarea biodiversităţii
continentale cu o valoare foarte înaltă a acestuia. Deşi ocupă 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării
şi 0,6 % din suprafaţa naţională, concentrează:habitate naturale forestiere protejate de legislaţia
română şi comunitară (9, din 28 de tipuri); staţiuni forestiere (56 din cele 212 de tipuri
identificate în România), formaţii forestiere( 22 din cele 50); tipuri de pădure evidenţiate în ţară
(97 din cele 306).
Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a păsărilor
(drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr impresionant de păsări. Împreună cu cele
sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 din cele 406 specii avifaunistice semnalate
în România, din care 114 protejate prin legi române şi comunitare. Deasemenea in areal se
găsesc unele populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror conservare necesită,
conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială
avifaunistică şi o protecţie strictă etc.
Caracterizare: Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include
unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin
alterată în dispariţie vertiginoasă. Arealul traversează 4, din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic,
Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii
biogeografice continentale din România.. Deasemenea concentrează un complex de ecosisteme
preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori
superioară valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate
biogeografică de excepţie.
· Resurse şi potenţial natural:
Cele 9 habitate naturale forestiere, 56 de tipuri de staţiune forestieră, 97 tipuri de pădure
împreună cu numărul impresionant de specii de păsări reprezintă un peisaj de invidiat.
Fauna formată din: fazani, iepuri, căprioare;
Flora specifică ca element de peisaj;
Fluviul Dunărea care mărgineşte comuna Ianca;
Teren fertil ca potenţial pentru agricultură.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Alt patrimoniu natural din zona GAL-ului AMARADIA-JIU este reprezentata de padurea
Valea Stanciului FARCASUL MELINESTI. Pe teritoriul comunei Melineşti există aproximativ
1500 ha pădure, dintre care cele mai cunoscute sunt padurile Valea Stanciului si Padurea
Boiereasca, care se afla la limita localitatii Melinesti cu localitatea Farcasu. Acestea prezinta un
interes cinegetic deosebit, fiind exploatata pentru resursele cinegetice si melifere, dar si pentru
cele energetice.
Dealurile Amaradiei au o suprafata de 57.311,12 ha si sunt cele mai inalte din judetul
Dolj, care au o inaltime de aproximativ 350 m. Cea mai mare parte din teritoriul GAL-ului
AMARADIA – JIU este amplasata in aceasta zona, care da o frumusete aparte. Zona dealurilor
Amaradiei poate fi considerata ca o “carte de vizita” a acesteia, cu un bogat patrimoniu natural
atat din punct de vedere turistic, cat si din punct de vedere economic si care nu este fructificata
datorita absentei unor programe de promovare si realizare de trasee organizate care sa puna in
valoare patrimoniul natural al zonei.
Zonele din dealurile Amaradiei, prin relieful lor aparte pot reprezenta un punct de interes
pentru micii investitori, in pensiuni turistice sau in activitati de agreement care sa conduca la
cresterea circulatiei turistice si implicit la cresterea veniturilor locale.
Satul Slavuta din comuna Cruset, este cunoscuta si prin existenta falnicului stejar secular
de 700 de ani, catalogat ca monument al naturii, datorita vechimii acestuia si poate reprezenta
un important punct de atractie pentru turismul rural, organizat in reteaua teritoriala.
Relationarea zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare
1. Silvicultura
Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele
variaza semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda).
Majoritatea padurilor sunt considerate doar ca “resursa de lemn” si sunt exploatate intr-o masura
mai mare sau mai mica. Ca si in agricultura, curentul din ultimii 50 de ani a fost intensificarea
exploatarii si folosirea de multe ori, a arborilor exotici la impadurrir. Uniunea Europeana este in
prezent al doilea mare producator de hartie si cherestea din lume. Dar padurile sunt importante
si pentru ca previn eroziunea solului, stocheaza apa si carbon si asigura conditii favorabile
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
pentru recreere. In plus, au o bogata si variata biodiversitate, sunt habitate ideale pentru foarte
multe plante si animale, pentru carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.
Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.
Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 200 nu inseamna ca padurile
trebuie scoase scoase din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile
existente de management trebuie sa tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile
si habitatele pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in practicile de
management ar trebui sa fie relativ usor de implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol
sau pe picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de arbori ce gazduiesc cuiburi
de pasari din specii rare, dar pot fi si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective
printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor cu
specii native. Este important ca deciziile pentru managementul pe termen lung sa fie gandite
pentru fiecare caz in parte, pe baza unor consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti
cei direct interesati.
2. Agricultura
Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai
inalt nivel politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna de Agricultura au avut in
vederea stoparea platilor agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare
intr-o stare favorabila de conservare si cultivare a terenurilor agricole. Noi masuri au fost
introduse si cele existente au fost modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a
terenurilor, ce sunt in favoarea protectieimediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste
aspecte au implicatii profunde, la scara larga, pentru biodiversitatea din Europa si pentru reteaua
Natura 2000 in special.
Agricultorii si fermierii pot fi recompensati financiar daca isi desfasoara activitatea intr-un
sit Naura 200 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor
importante pentru Europa si pentru ca menin conditiile necesare de conservare a mediului.
3. Afaceri
Uneori sunt propuse noi planuri si proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra
ariilor desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
autostrazi, a unui complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea
fi vorba si despre schimbari majore in ceea ce priveste exploatarea terenului din cadrul sau din
apropierea unui sit Natura 2000 – cum ar fi impaduririle majore sau trecerea la agricultura
intensiva. Niciuna dintre aceste activitati nu sunt interzise a priori conform directivelor Uniunii
Europene. Insa pentru acestea trebuie sa se faca un studiude impact asupra siturilor Natura
2000. Daca modul in care afecteaza zona este unul semnificativ, trebuie gasite alternative. Daca
totusi nu exista alternative si proiectul sau investitia este de maxim interes public, atunci este
necesara autorizarea lui, cu respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in articolul 6
din Directiva Habitate si urmeaza principiile dezvoltarii durabile.
4. Turism
Turismul si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism,
agroturismul, etc) sunt domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile
Natura 2000, ca o oportunitate durabila pentru oameni si natura.
Pe plan international, termenul de ecoturism este folosit din ce in ce mai des, el
desemnand o ramura a turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor
turistici inovativi, cat si al vizitatorilor care cauta sa-si petreaca vacantele intr-un mod cat mai
putin daunator si cat mai benefic pentru mediu si pentru locuitorii destinatiilor vizitate.
Ecoturismul este modalitatea de a calatori si a cunaoste natura si traditiile locale urmarind:
- producerea unui impact minim asupra naturii si culturii locale;
- conservarea activa a naturii si mostenirii culturale;
- utilizarea serviciilor locale;
- intelegerea speciala de catre vizitator a elementelor naturii si culturii locale;
- contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici si agentul de turism, in special datorita
dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;
- determinarea unor asteptari realiste ale clientului in special prin realizarea unui
marketing corect.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
1.5 Patrimoniu arhitectural si cultural
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, dezvoltarea economică şi globalizarea, pericolul
marginalizării şi cel al dispariţiei cu care se confruntau numeroase comunităţi, precum şi
erodarea treptată a credinţelor şi convingerilor tradiţionale au făcut imperios necesară
reconsiderarea pe plan internaţional a locului patrimoniului cultural, precum şi a rolului acestuia
în viitorul societăţilor. Deoarece uniunea în diversitate este unul dintre principiile de bază ale
Uniunii Europene, a devenit vitală formularea unor strategii armonizate cu aspiraţiile şi
realităţile culturale ale fiecărei ţări.
Trebuie constatat faptul că, în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi integrarea
sa în marile proiecte de dezvoltare durabilă, România nu a pus în aplicare cu determinare şi
consecvenţă măsuri eficiente, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care a
aderat şi cu interesul public pe care îl reprezintă patrimoniul cultural şi natural. Rezultatul care
se poate observa este o pierdere accelerată şi irecuperabilă a patrimoniului. Această stare de fapt
are deopotrivă cauze istorice şi recente. Ceea ce a lipsit României după 1989 a fost o atitudine
coerentă din partea autorităţilor responsabile, care ar fi presupus recunoaşterea, inclusiv
juridică, a faptului că patrimoniul cultural şi cel natural reprezintă o prioritate naţională, precum
şi asumarea deciziei şi responsabilităţii politice de a acorda protecţiei, restaurării şi conservării
patrimoniului consideraţia şi sprijinul financiar necesar.
Factorul agravant pentru pericolul în care se află patrimoniul construit şi natural din
România îl constituie însă, o dată cu creşterea economică, presiunea investiţiilor imobiliare şi a
dezvoltărilor necontrolate, care antrenează distrugerea a ceea ce a mai rămas intact după
demolările ceauşiste: centrele istorice ale oraşelor, zonele de arhitectură protejată, siturile
arheologice, arhitectura rurală tradiţională, siturile şi rezervaţiile naturale, peisajele şi căile de
acces la acestea. Aceste distrugeri sunt favorizate de menţinerea – sub pretextul încurajării
dezvoltării – a unei legislaţii extrem de permisive în domeniileurbanismului, amenajării
teritoriului, protejării mediului şi a patrimoniului istoric.
Distrugerea sau degradarea patrimoniului construit şi natural înseamnă dispariţia memoriei
şi a identităţii culturale a cetăţenilor României şi, în consecinţă, incapacitatea de a transmite
această moştenire generaţiilor următoare. Edificarea unui viitor durabil nu poate avea loc fără
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
includerea în strategiile de dezvoltare ale României şi valorificarea în consecinţă a ceea ce are
ea mai preţios – patrimoniul său cultural şi natural. Distrugerea sau neglijarea acestuia înseamnă
totodată sărăcirea ireversibilă a contribuţiei României, ca membră a Uniunii Europene, la
diversitatea culturală europeană.
Cu toate ca este o zona mai putin cunoscuta, pe acest teritoriu se ascund destul de multe
vestigii istorice care au o importanta atat din punct de vedere arhitectural, cat si cultural.
Fiecare comuna in parte, pastreaza o mica istorie a stramosilor nostrii. Dintre cele mai
importante edificii de patrimoniu ale zonei fac parte urmatoarele:
a. Comuna Cotofenii din Fata - conacul, este pe lista monumentelor istorice din anul
2004, conac ce a fost construit in anul 1653 de catre Mihai Cotofeanu. Arhitectura acestui
conac este una deosebita, si cu toata ca se afla intr-o stare de degradare, in prezent reprezinta
un punct de atractie pentru turisti si o curiozitate arhitecturala pentru specialisti. Arcadele
trilobite ale celor doua cerdacuri sunt unite cu tiranti de lemn. Tirantii de lemn au cate o
rozeta sculptata pe fiecare parte. In interior conacul are doua holuri care se intersecteaza in
cruce, asigurand accesul in cele patru colturi ale conacului. Acest conac este cunoscut si sub
numele de “Conacul lui Scatiu”, deoarece in anul 1976 aici s-a turnat filmul Tanase Scatiu.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
b. Comuna Mischii are ca si obiective de importanta turistica cele 4 biserici ortodoxe, care
se remarca prin picturile deosebite.
Biserica "Sf. Nicolae", din comuna Mischii în starea sa actuală şi cu hram nou de
"Sfânta Cuvioasă Paraschiva", dat la refacere este ridicată din temelie de cărămidă în anul 1864
sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Motoci, ridicată în iunie 1850 de către Bălaşa Teodoru, în zilele lui Dumitru
Barbu Ştirbei, după cum scrie pe frontispiciu, este o biserică ce a fost repictata dupa 1990.
Biserica din Melcăneşti, reclădită din temelie în 1952 poartă hramul Sf. Dumitru şi a fost
sfiinţită de patriarhul Teoctist - care în 1952 era vicar-patriarhal. Interesantă este clopotniţa din
interiorul curţii bisericii care poartă următoarea inscripţie: "Această clopotniţă, monument
istoric, construită în anul 1956, ca material de construcţie a fost folosit lemnul rezultat din
demolarea bisericii vechi a satului ce fusese construită în anul 1874 ...".
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
De asemenea, în satul Urecheşti, se află o biserică, dar aceasta are clopotniţa cazută şi se
pare a fi cea mai veche biserică din comună.
Bisericile din comuna Mischii din punct de vedere arhitectural sunt aproape identice, interesant
este faptul că biserica din satul Mischii până în anul 1935 nu avea tindă.
Bisericile din acesta comuna se remarca mai ales prin poziţia tindei, care nu are lăţimea
pronasului. Tinda este mică şi de formă dreptunghiulară, de fapt doar această tindă este singurul
element arhitectural de decor al acestor biserici.
De asemenea in cinstea eroilor cazuti in primul si al doilea razboi mondial in comuna s-
au ridicat doua monumente.
c. Comuna Melinesti
– pentru comuna Melinesti este reprezentativ Conacul Brailoiu, care este monument
istoric si de arhitectura. Incinta ce a apartinut boierului Cornea Brailoiu cuprinde: - Conacul,
construit în perioada 1695-1705; - Biserica Sf. Voievozi, ctitorita din anul 1774;
Ansamblul curţii boiereşti Cornea Brăiloiu, monumente reprezentative ale epocii
brâncoveneşti, datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea, atestate în cronicile vremii ca fiind
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
cele mai vechi construcţii civile din zona Olteniei.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
În Comună sunt două Cămine Culturale la Melineşti şi Negoieşti. La ambele cămine nu
sunt asigurate condiţiile minime necesare desfăşurării unor activităţi culturale. Există o
Bibliotecă Comunală, Numărul de volume aflate în dotarea bibliotecii este de 12.600, iar la
bibliotecile şcolare din Melineşti şi Negoieşti se găsesc alte 13.126 şi respectiv 4300 volume.
Aceste cărţi, în marea lor majoritate sunt uzate fizic şi moral, motiv pentru care se impune
reânnoirea fondului de carte. În luna septembrie pe 13 se organizează anual „Intâlnire cu fiii
satului”, cu participarea întregii comunităţi. La Căminul Cultural Melineşti au loc diverse
manifestaţii culturale, cum ar fi Festivalul concurs interjudeţean „Cântecele Amaradiei” care se
defăşoară în jurul datei de 20 mai a fiecărui an unde participă formaţii de dansuri populare din
comună, comunele învecinate şi din alte judeţe. Anul acesta a avut loc ediţia cu nr. 5. Tot aici
are loc Festivalul concurs „ Steaua sus Răsare” desfăşurat pe data de 23 decembrie în fiecare
an, precum şi festivalul concurs de recitări poezii „Dor de Eminescu” cu ocazia naşterii lui
Mihai Eminescu are loc pe data de 15 ianuarie anul acesta desfăşurându-se ediţia a 2-a.În
cadrul Căminului Cultural Melineşti funcţionează din anul 2006 grupul vocal „Piticii Veseli”
conduşi de doamna director Vasiluţă Luiza care participă la diverse concursuri şcolare şi nu
numai. Cultural Negoieşti se află într-o stare avansată de degradare, aici nu se pot desfăşura
activităţi culturale, de aceea şcolile şi grădiniţele ce ţin de structura Negoieşti îşi desfăşoară
activităţile extraşcolare şi serbările şcolare în sălile de clasă şi nu într-un cadru normal şi
adecvat.
- in satul Godeni se gaseste cetatea “ La Pleasa” din sec II- III, epoca daco-romanã,
cultura geto - dacicã, precum si asezarea fortificata “ Piscul cu jidvoi”, care este o asezare
roamana din epoca bronzului;
- in localitate sunt construite 7 biserici, din care cea mai veche este biserica Sfintii
Voievozi din satul Negoiesti, ctitorita in anul 1774 si modificata in anul 1894.
d. Comuna Simnicu de Sus – Cetatea dacica “ la Cetate” din satul Izvor, edificiu din sec
I. Ca si localizare se afla in extrvilan la 2,2 km de satul Izvor in zona unei pasuni.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
e. Comuna Farcas
– situl arheologic “ Piscul Jidovilor “este de departe unul dintre cele mai preţioase situri
din punct de vedere istoric şi ştiinţific deoarece aici s-a descoperit metatarsienii unui mamut,
fragmente fosile care se incadreaza în perioada pleistocenului, adică aproximativ acum
1.700.000 de ani.
– Biserica cu hram Sf. Nicolae - sat Golumbelu, care iese in evidenta cu picturile murale
din exterior, a fost ridicată la 1816. Din acelaşi an datează şi pictura ctitoriei ce are faţadele
zugrăvite în întregime cu personaje şi diverse scene. Se păstrează în bună măsură (respectiv pe
faţada pridvorului şi pe unele porţiuni din faţadele sudică şi nordică) o pictură exterioară veche,
contemporană inscripţiei "1816 iulie 16", vizibilă deasupra intrării în biserică; pictura din
interiorul pridvorului, datând tot din 1816, este la rândul ei relativ bine păstrată. Starea de
conservare a picturii exterioare a bisericii este nesatisfăcătoare, biserica aflându-se într-o stare
de conservare parţial degradată.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
f. Comuna Bradesti. Obiectivele principale de patrimoniu arhitectural si cultural sunt
urmatoarele :
- Castrul Roman, aflat la o altitudine de 103 m, are lungimea între ziduri de 168 x 140 m,
cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-
Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești,
județul Dolj. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu
codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca
migrațiilor. Primele săpături arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de Grigore Tocilescu
și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic,
țiglă și cărămizi, obiecte de sticlă, bronz, fier, os, fragmente de statui colosale, piese de
echipament militar, arme, fibule etc. Următoarele cercetări arheologice ale castrului au fost
efectuate de Grigore Florescu în anii 1928 și 1930, de la care avem un raport ceva mai
consistent (v. Arhivele Olteniei IX, nr. 51-52, 1930). Cercetările au fost reluate de Muzeul
Militar Național, respectiv Cristian Vlădescu, în 1991-92, sistate însă, iar tentativele – repetate –
de a relua cercetarea sistematică nu s-au concretizat decât în vara anului 2003, din inițiativa
Muzeului Național, în cooperare cu Muzeul Olteniei;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din parohia Brădeştii Bătrâni a fost
construită în anul 1871. Ultimele lucrări de renovare au fost executate în anul 1960. Pentru
implicarea deosebită în ridicarea capelei, amenajarea cimitirului şi a curţii bisericii parohiale,
Mitropolitul Olteniei i-a acordat părintelui paroh rangul de sachelar;
g. Comuna Goiesti prezinta numeroase monumente de patrimoniu, precum si alte
numeroase obiective, neclasate inca, astfel:
- in punctul Vocna, aflat la 1,5 km nord - est de soseaua principala, se afla ruinele unei
biserici de secol XIX, intr-o vale, la frontiera dintre Negresti si Goiesti, sate pe care se pare ca le
deservea ca lacas de cult incepand cu anul 1824. La jumatatea secolului XX, biserica era
parasita, dar incendierea accidentala a acoperisului de lemn a accelerat distrugerea acesteia;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- in satul Vladimir, la aproximativ 200 de metri de drumul principal se afla ruinele altei
biserici, construita in secolul XIX;
- in satul Pometesti se afla “ casa Macedonski” – care este casa in care a copilarit marele
scriitor Alexandru Macedonski si care a fost construita in anul 1821.
h. Comuna Danciulesti prezinta numeroase monumente de patrimoniu:
- Muzeul satului Radinesti, înfiinţat de elevi, săteni şi cadre didactice în anul 1973 sub
conducerea directorului şcolii, profesor Marin I. ARCUŞ;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Între instituţiile social-culturale care formează zestrea edilitară modernă a localităţii Rădineşti,
judeţul Gorj, pe malul drept al pârâului Rugu, se află clădirea care adăposteşte Muzeul Satului
Rădineştri.
Din iniţiativa conducerii şcolii generale din satul Rădineşti, cu sprijinul elevilor, al
cadrelor didactice şi al bătrânilor satelor Rădineşti, Bibuleşti şi Obîrşia, în anul 1973 s-a
înfiinţat Muzeul Satului Rădineşti. Încă de la Intrare, unele elemente de premonoţie:
“INTRÂND ÎN MUZEU, FIŢI ATENŢI…VĂ VORBESC STRĂMOŞII!”, pentru ca în hol,
artistul planetar Marin Sorescu, laureat al Premiului Herder, “VZITATORI/ NU DERANJAŢI
SĂRĂCIA ŞI TRISTEŢEA/ AFLATE ÎN MUZEU”, iar pe peretele din faţă, poetul filosof din
Lancrăn, cu geniala sa cerctitudine: “EU CRED CĂ VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT”.
De aici intrăm în încăperea care adăposteşte Secţia istorică, în care putem vedea/cerceta
arhiva organizată de dosare şi fonduri. Moşia Rădineşti(1489-1951), Primăria Rădineşti(1857-
1997), Şcoala Rădineşti, Instituţiile de cult, Foi de zestre, Documente militare, Rădineşti în
documente cartografice(1723-1950).
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
În continuare, cărţi bisericeşti, cărţi şcolare vechi, tăbliţa cu condei, un registru de
inspecţii didactice(1883-1950), o ploscă de ceramică pe care este imprimat 1918-UNIREA-
1928, un tablou cu reforma agrară din anul 1945, numismatica şi altele.
Secţia etnografică cuprinde obiecte şi unelte vechi din gospodăria oamenilor:
un topor din neolitic găsit la Dănciuleşti şi donat muzeului de către
profesorul Dumitru Şeclăman,
cosoare de tăiat via folosite de strămoşii noştri daci,
unelte de spart şindrila,
un vârf de lance,
o secure tip 1907,
obiecte şi arme din trecutele războaie,
râşniţa sau “moara săracului”,
teasc pentru extracţia mierii.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
În Secţia de Ştiinţe naturale, elevii şi cadrele didactice au depus oase şi măsele de
animale preistorice găsite în localitate şi în zonă, unele resurse de la Cetatea traco-getică de la
Măru-Logreşti, construită în nord-vestul satului Obârşia, pe culmea Dealului Muierii, în
secolele XIII-XI î.e.n.
Tot aici putem cerceta o colecţie de roci minerale donate de seismologul Dr. Cornelius
RADU, cercetător ştiinţific la Institutul de Fizică a Pământului Măgurele, întemeietorul Staţiei
Seismice Vrâncioaia, judeţul Vrancea - care azi îi poartă numele, colecţie explicată de prof.
Univ. Dr. Marin Şeclăman, Universitatea Bucureşti, fii ai satelor noastre.
Păşind în interiorul de cameră ţărănească, ne întâmpină parcă, mai mult ca oriunde,
sărăcia curată, liniştea şi tristeţea adâncă a celor care au mâncat la masa rotundă cu scaune
joase-una din nenumăratele mese ale tăcerii simbolice, unic stilizată de magul de la Hobiţa pe
malul Jiului de Sus.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pe masa liniştii din Muzeul Rădineştilor, un blid cu linguri de lemn lucrate de un valoros
meşter local-Culină-solniţe, măsuri pentru ţuică şi vin, două ţoiuri de rachiu pe care este
imprimată stema României din perioada interbelică căreia îi corespunde pe partea opusă
sintagma “România Mare”.
Să ne aşezăm pe patul ţărănesc pe care este aşezată o pătură piuită la pivele de la
Polovragi şi să privim lada de zestre , singura mobilă a miresei de altădată, încărcată cu ţoale şi
costume de bărbaţi şi femei, pictată naiv cu semne florale şi geometrice în stilul ornamenticii
populare specifică zonelor din nordul Olteniei.
Colecţia de icoane de lemn, donate de elevi şi săteni, completează atmosfera acestui
mediu simplu în acre vizitatorul întreţine un dialog sui-generis nu atât cu ghidul de care aproape
că nu-i nevoie, ci mai ales cu bunii şi străbunii noştri “prezenţi în muzeu”.
La ieşire, ne aşezăm în faţa Cărţii de Onoare pentru a consemna impresiile, comuniunea
de gânduri şi simţire cu înaintaşii. Nu putem ieşi fără a observa Monografia Rădineştilor aşezată
vis-a-vis de Cupa jubiliară “Rădineşti-500″ şi Trofeul-simbol Societatea Cultural-Ştiinţifică
“Rădineşti-Gorj” 1989-1999, realizat de artistul gorjean Mihai ŢOPESCU. Pe cupa jubiliară
“Rădineşti-500″ sunt încrustate cu majuscule drept mărturie peste timp:
ÎN AMINTIREA PRIMEI ÎNTÂLNIRI CU FIII SATELOR BIBULEŞTI, OBÎRŞIA ŞI
RĂDINEŞTI,
iar pe partea opusă un catren dintr-un poem dedicat evenimentului din iulie 1989, al
poetului gorjean Spiridon POPESCU:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Rădineşti, plai de baladă,
Plai de dragoste şi dor.
Fiii tăi întorc spre tine
Veşnic inimile lor…..
- Biserica Sf. Dumitru – a fost ctitorita in anul 1837 si se afla in satul Zaicoi.
i. Comuna Cruset - are ca si obiective de interes patrimonial si arhitectural
urmatoarele:
- Bisericile din satul Slavuta – construite, prima din lemn, pe temelie de caramida, in anii
1683 – 1684, iar cea de-a doua din caramida in anul 1813 cu pictura in fresca in stil bizantin. și
are hramul „Intrarea în Biserică”. Prezintă valori documentare și artistice demne de remarcat,
fiind una dintre cele mai vechi și mai frumoase biserici de lemn din Oltenia. Structura veche
este nealterată și păstrează ferestre bifore originale, dintre puținele care se mai văd la vechile
noastre biserici. Se distinge în mod cu totul deosebit decorul sculptat la intrare și în pridvor,
concurând la faima sculpturii în lemn tradiționale din Gorj. Pisania cu semnăturile de meșteri și
datarea din 1683-84 constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă
a monumentelor istorice, LMI 2004: GJ-II-m-A-09377.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- biserica, construita in anul 1749, din caramida si lemn se afla in satul Maiag;
- monumente ridicate în cinstea eroilor căzuţi în primul şi al doilea război mondial,
trei monumente: 2 în satul Cruseţ şi unul în satul Măiag;
- troiţe care se găsesc în satele Mierea Pârău Marineşti şi Urda de Jos.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Obiceiuri locale
- Comuna Farcas:
Manifestările tradiţionale periodice sunt cele desfăşurate cu ocazia ZILELOR
COMUNEI, sarbatoare care are o vechime de peste 100 de ani si se sarbatoreste la 3 saptamani
dupa Pasti. Pe langa Zilele Comunei, anual in satul Amarasti se organizeaza Balciul Gurii
Plostii;
“Strigarea peste sat” care se sarbatoreste in fiecare an la , lasatul secului, de PASTE, si
care se raelizeaza in cele doua duminici ale postului. Atunci tinerii din sat aprind focuri pe
dealuri de unde striga fetele neparitate.
- Comuna Bradesti:
Ziua de 1 Mai are dubla semnificatie pentru locuitorii comunei Bradesti: pe langa faptul
ca sarbatoreste ZIUA INTERNATIONALA A MUNCII, bradestenii au considerat aceasta zi
ziua comunei;
- Comuna Goiesti - la data de 15 septembrie locuitorii comunei Goiesti au sarbatoarea
lor locala si anume “Fii satului”;
- Comuna Danciulesti - pe langa sarbatorile legale care sunt importante pentru intreaga
comunitate, locuitorii comunei Danciulesti mai au doua zile in care “voia buna“ se afla la ea
acasa si anume in prima dumnica dupa Paste, localnicii petrec Balciul Danciulestilor, iar in
ultima duminica din luna iunie este sarbatorita ziua Radinestilor;
- Comuna Cruset - locuitorii comunei Cruset sarbatoresc ziua eroilor. Aceasta zi se
sarbatoreste la 45 de zile de la nasterea Domnului si reprezinta o recunostiinta adusa eroilor
cazuti in cele doua Razboaie Mondiale si pentru eroii cazuti in Razboiul de Independenta.
Pentru a arata aprecierea pentru familiile longevive care implinesc 50 de ani de casatorie, in
zilele de 21-22 mai se sarbatoresc aceste cupluri.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
In marea majoritatea a comunelor de pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU s-a
incercat si transmiterea obiceiurilor populare catre generatiile mai tinere, printre care:
Paparudele
Vara, pe vreme secetoasă ce constă în alcătuirea unei cete de fete costumate în fuste din
ierburi aşezate pe trupul gol. Pe cap fetele poartă coroniţe din frunze şi flori. La casa
gospodarului unde se colindă, gazda iese cu galeţi cu apă, cu care sunt stropite fetiţele în timpul
evoluţiei lor.
Spalatul cu iarba mare
De sarbatoarea Sf. Toader oamenii se spala cu radacini de iarba mare pe cap, iar iarba
mare sa fie luata cat mai departe de sat pentru a avea un par bogat si sanatos
Impodobirea casei cu salcie
In duminica Floriilor se merge la biserica cu ramuri de salcie, acestea se slujesc, se
aduc acasa si se pun pe stalpul portii sau deasupra usii de la intrarea in casa.
Dragobetele: -este o sarbatoare cu o traditie relativ noua , avand o "vechime" in jurul
a 170-180 de ani de la patrunderea ei in teritoriile romanesti. În lumea satului românesc, pînă la
jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25
martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că, în
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din
bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii. În ziua
respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se
împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre "păsările" neînsoţite la Dragobete
ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui pînă în aceeaşi zi a anului viitor.
Tipuri de turism practicate
Pe teritoriul comunelor care fac parte din Parteneriatul PUBLIC-PRIVAT AMARADIA-
JIU, se practica in general turismul de agreement si odihna, precum si agroturismul.
Conform celor prezentate mai sus, se observa ca regiunea unde isi desfasoara activitatea
GAL-ul AMARADIA- JIU este bogata in edificii cu valoare patrimoniala, arhitecturala,
istorica, dar care din pacate nu au fost puse in valoare, lucru care este in defavoarea atat a
locuitorilor comunei, cat si bugetului de stat.
Nefiind dezvoltata activitatea de turism in aceasta regiune, mare partea a locuitorilor s-au
indreptat spre muncile agricole, dar fara posbilitate de dezvoltare in viitor, din cauza faptului ca
in majoritatea cazurilor mecanizarea este invechita sau chiar lipseste cu desavarsire. Pentru a
veni in sprijinul acestor locuitori si nu in ultimul rand pentru a incuraja tinerii sa se reintoarca in
sate, GAL-ul AMARADIA-JIU isi propune implementarea de proiecte in sprijinirea tinerilor
fermieri si a fermelor de semi-subzistenta. Acest lucru coroborat cu aspectele pozitive care ar
conduce la refacerea sau realizarea de noi obiective culturale si sociale, precum si realizarea de
infrastructura ar conduce la dezvoltarea zonei.
Turismul vitivinicol- Turistii au posibilitatea de a studia tehnologia de producerea a
vinurilor, a urmari imbutelierea si de a degusta produsul finit. In judetul Dolj, unde solul este
foarte nisipos se pot vizita mai multe podgorii, din care pe teritoriul GAL AMARADIA –JIU in
comuna Bradesti, renumita si pentru vinul Merlot.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Economia locala
Componenta de baza a politicor publice din ultimii ani, relansarea cresterii economice a
devenit o prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa , pentru asigurarea crestere
nevelului de trai. Propagarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici si implicarea
factorilor locali si a reprezentatilor societatii, a devenit din ce in ce mai pregnanta in procesul de
elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economica, indiferent daca resursele
financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin
cofinantari si imprumuturi externe.
La niveul judetului Dolj, activitatea economica se axeaza pe urmatoarele domenii:
- industrie ( agro- alimentara, constructii de masini, chimica, masini electrice si
electronice, masini agricol si tractoare, etc.);
- productia de energie electrica si termica pe baza de carbune, etc.;
- transport rutier, feroviar, naval si aerian;
- constructii civile si industriale;
- prestari servicii si comert;
- agricultura si silvicultura.
2.1 Repartizarea populatiei active
In localitatile aflate pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU la nivelul anului 2002,
populatia activa era in numar de 12346 persoane. Pe fiecare comuna in parte, populatia activa la
nivelul anului 2002 corespunde datelor din tabelul nr. 5
Repartizarea populatiei totale active:
Tabelul nr. 5
Total
populatie
activa Sector agricol
Sector
industrial si de
artizanat
Sector de
comert
Sector privind
serviciile
Total 12346 195 469 149 994
Repartizarea populatiei active si a fortei de munca pe localitati si sectoare:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Tabelul nr. 6
Denumire comuna
Total
populatie
activa
Sector
agricol
Sector
industrial
si de
artizanat
Sector de
comert
Sector
privind
serviciile
FARCAS 951,00 9,00 1,00 4,00 154,00
TAPASI 613,00 4,00 3,00 33,00
COTOFENII DIN
FATA 849,00 41,00 7,00 72,00
MELINESTI 1800,00 38,00 21,00 18,00 216,00
BRADESTI 2177,00 31,00 323,00 57,00 110,00
GOIESTI 1398,00 12,00 3,00 11,00 66,00
MISCHII 510,00 10,00 4,00 13,00 59,00
SIMNICU DE SUS 1766,00 48,00 36,00 12,00 118,00
DANCIULESTI 949,00 25,00 20,00 68,00
CRUSET 1333,00 2,00 56,00 4,00 98,00
TOTAL 12346
195 469 149 994
Pornind de la datele primite de la Institutul National de Statistica al judetelor Dolj si Gorj,
precum si din evidentele interne ale primariilor si a extrapolarii s-a constat ca cea mai mare parte din
populatia angajata activeaza in domeniul serviciilor, exceptie facand localitatea Bradesti, unde 323
persoane lucreaza in sectorul industrial.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Conform datelor prezentate la nivelul anului 2010, din totalul de 195 locuitori in
agricultura care se gasesc la nivelul intregului teritoriu al GAL-ului AMARADIA-JIU, peste
24,62 % sunt din comuna Simnicu de Sus, urmati de locuitorii din comuna Melinesti, iar la
polul opus se afla comuna Talpas.
11%
26%
5%
58%
Repartizarea numarului mediu al salariatilor pe ramuri
sector agricol
sector industrial si de artizanat
sector de comert
sector privind serviciile
5%
2%
21%
20%16%
6%5%
25%
0%
sector agricol
FARCAS
TALPAS
COTOFENII DIN FATA
MELINESTI
BRADESTI
GOIESTI
MISCHII
SIMNICU DE SUS
DANCIULESTI
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Conform graficului de mai sus din totalul personalului angajat in industrie si artizanat
peste 69 % apartin localitatii Bradesti, pe cand in localitatea Talpas nu este nici un angajat in
cadrul acestei ramuri.
0%0%
0%
4%
69%
1%1%8%
5% 12%
sector industrial si de artizanat
FARCAS
TALPAS
COTOFENII DIN FATA
MELINESTI
BRADESTI
GOIESTI
MISCHII
SIMNICU DE SUS
DANCIULESTI
4% 3%7%
19%
3%
12%14%
13%
21%
4%
sector de comertFARCAS
TALPAS
COTOFENII DIN FATA
MELINESTI
BRADESTI
GOIESTI
MISCHII
SIMNICU DE SUS
DANCIULESTI
CRUSET
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
In sectorul comertului, impartirea populatiei angajate intre localitati, este mai echilibrata. Cei mai
multi angajati din acest sector se afla in comuna Cotofenii din Fata (peste 21%), iar cei mai putini 3%, in
comuna Talpas
Ca si in cadrul sectorului comertului si in acest sector, impartirea locuitorilor intre localitati este
mai echilibrata. Din totalul angajaitolor comunelor apartinand GAL-ului AMARADIA – JIU, peste 25 %
din forta de munca sunt din localitatea Melinesti, urmati de cei din Bradesti care reprezinta 19% si
finalizand cu cei din Talpas care reprezinta 4 %.
Mentionam ca la realizarea acestor statistici s-a considerat ca din sectorul servicii fac parte
următoarele activităţi: transporturi, imobiliare, industria hotelieră şi alimentaţie publică, poştă şi
telecomunicaţii, activităţi financiare, bancare şi de asigurări, administraţia publică, învăţământ, sănătate,
servicii colective şi gospodării personale.
15% 3%
7%
21%
16%
6%
6%
11%
6%9%
sector privind serviciile
FARCAS
TALPAS
COTOFENII DIN FATA
MELINESTI
BRADESTI
GOIESTI
MISCHII
SIMNICU DE SUS
DANCIULESTI
CRUSET
17%4%
8%
25%19%
7%
7% 13%
sector privind serviciile
FARCAS
TALPAS
COTOFENII DIN FATA
MELINESTI
BRADESTI
GOIESTI
MISCHII
SIMNICU DE SUS
DANCIULESTI
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Structura populatiei active pe sectoare economice in perioada 2006-2010 si-a pastrat in linii mari
aceasi dinamica ca si populatia de la nivel national, adica o scadere a acesteia de la an la an . Pornind de
la datele furnizate de autoriatile locale , centralizarea acestora a condus la urmatoarea situatie:
An Sector agricol
Sector industrial si
de artizanat
Sector de
comert
Sector privind
serviciile
2006
235 584 129 1058
2007
230 567 128 1037
2008
225 550 126 1017
2009
221 534 125 997
2010
195 469 149 994
Coeficientul de substitutieSe defineste ca raport intre populatia intre 0-20 ani si populatia
mai maire de 60 ani. Astfel este determinata substitutia persoanelor peste 60 de ani cu
persoanele care au pana in 20 de ani. O valoarea sub 1 a acestu coeficient indica o regresie a
populatiei si o clara scadere a populatiei, daca nu se iau masuri pentru a impiedica aceasta.
Situatia coefiecientului de sustitutie pe fiecare localiate componeta a GAL AMARADIA- JIU se
prezinta astfel:
LocalitatePopulaţie
Sub 20 de ani
2002
Peste 60 de ani
2002 Coeficient de sustitutie
Simnicu de sus 916 1379 0,66
Goiesti 755 1033 0,73
Cotofenii din fata 551 410 1,34
Bradesti 1216 1014 1,20
Cruset 1006 1094 0,92
Melinesti 1039 1316 0,79
Farcas 607 547 1,11
Talpas 390 430 0,91
Danciulesti 678 811 0,84
Mischii 302 791 0,38
Total 7460 8825 0,85
Sursa: elaborare proprie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Tinand cont de faptul ca la nivelul teritoriului coeficientul de regresie este <1, trebuiesc
luate masuri, care sa conduca la inversarea raportului.
Rata de dependenta
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
Populatie repartizata pe varste
Sub 20 de ani 2002
Peste 60 de ani 2002
0.000.200.400.600.801.001.201.401.60
Sim
nic
u d
e su
s
Go
iest
i
Co
tofe
nii
din
fat
a
Bra
des
ti
Cru
set
Mel
ines
ti
Farc
as
Talp
as
Dan
ciu
lest
i
Mis
chii
Tota
l
Coeficient de sustitutie
Coeficient de sustitutie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Definim indicele de dependenta ca raport intre populatia activa (20-60 ani) si populatia
inactiva( <20,>60). Astfel aceasta evidentiaza cate persoane active sunt raportate la o persoana
inactiva. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat sarcina persoanelor active este mai mare.
LocalitatePopulaţie
Populatia activa
2002
Populatia inactiva
2002 Rata de dependeta
Simnicu de sus 1766 2295 0,77
Goiesti 1398 1788 0,78
Cotofenii din fata 849 961 0,88
Bradesti 2177 2230 0,98
Cruset 1333 2100 0,63
Melinesti 1800 2355 0,76
Farcas 951 1154 0,82
Talpas 613 820 0,75
Danciulesti 949 1489 0,64
Mischii 510 1093 0,47
Total 12346 16285 0,76
Sursa: elaborare proprie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Avand in vedere informatiile prezentate in tabelul si graficul de mai sus, coeficientul de
dependenta de 0,76 este unul mic, ceea ce demonstreaza ca la nivelul teritoriului GAL
AMARADIA –JIU sarcina persoanelor active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient
ar fi creearea de locuri de munca in zona rurala.
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
Sim
nic
u d
e su
s
Go
iest
i
Co
tofe
nii
din
fat
a
Bra
des
ti
Cru
set
Mel
ines
ti
Farc
as
Talp
as
Dan
ciu
lest
i
Mis
chii
Tota
l
Repartizare populatie
Populatia activa 2002
Populatia inactiva 2002
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
Rata de dependeta
Rata de dependeta
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2.2 AGRICULTURA
Optiunile fundamentale ale agriculturii in aceasta perioada sunt reforma si integrarea in
structurile agricole ale UE. Obiectivele si prioritatile cele mai importante, vizeaza cresterea
productiei si a productivitaii agricole, in vederea formarii unei piete deschise si competitive.
Pe plan national agricultura reprezinta una din cele mai importante ramuri ale economiei
Romanesti. Contributia agriculturii, silviculturii, pisciculturii in formarea PIB-ului se situeaza in
jurul valorii de 6%, iar in statele membre ale UE se situeaza la aproximativ 1, 7 %
In mod direct sau indirect toti “actorii rurali” implicati in GAL-ul AMARADIA–JIU au
legatura cu sectorul agricol. GAL-ul AMARADIA–JIU se intinde la nivelul anului 2010
conform datelor statistice pe o suprafata de 62021 ha., din care teren agricol este in suprafata de
43.678 ha.
Prioritatile de oportunitatile de dezvoltare
Evidenta si structura fondului funciar se regaseste in tabelul nr. 7.
Structura fondului funciar
Tabelul nr.7
Categoria suprafetei agricole Ha %
Total fond funciar 62021 100,00
Suprafata agricola totala 43678 70,42
dc. Arabil 28280 64,75
Fanete 708 1,62
Pasuni 13487 30,88
Vii si pepiniere viticole 726 1,66
Livezi si pepiniere pomicole 477 1,09
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 18343 29,58
Dc. Paduri 62021 100,00
Constructii 43678 70,42
Drumuri si cai ferate 28280 64,75
Ape si balti 708 1,62
Alte suprafete 13487 30,88
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Conform datelor statistice, in anul 2010 structura fondului funciar de la nivelul intregului
GAL este reprezentat aproximativ de 77 % suprafete agricole si aproximativ 23 % paduri si alte
terenuri cu vegetatie forestiera.
La nivelul fiecarei comune care fac parte din GAL-ul AMARADIA-JIU, situatia fondului
funciar se prezinta ca in tabelul nr. 8.
77%
23%
Structura fondului funciar
Total fond funciar
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
FONDUL FUNCIAR REPARTIZAT PE COMUNE LA NIVELUL ANULUI 2010
Tabelul nr. 8
Categoria suprafetei
agricole FARCAS TALPAS
COTOFENII
DIN FATA MELINESTI BRADESTI GOIESTI MISCHII
SIMNICU
DE SUS DANCIULESTI CRUSET
Total fond funciar 4780 3764 2417 8942 6307 7849 5201 8143 5996 8622
Suprafata agricola
totala 2147 2278 1915 5847 4748 6436 4871 7157 3206 5073
Dc. Arabil 1204 1114 1685 3482 2634 4467 3880 5874 1406 2534
Fanete 0 0 0 15 0 0 0 0 440 253
Pasuni 801 1040 203 2174 1950 1814 956 1082 1249 2218
Vii si pepiniere viticole 32 6 25 117 150 155 33 146 35 27
Livezi si pepiniere
pomicole 110 118 2 59 14 0 2 55 76 41
Paduri si alte terenuri
cu vegetatie forestiera 2633 1486 502 3095 1559 1413 330 986 2790 3549
Dc. Paduri 2385 1292 242 2611 1076 959 84 350 2538 3042
Constructii 97 131 63 202 225 182 145 254 99 165
Drumuri si si cai ferate 46 47 55 149 141 105 84 190 102 162
Ape si balti 63
128 42 69 67 8 76 26 104
Alte suprafete 42 16 14 91 48 100 9 116 25 76
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pe baza datelor furnizate de institutul de statistica, putem aprecia ca, comuna Melinesti
are o suprafata de 8.942 ha, ceea ce reprezinta aproximativ 14,42 % din suprafata GAL-ului
AMARADIA JIU. Din totalul suprafetei de 62.021 ha., de la nivelul anului 2010 conform
datelor statistice, suprafata agricola este reprezntata de 46.783 ha, iar restul 18.343 ha reprezinta
paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera.
Teritoriul din zona GAL-ului AMARADIA – JIU are un profil economic preponderant
agricol, iar principalele culturi agricole prezente in zona sunt: grau, porumb, dar in acelasi timp
datorita faptului ca in marea majoritate a comunelor suprafetele cultivate cu vii nu sunt de
neglijat. In localitatile Melinesti, Goiesti, Bradesti, Simnicu de Sus peste 100 de ha localitate
sunt cultivate cu vii.
Din structura fondului funciar de 110.420 ha, proprietatea privata reprezinta 48.399 ha,
conform tabelului nr. 9. Proprietatea privata este reprezentata intr-o pondere mai mare asupra
terenului arabil fata de suprafata aferenta padurii si alte terenuri de vegetatie forestiera.
8%6%
4%
14%
10%
13%8%
13%
10%
14%
REPARTIZARE FOND FUNCIAR
FARCAS
TALPAS
COTOFENII DIN FATA
MELINESTI
BRADESTI
GOIESTI
MISCHII
SIMNICU DE SUS
DANCIULESTI
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
FONDUL FUNCIAR PRIVAT REPARTIZAT PE COMUNE
Tabelul nr. 9
Categoria suprafetei
agricole FARCAS TALPAS
COTOFENII
DIN FATA MELINESTI BRADESTI GOIESTI MISCHII
SIMNICU
DE SUS DANCIULESTI CRUSET TOTAL
SUPRAFATA
PRIVATA 2784 2044 1964 6325 5018 6800 4949 6254 5554 6707 48399
Suprafata agricola
totala 2140 1810 1842 5640 4660 6414 4772 5959 3202 5064 41503
dc. Arabil 1198 1109 1612 3478 2625 4450 3838 4945 1404 2527 27186
Fanete
15
0 0 440 253 708
Pasuni 800 577 203 1973 1885 1809 899 915 1247 2216 12524
Vii si pepiniere
viticole 32 6 25 117 150 155 33 99 35 27 679
Livezi si pepiniere
pomicole 110 118 2 57
2 0 76 41 406
Paduri si alte
terenuri cu vegetatie
forestiera 644 234 122 685 358 386 177 295 2352 1643 6896
dc. Paduri 517 150 34 417 182 145 23 54 2235 1238 4995
Constructii 82 72 35 176 169 164 140 193 92 155 1278
Drumu si si cai ferate 10
26
2
154 192
Ape si balti 12
39 8
7 5 4
20 95
Alte suprafete 23 12 14 84 7 44 9 42 25 76 235
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Proprietarii de teren agricol detin parcele mici, de maxim cateva ha si sunt in numar foarte
mare. In cadrul acestor terenuri agricole parcelate in suprafete mici si care apartin gospodariilor
personale, nu se utilizeaza nitrati, fertilizatori, pesticide, ci doar ingrasaminte naturale, ceea ce le
confera produselor o etichetare ecologica. Majoritatea proprietarilor de teren agricol care detin
suprafete de teren mici, utilizeaza recoltele in scopuri proprii fara valorificarea acestora.
Proprietarii de terenuri agricole cu suprafete mai putin fragmentate si mai mari de 1 ha, au
dat spre folosinta aceste suprafete catre agenti economici, fiind integrate in exploatatii agricole.
Sistemul de colectare, prelucrare si valorificare superioara a produselor agricole se face in
cantitati mici, iar utilarea tehnica este precara, in zona neexistand mari unitati specializate in
colectarea sau procesarea acestora.
2.3 INDUSTRIE-IMM-Microintreprinderi
Structura intreprinderilor de la nivelul GAL-ului AMARADIA JIU se prezinta in tabelul
de mai jos: Tabelul nr. 10
Structura intreprinderi
Numar
Total
intreprinderi
Microintreprinderi
cu 1-9 salariati
Intreprinderi cu
10-49 salariati
Intreprinderi cu
50-249 salariati
Intreprinderi
cu peste 250
salariati
Numar 236 226 9 1 0
% 100 95,76 3,820 0,42
Pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU se regasesc un numar de 236 intreprinderi. Din
aceste intreprinderi 95,8% sunt in categoria microintreprinderilor si 3,81% sunt in categoria
intreprinderilor mici si o singura intreprindere in comuna SIMNICU DE SUS, putem sa o
incadram la categoria de intreprinderi mijlocii. Repartizarea intreprinderilor pe comune la niveul
anului 2010 se regaseste in tabelul nr. 11. Tabelul nr. 11
Localitatie Total
intreprinderi Microintreprinderi
cu 1-9 salariati
Intreprinderi cu 10-49 salariati
Intreprinderi cu 50-249 salariati
Intreprinderi cu peste 250
salariati
FARCAS 8 8 TALPAS 7 7 COTOFENII DIN FATA 19 19 MELINESTI 40 39 1
BRADESTI 42 39 3 GOIESTI 16 16
MISCHII 25 23 2 SIMNICU DE SUS 56 53 2 1
DANCIULESTI 12 11 1 CRUSET 11 11
total 236 226 9 1 0
Dupa cum se poate observa din aceste date, un numar de 226 intreprinderi au intre 1 si 9
angajati. Acestea sunt reprezentate de societati comerciale in principal, care practică comertul
sau activeaza in agricultura, silvicultură, construcţii, diverse tipuri de servicii sau industrie. Nu
exista nicio întreprindere la nivelul teritoriului care să aibă mai mult de 250 angajaţi.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Tabelul nr. 12
Activităţi industrial Număr unităţi
Activităţi extractive 6
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a
materialelor reciclabile
Constructii de cladiri 7
Fabricarea de mobilă 7
Fabricarea hartiei si a produselor din hartie
Industria alimentara 5
Lucrari speciale de constructii 10
Lucrari de geniu civil
Prelucrarea lemnului 15
Industria constructiilor metalice
Fabricarea substantelor si a produselor chimice
Fabricarea produselor textile
Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
Fabricarea incaltamintei
Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a.
Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor
Fabricarea articolelor de imbracaminte 1
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
Alte activitati industriale 10
Agricultura silvicultura si pescuit 1
Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcţii 1
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activităţi industrial Număr unităţi
Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare
Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice
Fabricarea bijuteriilor
Fabricarea bauturilor
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor
TOTAL 57
2.4 Comert si sectorul de servicii Tabelul nr. 13
Tipuri de
comerţ
Număr % din
numărul
total
Întreprinderi din sectorul
terţiar
(servicii)
Număr
% din
numărul
total
Industrial 7 5,50 Transporturi 13 25,00
Agricol 30 23,63 Restaurante şi alte activităţi de
servicii de alimentaţie 13 25,00
Comerţ cu
amănuntul şi cu
ridicata
90 70,87
Activităţi ale direcţiilor
(centralelor), birourilor
administrative centralizate;
activităţi de management şi de
consultanţă
Servicii Alte activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice
- Activităţi de investigaţii şi
protecţie
-
Activităţi de secretariat, servicii
suport şi alte activităţi de
servicii prestate în principal
întreprinderilor
- Tranzacţii imobiliare
Telecomunicatii
Agricultura, silvicultura si
pescuit
Activitati veterinare 5 9,62
Activitati referitoare la
sanatatea umana
Activitati de spectacole,
culturale si recreative
Hoteluri si alte facilitati de
cazare
5 9,62
Altele 16 30.76
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Total 127 100 52 100
3. Servicii pentru populatie si infrastructura medico-sociala
3.1 Echipamente prezentate sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii
1 Echipamente prezente sau accesibilitate
În vederea stabilirii stării actuale a serviciilor şi infrastructurii medico-sociale, a fost
realizată o analiză la nivelul teritoriului acoperit de GAL-ul AMARADIA – JIU, pornind de la
starea de fapt existentă la nivelul fiecărei comune în parte. Datele iniţiale provin de la Institutul
Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj si Gorj pentru anul 2010, iar ulterior
acestea au fost analizate în cadrul întâlnirilor dintre partenerii GAL-ului AMARADIA – JIU.
Din informaţiile furnizate de către primari, consilierii locali şi reprezentanţii serviciilor medico-
sociale, aceste date au fost actualizate şi completate, specificându-se starea efectivă a
infrastructurii medico-sociale existente, precum şi modul de asigurare a acestor servicii
elementare pentru populaţia de pe cuprinsul teritoriului.
Situaţia pe intreg teritoriul GAL-ului AMARADIA – JIU este urmatoarea:
Tabelul nr. 14
Medical Invatamant Dotari sportive
Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren
de
fotbal
Sala de
sport
Existenta
Da/ Nu
NU Da Da Da DA NU Da Da
Daca Nu
indicati
distanta in
km de la
centrul
teritoriului
pana la cel
mai
apropiat
obiectiv
mentionat
27,3
km
27,3 km
Situatia detaliata pe fiecare comuna se regaseste in tabelele de mai jos. Dupa um se poate
observa fiecare comuna are pe teritroiul propriu unitati de invatamant primar si gimnazial, si
cabinete medicale ale medicilor de familie. Medici stomatologi se gasesc in urmatoarele
commune Melinesti, Bradesti, Simnicu de Sus si Mischii. Singurle comune in care nu se gaseste
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
nici o sala de sport sau un terend e fotbal sunt comunele Cotofenii din Fata si Talpas. In restul
comunelor se gaseste cel putin sala de sport sau teren de fotbal.
Tabelul nr. 15
Denumire
comuna
Existenta Medical Invatamant Dotari sportive
Spital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren de
fotbal
Sala de
sport
Farcas Da/ Nu NU Da - 2 NU Da - 1 NU NU Da - 1 Da - 1
Cotofenii din
fata
Da/ Nu NU Da - 1 NU Da - 1 NU NU NU NU
Talpas Da/ Nu NU Da - 1 NU Da - 1 NU NU NU NU
Goiesti Da/ Nu NU Da - 3 NU Da - 1 NU NU NU Da - 2
Melinesti Da/ Nu NU Da - 6 Da - 1 Da - 1 Da - 1 NU Da - 1 Da - 1
Mischii Da/ Nu NU Da - 1 Da - 1 Da - 1 NU NU Da - 1 Da - 1
Simnicu de
Sus
Da/ Nu NU Da - 2 Da - 1 Da - 1 NU NU Da - 1 Da - 1
Bradesti Da/ Nu NU Da - 3 Da - 1 Da - 1 Nu NU NU Da - 2
Cruset Da/ Nu NU Da-2 NU Da - 1 Nu Nu Da - 1 Nu
Danciulesti Da/ Nu NU Da-2 NU Da-1 Nu NU NU NU
In comuna Melinesti exista o unitate medico-sociala cu un numar de 45 de paturi. Cele mai
apropiate spitale sunt cele din orasul Filiasi care se afla la 27,3 km de centrul comunei Farcas si
Municipiul Craiova care se gasesc la o circa 37 km de centrul GAL-ului AMARADIA- JIU.
Centrul teritoriului GAL AMARADIA-JIU se afla in comuna Farcas.
Pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU se gaseste un singur liceu si anume in comuna
Melinesti. Pe raza teritoriului GAL-ului AMARADA-JIU nu se gaseste nici o unitate de
invatamant superior, cea mai aporpiata Universitate fiind in Municipiul Craiova.
Fiecare unitate de invatamant este dotata cu un numar minim de calculatoare. Astfel, unele
unitati de invatamant se afla intr-o stare de degradare precara, lucru care a fost semnalizat si de
reprezentantii din teritoriu.
La nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU sunt asigurate serviciile medicale de
baza prin existenta medicilor de familie si a stomatologilor, dar lipseste un centru medical
multidisciplinar.
4. Activitati sociale si institutii locale
In ceea ce priveste organizarea administrativa, din componenta GAL AMARADIA-JIU ,
fac parte 10 localitati. Pe teritoriul acoperit de GAL AMARADIA- JIU activitatile comunitatilor
sunt coordonate de autoritatile adminsitratieipublice locale, respectiv primariile si consiliile
locale. Autoritatile adminsitratiei publice, urmaresc in principal derularea de lucrari pentru
imbunatatirea starii drumurilor, pentru imbunatatirea apei potabile sau pentru alimentarea cu
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
gaze, reabilitarea de gradinite si scoli, reabilitare cladiri publice ( primarii, camine culturale,
dispensar).
Adminsitratia publica locala este formata din Consiliul Local si Primarie.
In structurile tuturor primariilor de pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU, functioneaza
mai multe tipuri de compartimente: secretariate, agricole, fiscale, contabile, ajutor social,
administrative si de informare.
Comuna Bradesti.
Comuna Bradesti are in componenta 6 localitati si anume: Bradesti, Bradestii Batrani,
Meteu, Piscanii, Racarii de Jos si Tatomiresti. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 9 consilieri. Presedintele consiliului local este primarul.
Comunele Bradesti, Cotofenii din Fata, Perisor au format “Asociatia Intercomunitara
Bradesti-Cotofenii din Fata-Perisor” si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Nord. In data de
30.06.2011 comuna Bradesti a devenit membra a Asociatiei Comunelor din Romania.
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
Pe teritoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna Simnicu de Sus
Comuna Simnicu de Sus are in componenta 12 localitati si anume: Simnicu de Sus,
Floresti, Albesti, Izvor, Cornetu, Jieni, Deleni, Lesile, Dudovicesti, Milesti, Dutulesti si
Romanesti. Pe raza comunei exista :
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 12 consilieri. Presedintele consiliului local este primarul.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pe tertoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna Simnicu de Sus este membra a Asociatii de Dezvoltare Mischii – Vulpeni, in
cadrul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Oltenia si in cadrul Asociatiei de Dezvoltare
Intercomunitara Nord.
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
De asemenea, comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE
INTERCOMUNITARA ZONA METROPOLITANA CRAIOVA.
Comuna Mischii
Comuna Mischii are in componenta 6 localitati si anume: Mischii, Calinesti, Gogosesti,
Mlecanesti, Motoci si Urechesti. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 11 consilieri si 2 delegati satesti. Presedintele
CONSILIULUI LOCAL este primarul.
Pe tertoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna Mischii este membra a Asociatiei de Dezvoltare Mischii – Vulpeni, in
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Oltenia si in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
Nord.
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
De asemenea, comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE
INTERCOMUNITARA ZONA METROPOLITANA CRAIOVA.
Comuna Melinesti
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Comuna Melinesti, are in componenta 13 localitati si anume: Melinesti, Bodaiesti, Godeni,
Muierasu, Negoiesti, Odoleni, Ohaba, Plostina, Popesti, Spineni, Valea Mare si Valea Muierii de
Jos. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 13 consilieri. Presedintele CONSILIULUI LOCAL este
primarul.
Pe tertoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna Melinesti este membra in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Nord
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
Comuna Goiesti
Comuna Goiesti are in componeta 13 localitati si anume: Goiesti, Pioresti, Adancata,
Pometesti, Fantani, Popeasa, Gruita, Tamdara, Malaesti, Vladimir, Mogosesti, Zlatari, Muereni.
Pe raza comunei exista :
- primarie;
- oficiul Postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 13 consilieri. Presedintele CONSILIULUI LOCAL este
primarul.
Comuna Goiesti este membra in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Oltenia si in
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Nord.
Pe teritoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA DE
GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pe teritoriul comunei GOIESTI isi desfasoara activitatea Fundatia Adina Stiftelsen care se
ocupa cu ajutorarea copiilor care provin din familii cu mijloace precare de existenta si a copiilor
infectati cu diverse maladii.
Comuna Talpas
Comuna Talpas are in componenta 5 localitati si anume: Talpas, Moflesti, Nistoi, Putinei
si Soceni. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 9 consilieri. Presedintele CONSILIULUI LOCAL este
primarul.
Pe teritoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna Talpas este membra in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Nord.
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
Comuna Farcas
Comuna Farcas are in componenta 5 localitati si anume: Farcas, Amarasti, Golumbelu,
Golumbu, Plopu Amarasti. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 10 consilieri alesi. Presedintele CONSILIULUI LOCAL
este primarul.
Pe teritoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comuna Farcas este membra in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Oltenia si in
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Nord.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE
INTERCOMUNITARA DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
Comuna Cotofenii din Fata
Comuna Cotofenii din Fata are in componenta 2 localitati si anume: Cotofenii din Fata si
Beharca. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 10 consilieri alesi. Presedintele CONSILIULUI LOCAL
este primarul.
Pe teritoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Comunele Bradesti, Cotofenii din Fata si Perisor au format “Asociatia intercomunitara
Bradesti - Cotofenii din Fata - Perisor”.
Comuna mai este membra si in ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA
DE GESTIONARE A DESEURILOR ECO DOLJ.
Comuna Danciulesti
Comuna Danciulesti are in componeta 7 localitati si anume: Danciulesti, Halangesti,
Petrechei, Zaicoiu, Radinesti, Bibulesti si Obarsi. Pe raza comunei exista:
- primarie;
- oficiul postal;
- post de politie.
Consiliul local este format din 11 consilieri alesi. Presedintele CONSILIULUI LOCAL
este primarul.
Pe teritoriul comunei se acorda ajutor social persoanelor nevoiase care indeplinesc
conditiile de incadrare in limitele de acordare a ajutorului. De asemenea pentru cazuri de urgenta
prin hotararea Consiliului Local se mai acorda ajutoare de interventii.
Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea ONG – SOCIETATEA CULTURAL
STIINTIFICA” RADINESTI – GORJ”, care contribuie la informarea si educarea in spiritul
idealurilor societatii romanesti moderne, care are ca scop ridicarea nivelului civilizatiei din zona.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Comuna Danciulesti este mambra in:
- Asociația de dezvoltare intercomunitară în domeniul serviciilor publice de salubrizare
"Adis Gorj";
- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Salubris Căpreni (2009).
Comuna Cruset
Comuna Cruset are in componeta 7 localitati si anume: Cruset, Mierea, Slamnesti, Maiag,
Urda de Jos, Miericeaua, Slavuta, Valuta, Bojinu, Marinesti
Comuna Cruset este membra in Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în domeniul
serviciilor publice de salubrizare "Adis Gorj".
5. Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu
In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse , activitatea autoritatilor
administratiilor publice locale din teritoriul acoperit de GAL AMARADIA- JIU, detine o serie
de proiecte finalizate sau in curs de realizare.
Politicile de dezvoltare locală de pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL-ul
AMARADIA-JIU au fost orientate în principal către reabilitarea infrastructurii şi asigurarea
utilităţilor, proiecte ce au putut fi finantate din fonduri SAPARD, PHARE, ISPA si FEADR.
1. Primaria Simanicu de Sus:
Tabelul nr. 16
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Modernizarea drumurilor de exploatare
agricola in comuna Simnicu de Sus, judetul
DOLJ.
PNDR – MASURA 125 AXA 2 –
INFRASTRUCTURA AGRICOLA DE
ACCES .
2. Infiintare parc energetic fotovoltaic “Mischii-
Vulpeni”, depus in cadrulAsociatiei de
Dezvoltare Intercomunitara Mischii –
Vulpeni
Programul POSCCE, AXA 4.2.
3. Construire Camin Cultural in satul Lesile,
comuna Simnicu de Sus, judetulDolj.
Programul Prioritar National pentru
Construirea de Sedii de
AsezaminteCulturale in localitatile unde nu
exista asemenea institutii, precum si
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
reabilitarea, modernizarea, dotarea si
finalizarea lucrarilor de constructie a
asezamintelor culturale de drept public din
mediul rural si mic urban.
4. Consolidare si reabilitare scoala cu clasele I -
IV Simnicu de Sus.
Program relansarea invatamantului Scolar
Banca Europeana de Investitii.
5. Construire gradinita in satul Lesile. Program relansarea Educatiei Timpurii ,
Banca Europeana de Investitii.
6. Construire gradinita in satulAlbesti. Program relansarea Educatiei Timpurii,
Banca Europeana de investitii.
7. Completarea sistemelor clasice de producere
a apei calde de consum cu sisteme care
utilizeaza energia solara si care conduc la
imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului,
la sediul Primariei Simnicu de Sus si Scolile
Generale din satele: Albesti, Dudovicesti,
Simnic, Izvor, Lesile si Milesti.
Completarea sistemelor clasice de producer
a apei calde de consum cu sisteme care
utilizeaza energia solara si care conduc la
imbunatatirea calitatii aerului, apei si
solului, depus la Agentia Fondul pentru
Mediu.
8. Constructie Pod peste raul Amaradia, sat
Albesti.
OG 7/2007.
2. Primaria Cotofenii din Fata:
Tabelul nr. 17
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Racordarea sistemului de alimentare cu apa a
localitatii Cotofenii din Fata la reteaua de aductiune
a orasului Craiova”.
OG 7/2006
2. Construire baza sportiva multifunctionala. OG 7/2006.
3. Primaria Goiesti:
Tabelul nr. 18
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Pietruire drum comunal Tandara. FRDS.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Modernizare DC 1958 si traversare rau Amaradia
KM 0+000-km 2+500
SAPARD.
3. Construire pod peste rau Amaradia in satul Tandara
si pod sat Popeasa.
OG 7/2006.
4. Alimentare cu apa in sistem centralizat si retea de
canalizare.
APDRP.
4. Primaria Bradesti:
Tabelul nr. 19
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Construire pod pesteValea Morii pentru a asigura
accesul la DN6, sat Tatomiresti.
OG 7/ 2006.
2. Construire baza sportiva multifunctionala. OG 7/ 2006.
3. Alimentare cu apa in comuna Bradesti, satele
Bradesti, Racarii de Jos si Tatomiresti.
Fonduri proprii, Bugetul de Stat.
4. Introducere gaze naturale in comuna Bradesti. Fonduri proprii, Bugetul de Stat.
5. Modernizare iluminat public. Fonduri proprii.
6.
5. Primaria Mischii:
Tabelul nr. 20
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Alimentare cu apa comuna Mischii. OG 7 / 2006.
2. Drumuri de exploatare Agricola in comuna
Mischii.
Masura 125 Imbunatatirea si dezvoltarea
infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea agriculturii si silviculturii.
3. Parc energetic fotovoltaic Mischii. Masura 4.2: Sprijinirea investitiilor in
modernizarea si realizarea de noi capacitati de
producere a energiei electrice si termice.
4. Modernizare drumuri in comuna Mischii. PNDI.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
6. Primaria Melinesti:
Tabelul nr. 21
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Pietruire DC 114. HG. 577/1997.
2. Alimentare cu apa potabila in comuna Melinesti, sat
Negoiesti.
HG 577/1997.
3. Imbunatatirea drumurilor de exploatare in comuna
Melinesti.
Masura 125 Fonduri Europene.
7. Primaria Cruset:
Tabelul nr. 22
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Modernizare DC 42 Cruset – Miericeaua - Urda de
Jos si DV 24 Miriceaua, Infiintarea retelei de
canalizare cu statie de epurare, extindere alimentare
cu apa, construirea unei gradinite si protejare arbore
secular in comuna Cruset, judetul Gorj.
PNDR.
2. Alimentare cu apa potabila si de incendiu a comunei
Cruset, judetul Gorj.
OG 7 / 2006.
3. Construire baza sportiva tip I stadion comunal,
comuna Cruset, judetul Gorj.
OG 7 / 2006.
4. Alimentare cu apa potabila si de incendiu a comunei
Cruset, judetulGorj.
SAPARD.
5. Infiintare parc, comuna Cruset, judetul Gorj. Administrarea Fondului de Mediu.
6. Inlocuire sistem clasic de incalzire cu sistem de
incalzire ecologic pentru Scoala Generala nr. 1 si
Primaria Cruset si constructie aferenta instalatiilor
termice.
Administratia Fonduluid de Mediu.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
8. Primaria Danciulesti:
Tabelul nr. 23
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Modernizare drumuri locale, alimentare cu apa
potabila, canalizare in sistem centralizat si epurarea
apelor uzate, dotare asezamant cultural comuna
Danciulesti.
PNDR, FEADR, Masura 322.
2. Reabilitare si reconstructie Scoala Generala cu
clasele I-VIII Cornelius Radu din satul Radinesti.
Banca Europeana de Dezvoltare si
Banca de Investitii de pe langa
Consiliul Europei, Program PRIS.
3. Modernizare D.C. Danciulesti – Zaicoiu. HG 577.
4. Construire poduri comuna Danciulesti, judetul Gorj. OG 7/2006.
9. Primaria Farcas:
Tabelul nr. 24
Nr. crt. Denumire proiect Sursa de finantare
1. Modernizare drumuri de exploatare agricola. PNDR – FEADR Masura 125a.
2. Pietruire drum comunal 128 Farcas – Murgas. HG 577 .
3. Alimentare cu apa. HG 577.
4. Construire poduri peste paraul Plosca DC 119 km 0
+650 si 50=680.
6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
Comunele componente ale GAL-ului AMARADIA-JIU, dispun de o serie de retele si
echipamente tehnico-edilitare, caracterizate printr-un grad redus de acoperire.
In vederea identificarii potentialului teritoriului, s-a ales realizarea unei anchete
sociologice, deoarece anchtele sociale ofera date bogate si amanuntite, care permit descrierea
unor fenomene sau situatii la scara mare.
Etapele anchetei sociologice:
stabilirea temei;
stabilirea obiectivelor;
documentarea asupra temelor care se vor aborda;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
stabilirea ipotezelor care se vor lua in calcul;
conceptualizarea;
operationalizarea;
cuantificarea;
stabilirea esantioanelor pe care se va face ancheta (numar, localizare etc…);
alegerea chestionarului ca metoda de cercetare principala in cadrul anchetelor;
realizarea propriu-zisa a modalitatilor de lucru (realizarea chestionarelor);
se strang datele de pe teren;
acestea sunt verificate si testate pentru a fi veridice, inainte de a fi prelucrate;
se codifica informatiile;
se face macheta de prelucrare a informatiilor, in vederea prelucrarii datelor;
prelucrarea propriu-zisa a datelor;
se analizeaza si se interpreteaza datele;
se finalizeaza raportul de ancheta.
In vederea realizarii anchetei propriuzise s-a determinat si volumul esantionului astfel incat
acesta sa fie omogen si reprezentativ pentru fiecare din cele 4 chestionare care s-au propus.
Esantionul pentru “Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru sectorul public
reprezentat de administraţiile publice” si pentru “Chestionar de identificare a potenţialului
teritoriului pentru sectorul reprezentat de serviciile publice” a fost completat la nivelul
primariilor
Esantionul pentru “Chestionaul de identificare a potentialului teritoriului pentru sectorul
privat“ a fost in numar de 14 repondenti.
Esantionul pentru “Chestionaul de identificare a potentialului teritoriului pentru societatea
civila“ a fost distribuit in numar de 50 chestionare.
In vederea identificarii potentialului teritoriului, au fost concepute si distribuite in teritoriul
chestionare structurate pe 4 categorii de intrebari privind:
1. teritoriul;
2. populatia;
3. activitatile economice;
4. organizarea sociala si institutionala.
Aceste chestionare de identificare a potentialului teritoriului au avut ca grup tinta persoane
care activeaza in:
1. administratia publica;
2. servicii Publice;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. sectorul privat;
4. societatea civila.
Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru sectorul public reprezentat de
administraţiile publice.
Intrebarile din cadrul chestionarelor au fost elaborate diferenţiat, in functie de specificul
fiecarei categorii de repondenţi si au vizat colectarea de date necesare realizarii Strategiei de
Dezvoltare Locala. In urma analizarii acestora, au fost obtinute informatii privind caracteristicile
principale, potentialul de dezvoltare a zonei si identificarea de domenii de activitate locale
specifice. Totodata, au fost obtinute informatii privind oportunitati si idei de dezvoltare a zonei
prin realizarea de proiecte, care au fost cuprinse in cadrul analizei SWOT.
Intrebarile din cadrul chestionarelor au fost create in vederea realizării analizei diagnostic a
teritoriului, pentru care au fost elaborate raspunsuri impartite in doua mari categorii: Raspuns
favorabil / Raspuns nefavorabil.
Raspunsul favorabil a fost impartit in doua grupe, Foarte bun/Da – Bun/Intr-o masura
limitata, iar Raspunsul nefavorabil a fost impartit de asemenea in doua grupe, Nu este bun(a)/In
mica masura – Foarte prost/Nu, deloc, astfel incat sa se poata diferentia cu exactitate opiniile
repondentilor.
In urma analizei chestionarelor transmise de catre repondenti au rezultat urmatoarele:
a. Situatie ―Chestionar de Identificare a Potentialului Teritoiului Pentru Sectorul
Public Reprezentant de Administratiei Publice
Grupul tinta: Administratia Publica
Numar repondenti: 10
1. TERITORIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
Cum apreciaţi starea
infrastructurii (drumuri şi
utilităţi) de pe teritoriului
comunelor?
Esta foarte buna.
Este buna. 5
Nu este buna. 5
Este foarte proasta.
Interpretare rezultate Din punct de vedere al infrastructurii (drumuri si utilitati) 50 %
dintre reprezentantii comunelor au raspuns ca starea
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
infrastructurii este buna, iar ceilalti 50 % au raspuns ca
infrastructura comunei nu este buna”.
Concluzii: Avand in vedere domeniul in care activeaza
repondentii acestui chestionar, respectiv in administratia
publica, raspunsurile ar putea fi influentate de catre anumiti
factori externi. Cu toate acestea, se observa ca starea
infrastructurii de drumuri si utilitati existenta este precara si
necesita reabilitari in cazul drumurilor, precum si extinderi în
cazul utilitatilor.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
Cum apreciaţi gradul de
asigurare a serviciilor sociale
în comună (medicale, de
invăţământ, salubritate,
transport în comun, poşta,
telefonie etc.)?
Este foarte bun. 2
Este bun. 8
Nu este bun.
Este foarte prost.
Interpretare rezultate Marea majoritatea a celor chestionati au raspuns ca serviciile
sociale sunt reprezentate bine in comune. Doi dintre
reprezentantii comunelor au spus ca aceaste servicii se
realizeaza in conditii foarte bune.
Concluzii: Tinand cont de cele prezentate in statistica cu privire
la serviciile sociale, cosideram ca raspunsurile sunt obiective,
deoarece in toate comunele exista cabinete ale medicilor de
familie si de asemenea exista in marea majoritate a comunelor
si cabinete stomatologice, dar cu toate acestea la nivelul GAL-
ului AMARADIA-JIU se simte nevoia existentei unui
dispensar. Cu toate ca in fiecare comuna exista invatatamant
prescolar si invatamant primar, unele cladiri necesita reparatii
sau chiar construirea unora noi. Pe raza teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU nu exista un after–school, lucru care este
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
necesar, deoarece avand siguranta copilului parintele poate sa
se duca sa lucreze. In unele comune este necesar si realizarea de
noi cladiri in care sa functioneze primariile, deoarece spatiile nu
sunt adecvate desfasurarii activitatii.
Exista mijloace de transport in comun care fac legatura intre
comune si marile centre urbane (CRAIOVA).
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Dacă la întrebarea 2 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa infrastructurii si dotarilor
.
Lipsa locurilor de muncă în
domeniu.
Lipsa de interes a autorităţilor.
Lipsa personalului calificat.
Altele.
Interpretare rezultate Nu este cazul pentru ca toti repondentii au raspuns ca serviciile
sociale sunt bune sau chiar foarte bune.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4.Teritoriul comunelor este
atractiv pentru
locuitori/turişti?
Da. 3
Intr-o masura limitata. 3
In mica masura. 3
Nu. 1
Interpretare rezultate Nefiind o zona turistica recunoscuta sau promovata indeajuns,
teritoriul majoritatii comunelor nu reprezinta un mare interes
pentru turisti, cu toate ca si in aceasta zona exista destul de
multe vestigii istorice sau puncte de interes turistic.
Concluzie: Se constata lipsa de promovare a zonei si de
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
asemenea, lipsa infrastructurii de cazare, motiv pentru care
realizarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii turistice
sunt mai mult decat binevenite. De asemenea atractivitatea
teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in masura in care ar
fi asigurat un nivel de trai care sa permita mentinerea
locuitorilor in localitatile de bastina. Un prim pas spre acest
lucru poate fi reprezentat de asigurarea utilitatilor necesare si a
serviciilor elementare pentru populatie.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Dacă la întrebarea 4 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa infrastructurii şi/sau
utilităţilor.
2
Mediul natural de pe
teritoriul comunei nu este
atractiv.
1
Lipsa de spaţii de recreere
(parc, cinematograf, teren de
sport etc.).
3
Lipsa de atractivitate a
aspectului comunei
Lipsa de locuinţe/spaţii de
cazare.
1
Lipsa unor servicii pentru
asigurarea confortului zilnic.
3
Lipsa unor centre comerciale
pentru asigurarea
aprovizionării.
Altele
1
Interpretare rezultate Raspunsurile destul de variate, marea majoritate a repondetilor
au raspuns ca lipsa spatiilor de recreere si a serviciilor pentru
asigurarea confortului zilnic coduc la o neatractivitate a zonei.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pe langa cele mentionate anterior si lipsa infrastructurii, precum
si lipsa locuintelor sau a centrelor comerciale conduc la
indepartarea populatiei dinspre sate spre mediul urban.
Concluzie: Pentru a putea opri exodul locuitorilor din zonele
rurale sunt necesare minime investitii in infrastructura precum
si asigurarea conditiilor pentru confortul zilnic. Aceste lucruri
corelate cu necesitatea creearii de locuri de munca ar conduce
la scaderea somajului din zona precum chiar si la atragerea de
tineri.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
6. În apropierea comunelor
există surse de materiale de
construcţii (balastiere, staţii
de betoane, depozite de
materiale de construcţii etc.)?
Da. 5
Intr-o masura limitata.
In mica masura.
Nu deloc. 5
Interpretare rezultate Procentajul maxim al raspunsurilor indreptate catre existenţa
surselor de materiale de constructii pe raza teritoriului GAL-
ului AMARADIA-JIU este direct proportional cu numarul de
constructii care se realizeaza in zona. Raspunsurile au fost date
la cele doua extremitati si anume, 50% au raspuns ca in zona
exista sursa de materiale de constructii si 50% au raspuns ca in
zona lor nu exista deloc surse de materiale de constructii.
Concluzii
In situatia in care se propune a se finanta crearea de noi
constructii, drumuri, lucrari de asfaltare, etc, costurile pot
scădea datorita distanţelor de transport pentru asigurarea
materialelor de construcţii si atunci cererea ar creste. In aceasta
situatie ar putea creste cel putin numarul depozitelor de
materiale de constructii, ceea ce ar conduce la crearea de noi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
locuri de munca.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
7.Teritoriul comunelor se află
în apropierea unor centre de
interes (oraşe, obiective
turistice)?
Da. 5
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 1
Nu. 2
Interpretare rezultate Procentul majoritar alocat răspunsului „DA” de catre
respondenti la aceasta intrebare se datoreaza ca principalul
centrul de interes este municipiul Craiova, se invecineaza cu
GAL-ul AMARADIA-JIU. Celalte raspunsuri sunt date in
functie de distanta care se afla fata de Municipiul Craiova,
comunele respective.
Concluzii: Municipiul Craiova reprezinta un punct de interes in
zona, atat din punct de vedere al ofertei de munca cat si din
punct de vedere al infrastructurii.
2. POPULATIA
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Majoritatea locuitorilor au
un loc de muncă stabil în
comună?
Da.
Intr-o masura limitata. 4
In mica masura. 4
Nu deloc. 2
Interpretare rezultate Nici un repondent nu a raspuns ca marea majoritate a
locuitorilor au locuri de munca stabile in comuna, si ca
stabilitatea locurilor sunt intr-o masura limitata sau in mica
masura. Doi repondenti considera ca locurile de munca din
comune nu sunt deloc stabile.
Concluzii
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Stabilitatea locului de munca este considerata incertă de catre
administratiile publice, lucru care denota lipsa locurilor de
muncă stabile pe cuprinsul teritoriului, lucru care este direct
proportional cu fiabilitatea afacerilor celor din zona.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Teritoriul comunelor este
atractiv pentru tineri?
Da. 2
Intr-o masura limitata. 3
In mica masura. 5
Nu deloc.
Interpretare rezultate Din cei 10 repondenti, 5 considera ca teritoriul este in mica
masura atractiv pentru tineri. Ceilalti 50 % considera ca
teritoriul este atractiva in masura limitata (3 repondenti) si
comuna este atractiva pentru tineri (2 repondenti).
Concluzii:
Comunele trebuie sa incurajeze pastrarea tinerilor in comuna.
Acest lucru nu se poate realiza decat prin asigurarea de locuri
de munca sau prin facilitatarea de investitii care sa se realizeze
si sa le administreze.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Dacă la intrebarea 2 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa locurilor de muncă. 6
Lipsa de locuinţe. 3
Lipsa de spaţii de recreere. 3
Lipsa unor servicii pentru
asigurarea confortului zilnic.
3
Lipsa unor centre comerciale
pentru asigurarea
aprovizionării.
Altele.
Interpretare rezultate Procentajul majoritar al raspunsurilor indreptate catre „în
mică măsură” la intrebarea referitoare la atractivitatea
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
teritoriului pentru tineri este influentat în primul rând de lipsa
locurilor de munca, a locuintelor, a spatiilor de recreere si nu
in ultimul rand, lipsa unor servicii pentru asigurarea
confortului zilnic. Aceste aspecte crează disproportii între
mediile rural şi urban, care au ca rezultat migratia tinerilor
catre centrele urbane sau strainatate.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4.Consideraţi că nivelul de
trai al populaţiei (asigurat de
venituri, utilităţi, servicii)
este satisfăcător?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 3
In mica masura. 4
Nu deloc. 2
Interpretare rezultate Marea majoritate a raspunsurilor este ca nivelul de trai al
populatiei este satisfacator in mica masura, iar trei dintre cei
chestionati au declarat ca nivelul de trai al populatiei este
satisfacator in masura limitata. Deloc de neglijat sunt si cei care
au raspuns ca veniturile obtinute de locuitotii comunei sunt
insuficiente.
Concluzii: Nivelul de trai al populatiei depinde in mod direct
de veniturile obtinute. Cum instabilitatea locului de munca,
precum si veniturile minime pe care le obtine marea majoritate
a locuitorilor conduce la efectul in care se afla marea majoritate
a populatiei din mediu rural si anume aproape de “limita de
supravietuire” sau chiar sub aceasta. Pentru a putea creste
nivelul de trai, trebuiesc incurajate investitiile in zona, care ar
conduce la crearea de locuri de munca si implicit la cresterea
veniturilor si nu in ultimul rand de realizare a investitiilor in
infrastructuri şi servicii pentru populaţie.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Consideraţi că populaţia
comunei păstrează datinile şi
Da. 2
Intr-o masura limitata. 4
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
obiceiurile?
In mica masura. 4
Nu deloc.
Interpretare rezultate Din pacate traditiile in zona nu prea mai sunt pastrate in
totalitate. Numai doi dintre cei chestionati au raspuns cu
traditiile sunt respectate. Ceilalti au raspuns ca populatia
comunei pastreaza datinile in masura limitata sau in mica
masura.
Concluzii:
Conservarea patrimoniului cultural pe teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU şi transmiterea datinilor şi obiceiurilor poate
reprezenta o prioritate sociala la nivelul teritoriului. Totodata,
prin atragerea de investitii, atat publice cat si private pentru
conservarea datinilor, teritoriul poate deveni o atractie turistica
si pot creste sentimentul populatiei locale in aprecierea gradului
de atractivitate si dezvoltarea durabila a teritoriului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
6. Majoritatea locuitorilor
care au un loc de muncă
stabil lucrează:
In localitate.
In alte orase din tara. 8
In strainatate. 3
Interpretare rezultate Marea majoritatea a locuitorilor au locuri stabile in alte orase,
sau chiar in afara tarii. Acest lucru este corelat cu cele
prezentate mai sus cu privire la stabilitatea locurilor de munca
in teritoriu.
Concluzii:
Operatorii care asigură stabilitatea locului de munca trebuie sa
ofere conditiile necesare mentinerii populatiei active in
teritoriu. Se poate considera ca procentajul majoritar al
locuitorilor care lucreaza atat in afara teritoriului nu este deloc
acceptabil din punct de vedere economic si social. Acest lucru
poate fi influentat de factori interni, precum lipsa de
atractivitate a teritoriului pentru investitorii care crează locuri
de munca, dar si de factori externi, precum facilităţile specifice
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
centrelor urbane din apropierea teritoriului. Factorii externi pot
fi compensaţi de crearea unui mediu atractiv în cadrul
teritoriului, care să echivaleze într-o măsură cât mai mare cu
facilităţile oferite de mediul urban.
Acest deficit poate fi corectat prin crearea locurilor de munca
din partea operatorilor economici sau a institutiilor publice,
precum si conformarea cu cerintele locului de munca, respectiv
a nivelului de educatie si experienta. Raportul dintre acesti
factori determinanti confera practic gradul de facilitare in
gasirea unui loc de muncă pe cuprinsul teritoriului. Corelând
răspunsurile cu cele de la întrebările anterioare, se poate afirma
că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi
serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea
atractivităţii teritoriului pentru populaţie şi investitorii care pot
asigura locuri de muncă. Astfel, prin realizarea acestor
elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de
venituri atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea
investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect
este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la
chestionarele adresate operatorilor economici şi personalului
care activeaza in administratiile publice. Totodată, prin
diversificarea domeniilor de activitate din cadrul economiei
zonale (activităţi non-agricole sau înfiinţarea de IMM), numărul
locurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de
activitate se va diversifica, permiţând populaţiei opţiuni mult
mai largi privind obţinerea unui loc de muncă.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
7. Există facilităţi de
orientare profesională,
reconversie, formare
continuă, pe teritoriul
Da. 1
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 4
Nu deloc. 3
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
comunei?
Interpretare rezultate 70% dintre cei chestionati considera ca in comunele pe care le
reprezinta exista in mica masura sau chiar nu exista deloc
programe de reconversie profesionala.
Concluzii:
Facilitatile de orientare profesionala, reconversie si formare
continua sunt strâns legate de diversitatea şi cerinţele pieţei
muncii de pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU. Această
diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesare
pentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate
sau dezvoltarea de noi domenii prin acţiunea GAL-ului
AMARADIA-JIU, iar acestea pot sa fie legate şi de
specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea
de astfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai
al populatiei locale pe termen mediu si lung, in conditiile in
care atat sectorul public, cat si cel privat vor colabora si se vor
fi implicati in diversificarea domeniilor de activitate şi implicit
dezvoltarea resurselor umane de pe plan local.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
8.Consideraţi că majoritatea
locuitorilor au un nivel de
educaţie peste mediu (8
clase)?
Da. 6
Intr-o masura limitata. 3
In mica masura.
Nu deloc. 1
Interpretare rezultate 60% din cei chestionati considera ca marea majoritate a
locuitorilor au un grad de educare peste medie. De asemenea,
30% dintre repondenti considera ca “intr-o masura limitata”
populatia are o pregatire peste medie.
Concluzii:
Referitor la nivelul de educatie putem considera ca marea
majoritatea a locuitorilor GAL-ului sunt peste medie. Acest
lucru este un factor pozitiv la nivel de GAL-ului, si care trebuie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
fructificat prin realizarea de investitii care sa contribuie la
creearea de locuri de munca. O persoana educata, cu anumite
cunostinte, poate sa ajute la lansarea sau chiar relansarea unei
afaceri. Efectul negativ este ca daca nu se gasesc solutii pentru
pastrarea acestora in mediu rural, persoanele educate vor migra
spre mediul urban unde isi vor gasi mai usor un loc de munca si
care sa corespunda cu studiile pe care le au.
3. Activitati economice
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Cum apreciaţi dezvoltarea
economică a teritoriului
comunelor?
Este foarte buna. 1
Este buna. 2
Nu este buna. 6
Este foarte proasta. 1
Interpretare rezultate Dezvoltarea econimica a comunelor “nu este buna” conform
celor precizate de cei 60% dintre cei chestionati. 20% dintre
repondenti considera ca starea economica este buna, iar 1%
considera ca starea comunei este foarte buna sau foarte proasta.
Concluzii:
Starea economica a majoritatii comunelor “nu este buna” sau
chiar este “foarte proasta”. Acest lucru se datoreaza in principal
problemelor economice cu care se confrunta comunitatea si
care au un impact negativ asupra intregii economii.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Dacă la întrebarea 1 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Căi de acces şi utilităţi
deficitare.
4
Resurse financiare
insuficiente.
8
Investiţii autohtone şi străine 7
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
limitate.
Echipamente şi tehnologii
învechite.
2
Tendinţe de
monoindustrializare
(principalele activităţi
industriale se concentrează pe
un singur sector)
2
Altele.
Interpretare rezultate Cei mai multi dintre cei chestionati considera ca inexistenta
resurselor financiare si investitiilor sunt principalele cauze ale
starii economice ale comunei. Acest lucru corelat cu starea
proasta a drumurilor si existenta deficitara a utilitatilor precum
si tehnologiile invechite, conduc la stagnarea economiei
comunei.
Concluzii:
Pentru relansarea economica trebuie realizate programe de
investitii atat in domeniul public, cat si in domeniul privat. Prin
intermediul acestor programe nerambrusabile ar fi asigurate o
parte din resursele financiare pentru implementarea proiectelor,
precum si modernizarea infrastructurii si a retelei de utilitati.
Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective
principale, prin care se poate stimula dezvoltarea economică,
respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în
mod indirect a investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Care este cel mai important
sector economic de pe raza
comunelor?
Sectorul agricol. 8
Agricultura si petrol. 1
Cresterea animalelor. 3
Extractia de gaze naturale. 1
Turismul si agroturismul. 1
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Interpretare rezultate Sectorul agricol si cel de cresterea animalelor sunt cele mai
importante sectoare economice de pe raza comunelor. De
asemenea fiind o zona in care se gasesc si resurse de gaze
naturale, extractia acestora reprezinta un sector important
pentru economia comunei.
Concluzii:
Pentru ridicarea nivelului economic al comunelor trebuie
realizate si investitii in sectorul agricol sau adiacente acestuia.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Ce activităţi economice ar
trebui încurajate pentru a se
dezvolta teritoriul
comunelor?
Agricole. 8
Non-agricole (meşteşuguri,
turism rural, olărit, pielărie,
croitorie, etc).
5
Industriale. 4
Crearea şi dezvoltarea de
IMM (Întreprinderi Mici şi
Mijlocii).
6
Altele
Interpretare rezultate Cei mai multi dintre cei chestionati au raspuns ca trebuie
realizate investitii in domeniul agricol, crearea si dezvoltarea de
IMM-uri. Nu trebuie neglijati si cei care considera ca pentru
relansarea activitatii economice trebuie incurajate si investitiile
in activitatile non-agricole.
Concluzii:
Pentru dezvoltarea zonei sunt necesare realizarea de investitii
atat in domeniul agricol, cat si cel non-agricol. Incurajarea
crearii sau a dezvoltarii IMM-urilor conduce la diverisifcarea
activiatilor prezente in comune, cat si la creearea de noi locuri
de munca. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi
economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
bază care să permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinirea
investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă.
4. Organizarea Sociala si Institutionala:
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. În instituţiile publice din
comună (primărie, unităţi
şcolare, unităţi medicale etc.)
există personal calificat?
Da. 8
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura.
Nu deloc.
Interpretare rezultate In institutiile publice din comune exista personal specializat in
mare masura sau intr-o masura limitata.
Concluzii:
Desi exista personal calificat in fiecare institutie publica de la
nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU, formarea
continua a adultilor ramane o prioritate esentiala in domeniul
resurselor umane. Schimburile de experienta si de bune practici,
precum si cursurile de specializare ofera acestor institutii
publice o imbunatatire continua a serviciilor pe care le
presteaza pentru locuitorii teritoriului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Cum apreciaţi dotarea cu
echipamente şi materiale în
instituţiile publice din
comună?
Este foarte buna.
Este buna. 8
Nu este buna. 2
Este foarte proasta.
Interpretare rezultate Marea majoritatea a institutiilor publice au cel putin dotarile
minime de functionare.
Concluzii:
Cu toate ca dotarile de la nivelul comunei satisfac nevoile
primare, in orice moment este nevoie de o modernizare a
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
acestora, care intr-un final au efecte pozitive asupra intregii
comunitati.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Există ONG-uri sau alte
asociaţii care îşi desfăşoară
activitatea pe teritoriul
comunei?
Da. 3
Intr-o masura limitata. 1
In mica masura. 2
Nu deloc. 4
Interpretare rezultate In marea majoritate a comunelor exista ONG-uri sau alte
asociatii care se implica mai mult sau mai putin in desfasurarea
activitatii in comune.
Concluzii:
Existenta ONG si a asociatiilor pe teritoriul GAL-ului poate
conferi mediului economic si social avantaje calitative, de care
poate beneficia populatia intregului teritoriu. Mai mult decat
atat, prin desfasurarea activitatilor statutare de catre acestea,
se confera posibilitatea societatii civile si a sectorului
economic de a se exprima, dezvolta si adapta nevoilor interne
ale teritoriului., In acest sens unele dintre aceste ONG-uri au
nevoie de spatii unde sa –si poate desfasura activitatiile pe care
si le-au propus.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Există parteneriate (cu
excepţia potenţialului GAL)
între instituţiile publice,
agenţi economici, ONG-uri?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 1
Nu deloc. 6
Interpretare rezultate La nivelul comunelor exista unele parteneriate, dar in cele mai
multe dintre acestea, parteneriatele nu exista.
Concluzii:
Este necesara incurajarea ca pe teritoriu GAL-ului
AMARADIA-JIU sa-si desfasoare activitatea cat mai multe
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
fundatii care impreuna cu institutiile publice sa formeze
parteneriate in vederea accesarii de fonduri care sa conduca la
dezvoltarea zonei din toate punctele de vedere.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Există asociaţii de
producători pe teritoriul
comunei?
Da. 2
Intr-o masura limitata.
In mica masura.
Nu deloc. 8
Interpretare rezultate In cea mai mare parte a teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU
nu exista asociatii de producatori.
Concluzii:
Inexistenta asociatiilor de producatori la nivelul comunelor este
in defavoarea acestora, si in special sunt dezavantajate sectorul
agricol si sectoarele de desfacere a produselor. Prin iniţiativa
parteneriatului GAL-ului AMARADIA-JIU este sprijinită
interacţiunea dintre ONG şi operatorii economici, iar prin
iniţiativele viitoare ar trebui sprijinită asocierea dintre
operatorii economici privaţi din diferite sectoare de activitate si
poate chiar crearea de grupuri de producători în sectorul
agricol.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
6. Cum apreciaţi implicarea
comunităţii în activităţile
desfăşurate de şcoală,
biserică, primărie, alte
instituţii şi organizaţii?
Foarte mare. 5
Este limitata. 3
Este foarte scazut. 2
Nu exista.
Interpretare rezultate La nivelul GAL-ului AMARADIA-JIU, se constata ca
implicare comunitatii in activitatile desfasurate de unele
institutii publice este foarte mare sau este limitata, exceptie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
facand doua comune in care oficialii considera ca cei din
comunitate nu se implica suficient.
Concluzii:
Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala,
biserica, primarie, precum si alte institutii si organizatii,
reprezinta un aspect necesar pentru existenţa vietii sociale de
la nivelul teritoriului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
7. Există proiecte/programe
pentru sprijinirea persoanelor
defavorizate, pe teritoriul
comunelor?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 3
Nu deloc 4
Interpretare rezultate 70% dintre cei chestionati au spus ca nu exista deloc sau exista
in mica masura programe de sprijinire a persoanelor
defavorizate.
Concluzii:
In majoritatea comunelor singurul ajutor pentru persoanele
defavorizate este reprezentat de ajutorul social. Pentru a putea
spirjini mai mult persoanele defavorizate ar trebui ca la nivelul
comunelor sa existe fonduri suficiente sau cel putin programe
realizate in acest sens. O sursa de obtinere de fonduri ar fi atat
incurajarea de investitii in zona, cat si incurajarea desfasurarii
activitatilor diferitelor ONG-uri. Actiunile privind sprijinirea
persoanelor defavorizate trebuie incurajate pentru eliminarea
decalajelor semnificative din viata sociala a fiecarei categorii
sociale .
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
8. Care consideraţi că sunt
principalele probleme la
Lipsa locurilor de munca. 5
Lipsa resurselor financiare 1
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
nivelul comunelor pentru creare utilitatilor.
Lipsa investittilor pe raza
comunei sau prezentarea
acestora in numar mic sau
foarte mic.
2
Lipsa infrastructura. 4
Lipsa centrelor de colectare a
produselor agricole.
1
Lipsa centre cultural. 1
Apa potabila. 2
Modernizarea drumurilor
comunale.
1
Construirea unui dispensar. 1
Lipsa canalizare. 2
Necesitatea unor programe de
reconversie .
1
Interpretare rezultate Principalale probleme la nivelul comunelor sunt cele cu privire
la lipsa locurilor de munca si la starea proasta a infrastructurii si
a utilitatilor.
Concluzii:
Aceasta lista de probleme identificate la nivelul autoritatilor
publice reprezinta prioritatile acestora, insa lipsa sau
insuficienta fondurilor mentin aceste probleme. Atragerea de
fonduri nationale sau externe poate conduce la indeplinirea
treptata a acestor probleme, insa acest lucru se poate realiza
intr-un mod eficient prin colaborarea actorilor locali sau a
factorilor de decizie de la nivelul teritoriuliu. Prin dezvoltarea
utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie se
crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru
investitori. Astfel, prin realizarea acestor elemente de bază, se
crează locuri de muncă atât în mod direct, cât şi indirect, prin
atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
b. Situatie ―Chestionar de identificare a potentialului teritoriu pentru sectorul
reprezentat de serviciile publice‖
Grupul tinta: Administratia publica si autoritati publice
Numar repondentilor: 10
1. TERITORIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Cum apreciaţi gradul de
asigurare a serviciilor sociale
in comună (medicale,
ecumenice, de invăţământ,
salubritate, transport în
comun, poşta, telefonie etc.)?
Este foarte bun. 2
Este bun. 7
Nu este bun. 1
Este foarte prost.
Interpretare rezultate Marea majoritatea a celor chestionati au raspuns ca serviciile
sociale sunt reprezentate bine sau foarte bine in comune.
Concluzii: Tinand cont de cele prezentate in statistica cu
privire la serviciile sociale, cosideram ca raspunsurile sunt
obiective, deoarece in toate comunele exista cabinete ale
mediciilor de familie si de asemenea exista in marea majoritate
a comunelor si cabinete stomatologice, dar cu toate acestea la
nivelul GAL-ului AMARADIA-JIU se simte nevoia existentei
unui dispensar. Cu toate ca in fiecare comuna exista
invatatamant prescolar si invatamant primar, unele cladiri
necesita reparatii sau chiar construirea unora noi. In unele
comune este necesara si realizarea de noi cladiri in care sa
functioneze primariile, deoarece spatiile nu sunt adecvate
desfasurarii activitatii.
Exista mijloace de transport in comun care fac legatura in
comune si marile centre urbane (CRAIOVA).
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Dacă la întrebarea 2 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa infrastruturii si dotarilor. 1
Lipsa locurilor de muncă în
domeniu.
1
Lipsa de interes a autorităţilor.
Lipsa personalului calificat. 1
Altele.
Interpretare rezultate Lipsa infrastructurii, a locurilor de munca si personalului
calificat in anumite domenii reprezinta o cauza a lipsei
serviiciilor sociale in comuna. Acest lucru se poate imbunatati
prin realizarea de investitii in infrastructura sociala.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Teritoriul comunelor este
atractiv pentru locuitori?
Da. 5
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 2
Nu deloc. 1
Interpretare rezultate Repondentii considera ca teritoriul comunelor este atractiv
pentru locuitori intr-o masura mai mare sau intr-o masura
limitata, dar in acelasi timp unii considera ca teritoriul
comunelor este atractiv in mica masura sau chiar deloc.
Concluzii:
Atractivitatea teritoriului pentru locuitori poate fi crescuta in
masura in care poate fi asigurat un nivel de trai decent. Un prim
pas spre acest lucru poate fi reprezentat de asigurarea utilităţilor
şi serviciilor de bază pentru populaţie, precum şi dezvoltarea de
activităţi economice şi sociale care să ofere alernative viabile
pentru populaţie. Prin asigurarea acestor elemente esenţiale
unui nivel de trai decent, atractivitatea teritoriului va creşte atât
pentru locuitori, cât şi pentru potenţialii investitori.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
4. Dacă la întrebarea 3
aţi bifat unul dintre
ultimele două
răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa infrastructurii şi/sau utilităţilor.
Mediul natural de pe teritoriul comunei
nu este atractiv.
2
Lipsa de spaţii de recreere (parc,
cinematograf, teren de sport etc.).
3
Lipsa de atractivitate a aspectului
comunei.
1
Lipsa de locuinţe/spaţii de cazare. 3
Lipsa unor servicii pentru asigurarea
confortului zilnic.
3
Lipsa unor centre comerciale pentru
asigurarea aprovizionării.
Altele.
Interpretare rezultate Principalele motive pentru care se considera ca spatiul comunelor nu
este atractiv sunt urmatoarele:
- mediul natural;
- lipsa spatiilor de recreere;
- lipsa de atractivitate a aspectului comunei;
- lipsa de locuinte;
- lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic.
Concluzii:
Marea majoritate a aspectelor negative de la nivelul comunelor se vor
atenua in momentul in care in comuna vor fi mai multe investitii.
2. Populatia:
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Consideraţi că nivelul de
trai al populaţiei (asigurat de
venituri, utilităţi, servicii)
este satisfăcător?
Da. 2
Intr-o masura limitata. 5
In mica masura. 2
Nu deloc. 1
Interpretare rezultate Marea majoritate a raspunsurilor este ca nivelul de trai al
populatiei este satisfacator intr-o masura limitata. Deloc de
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
neglijat sunt si cei care au raspuns ca veniturile obtinute de
locuitotii comunei sunt insuficiente.
Concluzii: Nivelul de trai al populatiei depinde in mod direct
de veniturile obtinute. Pentru a putea creste nivelul de trai,
trebuiesc incurajate investitiile in zona care ar conduce la
creeare de locuri de munca si implicit la cresterea veniturilor si
nu in ultimul rand de realizarea investitiilor in infrastructura şi
servicii pentru populaţie.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2.Dacă la întrebarea 1 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa utilităţilor
2
Lipsa de locuinţe
Lipsa de spaţii de recreere
2
Lipsa unor servicii pentru
asigurarea confortului zilnic
2
Lipsa unor centre comerciale
pentru asigurarea
aprovizionării
Altele
Interpretare rezultate Principalele cauze ale nivelului de trai scazut este dat de lipsa
utilitatilor si a serviciilor pentru asigurarea confortului zilnic.
Concluzii:
Investitiile realizate in cadrul teritoriului GAL-ului
AMARADIA-JIU pot conduce la crestere nivelului de trai,
deoarece in comuna se vor creea noi locuri de munca.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3.Consideraţi că populaţia
comunei păstrează datinile şi
obiceiurile?
Da. 4
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 4
Nu deloc.
Interpretare rezultate Din pacate traditiile in zona nu prea mai sunt pastrate sau sunt
pastrate intr-o masura limitata.
Concluzii:
Conservarea patrimoniului cultural al teritoriului GAL-ului şi
transmiterea datinilor şi obiceiurilor poate reprezenta o
prioritate sociala la nivelul teritoriului. Totodata, prin atragerea
de investitii, atat publice cat si private in astfel de evenimente
culturale, teritoriul poate deveni o atractie turistica si pot creste
sentimentul populatiei locale in aprecierea gradului de
atractivitate si dezvoltarea durabila a teritoriului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Există facilităţi de
orientare profesională,
reconversie, formare
continuă, pe teritoriul
comunei?
Da. 3
Intr-o masura limitata. 1
In mica masura. 3
Nu deloc. 3
Interpretare rezultate 60% dintre cei chestionati considera ca in comune exista in
mica masura sau nu exista deloc programe de reconversie
profesionala.
Concluzii:
Facilitatile de orientare profesionala, reconversie si formare
continua sunt strâns legate de diversitatea şi cerinţele pieţei
muncii de pe teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU. Această
diversificare poate fi creată prin asigurarea facilităţilor necesare
pentru atragerea investitorilor din diverse domenii de activitate
sau dezvoltarea de noi domenii prin acţiunea GAL-ului
AMARADIA-JIU, iar acestea pot sa fie legate şi de
specificitatea zonei cu privire la traditii si mestesuguri. Crearea
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
de astfel de facilitati va contribui şi la cresterea nivelului de trai
al populatiei locale pe termen mediu si lung, in conditiile in
care atat sectorul public, cat si cel privat vor colabora si se vor
fi implicat in diversificarea domeniilor de activitate şi implicit
in dezvoltarea resurselor umane de pe plan local.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Consideraţi că majoritatea
locuitorilor au un nivel de
educaţie peste mediu (8
clase)?
Da. 4
Intr-o masura limitata. 5
In mica masura. 1
Nu deloc.
Interpretare rezultate 90% din cei chestionati considera ca marea majoritate a
locuitorilor au un grad de edecuare peste mediae. De asemenea
10% dintre repondenti considera ca “in mica masura” populatia
are o pregatire peste medie.
Concluzii:
Referitor la nivelul de educare putem considera ca marea
majoritate a locuitorilor GAL-ului AMARADIA-JIU au un
nivel de educatie peste media celor 8 clase. Acest lucru este un
factor pozitiv la nivel de GAL-ului AMARADIA-JIU si care
trebuie fructificat prin realizarea de investitii care sa contribuie
la creearea de locuri de munca. O persoana educata, cu anumite
cunostinte poate sa ajute la lansarea sau chiar relansarea unei
afaceri. Efectul negativ este ca daca nu se gasesc solutii pentru
pastrarea acestora in mediu rural, persoanele educate vor migra
spre mediul urban unde isi vor gasi mai usor un loc de munca si
care sa corespunda cu studiile pe care le au.
3. Activităţi economice:
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Cum apreciaţi dezvoltarea
economică a teritoriului
comunelor?
Este foarte buna.
Este buna. 3
Nu este buna. 6
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Este foarte proasta. 1
Interpretare rezultate Dezvoltarea economica a comunelor “nu este buna” conform
celor precizate de cei 60% dintre cei chestionati. 30% dintre
repondenti considera ca starea economica este buna, iar 10%
considera ca starea comunei este foarte proasta.
Concluzii:
Starea economica a majoritatii comunelor “nu este buna” sau
chiar este “foarte proasta”. Acest lucru se datoreaza in principal
problemelor economice cu care se confrunta comunitatea si
care au un impact negativ asupra intregii economii.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Dacă la întrebarea 1 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Căi de acces şi utilităţi
deficitare.
5
Resurse financiare
insuficiente.
6
Investiţii autohtone şi străine
limitate.
5
Echipamente şi tehnologii
învechite.
2
Tendinţe de
monoindustrializare
(principalele activităţi
industriale se concentrează pe
un singur sector)
1
Altele
Interpretare rezultate Dezvoltarea economica este direct proportionala cu caile de
acces si utilitatile care sunt deficitare. Resursele financiare sunt
insuficiente pentru realizarea de investitii in totalitate din surse
proprii. In acest sens fondurile nerambursabile reprezinta o
sursa importanta pentru realizarea investitiilor. Incurajarea
investitiilor autohtone si straine poate sa conduca la relansarea
economiei locale.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Ce activităţi economice ar
trebui încurajate pentru a se
dezvolta teritoriul
comunelor?
Agricole. 7
Non-agricole (meşteşuguri,
turism rural, olărit, pielărie,
croitorie, etc).
4
Industriale. 5
Crearea şi dezvoltarea de
IMM (Întreprinderi Mici şi
Mijlocii).
8
Altele.
Interpretare rezultate Cei mai multi dintre cei chestionati au raspuns ca trebuiesc
realizate investitii in domeniul agricol si crearea si dezvoltarea
de IMM-uri. Nu trebuiesc neglijati nici cei care considera ca
pentru relansarea activitatii economice trebuiesc incurajate si
investitiile in activitatile non-agricole.
Concluzii:
Pentru dezvoltarea zonei sunt necesare realizarea de investitii
atat in domeniul agricol, cat si cel non-agricol. Incurajarea
crearii sau a dezvoltarii IMM-urilor conduce la diverisifcarea
activiatilor prezente in comune, cat si la creearea de noi locuri
de munca. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi
economice este necesară crearea utilităţilor şi infrastructurii de
bază care să permită o investiţie eficientă, precum şi sprijinirea
investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă.
4. Organizare sociala si institutional:
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Cum apreciaţi dotarea cu
echipamente şi materiale în
instituţiile publice din
comună?
Este foarte buna. 1
Este buna. 8
Nu este buna. 1
Este foarte proasta.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Interpretare rezultate Marea majoritatea a institutiilor publice au cel putin dotarile
minime de functionare.
Concluzii:
Cu toate ca dotarile de la nivelul comunei satisfac nevoile
primare, in orice moment este nevoie de o modernizare a
acestora, care intr-un final au efecte pozitive asupra intregii
comunitati.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Există ONG-uri sau alte
asociaţii care îşi desfăşoară
activitatea pe teritoriul
comunei?
Da. 3
Intr-o masura limitata. 1
In mica masura. 3
Nu deloc. 3
Interpretare rezultate In marea majoritate a comunelor exista ONG-uri sau alte
asociatii care se implica mai mult sau mai putin in desfasurarea
activitatii in comune.
Concluzii:
Existenta ONG-urilor si a asociatiilor pe teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU poate conferi mediului economic si social
avantaje calitative, de care poate beneficia populatia intregului
teritoriu. Mai mult decat atat, prin desfasurarea activitatilor
statutare de catre acestea, se confera posibilitatea societatii
civile si a sectorului economic de a se exprima, dezvolta si
adapta nevoilor interne ale teritoriului. In acest sens unele
dintre aceste ONG-uri au nevoie de spatii unde sa-si poate
desfasura activitatiile pe care si le-au propus.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3.Cum apreciaţi
implicarea comunităţii
Foarte mare. 5
Este limitat. 2
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
în activităţile
desfăşurate de şcoală,
biserică, primărie, alte
instituţii şi organizaţii?
Este foarte scazut. 3
Nu exista.
Interpretare rezultate La nivelul GAL-ului AMARADIA- JIU, se constata ca implicarea
comunitatii in activitatile desfasurate de unele institutii publice este
foarte mare sau este limitata, exceptie facand comunele in care oficial
se considera ca cei din comunitate nu se implica suficient.
Concluzii:
Implicarea comunitatii in activitatile desfasurate de scoala, biserica,
primarie, precum si alte institutii si organizatii, reprezinta un aspect
necesar pentru existenţa vietii sociale de la nivelul teritoriului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Există proiecte/programe
pentru sprijinirea persoanelor
defavorizate, pe teritoriul
comunelor?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 3
Nu deloc. 4
Interpretare rezultate 70% dintre cei chestionati au spus ca nu exista deloc sau exista
in mica masura programe de sprijinire a persoanelor
defavorizate.
Concluzii:
In majoritatea comunelor singurul ajutor pentru persoanele
defavorizate este reprezentat de ajutorul social. Pentru a putea
spirjini mai mult persoanele defavorizate ar trebui ca la nivelul
comunelor sa existe fonduri suficiente sau cel putin programe
realizate in acest sens. O sursa de obtinere de fonduri ar fi atat
incurajarea de investitii in zona, cat si incurajarea desfasurarii
activitatilor diferitelor ONG-uri. Actiunile privind sprijinirea
persoanelor defavorizate trebuie incurajate pentru eliminarea
decalajelor semnificative din viata sociala a fiecarei categorii
sociale.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Care consideraţi că sunt
principalele 124problem la
nivelul comunelor?
Lipsa utilitatilor. 4
Lipsa retea de apa. 3
Retea de canalizare. 1
Retea de distributie a gazului
metan.
2
Lipsa locurilor de munca. 5
Starea precara a drumurilor
satesti.
6
Resurse financiare
insuficiente pentru crearea de
utilitati.
1
Investitii foarte putine pe raza
comunei.
1
Lipsa investitiilor majoare. 1
Populatia imbatranita. 1
Construirea unui dispensar. 1
Lipsa personal calficiat. 1
Nivelul de trai scazut. 1
Lipsa programe educationale
pentru rromi.
1
Interpretare rezultate La nivelul comunelor principalele probleme sunt datorate
urmatoarelor:
- lipsa utilitatilor;
- starea proasta a drumurilor;
- lipsa investiilor majore;
- imbatranirea populatiei;
- lipsa programelor educationale in special cele pentru rromi.
Concluzii:
Pentru dezvoltarea comunelor este nevoie de investitii, atat la
nivelul sectorului public, cat si la nivelul sectorului privat si la
nivelul ONG-urilor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
c. Situatie ―Chestionar de identificare a potentialului teritoriu pentru sectorul privat‖
Grupul tinta: Agenti economici
Numar repondentilor: 14
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Cum apreciaţi gradul de
asigurare a serviciilor
comunitare şi sociale în
comună (servicii ale
primăriei, medicale, de
învăţământ, salubritate,
transport în comun, poştă,
telefonie etc.)?
Este foarte buna.
Este bun. 5
Nu este bun. 9
Este foarte prost.
Concluzii Din punct de vedere al gradului de asigurare al serviciilor 5
respondenti au raspuns “este bun”, iar 9 au raspuns “nu este
bun”.
Concluzie:
Din punct de vedere al agentilor economici, acestia resimt o
problema la acest capitol, lucru care trebuie atenuat. Aceasta
atenuare nu se poate face decat prin realizarea unor investitii in
punctele vulnerabile. Ceea ce este de remarcat e faptul ca este
diferenta de apreciere intre cele doua entitati (persoanele
juridice pe de o parte si autoritatile publice pe de alta parte).
Trebuie avută în vedere asigurarea în condiţii satisfăcătoare a
serviciilor de bază pentru populaţie, astfel încât să se creeze
fundamentul necesar unui nivel de trai decent şi implicit un
mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, atât
din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din punct de vedere
social.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Dacă la întrebarea 1 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa infrastructurii şi dotărilor
(spaţii neamenajate,
echipamente vechi sau
inexistente etc.).
6
Lipsa locurilor de muncă în
domeniu.
6
Lipsa de interes a autorităţilor. 3
Lipsa personalului calificat. 9
Altele. 1
Concluzii Principalele probleme (din punctul de vedere al agentilor
economici) sunt cele datorate lipsei infrastrurii si a dotarilor,
lipsei locurilor de munca si nu in ultimul rand lipsei
personalului calificat.
Concluzii: În vederea asigurării fundamentului pe care se
poate realiza dezvoltarea economico-socială a teritoriului,
parteneriatul va trebui să considere ca prioritate asigurarea în
condiţii satisfăcătoare a serviciilor de bază pentru populaţie,
(acolo unde acestea sunt deficitare) astfel încât să se creeze
premisa elementară pentru atingerea unui nivel de trai decent
şi implicit un mediu propice pentru dezvoltarea echilibrată a
teritoriului, atât din punct de vedere al investiţiilor, cât şi din
punct de vedere social.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Teritoriul comunelor oferă
posibilităţi de afaceri pentru
operatori economici /
investitori?
Da. 2
Intr-o masura limitata. 4
In mica masura. 6
Nu deloc. 2
Concluzii Majoritatea repondenţilor consideră că teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU oferă în mică măsură sau intr-o masura
limitata posibilităţi de afaceri.
Concluzii
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Răspunsurile reprezentanţilor operatorilor economici relevă în
mod clar deficienţe ale teritoriului privind atractivitatea
acestuia pentru dezvoltarea de afaceri. În vederea asigurării
fundamentului pe care se poate realiza dezvoltarea economico-
socială a teritoriului, parteneriatul va trebui să considere ca
prioritate asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea
echilibrată a teritoriului, atât din punct de vedere al atragerii
de investitori, cât şi din punct de vedere al dezvoltării
investiţiilor existente.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Dacă la întrebarea 3 aţi
bifat unul dintre ultimele
două răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa accesului
(infrastructurii) şi/sau
utilităţilor.
7
Resursele naturale de pe
teritoriul comunelor sunt
insuficiente.
1
Lipsa de atractivitate a
aspectului comunei.
5
Lipsa de spaţii pentru
desfăşurarea de activităţi
economice.
4
Lipsa unor surse de materii
prime.
1
Lipsa unor servicii
comunitare – detaliaţi.
Altele.
Concluzii Principalele cauze pe care le considera operatorii economici
deficatare in teritoriu sunt:
-lipsa infrastructurii si a utilitatilor si lipsa de atractie in zona,
precum si lipsa de spatii pentru desfaurarea de activitati
economice.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Concluzii:
In rezolvarea acestora, membrii GAL-ului AMARADIA-JIU
trebuie sa ia in considerare si sa faciliteze mediului de afaceri
posibilitatile de dezvoltare ce depind de astfel de probleme,
intrucat rolul acestui sector in cadrul teritoriului influenteaza
practic gradul de satisfactie economica si sociala de la nivel
local. Între toate deficienţele identificate de către repondenţi
există o conexiune evidentă, asigurarea deficitară a
infrastructurii şi utilităţilor necesare fiind una dintre cauzele
majore a lipsei de atractivitate a teritoriului pentru investitori,
implicând dezvoltarea teritoriului din punct de vedere
economic. Utilităţile şi infrastructura deficitară, precum şi lipsa
spaţiilor pentru desfăşurarea de activităţi economice împiedică
realizarea de investiţii importante. Astfel, se poate considera că,
prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi
serviciilor se crează baza pentru stimularea dezvoltării de
investiţii private şi atragerea de investitori. Prin realizarea
acestor elemente de bază se poate stimula dezvoltarea
economică a zonei prin atragerea de investitori care să poată
înfiinţa spaţii de lucru prin resurse proprii. Totodată,
parteneriatul va trebui să sprijine investiţiile prin care se asigură
şi serviciile de bază pentru populaţie şi care folosesc materiile
prime existente la nivelul teritoriului, inclusiv turismul sau
utilizarea potenţialului cultural.
1. Populatia:
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Societatea dumneavoastră
asigură un loc de muncă
stabil?
Da. 12
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura.
Nu deloc.
Concluzii Marea majoritate a repondentilor au raspuns ca societatile
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
dansilor ofera locuri de munca stabile.
Concluzii:
In dezvoltarea localitatilor, locul de munca, rolul societatilor
comerciale este semnificativ, motiv pentru care trebuie
incurajate dezvoltarea acestora.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Societatea dumneavoastră
asigură locuri de muncă
pentru tineri?
Da. 9
Intr-o masura limitata. 5
In mica masura.
Nu deloc.
Concluzii 9 dintre repondenti au afirmat ca asigura locuri pentru tineri, iar
5 dintre repondenti au spus ca asigura intr-o masura limitata
locuri de munca pentru tineri.
Concluzii:
Societatile comerciale au disponibilitate pentru angajarea
tinerilor, ceea ce poate reprezenta un avantaj pentru demografia
comunei.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. În cadrul societăţii
dumneavoastră există locuri
de muncă vacante?
Da. 7
Intr-o masura limitata. 4
In mica masura. 1
Nu deloc. 3
Concluzii O parte din cei chestionati au raspuns ca in societatile dansilor
exista locuri de munca vacante.
Concluzii:
Cu toate ca exista locuri de munca vacante, gradul de somaj
este destul de ridicat. Principala problema pare a fi reconversia
profesionala, astfel incat acestea sa corespunda cu cerintele
angajatorilor. De asemenea, prin dezvoltarea utilităţilor,
infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru cresterea
atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de
muncă, atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea
investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Pe teritoriul comunelor
există personal calificat
pentru activitatea economică
pe care o desfaşuraţi?
Da. 2
Intr-o masura limitata. 9
In mica masura. 2
Nu deloc. 1
Concluzii Marea majoritate considera ca personalul califica este limitat.
Concluzii:
Personalul calificat nu trebuie privit ca fiind numai acel
personal care a absolvit cel putin studii profesionale, ci acel
personal care a urmat cel putin o scoala de meserii.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Consideraţi că puterea de
cumpărare a locuitorilor
comunei acoperă necesarul
pentru afacerea dvs.?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 4
In mica masura. 7
Nu deloc. 2
Concluzii 50% dintre cei care au raspuns la acest punct considera ca
puterea de cumparare a locuitorilor este necesarul acoperii
nevoilor societatii comerciale.
Concluzii:
Modernizarea infrastructurii si a celorlalte investitii la nivel
local sunt impetuos necesare pentru dezvoltarea mediului de
afaceri privat. Prin dezvoltarea acestuia se pot crea noi locuri de
munca, fapt care ar conduce la cresterea puterii de cumparare a
locuitorlor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
6. Pentru sectorul economic
în care vă desfăşuraţi
activitatea, există facilităţi de
orientare profesională,
reconversie, formare
continuă, pe teritoriul
comunei?
Da.
Intr-o masura limitata. 4
In mica masura. 7
Nu deloc. 2
Concluzii Dintre cei care au raspuns, cei mai multi considera ca
posibilitatile de reconversie profesionala pentru locuitorii
comunelor sunt mici sau chiar deloc.
Concluzii:
Administratia publica trebuie sa gaseasca in viitor solutii pentru
reconversia profesionala a locuitorilor in functie de cerintele
pietii. Mai mult decat atat dezvoltarea facilitatilor de orientare
profesionala, reconversie si formare continua la nivelul
teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU se poate realiza cu
usurinta in conditiile in care sectorul privat este dispus ca in
dezvoltarea proprie sa ia in considerare si sa isi asume
eventualele riscuri rezultate.
2. Activitati economice
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Ce activităţi economice
desfăşuraţi?
Agricole.
5
Non-agricole (meşteşuguri,
turism rural, olărit, pielărie,
croitorie, etc).
2
Industriale.
Construcţii. 3
Comerciale. 4
Altele. 2
Concluzii Marea majoritate a societatilor chestionate desfasoara
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
actitivitati agricole si comerciale.
Concluzii:
Fiind o zona in care agricultura este o ramura importanta, prin
proiectele selectate trebuie sa fie si unele din domeniul agricol.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Piaţa de desfacere pentru
afacerea dumneavoastră este
reprezentată de teritoriul
comunelor?
Da. 11
Nu. 3
Concluzii Marea majoritate a repondetilor au considerat ca piata de
desfacere a produselor este reprezentata pe teritorul comunei.
Concluzii:
Avand un raspuns clar asupra pietelor de desfacere pentru
operatorii economici care au ca domeniu de activitate cu
precadere sectorul de comercializare a produselor, se poate
desprinde cu usurinta concluzia ca majoritatea repondentilor
utilizeaza piata de desfacere cea mai apropiata, respectiv cea de
la nivelul teritoriului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Cu ce alt sector economic
aveţi legături de afaceri pe
teritoriul comunelor?
Agricol. 6
Non-agricol (meşteşuguri, turism rural,
olărit, pielărie, croitorie, etc).
3
Industrial. 1
IMM – care?
………………………………………
………………………
2
Nici unul 4
Concluzii Marea majoritatea dintre cei chestionati au legaturi cu sectorul
agricol sau cu cel non-agricol.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Concluzii:
Prin strategia de dezvoltare a teritoriul GAL AMARADIA-JIU
trebuie sa se tina cont de dezvoltarea in continuarea a celor
doua sectoare complementare, agricol si non agricol.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Există posibilităţi de
dezvoltare a afacerii
dumneavoastră?
Da. 4
Intr-o masura limitata. 4
In mica masura. 6
Nu deloc.
Concluzii Conform celor prezentate, 71 % dintre repondenti considera ca isi vor
dezvolta afacerile intr-o masura mica sau limitata.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Dacă la întrebarea 4
aţi bifat unul dintre
ultimele două
răspunsuri, care sunt
motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare. 5
Resurse financiare insuficiente. 5
Lipsa pieţei de desfacere în zonă (clienţi). 5
Echipamente şi tehnologii învechite. 6
Altele.
Concluzii Principalele motive din punctul de vedere al repondentilor ar fi:
infrastructura, resursele financiare, lipsa pietei de desfacere si
echipamentele si tehnologiile invechite.
Concluzii:
Realizarea unei infrastructuri mai bune ar conduce la dezvoltarea
zonei. Realizarea de proiecte cu cofinantare ar ajuta agentii economici
sa-si dezvolte afacerile si chiar sa-si creze unele noi, precum si faptul
ca ar incuraja mai multi investitori sa fie prezenti in teritoriu.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
6. Cum apreciaţi
dezvoltarea economică
Este foarte buna.
Este buna. 3
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
a teritoriului
comunelor?
Nu este buna. 10
Este foarte prosta. 1
Concluzii Marea majorititate a repondetilor considera ca dezvoltarea economica
a teritoriului nu este buna sau chiar foarte proasta.
Concluzii:
Trebuie realizate investitii astfel incat acestea sa contribuie la
dezvoltarea economica a teritoriului. Nu trebuie neglijata nici partea
de infrastructura sau de facilitati acordate tinerilor.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
7. Dacă la întrebarea 6
aţi bifat unul dintre
ultimele două
răspunsuri, care sunt
motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare. 7
Resurse financiare insuficiente. 11
Investiţii autohtone şi străine limitate. 9
Echipamente şi tehnologii învechite. 7
Tendinţe de monoindustrializare (principalele
activităţi industriale se concentrează pe un
singur sector).
Altele.
Concluzii Lipsa resurselor financiare alaturi de infrastructura si echipementele
tehnologice reprezinta un punct slab in dezvoltarea teritoriului.
3. Organizarea sociala si institutional
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
1. Instituţiile publice
din comună asigură
toate serviciile necesare
pentru desfăşurarea
eficientă a activităţii
dumneavoastră?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 7
In mica masura. 6
Nu deloc.
Concluzii Peste 90% dintre cei chestionati considera ca institutiile publice nu
asigura serviciile necesare desfasurarii activitatii.
Concluzii:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
In interpretarea acestor date, trebuie luata in considerare relevanta
sporita a raspunsului sectorului privat referitor la implicarea
institutiilor publice in desfasurarea eficienta a afacerilor derulate.
Astfel, se observa ca majoritatea repondentilor confirma faptul ca
institutiile publice locale asigura în mică măsură serviciile aferente
dezvoltarii activitatilor la nivelul sectorului privat. Limitarea asigurarii
acestor servicii de catre institutiile publice poate fi datorata aplicarii
diminuate, din partea sectorului privat, a drepturilor de care
beneficiaza, acesta privind serviciile oferite de institutiile publice cu
neincredere. Sentimentul de neancredere al sectorului privat faţă de
autorităţile publice este firesc, dar trebuie intervenit în mod pozitiv
pentru colaborarea viitoare în cadrul parteneriatului.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
2. Dacă la întrebarea 1
aţi bifat unul dintre
ultimele două
răspunsuri, care sunt
motivele?
Lipsa infrastructurii şi dotărilor (spaţii
neamenajate, echipamente vechi sau
inexistente etc.).
9
Interesul scăzut al autorităţilor pentru
dezvoltarea mediului de afaceri.
2
Lipsa personalului calificat. 3
Lipsa resurselor financiare. 4
Altele.
Concluzii Problema lipsei infrastructurii si a resurselor financiare sunt
principalele cauze ale neasigurarii de catre institutiile publice a
serviciilor necesare dezvoltarii mediului de afaceri.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
3. Exista ONG-uri sau
alte asociatii pe
teritoriul comunei care
Da.
Intr-o masura limitata. 1
In mica masura. 7
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
sprijina dezvoltarea
economica si a
mediului de afaceri?
Nu deloc. 6
Concluzii Dupa parerea celor chestionati, ONG-urile la nivelul comunelor se
implica in mica masura sau chiar deloc in dezvoltarea economica.
Concluzii
Prin iniţiativa parteneriatului GAL-ului AMARADIA-JIU este
sprijinită interacţiunea dintre ONG-uri şi operatorii economici, iar prin
iniţiativele viitoare ar trebui sprijinite asocierea dintre operatorii
economici privaţi din diferite sectoare de activitate.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
4. Există parteneriate
(cu excepţia
potenţialului GAL)
între instituţiile publice,
agenţi economici,
ONG-uri?
Da. 1
Intr-o masura limitata. 1
In mica masura. 6
Nu deloc. 5
Concluzii La nivelul comunelor parteneriatele public–private sunt prezente in
mica masura sau chiar lipsesc cu desavarsire.
Concluzii:
Trebuiesc incurajate partenerietele public-private, in urma carora
fiecare sector are de castigat.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
5. Există
proiecte/programe
pentru sprijinirea
operatorilor economici
pe teritoriul comunei?
Da.
Intr-o masura limitata. 2
In mica masura. 8
Nu deloc. 4
Concluzii Dupa cum se poate observa din aceste date, 85 % dintre repondenti
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
confirma existenta in mica masura sau chiar inexistenta
proiectelor/programelor pentru sprijinirea operatorilor economici pe
teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU. Acest lucru arată colaborarea
deficitară dintre sectorul public şi cel privat.
Concluzii
Procentul ridicat al repondenţilor care afirma inexistenţa programelor
pentru sprijinirea agenţilor economici presupune faptul ca numărul
operatorilor economici care au beneficiat de astfel de programe este
foarte redus. Astfel de programe sau proiecte cu finantare nationala
sau comunitara se considera ca au fost accesate de operatorii
economici, cu posibila implicare a autoritatilor publice locale, ceea ce
reprezinta in fapt un precedent in accesarea lor. Inexistenta acestor
proiecte sau programe, dintre respondenti este clar influentata de lipsa
de informare, dar şi de impresia eronată a agenţilor economici că
autorităţile locale sunt cele care gestionează asemenea programe.
Realizarea de actiuni privind sprijinirea operatorilor economici trebuie
să reprezinte o prioritate pentru viitorul GAL-ului AMARADIA-JIU,
atat pentru sectorul privat, cat si pentru autoritatile locale si ar trebui
incurajate direct, prin stabilirea de alocări financiare în cadrul
strategiei, dar şi indirect, prin acţiuni de informare şi sprijinire a
operatorilor economici în vederea accesării programelor de finanţare.
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
6. Care consideraţi că
sunt principalele
probleme de dezvoltare
la nivelul comunelor?
Extindere apa si canalizare. 2
Dezvoltarea infrastructurii. 10
Investitori straini. 4
Lipsa locurilor de munca. 1
Lipsa resurselor financiare. 5
Imbunatatirea calitatii personalului. 5
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Atragerea de proiecte pe fonduri europene. 3
Concluzii Concluzii
Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor sectorului
privat (utilitati, infrastructura), reprezinta practic prioritatile
autoritatilor publice in general, insa lipsa sau insuficienta fondurilor
fac ca acestea sa se mentina. Existenta parteriatului public-privat pe
teritoriul comunelor, poate favoriza atragerea de fonduri nationale sau
externe, existand totodata un proces de informare slaba „vice-versa”
intre aceste sectoare. De asemenea, lipsa sau informarea a operatorilor
economici cu privire la posibilitatile de finantare conduc la diminuarea
ponderii si a procesului de dezvoltare locala. Lipsa asigurarii de co-
finantare de catre sectorul privat, in cazul accesarii fondurilor
comunitare, reprezinta o problema la nivel national si reprezinta o
prioritate a autoritatilor de la nivel central.
Prin aceste răspunsuri se poate trage concluzia clară (care rezultă
indirect şi din corelarea tuturor celorlalte răspunsuri) că, pentru
sectorul privat, dezvoltarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor,
reprezintă baza pentru menţinerea/dezvoltarea afacerii şi cresterea
atractivităţii teritoriului pentru investitori. Astfel, prin realizarea
acestor elemente de bază, mediul propice dezvoltării afacerii se
crează atât direct, prin oferirea facilităţilor necesare eficientizării şi
diversificării producţiei, cât şi indirect prin creşterea nivelului de trai
al populaţiei, diminuarea migraţiei şi existenţa unor resurse umane
calificate, care asigură atât forţa de muncă adecvată, cât şi putere de
cumpărare.
d. Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru societatea civilă
Grupul tinta: ONG-uri si persoane fizice
Numar repondentilor: 50
Nr. crt. Numar
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns raspunsuri
I.1.
Numiţi trei lucruri care vă
plac cel mai mult în această
localitate?
Natura. 37
Oamenii din localitate. 25
Conducerea locală. 19
Condiţiile de petrecere a
timpului liber. 5
Am loc stabil de muncă. 8
Altceva (ce ?). 0
Conform acestor date, se poate observa ca majoritatea repondentilor la aceasta intrebare
apreciaza natura, oamenii din localitate si conducerea locala. Stabilitatea locului de muncă
este aproape deloc apreciată de către repondenţi.
Concluzii
Pentru creşterea atractivităţii teritoriului pentru societatea civila din cadrul teritoriului
GAL, este necesar sa se puna accent pe crearea facilităţilor necesare existenţei locurilor
de muncă stabile. Natura, oamenii din localitate şi aprecierea conducerii locale trebuie
fructificate de către partenerii GAL în stabilirea obiectivelor şi priorităţilor strategiei.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
I.2.
Dar care sunt trei lucruri
care nu va plac?
Starea drumurilor si
utilitatilor. 40
Nu se păstrează curăţenia 20
Conducerea locală. 5
Condiţii de petrecere a
timpului liber. 15
Nu sunt locuri de muncă
bine plătite. 25
Altceva (ce ?). 0
Starea infrastructurii şi a utilităţilor şi asigurarea serviciilor de salubrizare in cadrul
teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU reprezinta principalele deficienţe ale teritoriului,
în opinia majoritatii repondentilor. Totodata, corelat cu raspunsul la prima intrebare,
instabiliatea locurilor de muncă şi condiţiile de petrecere a timpului liber, reprezinta de
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
asemenea aspecte deficitare la nivelul teritoriului.
Concluzii
Pentru societatea civila din cadrul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU, principalele
deficienţe ale teritoriului sunt reprezentate de neasigurarea serviciilor de salubrizare, lipsa
locurilor de muncă plătite corespunzător şi starea infrastructurii de transport şi a utilităţilor.
Aceste aspecte sunt principalele elemente care crează discrepanţele majore între mediul
urban şi cel rural şi datorită cărora populaţia din mediul rural migrează în afara teritoriului.
Serviciile pentru populaţie şi asigurarea de locuri de muncă remunerate satisfăcător se pot
realiza prin crearea de IMM-uri în domeniul serviciilor sau asigurarea acestora de către
autorităţile locale, Prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor
pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru
populaţie şi investitori care pot asigura locuri de muncă remunerate satisfăcător. Astfel,
prin realizarea acestor elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de
venituri, atât în mod direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea
mediului de afaceri. În consecinţă, investitiile in utilitati trebuie incurajate. Totodata,
investitiile in realizarea de spaţii de recreere trebuie considerate necesare, cat si investitiile
in activitatile non-agricole care ar contribui la creearea de locuri de munca.
I.3. Cât de mulţumit sunteţi de: %
Foarte
mulţumit
Destul de
mulţumit
Nici mulţumit,
nici nemulţumit
Nu prea
mulţumit
Deloc
mulţumit
Starea drumurilor
din comuna 0 5,7 16,2 51,9 26,2
Starea utilitatilor
din comuna 0 5,8 17,2 57,5 19,5
Poştă si
funcţionarea
telefoanelor 2 57 25 18 0
Posibilităţi de a
face cumpărături
în comuna 1,5 15 45 40 0
Şcoala / liceul din
comuna 11,1 30,2 38,1 14,2 6,4
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Instituţiile
medicale 15 20 37 15 2
Primăria comunei
40 40 45 15 0
Mijloacele de
transport public 0 15 22,3 45,9 16,8
Curăţenia din
localitate 0 10,7 23,4 40,7 25,2
Aşa cum se observă din clasificarea răspunsurilor la această întrebare, principalele nemulţumiri
ale populaţiei sunt reprezentate de starea infrastructurii, a utilităţilor (apă, gaze, canalizare) şi a
asigurării serviciilor pentru populaţie
Cel mai înalt punctaj privind gradul de mulţumire îl înregistrează autorităţile locale, care denotă
încrederea populaţiei în autorităţile publice.
Concluzii
Este evident că principala nemulţumire a populaţiei este starea infrastructurii, utilităţilor şi
serviciilor pentru populaţie, care reprezintă principalele deficienţe ale teritoriului. Acest rezultat
se corelează în mod evident cu răspunsurile la întrebarea anterioară, observându-se că,
domeniile infrastructurii şi utilităţilor sunt deficitare pe cuprinsul teritoriului. Totodată, aceeaşi
problemă principală este semnalată şi de celelalte categorii de repondenţi, cei ai sectorului
privat. Un mare avantaj al parteneriatului este reprezentat de încrederea populaţiei în administraţia
publică şi gradul de mulţumire ridicat faţă de aceasta, lucru care dovedeşte că investiţiile realizate
până în prezent sunt în asentimentul populaţiei, dar acestea nu au putut acoperi integral necesităţile
populaţiei, în special din lipsă de fonduri. Cu toate ca exista unitati de invatamant la nivelul
comunei, unele spatii sunt improprii desfasurarii activitatilor. La nivelul comunelor nu exista un
dispensar, activitatea medicala fiind asigurata de medicii de familie, dar care nu pot asigura
investigatii mai amanuntite.
Nr. crt. Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
II.1.
Nivel de studii.
Medii. 16
Liceale. 27
Superioare. 7
Dupa cum se poate observa, majoritatea repondentilor au studii liceale, ceea ce reprezinta o
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
pondere la nivelul celor chestionati de 53.5%. Studiile medii reprezinta 33% din totalul
repondentilor.
Concluzii
Asa cum a fost prezentat si la celelalte capitole, o mare parte a locuitorilor comunelor au studii
peste medii (peste 8 clase).
Nr. crt. Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
II.2. Vârsta.
18 – 29 ani. 15
30 – 44 ani. 10
45 – 59 ani. 25
60 şi mai mult. 15
Dupa cum se observa, 10 dintre repondenti au varsta cuprinsa intre 30 si 44 de ani, 15 au varsta
cuprinsa intre 18 si 29 de ani, iarde restul avand varsta pe 45 de ani.
Concluzii
Subiectii chestionati fac parte din categoria fortei de munca active de la nivelul teritoriului
ocupat de comune, astfel incat opiniile acestora oferă informatii relevante asupra mediului
social si economic de la nivel local.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
II.3.
Sunteţi satisfăcut de nivelul
de dumneavoastra de trai?
Foarte satisfăcut. 0
Destul de satisfăcut. 3
Satisfăcut. 11
Nici satisfăcut, nici
nesatisfăcut. 26
Deloc satisfăcut. 10
22,5 % dintre acestia se declara relativ satisfacuti de acest nivel, iar 52% din totalul
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
repondentilor au declarat ca nu nu sunt “nici satisfacut, nici nesatisfacut”.
Concluzii
Raspunsurile societatii civile reprezinta practic cea mai relevanta statistica cu privire la nivelul
de trai pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL-ul AMARADIA-JIU. Se poate observa ca mai
mult de 22,5% dintre repondenti s-au declarat relativ satisfacuti de nivelul de trai pe plan
local, iar in sublinierea acestui fapt trebuie evidentiat ca repondentii au fost selectati din mai
multe sectoare de activitate. Răspunsul la această întrebare trebuie corelat cu rezultatul
evaluării deficienţelor teritoriului realizat mai sus. Astfel, populaţia consideră nivelul de trai
nesatisfăcăror mai ales datorită infrastructurii deficitare şi lipsei utilităţilor, dar şi asigurarea
limitată a serviciilor elementare pentru populaţie.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
II.4.
În localitate este uşor a găsi
un loc de muncă?
Da, poţi găsi uşor un loc de
muncă. 5
Nu, e greu a găsi un loc de
muncă. 40
Nu ştiu. 5
Dupa cum se poate observa din aceste date, aproximativ 81% dintre repondenti considera ca la
nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU este dificil a gasi un loc de munca, pe cand 10
% dintre repondenti consideră că se poate găsi uşor un loc de muncă, restul afirmand ca acest
subiect nu il cunosc/nu au fost interesati.
Concluzii
Analizand din punctul de vedere al celor care au afirma ca nu stiu daca la nivelul teritotiului
este usor a gasi un loc de munca, se poate considera ca acest procent este reprezentat de
societatea civilacare activeaza in general in nume propriu sau care nu sunt interesati de locurile
de munca de pe teritoriul comunei.
Procentul repondentilor majoritari care considera ca este greu a gasi un loc de munca la nivelul
teritoriului ocupat de comune, prezinta relevanta prin prisma faptului ca majoritatea
repondenţilor reprezinta forta de munca activa, care lucreaza in diferite domenii de activitate.
Acest lucru implica existenta locurilor de munca din partea operatorilor economici sau a
institutiilor publice, precum si conformarea cu cerintele locului de munca, respectiv a nivelului
de educatie si experienta. Raportul dintre acesti factori determinanti confera practic gradul de
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
facilitare in gasirea unui loc de munca. Corelând răspunsurile cu cele de la întrebările
anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi
serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru cresterea atractivităţii teritoriului pentru
populaţie şi investitorii care pot asigura locuri de muncă. Astfel, prin realizarea acestor
elemente de bază, se crează locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi
indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Totodată, prin
diversificarea domeniilor de activitate din cadrul economiei zonale (activităţi non-agricole sau
înfiinţarea de IMM), numărul locurilor de muncă va creşte, iar spectrul domeniilor de activitate
se va diversifica, permiţând populaţiei opţiuni mult mai largi privind obţinerea unui loc de
muncă. Un alt factor important il constituie cei care doresc sa-si deschida propriile afacerei,
Trebuiesc incurajati tinerii sa revina in locurile natale.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
II.5. Aveti un loc de munca
stabil in comuna?
Da. 21
Nu. 29
Dupa cum se poate observa, procentul reprezentat de 58 % dintre repondenti confirma
instabilitatea locului de munca la nivelul teritoriului, iar 42 % din totalul repondentilor neaga
acest fapt.
Concluzii
Stabilitatea locului de munca la nivelul teritoriului acoperit de comune reprezinta unul din
factorii determinanţi in aprecierea gradului de satisfactie al nivelului de trai din punct de
vedere social. In conditiile in care procentul majoritar este indreptat catre instabilitatea locului
de munca, se poate considera in aceeasi masura ca teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU nu
asigura prin institutiile publice si operatorii economici conditiile necesare stabilitatii locului de
munca. Procentul ridicat de repondenţi care nu au un loc de muncă stabil poate fi corelat cu
domeniul principal de activitate al populaţiei ocupate de la nivelul teritoriului (agricultura),
care implică desfăşurarea de activităţi sezoniere sau în funcţie de producţia anuală şi nu
crează o stabilitate a locului de muncă. Astfel, pe langa activitatile agricole, trebuie stimulate
investiţiilor în activităţi non-agricole sau crearea de IMM pentru obţinerea de venituri
alternative. În consecinţă, corelând acest rezultat cu concluziile anterioare, GAL-ul
AMARADIA-JIU va trebui să creeze facilităţile necesare dezvoltării altor activităţi economice
(fara a le neglija si pe cele din agricultura), prin asigurarea utilităţilor şi facilităţilor necesare
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
dezvoltării de investiţii private viabile.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
II.6.
Considerati ca nivelul de
trai al populatiei (asigurat
de venituri, utilitati,
servicii) este satisfacator?
Da. 2
Intr-o masura limitata. 20
In mica masura. 12
Nu, deloc. 16
Analizand raspunsurile la aceasta intrebare, doar 1 % dintre repondenti considera ca nivelul
de trai al populatiei este pe deplin satisfacator. Acest rezultat este influentat de catre starea
deficitară a infrastructurii, utilitatilor şi serviciilor pentru populaţie pe teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU. Procentul majoritar indreptat catre nesatisfăcător, poate fi considerat
reprezentativ, in conditiile in care veniturile populatiei sunt corelate cu infrastructura,
utilitatile si serviciile sociale.
Concluzii
Atractivitatea teritoriului pentru populaţie este influentata de venituri in cea mai mare masura,
iar utilitatile si serviciile sociale sunt al doilea factor pentru asigurarea unui nivel de trai
satisfacator. În acelaşi timp, veniturile populatiei sunt direct proportionale cu locurile de munca
disponibile/create in cadrul teritoriului de către investitori. Corelând rezultatele cu răspunsurile
de la întrebările anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor,
infrastructurii şi serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru crearea unui nivel de trai
decent, iar prin stimularea dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori se pot
asigura locuri de muncă şi venituri satisfăcătoare. Prin realizarea acestor elemente de bază se
ating două obiective principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea
unui confort zilnic decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod
direct, cât şi indirect, prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest
aspect este evident, luand in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate
operatorilor economici şi personalului care activeaza in administratiile publice.
Nr. crt.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Intrebare Varianta raspuns Numar raspunsuri
II.7.
In comuna se pastreaza
datinile si obiceiurile?
Da. 9
Intr-o masura limitata. 12
In mica masura. 29
Nu, deloc.
Rezulta ca traditiile in zona nu prea mai sunt pastrate in totalitate. Numai doi dintre cei
chestionati au raspuns ca traditiile sunt respectate. Ceilalti au raspuns ca populatia comunei
pastreaza datinile in masura limitata sau in mica masura.
Concluzii:
Conservarea patrimoniului cultural al teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU şi transmiterea
datinilor şi obiceiurilor poate reprezenta o prioritate sociala la nivelul teritoriului. Totodata, prin
atragerea de investitii, atat publice, cat si private (ONG-uri) in astfel de evenimente culturale,
teritoriul poate deveni o atractie turistica si pot creste sentimentul populatiei locale in aprecierea
gradului de atractivitate si dezvoltarea durabila a teritoriului. De asemenea pentru pastrarea
traditiilor ONG-urile pot avea o contributie destul de importanta.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
III.1.
In ce domeniu vă desfăşuraţi
activitatea?
Agricultură. 19
Industrie, construcţii. 3
Servicii şi comerţ. 12
Invăţământ, cultură, cercetare,
proiectare. 3
Sănătate. 1
Altceva . 10
Nu lucrez (şomer, student,
pensionar). 2
Conform acestor date, ponderea cea mai mare a repondentilor lucreaza in domeniul
agriculturii, dar si in comerţ. Cea mai mica pondere a repondentilor lucreaza in invatamant si
sanatate. Poate fi considerat că repondenţii care nu lucrează sunt reprezentaţi, atât de studenţi
şi pensionari, cât şi muncitorii sezonieri în agricultură.
Concluzii
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Data fiind preponderenta populaţiei ocupate în agricultură la nivelul teritoriului acoperit de
GAL-ul AMARADIA-JIU, esantionul de persoane chestionate cuprinde in mare masura
lucratorii din acest domeniu. Totodată, datorită faptului că activităţile comerciale deţin
ponderea cea mai ridicată la nivelul economiei zonei, o mare parte dintre repondenţi lucrează în
acest sector. De asemenea, suma celorlalte domenii este majoritară in cadrul acestui esantion
faţă de sectorul agricol, in vederea unei distributii unitare a informatiilor colectate. Celelalte
sectoare de activitate au fost cuprinse in esantion in functie de gradul acestora de implicare
economico-sociala la nivelul teritoriului.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
III.2.
Cum considerati dezvoltarea
economica a comunei?
Este foarte buna. 1
Este buna. 8
Nu este buna. 29
Este foarte proasta . 12
Dezvoltarea economia a comunelor “nu este buna” conform celor precizate de cei 29 de
chestionati. 16 % dintre repondenti considera ca starea economica este buna, iar 24 % considera
ca starea economica a comunei este foarte proasta .
Concluzii:
Starea economica a majoritatii comunelor “nu este buna” sau chiar este “foarte proasta”. Acest
lucru se datoreaza un principal problemelor economice cu care se confrunta comunitatea si care
au in impact negativ asupra intregii economii. Pentru a putea imbunatati viata econominica
trebuie stimulate investitiile de orice fel, pentru ca numai daca avem o infrastrutura (drumuri,
utilitati, servicii) buna se pot atrag investitori. Nu trebuie neglijat si aportul ONG-urilor care
poate fi adus la dezvoltarea zonei prin proiecte de care au un impact pozitiv asupra populatiei.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
III.3.
Cai de acces si utilitati
deficitare. 35
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Daca la intrebarea 2 ati bifat
unul dintre ultimele doua
raspunsuri, care sunt
motivele?
Resurse financiare
insuficiente. 22
Lipsa de atractivitate a
comunei. 18
Lipsa de personal calificat.
Lipsa de interes a autoritatilor
locale. 0
Altele. 1
Dupa cum se poate observa, impedimente esenţiale sunt lipsa fondurilor, utilităţile şi
infrastructura deficitare, dar şi lipsa de atractivitate a teritoriului pentru investitori. Aceste
răspunsuri sunt în perfectă legătură cu aspectele pe care le-au identificat toate celelalte
categorii de repondenţi, si care corespund in mare masura si cu răspunsurile reprezentanţilor
mediului de afaceri privind imposibilitatea dezvoltării investiţiilor proprii.
Concluzii
Aspectele considerate de către repondenţi ca fiind motivele imposibilităţii de dezvoltare a
teritoriului sunt similare cu cele sesizate de către toţi ceilalţi repondenţi. Utilităţile şi
infrastructura deficitară împiedică realizarea de investiţii importante, care pot asigura venituri şi
resurse financiare pentru economia zonei. Astfel, se poate considera că, prin
dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi serviciilor se crează baza pentru
stimularea dezvoltării investiţiilor private şi atragerea de investitori. Prin realizarea acestor
elemente de bază se ating două obiective principale, prin care se poate stimula dezvoltarea
economică, respectiv asigurarea unui nivel de trai decent şi atragerea în mod indirect a
investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Iniţiativa GAL-ului AMARADIA-JIU va
încerca să sprijine şi să asigure o parte din resursele financiare necesare dezvoltării teritoriului,
atât din punct de vedere economic, cât şi socio-cultural.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
III.4.
Ce activitati economice
credeti ca ar trebui incurajate
in zona?
Agricole. 19
Non-agricole. 11
Industriale. 4
Crearea si dezvoltarea de 11
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
IMM.
Altele. 5
Dupa cum se poate observa din aceste date, suma dintre activităţile non-agricole şi crearea si
dezvoltarea de IMM reprezinta opinia majoritatii repondentilor cu privire la activitatile ce ar
trebui incurajate in vederea dezvoltarii teritoriului. Activitatile agricole sunt considerate de
asemenea importante in dezvoltarea teritoriului, in proportie egală celor non-agricole. In
opinia acestora, activitatile industriale detin o pondere destul de mica pentru a putea fi
incurajate., dar unii considera ca trebuiesc dezvoltate si alte activitati printre care si
activitatitile desfasurate de ONG-uri
Concluzii
Luand in considerare aceste informatii corelate cu domeniul de activitate al repondentilor, se
poate considera ca agricultura este sustinuta a fi incurajata de populatia ocupata in acest sector,
iar viziunea repondentilor ce activeaza in alte domenii sustine incurajarea crearii si dezvoltarii
de IMM si activitati non-agricole. Incurajarea echilibrată a celor 4 sectoare economice va crea
avantaje considerabile in cresterea potentialului economic pe plan local şi a sustenabilităţii
economiei teritoriului. Acest lucru prezinta relevanta, insa luand in considerare ocupaţia
predominanta la nivelul teritoriului, respectiv agricultura, se poate considera ca agricultura va
ramane sectorul principal de activitate la nivelul teritoriului. Activitatile non-agricole si crearea
de IMM asigura noi locuri de munca si implicit contribuie la bunastarea economica pe plan
local. Pentru stimularea dezvoltării acestor activităţi economice este necesară crearea utilităţilor
şi infrastructurii de bază care să permită o investiţie eficientă şi atragerea investitorilor în
vederea dezvoltării de afaceri în zonă.
IV.1. Câtă încredere aveţi în:
Am deplină
încredere
Am incredere într-
o oarecare măsură
Nu prea am
încredere
Nu am
încredere deloc
Primarie (Primar
si Consilierii
locali) 30 44 17 9
Biserică 19,2 44,7 30,2 5,9
Profesori şi 17,5 58,3 24,2 0
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
învăţători
Poliţie 10,7 42,4 37,2 9,7
Spital si doctori 15,5 35,1 39,7 9,7
Agenţi economici
privati 3,9 35,8 50,3 10
Altcineva (cine?) - - - -
Dupa cum se poate observa din acest tabel, cea mai mare incredere acordata de societatea
civila este repartizata Primariilor si Bisericilor. Totodata politia, unitatile medicale, unitatile
didactice si operatorii economici privati ofera incredere societatii civile intr-o oarecare
masura, iar ponderea cea mai mare indreptata catre incertitudinea increderii este acordata
agenţilor economici privaţi.
Concluzii
Analizand tipologia repondentilor, se poate confirma ca cea mai mare incredere este
acordata autorităţilor publice, urmată de Biserici, iar cea mai mica agenţilor economici
privaţi. Din aceasta analiza, se pot desprinde unele puncte tari si puncte slabe de care
dispune teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU. In raport cu acest lucru, se poate propune si
tipologia investitiilor financiare si umane care pot elimina discrepantele intre aceste
entitati. De asemenea, încrederea scăzută a populaţiei în agenţii economici este strâns
legată de incapacitatea acestora de a asigura un loc de muncă stabil, o remuneraţie
satisfăcătoare sau o investiţie prin care să sprijine şi comunitatea, nu numai interesul strict
privat. Grupul de Acţiune Locală, prin iniţiativele sale, va trebui să acorde importanţă
asigurării eficiente a serviciilor pentru populaţie, dar şi dezvoltării investiţiilor private
sustenabile, care sunt utile în proporţie echilibrată, atât interesului de afaceri, cât şi
interesului comunităţii.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar
raspunsuri
IV.2.
Cine are cea mai mare
influenta in luarea deciziilor
Primăria si Consiliul local. 23
Consiliul judetean. 6
Agentii economici din 5
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
la nivelul comunei
dumneavoastra?
comuna.
Biserica. 12
Doctorul si invatatorul. 4
Faptul ca Primaria si Consiliul local au cea mai mare influenta in luarea deciziilor la nivelul
comunelor care formeaza teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU este opinia majoritatii
repondentilor din cadrul societatii civile. Agenţii economici impreuna cu Biserica sunt
considerati a avea putere de decizie la nivelul teritoriului, insa in pondere mult mai mica
decat autoritatile publice locale.
Concluzii
Avand in vedere acest raspuns indreptat de societatea civila catre autorităţile publice in ceea ce
priveste factorul de decizie locala, se poate considera ca acest lucru reprezinta un aspect
favorabil din punct de vedere economic si social, în special datorită faptului că încrederea
populaţiei este de asemenea îndreptată către autorităţile publice, iar activitatea acestora este
apreciată. Acest avantaj este insa favorabil pe termen scurt, sau cel mult mediu, pentru o
dezvoltare echilibrată şi eficientă a teritoriului fiind nevoie de implicarea sectorului public şi a
ONG-urilor în luarea deciziilor.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
IV.3.
Autorităţile din localitate fac
ceea ce trebuie pentru ca
oamenii să trăiască mai bine?
Da, fac tot ce este necesar. 17
Fac destul de multe din ce
ar fi necesar. 26
Fac destul de puţine din ce
ar fi necesar. 6
Nu fac nimic. 3
Nu ştiu.
Societatea civila considera in proportie de 34% ca autoritatile din cadrul celor doua teritorii fac
ceea ce trebuie pentru ca populatia sa traiasca mai bine. Totodata, 52% dintre repondenti
considera ca aceste autoritati fac destul de multe din ce ar fi necesar, iar 11,7% din totalul
repondentilor au declarat ca acestea fac destul de puţine din ce este necesar.
Concluzii
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Aprecierea autoritatilor publice de la nivelul teritoriului de catre societatea civila demonstreaza
practic eficienta acestora. In aceasta apreciere, se considera ca autoritatile publice utilizeaza un
sistem transparent şi relativ eficient in diseminarea informatiilor, dar si in luarea deciziilor la
nivelul comunelor din cadrul teritoriului. Se poate deduce că autorităţile locale nu au realizat
activităţi doar pentru realizarea unui impact social ridicat, dar şi pentru satisfacerea efectivă a
nevoilor comunităţii. Încrederea populaţiei în administraţia publică şi gradul de mulţumire
ridicat faţă de aceasta reprezintă un mare avantaj al parteneriatului.
IV.4. Care probleme ar trebui rezolvate in regim de urgenţă?
Foarte necesar Necesar Nu e necesar, deja
exista
Conectarea la utilitati 71,8 28,2 0
Întreţinerea şi reconstrucţia
drumurilor 72,8 27,2 0
Servicii de internet,
telefonie etc. 10,7 46,6 42,7
Crearea de servicii publice
pentru locuitori 63,1 36,9 0
Reparaţia/dotarea
instituţiilor de învăţământ 39,8 31,1 29,1
Reparaţia/dotarea
instituţiilor medicale 42,7 39,8 17,5
Infiintarea de spatii de
recreere 15,2 25,3 59,5
Atragerea oamenilor de
afaceri in localitate 60,2 35,9 3,9
Atragerea turistilor 57,3 42,7 0
Crearea locurilor de muncă
pentru tineri 59,2 38,8 1,9
Asigurarea ajutorului social 27,2 46,6 26,2
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
pentru bătrâni
Salubrizarea localităţii 25 24 51
Stimularea activităţii
agenţilor economici 31,1 51,5 17,4
Dupa cum se poate observa, cea mai mare pondere a raspunsurilor la aceasta intrebare
furnizate de catre societatea civila au fost indreptate catre reabilitarea infrastructurii rutiere,
conectarea la utilităţi, precum şi crearea locurilor de muncă pentru tineri, atragerea investitiilor
si a turiştilor. Crearea de servicii publice pentru locuitori, reabilitarea sau construirea
instituţiilor medicale şi de învăţământ, sunt considerate si ele necesar spre a fi realizate. Cea
mai mica pondere a problemelor sesizate de catre societatea civila, o reprezinta serviciile de
internet si telefonie. De remarcat faptul ca stimularea agenţilor economici şi asigurarea
ajutorului pentru bătrâni nu constituie probleme identificate ca fiind foarte necesar ca ar trebui
rezolvate in regim de urgenta, insa acest lucru se poate datora categoriilor de vârstă ale
repondenţilor.
Concluzii
Aceste probleme ordonate in functie de necesitate si opinia societatii civile, trebuie luate in
considerare de catre partenerii GAL-ului AMARADIA-JIU si prioritizate in functie de gradul
de clasificare a necesitatii si in functie de resursele financiare de care dispun, corelate cu
priorităţile identificate şi de celelalte categorii de repondenţi. În urma acestei corelări, se poate
considera ca cea mai mare prioritate la nivelul teritoriului acoperit de GAL-ul AMARADIA-
JIU o reprezinta reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii şi a utilităţilor, precum şi
asigurarea serviciilor minime pentru populaţie. Asigurarea locurilor de muncă pentru tineri
implica in mod automat sprijinul parteneriatului in atragerea de investitii la nivelul teritoriului,
asigurandu-se astfel rezolvarea simultana a mai multor probleme cu care teritoriul se
confrunta, precum serviciile de salubrizare si crearea de servicii publice. Lucrarile la cladirile
institutiilor medicale si de invatamant, primarii, precum si cele aferente reabilitării si extinderii
infrastructurii şi utilităţilor, pot rezolva problema locurilor de munca, insa pe termen scurt, in
conditiile in care in derularea acestor activitati va fi implicata si forta de munca activa de la
nivelul teritoriului. Rezolvarea acestor probleme clasificate de societatea civila in functie de
gradul de urgenta, vor contribui practic la cresterea nivelului de trai al populatiei de la nivelul
teritoriului, atat din punct de vedere social, cat si economic, participand efectiv la eliminarea
treptata a decalajelor inter-teritoriale. Corelând rezultatele cu răspunsurile de la întrebările
anterioare, se poate afirma că, prin dezvoltarea/modernizarea utilităţilor, infrastructurii şi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
serviciilor pentru populaţie, se crează baza pentru un nivel de trai decent, iar prin stimularea
dezvoltării de investiţii private şi atragerea de investitori se pot asigura locuri de muncă şi
venituri satisfăcătoare pentru tineri. Prin realizarea elementelor de bază se ating două obiective
principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic
decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri, atât în mod direct, cât şi indirect,
prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
IV.5.
Ce aşteptaţi, în mod
special, de la
parteneriat (GAL)?
Să discute mai des cu cetăţenii
problemele locale. 6
Să-şi comunice planurile şi
intenţiile de a face ceva în
localitate. 19
Să mobilizeze comunitatea în
soluţionarea problemelor
locale. 2
Să nu-şi rezolve doar problemele
personale. 0
Să fie corecte şi responsabile. 23
Altceva, ce? 0
Dupa cum se poate observa, repondentii din cadrul societatii civile se asteapta ca parteneriatul
din cadrul teritoriului sa comunice planurile si intentiile de a face ceva la nivelul acestuia. De
asemenea, se asteapta ca parteneriatul sa discute mai des cu cetatenii problemele locale si sa
mobilizeze comunitatea in solutionarea problemelor locale. Corectitudinea si responsabilitatea
parteneriatului fata de societatea civila reprezinta un alt element pe care populatia il asteapta in
mod special din partea parteneriatului.
Concluzii
Societatea civila se asteapta in primul rand la transparenta decizională din partea
parteneriatului cu privire la intentiile pe care acesta le are in rezolvarea problemelor
identificate la nivelul teritoriului. In acelasi timp, mobilizarea societatii civile in solutionarea
problemelor locale denota intentia de implicare a acesteia in dezvoltarea teritoriului, insa acest
lucru poate fi influentat de gradul de responsabilitate si corectitudine de care parteneriatul va
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
da dovada. Astfel, se poate considera ca animarea teritoriului, prin actiuni de constientizare si
informare a societatii civile (anunturi, intalniri, pliante) cu privire la planurile si intentiile
parteneriatului privind dezvoltarea teritoriului, vor reprezenta tipurile principale de activitati in
vederea asigurarii unei transparente totale. În acelaşi timp, prin intermediul acestor acţiuni va
trebui avută în vedere identificarea de noi domenii şi posibilităţi de investiţii, precum şi
evaluarea impactului acţiunilor întreprinse de GAL-ul AMARADIA-JIU pentru dezvoltarea
teritoriului.
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
Nr. crt.
Intrebare
Varianta raspuns
Numar raspunsuri
IV.6.
Consideraţi că implicarea
dvs. în luarea deciziilor la
nivel local este:
Foarte important. 16
Importantă. 20
Mai puţin important. 8
Nu ştiu. 6
Conform a 40,5% dintre repondenti, implicarea societatii civile in luarea deciziilor la nivel
local este importanta. Numai 32% din totalul repondentilor considera foarte importanta
implicarea societatii civile in luarea deciziilor de la nivelul teritoriului acoperit de GAL-ul
AMARADIA-JIU.
Concluzii
Faptul ca majoritatea societatii civile considera importantă implicarea acesteia in luarea
deciziilor la nivel local, se poate considera ca rolul societatii civile de la nivelul teritoriului
este cunoscut de catre aceasta, aratand astfel disponibilitatea acesteia in consultarea cu
parteneriatul, referitor la intentiile si planurile pe care acesta din urma le are. Tinand cont de
tipologia repondentilor referitoare la domeniul de activitate in care activeaza, se poate
considera ca cea mai relevanta opinie a societatii civile este faptul ca implicarea acesteia in
luarea deciziilor la nivel local este importanta.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
IV.7.
Sunteti implicat in
activitatile desfasurate de
scoala, biserica, primarie,
alte institutii si organizatii?
In mare masura. 19
In mica masura. 21
Nu.
10
Conform opiniei repondentilor, societatea civila este implicata in mare masura in activitatile
desfasurate de scoala, biserica si primarie.
Concluzii
In interpretarea acestor date, se poate considera ca cea mai relevanta opinie cu privire la
subiectul acestei intrebari este cea in care societatea civila este implicată în mică măsură in
activitatile desfasurate de scoala, biserica si primarie. Acest lucru se datoreaza vârstei şi
domeniului de activitate al repondentilor. Implicarea societatii civile in activitatile desfasurate
de scoala, primarie, sau alte institutii si organizatii face referire in principal la spiritul civic al
populatiei, cu efecte sociale in principal. Astfel de activitati sunt in general reprezentate de
manifestari culturale, didactice sau religioase, ce presupun actiuni de voluntariat din partea
societatii civile.
Nr. crt. Intrebarea Raspunsul ales Total
IV.8.
Care
consideraţi
că sunt
principalele
probleme la
nivelul
comunei?
Starea infrastructurii. 15
Lipsa locurilor de munca. 11
Atragerea investitiilor si a oamenilor de afaceri. 8
Conectarea la utilitati. 8
Migratia tinerilor. 20
Resurse financiare insuficiente. 10
Incurajarea agriculturii si cresterii animalelor. 0
Crearea unui circuit agro-turistic. 0
Lipsa telefoniei mobile. 0
Imbatranirea populatiei, numar mic de copii. 0
Dotarea unitatilor de invatamant. 7
Lipsa spatiilor de recreere. 7
Restaurarea bisericii. 3
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Lipsa programelor pentru atragerea fondurilor
UE. 11
Neindeplinirea atributiilor de catre functionarii
publici. 0
Climatul de munca existent in Primarie. 0
Dotarea precara a institutiilor. 3
Conducerea . 0
Dupa cum se poate observa din analiza de mai sus, reprezentantii societatii civile considera
ca principalele probleme de dezvoltare la nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU sunt
reprezentate de insuficienta utilitatilor si a infrastructurii. In acelasi timp, locurile de munca
disponibile la nivelul teritoriului sunt limitate, iar acest lucru reprezinta un alt aspect care in
opinia societatii civile reprezinta o problema la nivelul teritoriului acoperit de GAL-ul
AMARADIA-JIU.
Concluzii
Problemele majore identificate la nivelul reprezentantilor societatii civile (asigurarea
utilitatilor, lucrari de reabilitare a infrastructurii, asigurarea serviciilor pentru populatie
(gradinite, dispensar, primarie) reprezinta o parte din prioritatile pentru dezvoltarea
necesităţilor elementare ale unei comunităţi, insa lipsa sau insuficienta fondurilor fac ca
acestea sa se mentina. Prin realizarea acestor elemente de bază se ating două obiective
principale, prin care se poate creşte nivelul de trai, respectiv asigurarea unui confort zilnic
decent şi crearea de locuri de muncă asiguratoare de venituri atât în mod direct, cât şi indirect,
prin atragerea investitorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri. Acest aspect este evident, luand
in considerare si opiniile repondentilor la chestionarele adresate operatorilor economici şi
personalului care activeaza in administratiile publice.
In concluzie, chestionarele au scos in evidenta ca principale probleme cu care se confrunta
societatea (agentii economic, populatia) sunt:
- infrastructura proasta;
- lipsa utilitatilor;
- lipsa locurilor de munca stabile si a IMM-urilor ;
- lipsa finantarilor;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- dezvoltarea infrastructurii socio–culturale si modenrizarea/
extinderea infrastructurii de baza ( scoli, dispensare, gradinite,
after-school si alte cladiri publice.)
- lipsa de spatii pentru agrement;
- motivarea tinerilor pentru a ramane in localitate.
- Minimalizarea interusului fata de cultura locala
Toate aceste elemente vor contribui la stabilirea prioritatilor GAL-ului AMARADIA- JIU.
PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU a fost
efectuata o analiza amanuntita a situaţiei existente privind teritoriul, populaţia, activităţile
economice, precum şi organizarea socială şi instituţională de la nivelul acestuia. Această analiza
SWOT a rezultat în urma analizei diagnostic a zonei, a interpretării şi analizării chestionarelor
prezentate în Partea I din Planul de Dezvoltare Locală a teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU,
precum şi în urma colaborării cu actorii locali din sectorul public, privat şi societatea civilă.
Acest lucru a permis conturarea unei viziuni asupra particularităţilor economice şi sociale de la
nivelul teritoriului, prin ierarhizarea problemelor şi efectuarea analizei SWOT.
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a mediului intern şi extern a unui proiect.
Numele provine din coroborarea initialelor: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe),
Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri).
Punctele forte şi cele slabe (factori eminamente interni) sunt legate de teritoriu şi de
strategiile de dezvoltare ale comunelor integrate in acesta. Oportunităţile şi ameninţările (factori
eminamente externi) sunt in legatura cu mediul economic de piaţă, cat şi din direcţia concurentei,
dar pot fi influentate atât de factori interni din cadrul teritoriului, cat şi de factori externi, din
afara acestuia; de regulă sunt factori economici, politici sau sociali asupra cărora zona în general
nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele
acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie, precum şi extrapolarea
datelor cu privire la zonele unde există cunostinţe mai putin detaliate. În urma acestei analize se
poate decide dacă, cum şi în ce condiţii teritoriul îşi poate îndeplini planul.
Unele "oportunităţi" şi "amenintari" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale
teritoriului.
Din analiza SWOT elaborată asupra teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU, se desprind
următoarele domenii de interes împărţite în 4 mari categorii: Teritoriul, Populaţia, Activităţile
economice şi Organizarea socială şi instituţională.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT
a GAL-ului AMARADIA-JIU
TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes – patrimoniu – cultură – mediu înconjurător)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Caracteristici geografice – izolare – deservire
– infrastructură:
1. Spatiul geografic compact
2. Solurile de tip brun permit deopotriva
dezvoltarea culturilor vegetale si pomicole;
3. Teritoriul este strabatut de drumul european
E70 (prin comunele Cotofenii din Fata si
Bradesti), DN65C (prin Comunele Simnicu
de Sus si Mischii) precum si de DN6A (prin
comunele Simnicu de Sus, Goiesti,
Melinesti si Cruset), DJ 605A (prin
comunele Melinesti, Farcas, Talpas si
Danciulesti);
4. Comunele din componența GAL-ului sunt
implicate in diverse parteneriate sub forma
Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară;
5. Condiţiile ambientale, respectiv peisaje
diversificate, aer curat, varietate a
reliefului, lipsa unor factori poluanţi
majori;
6. Produsele naturale (fructe de pădure,
ciuperci, plante medicinale) pot fi
valorificate;
Caracteristici geografice – izolare – deservire
– infrastructură:
1. Desi teritoriul este situat intr-o zona
predominanta de deal, suprafata
ocupata de livezi si vii este destul de
redusa;
2. Desi comunele sunt strabatute de
drumuri nationale si judetene, totusi
unele sate nu au nici macar drumuri
pietruite, infrastructura rutiera fiind
precara sau inexistenta pe alocuri;
3. Retelele de apa curenta si canalizare
nu acopera o suprafata suficienta;
4. Unele institutii de invatamant necesita
reparatii majore, precum si faptul ca
spatiile din acestea sunt insuficiente;
5. Infrastructura socio-culturala la nivelul
localitatilor lasa de dorit. Trebuiesc
realizate unele investitii la cladirile de
interes local si anume (primarii,
camine culturale);
6. Infrastructura turistica si de agrement „
7. este insuficienta;
8. Dificultati privind utilizarea terenurilor
agricole;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
7. Suprafata fondului funciar, conform datelor
de la recensamantul anului 2002 este 62021
ha, din care proportia cea mai mare este
ocupata de supraftele agricole;
8. Utilizarea redusă a pesticidelor şi
îngrăşămintelor permite practicarea
agriculturii ecologice;
9. Existenţa pe cuprinsul teritoriului:
electricitate, telefonie fixă, cablu TV şi
telefonie mobilă;
10. Existenţa structurilor necesare asigurării
serviciilor de învăţământ preşcolar, primar
şi gimnazial (in fiecare comuna);
11. Existenţa structurilor pentru asigurarea
învăţământului liceal – 1 liceu, precum si
apropierea unora dintre comune de Orasul
Filiasi, iar altele de Municipiul Craiova.
12. Existenţa unui cămin pentru vârstnici;
13. Existenţa pe cuprinsul teritoriului
cabinetelor medicale, cabinete
stomatologice şi farmacii;
14. Existenţa a baze sportive (in general la
nivelul scolilor), se doreşte înfiinţarea a 4
baze sportive pe teritoriul GAL
AMARADIA-JIU;
15. Suprafaţa teritoriului acoperit de GAL
AMARADIA-JIU (620,21 km2) permite
realizarea de investiţii numeroase pentru
dezvoltarea economică a teritoriului;
16. În apropierea şi pe cuprinsul teritoriului
9. Dificultati privind valorificarea
produselor agricole.
Centre de interes–patrimoniu–cultură– mediu
înconjurător:
1. Infrastructura precara sau
inexistenta ei conduce la
imposibilitatea promovarii
eficiente a atractiilor turistice;
2. Patrimoniul arhitectural nu este
intretinut corespunzator;
3. Activitatile non-agricole sunt
din ce in ce mai rare, datorita
greutatii vanzarii produselor
datorita lipsei infrastructurii
adecvate;
4. Slaba preocupare pentru
valorificarea tradiţiilor
populare.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
există surse de materiale de construcţii
(lemn, produse de balastieră, etc).
17. Unele comune au accesat granturi din
fonduri europene de preaderare si post-
aderare;
Centre de interes–patrimoniu–cultură –
mediu înconjurător:
1. Patrimoniul natural reprezentat de aerul
curat si padurile din zona;
2. Patrimoniul arhitectural deosebit de bogat,
numeroasele biserici, conace si alte
obiective cu valoare istorica si
arhitecturala deosebita;
3. Patrimoniul cultural reprezentat de
numeroase situri arheologice,(dintre care
cel mai cunoscut este Castrul Roman din
Comuna Bradesti) dar şi de sărbătorile
tradiţionale şi meşteşugurile care încă se
mai păstrează.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
1. Centrele de interes, reprezentate de
Municipiul Craiova (la distante de la 0
(Simnicu de Sus si Mischii) la maxim 50
km (Danciulesti) si orasul Filiasi situat la
maxim 37 km (Danciulesti);
1. Cadrul legislativ instabil, care determină
uneori modificări majore în implementarea
proiectelor de investiţii;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Există posibiltatea accesibilizării
teritoriului dinspre judeţele Gorj, Valcea,
Olt, sau Mehedinti, precum şi utilizarea
resurselor primare şi a centrelor de interes
din cadrul acestora;
3. Aeroportul Craiova se află in vecinatatea
GAL-ului, oferind o deschidere mult mai
vastă teritoriului;
4. Există posibilitatea finanţării acţiunilor
necesare dezvoltării teritoriului prin
intermediul Programului Naţional pentru
Dezvoltare Rurală;
5. Prin intermediul Axei 4 LEADER pot fi
finanţate investiţii necesare dezvoltării
eficiente şi efective a teritoriului,
indiferent de limitările impuse de alte
măsuri sau programe de dezvoltare;
6. Existenţa cadrului legislativ pentru
accesarea programelor de dezvoltare a
infrastructurii şi patrimoniului teritoriului;
7. Existenţa Programului Operaţional
Regional, prin care se dezvoltă oraşele
limitrofe şi infrastructura naţională,
crescând astfel gradul de accesibilizare şi
atractivitatea teritoriului;
8. Interesul ridicat al autorităţilor statului
pentru dezvoltarea turismului, respectiv
valorificarea turistica a civilizatiei satesti
vechi (nealterata), a vestigiilor istorice sau
dezvoltarea agroturismului;
2. Posibilitatea redusă de asigurare a finanţării
şi co-finanţării proiectelor, datorită
resurselor financiare insuficiente
determinate de criza economică naţională şi
mondială;
3. Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
si implementarea proiectelor finantate din
fonduri europene, pentru proiecte de
infrastructură şi mediu;
4. Modificarea strategiilor naţionale de
dezvoltare datorită schimbării priorităţilor
naţionale determinate de viziuni politice
diferite;
5. Degradarea căilor de comunicaţie care
asigură accesul în zonă (drumurile
judeţene) poate determina izolarea
teritoriului;
6. Variaţiile climatice şi condiţiile
meteorologice pot determina apariţia
fenomenelor de secetă şi inundaţii;
7. Dezvoltarea accelerată a centrelor de
interes din afara teritoriului poate determina
scăderea interesului autorităţilor (naţionale
şi judeţene), investitorilor, turiştilor şi
locuitorilor pentru dezvoltarea teritoriului;
8. Instabilitatea politică şi economică poate
determina scăderea interesului sau chiar
blocarea dezvoltării de investiţii în cadrul
teritoriului;
9. Cultura naţională deficitară privind
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
9. Interesul ridicat de pe piaţa internă şi
externă României pentru produsele
meşteşugăreşti, poate stimula menţinerea/
dezvoltarea tradiţiilor şi meşteşugurilor;
10. Cercetarea si reabilitarea siturilor
arheologice si promovarea turismului
tematic pe trasee prestabilite.
protecţia mediului înconjurător;
10. Politica naţională deficitară si mai ales sub-
finantarea actiunilor privind conservarea
patrimoniului cultural şi reabilitarea
patrimoniului arhitectural;
11. Surse de finanţare reduse şi greu accesibile
pentru dezvolarea/ reabilitarea
infrastructurii sociale, de învăţământ şi
sănătate;
12. Reticenţa autorităţilor şi locuitorilor la
schimbări şi adaptabilitatea la nou.
POPULAŢIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe
specifice teritoriului)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. Numărul de locuitori de pe cuprinsul
teritoriului (31127) permite realizarea de
investiţii mici cu impact ridicat la nivel de
individ;
2. Populaţia activă este 12346 reprezentând
39,66% din numărul total dupa
recensamantul din 2002;
3. Existenţa structurilor de învăţământ
preşcolar şi primar asigură instruirea
populaţiei la nivel elementar; Exista si un
liceu;
4. Majoritatea celor intervievati au studii
peste medii (8 clase);
5. Există personal calificat pentru activităţile
1. Populaţia a scăzut în perioada 2002 – 2010;
2. Migrarea populaţiei cu un nivel de educaţie
mediu şi superior în afara granitelor,
datorită faptului că majoritatea locuitorilor
nu au un loc de muncă stabil la nivelul
teritoriului;
3. Migrarea tinerilor instruiti la niveluri mai
ridicate ( mai bine zis, neintoarcerea
acestora dupa completarea studiilor) din
zona rurala spre centrele urbane (in special
Craiova, Filiasi, Târgu Jiu);
4. Teritoriul este în mică măsură atractiv petru
tineri, datorită lipsei locurilor de munca, a
spatiilor de recreere şi a serviciilor pentru
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
economice desfăşurate de operatorii
economici activi la nivelul teritoriului;
6. Existenţa unei tradiţii de încurajare a
investiţiilor în capitalul uman;
7. Calificarea profesională de bază se
realizează prin sistemul de învăţământ
public
asigurarea confortului zilnic in zona rurala;
5. Nivelul de trai al populaţiei (asigurat de
venituri, utilitati, servicii) este într-o mică
măsură satisfacut (a se vedea sondajul de
opinie), datorită lipsei utilităţilor, spatiilor
de recreere şi a unor servicii pentru
asigurarea confortului zilnic;
6. Doar o parte dintre operatorii economici
din cadrul teritoriului asigură locuri de
muncă stabile, iar majoritatea locuitorilor
care au un loc de munca stabil lucrează în
afara teritoriului (a se vedea sondajul de
opinie);
7. Pe cuprinsul zonei rurale a GAL-ului nu
există facilităţi de orientare profesională,
reconversie, formare continuă, ci numai in
zonele urbane;
8. Serviciile medicale sunt asigurate la un
nivel inferior din punct de vedere al
conditiilor si dotarilor folosite (cu toate ca
sunt medici de familie aproape in fiecare
comuna, la nivelul teritoriului nu exista un
centru medical iar cel mai apropiat spital
se găseşte în Filiasi, ori in Craiova, la o
distanţă medie de 37 km;
9. Nivelul de calificare certificat al forţei de
munca, profilul de competenţe certificate
ale persoanelor aflate în şomaj, nu
corespund cerinţelor specifice ale
angajatorilor, motiv pentru care rata
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
somajului este mai ridicata;
10. Oferta de calificare/ reconversie nu este
suficient de diversificată şi nu există o
concurenţă între ofertanţii de formare,
această situaţie fiind un obstacol pentru o
ofertă flexibilă şi adaptată nevoilor de
dezvoltare personală şi profesională a
clienţilor;
11. Ofertanţii de formare activează izolat,
neexistând o ofertă globală, corelată a
acestora şi adaptată nevoilor clienţilor;
12. Populatia din teritoriu GAL-ului
AMARADIA-JIU este imbatranita;
13. Nu exista un sistem de instutionalizare a
copiilor din ciclu primar sau gimnazial
dupa ore.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
1. Existenţa programelor de dezvoltare
comunitare (PNDR şi POS-DRU) şi
naţionale de asigurare a accesului la
educaţie pentru populaţie;
2. Posibilitatea accesării unor programe de
finanţare guvernamentale pentru
reconversie profesională şi crearea de noi
locuri de muncă pentru şomeri;
3. Implicarea autorităţilor publice în
problemele sociale ale comunităţii;
4. Posibilitatea oferită de programele
naţionale pentru finanţarea de investiţii şi
IMM, prin care se crează noi locuri de
1. Discrepanţele dintre mediul rural şi cel
urban determină migrarea în afara
teritoriului a populaţiei tinere şi/ sau cu
nivel de educaţie peste mediu;
2. Creşterea ponderii muncii la negru are
efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi implicit a asistenţei
sociale;
3. Lipsa de structurare a învăţământului
secundar şi universitar faţă de cerinţele
pieţei muncii determină creşterea
numărului de şomeri în rândul populaţiei
calificate;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
muncă;
5. Majoritatea măsurilor din PNDR
favorizează investiţiile realizate de către
tinerii din spaţiul rural, oferind
posibilitatea reducerii migraţiei forţei de
muncă;
6. Exemple de succes oferite de cei care au
avut iniţiative reuşite în afara teritoriului;
7. Existenţa cadrului legislativ necesar
înfiinţării de centre de formare şi
reconversie profesională;
8. Facilităţile oferite de programele naţionale
şi europene pentru menţinerea tinerilor în
mediu rural;
9. Cerinţe ridicate ale pieţei externe pentru
produse tradiţionale şi meşteşugăreşti,
care pot fi realizate la nivelul teritoriului
prin înfiinţarea de ateliere care pot crea
locuri de muncă şi venituri pentru
populaţie;
10. Realizarea de investitii in zona, duce la
incurajarea de realzarii de mici afaceri si
in alte domenii, cat si la cresterea puterii
de cumparare a populatiei, ceea ce
reprezinta un avantaj pentru toate
domeniile de activitate;
11. Prin unele programe, ce urmeaza a se
accesa, se incurajeaza transferul fermelor
de la populatia imbatranita catre cei mai
tineri.
4. Estomparea tradiţiilor şi meşteşugurilor
locale datorită nivelului de trai
nesatisfăcător;
5. Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale
mature şi vârstnice la schimbările şi
provocările lumii actuale, în general, şi la
fenomenul mobilităţii şi reconversiei
profesionale, în special;
6. Criza economică actuală determină
restrângerea activităţii sectoarelor
economice şi implicit creşterea ratei
şomajului;
7. Presiunea socială, financiară şi politică
crează un stres continuu pentru populaţie,
care se îndepărtează de la datini şi
obiceiuri;
8. Posibilitatea creşterii ratei de migrare a
forţei de muncă calificate în afara
teritoriului prin absolvirea cursurilor de
formare profesională sau reconversie
profesională necorelate cu domeniile de
interes de pe plan local.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar – terţiar – servicii – turism)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. Tipurile de sol existente pe cuprinsul
teritoriului permit dezvoltarea culturilor
vegetale;
2. Proprietatea privată este reprezentată într-
o pondere mare asupra terenului arabil şi a
efectivului de animale;
3. Pe terenurile agricole parcelate în
suprafeţe mici, în general nu se utilizează
nitraţi, fertilizatori, pesticide, ceea ce
poate conferi produselor o etichetare
ecologică;
4. Prezenţa pe cuprinsul teritoriului a mai
multor domenii de activitate în sectorul
industrial;
5. Nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor
locale;
6. Disponibilitatea terenurilor şi spaţiilor
pentru dezvoltări antreprenoriale;
7. La nivelul teritoriului există numeroase
monumente arhitecturale, naturale şi situri
arheologice recunoscute de către
Ministerul Culturii, care pot fi valorificate
în scop turistic;
8. Tradiţiile şi meşteşugurile păstrate pot fi
utilizate în scop comercial;
9. Mediul ambiant şi peisajele naturale oferă
posibilitatea dezvoltării turismului pe
1. Proprietarii de teren agricol deţin parcele
mici, de maxim câteva ha şi sunt în număr
foarte mare;
2. Majoritatea proprietarilor de teren agricol
care deţin suprafeţe de teren mici, utilizează
recoltele în scopuri proprii fără
valorificarea acestora;
3. Sistemul de colectare, prelucrare şi
valorificare superioară a produselor
specifice se face în cantităţi mici, iar
utilarea tehnică este precară;
4. Diversificarea slabă la nivelul teritoriului a
domeniilor de activitate din sectoarele
comerţ şi servicii şi prezenţa redusă a
societăţilor care asigură unele servicii
pentru populaţie;
5. Absenţa întreprinderilor avand potential
economic, care pot sprijini substanţial
dezvoltarea economică a teritoriului;
6. Resursele financiare insuficiente,
investiţiile limitate şi căile de acces şi
utilităţile deficitare sunt principalele cauze
ale dezvoltării economice slabe a
teritoriului şi reprezintă o piedică pentru
dezvoltarea viitoare (a se vedea sondajul de
opinie);
7. Principala piaţă de desfacere pentru
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
cuprinsul teritoriului;
10. Numărul mare al populaţiei active
reprezintă un avantaj în dezvoltarea
sectorului economic la nivelul teritoriului;
11. Sprijinul oferit de autorităţile publice în
dezvoltarea economiei locale, prin
manifestarea deschiderii pentru realizarea
de investiţii şi programe;
12. Pondere mare a zonelor predominant
agricole şi forestiere;
13. Calitatea bună a terenului agricol in
majoritatea zonelor aferente teritotiului
ocupat de GAL-ul AMARADIA-JIU;
14. Tradiţie în practicarea agriculturii;
15. Surse importante de venituri prin
exploatarea pădurilor;
16. Populaţie deosebit de ospitalieră şi
prietenoasă;
17. GAL-ul este străbătut de drumuri
europene.
activităţile comerciale este între graniţele
teritoriului, societăţile comerciale neputând
face faţă individual presiunilor
concurenţiale din afara teritoriului;
8. Legăturile de afaceri dintre sectoarele
economice prezente în teritoriu sunt
aproape inexistente, întreprinderile
acţionând individual sau în legătură cu
societăţi din afara teritoriului;
9. Starea precară a infrastructurii sau
inexistenţa unor utilităţi împiedică
dezvoltarea şi diversificarea mediului de
afaceri, precum şi atragerea de mari
investitori;
10. Dezvoltarea sectorului de construcţii de
clădiri este ineficientă în condiţiile crizei
actuale;
11. Lipsa de interes a operatorilor economici cu
privire la obţinerea de fonduri
nerambursabile, datorită resurselor
financiare reduse şi insuficiente necesare
pentru finanţarea şi co-finanţarea
proiectelor finanţate prin fonduri europene;
12. Inexistenţa proiectelor/ programelor pentru
sprijinirea operatorilor economici pe
teritoriul GAL-ului AMARADIA-JIU;
13. Lipsa unui sistem unitar de administrare a
zonelor protejate care să permită
practicarea turismului în aceste zone;
14. Lipsa infrastructurii de acces către
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
obiectivele turistice;
15. Lipsesc resursele umane specializate în
domeniu;
16. Oferta de servicii turistice este de slaba
calitate si in special partea de agreement;
17. Incredere scazuta a populatiei in agentii
economici, datorita neasigurarii de locuri
de munca stabile si pe termen lung
(chestionare).
OPORTUNITĂŢI RISCURI
1. Existenţa Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală, care are ca obiective
dezvoltarea majorităţii sectoarelor
economice din spaţiul rural, în principal
agricultura, turismul (agroturism şi
silvoturism), silvicultura, diversificarea
economiei rurale etc.;
2. Avantajele ofertite de programele de
dezvoltare pentru înfiinţarea de forme
asociative în sectorul agricol;
3. Interesul ridicat de pe piaţa produselor
agricole şi alimentare pentru produsele
romanesti;
4. Existenţa cadrului legislativ, a strategiei
guvernamentale şi a programelor de
finanţare pentru înfiinţarea de IMM-uri;
5. Vecinătatea cu punctele de interes turistic
din judeţul Gorj oferă posibilitatea
atragerii turiştilor care frecventează aceste
locuri şi dezvoltarea turismului la nivelul
1. Numărul de concurenţi în creştere pentru
producătorii de produse agroalimentare de
pe piaţa Uniunii Europene;
2. Industria naţională este limitată ca ramuri,
activităţile industriale sunt neproductive, iar
la nivel naţional nu există interes în
dezvoltarea acestora;
3. Cerinţele cantitative şi standardele ridicate
ale marilor distribuitori faţă de produsele
alimentare şi non-alimentare ale mediului
rural românesc pot fi o piedică în
comercializarea eficientă a produselor
realizate pe cuprinsul teritoriului;
4. Indisponibilizarea fondurilor europene
şi/sau naţionale de către autorităţile
decizionale competente;
5. Absenţa unui cadru legal pentru protejarea
producţiei agricole interne;
6. Informarea slabă realizată de autorităţi la
nivel naţional pentru actorii economici din
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
teritoriului în timp scurt şi cu costuri
reduse;
6. Existenţa investitorilor în centrele de
interes din apropiere (oraşele Craiova si
Filiasi) înlesneşte atragerea acestora în
teritoriu;
7. Politica naţională încurajează dezvoltarea
de noi forme de turism (religios, rural,
ecologic, agroturism, silvoturism, de
agrement etc.);
8. Existenţa infrastructurii naţionale necesare
pentru promovarea obiectivelor turistice
de pe cuprinsul teritoriului;
9. Existenţa pieţelor de desfacere la nivel
naţional şi european pentru produsele
agricole şi alimentare şi cererea continuă
pentru acestea;
10. Recâştigarea atractivităţii centrelor
turistice tradiţionale pentru turiştii
autohtoni şi din ţările vecine;
11. Convergenţa de interese pentru
dezvoltarea turismului;
12. Cursurile de apa pot reprezenta o atractie
turistica si de agreement;
13. Realizarea de investitii in obtinerea de
energie (termica / electrica) din surse de
energie regenerabila, cu efect pozitiv atat
asupra societatii cat si fata de mediu
inconjurator;
14. Posibilitatea de promovare a traditiilor,
spaţiul rural cu privire la normele europene,
ce poate influenţa în mod negativ
activităţile întreprinse de aceştia;
7. Legislaţia naţională şi comunitară în
continuă schimbare, ce poate determina
fluctuaţii asupra strategiilor de dezvoltare
ale operatorilor economici sau stoparea
investiţiilor acestora;
8. Ofertele de creditare de pe pieţele
financiare sunt greu accesibile în contextul
crizei economice actuale (dobânzi şi
garanţii mari);
9. Creşterea ponderii muncii la negru, cu
efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale în
perspectivă;
10. Receptivitate şi flexibilitate scăzută din
partea sectorului economic la cerinţele noi
ale pieţei, ce poate determina în timp
decalaje economice mari;
11. Reacţia redusă a mediului local la
schimbările şi provocările curente,
conducând la scăderea competitivităţii
teritoriului comunei, în favoarea altor
teritorii sau regiuni, considerate mai
atractive din punct de vedere turistic;
12. Schimbările climatului politic oferă
incertitudini asupra mediului de afaceri pe
termen mediu şi lung;
13. Promovarea slabă la nivel naţional şi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
datinilor sau a activitatilor mestesugaresti. internaţional a tradiţiilor, datinilor şi
activităţilor meşteşugăreşti, care poate
conduce la estomparea acestora;
14. Masuri de protectia mediului în detrimentul
activităţii turistice;
15. Lipsa de competitivitate a ofertelor de
produse turistice;
16. Stagnarea dezvoltării turismului rural;
17. Dezvoltarea industrială,agricolă şi silvică;
18. Insuficienta utilizare a oportunităţilor
acordate turismului rural;
19. Investiţii scăzute în infrastructura turistică.
ORGANIZAREA SOCIALA ŞI INSTITUŢIONALĂ
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
1. În cadrul teritoriului există ONG-uri
având drept statut dezvoltarea socio-
culturală a comunităţilor ,de mediu si a
etniei majoritare din zona;
2. În instituţiile publice din arealul GAL-ului
AMARADIA-JIU există personal calificat
(a se vedea sondajul de opinie);
3. Majoritatea locuitorilor din cadrul
teritoriului au un grad ridicat de încredere
în autorităţile locale şi
biserică(chestionare);
4. Viziunea unitară a autorităţilor publice din
cadrul comunelor componente asupra
modalităţii integrate de dezvoltare a
teritoriului determinat de acestea;
1. ONG-urile au o implicare scazuta in
dezvoltarea sociala a comunitatilor, datorita
lipsei fondurilor, precum si a inexistentei
delimitarii clare a ariilor si modurilor de
interactiune cu autoritatile.
2. Pe cuprinsul teritoriului există un număr
mic de organizaţii non-guvernamentale, iar
domeniile de activitate ale acestora sunt
limitate la activităţi socio-culturale;
3. Implicarea comunităţii în activităţile
desfăşurate de şcoală, biserică, primarie,
precum şi alte instituţii şi organizaţii este
limitată;
4. Proiectele/programele pentru sprijinirea
persoanelor defavorizate există în mică
măsură pe teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU, datorita sub-finantarii;
5. Instituţiile publice de pe teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU asigură în mică măsură
serviciile necesare populaţiei şi pentru
desfaşurarea eficientă a activităţilor
economice, datorită lipsei resurselor
financiare, a infrastructurii şi a utilităţilor;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
5. Schimbarile politice nu au condus la
stoparea proiectelor in curs, mai ales a
celor cu fonduri europene;
6. Implicarea ONG-urilor in educarea
copiilor.
6. Cea mai mare influenţă în luarea deciziilor
la nivelul teritoriului o au autorităţile locale
(nu se obisnuieste consultarea comunitatii-
teritoriu slab animat);
7. Lipsa de comunicare între factorii de
decizie şi cetăţeni, privind luarea deciziilor,
soluţionarea problemelor comunităţii şi
informarea privind planurile şi strategiile
acestora;
8. Lipsa unor spatii in care ONG-urilor pot sa-
si desfasoarea in bune conditii activitatile
propuse (after-school, transmiterea/
conservarea datinilor, etc.);
OPORTUNITĂŢI RISCURI
1. Relaţia strânsă şi stabilă dintre autorităţile
de la nivel judeţean şi autorităţile locale
pentru dezvoltarea teritoriului fluidizează
acţiunile întreprinse în acest sens;
2. Sprijinul oferit de Adminstraţiile Publice
Județene cu privire la accesarea fondurilor
europene;
3. Formele asociative reprezintă o prioritate
în cadrul majorităţii măsurilor de investiţii
din PNDR;
4. Posibilitatea de accesare a pieţelor de
desfacere reprezentate de marii
distribuitori, prin realizarea de producţie
cantitativă şi calitativă superioară, în urma
asocierii producătorilor agricoli;
5. Finanţarea funcţionării GAL-ului
AMARADIA-JIU şi a dezvoltării
capacităţii administrative a acestuia prin
intermediul Axei 4 din PNDR;
6. Posibilitatea cooperării cu alte instituţii şi
1. Schimbările politice pot afecta relaţiile
dintre autorităţile locale şi cele judeţene şi
pot îngreuna buna derulare a proiectelor şi
strategiei de dezvoltare;
2. Schimbările legislative pot afecta
funcţionarea instituţiilor şi pot îngreuna
constituirea formelor asociative sau bloca
acţiunile organizaţiilor non-profit;
3. Criza financiară poate determina
disfuncţionalităţi în cadrul autorităţilor
publice şi a ONG, în mod direct şi indirect;
4. Încrederea redusă a societăţii civile privind
acţiunile întreprinse de către ONG, datorită
imaginii negative existente la nivel naţional
la adresa acestora;
5. Fluctuaţia de personal poate crea un blocaj
de ordin tehnic la nivelul instituţiilor
publice judetene;
6. Remunerarea deficitară a angajaţilor din
sectorul public poate determina scăderea
capacităţii administrative a instituţiilor
publice, prin lipsa de interes şi motivare.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
forme asociative prin organizarea de
schimburi de experienta, pentru adoptarea
de bune practici şi identificarea de noi
oportunităţi de dezvoltare;
7. Influenţa socială a organizaţiilor non-
profit şi interrelaţionarea acestora cu alte
organizaţii din mediul economic şi politic;
8. Utilizarea capitalului operatorilor economici
pentru realizarea de acţiuni cu efecte sociale
pozitive, directe sau indirecte.
9. Animarea prin intermediul LEADER va
contribui la cresterea participarii comunitatii
la luarea deciziilor, precum si la revigorarea
traditiilor, astfel crescand sentimentul de
mandrie de a fi cetatean al comunei
respective.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Dupa cum se poate observa, analiza SWOT, detaliaza fiecare
aspect prezentat in teritoriu, in coformitate cu ANALIZA
DIAGNOSTIC. Prin urmare, toate elementele care se
regasesc in prima parte ( Prezentarea teritoriului- Analiza
diagnostic), sunt analizate in cadrul matricei SWOT si permit
identificarea corecta a punctelor tari si slabe, a
oportunitatilor si a amenintarilor in ceea ce priveste:
-descriere geografica si fizica
-localizarea teritoriului
-populatie- demografie
-patrimoniu de mediu
-patrimnoiu arhitecturalsi cultural
-economia locala
-repartizarea populatiei active
-agricultura
-industrie- IMM-Microintreprinderi
-comert si servicii
-servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale
-activitati sociale si institutii locale, politicile de dezvoltare
locala intreprinse in teritoriu.
Analiza diagnostic si SOWT , realizate pe teritoriul
AMARADIA- JIU, dovedesc conformitate : PLANULUI DE
DEZVOLTARE LOCALA, cu cerintele MINISTERULUI in
ceea ce priveste criteriul de selectie SCS 3.1.1, prin urmare
criteriul este respectat
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PARTEA A- III-A PRIORITATI
In urma evaluarii chestionarelor, a intalnirilor organizate atat la nivel local, cat si la nivelul grupurilor de lucru si nu in ultimul
rand la nivelul GAL-ului AMARADIA JIU si a consultarilor intre toti partenerii (publici, privati, ONG-uri) s-au propus urmatoarele
proiecte care au reprezentat prioritati pentru alcaturirea strategiei de dezvoltare la nivelul GAL-ului AMARADIA- JIU In baza
temelor de proiecte prezentate mai jos (tabelul nr. 25 si tabelul nr. 26) si tinand cont si de punctetel slabe precum si de oportunitatile
de finantare s-au stabilit prioritatile GAL-ului AMARADIA JIU.
Principalele teme de proiect propuse de autoritatile locale Tabelul nr. 25
Nr.
crt.
Obiective
prioritare
Talpes Cruset Goiesti Bradesti Cotofeni
din Fata
Danciulesti Mischii Simnicu
de Sus
Farcas Melinesti Total
obiective
A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Alimentare cu
apa
x x x x x x x x x x 10
2. Canalizare si
statii de epurare
x x x x x x x x x x 10
3. Scoli, gradinite
(extindere
gradinita)
x x x x x x x x x 10
4. Cultura x x x x x x x x x x 10
5. Sport x x x x x x x x x x 10
6. Centre medicale-
sanatate
x x x x x x x x x x 10
7. Drumuri
comunale
x x x x x x x x x x 10
8. Poduri x x x x x x x x x x 10
9. Agreement/loc
joaca
x x x x x x x x x x 10
10. Modernizare
sedii/centru civic
(sediu primarie)
x x x x x x x x x x 10
11. Retele gaze x x x x x x x x x x 10
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
(extinderi)
12. Amenajare
cursuri ape
x x x x x x x x x x 10
13. Modernizare
bloc locuinte
sociale
x x x x x x x x x x 10
14. Restaurare
monumente
istorice/biserici
x x x x x x x x x x 10
15. Modernizare
iluminat public-
ecologic
x x x x x x x x x x 10
16. Impaduriri/teren
degradat
x x x x x x x x x x 10
17. Centru colectare
desfacere
produse agricole
x x x x x x x x x x 10
18. Scoli x x x x x x x x x x 4
19. Total prioritati
pe localitati
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 100
20. % 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 100
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Principalele teme de proiect propuse de sectorul privat Tabelul nr. 26
Nr.
crt.
Obiective
prioritare
Talpes Cruset Goiesti Bradesti Cotofeni
din Fata
Danciulesti Mischii Simnicu
de Sus
Farcas Melinesti Total
obiective
A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. Impadurire
teren degradat
360 ha
x 1
2. Constructie
centru social
varstnici
x 1
3. Intretinere
pasuni si
marire nr
animale
x 1
4. Activitate de
turism rural si
agreement
x x x x x 5
5. Modernizare
exploatatii
agricole
x x x 3
6. Centru
colectare,
depozit
produse
agricole
x x 2
7. Stabilire tineri
fermieri
x x x 3
8. Constructii
sere
x x 2
9. Animale cu
potential
x x 2
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
ridicat
10. Agrement si
divertisment
x x 2
11. Artizanat
magazin turism
x x 2
12. Modernizare
punct sanitar
Radinesti
x 1
13. Construire
after school
x
14. Total
prioritati pe
localitati
3 3 6 3 4 1 1 2 3 0 25
15. % 12 12 20 12 16 4 4 8 12 0 100
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Analiza proiectelor sintetizate pe localitati de catre grupurile locale sunt prezentate sintetic
in tabelele nr. 25 si nr. 26 si evidentiaza urmatoarele concluzii:
Fiecare comuna a precizat are ca si prioritate realizare de proiecte in domeniile
prezentate mai sus
Pentru sectorul privat reprezentat de agenti economici, din analiza prpunerilor
centralizate pe localitati in tabelul nr. 25 rezulta un numar de 25 de actiuni. Ponderea cea
mai ridicata in propuneri formulate o detine localitatea Goiesti cu 20 % din total si
ponderea cea mai mica de 4% o detin localitatile Danciulesti si Mischii.
Propunerile colectate si procesate de catre comunitatile locale sunt impartite pe grupuri de
lucru, monitorizate de catre un responsabil de grup ce asigura modul de analiza si selectie a
prioritatilor ce se vor propune in programul de dezvoltare si alocatia de buget financiar la
nivelul GAL-ului AMARADIA-JIU.
Grupurile de lucru sunt impartite in trei sectoare ce analizeaza prioritatile si aproba urmatorul
program de alocare bugetara astfel:
A. Grupul pentru sectorul public, a stabilit ca prioritate includerea in program a 10 proiecte
repartizate pe 10 primarii, revenind in medie un buget de 145.000 euro/localitate;
B. Grupul de lucru pentru sprijinirea agentilor economici privati si a ONG-urilor a selectat
si alocat suma de 210.000 euro pentru 3 proiecte propuse de ONG-uri, si suma de
695.000 euro pentru 5 proiecte propuse de agentii economici;
C. Grupul de lucru pentru sprijinirea tinerilor fermieri si a investitiilor de mica anvergura a
stabilit pe baza consultarilor alocarea unui buget de 195.000 euro repartizat pentru
gospodarii de subzistenta 75.000 euro si pentru instalare de tineri fermieri suma de
120.000 euro.
Pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice zonei AMARADIA- JIU, si implict
pentru o dezvoltare echilibrata a acestui teritoriu, prin analizele diagnostic si SWOT si
deasemenea in urma unor consultari cu partenerii grupului ( publici, rpivati, ONG), au
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
fost stabilite urmatoarele prioritati ca si puncte cheie ale teritoriului, si drept urmare axul
in jurul cauia se vor centra toate actiunile viitoare ale grupului.
Tabelul nr. 27
Prioritati OBIECTIVE
OPERATIONALE
MASURI
1.Dezvoltarea infrastructurii
socio- culturale pentru
populatie
Dezvoltarea infrastructurii de
învăţământ – construire/
extindere/renovarea/
modernizarea şi dotarea
instituţiilor de învăţământ ;
Dezvoltarea infrastructurii de
sănătate – renovarea/
modernizarea şi dotarea
instituţiilor medicale (cabinete
medicale, dispensare etc.);
Dezvoltarea infrastructurii
socio- culturale –
renovare/modernizarea /
dotare
Dezvoltarea unui atelier pilot
in vederea diseminarii
mestesugurilor traditionale, cu
radacini vechi in aceasta zona
322.1 - “Dezvoltarea teritoriului,
menţinerea obiceiurilor şi
meşteşugurilor, şi îmbunătăţirea
serviciilor de bază economia şi
populaţia rurală”
2.Dezvoltarea infrastructurii
fizice rurale de bază –
modernizare şi/sau
extindere
Modernizare drumuri
comunale
Măsura 322 - Renovarea,
dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de
bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
valoare a moştenirii rurale
Extindere retele utilitati Măsura 322 - Renovarea,
dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de
bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în
valoare a moştenirii rurale
Achizitie utilaje in scopul
realizarii de lucrari urgente la
infrastructura
Măsura 322 - Renovarea,
dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de
bază pentru economia şi
populaţia rurală şi punerea în
valoare a moştenirii rurale
3.Dezvoltarea si creare de
IMM-uri
(microintreprinderi)
Investitii in activitati non-
agricole de productie
Investitii in activitati non-
agricole - servicii
Măsura 312 - Sprijin pentru
crearea şi dezvoltarea de
micro-întreprinderi
Masura 111 - Formare
profesionala, informare si
difuzare de cunostinte
4.Dezvoltarea turismului
Dezvoltarea infrastructurii de
agrement
Măsura 313 - Încurajarea
activităţilor turistice
Participarea grupului de
actiune locala la proiecte de
cooperare
Masura 421 Implementare
proiectelor de cooperare
5.Investitii in agricultura Instalarea tinerilor fermieri, în
special în sectoarele agricole
in special zootehnice si
vegetale
Măsura 112 - Instalarea
tinerilor fermieri
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Sprijinirea fermelor de
semi-zubzistenta
Masura 141 - Sprijinirea
fermelor agricole de semi-
zubzistenta
6.Funcţionarea GAL Funcţionarea GAL şi
dezvoltarea resurselor umane
ale GAL
Măsura 431 - Funcţionarea
Grupurilor de Acţiune Locală,
dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului
Important de mentionat este si faptul ca prioritatile stabilite si prezentate anterior, sunt in
concordanta cu actiunile pe care se fundamenteaza PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA
AMARADIA- JIU, actiuni prezentate in detaliu in capitolul de masuru. Prin descrierea
actiunilor alese, se va demonstra conformitatea Planului de Dezvoltare Locala cu cerintele
Ministerului in ceea ce priveste criteriul de selectie SCS 3.1.3.
Obiectivele operationale necesare implementarii Planului de Dezvoltare Locala
au fost alese in concordanta cu prioritatile stabilite anterior, au o relatie
sinergetica si complementara cu acestea si reflecta analizele diagnostic si SWOT
alte teritoriului AMARADIA- JIU.
Prin urmare obiectivele stabilite in cadrul teritoriului AMARADIA- JIU dovedesc
conformitatea cu cerintele MINISTERULUI, in ceea ce priveste criteriul de selectie
SCS 3.1.3.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Anexa 1 – Diagrama obiectivelor operaţionale
Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
Participarea grupului de actiune locala la proiecte de
cooperare
Masura 421
Implementare proiectelor
Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ – construire/ extindere/renovarea/
modernizarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ;
Dezvoltarea infrastructurii de sănătate – renovarea/ modernizarea şi dotarea
instituţiilor medicale (cabinete medicale, dispensare etc.);
Dezvoltarea infrastructurii socio- culturale – renovare/modernizarea / dotare
Dezvoltarea unui atelier pilot in vederea diseminarii mestesugurilor traditionale,
cu radacini vechi in aceasta zona
Masura 141- Sprijinirea fermelor agricole de
semi-zubzistenta
1.Dezvoltarea infrastructurii
socio-culturale pentru populatie
2. Dezvoltarea infrastructurii
fizice rurale de bază –
modernizare şi/sau extindere
Modernizare drumuri comunale
Extindere retele utilitati
Achizitie utilaje in scopul realizarii de lucrari de interventii
Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în
valoare a moştenirii rurale
Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri
Măsura 312 - Sprijin pentru crearea şi
dezvoltarea de micro-întreprinderi
3.Dezvoltarea si crearea de IMM-
uri (microintreprinderi)
5.Dezvoltarea turismului
4. Investitii in agricultura
1. Instalarea tinerilor fermieri, în special în sectoarele agricole in
special zootehnice si vegetale
Dezvoltarea infrastructurii de agrement Măsura 313 - Încurajarea activităţilor
turistice
1. Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta
Investitii in activitati non-agricole de productie
Investitii in activitati non-agricole - servicii
322.1 - “Dezvoltarea teritoriului, menţinerea
obiceiurilor şi meşteşugurilor, şi
îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală”
Măsura 111 Formare profesionala, informare
si difuzare de cunostinte
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
de cooperare
Măsura 431 - Funcţionarea Grupurilor de
Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi
animarea teritoriului
6. Funcţionarea GAL-ului 1. Funcţionarea GAL şi dezvoltarea resurselor umane ale GAL-ului
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PARTEA A-IV-A PREZENTAREA MASURILOR
În urma elaborării planului de dezvoltare locală, care cuprinde priorităţile, obiectivele
acestora şi măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, s-au
elaborat măsurile de dezvoltare în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală. Aceste măsuri fac
obiectul unuia sau mai multor proiecte identificate în cadrul priorităţilor stabilite la nivelul
teritoriului.
Proiectele care se regăsesc în scopul uneia dintre măsurile Regulamentului Consiliului nr.
1698/2005 respectă intensitatea ajutorului prevăzută pentru măsura respectivă.
Acţiunile din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE) nr.1698/2005 sunt
sprijinite, dacă acestea contribuie la obiectivele PNDR şi ale strategiilor de dezvoltare locală,
aşa cum rezultă din priorităţile identificate la nivelul teritoriului. În cadrul fişelor acestor
măsuri, sunt descrise obiectivele şi scopul, beneficiarii, acţiunile şi costurile eligibile,
intensitatea ajutorului, precum şi criteriile pentru selecţia proiectelor.
Astfel, în raport cu priorităţile şi nevoile identificate la nivelul teritoriului acoperit de
comune au fost elaborate un număr de 5 măsuri de dezvoltare care se regăsesc în scopul uneia
dintre măsurile Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 şi o măsură de dezvoltare din afara
măsurilor specificate în Regulamentului (CE) nr.1698/2005:
Diagrama obiectivelor operationale Anexa nr. 1, trateaza, pentru zona AMARADIA –
JIU relatia existenta intre prioritati , obiective si masuri. Fiecare prioritate propusa
este corelata cu unul sau mai multe obiective, repectiv cu una sau mai multe masuri,
ceea ce demonstreaza faptul ca planul de dezvoltare locala ce se va implementa in
teritoriul AMARADIA-JIU, combina obiectivele mai multo masuri din PNDR.
Prin urmare obiectivele stabilite in cadrul teritoriului AMARADIA- JIU dovedesc
conformitatea cu cerintele MINISTERULUI, in ceea ce priveste criteriul de selectie SCS
3.2.3.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
1. MĂSURA 112 – „Instalarea tinerilor fermieri‖;
2. MĂSURA 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-zubzistenta‖;
3. MĂSURA 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi‖;
4. MĂSURA 313 – „Încurajarea activităţilor turistice‖;
5. MĂSURA 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale‖;
6. MASURA 322.1 - ―Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi
meşteşugurilor, şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia
rurală‖.
7. Masura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Toate actiunile propuse sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile
strategiei si combina, in cadrul Planului de Dezvoltare Locala AMARADIA- JIU,
obiectivele mai multor axe din PNDR. Prin corelarea actiunilor propuse cu
obiectivele si prioritatile strategiei, se respecta inca o data criteriul de selectie
SCS3.1.3. Totodata imbinarea obiectivelor mai multor axe din PNDR ,
demonstreaza respectarea criteriului de selectie SCS 3.2.3.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Masura 111- Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei
Obiectiv:
Îmbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a
terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de
cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza în sectoarele mentionate.
Raportul cu strategia de dezvoltare
Necesitatea activitatilor de formare profesionala apare in zona grupului de actiune locala
AMARADIA JIU în contextul legat de cresterea competitivitatii si diversificarii produselor si
activitatilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol
si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere,
de încurajarea afacerilor orientate spre piata, a cerintelor pentru o gama larga de aptitudini
economice si de management cât si de îndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor
si protectiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a
energiei regenerabile.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii
Masura sprijina:
1. Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu
perioade diferentiate de pregatire, în functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent
de pregatire al solicitantilor de formare profesionala în vederea îmbunatatirii si perfectionarii
cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice în domeniul agricol, forestier si agro-
alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica,
cunoasterea si respectarea conditiilor de eco-conditionalitate etc.
2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a
modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala.
Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Beneficiari
Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza în domeniile agriculturii, silviculturii
(inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare.
Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a
cunostintelor, sunt entitati publice sau private care activeaza în domeniul formarii profesionale a
adultilor si/sau informarii si difuzarii de cunostinte.
Evaluarea numarului: 1 beneficiari directi
47 de beneficiari final
Criterii de selectie
Criteriu Punctaj
Numărul experților prevăzuți în
cererea de finanțare ca făcând parte din
echipa de implementare.
Pentru a primi punctajul stabilit la acest
criteriu de selecție, echipa
proiectului va conține minim 2 membri
(1 manager de proiect si cel puțin 1
expert formator).
15
Membrii echipei de implementare a
proiectului au calificarea si experienta
necesară:
- pentru managerul de proiect:
experienta in formare profesionala
- pentru expertii formatori: experienta in
formare profesionala
Se demonstreaza prin CV, rexcomandari
sau alt document din care sa reiasa
experienta in formare profesionala
15
Proiectul contribuie direct la atingerea
indicatorilor corespunzatori masurii
111 din strategia de dezvoltare a
teritoriului GAL AMARADIA JIU
Maxim 20
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pentru a primi punctajul stabilit la acest
criteriu de selecție, numarul de
beneficiari ai proiectului va fi structurat
conform indicatorilor de monitorizare
din fisa masiurii 111 din AMARADIA
JIU .( Nr. total cursanti-47, nr. tineri
cursanti – 15, nr. total cursanti fermieri
semi-subzistenta – 15, nr. total cursanti
forma asociativa -25.) Punctajul se va
acorda proportional cu indeplinirea
numarului de indicatori din strategia
GAL AMARADIA JIU
Furnizorul are experienta specifica in
dezvoltare rurala si mai ales in cadrul
LEADER.
Se vor acorda 20 puncte pentru
experienta in dezvoltare rurala si 25
puncte pentru experienta in LEADER.
Max 25
Planificarea activităților (descrierea metodologiei
de implementare, tehnici, instrumente de lucru) -Pentru o planificare detaliată a activităților
(activitate/experți
implicați/resurse alocate/durata) – 10 puncte
-Pentru o planificare parțial detaliată și parțial
justificată a activităților
(activitate/experți implicați/resurse alocate/durata) – 5
puncte
Maxim 10
Oferta financiara-
Se va obtine punctaj daca Cheltuielile pentru derularea
proiectului
(capitolul II din buget) sunt mai mari decat
Cheltuielile cu personalul
proiectului (capitolul I din buget).
15
Total 100
Precizari privind actiunile eligibile
*Actiuni imateriale:
Tip de actiuni eligibile:
1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol,
silvic si alimentar, ca de exemplu:
a) Diversificarea activitatilor în exploatatiile agricole, îmbunatatirea calitatii productiei, igiena
si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea
plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor în agricultura în
concordanta cu standardele Uniunii Europene;
b) Îmbunatatirea si încurajarea afacerilor;
c) Îmbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;
d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
rezultatelor cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);
e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;
f) Dezvoltarea unor capacitati inovative în lantul agro-alimentar;
g) Însusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie
compatibile cu întretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.
2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri,
expozitii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de
exemplu, noile tehnologii aplicate în diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de
experienta etc.
Alte tipuri de actiuni eligibile (actiuni inovative):
1. Initierea de programe de educatie vocationala pentru tineri dornici sa-si dezvolte abilitatile in
diverse domenii interdisciplinare
1bis. Programe de instruire practica orientate catre membrii grupului de actiune locala
AMARADIA JIU si catre echipa sa tehnica. Pentru implementarea acestei actiuni, se pot avea
in vedere, de asemenea, si forme de instruire practica in situ al caror scop este reprezentat de
asimilarea de noi cunostinte prin puterea exemplului, in ceea ce priveste proiecte realizate in
alte zone, fie la nivel national, fie la nivel international.
2. Actiuni de orientare pentru sprijinirea potentialilor agenti economici cu scopul consolidarea
initiativei antreprenoriale in cadrul unor noi activitati care sa diminueze dependenta de
agricultura: agroturism, energie din surse alternative, marca de calitate a produselor traditionale,
etc.
3. Actiuni de orientare pentru infiintarea de microintrepreinderi care au ca scop dezvoltarea
activitatilor de transformare /comercializare a produselor traditionale cu o valoare adaugata.
4. Actiuni pentru introducerea noilor tehnologii in activitati non – agricole: ¨pepiniera de idei
din partea tinerilor¨.
5. Cursuri de formare pentru administrarea de pagini web ce au ca scop comercializarea
produselor traditionale si, asadar, extinderea canalelor de distributie.
6. Actiuni de formare a tinerilor pentru pastrarea identitatii teritoriului prin cunoasterea
activitatilor traditioale si a modalitatilor de promovare.7. Actiuni de instruire pentru realizarea
standardelor de calitate incluse in cadrul imaginii de marca teritoriale (meniuni si degustari,
seminarii practice, etc)
8. Actiuni de formare pentru e-commerce in vederea accesului la un nou canal de distributie si
la penetrarea unor piete noi; reevaluarea nisei de piata.
9. Actiuni de formare pentru realizarea de campanii de comunicare si difuziune a programului in
teritoriu.
10. programe pentru sustinerea serviciilor de calitate in agroturism in concordanta cu politica de
protejare a mediului inconjurator
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
*Actiuni materiale:
Tip de actiuni eligibile:
- nu este cazul
Finantare
• Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100%
Preturile afisate sunt
in euro.
Numar de
proiecte prevazute Cost total mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributi
a FEADR-
masura
Contributia
publica
nationala
Contri
butia
privata
1 64114 euro 64114 euro
60908,30
euro
3205,70
euro 0 euro
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Masura 112 - Instalarea tinerilor fermieri.
Obiectivele măsurii
Obiective generale
imbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării
tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru
protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
imbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reannoirea generaţiei şefilor
acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.
Obiective specifice
Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.
Obiective operaţionale
Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă
ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
Obiectivele generale ale măsurii la nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU
vizează îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării
tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare, precum şi îmbunătăţirea
managementului exploataţiilor agricole prin reannoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea
populaţiei active ocupate în agricultură.
Obiectivul operaţional al acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului
GAL-ului AMARADIA-JIU - “Instalarea tinerilor fermieri”, în special în sectoarele agricole in
special zootehnice si vegetale care va conduce la creşterea numărului de tineri agricultori care
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor
fermieri de a realiza investiţii.
Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole,
care produc în principal produse agricole vegetale şi animale pentru consum uman şi
hrana animalelor.
Domeniul de acţiune
Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:
a) imbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;
b) imbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;
c) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
d) respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de
protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.
Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriul GAL-ului
AMARADIA-JIU.
În vederea atingerii obiectivului operaţional la nivelul teritoriului, sprijinul acordat
în cadrul măsurii, are ca scop:
a) imbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;
b) imbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;
c) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
d) respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de
protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.
Utilizarea posibilităţii de a combina diferite măsuri prin Planul de afaceri
Conform art.13 (5) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, în situaţia în care prin Planul de
afaceri se prevede accesarea şi a altor măsuri din PNDR, acesta trebuie să fie suficient de
detaliat pentru a susţine o cerere de sprijin în temeiul măsurilor în cauză. Astfel, tinerii fermieri
pot să acceseze măsurile care vizează formarea profesională şi serviciile de consultanţă. După
caz, un tânăr fermier poate accesa măsura de modernizare a exploataţiilor agricole.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
BENEFICIARI
1) Tipuri de beneficiari
Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acorda beneficiarilor privati si
anume fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii:
a) au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi
conducători (şefi) ai exploataţiei;
b) deţin sau se angajează să dobândească1 competenţe şi calificări profesionale în raport cu
activitatea pe care urmează să o desfăşoare;
c) prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei;
d) sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru
în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea
instalării sale pe cont propriu;
e) beneficiarul are reşedinţa pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL-ul AMARADIA-JIU.
Nivelul minim de calificare solicitat este:
- absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul
agricol, veterinar şi economic cu profil agricol;
- absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de
absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol.
O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată.
Nu se acordă sprijin prin această măsură, persoanelor care nu au acte de proprietate sau
contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu, cu excepţia soţului sau soţiei. În
acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi
îndeplinesc condiţiile prevăzute în măsură.
1 Conform art.13 (1) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, tânărului fermier care beneficiază de sprijin pentru instalare, i se poate acorda o
perioadă de graţie care nu poate să depăşească 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului, pentru a putea permite tânărului fermier să se conformeze cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 referitoare la dobândirea pregătirii şi/sau competenţei profesionale în cazul în care aceştia au nevoie de o perioadă de adaptare sau de restructurare, specificată în Planul de afaceri.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2) Numarul acestora
Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 10
Definirea instalării
Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer
de proprietate şi/sau arendă/concesionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE care produce
în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman si hrana
animalelor, pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploataţie.
Definiţii:
Exploataţia agricolă este o unitate tehnico-economică ce îşi desfăşoară
activitatea sub o gestiune unică şi are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor
agricole şi/sau activitate zootehnică;
Conducătorul exploataţiei este acea persoană care administrează şi îşi asumă
riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizică sau acţionar
unic);
Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se
exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei
brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).
Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro.
Contractele de arendare trebuie sa fie încheiate pe termen de minim 5 ani.
Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată în Registrul Fermelor înainte de solicitarea
sprijinului.
Tinerii fermieri care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în
primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin măsura 111
„Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură
ecologică etc.
PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE:
a. Acţiuni imateriale
Tipuri de acţiuni eligibile:
Studii şi analize;
Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii etc.
b. Acţiuni materiale
Tipuri de acţiuni eligibile:
Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează
demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii
cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:
construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de
ferma, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;
achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,
utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;
achiziţionarea de animale şi, după caz,a cotei de producţie;
plantarea şi replantarea plantelor perene;
achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.
Criterii de selecţie a beneficiarilor măsurii:
deţine o fermă de semi-subzistenţă;
deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată;
are în proprietate exploataţia agricolă ;
face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în
vigoare;
accesează o măsură de agromediu.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Criterii de selectie locala specifice la nivel GAL
Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt,
mediu sau lung la nivelul teritoriului
Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale
ale Planului de Dezvoltare Locală.
respectarea standardelor privind nitratii
Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa
sau sunt membri ai unei forme asociative recunoscut conform legislatiei in
vigoare
Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus
menţionate.
Sistemul de selecţie este cel prevăzut la subcapitolul 5.2.4 „Procedura de selecţie”, pentru
criteriile de selectie din PNDR, iar pentru criteriile specifice „procedura de selectie” este
urmatoarea:
Tabelul nr. 28
Nr. crt Criteriu Punctaj
1. Proiectele presupun crearea de locuri de muncă
pe termen scurt, mediu sau lung la nivelul
teritoriului.
5
2. Proiectul se încadrează în priorităţile şi
obiectivele operaţionale ale Planului de
Dezvoltare Locală.
5
3. Respectarea standardelor privind
nitratii
8
4 Proiecte ale caror beneficiari sunt
constituti sub o forma asociativa sau
6
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
sunt membri ai unei forme asociative
recunoscute conform legislatiei in
vigoare
Rezumatul cerinţelor Planului de afaceri
Pentru acordarea sprijinului prin această măsură Planul de afaceri trebuie să cuprindă:
o scurtă descriere a situaţiei curente;
obiectivele restructurării;
detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date
tehnice, parte desenată, dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi
autorizaţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
schimbările de management solicitate;
pregătirea profesională solicitată;
tipul şi cantitatea produselor obţinute în timpul şi după restructurare,
inclusiv oportunităţile de piaţă;
demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri şi cheltuieli
realizate;
elemente referitoare la mediu;
evaluarea principalelor riscuri;
graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape.
Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează
demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii
cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:
- construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel
de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului;
- achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat,
maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software
specializate;
- achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- plantarea şi replantarea plantelor perene;
- achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.
Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investiţiile care se realizează atât
din sprijinul acordat prin măsură cât şi/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea
exploataţiilor agricole”. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143
„Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori” şi constituie document
justificativ pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.
Beneficiarul va prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte să-l
obţină şi prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
Conformitatea primei etape cu Planul de afaceri va fi evaluată de către Agenţia de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, nu mai târziu de 3 ani de la data adoptării deciziei
individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar conformitatea completă
nu mai târziu de 5 ani de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de
instalare a tânărului fermier. Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul
evaluării acestuia, cu excepţia situaţiei când neconformitatea a fost determinată de cauze
independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţă majoră: inundaţii, secetă prelungită,
furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite
în acest scop, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea
sprijinului, în condiţiile pe care le va defini ulterior.
Planul de afaceri trebuie să prevadă investiţii, inclusiv prin măsura 121 “Modernizarea
exploataţiilor agricole”, pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la
expirarea perioadei de graţie de 36 de luni de la data instalării, exploataţia să îndeplinească
aceste standarde.
Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă în termen de maxim 18 luni de la
data instalării (data la care a preluat/înfiinţat expoataţia).
Volumul sprijinului
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă, în două
tranşe. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de
acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier.
Sprijinul pentru instalare este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea
minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000
Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 40.000Euro/exploataţie.
Finantare
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%
(EURO) Tabelul nr. 29
Nr. de proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia
privată
10 34400
344000 326.800 17.200 0
INDICATORI DE MONITORIZARE
Tabelul nr. 29
Nr. crt. Indicatorul de rezultat Ţinta
1. Număr total de tineri fermieri sprijiniţi 10
2. Volumul total al investiţiei 344000
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
MĂSURA: 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi‖
Obiectivele măsurii
Obiectivul general al măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin
încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a
veniturilor adiţionale.
Obiective specifice
a) Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;
b) Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole;
c) Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-
întreprinderi.
Obiective operaţionale:
- crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-
agricol. în spaţiul rural;
- incurajarea iniţiativelor de afaceri promovate. în special de către tineri şi femei;
- incurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
- reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.
Obiectivul general al măsurii de la nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU
vizează dezvoltarea durabilă a economiei prin încurajarea activităţilor non-agricole în scopul
creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a
teritoriului GAL vizează:
a. investitii in activitati non-agricole de productie;
b. investitii in activitati non-agricole – servicii.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute
Sprijinul activităţilor non-agricole în spaţiul rural prin intermediul dezvoltării
micro-întreprinderilor atât nou create cât şi existente.
Acţiunile prevăd:
i. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:
Industria uşoară (articole de pielărie. încălţăminte, lână. blană, tricotaje, produse
de uz gospodăresc, produse odorizante etc);
In activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând de Ia
stadiul de cherestea (ex. mobilă);
Mecanică fină. asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de
ambalaje etc.
ii. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor
activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul,
confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc). precum şi marketingul acestora (mici
magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).
iii. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
Servicii de conectare şi difuzare internet;
Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport)
protecţie fitosanitară. însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare;
Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.
iv. lnvestiţii în producerea de energie regenerabilă
Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile
decât biocombustibilii.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Investitii in activitati
non-agricole - servicii, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la
nivelul teritoriului:
a) Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
b) Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport)
protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor.
2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Investitii in activitati
non-agricole de productie, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la
nivelul teritoriului:
a) Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de
uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
b) În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul
de cherestea (ex. mobilă);
c) Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje,
alte activitati de productie , etc.
Acţiunile prevăzute mai sus de la pct. 1 la 2 se pot realiza numai în cadrul acestei
măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate
în cadrul celorlaltor măsuri.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari:
- Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.
361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de
afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2,0 milioane Euro).
- Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data
semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică
autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această
fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE)
nr. 1974/2006.
Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 2
PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE:
A. Acţiuni imateriale
Tipuri de acţiuni eligibile:
Studii şi analize;
Pachete software, licenţe, patente.
B. Acţiuni materiale
Tipuri de acţiuni eligibile:
construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv;
dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în
leasing a acestora.
Descrierea tipului operaţiunilor
Se vor sprijini operaţiuni legate de:
Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop
productiv; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc. inclusiv achiziţionarea în leasing
a acestora);
Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc). inclusiv achiziţionarea în
leasing a acestora.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. vor fi susţinute costurile
generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţă,
studii dc fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale
proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.
Criterii de eligibilitate:
Micro-întreprinderile atât cele existente cât şi star-up trebuie să fie înregistrate şi
să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;
Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate;
Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini
manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect
(experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri
de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei
respective;
Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu, necesare
investiţiei:
Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care
urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;
Beneficiarul să declare pe proprie răspundere si sa dovedeasca că va asigura
cofinanţarea proiectului:
Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a
ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro
(100.000 Euro pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până
la 3 ani fiscali.
Micro-întreprinderea trebuie să fie înregistrată pe teritoriul acoperit de
GAL.
Activităţi neeligibile:
Activităţi sprijinite prin măsurile Axei 1 şi Axei 2 ale PNDR;
Fabricarea băuturilor alcoolice şi a berii:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Fabricarea produselor din tutun;
Fabricarea armamentului şi muniţiei;
Baterea monedelor;
Activităţi de turism şi recreaţionale legate de activitatea turistică;
Acţiuni exclusiv de comerţ şi intermedieri comerciale, cu excepţia vânzării de
produse obţinute din propriul proces productiv;
Intermedieri financiare;
Tranzacţii imobiliare;
Cercetare-dezvoltare;
Administraţie publică şi apărare;
Asigurări sociale din sistemul public;
Jocurile de noroc şi pariurile precum şi activităţile recreative legate de acestea:
Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale;
Activităţi de pescuit şi/sau acvacultura;
Investiţii legate de prelucrarea primară a lemnului până la stadiul de cherestea;
Activităţi în industria extractivă de produse energetice;
Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principală. în scopul
vânzării:
Activităţi de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obţinute din acestea
şi a combustibililor nucleari;
Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din
grupa B şi natural din spaţiul rural.
Cheltuieli neeligibile:
Impozite şi taxe fiscale;
Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare;
Cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second - hand;
Achiziţionarea de teren/clădiri;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii
de transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate
principală;
Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;
TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi
definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform
art.71 (3), Iit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare
asociate contului euro APDRP;
Contribuţia în natură;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima
de asigurare etc.
Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a
planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;
Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;
Sprijin. Tipul plăţii
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de
până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul nr.
1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005
privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR. iar plata este condiţionată de
constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent
de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia
de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru
investiţii a depăşit valoarea avansului.
Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau
2010. cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform
prevederilor punctului 9. art.l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală.
Intensitatea sprijinului
Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 85% din totalul cheltuielilor
eligibile şi nu va depăşi:
50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;
100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea
în sectorul transportului rutier;
200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi.
Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de
vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc
Prevederi privind ajutorul de stat
Sprijinul acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE)
nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul
„de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis
primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al
ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar şi 100.000 Euro/beneficiar în cazul sectorului de
transport rutier).
Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis" sau de obiectivul
urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat in totalitate sau
parţial din surse de origine comunitară.
Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării
ajutoarelor potrivit regulii de minimis
Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se tace pe baza declaraţiei pe
proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu Art. 3. alineatul (1) al Regulamentului
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de
minimis". Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR. în calitate de furnizor de ajutor '*de
minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu Art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi
regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 117/2006 privind
procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în
aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007 privind procedurile de
monitorizare a ajutoarelor de stat. In cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru
acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii
bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul
măsurii.
Criterii de selecţie
i. Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare în ultimii
3 ani;
ii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de
muncă/25.000 Euro investiţi:
iii. Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat;
iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii
proiectelor:
v. Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate).
vi. Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare;
vii. Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a energiei
din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.
Criterii de selectie locala specifice la nivel GAL
a) Proiectele se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de
Dezvoltare Locală;
b) Proiectele contribuie la protejarea mediului; (surse de energie regenerabile)
c) Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la nivelul teritoriului;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
d) Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung la
nivelul teritoriului.
e) Proiectele deservesc comunitatea rurală de pe cuprinsul teritoriului.
f) Proiecte ai caror solictanti sunt reprezentati de tineri sub <40 de ani.
g) Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa sau sunt membri ai
unei forme asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii pentru activităţile meşteşugăreşti, de
artizanat şi energie regenerabilă, se acordă proporţional cu ponderea acestor investiţii, în
valoarea totală eligibilă a proiectului.
Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii pentru activităţile meşteşugăreşti, de
artizanat şi energie regenerabilă, se acordă proporţional cu ponderea acestor investiţii. în
valoarea totală eligibilă a proiectului.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus
menţionate. Sistemul de selecţie este prevăzut la subcapitolul 5.2.4. „Procedura de selecţie" din
PNDR, pentru criteriile de selectie specifice masurii 312, si criteriile de selectie specifice GAL
AMARADIA-JIU se acorda urmatorul punctaj:
Tabelul nr. 30
Nr. crt Criteriu Punctaj
1. Proiectele se încadrează în priorităţile şi obiectivele
operaţionale ale Planului de Dezvoltare Locală;
5
2. Proiectele contribuie la protejarea mediului; (surse de
energie regenerabile)
8
3. Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la
nivelul teritoriului;
5
4. Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe
termen scurt, mediu sau lung la nivelul teritoriului.
5
5. Proiectele deservesc comunitatea rurală de pe cuprinsul
teritoriului.
5
6 Proiecte ai caror solictanti sunt reprezentati de 6
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
tineri sub <40 de ani.
7 Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o
forma asociativa sau sunt membri ai unei forme
asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
6
I. FINANŢARE :
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): max 85 %
(EURO) Tabelul nr. 31
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia
privată
2 152000 304000 235.647,50 12402,50 55950
Sursa de finantare privata va fi din contributie proprie.
II. INDICATORI DE MONITORIZARE
Tabelul nr. 32
Nr. crt. Indicatorul de rezultat Ţinta
1. Numărul total de micro-întreprinderi
sprijinite 2
2. Numărul brut de locuri de muncă create 10
3. Procent de populaţie rurală care datorită
sprijinului beneficiază de condiţii de
viaţă îmbunătăţite
10%
.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
MASURA: 313 - „Încurajarea activităţilor turistice‖
Obiectivul general
Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului
de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.
Obiective specifice:
Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special
pentru tineri şi femei;
Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;
Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.
Obiective operaţionale:
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele
naturale de interes turistic.
Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL vizează dezvoltarea activităţilor
turistice, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative,
precum şi la creşterea atractivităţii teritoriului.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a
teritoriului GAL vizează:
1. Dezvoltarea infrastructurii de agrement
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
I. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL
MĂSURII:
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute (conform fişei tehnice a măsurii din
PNDR)
Sprijinul prin acesta măsură vizează investiţii în spaţiul rural:
a) Investiţii în infrastructura de primire turistică;
b) Investiţii în activităţi recreaţionale;
c) Investiţii în infrastructura la scară mică, precum centrele de informare, amenajarea de
marcaje turistice, etc.;
d) Dezvoltarea şi/ sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Pentru componenta a):
i. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice
(structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-
întreprindere), având până la 15 camere:
Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism,
nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă
standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele;
Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort
şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de
calitate de minimum 1 margaretă.
În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar
modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice.
De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea
de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca
parte componentă a proiectelor.
Pentru componenta b):
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de
structura de primire turistică precum, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de
mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima
achiziţie de cai în scop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea
adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc.
Pentru componenta c):
i. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării,
prezentării şi vizitării turistice;
ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire
turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale;
iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publică etc.;
iv. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament
îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.),
recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
v. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al
olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).
Pentru componenta d):
i. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul
promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi
susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv
achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate
de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de
fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor
necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia
de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru
proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
La nivelul teritoriului GAL, domeniul de aplicare al măsurii cuprinde următoarele
acţiuni:
1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de
turism şi agrement, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul
teritoriului:
a) Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de
structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine,
rafting, terenuri de sport, centre SPA etc, în vederea dezvoltării activităţilor turistice la
nivelul teritoriului;
Acţiunile prevăzute mai sus la pct. 1) şi 2) se pot realiza numai în cadrul acestei
măsuri, iar pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate
în cadrul celorlaltor măsuri.
II. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:
a) Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.
361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare;
b) Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca pâna la
data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană
fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;
c) Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum
şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate
conform legislaţiei naţionale în vigoare;
d) ONG-uri.
Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 1
III. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE:
A. Acţiuni imateriale
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Tipuri de acţiuni eligibile:
Studii şi analize;
Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii.
B. Acţiuni materiale
Tipuri de acţiuni eligibile:
amenajarea spaţiilor de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, rafting,terenuri de
sport, spatii de agrement etc.;
IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:
Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi start-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi
desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
În cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/ membrul gospodăriei agricole trebuie
să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;
Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;
Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate;
Structurile de agrement vor fi în conformitate cu normele prevăzute în legislaţia
naţională în vigoare;
În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar
modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice, exceptand schimbarea
destinatiei unei locuinte in structura de primire agroturistica;
Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG;
Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/ păstreze
arhitectura specifică locală;
Pentru investiţiile noi în structurile de agrement , suprafaţa de teren aferentă structurii de
primire trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legislatiei nationale in vigoare, in
domeniul turismului , in vederea evitarii supraaglomerarii si a fragmentarii excesive a
peisajului natural;
Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în circuitul
turistic;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini
manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/
cursuri de formare profesională absolvite – cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de
calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective,
Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizaţiile de mediu necesare investiţiei, să
respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate
sau sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile
conform legislatiei invigoare in domeniul mediului. In situatia in care beneficiarul nu
prezinta toate autorizatiile solicitate inainte de semnarea contractului, proiectul devine
neeligibil;
Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care
urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;
Beneficiarul trebuie să faca dovada că va asigura cofinanţarea proiectului;
Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe
propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de
către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali;
Investiţia se va realiza pe cuprinsul teritoriului GAL-ului.
Cheltuieli neeligibile:
Impozite si taxe fiscale
Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie
Comisioane bancare , costurile garantiilor si cheltuieli similare
Achizitionare de echipament second-hand
Investitii realizate de fermierii care au activitate de baza pescuitul si/sau acvacultura
Achizitionarea cailor pentru curse si competitii
Cheltuieli generate de activitatile de crestere a cailor
Achizitionarea de teren/ cladiri
Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Achizitia de vehicule pentru transportul rutier de marfuri pentru a presta servicii de
transport in numele tertilor si de mijloace de transport pentru persoane, ca si activitate
principala.
TVA , cu exceptia TVA-ului nedeductibil, in cazul in care este in mod real si definitiv
suportat de catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile, conform art.71(3), lit.
A din Regulamentul(CE) nr. 1698/2005
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate
contului euro APDRP
Contributia in natura
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobanzi, prima
asigurare, etc
Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice , a
planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate
Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente.
V. CRITERII DE SELECŢIE
Criterii de selecţie (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)
Pentru componentele a) şi b):
a) Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii
similare în ultimii 3 ani;
b) Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat, dar care nu sunt suficient dezvoltate din
acest punct de vedere;
c) Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/ 25.000
Euro investiţii;
d) Proiecte derulate de femei/ tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii
proiectului;
e) Proiecte ce vizeaza activitati recreationale.
f) Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse
regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
g) Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii
tradiţionale;
h) Proiecte de investiţii în agro-turism.
Pentru componentele c) şi d):
a) Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/ regional/ judeţean sau
local (de tip LEADER);
b) Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există
minim 15 acţiuni/ investiţii de turism;
c) Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale.
La nivelul teritoriului GAL-ului, se vor utiliza următoarele criterii de selecţie:
Pentru obiectivul operaţional 1:
a) Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii
similare în ultimii 3 ani;
b) Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat, dar care nu sunt suficient dezvoltate din
acest punct de vedere;
c) Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/ 25.000
Euro investiţii;
d) Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului;
e) Proiecte integrate care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d);
f) Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse
regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice;
g) Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale
prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în
vederea amenajării structurilor de primire turistice;
h) Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru
investiţii prin măsurile Axei 1.
Pentru obiectivul operaţional 2:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
a) Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/ regional/ judeţean sau
local (de tip LEADER);
b) Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există
minim 15 acţiuni/ investiţii de turism;
c) Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale.
Criterii de selectie locala specifice la nivel GAL
a) Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de
Dezvoltare Locală;
b) Proiectele au ca rezultat creşterea atractivităţii teritoriului;
c) Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung la
nivelul teritoriului;
d) Proiectul care prevad investitii in surse de energie regenerabile
e) Proiecte ai caror solictanti sunt reprezentati de tineri sub <40 de ani.
f) Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa sau sunt membri ai
unei forme asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus
menţionate. Sistemul de selecţie este prevăzut la subcapitolul 5.2.4. „Procedura de selecţie" din
PNDR, pentru criteriile de selectie specifice masurii 313, si criteriile de selectie specifice GAL-
ului se acorda urmatorul punctaj:
Tabelul nr. 33
Nr. crt Criteriu Punctaj
1 Proiectele se încadrează în priorităţile şi
obiectivele operaţionale ale Planului de Dezvoltare
Locală
5
2 Proiectele au ca rezultat creşterea atractivităţii
teritoriului;
5
3 Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe
termen scurt, mediu sau lung la nivelul teritoriului;
5
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
4 Proiectul care prevad investitii in surse de energie
regenerabile
8
5 Proiecte ai caror solictanti sunt reprezentati de
tineri sub <40 de ani.
6
6 Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o
forma asociativa sau sunt membri ai unei forme
asociative recunoscut conform legislatiei in
vigoare
6
VI. INTENSITATEA SPRIJINULUI
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru
implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL-ului este acordat după cum urmează:
a) Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului
public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va
depăşi valoarea de 200.000 Euro/ proiect;
b) Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil
va fi de până la:
i. 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect în
cazul proiectelor de investiţii in activiati de agrement
Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de
vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni,
vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv
achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate
de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de
fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor
necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru
proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.
VII. PREVEDERI PRIVIND AJUTORUL DE STAT
Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face
conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art.
87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006
(valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar
nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar).
Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau de obiectivul
urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau
parţial din surse de origine comunitară.
VIII. DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de
până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE)
nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005
privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de
constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent
de 110% din valoarea avansului.
Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau
2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform
prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a
Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE)
nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală.
În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului drept garanţie,
un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat
avansul.
Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma
cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea
avansului.
FINANŢARE :
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 85%
(EURO) Tabelul nr. 34
Nr. de proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia
privată
1 234500 234500
189358,75 9966,25 35.175,00
Sursa de finantare privata va fi din contributie proprie.
INDICATORI DE MONITORIZARE
Tabelul nr. 35
Nr. crt. Indicatorul de rezultat Ţinta
1. Numărul de activităţi turistice sprijinite. 1
2. Numărul brut de locuri de muncă create. 5
3. Procent de populaţie rurală care datorită
sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă
îmbunătăţite.
30
4. Numărul de vizite turistice/lună. 25
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
MĂSURA: 322 - ―Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale‖
I. OBIECTIVUL ŞI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE – MIZA
INTERVENŢIEI:
Obiectivele măsurii (conform fişei tehnice a măsurii din PNDR)
Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie,
asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul
rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care
beneficiază de servicii îmbunătăţite.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
Creşterea numărului de sate renovate;
Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.
Obiectivul general al măsurii la nivelul teritoriului GAL AMARADIA-JIU vizează
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi
protejarea moştenirii culturale şi naturale, în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Prin acţiunile stabilite în cadrul acestei măsuri se urmăreşte:
Creşterea nivelului de trai, asigurarea de locuri de muncă pe termen scurt, creşterea
atractivităţii teritoriului pentru investitori şi dezvoltarea accesibilităţii teritoriului;
Creşterea calităţii vieţii, a nivelului de trai şi dezvoltarea economiei;
Conservarea datinilor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a
teritoriului GAL AMARADIA-JIU vizează:
- Construire/ modernizare si dotarea institutiilor de interes public si local (primarie,
dispensar medical uman, scoala, aftter- school, camin cultural, modernizare sediu in vederea
transformarii intr-un mezeu al satului);
- Modernizare drumuri comunale;
- Extindere retele utilitati;
- Achizitie utilaje in scopul realizarii de lucrari de interventii.
II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL
MĂSURII:
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute (conform fişei tehnice a măsurii din
PNDR)
Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru:
a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;
b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.
Pentru componenta a):
Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local
(drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei) ce aparţin proprietăţii publice a
unităţii administrative (comuna) pe teritoriul căreia se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în
conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de
tratare, alimentare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e);
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare,
staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 populaţie echivalentă (p.e);
Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi a reţelei publice de
iluminat cu eficienţă energetică ridicată;
Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte
localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;
Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionare a
deşeurilor.
Pentru componenta b):
Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri,
spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru
organizarea de târguri etc);
Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în
situaţia în care este vorba de clădiri publice);
Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de
îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală
în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este
indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale
inclusiv construirea de staţii de autobuz;
Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire,
întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;
Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale,
inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi
instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca
parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de
echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pentru componenta c):
Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B şi
natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);
Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea
de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.
Beneficiari:
Comunele, prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare, prin operatorii
regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/ apă uzată;
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune
înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;
ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult, definite conform legislaţiei naţionale
în vigoare;
Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de
patrimoniu cultural/ natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c”.
La nivelul teritoriului GAL-ului AMARADIA-JIU, domeniul de aplicare al măsurii
cuprinde următoarele acţiuni:
1. În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Construire/ modernizare
cladirilor publice si dotarea cu echipamente a institutiilor de interes public si local
(primarie, dispensar medical uman, scoala, aftter- school, camin cultural, modernizare
sediu in vederea transformarii intr-un mezeu al satului)
o a. construirea/reabilitarea /modernizarea instituitiilor de interes public( primarie,
dispensar medical uman, scoala, aftter- school, camin cultural, modernizare sediu in vederea
transformarii intr-un mezeu al satului)
o b. dotarea cu echipamente necesare a institutiilor de interes public
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Modernizare drumuri comunale
a. Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale şi
străzi din interiorul teritoriului) ce aparţin proprietăţii publice a teritoriului, aşa cum sunt
definite şi clasificate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;
3. În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Extinderea utilităţilor,
următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
Extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi
alimentare cu gaze naturale;
4. În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Achizitie utilaje in scopul
realizarii de lucrari de interventii, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la
nivelul teritoriului:
- achizitionarea de echipamente necesare realizarii lucrarilor de interventii Acţiunile
prevăzute mai sus de la pct. 1 la 4 . se pot realiza numai în cadrul acestei măsuri, iar
pentru realizarea şi dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte acţiuni stipulate în cadrul
celorlaltor măsuri.
III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:
A. Publici:
1. Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
2. Autorităţile locale (comune) sau asociaţii de dezvoltare intercomunitare prin
operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/ apă uzată.
B. Privaţi
1. ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei
naţionale în vigoare;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de
patrimoniu cultural/ natural de interes local şi care aplică pentru componenta „c” de la
litera „F”.
Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 9
IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:
Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar
beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;
Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/ investiţie din alte fonduri
comunitare sau naţionale;
Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;
Prin memoriul justificativ/ studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să
demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;
Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, inclusiv Directiva
Cadru Apă şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/ energie;
Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/ apă uzată vor trebui să prezinte
fie un aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta există, fie un
aviz din partea consiliului judeţean prin care se dovedeşte şi conformitatea proiectului cu
strategia regională/ judeţeană de apă/ apă uzată, iar în cazul în care un astfel de proiect nu se
regăseşte în situaţiile mai sus menţionate, proiectul va fi însoţit de angajamentul autorităţilor
locale de a asigura gestionarea şi mentenanţa investiţiei;
Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;
Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/ păstreze
arhitectura specifică locală;
Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte
individuale pe întreaga perioada de programare (2007-2013) ;
Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte
lista cu semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la
primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse proprii
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
la reţeaua de apă/ canalizare/ gaze/ energie electrică sau acordul privind plata colectării
deşeurilor;
Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.
Investiţia se realizează pe teritoriul acoperit de GAL-ului AMARADIA-JIU.
V. CRITERII DE SELECŢIE
Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o
investiţie similară;
Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat;
Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană;
Proiecte integrate de investiţii;
Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/ apă uzată în localităţile rurale
între 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care nu sunt
finanţate din POS Mediu;
Proiecte de investiţii în infrastructura de drumuri care asigură legătura cu
principalele căi rutiere (drumurile judeţene, naţionale) sau alte căi principale de transport
(feroviare şi fluviale);
Proiecte de investiţii în infrastructura de alimentare cu apă în zonele în care apa
este insuficientă sau în zonele care prezintă incidenţă ridicată a perioadelor de secetă;
Proiectele de investiţii în infrastructura de apă/ apă uzată pentru zonele în care
apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie
ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei;
Proiecte de investiţii în infrastructura socială;
Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a
moştenirii culturale.
Criterii de selectie locala specifice la nivel GAL
Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de
Dezvoltare Locală;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Proiectele cuprind măsuri şi/ sau metode de protecţie a mediului (Proiectul care
prevad investitii in surse de energie regenerabile);
Proiectele au un impact social pozitiv la nivelul teritoriului;
Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la nivelul teritoriului;
Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung
la nivelul teritoriului.
Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa sau sunt
membri ai unei forme asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
Tabelul nr. 36
Nr. crt Criteriu de selectie Punctaj
1. Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale
Planului de Dezvoltare Locală;
3
2. Proiectele cuprind măsuri şi/ sau metode de protecţie a mediului
(Proiectul care prevad investitii in surse de energie regenerabile)
8
3. Proiectele au un impact social pozitiv la nivelul teritoriului; 4
4. Proiectele au ca rezultat creşterea nivelului de trai la nivelul
teritoriului;
3
5. Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt,
mediu sau lung la nivelul teritoriului.
3
6 Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa
sau sunt membri ai unei forme asociative recunoscut conform
legislatiei in vigoare
6
VI. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :
A. Acţiuni imateriale
Tipuri de acţiuni eligibile:
Studii şi analize;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
B. Acţiuni materiale
Tipuri de acţiuni eligibile:
construcţii şi amenajări;
renovarea şi modernizarea clădirilor publice sau de interes public;
extinderea reţelelor de utilităţi publice;
achizitii de echipamente si utilaje;
Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 vor fi susţinute şi costurile
generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi,
studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia
naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a
proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.
VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru
implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL-ului va fi:
a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate
publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:
200.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de
bază al cărui beneficiar este un Consiliu Local;
200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de
bază al cărui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;
200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este un Consiliu
Local;
200.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect integrat al cărui beneficiar este o asociaţie
de dezvoltare intercomunitară;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
200.000 Euro/ proiect individual sau proiecte integrate pentru celelalte tipuri de acţiuni
vizate de această măsura, altele decât cele mai sus menţionate.
b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de
profit.
Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o
perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.
VIII. DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de
până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE)
nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005
privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de
constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent
de 110% din valoarea avansului.
În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de Plăţi poate accepta beneficiarului drept garanţie,
un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează
la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat
avansul.
Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma
cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea
avansului.
Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau
2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform
prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a
Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE)
nr.1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
IX. FINANŢARE :
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%
Tabelul nr. 37
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia
privată
9 141492 1273428 1.209.756,60 63371,14 -
X. INDICATORI DE MONITORIZARE
Tabelul nr. 38
Nr. crt. Indicatorul de rezultat Tinta
1. Număr de entitati sprijinite 9
2. Volumul total al investiţiilor 1273428
3. Procent de populaţie rurală care datorită
sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă
îmbunătăţite
15%
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
MĂSURA: 322.1 - ―Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor
precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală‖
I. OBIECTIVUL ŞI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE – MIZA
INTERVENŢIEI:
Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie,
asigurarea accesului la serviciile de bază şi menţinerea obiceiurilor şi tradiţiilor la nivelul
teritoriului GAL AMARADIA-JIU.
Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care
beneficiază de servicii sociale îmbunătăţite.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a
teritoriului GAL AMARADIA-JIU vizează:
1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ – construire/ extindere/renovarea/
modernizarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ ;
2. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate – renovarea/ modernizarea şi dotarea instituţiilor
medicale (cabinete medicale, dispensare etc.);
3. Dezvoltarea infrastructurii socio- culturale – renovare/modernizarea / dotare.
4. Dezvoltarea unui atelier pilot in vederea diseminarii mestesugurilor traditionale, cu
radacini vechi in aceasta zona
II. DESCRIEREA INTERVENŢIEI – DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MĂSURII :
1) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de
învăţământ, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul
teritoriului:
a) Extinderea, renovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor publice sau private de
învăţământ ce aparţin teritoriului, aşa cum sunt definite şi clasificate în conformitate cu
legislaţia naţională în vigoare;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
b) Înfiinţarea, dotarea şi menţinerea de clase didactice pentru consolidarea şi transmiterea
obiceiurilor, tradiţiilor şi meşteşugurilor locale.
2) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de
sănătate, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
a) Extinderea, renovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor medicale publice sau private
(cabinete medicale, dispensare etc.) ce aparţin teritoriului;
b) Schimbarea destinaţiei clădirilor aflate în proprietatea publică a teritoriului, în unităţi
medicale şi/ sau administrativ-medicale.
3) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Dezvoltarea infrastructurii de
telecomunicaţii, următoarele tipuri de acţiuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
a) Dezvoltarea (înfiinţare, extindere, modernizare) infrastructurii de telecomunicaţii (radio-
televiziune locală etc.).
4) În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Organizarea evenimentelor
culturale specifice teritoriului, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite
la nivelul teritoriului:
a) Organizarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale specifice teritoriului, târguri şi
expoziţii specifice;
III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACŢIUNI:
A. Publici:
1. Autorităţile locale (comune) prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
2. Instituţii ale statului care deţin în proprietate sau administrează obiectele de investiţie.
B. Privaţi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
1. ONG-uri şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;
2. Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiectele de
investiţie.
Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 5
IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:
Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR, iar
beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;
Proiectul trebuie să fie realizat pe teritoriul GAL, definit conform Planului de
Dezvoltare Locală;
Nu este permisă dubla finanţare a aceleiaşi activităţi/ investiţie din alte fonduri
comunitare sau naţionale;
Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare derulării acţiunilor
definite;
Prin memoriul justificativ/ studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze
oportunitatea şi necesitatea socială a investiţiei;
Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu, inclusiv Directiva Cadru
Apă şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/ energie;
Investiţia să respecte Planul Urbanistic General;
Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/ păstreze
arhitectura specifică locală;
Orice beneficiar al acestei măsuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte individuale pe
întreaga perioadă de programare (2007-2013);
Pentru investiţiile în infrastructura fizică de bază, beneficiarii trebuie să prezinte lista cu
semnături ale locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor publice care au depus la
primărie adeziunea privind necesitatea investiţiei şi angajamentul de racordare din surse
proprii la reţeaua de apă/ canalizare/ gaze/ energie electrică sau acordul privind plata
colectării deşeurilor;
Beneficiarul se angajează să asigure mentenanţa investiţiei.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
Persoanele juridice atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate trebuie să fie înregistrate
şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
Persoanele juridice nu trebuie să nu fie în dificultate;
Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit trebuie să declare pe
propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de
către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
Criterii de selectie locala specifice la nivel GAL
Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie
similară;
Proiectele care se încadrează în obiectivele operaţionale ale Planului de Dezvoltare
Locală a teritoriului acoperit de GAL;
Proiecte de investiţii în infrastructura socială (de învăţământ şi de sănătate);
Proiectele care deservesc întreaga comunitate;
Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării patrimoniului cultural.
Proiectele cuprind măsuri şi/ sau metode de protecţie a mediului (Proiectul care prevad
investitii in surse de energie regenerabile )
Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa sau sunt
membri ai unei forme asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
Tabelul nr. 39
Nr. crt Criteriu de selectie Punctaj
1. Localităţile rurale care nu au mai primit
anterior sprijin comunitar pentru o investiţie
similară;
4
2. Proiectele cuprind măsuri şi/ sau metode de
protecţie a mediului (Proiectul care prevad
investitii in surse de energie regenerabile)
8
3. Proiectele care se încadrează în obiectivele 3
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
operaţionale ale Planului de Dezvoltare
Locală a teritoriului acoperit de GAL;
4. Proiecte de investiţii în infrastructura socială 3
5. Proiectele care deservesc întreaga
comunitate;
3
6. Proiectele care promovează investiţii în
scopul conservării patrimoniului cultural.
2
7 Proiecte ale caror beneficiari sunt
constituti sub o forma asociativa sau sunt
membri ai unei forme asociative
recunoscut conform legislatiei in vigoare
6
V. PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE :
C. Acţiuni imateriale
Tipuri de acţiuni eligibile:
Studii şi analize;
Taxe pentru obţinerea de avize şi autorizaţii.
D. Acţiuni materiale
Tipuri de acţiuni eligibile:
construcţii şi amenajări;
renovarea, dotarea şi modernizarea clădirilor;
închirierea/ achiziţia de aparaturi tehnice;
organizarea de evenimente:
o cheltuieli pentru închirierea de spaţii adecvate pentru derularea activităţilor;
o cheltuieli pentru închirierea de echipamente, logistică pentru derularea
activităţilor;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
o cheltuieli pentru consumabile în cadrul proiectului;
o cheltuieli pentru materiale informative;
o participarea artiştilor la manifestările culturale;
o alte cheltuieli strict legate de organizarea evenimentului.
VI. INTENSITATEA SPRIJINULUI
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri pentru
implementarea Strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL va fi:
a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de interes public,
negeneratoare de profit, al cărui beneficiar este încadrat şi definit în categoria “Public”, dar
valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:
200.000 Euro/ proiect individual în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de
învăţământ;
145.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de investiţii în infrastructura de
sănătate;
40.000 Euro/ proiect în cazul unui proiect individual de organizare şi desfăşurare a
evenimentelor culturale / de pastrarea si conservarea traditiilor
Volumul sprijinului public nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/ beneficiar pentru o
perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.
VII. FINANŢARE
A. PUBLIC:
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%
(Euro) Tabelul nr. 40
Nr. de
proiecte
Cost total
mediu
Estimarea
costului total pe
Contribuţia
FEADR –
Contribuţia
publică
Contribuţia
privată
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
prevăzute măsură măsură naţională
5 74216,60 371083 352.528,85 18554,15 -
VIII. INDICATORI DE MONITORIZARE
Tabelul nr. 41
Nr. crt. Indicatorul de rezultat Ţinta
1. Număr de acţiuni sprijinite 5
2. Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului
beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite 10%
Măsura 141 – ―Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistentă‖
Articole care stau la baza măsurii
Articolul 20 d (i) si articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005,
Articolul 24 si punctul 5.3.1.4.1 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr.1974/2006
Codul măsurii 141
Obiectivele măsurii
Obiectiv general
Cresterea competitivitătii exploatatiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea
rezolvării problemelor legate de tranzitie, având în vedere faptul că sectorul agricol si economia
ruralăsunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice.
Obiective specifice
- Cresterea volumului productiei destinate comercializării pentru ca fermele de semisubzistentă
sădevină viabile economic;
- Diversificarea productiei în functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Obiective operationale
Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de
semisubzistentăpentru mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie, prin:
• stimularea spiritului antreprenorial;
• diversificarea activitătilor si veniturilor.
Obiectivul general al măsurii de la nivelul teritoriului GAL AMARADIA-JIU vizează
dezvoltarea durabilă a economiei prin încurajarea activităţilor non-agricole în scopul creşterii
numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului
GAL AMARADIA-JIU vizează:
- Sprijinirea fermelor de semi-zubzistenta
Domeniul de actiune
Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în
perioada derestructurare si transformarea fermelor de semi-subzistentă în exploatatii orientate
către piată, prin utilizarea durabilă a factorilor de productie, îmbunătătirea managementului prin
diversificarea productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate
conditiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la cresterea veniturilor acestor
ferme concomitent cu scăderea costurilor de productie.
În vederea atingerii obiectivului operaţional privind Sprijinirea fermelor de semi-
zubzistenta, următoarele tipuri de acţiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul
teritoriului:
- la modernizarea fermelelor in vederea dezvoltarii acestora.
Tipul sprijinului
Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale.
Definirea beneficiarilor
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Sprijinul se acordă fermierilor asa cum sunt definiti în subcapitolul 5.2. din PNDR .
Acestia sunt personae fizice si persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani1, care
prezintă un Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole.
Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari potentiali dacă se
angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finantare.
Evaluarea numărului de beneficiari la nivelul teritoriului: 10.
PRECIZĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELIGIBILE:
C. Acţiuni imateriale
Tipuri de acţiuni eligibile:
Studii şi analize;
D. Acţiuni materiale
Tipuri de acţiuni eligibile:
construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv;
dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a
acestora.
Definitia fermei de semi-subzistentă tinând cont de dimensiunea minimă si/sau
maximă a acesteia, procentul productiei vândute si/sau nivelul de venit al fermelor
Ferma de semi-subzistentă este ferma care produce, în principal, pentru consumul propriu,
darcare comercializează si o parte din productia realizată. Dimensiunea economică a fermelor
de semi-subzistentă poate varia între 2-8 UDE. Pentru a deveni viabilă, ferma de semi-
subzistentă poate desfăsura si activităŃi non-agricole generatoare de venituri.
Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă
dimensiunea economică a unei exploataŃii agricole determinată pe baza marjei brute standard
a exploataŃiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităti de dimensiune
economică este de 1.200 Euro.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Definirea viitoarei viabilităti economice
După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economică a fermei de
semisubzistentăva fi demonstrată prin cresterea cu 20% a productiei destinate comercializării si
prin cresterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploatatiei, comparativ cu situatia initială
mentionată în planul de afaceri.
Sumarul cerintelor planului de afaceri
Planul de afaceri întocmit pentru obtinerea sprijinului în cadrul acestei măsuri trebuie
săcuprindăurmătoarele cerinte:
• O scurtă descriere a situatiei curente;
• Obiectivele restructurării;
• După caz, investitiile necesare pentru atingerea obiectivelor;
• Schimbările de management vizate;
• Pregătirea profesională vizată.
1. Limita de vârstă a avut în vedere procentul ridicat al fermelor de semi-subzistentă,
conduse de persoane la pensie. Măsura vizează acei fermieri care dispun nu numai de motivaŃie
ci si de ani suficienti de muncă pentru dezvoltarea unor exploatatii viabile si evitarea oricăror
suprapuneri ale sprijinului pentru restructurare cu sprijinul furnizat de pensiile de stat.
2. Procedura de autorizare a persoanelor fizice este simplă si se realizează la nivelul
administratiei locale. Aceasta procedură oferă cadrul legal pentru a dezvolta o activitate
comercială. Numărul de persoane fizice autorizate din agricultură va fi cunoscut, gratie
existentei Registrului de autorizare.
• Tipul si cantitatea produselor obtinute în timpul si după restructurare, inclusive oportunitătile
de piată;
• Demonstrarea viitoarei viabilităti economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate,
modalitatea de asigurare a consumului propriu si cresterea cantitătii productiei destinată
comercializării;
• Evaluarea principalelor riscuri;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
• Elemente referitoare la îndeplinirea cerintelor de mediu, în special când exploatatia se află
într-o zonă cu importantă pentru mediu (HNV, Natura 2000);
• Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.
Beneficiarul poate prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste să-l
obtinăsi prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală.
În Planul de afaceri .prezentat, beneficiarul poate include venituri generate de activitatea
agricolă
desfăsuratăpe terenuri luate în arendă pe o perioadă de timp corespunzătoare cel putin perioadei
acoperite de planul de afaceri.
Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investitiile care se realizează atât
din sprijinul acordat prin măsură cât si/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea
exploatatiilor agricole”. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143
„Furnizarea de servicii de consiliere si consultantă pentru agricultori” si constituie document
justificativ pentru accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataŃiilor agricole”.
Verificarea conformitătii cu planul de afaceri se va realiza după o perioadă de 3 ani de la
acordarea sprijinului. Dacă la verificare ferma de semi-subzistentă nu îndeplineste
conformitatea
cu planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin în următorii 2 ani, cu exceptia
situatiei când neconformitatea acestuia a fost determinată de cauze independente de vointa
beneficiarului, definite ca fiind cauze de fortă majoră: inundatii, secetă prelungită, furtuni etc.,
pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite în acest
scop.
Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligati să urmeze, în primii
trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 „Formare
profesională, informare si difuzare de cunostinte” în cel putin unul din domeniile:
managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultură
ecologică etc.
Ca urmare, potentialii beneficiari, în special cei din zonele cu importantă pentru mediu vor
putea săîsi dezvolte acele mijloace si practici agricole care să conducă la conservarea
biodiversitătii si protejarea ecosistemelor naturale (ex. pajisti, păsuni, fânete). De asemenea,
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
fermele de semisubzistentă care accesează măsura de agro-mediu vor fi prioritare, acestea având
ca scop nu numai ratiuni economice, dar si de mediu.
Complementaritatea cu alte măsuri din FEADR si alte fonduri
Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar acŃiunilor prevăzute în cadrul altor
măsuri din Axa I (111 „Formare profesională, informare si difuzare de cunostinŃe”, 121
„ModernizareaexploataŃiilor agricole ”, 142 "ÎnfiinŃarea grupurilor de producători", 143
„Furnizarea de serviciide consiliere si consultantă pentru agricultori”), din Axa II si Axa III.
Pentru încurajarea fermelor de semi-subzistenŃă săintre pe piată, beneficiarii sprijinului
acordat prin această măsură pot accesa concomitent mai multe măsuri în cadrul Programului
National de Dezvoltare Rurală. De exemplu, un fermier de semi-subzistentă poate să acceseze
măsurile care vizează formarea profesională si serviciile de consultantă. După caz, fermierul
poate accesa si măsura de modernizare a exploatatiilor agricole, sau alte măsuri cum ar fi:
înfiintarea grupurilor de producători, dezvoltarea de activităti non-agricole si acordarea de plăti
compensatorii pentru agromediu, în special pentru agricultura ecologică.
De asemenea sprijinul este complementar actiunilor prevăzute în cadrul măsurilor din alte
Fonduri:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
- Fondul de Coeziune (FC);
- Fondul Social European (FSE).
Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistentă:
– să facă parte cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, dintr-o formă
asociativă recunoscută conform legislatiei nationale în vigoare (de exemplu: grup de
producători, cooperativă etc.);
– să acceseze măsura de agro-mediu;
– să fie în zonă defavorizată;
– să apartină tinerilor fermieri;
– să realizeze o investitie, în special o investitie pentru îndeplinirea conformitătii cu standardele
comunitare.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Criterii de selectie locala specifice la nivel GAL
Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen scurt, mediu sau lung
la nivelul teritoriului
Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele operaţionale ale Planului de
Dezvoltare Locală.
Proiecte ai caror solictanti sunt reprezentati de tineri sub <40 de ani.
Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o forma asociativa sau sunt
membri ai unei forme asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
Sistemul de selecţie este cel prevăzut la subcapitolul 5.2.4 „Procedura de selecţie”, pentru
criteriile de selectie din PNDR, iar pentru criteriile sepcifice „procedura de selectie” este
urmatoarea:
Tabelul nr. 42
Nr. crt Criteriu Punctaj
1. Proiectele presupun crearea de locuri de muncă pe termen
scurt, mediu sau lung la nivelul teritoriului
5
2. Proiectul se încadrează în priorităţile şi obiectivele
operaţionale ale Planului de Dezvoltare Locală.
5
3 Proiecte ai caror solictanti sunt reprezentati de tineri
sub <40 de ani.
6
4 Proiecte ale caror beneficiari sunt constituti sub o
forma asociativa sau sunt membri ai unei forme
asociative recunoscut conform legislatiei in vigoare
6
Volumul sprijinului
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1.500 de Euro/an/fermă de
semisubzistentă.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
FINANTARE
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100 %.
(EURO) Tabelul nr. 43
Nr. de proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia
privată
10 4500 45000 36000 9000 0
INDICATORI DE MONITORIZARE
Tabelul nr. 44
Nr. crt. Indicatorul de rezultat Ţinta
1. Număr de ferme de semi-subzistentă sprijinite 10
2. Cresterea productivitătii muncii 8 %
Masura 421 Implementare proiectelor de cooperare
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de
dezvoltare pentru teritoriul AMARADIA-JIU
Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare
Raportul cu strategia de dezvoltare
Prezenta strategie are ca scop dezvoltarea zonei potentialului grup de actiune locala
AMARADIA JIU . O forma de dezvoltare acestei zone o reprezinta si cunoasterea modului
de actiune a unui alt grup de actiune locala. Asadar, prin actiuni de cooperare ce se pot
materializa prin intermediul masurii 421, se pot realiza schimburi de informatii relevante cu
privire la proiecte de succes, actiunile model si alte tipuri de activitati de cooperare ce pot
aduce o valoare adaugata zonei potentialului grup de actiune locala AMARADIA JIU
2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si
modul de acoperire a teritoriului AMARADIA JIU
Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite
Domeniul de acoperire al masurii este reprezentat de proiecte de cooperare. Proiectele de
cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Parteneriatul: implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a
proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei cooperării din afara
teritoriului.
c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie şi/sau un schimb de
experienţă ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare, aspecte
practice, metodologie şi organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz, fezabilitate financiară,
implicarea diverşilor actori.
Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri:
Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
3. Sinergia cu alte masuri
Aceasta masura este complementara cu toate celelalte masuri, prezentate anterior in
cadrul planului de dezvoltare locala. Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza
fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri.
4 . Beneficiarii
Aceasta masura are ca beneficiar TERITORIUL GAL AMARADIA JIU.
5. Tipuri de actiuni eligibile
Tip de actiuni eligibile: actiuni de cooperare ce constau in:
- pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi
de traducere şi interpretare, multiplicare documente,
- investiţii pentru implementarea proiectelor comune
- proiecte comune de instruire
6. Criterii de selectie locala Prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
1. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari tineri (persoane pana in 40 de ani).
2. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari - fermieri de semisubzistenta
3. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari constituiti sub o forma asociativa sau
membrii unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare;
4. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului
5. Proiecte de cooperare care implica mai mult de doua GAL-uri din România
6. Proiecte de cooperae care implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +
7. Proiecte de cooperare care includ includ activitati inovative.
8. Proiecte de cooperare care combina obiectivele din diferite axe ale PNDR;
7. Intensitatea ajutorului 100% .
8. Indicatori de monitorizare:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Indiator Tinta
Nr proiecte realizate 1
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL – AMARADIA JIU , este de
5.000 euro.
Activitatile prezentate in cadrul masurilor sunt in coformitate cu prioritatile si
obiectivele descrise in Anexa 1 in cadrul capitolului de Prioritati. Dupa cum se poate
observa actiunile stabilite sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile
strategiei. Prin urmare criteriul SCS 3.1.3 se respecta.
Dupa cum se poate observa din criteriile de selectie propuse , se demonstreaza
faptul ca in ZONA AMARADIA- JIU , strategia propusa se adreseaza in special
tinerilor. Prin urmare se respecta criteriul SCS 3.2.5., deoarece peste 30% din
beneficiari se presupune ca vor fin din aceasta categorie
Dupa cum se poate observa din criteriile de selectie propuse , se demonstreaza
faptul ca in ZONA AMARADIA- JIU , strategia propusa incurajeaza integrarea
problemelor de mediu. Prin urmare se respecta criteriul SCS 3.2.6 , deoarece conforn
criteriilor de selectie peste 25% din beneficiari pot respecta aceasta cerinta.
Dupa cum se poate observa in cadrul masurilor prezentate au fost cuprinse activitati
inovative “ masura 322.1” ce au drept scop dezvoltarea zonei GAL prin producerea
de noi beneficii teritoriului. Prin urmare criteriul SCS 3.2.1 se respecta, privind
actiunile inovative.
In cadrul PDL depus de GAL AMARADIA –JIU se promoveaza 10 proiecte ce se vor
implementate de beneficiarii fermelor de semi-subzistenta in cadrul masurii 141.,
deci se respecta criteriul de selectie SCS 3.2.4
Dupa cum se poate observa din criteriile de selectie prezentate in fisele masurilor ,
in cadrul zonei AMARADIA- JIU se doreste a fi promovate proiectele prezentate de
beneficiari constituiti sub o forma asociativa sau de membrii unei forme asociative.
Astfel se demonstreaza respectarea criteriului de selectie SCS 3.2.7, deoarece peste
50% din actiuni pot fi promovate de beneficiarii constituiti sub o forma asociativa
sau de membrii unei forme asociative
In cadrul masurilor au fost prezentate criterii de selectie locala ce sunt in
coformitate cu prioritatile si obiectivele descrise in cadrul anexei 1, la capitolul de
prioritati. Criteriile de selectie locala se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind,
totodata in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare criteriul de selectie SCS
3.1.5 se respecta
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A-V-A PARTENERIATUL
Parteneriatul este format din diversi actori publici si pivati (agenti economici si societati
civile), si la nivelul luarii deciziilor, partenerii economici si sociali, reprezinta peste 50 % din
totalul parteneriatului local.
Din parteneriat fac parte 29 de membri :
-10 reprezentanti ai partenerilor publici
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
-4 reprezentanti ai societatii civile
-15 parteneri privati.
In total sunt cuprinse 10 comune.
1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura
In urma analizarii posibilitatilor de finantare pentru un parteneriat public-privat, primarul
comunei Goiesti, impreuna cu trei dintre investitorii (si potentiali investitori) in zona, a studiat
posibilitatea de a infiinta un GAL-ul AMARADIA-JIU.
Dupa ce au concluzionat ca acest parteneriat se poate realiza au trecut la faza urmatoare de
cautare a localitatilor care sa faca parte din GAL-ului AMARADIA-JIU.
Stabilindu-se liniile directoare de pornire, primarul comunei Goiesti a invitat la o intalnire
si pe primarii comunelor limitrofe pentru ca sa le prezinte avantajele so oportunitatile din Axa 4
din PNDR pentru dezvoltarea comunelor si implict a teritoriului acoperit de GAL-ul
AMARADIA-JIU.
Prima etapa de instiintare si constientizare a oportunitatilor fiind finalizata, au urmat pasii
urmatori care au ca tinta finala depunerea unui dosar de candidatura si semnarea contrctului de
finantare
Paşii care au fost urmaţi de către parteneriat sunt următorii:
1. Căutarea şi desemnarea leader-ului. Având în vedere că iniţiativa a fost luată de către
domnul primar al comunei Goiesti, domnul Adam Atanasie a fost desemnat ca leader al
GAL-ului, respectiv preşedinte al asociaţiei care va fi constituită formal;
Dupa cum se poate observa parteneriatul public privat AMARADIA-
JIU, respecta criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si a societatii
civile, in sensul ca acestia reprezinta mai mult de 50% procent recomandat
de PNDR si peste 65 % procent recomandat de MADR pentru repectarea
criteriului de selectie SCS 2.5.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. O analiză sumară (localizare geografică, tipuri de localităţi – oraşe, comune, sate, număr
de locuitori etc.) a localităţilor cuprinse în teritoriului dorit pentru viitorul potenţial
GAL;
3. Identificarea persoanelor-resursă (cu care s-a colaborat). În acest sens, parteneriatul a
beneficiat de serviciile unei firme de consultanţă, care a elaborat, împreună cu partenerii,
studii pentru realizarea analizei diagnostic a teritoriului, Planul de Dezvoltare Locală,
precum şi Dosarul de Candidatură;
4. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader şi gruparea lor în vederea
prezentării în cadrul întâlnirilor ce vor avea loc la iniţiativa leader-ului;
5. Organizarea grupurilor de lucru (combinarea competenţelor) şi adunarea acestora în 3
întâlniri in etape diferite. Grupurile de lucru au fost formate din reprezentanţii
partenerilor.
Pentru ca zona in care s-a dorit sa se realizeza parteneriatul public privat AMARADIA –
JIU este foarte eterogena din punct de vedere al pateneriatelor, s-a hotarat sa se realizeze trei
grupuri de lucru in functie de aria de cuprindere, fiecare grupa de lucru fiind coordonata de un
reprezentant, care sa faca interfata intre reprezentantul unitatii adminsitrativ teritoriale si ceilalti
parteneri ai GAL AMARADIA- JIU. Grupurile de lucru au fost imaprtite astfel:
- sprijinirea investitiilor in infrastructura;
- sprijinirea agentilor economici privati;
- sprijinirea tinerilor fermieri si a investitiilor de mica anvergura.
Fiecare grup de lucru a avut cate trei intalniri la nivel central in care s-au discutat
propunerile primite din teritoriu, precum si corelarea acestora cu obiectivele masurilor, cu
nevoile principale ale actorilor implicati (pornind de la raspunsurile din chestionare, a
intalnirilor si a propunerilor de proiecte venite din partea cetatenilor, agentilor economici,
ONG-urilor si nu in ultimul rand a administratiilor publice).
La o parte din intalnirile organizate la nivelul GAL AMARADIA-JIU au luat parte pe
langa cei interesati direct in realizarea acestui perteneriat si reprezenatii AM jud DOlJ.
Intalnirele grupurilor de lucru s-au desfasurata astfel:
a. Prima intalnire:
i. prezentarea diagnosticului pe teme;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
ii. schimburi idei noi;
iii. cautarea de informatii suplimentare.
b. A doua intalnire:
i. s-au stabilit principale actiuni ce au urmat;
ii. s-au formailizat si structurat propunerile de proiecte;
iii. intalnire cu AM.
c. A treia intalnire:
i. s-a validat streteagia, propunerile;
ii. s-au prezentat concluziile intalnirilor;
iii. s-a prezentat dosarul de canditatura si s-a discutat pe marginea
acestuia.
Dupa prima intalnire s-au putut stabili metodologia de lucru pentru:
Obiective;
Responsabilităţi;
Metodologie aplicată.
In urma intalnirii a doua, au fost prelucrate, analizate si sintetizate datele si informatiile
accumulate conducand la elaborarea analizaei SWOT ce a stat si la baza elaborarii planului
financiar si a fiselor masurii.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
Analiza
diagnostic a
teritoriului
1. Realizarea unei
cercetări la nivelul
comunelor
partenere privind
cunoaşterea
atitudinilor,
opiniilor şi
aşteptărilor
cetăţenilor,
autoriatilor locale,
a persoanelor
economice si a
ONG-urilor si
persoanelor fizice
(chestionare)
2. Studierea şi
corelarea
strategiilor locale
ale fiecărei comune
partenere, care
1. Colectarea datelor:
Stabilirea domeniilor de
dezvoltare: teritoriul,
populaţia, activităţile
economice, organizarea
socială şi instituţională;
Stabilirea indicatorilor
aparţinând domeniilor de
dezvoltare în vederea
determinării potenţialului
zonei;
Stabilirea surselor de
informaţie:
- date statistice la nivel
local;
- date statistice la nivelul
INS DOLJ SI GORJ;
- studii existente;
- folosirea unor metode de
sondare a opiniei
1. Colectarea datelor
Realizarea unei cercetări la nivelul comunelor
partenere în vederea identificării potenţialului prin
distribuirea în teritoriu a unor chestionare structurate
pe 4 categorii de întrebări privind: Teritoriul,
Populaţia, Activităţile economice, Organizarea
socială şi instituţională. Chestionarele de identificare
a potenţialului teritoriului au avut ca grup ţintă
persoane care activează în: Administraţia publică,
Servicii publice, Sectorul privat, Societatea civilă.
Întrebările au fost elaborate diferenţiat, în funcţie de
specificul fiecărei categorii de respondenţi, în vederea
realizării analizei diagnostic a teritoriului.
2. Interpretarea datelor
Structurartea datelor pe un cadru de referinţă care să
permită o elaborare uşoară a studiului de determinare a
potenţialului zonei şi ulterior a strategiei de dezvoltare
la nivelul teritoriului potenţialului Grup de Acţiune
Locală;
Interpretarea necesară în vederea determinării
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
stabilesc abordarea
strategică privind
dezvoltarea la nivel
local;
3. Colectarea şi
utilizarea datelor
statistice puse la
dispoziţie de
instituţiile statului
(INS, ANPM etc.);
Interpretarea datelor
colectate şi construirea
unei imagini complete
a situaţiei existente la
nivelul fiecărei
comune;
4. Organizarea de
intalniri la nivelul
comunelor si apoi
concretizarea
publice;
- examinarea poziţiilor
actorilor interesaţi.
2. Interpretarea datelor –
structurarea datelor pe
masterplanul din cadrul
comunitatilor de referinăţa,
elaborarea studiului de
determinare a potenţialului
zonei;
3. Prima întâlnire a
partenerilor – prima
şedinţă a grupului de lucru
format din reprezentanţii
partenerilor;
4. Organizarea de intalniri la
nivelul comunelor si apoi
concretizarea acestora la
nivel de GAL.
potenţialului zonei şi obţinerea de informaţii privind
caracteristicile principale, potenţialul de dezvoltare a
zonei şi identificarea de domenii de activitate locale
specifice, reflectate în Partea 1 – Prezentarea
teritoriului – Analiza diagnostic din cadrul Strategiei
de Dezvoltare Locală a teritoriului;
Totodată, au fost obţinute informaţii privind
oportunităţi şi idei de dezvoltare a zonei prin
realizarea de proiecte, care au fost cuprinse în cadrul
analizei SWOT.
3. Prima întâlnire a partenerilor – Prezentarea
diagnosticului pe teme; schimburi şi aport de idei noi;
obţinerea de informaţii suplimentare privind situaţia
existentă la nivelul teritoriului;
4. Organizarea de intalniri la nivelul comunelor si apoi
concretizarea acestora la nivel de GAL.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
acestora la nivel de
GAL.
Analiza
SWOT,
stabilirea
priorităţilor şi
a obiectivelor
operaţionale
1. Realizarea analizei
SWOT pe baza
rezultatelor analizei
diagnostic;
2. Stabilirea
priorităţilor,
obiectivelor
operaţionale şi
încadrarea pe
măsuri de
finanţare;
3. Punerea la
dispozitia
cetatenilor a
materialelor
informare si
disiminarea
acestuia in
1. Realizarea analizei SWOT
Diagnoza şi identificarea
categoriei de abordare
strategică prin analiza
SWOT;
Transpunerea rezultatelor
analizei diagnostic în
puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi şi riscuri;
2. Stabilirea priorităţilor de
dezvoltare:
Stabilirea principalelor
priorităţi în legătură cu
proiectele de dezvoltare a
teritoriului;
Stabilirea obiectivelor
operaţionale ce se urmăresc
a fi realizate în cadrul
1 Realizarea analizei SWOT:
Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare
strategică prin analiza SWOT, pe baza rezultatelor
studiului de identificare a potenţialului de dezvoltare a
teritoriului şi de concluziile acestei analize. Categoria
de abordare strategică s-a stabilit pe baza
oportunităţilor şi punctelor tari identificate în urma
analizei realizate, fructificată în vederea obţinerii unei
direcţii de dezvoltare viabilă şi eficientă la nivelul
teritoriului.
Analiza SWOT pune în evidenţă problemele strategice
cheie identificate în analizele socio-economice,
precum şi modul în care acestea se condiţionează
reciproc.
Analiza SWOT realizată abordează următoarele
caracteristici:
- Teritoriul – caracteristici geografice, izolare,
deservire, infrastructuri, centre de interes,
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
teritoriu. fiecărui proiect prioritar
stabilit;
Stabilirea şi încadrarea
obiectivelor operaţionale în
măsuri ce se regăsesc în
PNDR 2007-2013, precum
şi în afara acestuia;
3. Punerea la dispozitia
cetatenilor a materialelor
informare si disiminarea
acestuia in teritoriu.
patrimoniu, cultură, mediu înconjurător;
- Populaţia – demografie, populaţia activă,
îmbătrânire, nivel de instruire, cunoştinţe şi
competenţe specifice teritoriului;
- Activităţile economice – primar, secundar,
terţiar, servicii, turism;
- Organizarea socială şi instituţională – activităţi
asociative, ONG, organizare instituţională.
Elaborarea matricei punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunităţilor şi ameninţărilor, precum şi modalitatea
de utilizare a punctelor tari şi oportunităţilor, care
trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea teritoriului.
Corelarea între punctele tari şi oportunităţile din
fiecare domeniu avut în vedere, precum şi unele
domenii ce contribuie indirect la dezvoltarea mai
multor domenii de interes.
Corelarea dintre întărirea punctelor tari şi atenuarea
punctelor slabe şi diminuarea ameninţărilor
identificate. Un factor care intervine în mai multe
domenii analizate şi care poate fi fructificat atât din
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
punct de vedere social, cât şi commercial, îl reprezintă
pastrarea datinilor. Tradiţiile, meşteşugurile şi
produsele tradiţionale sunt un exemplu efectiv a ceea
ce înseamnă abordarea LEADER şi dezvoltarea
integrată economică, socială şi culturală a unui
teritoriu.
2. Stabilirea principalelor priorităţi la nivelul
teritoriului
În urma consultărilor între toţi partenerii (publici,
privaţi, ONG) din cadrul teritoriului şi pe baza analizei
diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) au
fost identificate principalele priorităţi viabile la nivelul
teritoriului. Priorităţile de dezvoltare a teritoriului au
fost stabilite în corelare cu direcţiile (politicile)
generale de dezvoltare şi raportarea acestora la
strategiile judeţene, regionale, naţionale şi europene,
reflectându-se astfel potenţialul de dezvoltare rezultat
în urma analizării punctelor tari, punctelor slabe,
oportunităţilor şi riscurilor identificate la nivelul
teritoriului (Analiza SWOT);
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
Stabilirea obiectivelor operaţionale ce se urmăresc a fi
realizate prin proiecte, pentru îndeplinirea priorităţilor
stabilite, în funcţie de: punctele tari şi oportunităţile
stabilite prin analiza SWOT, domeniile identificate ca
având cel mai ridicat potenţial la nivelul teritoriului,
susţinerea mai multor domenii de activitate şi
contribuţia indirect la dezvoltarea zonei pe mai multe
domenii de activitate. În acelaşi timp, s-au stabilit şi
potentiale cooperari pe care viitorul GAL le va avea
împreună cu alte GAL-uri;
Stabilirea şi încadrarea obiectivelor operaţionale în
măsuri ce se regăsesc în PNDR 2007-2013, precum şi
în afara acestuia. De asemenea, au fost identificate şi
proiecte cu caracter inovativ, ale căror obiective nu se
regăsesc în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
şi nici în Reg. 1698/2005, pentru care s-a elaborat o
fişă de măsură nouă.
3. Punerea la dispozitia cetatenilor a materialelor
informare si disiminarea acestuia in teritoriu.
Pregătirea materialului informativ prezentat în
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
cadrul actiunilor de promovare:
Stabilirea grupului ţintă, reprezentat de populaţia din
zonă şi de actorii economici;
Distribuirea de materiale informative la nivelul
fiecărei comune.
Planul
financiar şi
elaborarea
fişelor de
măsuri
1. Întocmirea planului
financiar pe masuri
de finanţare
2. Elaborarea fişelor
tehnice ale
măsurilor.
3. Organizarea
intalnirilor pentru
prezentarea
strategiei.
4. Stabilirea
organizării şi
funcţionării GAL, a
mecanismului de
implementare a
1. Întocmirea planului
financiar
Stabilirea numărului de
proiecte pentru îndeplinirea
fiecărui obiectiv
operaţional;
Stabilirea valorii
proiectelor aferente fiecărei
măsuri de finanţare.
2. Elaborarea fişelor tehnice
ale măsurilor
Adaptarea fişelor măsurilor
existente în PNDR 2007-
2013 pentru teritoriul,
potenţialul şi necesităţile
1. Întocmirea planului financiar
Pentru fiecare obiectiv operaţional, au fost stabilite
tipurile de proiecte şi numărul acestora, în vederea
îndeplinirii în mod direct şi indirect a priorităţilor;
Estimarea valorii fiecărui tip de proiect, a finanţării
publice şi a cofinanţării aferente;
Stabilirea alocării financiare pentru fiecare măsură.
2. Elaborarea fişelor tehnice ale măsurilor
Elaborarea fişelor tehnice pentru măsurile existente în
PNDR;
Elaborarea fişelor tehnice pentru măsurile noi, care
cuprind proiecte inovative.
3. Stabilirea organizării şi funcţionării GAL, a
mecanismului de implementare a strategiei şi a
cooperării
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Etapă Obiective Metodologia aplicată Rezultate
strategiei şi a
cooperării.
5. Validarea strategiei
şi a Dosarului de
Candidatură.
GAL;
Elaborarea fişelor tehnice
ale măsurilor pentru
cuprinderea proiectelor
inovative.
3. Organizarea intalnirilor in
vederea prezentarii
strategiei
4. Stabilirea organizării şi
funcţionării GAL, a
mecanismului de
implementare a strategiei
şi a cooperării.
5. Validarea strategiei şi a
Dosarului de Candidatură.
Stabilirea structurilor GAL şi a atribuţiilor în
conformitate cu prevederile legislative şi cele ale Axei
4 din PNDR 2007-2013;
Stabilirea organizării GAL şi a cheltuielilor de
funcţionare şi animare a teritoriului;
Stabilirea mecanismului de implementare a
proiectelor;
Identificarea şi stabilirea metodelor şi modalităţilor de
cooperare.
4. Validarea strategiei şi a Dosarului de Candidatură
Validarea strategiei, a propunerilor şi a alegerii
organizării acţiunilor;
Elaborarea Dosarului de Candidatură;
Validarea dosarului de candidatura final de către
parteneri.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
In sinteza GAL AMARADIA –JIU la consultarea actorilor locali a tinut cont de :
De asemenea pentru infiintarea GAL AMARADIA –JIU au fost utilizate urmatoarele metode de
consultare:
Metodele de consultare utilizate au avut ca scop clarficarea urmatoarelor aspecte :
neriatului privind cooptarea de experţi;
naţional şi european;
materiale de promovare, întâlniri
etc.),
i a locuitorilor;
hipei locale
strategice majore,
Elaborarea de versiuni pentru viziunea de dezvoltare;
privind viziunea de
dezvoltare prin chestionare, întâlniri,etc.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
cheie (factori instituţionali, organizaţionali, a comunităţii, privind
interesul si capacitatea in implementarea strategiei);
implementării strategiei (umane,
instituţionale, de organizare, de reglementare, de teren, financiare - propuneri de abordare a
articularii resurselor in vederea implementării strategiei);
procesului de
implementare a strategiei (pachetul de indicatoriaferent obiectivelor, sub-obiectivelor,
programelor si proiectelor, sisteme de baze de date disponibile la nivel local, sisteme de luare
a deciziilor in parteneriat privind implementarea strategiei);
implementarea
strategiei);
Toate actiunile descrise mai sus au contribuit la indeplinirea criteriului de
selecti SCS 3.1.8, fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Cum s-a prezentat mai sus, s-au descris tipurile de actiuni de informare, precu
m si metodologia de informare si comunicare, lucru care a codus si la
indeplinirea criteriului de selctie S3.1.9
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Schemă de animare a elaborării candidaturii
Mo
bili
zare
C
oo
rdo
nar
e -
ela
bo
rare
V
alid
are
Însu
şire
LEADER +
ANIMATOR
Grup de
lucru 1
Agenti
economici
si ONG-uri
Grup de
lucru 2
Grup de
lucru 3
Tineri
fermieri si
mici agenti
economici
Agenti
publici
Elaborarea şi centralizarea Proceselor verbale ale întâlnirilor
Depunerea candidaturii
A l e ş i ş i p e r s o a n e r e s u r s e
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
VI.2 Prezentarea parteneriatului decizional
VI.2.1 Descrierea partenerilor
Partenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituţiilor pe
care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia în cadrul acestora, făcând distincţia între
partenerii publici, privaţi şi ONG. Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de
selectare a proiectelor selectate de GAL-ul AMARADIA-JIU.
Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii
GAL-ului AMARADIA-JIU. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL-ului
AMARADIA-JIU, se va aplica regula “dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor,
este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste
50% să fie din mediul privat şi societate civilă.
Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL-ului AMARADIA-
JIU şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la procesul de selecţie
va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel
judeţean.
Tabelul nr. 45
PARTENERI PUBLICI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Racareanu Ion BRADESTI Membru Admin/ Rural
Adam Atanasie
Goiesti Membru Admin/ Rural
Fulga Jana Simnicu de Sus Supleant Admin/ Rural
Casiu Gheorghe Talpas Supleant Admin/ Rural
PARTENERI PRIVAŢI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Zimta Daniela S.C. DAZI AGRO SERV
S.R.L
Membru Intreprinderi /
Rural
Mitrache Dana SC VALDAN TRAVEL
SRL
Membru
Intreprinderi /
Rural
Baciuoiu Iulian SC TERRA SILVA SRL Membru
Intreprinderi / Oras
Tudor Mihai Liviu SC POLCANIRO SRL Membru
Intreprinderi /
Rural
Corici Constantin
Cristinel
SC PLANT COR GRUP
SRL
Membru
Intreprinderi /
Rural
Geta Maria SC GETMARIA SRL Supleant Intreprinderi /
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Rural
Corici Maria SC CORMACRIS SRL Supleant
Intreprinderi /
Rural
Romanescu Robert SC ROBEROMA SRL Supleant
Intreprinderi /
Rural
Patru Daniela SC GIFORD ANCOS
SRL
Supleant
Intreprinderi /
Rural
ONG
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Teclu Codres FUNDATIA
ACTIUNEA
ECOLOGICA
ROMANA
Supleant
ONG/ Oras
* Parteneriatul prezentat in tabelul alaturat este grupat si identificat prin cuvinte + cod astfel:
ADMIN pentru Administraţie, ONG pentru societatea civilă, CONSILIU pentru organisme
tehnice, ALESI pentru colectivităţi, INTREPRINDERI…. Etc.).
Membrii GAL AMARADIA – JIU impartiti pe domenii de interes:
SOCIATIA CENTRUL REGIONAL DE RESURSE PENTRU PROMOVAREA SI
DEZVOLTAREA ECONOMIEI SOCIALE SUD – VEST - grup reprezentanti ai minoritatilor
etnice ( minoritatea rroma);
SC TERRA SILVA SRL si SC RALSILVA FOREST SRL- reprezentanti ai sectorului forestier
Societatile comerciale – sunt ai reprezentanti ai sectorului economic
FUNDATIA ACTIUNEA ECOLOGICA ROMANA - reprezentanti ai organizatiilor de mediu.
Marea majoritate a partenerilor au experienta in dezvoltarea de proiecte de investitii, avand
propriile proiecte finantate din fonduri nerambursabile.
SC DAZI AGROSERV SRL si PLANTCOR GRUP SRL, - reprezentati ai sectorului agricol
SC VALDAN TARVEL SI SC MARMI TRAVEL si restul partenerilor pivati pot fi incadrati in
sectorul economic.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
De asemenea reprezentantul societatii SC VALDAN TRAVEL SRL are experienta in
consultanta pe fonduri europene precum si experienta in constituirea si functionarea grupurilor
de actiune locala .
VI.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului
Functionarea generala a GAL AMARADIA-JIU este reglementata in concordanta cu OG
26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.
GAL AMARADIA-JIU isi asuma elaborarea si implementarea Planului de Dezvoltare
Locala in teritoriul sau, plan care are drept scop dezvoltarea socio-economica a zonei descrisa la
capitolul I al strategiei. Dupa selectarea in cadrul apelului de selectie organizat de MADR,
GAL AMARADIA-JIU devine beneficiar de drept al ajutorului inclus in abordarea LEADER, si
va fi cel care va gestiona regiunea in baza PDL prin intermediul beneficiarilor finali ai
ajutorului, cei care vor actiona ca promotori ai proiectelor sustinute.
De asemenea, GAL AMARADIA-JIU actioneaza ca organism intermediar DADR Dolj si
beneficiarii finali ai proiectelor, doar in cazul in care nu sunt ei insisi beneficiari finali, in acest
scop execitand urmatoarele functii in teritoriu:
- face publicitate PDL, prin intermediul partenerilor sai, si de persoanelor interesate
informatii si sfaturi de care au nevoie cu privire la schema LEADER
- incurjeaza si promoveaza punerea in aplicare a investitiilor in cadrul abordarii
LEADER
- orienteaza punerea in aplicare a abordarii LEADER spre cele mai bune investitii care
sa contribuie la dezvoltarea teritoriului conform PDL
GAL AMARADIA JIU indeplineste criteriuld e selectie SCS 2.4, in sensul prezentei in
cadrul parteneriatului a reprezentatilor agricoli, reprezentantilor sectorului forestier,
sectorului economic, si a unei organizatii de mediu .
Dupa cum se poate observa, GAL AMARADIA JIU indeplineste criteriul de selectieSCS
2.1 , in sesnul prezentei in cadrul partenriatului a unei organizatii a minoritatilor etnice,
in speta o asociatie rromilor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- participa cu alte Grupui de Actiune Locale la proiecte de cooperare
OBLIGATIILE GAL AMARADIA-JIU
- sa tina contabilitatea in conformitate cu legislatia nationala invigoare
- sa faciliteze verificare tuturor actiunilor sale de catre Comisa Europeana si alte
organisme sau autoritai
- sa participe la intalnirile organizate de AM sau alte autoritate PNDR
- sa asigure publicarea adecvata a PDL la nivel judetean si national
- sa faca parte din Reteauea Nationale de Dezvoltare Rurala
- sa participe la cel putin un proiect de cooperare
- sa actioneze intotdeauna respectand principiile de cooperare, obiectivitate,
eficacitate, eficienta , transparenta, libera concurenta
INCOMPATIBILITATI
Personalul de executie GAL – este obligat sa informeze Consiliul Director al GAL
cu privire la orice activitati aducatoarea de venituri pe care le desfasoara atat pe cont propriu
cat si in calitate de angajati, in scopul de a verifica sa nu existe nicio incompatbilitate intre
interesele individuale si cele ale GAL AMARADIA-JIU
La nivelul GAL-ului AMARADIA-JIU, organele asociaţiei sunt:
1. Adunarea generală;
2. Consiliul director;
3. Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori;
4. Comitetul de selectare a proiectelor;
5. Compartiment administrativ.
1) Adunarea generală
Este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţiilor.
Principalele atribuiri competente ale adunării generale sunt:
a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL-ului AMARADIA-JIU;
b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
c) Alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
d) Alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;
e) Dezbaterea şi votarea oricărei propuneri de modificare a Statutului Asociaţiei, venite din
partea unui membru al Asociaţiei;
f) Aprobarea Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei – ROF,
modificându-l prin vot, la propunerea Consiliului director;
g) Aprobarea Regulamentului Intern al Asociaţiei, în urma dezbaterii asupra proiectului
înaintat de Consiliul Director;
h) Analizarea şi evaluarea, o dată pe an, a realizării obiectivelor propuse;
i) Analizarea şi evaluarea o dată pe an a modului în care membrii Consiliului şi-au
îndeplinit atribuţiile şi sarcinile reieşite din Statut şi din hotărârile Adunării Generale;
j) Dizolvarea şi lichidarea asociaţiei;
k) Înfiinţarea de filiale;
l) Alegerea şi revocarea membrilor consiliului de selecţie;
m) Aprobarea calendarului de lansare, a sumelor alocate, a criteriilor de selecţie şi a
punctajelor acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor;
Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control permanent
asupra celorlalte două organe precizate mai sus. Hotărârile luate de adunarea generală în
limitele legii, ale actului constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi
care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.
2) Consiliul director
Asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit şi din
persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.
În exercitarea competenţei sale, consiliul director:
a) Prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli şi proiectele asociaţiei;
b) Încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
c) Aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede
altfel;
d) Convoacă Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei, în şedinţe ordinare şi
extraordinare;
e) Elaborează proiectul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Asociaţiei, pe care
îl supune spre aprobare Adunării Generale, şi face propuneri Adunării Generale în
vederea modificării ROF;
f) Urmăreşte, în colaborare cu Comisia de Cenzori, modul de administrare a patrimoniului
şi veniturilor Asociaţiei;
g) Elaborarea strategiei generale şi a programelor asociaţiei;
h) Încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama asociaţiei;
i) Executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
j) Aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale asociaţiei;
k) Elaborarea regulamentului intern de funcţionare a sa;
l) Aducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale şi susţinerea raportului de
activitate în faţa acesteia;
m) Prezintă spre aprobarea Adunării Generale calendarul de lansare, sumele alocate,
criteriile de selecţíe şi punctajele acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor;
n) Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. Nu poate fi
membru al consiliului director, iar dacă era pierde aceasta calitate, orice persoană care ocupă o
funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop
sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.
Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive,
inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociaţie, pentru a încheia
acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei sau orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în
statut.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Consiliul director se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori nevoile
asociaţiei o impun. Convocarea Consiliului director se face de preşedinte, iar în lipsa acestuia de
înlocuitorul său, cu cel puţin 5 zile înainte de data fixată.
Consiliul director deliberează, în mod valabil, în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor săi
şi adoptă hotărâri cu o jumătate plus unu din voturi.
Deliberările şi hotărârile Consiliului Director se consemnează în procese-verbale încheiate cu
ocazia fiecărei şedinţe.
3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori
Deoarece numarul parteneirlor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie.
În cazul în care asociaţia nu are obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care
nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.
Cenzorul este desemnat de către Adunarea Generală pe o perioadă de trei ani şi revocaţi
tot de către aceasta.
Cenzorul are competenţa de a verifica gestiunea financiară a Asociaţiei asupra căreia se
întocmeşte un raport anual supus spre aprobare Adunării Generale.
Cenzorul are toate atribuţiile ce sunt prevăzute şi reglementate de OG 26/2000, modificată
şi completată:
a) verifică activitatea financiar-contabilă a asociaţiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a
filialelor şi a sucursalelor, după caz;
b) verifică concordanţa cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri şi cheltuieli şi cu
programele aprobate;
c) realizează informarea legislativă curentă privind activitatea financiar-contabilă;
d) întocmeşte un raport de cenzor, anual, care să cuprindă concluziile rezultate din
verificări şi propunerile pentru optimizarea activităţii ulterioare a asociaţiei;
e) prezintă rapoarte Consiliului director şi Adunării Generale;
f) îndeplineşte atribuţiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii;
g) cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv şi nu poate
încheia acte de gestiune sub nici un motiv;
h) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
i) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Modul de stabilire şi de funcţionare a comitetului de selectare a proiectelor va fi stabilit şi
aprobat de către Adunarea Generală a GAL-ului AMARADIA-JIU.
PARTENERI PUBLICI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Racareanu Ion BRADESTI Membru Admin
Adam Atanasie
Goiesti Membru Admin
Fulga Jana Simnicu de Sus Supleant Admin
Casiu Gheorghe Talpas Supleant Admin
PARTENERI PRIVAŢI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Nicolita Cristina SC MARMI TRAVEL SRL Membru Alesi
Mitrache Dana SC VALDAN TRAVEL SRL Membru Alesi
Baciuoiu Iulian SC TERRA SILVA SRL Membru Alesi
Tudor Mihai Liviu SC POLCANIRO SRL Membru Alesi
Corici Constantin Cristinel SC PLANTOOR GROUP SRL Membru Alesi
Geta Maria SC GETMARIA SRL Supleant Alesi
Nicolita Ana Silvia SC RALSILVA FOREST SRL Supleant Alesi
Romanescu Robert SC ROBEROMA SRL Supleant Alesi
Patru Daniela SC GIGORD ANCOS SRL Supleant Alesi
ONG
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii
Teclu Codres FUNDATIA ACTIUNEA ECOLOGICA
ROMANA
Supleant ONG
Comitet de selecţie
LEADER
Primarii comunelor sau reprezentanţii acestora si
institutii publice – 2 membrii
Întreprinderi private -5 membrii
71,43%
Număr de membri:7
Membrii supleanti :7
7 supleanti
Public
28,57%
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Componenţa Comitetului de Selecţie şi numărul de membrii ai acestuia vor fi stabilite de către Adunarea Generală. În
principiu, Comitetul de Selecţie va fi format din 7 membrii (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din
parteneriat), care vor reprezenta parteneriatul şi va avea următoarea structură:
Tabelul nr. 46
Parteneri GAL-ului Nr. membrii Observaţii
Comune 10 2 persoane desemnat pentru toate comunele partenere – primar/ viceprimar/ consilier.
ONG + Societăţi comerciale 19 5 persoane desemnate din partea pesoanelor juridice.
Total 29 Membrii din comitetul de selectie cor putea fi înlocuiţi ulterior de către
partenerii GAL-ului, cu menţinerea ponderilor de mai sus.
La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai
societăţii civile reprezintă 71,43 % din parteneriatul local.
Comitetul de Selectare a proiectelor are sarcina de a aproba Raportul de Selecţie pentru
fiecare sesiune de proiecte lansată de către GAL-ul AMARADIA-JIU în cadrul strategiei.
Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare aparţine unuia din membrii comitetului,
persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului
respectiv.
Raportul de Selecţie va fi elaborat de către sectorul tehnic al GAL-ului AMARADIA-
JIU, în urma verificării şi evaluării proiectelor depuse. Astfel, pentru fiecare proiect depus,
sectorul tehnic verifică conformitatea, eligibilitatea şi stabileşte punctajul corespunzător în
conformitate cu cele stabilite de către Adunarea Generală pentru sesiunea de proiecte respectivă.
5) Compartimentul administrativ are următoarea componenţă:
a) Responsabil administrativ (manager tehnic) – coordonează activitatea GAL-ului
AMARADIA-JIU atât sub aspect organizatoric, cât şi al respectării procedurilor de lucru; In
calitatea sa cere beneficiarilor de ajutoare financiare documente si informatii despre stadiul
implementarii proiecteelor in orice stadiu al implementarii acestora. Impreuna cu echipa tehnica
verifica daca s-au deschis sau nu investitiile. Responsabilul administrativ are urmatoarele
functii:
a1. In etapa de verificare a acordarii ajutorului financiar
-Existenta apelului aprobat de catre organismul competent
-Pentru fiecare caz in parte, repectarea criteriilor de eligibilitate cerute pentru destinatarul
final al ajutorului financiar impuse prin fisele masurilor
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
a2. In faza de plata a ajutorului financiar, are functii de interventie si verificare a
documentelor de plata a ajutoarelor catre destinatarul final, dupa primirea aprobarii si dupa ce a
constat ca suma care trebuie platita este adecvata
- Certifica documentele
- Autorizeaza plata ajutoarelor
- exercita orice alte functii atribuite de GAL AMARADIA-JIU sau prin ordin al
MADR.
b) Responsabil financiar (contabil) – se ocupă de realizarea şi supravegherea gestiunii
financiar – contabile a GAL-ului;
c) Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului
AMARADIA-JIU; Pentru aceasta functie se va selecta o persoana cu experienta in domeniul
fondurilor europene, avand abilitati de comunicare adaptate grupului tinta. In cadrul procesului
de animare locala, vor fi implicati si reprezentantii partenerilor publici locali, care se pot plia cel
mai bine pe modul de pereceptie al locuitorilor respectivelor comunitati.
d) Sector tehnic – datorită diversităţii domeniilor tehnice din cadrul strategiei, sectorul
tehnic va fi externalizat către consultanţi de specialitate care au capacitatea tehnică necesară
pentru verificarea şi evaluarea proiectelor depuse, exceptie facand partea de primire a
proiectelor care se va face intern.
e) Consultanţi/ prestatori externi – pentru managementul financiar şi tehnic al strategiei,
monitorizarea şi evaluarea acesteia, derularea corectă a activităţilor în conformitate cu
procedurile şi pistele de audit, activităţi de animare şi promovare etc.;
f) Angajat pentru activităţi de secretariat.- se ocupa de activitatile de secretariat intern al
GAL AMARADIA-JIU.
Având în vedere faptul că Grupul de Acţiune Locală va implementa pentru prima dată o
strategie de dezvoltare locală finanţată prin LEADER, acesta va apela la consultanţă externă
(partiala sau totala) de specialitate pentru verificarea, scorare si pregatirea documentilor pentru
comitetul de selectie, evaluarea tehnică şi monitorizarea priectelor ce vor fi finanţate în cadrul
strategiei de dezvoltare locală, dar si pentru o parte din derularea activităţilor de animare şi
promovare, implementarea proiectelor de cooperare şi sprijinirea actorilor de pe cuprinsul
teritoriului în accesarea de fonduri şi destiunea investiţiilor. Consultanţii tehnici care vor fi
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
angajaţi în acest sens vor trebui să aibă experienţa necesară pentru desfăşurarea activităţilor
menţionate mai sus, precum şi abilităţi generale privind managementul proiectelor, achiziţii
publice, promovare, documentatii plati proiecte.
Impartirea activitatilor GAL AMARADIA-JIU pe compartimente este urmatoarea:
Compartiment programare si procesare : - acest compartiment aparatine sectorului tehnic
care are ca si atributii responsabilitati:
a) primire proiecte;
b) colecteaza si prezinta impreuna cu consultantul proiectele prezentate.
Compartimentul animare-este reprezentat de animator care are ca si sarcina realizarea de
activitati de animare cu scopul promovarii activitatii GAL-ului AMARADIA-JIU.
Responsabilitatile detaliate se regasec in fisa de post.
Compartimentul selectie - se ocupa cu selectarea proiectelor care vor fi finantate din
fondurile LEADER si transmiterea lor spre aprobare forului ierarhic superior
Compartimentul gestiune financiara-se ocupa cu evidenta financiara a GAL AMARADIA-
JIU. Din cadrul acetuia face parte responsabilul financiar/contabil. Responsabilitatile acestuia se
regasesc in fisa de post anexata.
Compartimentul de monitorizare: - se ocupa cu monitorizarea proiectelor ce au fost
selectate.
VI.2.3 Lista partenerilor de la nivelul Grupului de Acţiune Locală
Partenerii din partea instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia vor
fi asociaţi la implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală. Tabelul de mai jos precizează
componenţa partenerilor de la nivelul GAL-ului:
Tabelul nr. 47
PARTENERI PUBLICI
Nr.
Crt.
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Vârsta
(ani)
Sex
(F/M)
1. Fulga Jana SAMNICU DE SUS Primar 38 F
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Andronescu Ion DANCIULESTI Primar 47 M
3. Adam Atanasie GOIESTI Primar 51 M
4. Ceana Ana MELINESTI Primar 53 F
5. Racareanu Ion BRADESTI Primar 43 M
6. Circiumaru Constantin COTOFENII DIN FATA Primar 55 M
7. Dragusin Viorel CRUSET Primar M
8. Nemtaru Ilie FARCAS Primar 63 M
9. Popa Gheorghe MISCHII Primar 49 M
10. Casiu Gheorghe TALPAS Primar 62 M
PARTENERI PRIVAŢI
Nr.
Crt.
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Vârsta
(ani)
Sex
(F/M)
1. Nicolita Cristina SC MARMI TRAVEL
SRL
Administrator 38 F
2. Mitrache Dana SC VALDAN TRAVEL
SRL
Administrator 35 F
3. Patru Daniela SC GIFORD ANCOS
SRL
Administrator 30 F
4. Stanila Lucian SC INFERNO GOESTI
SRL
Administrator 51 M
5. Bacioiu Iulian SC TERRA SILVA SRL Administrator 36 M
6. Nicolita Ana - Silvia SC RALSILVA FOREST
SRL
Administrator 42 F
7. Duval Teodor Mihnea PFA DUVAL TEODOR
MIHNEA
Administrator 34 M
8. Zimta Daniela SC DAZI AGROSERV
SRL
Administrator 41 F
9. Dobrica Mariana SC GIDAZI SRL Administrator 29 F
10. Geta Maria SC GET MARIA SRL Administrator 31 F
11. Tudor Mihai Liviu SC POLCANIRO SRL Administrator 31 M
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
12. Corici Constantin Cristinel SC PLANTOOR GROUP
SRL
Administrator 41 M
13. Romanescu Robert SC ROBEROMA SRL Administrator 31 M
14. Corici Maria SC CORMACRIS SRL Administrator 35 F
15. Busca Eugen INTREPRINDERE
INDIVIDUALA BUSCA
EUGEN
Reprezentant 41 M
ONG-uri
Nr.
Crt.
Nume şi prenume Instituţia Funcţia Sex
(F/M)
1. Dumitru Danut ASOCIATIA CENTRUL
REGIONAL DE
RESURSE PENTRU
PROMOVAREA SI
DEZVOLTAREA
ECONOMIEI SOCIALE
SUD - VEST
Imputernicit 30 M
2. Teclu Codres FUNDATIA ACTIUNEA
ECOLOGICA ROMANA
Imputernicit 57 M
3. Luminita Dinca FUNDATIA ADINA
STIFTELSEN
Imputernicit 42 F
4. Arcus Constantin SOCIETATEA
CULTURAL
STIINTIFICA –
RADINESTI GORJ
P Imputernicit 45 M
Conform listei partenerilor GAL, ponderea procentuală a reprezentantilor legali tineri (cu vârsta
până în 40 de ani) în cdrul organizaţiilor ce formează parteneriatul este după cum urmează:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Conform listei partenerilor GAL, ponderea procentuală a femeilor ca reprezentanţi legali
în cadrul organizaţiilor ce formează parteneriatul este după cum urmează:
41%
59%
Varsta membrii
membrii <40
membrii>40
38%
62%
Ponderea femei
femei
barbati
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL AMARADIA-JIU indeplineste
criteriile de selectie SCS 2.2 si SCS 2.3, fixate de MADR, in sensul reprezentarii echilibrate a
tinerilor (45% din membrii sub 40%) si a femeile ( 38% din membrii GAL sunt femei).
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PARTEA A-VI-A ORGANIZAREA GAL-ULUI
1. Resurse umane:
Grupul de Acţiune Locală, beneficiar al iniţiativei Leader, are sarcina de a elabora
strategia de dezvoltare şi este responsabil de implementarea sa. GAL-ul AMARADIA-JIU este
constituit de un ansamblu de parteneri publici şi privaţi care elaborează şi realizează împreună
strategia care contribuie la dezvoltarea unui teritoriu rural de dimensiune locală.
Prin urmare, GAL-ul AMARADIA-JIU deţine o structură organizativă corespunzătoare,
care satisface toate funcţiile prevăzute:
- Sensibilizarea populaţiei locale prin informarea si comunicari;
- Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală;
- Promovarea Planului de Dezvoltare Locală în teritoriu;
- Lansarea apelurilor de selecţie şi primirea proiectelor din partea potenţialilor
beneficiari;
- Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor depuse;
- Evaluarea proiectelor depuse şi stabilirea punctajului fiecărui proiect;
- Verificarea efectuării corecte a intervenţiilor prin monitorizarea acestora;
- Coordonarea şi supervizarea tuturor activităţilor;
- Derularea activităţilor în confornitate cu pistele de audit stabilite;
- Monitorizarea continuă şi contabilizarea cheltuielilor.
Faţă de această multitudine de funcţii, GAL-ul AMARADIA-JIU este responsabil de
realizarea următoarelor activităţi:
- Buna şi rapida efectuare a intervenţiilor (apel de proiecte, sprijinirea
depunătorilor de proiecte, organizarea procesului de verificare şi decizie asupra
proiectelor depuse);
- Programarea activităţilor şi gestiunea conformă a strategiei, atât în ce priveşte
cheltuielile proprii şi proiectele de cooperare, cât şi în ce priveşte proiectele selectate ale
beneficiarilor;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- Realizarea unui bun sistem contabil pentru a înregistra orice plată efectuată în
cadrul Strategiei de Dezvoltare locală (cheltuieli de funcţionare şi acţiuni de animare);
- Furnizarea, la cererea organelor de control, a tuturor actelor formale sau
documentelor justificative, precum şi a sprijinului tehnico-logistic pentru verificări şi
controale pe teren;
- Păstrarea la sediul legal, în scopul controlului tehnic şi administrativ, a
documentelor justificative în original (în cazul în care beneficiarul este GAL-ul
AMARADIA-JIU) sau în copie (în cazul celorlalţi beneficiari);
- Activarea fluxurilor pentru monitorizare şi pentru Reţeaua naţională şi europeană
de dezvoltare rurală.
La nivelul GAL AMARADIA –JIU se vor desfasura urmatoarele activitati:
- informare comunicare
o Modalitatile de realizare a a cestor activitai vor fi detaliate la capitolul 4
” Dispozitivul de comunicare si informare”
- apel pentru proiecte
o GAL AMARADIA –JIU va efectua pentru fiecare dintre masuri cel putin 2
apeluri de proiecte
o Pentru masurile de proiecte unde exista beneficiari finali care pot fi atat persoane
fizice si juridice de drept privat, cat si primarii, se vor organiza apeluri de
selectie distincte pentru fiecare categorie de beneficiar public sau privat.
o Apelul va fi aprobat de catre Consiliul Director GAL AMARADIA-JIU . Dupa
aprobarea apelului de selectie, in termen de 15 zile din ziua urmatoare datei
aprobarii , va fi transmisa o copie a aprobarii la Ministerul Agriculturii, si de
asemenea, se va asigura publicitatea apelului in teritoriu prin diferite cai de
comunicare.
- sprijinirea depunatorilor de proiecte . Pot fi depunatori de proiecte, beneficiarii cum
sunt acestia stabiliti prin fisele masurii. Proiectele depuse de benficiarii finali vor
respecta conditiile de forma si continutul recomandat de GAL AMARADIA-JIU si vor
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
fi insotite de documentele solicitate prin apelul de selectie. Termenul maxim de
depunere al proiectelor va fi stabilit prin apelul de proiect.
- organizarea procesului de verificare si decizia asupra proiectelor depuse: Comitetul
de selectie al proiectelor va verifica indeplinirea criteriilor de conformitate stipulate in
apelul de selectie si prezenta tuturor documentelor solicitate. De asemenea personalul
tehnic va realiza inspectarea locului in care urmeaza a se derula proiectul pentru care se
solicita ajutor si va elibera solicitantului un act din care sa reiasa ca lucrarile respective
nu au fost demarate inainte de semnarea contractului de finantare. Dupa obtinerea cestui
document, Responsabilula dministrativ va elabora un raport tehnico-economic.
Solicitarile care obtin aviz favorabil voir fi apoi evaluate de catre Comitetul de Selectie
GAL. Acesta va elabora cate un document pentru fiecare masura in parte in care vor fi
evidentiate punctajele obtinute de catre proiectele prezentate in ordine descrescatoare.
Punctajele pentru fiecare proiect vor fi stabilite conform fisei masurii. In baza raportului
motivat, Consiliul Director va emite pentru fiecare masura in parte , o propunere
motivata
- monitorizarea proiectelor- Monitorizare proiectelor este prezentata la partea a VII-
Mecanismul de implementare
- comisia de contestati—eventualele contestatii vor fi sloutionate de comsia de
contestatie. Din aceasta nu vor face parte parte persoane care a fost implicat in etapele
anterioare pentru verificare repectivului solicitant
În scopul garantării punctelor de mai sus, structura organizaţională a GAL-ului trebuie să
posede următoarele competenţe şi capacităţi:
- Capacităţi administrative şi financiare: organizare, abilităţi de a asigura realizarea
funcţiilor tehnice, administrative şi contabile;
- Persoane calificate pentru anumite responsabilităţi. avand experienta anterioara
cu proceduri similare sau instruirea decavata.
Pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor specifice, personalul operaţional angajat al
GAL-ului va fi alcătuit cel puţin din:
- un manager tehnic responsabil de proiectare şi de coordonarea structurii;
- un secretar;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- un animator;
- un contabil.
Fişele de post ale acestor angajaţi sunt prezente în anexa si acestea cuprinde printre altele
responsabilitatile si sarcinile fiecaruia .
În funcţie de exigenţe vor fi angajaţi sau contractanti consultanţi externi sau experţi tehnici
pe perioadă determinată cu competenţe specifice dobândite în agricultură (pentru proiectele care
impun intervenţii în agricultură), inginerie (pentru proiectele care prevăd construcţii sau
infrastructură), turism (pentru proiectele care privesc dezvoltare turismului), dezvoltare rurală,
transversale pentru toate tipurile de proiecte (management de proiect, achiziţii) etc.
Totodată, Primăriile comunelor implicate în GAL-ul AMARADIA-JIU vor pune la
dispoziţie o persoană care să menţină relaţia cu GAL-ul, de obicei din cadrul serviciului de
secretariat. În cazul în care Primăria va fi beneficiarul unui proiect finanţat prin intermediul
GAL-ului, va fi desemnat un funcţionar al primăriei, în afara reprezentului legal (primarul), care
va fi responsabil cu implementarea, monitorizarea şi verificarea îndeplinirii obiectivelor
proiectului.
In dezvoltarea programului un rol important il joaca si membrii care au experienta
anterioara in realizarea, implementarea, monitorizarea proiectelor cu finantare europeana
nerambursabila, precum si in intrentinerea de activitati de animare in spatiului rural. De
asemenea criteriile de selectie utilizate pentru angajare sau contractatrea specialistilor sunt unele
transparente care pun accent pe capacitatea , experiente si pregatirea profesionala a candidatilor.
Structura intregii echipe tehnice si administrative a GAL AMARADIA –JIU, care se
bazeaza pe capacitatea si experienta viitorului personal, garanteaza eficacitatea implementarii
PDL si o relatie optima intre personalul angajat si conducerea grupului, obtinandu-se astfel
optimizarea maxima a resurselor disponibile in conditiile disponibilitatii de personal suficient si
calificat care va fi implicat in teme si aspecte metodologice distincte pe parcursul implementarii
PDL.
In concluzie, resursele umane ale structurii partenere vor face dovada pregatirii lor si
experientei anterioare cu proceduri similare dobandite prin cursuri, instruire sau implicarea in
diverse actiuni. In acest fel este demonstrata capacitatea GAL AMARADIA-JIU , din punct de
vedere al resurselor umane si administrative, de implementare a activitatilor prevazute in
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
strategie. In acelasi timp capacitatea de mobilizarea a co-finantarii necesare implementarii
proiectelor se dovedeste la nivel GAL AMARADIA-JIU , va fi asigurata in special de catre
partenerii privati.
Asadar, GAL AMARADIA –JIU are capacitatea de a implementa strategia , in ceea ce priveste
resursele finanicare si , totodata, capacitatea de a mobiliza cofinantarea necesara derularii
activitatilor propuse in cadrul planului de dezvoltare locala.
2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Printre echipamentele puse la dispoziţie de membrii GAL-ului AMARADIA-JIU până la
începerea activităţilor GAL-ului şi realizarea de cheltuieli de funcţionare, se evidenţiază:
1 birou pentru secretariat dotat cu PC conectat la internet, imprimantă, telefon, fax, scanner,
copiator;
1 birou pentru managerul tehnic dotat cu PC conectat la internet, telefon;
1 laptop;
1 arhivă;
1 sală de sedinte;
Echipamentele şi sălile din dotarea GAL-ului AMARADIA-JIU, inclusiv linia telefonică,
vor fi achiziţionate sau închiriate de către GAL.
3. Buget indicativ anual de functionare GAL-ului (echipamente, localuri disponibile)
În conformitate cu prevederile sub-măsurii 431.2 din fişa tehnică a axei 4 (Leader),
cheltuielile de funcţionare a Grupului de Acţiune Locală de la nivelul teritoriului vor fi de
maxim 20% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală (pentru
componenta a – funcţionarea GAL – 80% şi componenta b – instruire şi animarea teritoriului
după selecţia GAL – 20% din suma cheltuielilor de functionare GAL).
Astfel, bugetul indicativ anual de funcţionare a GAL-ului, pentru fiecare componentă (a. şi
b.) este:
Componenta a. – Funcţionarea GAL 80% suma cheltuielilor de functionare GAL-ului.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pentru această componentă, cheltuielile de funcţionare a Grupului de Acţiune Locală nu
depăşesc 80% din totalul alocat sub-măsurii 431.2 şi vor acoperi următoarele tipuri de
cheltuieli:
- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL;
- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de
implementarea strategiei de dezvoltare locală;
- Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii;
- Cheltuieli pentru închirierea/ achiziţia de echipamente de birotică şi electronice, precum
şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL-ului;
- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor;
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi
plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.);
- Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de dezvoltare
rurală, seminarii etc.
Componenta b. Instruire şi animarea teritoriului:
Pentru această componentă, cheltuielile cu activităţile de instruire şi animare a teritoriului
nu depăşesc 20% din totalul alocat sub-măsurii 431.2 şi vor acoperi următoarele tipuri de
cheltuieli:
- Studii ale zonei;
- Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală;
- Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală;
- Evenimente de promovare;
- Instruirea liderilor locali.
Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi
achiziţionarea de teren.
Bugetul indicativ anual aferent implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului
este prezentat după cum urmează:
Buget indicativ anual
Tabelul nr. 48
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Nr. crt. Componenta
(A/B) Tip cheltuieli Valoare (Euro) An
Pondere din
totalul
component (%)
1.
A
Salarii şi alte plăţi pentru
personalul GAL 33600
2012
28
2.
Cheltuieli legate de plata
experţilor 36000 30
3.
Cheltuieli pentru închirierea
unor locaţii 16500 13,7
4.
Cheltuieli pentru
închirierea/achiziţia de
echipamente de birotică şi
electronice 6000 5
5.
Cheltuieli pentru organizarea
întâlnirilor 15000 12,5
6. Cheltuieli legate de comunicare 5000 4,2
7.
Cheltuieli pentru participarea la
activităţile reţelei naţionale şi
europene de dezvoltare 7900 6,6
Subtotal A 120.000 100
1.
B
Studii ale zonei 10.000 33,3
2.
Măsuri pentru furnizarea
informaţiei cu privire la strategia
de dezvoltare locală 5000 16,7
3.
Instruirea personalului implicat
în implementarea strategiei de
dezvoltare locală 8000 26,7
4. Evenimente de promovare 7000 23,3
Subtotal B 30.000
Total (A+B) 150.000
Bugetul indicativ multianual (2012-2013) aferent implementării Strategiei de Dezvoltare
Locală a teritoriului este prezentat după cum urmează:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Buget indicativ multianual (2012-2013)
Descriere Valoare (Euro) Anul/perioada
Pondere in
strategie (%)
Pondere
431.2
Componenta A 120.000 2012
4,21 40
Componenta B 30.000 1,05 5
Componenta A 120.000 2013
4,21 40
Componenta B 30.000 1,05 5
Total pondere componenta
A 2012-2013 240.000 2012-2013
8,42 80
Total pondere componenta
B 2012-2013 60.000 2012-2013
2,10 20
Total A+B 300.000 2012-2013
100
4 Dispozitivul de comunicare şi informare
Activitatea de informare şi comunicare în conformitate cu prevederile regulamentelor
europene nr. 1698/2005 şi nr. 1974/2006 îşi propune divulgarea activităţii GAL-ului
AMARADIA-JIU şi a Planului de Dezvoltare Locală către public, potenţialii beneficiari,
organizaţii profesionale, actori economici şi sociali, organisme pentru promovarea egalităţii
între femei şi bărbaţi, organizaţii non-guvernamentale, inclusiv organizaţii de mediu, privind
oportunităţile oferite de program şi condiţiile de accesare a finanţărilor.
Informarea populaţiei locale
În procesele de dezvoltare economică, între tradiţie şi inovaţie, şi în mutaţiile tehnologiilor
activităţilor umane se evidenţiază importanţa istorică şi actuală a conceptului de „ruralitate”.
Prin urmare, se consideră strategică „comunicarea” unei noi interpretări pozitive a „ruralităţii”
între toţi subiecţii publici şi privaţi în scopul creşterii sensului de apartenenţă a unei comunităţi
la propriul teritoriu care reprezintă condiţia indispensabilă pentru iniţierea unui proces real de
dezvoltare socio-economică.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pe scurt, strategia obiectivelor şi acţiunilor de informare şi comunicare au drept scop
realizarea unui sistem tot mai deschis pentru participarea activă a operatorilor publici şi privaţi
şi a cetăţenilor, printr-un serviciu care difuzează informaţii şi cunoştinţe, oportunităţi şi
schimbări, evitând iniţiativele izolate, episodice şi autoreferenţiale. Activitatea de informare şi
divulgare a intervenţiilor către populaţia locală are o importanţă fundamentală şi contribuie într-
o manieră determinantă la atingerea obiectivelor urmărite prin intervenţiile conţinute în Planul
de Dezvoltare Locală. Populaţiei locale, care reprezintă un target nediferenţiat care conţine o
serie de categorii publice şi socio-economice, i se va comunica întreaga activitate a GAL-ului,
plecând de la iniţiative, intervenţii şi proiecte ale programului Leader, şi prin intermediul
acestora rolului GAL-ului pe teritoriu, competenţele şi valorile sale, ideea de dezvoltare
durabilă, strategiile şi instrumentele identificate. Este inevitabil în acest proces să se iniţieze sau
să se întărească parcursul unei identităţi teritoriale comune. În acţiunile de comunicare şi
informare a populaţiei locale este oportună evidenţierea faptului că intervenţiile realizate
contribuie la îndeplinirea obiectivului specific al FEADR la care se face referire în Axa IV a
PNDR, adică la reducerea disparităţilor economice şi sociale prin îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă cotidiană a cetăţenilor, prin acţiuni concrete la problematicile în domeniul formării,
ocupării, mediului, culturii, turismului sau şanselor egale.
Efectele comunicării asupra destinatarilor
Activităţile de comunicare pot acţiona asupra a cel puţin următoarelor medii: cel cognitiv,
la nivel afectiv şi, în fine, la nivel comportamental.
1. La nivel cognitiv
Analizarea efectelor comunicării la acest nivel constituie o măsură a acoperirii complexe a
targetului comunicării în funcţie de notorietatea inistituţiei GAL-ului şi, mai ales, în funcţie de
activitatea desfăşurată de acesta. Procesul de comunicare care se doreşte a fi iniţiat are
obiectivul principal de a promova nou creatul GAL faţă de diverşii actori din teritoriu şi mai
ales faţă de populaţia locală.
Importanţa urmăririi îndeplinirii acestui obiectiv constă în posibilitatea ca o mai mare
notorietate a GAL-ului şi a serviciilor furnizate de acesta să conducă la iniţierea unor
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
mecanisme de auto-generare de activităţi orientate către îmbunătăţirea calităţii vieţii în teritoriu.
Prin urmare, formele de comunicare impersonale şi, mai ales, în masă facilitează îndeplinirea
acestui obiectiv.
2. La nivel afectiv
Odată cunoscute activităţile GAL-ului printr-o atenţie la nivel cognitiv, adică prin
creşterea notorietăţii, este necesară continuarea în direcţia afirmării şi legitimării instituţiei ca
factor al dezvoltării socio-economice. Eficacitatea atinsă la nivel afectiv este măsurabilă prin
diverşi parametrii care conduc la percepţia unui standarde crescute de calitate din partea
targetului în raport cu serviciile oferite şi cu activităţile implementate de GAL. Obiectivul, la
acest nivel, este de a menţine o linie directă de interacţiune cu diverşii actori, transferându-le un
sentiment de securitate şi de calitate.
Pentru a înţelege importanţa acestei orientări se poate utiliza un exemplu simplu: simpla
existenţă a unui GAL nu înseamnă automat o bună opinie cu privire la acesta. Părerile pozitive
se construiesc în timp şi este obigatoriu să se investească constant într-o serie de forme şi
mijloace de comunicare orientate spre client. În acest scop, momentele de contact dintre
reprezentanţii GAL-ului şi targetul de referinţă trebuie să ia forma unor întâlniri (seminarii,
solicitări de informaţii, road show etc.) care să favorizeze o mai bună evaluare a GAL-ului şi a
serviciilor oferite.
3. La nivel comportamental
Obţinerea unor rezultate bune în termeni de notorietate (nivel cognitiv) şi de apreciere
(nivel afectiv) reprezintă doar baza pentru legitimarea GAL-ului în participarea la procesele
reale de dezvoltare teritorială. Aceasta se măsoară constant printr-o lipsă de încredere, nu
întotdeauna manifestată, a opiniei publice. Pentru a depăşi această lipsă de încredere şi,
câteodată, ostilitatea opiniei publice faţă de ceea ce nu este înţeles este necesară aprecierea faţă
de activităţile concrete desfăşurate de GAL-ul AMARADIA-JIU. Integrarea tuturor formelor şi
mijloacelor de comunicare care permit atingerea eficientă a obiectivelor fixate la acest nivel se
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
consideră necesară. Calitatea şi competenţele resurselor umane implicate în diversele proiecte
garantează îndeplinirea şi menţinerea standardelor de eficacitate la nivel comportamental.
În acest scop, pagina de internet a GAL-ului AMARADIA-JIU va constitui un vehicul
important de comunicare, actualizat continuu şi îmbogăţit cu ştiri şi evenimente chiar dacă nu
întotdeauna legate de GAL, tocmai pentru a garanta o maximă vizibilitate a instituţiei, pentru a
comunica disponibilitatea faţă de reala dezvoltare teritorială şi, prin urmare, pentru a favoriza
reducerea distanţei între instituţii şi diversele targeturi de referinţă. Planul de comunicare este
un instrument de planificare, coordonare şi monitorizare al activităţii de informare, difuzare,
comunicare şi animare teritorială orientat spre optimizarea proceselor instituţiilor publice şi
private, spre îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi spre atingerea unui nivel mai mare de
informare şi participare a publicului intern şi extern.
Planul de comunicare are scopul de a identifica acţiunile de îndeplinit pentru realizarea
unui proiect specific. Este cea mai utilizată matrice pentru definirea şi executarea activităţii de
comunicare a unei organizaţii.
Este un document de orientare care trebuie să organizeze strategic activităţile de informare
şi comunicare legate de proiect, să definească targetul de destinatari, conţinutul, obiectivele de
atins, condiţiile, modalităţile şi responsabilităţile în realizare, modalităţile de evaluare a
rezultatelor acţiunilor implementate.
Procesul de elaborare a Planului de comunicare prevede succesiunea unor faze
fundamentale care definesc liniile strategice generale, operaţionale şi instrumentele.
Rolul comunicării
Planul de Dezvoltare Locală al GAL-ului AMARADIA-JIU reprezintă, în perspectivă,
viziunea generală şi comună asupra dezvoltării teritoriului într-o perioadă de 3 ani de
programare, la care se adaugă încă 2 ani pentru realizarea plăţilor şi finalizarea proiectelor
contractate în perioada de programare. Pe de altă parte, PDL este instrumentul care defineşte
acţiunile de realizat concret pentru atingerea obiectivelor stabilite. Acesta identifică iniţial
direcţiile strategice ale dezvoltării şi, apoi, intervenţiile relative ale implementării.
Este un proces care se desfăşoară în mai multe faze:
1. Etapa referitoare la definirea obiectivelor;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Etapa de implementare a intervenţiilor prevăzute;
3. Etapa de evaluare a celor realizate în cadrul planificării strategice.
Fazele metodologice ale Planului de Comunicare:
1. Analiza de context intern şi extern asupra căruia se acţionează prin politica GAL-ului (a
se vedea analiza diagnostic din PDL);
2. Misiunea, adică ansamblul de principii de inspiraţie şi a liniilor strategice care aparţin
Planului de Dezvoltare Locală;
3. Obiectivele – adică descrierea în mod sintetic a rezultatelor aşteptate de la Planul de
Comunicare;
4. Segmentarea publicului de referinţă (target); aceasta corespunde împărţirii destinatarilor
unei intervenţii sau acţiuni de comunicare, prevăzută de plan, în grupuri omogene şi
semnificative care se diferenţiază pe baza caracteristicilor considerate relevante în
scopul realizării lor;
5. Evaluarea – faza de verificare a rezultatelor obţinute (monitorizarea), a efectelor
generate asupra contextului în care s-a acţionat şi a eventualelor discrepanţeîntre acestea
şi obiectivele stabilite.
Comunicarea constituie un factor de succes al procesului de dezvoltare a zonei, deoarece:
a. Creează condiţiile proiectuale în condiţiile în care se difuzează cultura participării şi a
concertării ca metodă de asumare a deciziilor publice;
b. Informează constant cetăţenii şi actorii implicaţi în planificare asupra conţinuturilor
Planului, programelor de implementare şi rezultatelor atinse;
c. Generează încredere în jurul unei idei privind comunitatea şi teritoriul şi unui sistem de
valori comun şi recognoscibil;
d. Menţine şi poate lărgi reţeaua de interlocutori şi de actori active care pot participa la
definirea atât a obiectivelor strategice cât şi a proiectelor de realizat.
Prin urmare, misiunea Planului de Comunicare are scopul esenţial de a stimula
cunoaşterea şi participarea din partea teritoriului în jurul intervenţiilor şi acţiunilor realizate.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Obiective generale
În lumina analizei de context şi a specificităţii teritoriului de referinţă şi a dinamicilor de
comunicare, acţiunile de informare şi comunicare, conţinute în Planul de Comunicare al GAL-
ului AMARADIA-JIU vor trebui să sporească notorietatea şi transparenţa acţiunii GAL şi să
dea destinatarilor o imagine omogenă a intervenţiilor, adică să divulge şi să ilustreze:
a. Planurile de Dezvoltare Locală (PDL) – anunţuri şi invitaţii pentru depunerea de
proiecte;
b. Sensibilizarea teritoriului asupra rolului desfăşurat de Uniunea Europeană, în colaborare
cu autorităţile naţionale şi locale, în favoarea implementării intervenţiei şi asupra
rezultatelor obţinute;
c. Dotarea teritoriului cu instrumente corespunzătoare de cunoaştere şi de animare în
sprijinul politicilor de dezvoltare a ocupării şi creării de societăţi şi de locuri de muncă,
care pot fi realizate prin Leader sau cu alte instrumente;
d. Dotarea teritoriului cu instrumente adecvate de promovare a teritoriului şi a ofertei sale.
Obiective specifice
În special, obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin implementarea Planului de
Comunicare sunt:
- Favorizarea utilizării resurselor financiare puse la dispoziţie;
- Sporirea calităţii intervenţiilor de realizat cu astfel de resurse financiare;
- Atingerea unui bun nivel de cunoaştere şi de cultură a teritoriului referitor la rolul,
activităţile şi acţiunile desfăşurate de Uniunea Europeană;
- Garantarea vizibilităţii realizărilor co-finanţate;
- Promovarea oportunităţilor egale între femei şi bărbaţi;
- Favorizarea difuzării culturii pentru protecţia şi îmbunătăţirea mediului.
Segmentarea publicului de referinţă – target
În proiectarea comunicării este necesară identificarea diverselor publicuri sau target de
referinţă. Printre publicuri reintră destinatarii direcţi ai activităţilor de comunicare, dar şi acei
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
actori care pot facilita difuzarea mesajului, care pot avea un rol de partener în organizarea
acţiunilor de comunicare, care pot fi importanţi lideri de opinie.
Prin urmare, se consideră necesară clasificarea publicurilor în două grupe cât mai
omogene care să poată fi influenţate de acţiunile de comunicare, făcând distincţia la două
niveluri:
- Target intern – constituit de cine a participat sau participă la procesul de construcţie a
Planului de Dezvoltare Locală, care, tocmai din acest motiv, deţine un rol în faza de
execuţie a proiectului;
- Target extern – care trebuie informat despre obiectivele şi stadiul lucrărilor din Planul de
Dezvoltare Locală.
Target-ul intern cuprinde toţi actorii care au un interes în Planul de Dezvoltare Locală.
Este foarte important ca acest grup să fie identificat, care, fiind direct interesat, trebuie să fie
permanent ţinut la curent cu acţiunile întreprinse de GAL-ul AMARADIA-JIU.
Comunicarea externă este cea pe care responsabilii de comunicare ai GAL-ului
AMARADIA-JIU vor trebui să o efectueze constant în formă oficială cu scopul principal de a
informa şi implica publicul cu privire la implementarea Planului de Dezvoltare Locală. Targetul
extern cuprinde: instituţiile, beneficiarii PDL, media, operatorii socio-economici, comunităţile
locale, sistemul financiar, turişti şi excursionişti.
Forme şi mijloace de comunicare
Formele de comunicare
Stabilirea cu certitudine a strategiei de comunicare care se doreşte a se adopta şi care să fie
cea mai adecvată şi eficientă pentru obiectivul stabilit (difuzarea unui mesaj, stimularea
participării, împărţirea valorilor) înseamnă a se dota cu o serie de instrumente diverse care,
integrate într-o strategie unică, să conducă la un rezultat pozitiv al intervenţiilor şi la atingerea
obiectivelor iniţiale. Formele de comunicare pot fi clasificate în două tipologii distincte:
1. Personale;
2. Impersonale.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Canalele de comunicare personale prevăd o comunicare directă între două sau mai multe
persoane care se poate realiza faţă în faţă, între o persoană şi un public, prin telefon sau prin
poştă. Eficacitatea acestora rezultă din prezentarea şi răspunsul personalizat la diversele mesaje.
Formele de comunicare impersonale constau în comunicări adrestae mai multor persoane
şi includ mass media, promovarea vânzărilor, evenimente şi propagandă. Comunicarea de masă
influenţează comportamentul individual printr-un proces în două etape. Ideile sunt comunicate
prin presa scrisă şi audio-video liderilor de opinie şi de la aceştia la grupurile de populaţie care
nu au acces la media. Chiar dacă comunicarea personală este mai eficientă decât cea în masă,
mass-media rămâne mijlocul fundamental pentru stimularea comunicării personale.
Mijloacele de comunicare:
1. Produse editoriale
- Va conţine informaţii despre stadiul de implementare a intervenţiilor şi despre oportunităţile
la dispoziţia comunităţilor locale legate de Programul Leader. Va fi distribuit gratuit în
punctele de interes ale comunelor din GAL-ul AMARADIA-JIU (instituţii, poştă, bar etc.)
şi transmis tuturor celorlalţi actori ai GAL la nivel local, regional, naţional. Formatul va fi
publicat şi pe site-ul GAL-ului cu posibilitatea de a fi descărcat.
2. Comunicare online
- Pagina de internet a GAL-ului AMARADIA-JIU: va fi în permanenţă actualizată, va
conţine o parte instituţională (compusă din informaţii privind componenţa GAL, operatori
economici, Consiliul de Administraţie, asociaţi, comunele partenere) şi o parte privind
activităţile şi intervenţiile GAL-ului, plecând de la publicarea anunţurilor cu documentaţia
aferentă, până la ştiri privind fiecare acţiune întreprinsă (participări la târguri şi expoziţii,
acorduri de parteneriat, vizite ale unor delegaţii, întâlniri, seminarii, jurnalul GAL-ului);
- Prezenţa GAL-ului în cadrul altor pagini de internet locale: este un instrument pentru a
transmite nu doar un mesaj promoţional (cu ocazia întâlnirilor, seminariilor etc.), dar şi
pentru a promova imaginea instituţională a GAL-ului. Prin urmare, se consideră utilă
achiziţionarea unui banner pe o perioadă mai lungă care să fie vizibil pe 2 – 3 pagini locale
sau regionale de internet.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. Evenimente/ momente de informare şi divulgare
- Campanii publicitare – se vor desfăşura prin intermediul mijloacelor de comunicare de masă
la nivel local şi regional (de exemplu, televiziuni, redio, ziare etc.). Vor avea un rol de
comunicare instituţională şi de informare mai ales în faza iniţială de prezentare a
activităţilor legate de Leader şi în faza finală, la închiderea programului, de prezentare a
rezultatelor obţinute;
- Conferinţele de presă – trebuie să fie organizate cu ocazia aprobării fiecărei faze
procedurale şi de realizare a Planului de Dezvoltare Locală. Acest instrument permite
prezentarea activităţilor GAL-ului AMARADIA-JIU şi vehicularea valorilor şi măsurilor,
precum şi a rezultatelor obţinute, către toate publicurile de referinţă. Conferinţa de presă va
fi precedată şi urmată de comunicate de presă, raporturi directe cu jurnaliştii etc;
- Seminarii şi întâlniri – aceste evenimente se vor constitui ca momente de aprofundare în
timpul diverselor faze ale realizării intervenţiilor. Vor fi adresate diverselor target-uri şi vor
fi implicaţi specialişti din sectorul în discuţie. Se prevăd realizarea acestor evenimente
înainte de lansarea fiecărui anunţ de depunere de proiecte pentru a măsura diversele sectoare
de intervenţie ale Planului de Dezvoltare Locală.
4. Publicitate
- Redactarea de spoturi comerciale în cele mai difuzate ziare locale: cu ocazia seminariilor,
întâlnirilor şi conferinţelor care necesită implicarea comunităţilor locale, sau doar
publicitate comercială a GAL-ului şi a activităţii sale pe teritoriu pentru susţinerea şi
stimularea muncii şi creşterea sensului identităţii teritoriale a GAL-ului AMARADIA-JIU.
5. Producţie şi distribuţie de materiale informative
- Broşuri şi CD-uri: este prevăzută crearea unui instrument pe hârtie şi multimedia cu funcţia
de informare a publicului asupra iniţiativelor implementate de GAL-ul AMARADIA-JIU.
CD-ul va trebui să conţină Planul de Dezvoltare Locală cu măsurile, intervenţiile, resursele
la dispoziţie, rezultatele aşteptate. Acestea vor putea di distribuite cu ocazia evenimentelor
organizate de GAL şi de asociaţi;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- Pliante, volante, hărţi etc. – mijloace de promovare şi divulgare a iniţiativelor şi proiectelor
legate de Planul de Dezvoltare Locală al GAL-ului. Utilizarea acestor instrumente este
importantă întrucât pot fi atinse mai multe categorii de public ţintă, care nu are posibilitatea
de a intra în contact şi cu alte forme de informare. Este vorba despre instrumente
democratice şi cu un mare caracter de transparenţă care vor fi utilizateşi distribuite intensiv
atât în comunele partenere, cât şi, pentru acţiunile de cooperare, în teritoriile partenere;
- Catalogul proiectelor Leader – publicaţia, pe format de hârtie şi electronic, are scopul de a
prezenta toate proiectele finanţate în cadrul PDL, activităţile realizate, mediul de intervenţie
şi impactul lor faţă de obiectivele stabilite;
- Ghiduri – de exemplu: privind artizanatul local, preparate alimentare specifice, ospitalitatea
pe teritoriu, festivităţile şi evenimentele folclorice de pe teritoriu etc.;
- Harta GAL-ului cu indicarea punctelor de interes turistic: instrument pentru vizitele turistice
destinat în principal unui target extern, dar util şi pentru cetăţenii locali. Produsul poate fi
distribuit atât la nivel teritorial, cât şi în cadrul evenimentelor.
Evaluarea acţiunilor de comunicare realizate
Fiecare program de comunicare prevede activităţi de monitorizare şi evaluare pentru
verificarea eficacităţii acţiunilor realizate şi pentru identificarea intervenţiilor mai importante,
cu un înalt grad de reproducere.
Pentru Planul de Comunicare al Planului de Dezvoltare Locală al GAL-ului AMARADIA-
JIU vor fi realizate verificări periodice ale acţiunilor, utilizând indicatori de ascultare, de
prezenţă la seminarii şi conferinţe, indici de difuzare a materialelor pe suport hârtie, chestionare
pentru beneficiarii finali, precum şi interviuri pentru verificarea instrumentelor activate care vor
fi efectuate.
Activităţile de monitorizare, efectuate în termenul fiecărei activităţi de comunicare, este o
analiză a eficacităţii instrumentelor de comunicare pe baza unei analize cost-beneficiu.
În acest scop, se va elabora un Raport Anual privind eficacitatea mijloacelor de
comunicare în raport cu mesajele, sau o analiză detaliată a rezultatelor obţinute cu privire la
strategia de comunicare implementată. Acesta se realizează pentru verificarea:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
- Difuzării, înţelegerii şi acceptării mesajului (dacă au ajuns la destinaţie, dacă au fost
memorate sau înţelese corect, dacă există un feedback după primirea mesajului);
- Corecta funcţionare a circuitelor şi a fluxurilor informative (diverse probleme, întârzieri);
- Analiza comportamentelor organizaţionale ale operatorilor interni;
- Calitatea comunicării percepută;
- Modificări ale comportamentelor datorate informării.
PARTEA A VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL-ul AMARADIA-
JIU presupune:
- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării strategiei (sau depistarea
problemelor);
- Efectuarea zilnică a gestionării strategiei;
- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor;
- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizări şi rezultate;
- Informatia despre continutul proiectului si realizarile acestuia este oferita factoriloi de
decizie la cel mai inalt nivel.
Monitorizarea
Planul de monitorizare al PDL va avea scopul de a verifica efectiva realizare a
intervenţiilor şi evaluarea impactului lor social-economic în raport cu obiectivele urmărite.
Crearea unui sistem de monitorizare are în principal funcţia de a lua în considerare stadiul de
evoluţie al programelor cu frecvenţă periodică pentru a furniza elementele necesare evaluării pe
parcurs şi ex-post a acţiunilor, permiţând eventuala corectare sau formularea unei estimări a
efectelor obţinute. Acţiunile de monitorizare se vor concentra în principal asupra aspectelor
financiare şi fizice ale realizărilor şi de aceea instrumentul principal va fi reprezentat de
indicatori care furnizează indicaţii precise asupra diverselor aspecte ale programării privind
corespondenţa, pertinenţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenibilitatea acţiunilor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pentru a evidentia gradul de implementare a Planului GALA AMRADIA- JIU , se va
intocmi un Raport anual de progres, care va contine toate informatiille cu privire la evolutia
implementarii planului. Referitor la acest lucru , raportul anual de progres cuprinde urmatoarele
elemente:
- tabelel privind implementarea financiara a planului pentru fieacre masura
- tabele de monitorizare
- analiza rezultatului monitorizarii planului
De asemenea va fi intocmit un Raport trimestrial privind implementarea Planului de
Dezolvatre Locala. Monitorizarea strategica trebuie sa furnizeze date privind stadiul de realizare
a obiectivelor planului si a implementarii strategiei in raport cu indicatorii stabiliti.
Monitorizarea iplementarii PDL-ului are in vedere:
-evaluarea perioadica a progreselor inregistrate pentru obiectivele specifice ale Planului
- examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si monitorizarea calitatii
implementarii proiectelor finantate
-examinarea rezultatelor obtinute
- elaborarea recomandarilor si propunerilor in vederea imbunatatirii impactului planului
Cele doua rapoarte vor fi supuse aprobarii Consiliului Director si a Adunarii Generale
dupa care vor fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Evaluare:
Corespondenţa: luând în considerare previziunile din proiect, permite evaluarea raportului
dintre cele prevăzute şi cele realizate.
Pertinenţa: evaluată anterior coerenţa dintre nevoile de context şi implementarea
proiectului, precum şi compatibilitatea dintre mijloace şi finalitate, şi coerenţa şi
compatibilitatea dintre diversele obiective specifice ale proiectului, analiza ulterioară se va
orienta spre cercetarea coerenţei interne dintre acţiunile proiectate şi realizate şi obiectiul
general al proiectului.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Eficienţa: se vor evalua rezultatele obţinute în raport cu resursele utilizate. În special, se
vor analiza acţiunile şi cheltuielile efectuate pentru a le realiza. Unde este posibil se va căuta să
se compare parametrii de cost (pentru achiziţii, lucrări şi personal) cu cele ale altor proiecte
similare. Indicatorii utilizaţi vor fi atât de tip tehnic (conformitatea realizărilor cu standardele
prevăzute), cât şi de tip economic (costuri ale materiei prime, ale personalului, de gestiune, de
organizare). Se va acorda o atenţie specială la nivel de eficienţă organizaţională şi relaţională
dintre diverşii actori implicaţi (responsabil de proiect, parteneri locali, beneficiari).
Eficacitate: în vederea obţinerii unui proiect bine definit, obiectivele specifice au fost
evaluate pentru a fi „măsurabile”. În fazele ulterioare, se va măsura gradul de îndeplinire a
obiectivelor, ţinând cont de indicatorii privind cantitatea şi tipologia beneficiarilor, a acţiunilor
şi a sistemului de gestiune.
Impact: măsurând evaluarea impactului transformărilor care derivă din stimuli produşi de
proiect asupra teritoriului de referinţă, o astfel de monitorizare poate interveni doar pe termen
mediu şi lung. Se vor putea oricum evalua transformările directe, strâns legate de proiect şi
prevăzute ca obiective cu caracter general, şi cele indirecte, şi rareori previzibile, legate de
aspecte mai ample de context, cum ar fi schimbările de la nivel politic, social, economic,
cultural, antropologic, tehnologic şi de mediu.
Sustenabilitate: este parametrul pentru evaluarea capacităţii subiecţilor locali de a urmări
acţiunile în mod autonom după finalizarea proiectului. Sustenabilitatea va fi evaluată la nivel
politic-instituţional, al operatorilor şi al beneficiarilor.
În funcţie de situaţiile specifice se vor utiliza în combinaţie sau singuri indicatori de
realizare.
Indicatori financiari:
raportul dintre valoarea contractelor beneficiarilor şi alocări (pentru evaluarea capacităţii
de angajare a GAL-ului);
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
raportul dintre plăţi şi valoarea contractelor beneficiarilor (pentru cuantificarea
capacităţii de plată);
raportul dintre plăţi şi alocări (pentru cuantificarea capacităţii de absorbţie).
Indicatori fizici:
numărul societăţilor beneficiare;
numărul tinerilor beneficiari;
numărul femeilor beneficiare;
numărul publicaţiilor realizate;
numărul serviciilor activate;
numărul de evenimente realizate.
Indicatori de eficacitate (raportul dintre valoarea realizată şi valoarea prevăzută):
% societăţilor beneficiare din totalul prevăzut al societăţilor;
% femeilor beneficiare din totalul prevăzut;
% tinerilor implicaţi din totalul prevăzut;
% populaţiei deservite din populaţia totală a GAL-ului.
Indicatori de eficienţă (raportul dintre acţiunile realizate şi resursele financiare implicate):
echivalenţa în ore-om a muncii efectuate;
costul personalului/ persoană (costul/locuitorii GAL).
În ce priveşte indicatorii de impact menţionaţi în continuare, se precizează că aceştia
furnizează indicaţiile privind efectele structurale şi permanente produse de intervenţiile
realizate. Definirea lor se bazează pe formularea obiectivelor specifice, considerând coerenţa
dintre obiective şi instrumente sau tipurile de intervenţie care vor fi utilizate.
Indicatori de impact:
variaţia rezidenţilor în comunele din zona GAL-ului;
variaţia numărului de itinerarii turistice şi culturale pe teritoriul GAL-ului;
creştere a numărului de societăţi şi exploataţii pe teritoriul GAL-ului;
variaţia numărului de utilităţi şi servicii pentru populaţie în comunele din zona GAL-
ului;
creştere a accesibilizării teritoriului (km infrastructură);
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
creştere a atractivităţii teritoriului (număr de structuri de agrement, culturale, turistice
etc., care cresc atractivitatea teritoriului).
Pe lângă aceşti indicatori globali la nivelul strategiei, personalul GAL-ului va monitoriza
şi indicatorii de rezultat pentru fiecare măsură de finanţare:
Tabelul nr. 49
Măsura Indicatori de rezultat
112 - „Instalarea tinerilor fermieri‖ 1. Număr de tineri fermieri sprijiniţi;
2. Volumul total al investiţiei/ proiect.
141 - Sprijinirea fermelor agricole
de semi-subzistentă
1. Numarul ferme de semisubzistenta sprijinite;
2. Cresterea productivitătii muncii.
312 - „Sprijin pentru crearea şi
dezvoltarea de microîntreprinderi‖
1. Numărul de micro-întreprinderi sprijinite;
2. Numărul de locuri de muncă create;
3. Procent de populaţie rurală care beneficiază de
condiţii de viaţă îmbunătăţite.
313 - „Încurajarea activităţilor
turistice‖
1. Numărul de activităţi turistice sprijinite;
2. Numărul de locuri de muncă create;
3. Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului
beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite.
322 - ―Renovarea, dezvoltarea
satelor, îmbunătăţirea serviciilor de
bază pentru economia şi populaţia
rurală şi punerea în valoare a
moştenirii rurale‖
1. Număr de localităţi sprijinite;
2. Volumul investiţiilor;
3. Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului
beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite.
322.1 - ―Dezvoltarea teritoriului,
menţinerea obiceiurilor şi
meşteşugurilor, şi îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru economia şi
populaţia rurală‖
1. Număr de acţiuni sprijinite;
2. Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului
beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
421 Implementare proiectelor de
cooperare
Numar proiecte realizate
111 Formare profesionala,
informare si difuzare de cunostinte
Numar de proiecte realizate
Toate datele privind monitorizarea vor fi transferate Autorităţii de Management şi APDRP
de către GAL-ul AMARADIA-JIU, conform unor tabele sintetice conţinând pentru fiecare
intervenţie informaţiile privind obiectivele urmărite, descrierea tehnică a intervenţiei, indicatorii
şi obiectivele fizice ale acesteia, beneficiarii, rata de cofinanţare publică şi privată etc.
De asemenea in momentul stabilirii echipei locale de evaluare, va fi criteriul de selectie a
membrilor comisiei si experinta anterioara sau instruirea adecvata.
Controlul:
Sistemul de control elaborat de Grupul de Acţiune Locală în scopul garantării unei
utilizări corespunzătoare a finanţărilor, în linie cu regulile de eficienţă şi conformitate, se
inspiră din prevederile Regulamentului CE nr. 1290/1999 privind controlul financiar al
intervenţiilor cofinanţate din fonduri comunitare şi ale Regulamentului nr. 438/2001 care
disciplinează modalitatea de aplicare. În special, acesta respectă principiile unei definiri clare,
alocării şi separării funcţiilor în cadrul GAL-ului, exercitării eficace a unor funcţii şi informării
organului abilitat cu privire la efectuarea sarcinilor şi la mijloacele implicate în realizarea
acţiunilor. Prin intermediul previziunii adoptării pistei de control respective, sistemul de control
permite verificarea:
- corespondenţa dintre datele sintetice certificate de APDRP pentru fiecare înregistrare a
cheltuielilor şi documentaţia justificativă păstrată la sediu sau la beneficiarii finali;
- alocarea şi transferul resurselor comunitare şi naţionale disponibile.
În acest mod, pista de control satisface condiţiile principale conform cărora GAL-ul va
încerca să se asigure că:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
1) înregistrările contabile disponibile la diversele niveluri de gestiune furnizează indicaţii
detaliate privind cheltuielile efectiv efectuate de beneficiarii finali pentru fiecare operaţiune
cofinanţată;
2) pentru rubricile de cheltuieli care fac referire doar parţial la operaţiunea cofinanţată se
demonstrează acurateţea repartizării cheltuielii între operaţiunea cofinanţată şi alte cheltuieli
(acelaşi principiu se aplică pentru cazurile de cheltuieli eligibile până la o anumită sumă sau
proporţional cu alte costuri);
3) la propriul nivel de gestiune sunt disponibile documente procedurile de selecţie a
beneficiarilor, rapoarte privind verificările efectuate asupra proiectelor finanţate.
4) în declaraţiile de cheltuieli efectiv efectuate, informaţiile sunt sistematizate conform
unui buget care indică pentru fiecare operaţiune fiecare rubrică de cheltuieli şi care conduc la
alcătuirea unei sume totale;
5) este elaborată o listă a operaţiunilor aprobate în cadrul acordării contribuţiei în care au
fost indicate fiecare operaţiune, beneficiarul final, data acordării contribuţiei, sumele angajate şi
plătite, perioada cheltuielii, cheltuiala totală pe măsură;
6) este garantat accesul la documente pentru personalul autorităţilor de control, al
structurilor care efectuează verificări asupra sistemelor de gestiune şi de control.
Prin urmare, GAL-ul va urmări să:
- documenteze toate fazele procedurale implementate pentru acordarea contribuţiilor şi
adjudecarea de bunuri/servicii şi controalele aferente;
- se utilizeze un sistem contabil corespunzător, capabil să înregistreze fiecare plată efectuată
şi să demonstreze corespondenţa directă cu un document contabil justificativ;
- să realizeze un sistem conform de arhivare a informaţiilor legate de controale şi cu
documentaţia aferentă pentru a le putea pune la dispoziţie pentru orice operaţiune de control
şi verificare la nivel superior.
Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren. Programarea vizitelor (controalelor) va
trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea
bunelor relaţii, verificarea doar a aspectelor legate de proiect etc.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
De asemenea, în cadrul mecanismului de implementare, se va preciza modul de distribuire
a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi
autoritatea de management.
Tabelul nr. 50
Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi
Informare X
Sprijinirea elaborării
proiectelor
X
Lansarea apelului pentru
proiecte
X
Selectarea proiectelor X
Controlul administrativ al
dosarelor
X X
Decizie X
Notificarea către
beneficiar
X X
Monitorizare X X
Plată X
Control X X
Arhivare X
Pentru îndeplinirea aspectelor prevăzute mai sus, Grupul de Acţiune Locală va aplica cel
puţin pistele de audit prezentate mai jos. Acestea vor putea fi modificate şi completate în funcţie
de necesităţi, pentru eficientizarea activităţii, cu aprobarea Consiliului Director. De asemenea,
în funcţie de solicitări, Grupul de Acţiune Locală va elabora şi alte piste de audit, astfel încât să
îşi desfăşoare activitatea în mod corect şi eficient.
Dupa cum se observa din informatiile de mai sus , GAL AMARADIA-JIU ,
indeplineste criteriile de selectie nr. 3.1.6 si 3.1.7, fixat de MADR , in sensul stabilirii
lcare a dispozitiilor de evaluare-monitorizare a implementarii Planului de Dezvoltare
Locale
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Pista de audit – Sectiune 1 – Pista de audit. Monitorizarea proiectelor la nivelul teritoriului
Măsura: ..............
Sesiunea/ anul: ............../..................
Avizat: Reprezentant legal*
Nume/ Prenume….........................................…..
Semnătura .......................... Data...................
Activitatea
Organismul/
Responsabil
Completat
Nume/
Prenume
Data
Verificat/
Aprobat:
Nume/ Prenume
Data
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Stabilirea calendarului de
sesiuni şi a valorilor alocate
pe măsuri
Adunarea
Generală Aprobat/ Neaprobat Calendar de sesiuni
Stabilirea punctajelor
pentru fiecare măsură şi
sesiune de depunere
Adunarea
Generală Aprobat/ Neaprobat Tabel cu punctaje
Elaborarea anunţului
sesiunii de depunere
Compartiment
administrativ Aprobat/ Neaprobat Anunt de selecţie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activitatea
Organismul/
Responsabil
Completat
Nume/
Prenume
Data
Verificat/
Aprobat:
Nume/ Prenume
Data
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
Publicarea anunţului de
selecţie
Compartiment
administrativ Publicat/ Nepublicat Presa locală/ website
Primirea şi înregistrarea
proiectelor
Comitetul de
Selecţie Primit/ Neprimit Aplicaţii
Verificarea conformităţii
proiectelor
Comitetul de
Selecţie Verificat/ Neverificat Lista proiectelor eligibile
Verificarea eligibilităţii
proiectelor
Comitetul de
Selecţie Verificat/ Neverificat Lista proiectelor eligibile
Întocmirea listei proiectelor
eligibile
Comitetul de
Selecţie
Întocmit/ Neîntocmit Lista proiectelor eligibile
Evaluarea proiectelor şi
calcularea punctajelor
Comitetul de
Selecţie Întocmit/ Neîntocmit
Lista proiectelor pentru
selecţie
Întocmirea listei proiectelor
pentru selecţie
Comitetul de
Selecţie Întocmit/ Neîntocmit
Lista proiectelor pentru
selecţie
Selecţia aplicaţiilor Comitetul de
Selecţie Selectat/ Neselectat Raport de Selecţie
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activitatea
Organismul/
Responsabil
Completat
Nume/
Prenume
Data
Verificat/
Aprobat:
Nume/ Prenume
Data
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
Aprobarea Raportului de
Selecţie
Reprezentant
legal Aprobat/ Neaprobat Raport de Selecţie
Informarea/ publicarea cu
privire la rezultatele
selecţiei
Compartiment
administrativ Publicat/ Nepublicat Anunt rezultate selecţie
Transmiterea proiectelor la
APDRP
Compartiment
administrativ
Transmis/
Netransmis Proiect
* Avizul Reprezentantului Legal se realizează după etapa de transmitere a proiectelor la APDRP
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Secţiunea 2 – Pista de Audit – Monitorizarea proiectelor selectate la nivelul teritoriului
Avizat: Reprezentant legal
Nume/ Prenume….........................................…
Semnătura .......................... Data...................
Activitatea Instituţia
Completat
Primit/ Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Verificat/ Aprobat:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Statutul
Documentului
Documente completate şi redactate,
primite sau transmise
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Primirea informării lunare privind
stadiul proiectului de la
beneficiari
Registru – înregistrare Raport lunar de
progres
Întocmirea listei de proiecte
pentru vizita pe teren Lista proiectelor de vizitat pe teren
Întocmirea Raportului vizitei pe
teren Raportul vizitei pe teren
Întocmirea Raportului de
monitorizare lunar privind stadiul
proiectelor
Raport de monitorizare lunar
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activitatea Instituţia
Completat
Primit/ Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Verificat/ Aprobat:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Statutul
Documentului
Documente completate şi redactate,
primite sau transmise
Transmiterea Raportului de
monitorizare către partenerii
GAL şi Comitetul Director
Raport de monitorizare lunar
Transmiterea Raportului de
monitorizare către APDRP şi
AM-PNDR
Raport de monitorizare lunar
Publicarea stadiului proiectelor în
cadrul materialelor de informare Raport de monitorizare lunar
Întocmirea Raportului anual de
monitorizare a strategiei Raport de monitorizare anual
* Avizul Reprezentantului Legal se realizează după etapa de transmitere a proiectelor la APDRP
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Secţiunea 3 – Pista de Audit – Cheltuielile de funcţionare a GAL-ului şi acţiuni de animare a teritoriului
Avizat: Reprezentant legal
Nume/ Prenume….........................................……
Semnătura .......................... Data...................
Activitatea Instituţia
Completat
Primit/Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Verificat/Aprobat:
Nume / Prenume
Data
Semnătura
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
1. 2. 3. 4. 5. 6.
SECŢIUNEA I – CHELTUIELI DE FUNCŢIONARE
Stabilirea planului de
cheltuieli lunar/
trimestrial
Plan de cheltuieli
Efectuare cheltuială Factura/ Ordin de plată
Contabilizare cheltuială
şi arhivare documente Sistem contabil
Întocmirea Raportului
lunar de cheltuieli Raport lunar
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activitatea Instituţia
Completat
Primit/Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Verificat/Aprobat:
Nume / Prenume
Data
Semnătura
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
Transmiterea Raportului
lunar către partenerii
GAL şi Comitetul
Director
Raport lunar
Transmiterea Raportului
lunar către APDRP Raport lunar
Întocmirea Dosarului
Cererii de Plată Dosar Cerere de Plată
Depunerea Dosarului
Cererii de Plată la
APDRP
Dosar Cerere de Plată
SECŢIUNEA II – ACŢIUNI DE ANIMARE
Stabilirea planului
acţiunilor de animare
lunar/ trimestrial
Plan de acţiuni de animare
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activitatea Instituţia
Completat
Primit/Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Verificat/Aprobat:
Nume / Prenume
Data
Semnătura
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
Depunere Raport Iniţial
la APDRP Raport Iniţial
Desfăşurarea achiziţiei/
publicare anunţ de
participare, evaluare
oferte, desemnare
câştigător
Raport de evaluare
Contractarea de servicii/
bunuri pentru animarea
teritoriului
Contract de prestare/
furnizare
Plata serviciilor de
animare/ bunurilor Factură/ Ordin de plată
Contabilizarea plăţilor Sistem contabil
Depunere Raport
Intermediar/ Final la
APDRP
Raport Intermediar
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Activitatea Instituţia
Completat
Primit/Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnătura
Verificat/Aprobat:
Nume / Prenume
Data
Semnătura
Statutul
Documentului
Documente completate şi
redactate, primite sau
transmise
Întocmirea Dosarului
Cererii de Plată Dosar Cerere de Plată
Depunerea Dosarului
Cererii de Plată la
APDRP
Dosar Cerere de Plată
* Avizul Reprezentantului Legal se realizează după etapa de transmitere a proiectelor la APDRP
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Implicarea GAL-ului in actiunile de cooperare in RNDR
PARTEA A-VIII-A Actiuni de cooperare si functionare in cadrul retelei de
dezvoltare rurala
1. Cooperare
În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele
locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi,
de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a
stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătăţirea lor.
Datorită faptului că abordarea de tip LEADER se implementează pentru prima dată în
România, proiectele de cooperare realizate prin intermediul acestei abordări reprezintă o noutate
pentru GAL-urile ce vor obţine finanţare în cadrul PNDR. Astfel, pentru ca proiectul de
cooperare propus de GAL-ul AMARADIA-JIU să fie realizat cu succes şi în mod eficace şi
eficient, cooperarea inter-teritorială este cea mai uşor de realizat. Dacă pe parcursul
implementării strategiei, GAL-ul AMARADIA-JIU va identifica şi alte posibilităţi de cooperare
inter-teritoriale sau trans-naţionale, vor fi elaborate noi proiecte de cooperare.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Nr.
crt.
Partenerul/
partenerii
Tematica
cooperării
Obiective
Valoarea
proiectului/proiectelor de
cooperare (euro)
Tabelul nr. 51
Rezultate
1. Experienţe de cooperare deja întreprinse
- - - - - -
2. Intenţii de cooperare
1
GAL
NATIONAL
Crearea unei
reţele de
itinerarii
tematice
Crearea de materiale informative cu privire
la promovarea itinerariilor tematice (hărţi,
minighiduri etc.).
Promovarea reţelei de itinerarii tematice
prin intermediul portalurilor de internet şi
a materialelor de informare.
Realizarea câte unei expozitii anuale de
produse tradiţionale în fiecare GAL, unde
celălalt GAL va expune produse
tradiţionale (alimentare, meşteşugăreşti
etc.) precum şi tradiţii ale propriilor
teritorii.
10000
(GAL – 5000)
Inventariere
obiective
Elaborare si
tiparire
materiale
informative
Organizare
târguri.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Anexa la Protocolul de Colaborare dintre GAL-ul AMARADIA-JIU si Asociatia Grupul
de.
Tabelul nr. 52
Crearea unei reţele de itinerarii tematice
Parteneriatul Acest proiect reprezintă concretizarea iniţiativei întreprinse de catre GAL-ul
AMARADIA-JIU si alt GAL la nivel national pentru a constitui o reţea inter-
teritorială pentru valorificarea patrimoniului cultural, prin gestiunea
coordonată a acţiunilor orientate către dezvoltarea inter-teritorială.
Această reţea pleacă de la motivaţia de a se prezenta ca punct de referinţă
pentru actorii din teritoriile implicate pentru turismul rural şi a patrimoniului
natural şi cultural. O altă motivaţie este dată de capacitatea unei astfel de
reţele de a atrage şi identifica resurse economice suplimentare.
Integrarea în
strategia
teritoriului
Proiectul se integrează în obiectivele operaţionale ale strategiilor GAL-urilor,
contribuind la dezvoltarea teritoriilor atât din punct de vedere turistic, cât şi
din punct de vedere al menţinerii şi valorificării patrimoniului natural,
instoric, cultural şi arhitectural.
În cadrul fiecărei strategii ale celor 2 GAL-urlor particpante sunt prevăzute
acţiuni complementare, care se integrează cu proiectul de cooperare. Astfel, în
cadrul fiecărei strategii sunt sprijinite acţiuni de dezvoltare a turismului,
acţiuni pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi tradiţiilor teritoriilor. Proiectul de
cooperare va aduce valoare adăugată tuturor acţiunilor prevăzute în strategiile
de dezvoltare, prin valorificarea rezultatelor celorlalte activităţi ale
strategiilor, promovarea teritoriilor şi valorificarea potenţialului acestora. Mai
mult, prin creşterea notorietăţii teritoriilor GAL-urilor şi a caracteristicilor
acestora (obiective turistice, tradiţii, obiective istorice şi culturale, produse
tradiţionale) se doreste a se creste valoarea adaugata a produselor locale.
În acelaşi timp, în cadrul acestui proiect se vor realiza schimburi de experienţă
între actorii de pe teritoriile GAL-urilor. Toate rezultatele proiectului şi a
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
cooperării vor fi diseminate atât în interiorul teritoriului cât şi în afara
acestuia, prin intermediul instrumentelor de informare şi promovare prevăzute
de fiecare GAL, dar şi prin intermediul Retelei Nationale de Dezvoltare
Rurală.
Tipul de
proiect
Obiective: Acest protocol de colaborare are scopul de a dezvolta într-o
manieră integrată teritoriul acoperit de cele 2 Grupuri de acţiune locală şi se
concretizează în crearea unei reţele de itinerarii tematice. Obiectivul este acela
de a dezvolta o reţea a GAL-urilor orientate către dezvoltarea unui program de
turism rural tematic. Turismul zonelor rurale, în acest caz cel legat de
valorificarea atât a patrimoniului natural, cât si cultural şi a tradiţiilor
teritoriilor, poate fi considerat una dintre formele cele mai importante de
„turism emergent”, cu un mare potenţial pentru teritoriu. Acesta este şi unul
dintre factorii cheie pentru dezvoltarea zonelor rurale pe termen mediu/lung.
Aspecte tehnice Principalele etape operaţionale identificate ca şi obiective strategice propuse,
se concentrează în jurul a patru teme centrale: identificarea, evaluarea,
promovarea, valorificarea acestora prin intermediul următoarelor acțiuni:
- caracterizarea teritoriului acoperit de cele 2 GAL-uri ca „sit de
valoare”, evidenţiind particularităţile şi mai ales caracterul de
unicitate;
- comunicarea, internă sau spre exterior, pentru a se evidenţia
elementele de valoare.
Acţiuni propuse:
a. Crearea de materiale informative cu privire la promovarea itinerariilor
tematice (hărţi, minighiduri etc.)
b. Promovarea reţelei de itinerarii tematice prin intermediul portalurilor
de internet şi a materialelor de informare
c. Realizarea câte unei expozitii anuale de produse tradiţionale în
fiecare GAL, unde celălalt GAL va expune produse tradiţionale
(alimentare, meşteşugăreşti etc.) precum şi tradiţii ale propriilor
teritorii.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Indicatori de rezultat:
- Număr de itinerarii create – 8
- Număr de evenimente de promovare a produselor tradiţionale – 4
Durata estimată a proiectului este pentru perioada 2013 – 2014.
Aspecte
financiare
Cheltuiala totală prevăzută pentru participarea GAL-ului constă în :
- Cheltuială totală – 10000 Euro, cite 5000 pentru fiecare GAL
Aceste actiuni se vrea a se constitui într-un proiect pilot, la care se doreste a se
atrage si alte GAL-uri din regiunea Olteniei, astfel incat sa se realizeze
premisele ca in perioada de programare 2014-2020 sa se pregateasca actiuni
ce vor fi incluse in Planurile de Dezvoltare Locala ale fiecareia dintre zone, in
vederea propunerii spre finantare, de catre comunitatile componente, prin
intermediul PNDR.
2.
Participarea GAL-ului in cadrul RNDR
Grupul de Acţiune Locală va participa direct la crearea Reţelei Naţionale de Dezvoltare
Rurală şi Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală prin furnizarea de informaţii şi date privind
Dupa cum se observa, din informatiile de mai sus, GALA MARADIA- JIU , indeplineste
criteriul de selectie SCS 3.2.2 cu privire la actiunile de cooperare inter-teritoriala in cadrul
PDL.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
teritoriul, proiectele implementate în cadrul strategiei şi stadiul acestora, acţiunile de animare
întreprinse etc. În acelaşi timp, personalul GAL-ului va participa în mod activ la acţiunile
desfăşurate de către Unitatea de Sprijin a RNDR sau REDR.
Pe teritoriul GAL-ului pot fi organizate evenimente acţiuni realizate de către RNDR sau
REDR, iar personalul GAL-ului şi partenerii vor asigura tot sprijinul necesar pentru
implementarea cu succes a acestor activităţi.
În cadrul materialelor de informare şi acţiunilor de animare şi promovare desfăşurate de
către GAL, vor fi cuprinse date furnizate sau preluate din RNDR şi REDR, pentru diseminarea
de informaţii externe către actorii de pe cuprinsul teritoriului.
Personalul GAL-ului va transmite periodic Rapoarte de Monitorizare şi materiale de
informare despre strategie şi proiectele finanţate către Unitatea de Sprijin a PNDR sau REDR,
în scopul diseminării de informaţii şi bune practici către mambrii RNDR şi către toate
persoanele interesate.
Participarea activă în cadrul RNDR şi REDR va contribui la transferul de know-how şi
bune practici între GAL şi ceilalţi membrii ai celor două reţele şi va facilita realizarea de relaţii
economice între actorii de pe teritoriul GAL-ului şi anumiţi membrii ai reţelelor. În acelaşi timp,
participarea ca membru activ va permite GAL-ului să stabilească noi modalităţi de cooperare
inter-teritorială şi trans-naţională.
Portalul de internet al GAL-ului va cuprinde o secţiune dedicată RNDR şi una dedicată
REDR, de unde pot si accesate informaţiile puse la dispoziţiei de către acestea.
Personalul GAL-ului va realiza materiale de informare specifice pentru RNDR şi REDR,
care vor cuprinde detalii despre proiecte de succes realizate în cadrul strategiei, descrierea
bunelor practici utizate şi care pot fi preluate de către cei interesaţi, precum şi prezentarea
teritoriului şi a ofertei de produse tradiţionale, trasee turistice sau materii prime care pot fi
utilizate în esterior.
Resursele umane utilizate de către GAL pentru susţinerea RNDR, REDR şi a activităţilor
sale sunt reprezentate de către responsabilul cu animarea şi managerul tehnic al GAL-ului, care
vor fi sprijiniţi de experţi externi specializaţi pentru domaniile de activitate prevăzute de fiecare
activitate a reţelelor.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Resursele materiale şi financiare sunt reprezentate de realizarea de materiale de informare,
secţiunea dedicată de pe portalul GAL-ului, resursele utilizate pentru colectarea de informaţii
din teritoriu, precum şi suportul logistic necesar sprijinirii activităţilor realizate de către RNDR
şi REDR pe cuprinsul teritoriului GAL-ului.
GAL-ul va participa la activităţile aferente creării şi implementării reţelei, care i se vor
propune.
Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare
Complementaritatea strategiei cu alte programe de dezvoltare a fost una dintre condiţiile
esenţiale care au stat la baza elaborării acesteia. Astfel, obiectivele operaţionale, proiectele şi
acţiunile propuse spre implementare în cadrul strategiei sunt fie sprijinite, fie completate de
proiecte realizate în cadrul altor programe de dezvoltare. Programele de dezvoltare care au fost
avute în vedere la realizarea strategiei sunt atât judeţene, cât şi naţionale şi europene. În tabelul
de mai jos sunt prezentate cele mai importante programe de dezvoltare şi modalitatea prin care
se asigură complementaritatea cu acestea.
Tabelul nr. 53
Programul de
Dezvoltare
Sursa de
finanţare
Complementaritate
Programul
Naţional de
Dezvoltare Rurală
2007-2013
Fonduri
europene şi
cofinanţare
naţională
Majoritatea investiţiilor propuse în cadrul strategiei de
dezvoltare locală pot fi finanţate şi individual în cadrul celor
3 axe din PNDR. Astfel, pentru finanţarea de proiecte cu
valori mari, potenţialii beneficiari de pe cuprinsul teritoriului
vor accesa direct măsurile din cele 3 axe ale PNDR, iar
pentru realizarea de proiecte care sunt prioritare pentru
dezvoltarea teritoriului, dar nu reprezintă o prioritate la nivel
naţional, va fi utilizată alocarea din cadrul Planului de
Dezvoltare Locală. Astfel, pentru realizarea de investiţii mari
în ferme, centre de procesare sau structuri turistice de mare
anvergură, GAL-ul va sprijinii beneficiarii de pe cuprinsul
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Programul de
Dezvoltare
Sursa de
finanţare
Complementaritate
teritoriului în vederea accesării directe a măsurilor de
finanţare aferente axelor 1 şi 3 din PNDR. Totodată, acţiunile
din cadrul strategiei se adresează investiţiilor de mici
dimensiuni, având în vedere valoarea mică a finanţării
oferite. În concluzie, dacă în mare parte priorităţile PNDR se
adresează dezvoltării economiei rurale, priorităţile strategiei
se adresează în principal creşteriii atractivităţii teritoriului şi
dezvoltării sociale şi culturale a acestuia.
Prin creşterea atractivităţii teritoriului şi a nivelului de trai,
tinerii sau investitorii sunt atraşi pentru a se instala şi sunt
sprijiniţi de parteneriat să acceseze măsurile din PNDR care
finanţează investiţiile pe cae aceştia doresc să le realizeze.
Programul
Operaţional pentru
Pescuit 2007-2013
Fonduri
europene şi
cofinanţare
naţională
Cu Programul Operaţional pentru Pescuit,
complementaritatea poate fi asigurată prin dezvoltarea
utilităţilor şi a serviciilor realizate în cadrul strategiei, care
pot permite dezvolaterea de investiţii finanţate prin
intermediul axei 2, respectiv proiecte în domeniul
acvaculturii sau investiţii în centre de procesare a produselor
piscicole.
Programul
Operaţional
Regional 2007-
2013
Fonduri
europene şi
cofinanţare
naţională
Programul Operational Regional completează dezvoltarea
teritoriului prin intermediul Axelor 3 - 5 ale acestuia.
Prin intermediul finanţării acordate în cadrul Axei 3,
autorităţile judeţene şi locale vor încerca reabilitarea si
modernizarea retelei de infrastructura, utilitati, dotari cu
echipamente, acest lucru venind în sprijinul creşterii gradului
de accesibilizare a teritoriului. Dezvoltarea teritoriului prin
intermediu Planului de Dezvoltare Lcală finanţat prin Axa 4
– LEADER şi promovarea acestuia în cadrul judeţului, va
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Programul de
Dezvoltare
Sursa de
finanţare
Complementaritate
reprezenta un motiv pentru ca autorităţile să considere o
prioritate accesibilizarea teritoriului GAL-ului şi dezvoltarea
reţelei de drumuri judeţene.
Prin axa 3, intervenţiile în infrastructura socială realizate prin
intermediul strategiei pot fi suplimentate prin proiecte de
anvergură, prin care se poate realiza reabilitarea/
modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate,
reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea, dotarea, echiparea
infrastructurii serviciilor sociale, culturale precum şi
reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii preuniversitare. Totuşi, prin intermediul
strategiei se urmăreşte şi completarea acestor tipuri de
investiţii, cu proiecte care sprijină înfiinţarea de forme de
învăţământ care valorifică tradiţiile şi meşteşugurile. GAL-ul
va acorda o atenţie deosebită evitării dublei finanţări a
proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii sociale, în cadrul
strategiei fiind finanţate proiecte care contribuie la
dezvoltarea integrată a teritoriului, iar proiectele care vor
obţine finanţare prin Axa 3 a POR vor fi complementare
celor finanţate de către axa 4 LEADER din PNDR.
Prin Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de
afaceri regional şi local, proiectele care pot fi finanţate prin
intermediul POR vor reprezenta proiecte pentru dezvoltarea
mediului de afaceri prin investiţii de valori mari, care
contribuie la dezvoltarea economică a teritoriului. Prin
creşterea gradului de atractivitate a teritoriului, GAL-ul
urmăreşte atragerea de investitori care să realizeze astfel de
investiţii, iar proiectele de mici dimensiuni pentru
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Programul de
Dezvoltare
Sursa de
finanţare
Complementaritate
dezvoltarea de IMM, finanţate în cadrul strategiei, vin în
completarea celor realizate prin Axa 4 din POR şi contribuie
împreună la dezvoltarea mediului de afaceri, crearea de noi
locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai.
Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului poate contribui la dezvoltarea turistică a
teritoriului. În acest sens, prin intermediul strategiei se
urmăreşte transformarea teritoriului într-un centru de atracţie
turistică, iar prin intermediul finanţării POR se poate realiza
integrarea teritoriului între punctele turistice de interes
naţional şi dezvoltarea turismului la un nivel mult mai înalt.
Atu-urile teritoriului sunt multitudinea de situri arheologice,
precum şi patrimoniul cultural şi arhitectural care poate fi
valorificat în scop turistic, împreună cu practicarea
agroturismului.
Programul
Operaţional
Sectorial Creşterea
Competitivităţii
Economice 2007-
2013
Fonduri
europene şi
cofinanţare
naţională
Complementaritatea cu acest program de finanţare se
realizează în două sectoare principale: dezvoltarea IMM şi
dezvoltarea reţelelor de utilităţi (electricitate şi gaze
naturale).
Astfel, investiţiile care vor fi realizate prin intermediul
acestui program de finanţare vin în completarea celor
realizate în cadrul strategiei GAL-ului. IMM-urile înfiinţate
pe cuprinsul teritoriului pot accesa acest Program Operaţional
şi se pot dezvolta accesând axa prioritară 1. Personalul GAL-
ului contribuie la dezvoltarea acestor IMM prin acordarea de
consultanţă şi sprijin în vederea accesării finanţării.
Prin Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a
siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii
schimbărilor climatice se poate realiza extinderea reţelelor de
utilităţi (energie electrică şi gaze naturale) şi finanţarea de
surse de energie regenerabilă, cu care investiţiile finanţate
prin strategia GAL-ului se pot racorda în vederea dezvoltării
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Programul de
Dezvoltare
Sursa de
finanţare
Complementaritate
teritoriului şi implicit creşterea nivelului de trai.
Programul
Operaţional
Sectorial de
Transport 2007-
2013
Fonduri
europene şi
cofinanţare
naţională
Acest program operaţional contribuie în principal prin
intermediul Axei 2 la creşterea gradului de accesibilizare a
teritoriului şi implicit la dezvoltarea acestuia prin asigurarea
accesului investitorilor, turiştilor şi populaţiei.
Ordonanţa nr. 7 din
19 ianuarie 2006
Fonduri
naţionale
Prin intermediul acestei linii de finanţare se pot realiza
majoritatea investiţiilor în infrastructură din comunele
partenere GAL-ului. Cu toate acestea, datorită crizei
financiare actuale, această linie de finanţare sprijină un număr
restrâns de investiţii. Prin inermediul strategiei se încearcă
dezvoltarea teritoriului şi creşterea atractivităţii sale pentru
investitori, turişti şi populaţie, substituind în parte
posibilităţile de finanţare acordate de bugetul statului. În
cazul în care acest instrument fianciar va putea finanţa un
număr mai mare de proiecte, poate veni în susţinerea şi
completarea investiţiilor realizare prin intermediul srategiei.
Anexa 5 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru sectorul public
reprezentat de administraţiile publice
Primăria Comunei ………….
Nume/prenume: …………….
Funcţia: ……………………...
Vă rugăm, bifaţi căsuţa corespunzătoare opiniei dumneavoastră!
Dupa cum se poate observa strategia de dezvoltare local propusa , demonstreaza
complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urma criteriul de selectie SCS
3.1.4 este respectat
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
I. TERITORIUL
1. Cum apreciaţi starea infrastructurii (drumuri şi utilităţi) de pe teritoriului comunelor?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
OBSERVAŢII:
2. Cum apreciaţi gradul de asigurare a serviciilor sociale în comună (medicale, de
invăţământ, salubritate, transport în comun, poşta, telefonie etc.)?
Este foarte bun Este bun Nu este bun Este foarte prost
3. Dacă la întrebarea 2 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa infrastructurii şi dotărilor (spaţii neamenajate, echipamente vechi sau
inexistente etc.)
Lipsa locurilor de muncă în domeniu
Lipsa de interes a autorităţilor
Lipsa personalului calificat
Altele:…………………………………………………………………………………...
….……………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
4. Teritoriul comunelor este atractiv pentru locuitori/turişti?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
5. Dacă la întrebarea 4 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa infrastructurii şi/sau utilităţilor;
Mediul natural de pe teritoriul comunei nu este atractiv;
Lipsa de spaţii de recreere (parc, cinematograf, teren de sport etc.);
Lipsa de atractivitate a aspectului comunei;
Lipsa de locuinţe/spaţii de cazare;
Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic;
Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionării;
Altele:…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
6. În apropierea comunelor există surse de materiale de construcţii (balastiere, staţii de
betoane, depozite de material de construcţii etc.)?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
7. Teritoriul comunelor se află în apropierea unor centre de interes (oraşe, obiective
turistice)?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
II. POPULAŢIA
1. Majoritatea locuitorilor au un loc de muncă stabil în comună?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
2. Teritoriul comunelor este atractiv pentru tineri?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
3. Dacă la intrebarea 2 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa locurilor de muncă;
Lipsa de locuinţe;
Lipsa de spaţii de recreere;
Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic;
Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionării;
Altele:…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
4. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este
satisfăcător?
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
5. Consideraţi că populaţia comunei păstrează datinile şi obiceiurile?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
6. Majoritatea locuitorilor care au un loc de muncă stabil lucrează:
În localitate În alte oraşe din ţară În străinătate
OBSERVAŢII:
7. Există facilităţi de orientare profesională, reconversie, formare continuă, pe teritoriul
comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
8. Consideraţi că majoritatea locuitorilor au un nivel de educaţie peste mediu (8 clase)?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
1. Cum apreciaţi dezvoltarea economică a teritoriului comunelor?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
2. Dacă la întrebarea 1 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare;
Resurse financiare insuficiente;
Investiţii autohtone şi străine limitate;
Echipamente şi tehnologii învechite;
Tendinţe de monoindustrializare (principalele activităţi industriale se concentrează pe
un singur sector)
Altele:…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………….
3. Care este cel mai important sector economic de pe raza comunelor?
…………………………………………………………………………………………………
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
….……………………………………………………………………………………………
4. Ce activităţi economice ar trebui încurajate pentru a se dezvolta teritoriul comunelor?
Agricole;
Non-agricole (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc);
Industriale;
Crearea şi dezvoltarea de IMM (Întreprinderi Mici şi Mijlocii);
Altele:…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
IV. ORGANIZARE SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ:
1. În instituţiile publice din comună (primărie, unităţi şcolare, unităţi medicale etc.)
există personal calificat?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
2. Cum apreciaţi dotarea cu echipamente şi materiale în instituţiile publice din comună?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
OBSERVAŢII:
3. Există ONG-uri sau alte asociaţii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
4. Există parteneriate (cu excepţia potenţialului GAL) între instituţiile publice, agenţi
economici, ONG-uri?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
5. Există asociaţii de producători pe teritoriul comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
6. Cum apreciaţi implicarea comunităţii în activităţile desfăşurate de şcoală, biserică,
primărie, alte instituţii şi organizaţii?
Foarte mare Este limitat Este foarte scăzut Nu există
OBSERVAŢII:
7. Există proiecte/programe pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, pe teritoriul
comunelor?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
8. Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunelor?
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Anexa 6 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru sectorul
reprezentat de serviciile publice
Instituţia: ……………………….
Nume/prenume: ………………..
Funcţia: …………………………
Vă rugăm, bifaţi căsuţa corespunzătoare opiniei dumneavoastră!
I. TERITORIUL
1. Cum apreciaţi gradul de asigurare a serviciilor sociale in comună (medicale,
ecumenice, de invăţământ, salubritate, transport în comun, poşta, telefonie etc.)?
Este foarte bun Este bun Nu este bun Este foarte prost
2. Dacă la întrebarea 2 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa infrastructurii şi dotărilor (spaţii neamenajate, echipamente vechi sau
inexistente etc.);
Lipsa locurilor de muncă în domeniu;
Lipsa de interes a autorităţilor;
Lipsa personalului calificat;
Altele:…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
3. Teritoriul comunelor este atractiv pentru locuitori?
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
4. Dacă la întrebarea 3 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa infrastructurii şi/sau utilităţilor;
Mediul natural de pe teritoriul comunei nu este atractiv;
Lipsa de spaţii de recreere (parc, cinematograf, teren de sport etc.)
Lipsa de atractivitate a aspectului comunei;
Lipsa de locuinţe/spaţii de cazare;
Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic;
Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionării;
Altele:…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
II. POPULAŢIA
1. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este
satisfăcător?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Dacă la întrebarea 1 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa utilităţilor;
Lipsa de locuinţe;
Lipsa de spaţii de recreere;
Lipsa unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic;
Lipsa unor centre comerciale pentru asigurarea aprovizionării;
Altele:…………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
3. Consideraţi că populaţia comunei păstrează datinile şi obiceiurile?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
4. Există facilităţi de orientare profesională, reconversie, formare continuă, pe teritoriul
comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
5. Consideraţi că majoritatea locuitorilor au un nivel de educaţie peste mediu (8 clase)?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
1. Cum apreciaţi dezvoltarea economică a teritoriului comunelor?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
OBSERVAŢII:
2. Dacă la întrebarea 1 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare;
Resurse financiare insuficiente;
Investiţii autohtone şi străine limitate;
Echipamente şi tehnologii învechite;
Tendinţe de monoindustrializare (principalele activităţi industriale se concentrează pe
un singur sector);
Altele:…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. Ce activităţi economice ar trebui încurajate pentru a se dezvolta teritoriul comunelor?
Agricole;
Non-agricole (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc);
Industriale;
Crearea şi dezvoltarea de IMM (Întreprinderi Mici şi Mijlocii);
Altele:…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………….
IV. ORGANIZARE SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ:
1. Cum apreciaţi dotarea cu echipamente şi materiale în instituţiile publice din comună?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
OBSERVAŢII:
2. Există ONG-uri sau alte asociaţii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
3. Cum apreciaţi implicarea comunităţii în activităţile desfăşurate de şcoală, biserică,
primărie, alte instituţii şi organizaţii?
Foarte mare Este limitat Este foarte scăzut Nu există
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
OBSERVAŢII:
4. Există proiecte/programe pentru sprijinirea persoanelor defavorizate, pe teritoriul
comunelor?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
5. Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunelor?
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Anexa 7 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru sectorul privat
Societate Comercială ………………………………………………..
Nume/prenume: ……………………………………………………..
Funcţia: ………………………………………………………………
Vă rugăm, bifaţi căsuţa corespunzătoare opiniei dumneavoastră!
I. TERITORIUL
1. Cum apreciaţi gradul de asigurare a serviciilor comunitare şi sociale în comună
(servicii ale primăriei, medicale, de învăţământ, salubritate, transport în comun, poştă,
telefonie etc.)?
Este foarte bun Este bun Nu este bun Este foarte prost
OBSERVAŢII:
2. Dacă la întrebarea 1 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa infrastructurii şi dotărilor (spaţii neamenajate, echipamente vechi sau
inexistente etc.);
Lipsa locurilor de muncă în domeniu;
Lipsa de interes a autorităţilor;
Lipsa personalului calificat;
Altele:…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. Teritoriul comunelor oferă posibilităţi de afaceri pentru operatori economici /
investitori?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
4. Dacă la întrebarea 3 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa accesului (infrastructurii) şi/sau utilităţilor;
Resursele naturale de pe teritoriul comunelor sunt insuficiente;
Lipsa de atractivitate a aspectului comunei
Lipsa de spaţii pentru desfăşurarea de activităţi economice;
Lipsa unor surse de materii prime;
Lipsa unor servicii comunitare – detaliaţi:
……………………………………………………………………………………
Altele:…………………………………………………………………………………
II. POPULAŢIA
1. Societatea dumneavoastră asigură un loc de muncă stabil?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Societatea dumneavoastră asigură locuri de muncă pentru tineri?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
3. În cadrul societăţii dumneavoastră există locuri de muncă vacante?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
4. Pe teritoriul comunelor există personal calificat pentru activitatea economică pe care o
desfaşuraţi?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
5. Consideraţi că puterea de cumpărare a locuitorilor comunei acoperă necesarul pentru
afacerea dvs.?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
6. Pentru sectorul economic în care vă desfăşuraţi activitatea, există facilităţi de
orientare profesională, reconversie, formare continuă, pe teritoriul comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
1. Ce activităţi economice desfăşuraţi?
Agricole;
Non-agricole (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc);
Industriale;
Construcţii;
Comerciale;
Altele:…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
2. Piaţa de desfacere pentru afacerea dumneavoastră este reprezentată de teritoriul
comunelor?
DA NU
OBSERVAŢII:
3. Cu ce alt sector economic aveţi legături de afaceri pe teritoriul comunelor
AMARADIA JIU?
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Agricol;
Non-agricol (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc)
Industrial;
IMM – care?:………………………………………………………………
Nici unul.
4. Există posibilităţi de dezvoltare a afacerii dumneavoastră?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
5. Dacă la întrebarea 5 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare;
Resurse financiare insuficiente;
Lipsa pieţei de desfacere în zonă (clienţi);
Echipamente şi tehnologii învechite;
Altele:…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
6. Cum apreciaţi dezvoltarea economică a teritoriului comunelor?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
OBSERVAŢII:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
7. Dacă la întrebarea 6 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare;
Resurse financiare insuficiente;
Investiţii autohtone şi străine limitate;
Echipamente şi tehnologii învechite;
Tendinţe de monoindustrializare (principalele activităţi industriale se concentrează pe
un singur sector);
Altele:………………………………………………………………………………….
…………………….………………………………………………………………….
IV. ORGANIZARE SOCIALA ŞI INSTITUŢIONALĂ
1. Instituţiile publice din comună asigură toate serviciile necesare pentru desfăşurarea
eficientă a activităţii dumneavoastră?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
2. Dacă la întrebarea 1 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Lipsa infrastructurii şi dotărilor (spaţii neamenajate, echipamente vechi sau
inexistente etc.);
Interesul scăzut al autorităţilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
Lipsa personalului calificat;
Lipsa resurselor financiare;
Altele:…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. Există ONG-uri sau alte asociaţii pe teritoriul comunei care sprijină dezvoltarea
economică şi a mediului de afaceri?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
4. Există parteneriate (cu excepţia potenţialului GAL) între instituţiile publice, agenţi
economici, ONG-uri?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
5. Există proiecte/programe pentru sprijinirea operatorilor economici pe teritoriul comunei?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
OBSERVAŢII:
6. Care consideraţi că sunt principalele probleme de dezvoltare la nivelul comunelor?
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Anexa 8 – Chestionar de identificare a potenţialului teritoriului pentru societatea civilă
Nume/prenume: ………………………..
Ocupaţia: ………………………………
Vă rugăm, bifaţi căsuţa corespunzătoare opiniei dumneavoastră!
I. TERITORIUL
1. Numiţi trei lucruri care vă plac cel mai mult în această localitate?
Natura;
Oamenii din localitate;
Conducerea locală;
Condiţiile de petrecere a timpului liber;
Am loc stabil de muncă;
Altceva (ce?) …………………………………………………………………………..
2. Dar care sunt trei lucruri care nu vă plac?
Starea drumurilor şi utilităţilor (canalizare, apă, gaze, electricitate etc.);
Nu se păstrează curăţenia;
Conducerea locală;
Condiţii de petrecere a timpului liber;
Nu sunt locuri de muncă bine plătite;
Altceva (ce ?) …………………………………………………………………………
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. Cât de mulţumit sunteţi de...( puneti X in căsuţă - un singur răspuns pe fiecare rând):
Foarte
mulţumit
Destul de
mulţumit
Nici
mulţumit,
nici
nemulţumit
Nu prea
mulţumit
Deloc
mulţumit
Starea drumurilor din
comună
Starea utilităţilor din
comună
Poştă şi funcţionarea
telefoanelor
Posibilităţi de a face
cumpărături în
comună
Şcoala / liceul din
comună
Instituţiile medicale
(spital, policlinică,
farmacie)
Primăria comunei
Mijloacele de
transport public
Curăţenia din
localitate
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
II. POPULAŢIA
1. Ce studii aveţi?
Medii (8 clase);
Liceale;
Superioare.
2. Aveţi vârsta cuprinsă între:
18 – 29 ani;
30 – 44 ani;
45 – 59 ani;
60 şi mai mult.
3. Sunteţi satisfăcut de nivelul dumneavoastră de trai?
Foarte satisfăcut;
Destul de satisfăcut;
Satisfăcut;
Nici satisfăcut, nici nesatisfăcut;
Deloc satisfăcut.
4. În localitate este uşor a găsi un loc de muncă?
Da, poţi găsi uşor un loc de muncă;
Nu, e greu a găsi un loc de muncă;
Nu ştiu.
5. Aveti un loc de muncă stabil în comună?
Da Nu
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
6. Consideraţi că nivelul de trai al populaţiei (asigurat de venituri, utilităţi, servicii) este
satisfăcător?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
7. În comună se păstrează datinile şi obiceiurile?
Da Într-o măsură limitată În mică măsură Nu, deloc
EXPLICAŢII:
III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
1. În ce domeniu vă desfăşuraţi activitatea?
Agricultură;
Industrie, construcţii;
Servicii şi comerţ;
Invăţământ, cultură, cercetare, proiectare;
Sănătate;
Altceva (ce anume ?);
Nu lucrez (şomer, student, pensionar) (subliniaţi).
2. Cum consideraţi dezvoltarea economică a comunei?
Este foarte bună Este bună Nu este bună Este foarte proastă
3. Dacă la întrebarea 2 aţi bifat unul dintre ultimele două răspunsuri, care sunt motivele?
Căi de acces şi utilităţi deficitare;
Resurse financiare insuficiente;
Lipsa de atractivitate a comunei;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Lipsa de personal calificat;
Lipsa de interes a autorităţilor locale;
Altele:…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
4. Ce activităţi economice credeţi că ar trebui încurajate în zonă?
Agricole;
Non-agricole (meşteşuguri, turism rural, olărit, pielărie, croitorie, etc);
Industriale;
Crearea şi dezvoltarea de IMM (Întreprinderi Mici şi Mijlocii);
Altele:…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
IV. ORGANIZARE SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ:
1. Câtă încredere aveţi în.... (puneţi X în căsuţă - un singur răspuns pe fiecare rând):
Am deplină
încredere
Am încredere
într-o oarecare
măsură
Nu prea am
încredere
Nu am
încredere
deloc
Primărie (Primar şi Consilierii locali)
Biserică
Profesori şi învăţători
Poliţie
Spital şi doctori
Agenţi economici privaţi
Altcineva
(cine?)........................................
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
2. Cine are cea mai mare influenţă în luarea deciziilor la nivelul comunei dumneavoastră
(se admit mai multe răspunsuri)?
Primăria şi Consiliul local;
Consiliul judeţean;
Agenţii economici din comună;
Biserica;
Doctorul şi învăţătorul;
Altcineva (cine?) ………………………………………………………………………….
3. Autorităţile din localitate, fac ceea ce trebuie pentru ca oamenii să trăiască mai bine?
Da, fac tot ce este necesar;
Fac destul de multe din ce ar fi necesar;
Fac destul de puţine din ce ar fi necesar;
Nu fac nimic;
Nu ştiu.
4. Care probleme ar trebui rezolvate în regim de urgenţă? (puneţi X în casuţă - un singur
răspuns pe fiecare rând)
Foarte
necesar
Necesar Nu e necesar,
deja există
Conectarea la utilităţi
Întreţinerea şi reconstrucţia drumurilor
Servicii de internet, telefonie etc.
Crearea de servicii publice pentru
locuitori
Reparaţia/dotarea instituţiilor de
învăţământ
Reparaţia/dotarea instituţiilor medicale
Înfiinţarea de spaţii de recreere
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Atragerea oamenilor de afaceri în
localitate
Atragerea turiştilor
Crearea locurilor de muncă pentru tineri
Asigurarea ajutorului social pentru
bătrâni
Salubrizarea localităţii
Stimularea activităţii agenţilor economici
5. Ce aşteptaţi în mod special de la parteneriat (GAL)?
Să discute mai des cu cetăţenii problemele locale;
Să-şi comunice planurile şi intenţiile de a face ceva în localitate;
Să mobilizeze comunitatea în soluţionarea problemelor locale;
Să nu-şi rezolve doar problemele personale;
Să fie corecte şi responsabile;
Altceva, ce? ……………………………………………………………………………
6. Consideraţi că implicarea Dvs. în luarea deciziilor la nivel local este:
Foarte important;
Importantă;
Mai puţin important;
Nu ştiu.
7. Sunteţi implicat în activităţile desfăşurate de şcoală, biserică, primărie, alte instituţii şi
organizaţii?
În mare măsură În mică măsură Nu
EXPLICAŢI:
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
8. Care consideraţi că sunt principalele probleme la nivelul comunei?
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
.…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Anexa 9 – FIŞE DE POST
MANAGERUL TEHNIC
I. Identificarea şi definirea postului de muncă
1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală „AMARADIA-JIU;
2. Obiectivul specific al postului: coordonarea structurii GAL-ului şi proiectare.
II. Integrarea în structura organizaţiei
1. Postul imediat superior: nu este cazul;
2. Postul imediat inferior: Experţi tehnici;
3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare;
4. Relaţii ierarhice: cu Consiliul de Administraţie.
III. Condiţiile materiale ale muncii
Calculator (PC) şi imprimantă laser;
Telefon şi fax;
Copiator.
IV. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă
coordonează întreaga activitate a GAL-ului;
participă la elaborarea şi publicarea anunţurilor pentru depunerea proiectelor;
participă la activitatea de promovare a acţiunilor întreprinse de GAL;
sprijină Consiliul de Administraţie în implementarea hotărârilor;
menţine relaţia cu alte organisme externe.
stabilirea si transmiterea obiectivelor si planificarilor zilnice, lunare, trimestriale,
semestriale şi anuale ale activitatii desfasurate in cadrul punctului de lucru;
organizarea, coordonarea si controlul activitatii desfasurate in cadrul punctului de lucru;
repartizarea sarcinilor si responsabilitatilor pentru personalul din cadrul punctului de lucru,
numirea personalului pe diferite posturi de executie;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
întocmirea dispozitiilor, programelor si situatiilor de lucru, pontajului personalului din
cadrul punctului de lucru.
V. Pregătire necesară postului de muncă
Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.
VI. Experienţa (natura sau durata)
Postul de manager tehnic poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare care are
experienţa necesară.
VII. Competenţele postului de muncă
Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:
1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ) şi engleză (nivel foarte bun);
2. Abilităţi excelente de comunicare;
3. Capacităţi de lucru în echipă ;
4. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel, Power
Point, Outlook);
5. să reacţioneze cu promptitudine la apariţia unor eventuale probleme legate de
postul respective;
6. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit;
7. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm;
8. să dovedească spirit de observaţie;
9. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile;
10. apt de a redacta rapoarte de sinteză.
VIII. Condiţiile postului de muncă
1. Natura contractuală a postului: consultant independent, pe baza contractului de
servicii.
2. Durata postului: 34 luni din momentul semnării contractului de servicii;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
3. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă în scopul
organizării de evenimente.
IX. Salarizare
Remuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi virată în contul
personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se va face la sfârşitul fiecărei
luni după predarea documentelor de atestare a perioadei efectiv lucrate.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
FIŞA POSTULUI
SECRETAR
I. Identificarea şi definirea postului de muncă
1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală AMARADIA-JIU;
2. Obiectivul specific al postului: planificarea şi coordonarea activităţilor
administrative.
II. Integrarea în structura organizaţiei
1. Postul imediat superior: manager tehnic;
2. Postul imediat inferior: -
3. Relaţii de colaborare: cu Responsabilul de Animare;
4. Relaţii ierarhice: -
III. Condiţiile materiale ale muncii
Calculator (PC) şi imprimantă laser;
Telefon şi fax;
Copiator.
IV. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă
aprovizionarea sau avizarea aprovizionarii cu rechizite, papetarie si alte materiale
necesare pentru intretinere si alte reparatii necesare;
primirea, inregistrarea si repartizarea corespondentei in interiorul organizatiei;
ridicarea si expedierea corespondentei la destinatari;
inregistrarea hotararilor si deciziilor luate de conducre, aplicarea stampilei si repartizarea
acestora;
pastrarea stampilelor;
pastrarea si operarea in registrul cu evidenta delegatiilor din cadrul organizatiei;
pastrarea si operarea in registrul cu evidenta dispozitiilor conducerii;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
primirea persoanelor care doresc sa ia legatura cu conducerea, asigurarea de protocol;
asigurarea legaturilor telefonice in interiorul si exteriorul organizatiei;
primirea si transmiterea notelor telefonice;
tehnoredactare de documente.
V. Pregătire necesară postului de muncă
Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.
VI. Experienţa (natura sau durata)
Postul de secretar poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare cu experienţă în
domeniul administrativ de cel puţin 2 ani.
VII. Competenţele postului de muncă
Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:
1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ) şi engleză (nivel foarte bun);
2. Abilităţi excelente de comunicare;
3. Capacităţi de lucru în echipă ;
4. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel, Power
Point, Outlook);
5. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit;
6. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm;
7. să dovedească spirit de observaţie;
8. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile;
9. apt de a redacta rapoarte de sinteză.
VIII. Condiţiile postului de muncă
4. Natura contractuală a postului: salariat pe baza contractului de servicii;
5. Durata postului: ... luni din momentul semnării contractului de servicii;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
6. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă în scopul
organizării de evenimente.
IX. Salarizare
Remuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi virată în contul
personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se va face la sfârşitul fiecărei luni
după predarea documentelor de atestare a perioadei efectiv lucrate.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
FIŞA POSTULUI
RESPONSABIL DE ANIMARE
I. Identificarea şi definirea postului de muncă
1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală AMARADIA-JIU;
2. Obiectivul specific al postului: coordonarea şi realizarea activităţilor de animare
a teritoriului şi promovare a activităţilor GAL-ului .
II. Integrarea în structura organizaţiei
1. Postul imediat superior: manager tehnic;
2. Postul imediat inferior: Experţi tehnici;
3. Relaţii de colaborare: -
4. Relaţii ierarhice: cu Consiliul de Administraţie.
III. Condiţiile materiale ale muncii
Calculator (PC) şi imprimantă laser;
Telefon şi fax;
Copiator.
IV. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă
Coordonează întreaga activitate de animare şi promovare a GAL-ului;
Iniţiază activităţi de animare a teritoriului acoperit de GAL;
Participă la activitatea de promovare a acţiunilor întreprinse de GAL;
Crează materialele informative şi promoţionale ale GAL-ului;
Menţine relaţia cu mass-media pentru promovarea acţiunilor GAL-ului.
- efectuarea activitatii de monitorizare si evaluare a proiectelor
-raportarea stadiului de implementare a proiectelor ce se deruleaza in cadrul GAL
AMARADIA JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
-verificarea pe teren in timpul derularii contractelor de finantare si intocmirea Rapoartelor
de verificare pe teren
V. Pregătire necesară postului de muncă
Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.
VI. Experienţa (natura sau durata)
Postul de responsabil de animare poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare
care are experienţă dovedită în relaţii publice de cel puţin 2 ani.
VII. Competenţele postului de muncă
Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:
1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ) şi engleză (nivel foarte bun).
2. Abilităţi excelente de comunicare
3. Capacităţi de lucru în echipă
4. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel, Power
Point, Outlook)
5. să reacţioneze cu promptitudine la apariţia unor eventuale probleme legate de
postul respectiv
6. să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit
7. să aibă o prezenţă agreabilă, să fie amabil şi calm
8. să dovedească spirit de observaţie
9. să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile
10. apt de a redacta rapoarte de sinteză
VIII. Condiţiile postului de muncă
7. Natura contractuală a postului: consultant independent, pe baza contractului de
servicii;
8. Durata postului: ... luni din momentul semnării contractului de servicii;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
9. Natura muncii: munca este în general individuală, dar şi în echipă în scopul
organizării de evenimente.
IX. Salarizare
Remuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi virată în contul
personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se va face la sfârşitul fiecărei luni
după predarea documentelor de atestare a perioadei efectiv lucrate.
FIŞA POSTULUI
CONTABIL/CENZOR
I. Identificarea şi definirea postului de muncă
1. Locul de muncă: Grupul de Acţiune Locală AMARADIA-JIU;
2. Obiectivul specific al postului: activităţi contabile.
II. Integrarea în structura organizaţiei
1. Postul imediat superior: manager tehnic;
2. Postul imediat inferior: -
3. Relaţii de colaborare: -
4. Relaţii ierarhice: -
III. Condiţiile materiale ale muncii
Calculator (PC) şi imprimantă laser;
Telefon şi fax.
Copiator.
IV. Activităţile specifice şi sarcinile postului de muncă
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Efectueaza operatiunile bancare (plati furnizori, ordine de plata bugetare etc) si
intocmeste setul de documente pentru platile electronice, licitatii si ridicarile de
numerar;
Inscrie in registre operatiunile efectuate (ordine de plata, remiteri bancare, emitere
facturi, evidenta incasari);
Tine legatura cu bancile, clientii si furnizorii interni, in ceea ce priveste atributiile ce-i
revin;
Preia si verifica seturile de documente din departamentele comerciale, intocmeste
deconturile estimative si deconturile pentru deplasarile externe;
Intocmeste, contabilizeaza si verifica lunar facturile fiscale emise;
Intocmeste lunar declaratiile de impozite, taxe si contributii aferente salariilor;
Introduce si verifica in programul de contabilitate inregistrarile documentelor efectuate
de catre alte posturi;
Intocmeste componente ale soldurilor conturilor si efectueaza reglari pe baza acestora;
Supravegheaza intocmirea facturilor de decontare pentru plati in numele clientului;
Intocmeste zilnic situatia soldului bancar si a disponibilului propriu al GAL-ului, a
cursului valutar;
Indosariaza documentele cu care lucreaza si supervizeaza arhivarea lor;
Colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile, precum si la
salvarea datelor informatice;
Duce la indeplinire sarcinile stabilite pe cale ierarhica
V. Pregătire necesară postului de muncă
Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă.
VI. Experienţa (natura sau durata)
Postul de contabil poate fi ocupat de orice persoană cu studii superioare cu experienţă în
domeniul contabil de cel puţin 2 ani.
VII. Competenţele postului de muncă
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Cunoştinţe şi deprinderi esenţiale:
1. Cunoaşterea limbilor română (la nivel nativ);
2. Capacităţi de lucru în echipă;
3. Utilizarea programelor din sistemul MS Office (Word, Access, Excel, Power
Point, Outlook) şi al celor specifice contabile;
4. Să reziste la efort susţinut şi la un program de muncă prelungit;
5. Să dovedească spirit de observaţie;
6. Să selecteze rapid şi eficient informaţiile utile;
7. Apt de a redacta rapoarte de sinteză.
VIII. Condiţiile postului de muncă
1. Natura contractuală a postului: salariat pe baza contractului de servicii;
2. Durata postului: ... luni din momentul semnării contractului de servicii;
3. Natura muncii: munca este în general individuală
IX. Salarizare
Remuneraţia este conformă standardelor naţionale şi europene şi va fi virată în contul
personal deschis la o bancă din România în moneda lei. Plata se va face la sfârşitul fiecărei luni
după predarea documentelor de atestare a perioadei.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
ORGANIGRAMA
ADUNAREA GENERALA
CONSILIUL
DIRECTOR DIRECTOR EXECUTIV
CENZOR Comisie de contestatie
SECTOR TEHNIC
Programare
Procesare proiecte
COMITET DE
SELECTIE
Selectie
RESPONSABIL
ADMINISTRATIV ANIMATORI
RESPONSABILUL
FINANCIAR
-gestiune financiara
CONSULTANTI
EXTERNI
Scorare
proiecte
Monitorizare
proiecte Secretariat
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
ANEXA
RESPONSABILITATI COMPARTIMENTE
Compartiment programare si procesare: - acest compartiment aparatine sectorului tehnic
care are ca si atributii responsabilitati:
a) primire proiecte;
b) colecteaza si prezinta impreuna cu consultantul proiectele procesare.
Compartiment animare - este reprezentat de animator care are ca si sarcina realizarea de
activitati de animare cu scopul promovarii interesului GAL-ului. Responsabilitatile detaliate se
regasec in fisa de post.
Compartiment selectie - se ocupa cu selectarea proiectelor care vor fi finantate din
fondurile LEADER, si transmiterea locr spre aprobare forului ierarhic superior.
Compartimentul gestiune financiara - se ocupa cu evidenta financiara a GAL-ului
AMARADIA-JIU. Din cadrul acetuia face parte responsabilul financiar/contabil.
Responsabilitaile acestuia se regaseste in fisa de post anexata.
Compartimentul de monitorizare - se ocupa cu monitorizarea proiectelor ce au fost
selectate avand ca scop urmarirea realizarii acestora in conformitate cu proiectul depus.
Descrierea procedurilor si a instrumentelor de baza :
a. Monitorizarea iplementarii PDL-ului are in vedere:
-evaluarea perioadica a progreselor inregistrate pentru obiectivele specifice ale Planului
- examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si monitorizarea calitatii
implementarii proiectelor finantate
-examinarea rezultatelor obtinute
- elaborarea recomandarilor si propunerilor in vederea imbunatatirii impactului planului
Cele doua rapoarte vor fi supuse aprobarii Consiliului Director si a Adunarii Generale
dupa care vor fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
b. Evaluare:
Corespondenţa: luând în considerare previziunile din proiect, permite evaluarea raportului
dintre cele prevăzute şi cele realizate.
Pertinenţa: evaluată anterior coerenţa dintre nevoile de context şi implementarea
proiectului, precum şi compatibilitatea dintre mijloace şi finalitate, şi coerenţa şi
compatibilitatea dintre diversele obiective specifice ale proiectului, analiza ulterioară se va
orienta spre cercetarea coerenţei interne dintre acţiunile proiectate şi realizate şi obiectiul
general al proiectului.
Eficienţa: se vor evalua rezultatele obţinute în raport cu resursele utilizate. În special, se
vor analiza acţiunile şi cheltuielile efectuate pentru a le realiza. Unde este posibil se va căuta să
se compare parametrii de cost (pentru achiziţii, lucrări şi personal) cu cele ale altor proiecte
similare. Indicatorii utilizaţi vor fi atât de tip tehnic (conformitatea realizărilor cu standardele
prevăzute), cât şi de tip economic (costuri ale materiei prime, ale personalului, de gestiune, de
organizare). Se va acorda o atenţie specială la nivel de eficienţă organizaţională şi relaţională
dintre diverşii actori implicaţi (responsabil de proiect, parteneri locali, beneficiari).
Eficacitate: în vederea obţinerii unui proiect bine definit, obiectivele specifice au fost
evaluate pentru a fi „măsurabile”. În fazele ulterioare, se va măsura gradul de îndeplinire a
obiectivelor, ţinând cont de indicatorii privind cantitatea şi tipologia beneficiarilor, a acţiunilor
şi a sistemului de gestiune.
Impact: măsurând evaluarea impactului transformărilor care derivă din stimuli produşi de
proiect asupra teritoriului de referinţă, o astfel de monitorizare poate interveni doar pe termen
mediu şi lung. Se vor putea oricum evalua transformările directe, strâns legate de proiect şi
prevăzute ca obiective cu caracter general, şi cele indirecte, şi rareori previzibile, legate de
aspecte mai ample de context, cum ar fi schimbările de la nivel politic, social, economic,
cultural, antropologic, tehnologic şi de mediu.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Sustenabilitate: este parametrul pentru evaluarea capacităţii subiecţilor locali de a urmări
acţiunile în mod autonom după finalizarea proiectului. Sustenabilitatea va fi evaluată la nivel
politic-instituţional, al operatorilor şi al beneficiarilor.
În funcţie de situaţiile specifice se vor utiliza în combinaţie sau singuri indicatori de
realizare.
Indicatori financiari:
raportul dintre valoarea contractelor beneficiarilor şi alocări (pentru evaluarea capacităţii
de angajare a GAL-ului);
raportul dintre plăţi şi valoarea contractelor beneficiarilor (pentru cuantificarea
capacităţii de plată);
raportul dintre plăţi şi alocări (pentru cuantificarea capacităţii de absorbţie).
Indicatori fizici:
numărul societăţilor beneficiare;
numărul tinerilor beneficiari;
numărul femeilor beneficiare;
numărul publicaţiilor realizate;
numărul serviciilor activate;
numărul de evenimente realizate.
Indicatori de eficacitate (raportul dintre valoarea realizată şi valoarea prevăzută):
% societăţilor beneficiare din totalul prevăzut al societăţilor;
% femeilor beneficiare din totalul prevăzut;
% tinerilor implicaţi din totalul prevăzut;
% populaţiei deservite din populaţia totală a GAL-ului.
Indicatori de eficienţă (raportul dintre acţiunile realizate şi resursele financiare implicate):
echivalenţa în ore-om a muncii efectuate;
costul personalului/ persoană (costul/locuitorii GAL).
c.Scorare- dupa stabilirea proiectelor conforme si eligibile, acestea vor trecere in etapa
urmatoarea si anume in evaluarea acestora in vederea stabilirii punctajului, element definitoriu
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
in selectia pentru finantare a proiectului. In acest sens se vor puncta suplimentar proiectele
conform fisei masurii asumate de catre GAL AMARADIA- JIU.
d. Control aferent fluxurilor procedurale- Fiecare compartiment va fi supravegheat
forurile de conducere, pentru a se preintampina aparitia unor situatii care pot avea
impact negativ asupra desfasurarii in bune conditii a activitatii GAL AMARADIA-
JIU.
REZUMATUL PROIECTULUI
Numarul de locuitori: 31.127 locuitori;
Densitatea populatie teritoriului: 50,19 locuitori/ km;
Situatia zonelor sarace/ defavorizate (zone Natura 200 cu valoare naturala ridicata (HNV), zone
afectate de restructurare industraial) cuprinse in teritoriu:
- Zone defavorizate - comuna Bradesti;
- Zona Natura 2000 - Coridorul Jiului ROSCI0045.
Existenta in componenta teritoriului a unor zone cupinse in judete diferite – Da, teritoriul GAL-
ului AMARADIA-JIU se intinde pe doua judete Dolj si Gorj;
Denumirea grupului minoritatilor etnice cuprinse in parteneriat - ASOCIATIA CENTRUL
REGIONAL DE RESURSE PENTRU PROMOVAREA SI DEZVOLTAREA ECONOMIEI
SOCIALE SUD-VEST;
Pondere% reprezentantilor legali tineri (cu varsta pana in 40 de ani) in cadrul organizatiilor ce
formeaza parteneriatul: - 41%;
Ponderea % femeilor ca reprezentanti legali in cadrul organizatiei ce formeaza parteneriatul: -
38%;
Denumirea grupurilor ce cuprind reprezentanti ai :
1. reprezentantii ai organizatiilor agricole SC DAZI AGROSERV SRL
si PLANTCOR GRUP SRL,
2. reprezentanti ai sectorului forestier -------
i. SC RAL SILVA SRL - CAEN 0210;
ii. SC TERRA SILVA SRL - CAEN 0210.
3. reprezentanti ai sectorului economic - toate SRL din parteneriat;
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
4. organizatii de mediu- Fundatia Actiunea Ecologica Romana;
e. Ponderea (%) grupurilor care includ parteneri privati si reprezentati ai societatii
civile in cadrul parteneriatului 65,5%;
f. Denumirea actiunilor inovative prevazute in cadrul planului de dezvoltare locala -
322.1 - “Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi meşteşugurilor, şi
îmbunătăţirea serviciilor de bază;
g. Denumirea actiunilor de cooperare prevazute in cadrul planului de dezvoltare locala
- Crearea unei reţele de itinerarii tematice;
h. Denumirea obiectivelor operationale care sunt adresate fermierilor de subzistenta:
- Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta;
Consolidarea stabilitatii fermierilor in plan local.
i. Denumirea obiectivelor operationale adresate tinerilor: Instalarea tinerilor fermieri,
în special în sectoarele agricole in special zootehnice si vegetale care va conduce la
creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate
agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii;
j. Denumirea obiectivelor operationale legate de mediu: Incurajarea folosirii energie
termice/electrice - obtinute din surse regenerabile.
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
ANEXA C Planul de finantare
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Planul de finanţare se va atașa în versiunea electronică, atât în forma PDF cât și în format Excel.
Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie) MODIFICAT
Denumire parteneriat AGAL AMARADIA JIU
Județul DOLJ
A B C D E F G H
Denumirea Măsurii
Valo
are
publi
că
Cont
ribiți
e
priv
ată
Cost
Total
Pon
dere
a
(%)
măs
urii
din
val
oare
a
pub
lică
PD
Contr
ibuție
FEA
DR
Cont
ribuț
ie
%
cont
ribut
ie
publ
ică
conf
orm
fișei
tehni
ce a
mas
urii
B+C
Nati
onal
ă
B-F
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
L din
PND
R
112 Instalarea tinerilor fermieri
344.
000 0
3440
00
12,
07
3268
00
1720
0 100
MĂSURA: 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de
microîntreprinderi‖
248.
050 55.95
0
3040
00
8,7
0
2356
47,5
1240
2,5
85,0
0
313 - „Încurajarea activităţilor turistice‖
199.
325,
00
35.17
5,00
2345
00,0
0
6,9
9
1893
58,75
9966
,25
85,0
0
MĂSURA: 322 - ―Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor
de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a
moştenirii rurale‖
1.27
3.42
8
1.27
3.42
8
44,
68
1.209
.756,
60
63.6
71,4
0
100,
00
MĂSURA: 322.1 - ―Dezvoltarea teritoriului, menţinerea obiceiurilor şi
meşteşugurilor precum şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia
şi populaţia rurală‖
371.
083
371.
083
13,
02
3525
28,85
18.5
54,1
5
100,
00
Măsura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistentă
45.0
00
4500
0
1,5
8
4275
0 2250
100,
00
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare
5.00
0 5000
0,1
8 4750 250
100,
00
Masura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
64.1
14
6411
4
2,2
5
6090
8,3
3205
,7
100,
00
Cheltuieli de funcționare GAL,componenta a + componenta b 300.
000
3000
00
10,
53
2850
00
1500
0
100
%
TOTAL 2850
000
9112
5,00
2941
125,
00
100
,00
2707
500
1425
00
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA GAL AMARADIA- JIU
top related