managementul proiectelor - curs id_revizuit 2014.doc
Post on 13-Dec-2015
41 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCUFacultatea de Psihologie
Departamentul de învățământ la distanță
MODUL:
MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE
TUTOR: Lect. univ. dr. Ioana Panc
- 2014 -
CUPRINS
Cuprins…………………………………………………………… 2Introducere………………………………………………………. 3Unitatea 1: Introducere in managementul proiectelor europene ... 9Unitatea 2: Fazele unui proiect (I)......................………. 21Unitatea 3: Fazele unui proiect (II)…................................….. 30Unitatea 4: Procesele unui proiect ...........……………. 38Unitatea 5: Criterii de selecție a proiectelor.......………………. 53Unitatea 6: Teme și obiective orizontale.......…… 63Unitatea 7: Structura cererii de finanțare (I)……... 74Unitatea 8: Structura cererii de finanțare (II) 81Unitatea 9: Finantarile nerambursabile (I).......... 88Unitatea 10:Finantarile nerambursabile (II)..........Unitatea 11 : Managementul ciclului de proiect ..................... .....Unitatea 12: Matricea schemei logice ..........................................
96105114
Glosar de specialitate……………………………………………. 123Bibliografie………………………………………………………. 124
INTRODUCERE
1. Scopul şi obiectivele disciplinei
Materialul de studiu este adresat studenţilor din anul II de studiu ce urmează cursurile ID ale Facultăţii de Psihologie .Scopul cursului este acela de a prezenta conceptele de bază ale elaborarii unui proiect si accesării finanțarilor pentru implementarea acestora, mai ales a proiectelor relevante pentru domeniul psihologiei.
Obiective generale1. Familiarizarea cu conceptele şi problematica managementului de proiect.2.Analiza şi explorarea surselor de finanțare disponibile în România, relevante pentru domeniul psihologiei
Obiective specifice1. Evidențierea activității focalizate pe proiecte și a specificului acesteia2. Parcurgerea etapelor necesare în conceperea si planificarea unui proiect 3. Identificarea surselor de finanțare nerambursabilă disponibile in România4. Înțelegerea mecanismelor și structurilor care implementează fondurile structurale 5. Dezvoltarea unor abilitati transversale de lucru in echipa, gandire critica etc
2.Cerinţe preliminare
Fiind o materie ce vizează dezvoltarea unor competențe transversale, nu există cerințe preliminare cu privire la însușirea unor cunoștințe de specialitate. Cu toate acestea, cunoștințele din psihologia dezvoltării, psihologia resurselor umane și psihologie organizațională, pot constitui repere pentru elaborarea unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea capitalului uman.
3. Conţinutul materialului de studiu. Organizarea pe unităţi de studiu
Materialul de studiu cuprinde informaţii referitoare la managementul proiectelor în general, precum și informații specifice cu privire la accesarea și implementare fondurilor prin Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ca program relevant pentru domeniul psihologiei.
Unitatea 1: Introducere in managementul proiectelor europene .Această primă prelegere asigură o introducere generală în domeniul managementului proiectelor, prezentând definiții ale conceptului de proiect, caracteristicile principale ale acestui tip de organizare a activității, precum și categoriile de persoane implicate într-o structură de tip proiect. Acest prim capitol urmărește familiarizarea studentului cu elementele caracteristice ale ”proiectelor” in sensul cel mai larg al termenului.
Unitatea 2: Fazele unui proiect (I)Această prelegere asigură o viziune de ansamblu asupra fazelor unui proiect. Astfel, studentul se familiarizează cu activitățile ce trebuiesc efectuate în fiecare fază a proiectului, mai ales in etapa de concepere a proiectului.
Unitatea 3: Fazele unui proiect (II)Această prelegere asigură o ințelegere aprofundată a etapei de planificare in inițierea unui proiect, precum si o descriere succintă a etapelor de implementare si evaluare.
Unitatea 4: Procesele unui proiectAceastă prelegere descrie procesele implicate în inițierea, planificarea, execuția, controlul și închiderea unui proiect.
Unitatea 5: Criterii de selecție a proiectelorAceastă prelegere prezintă cateva principii de evaluare a cererilor de finanţare. Pentru exemplificare este utilizat procesul de evaluare al cererilor de finanţare din POSDRU. Acesta cuprinde 2 etape, desfăşurate simultan: Faza A - Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitanţilor, partenerilor şi a proiectului și Faza B - Selecţia cererilor de finanţare. Criteriile de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU Relevanta – maxim 40 puncte (obligatoriu min. 20 puncte); Metodologie – maxim 20 puncte ; Sustenabilitate – maxim15 puncte ; Cost – eficienta – maxim 25 puncte.
Unitatea 6: Teme și obiective orizontaleIn general, proiectele finantate urmăresc câteva temele și obiectivele orizonate :
Egalitatea de sanse - se referă la evitarea oricărei discriminari, indiferent de: rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie nefavorizata,
Dezvoltarea durabilă poate fi definită ca o calitate mai bună a vieţii pentru toată lumea, atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare.
Provocarea tehnologică este abordată atât ca o acţiune specifică, cât şi ca o prioritate orizontală privind accesul tuturor la societatea informatională.
Implicarea in echipe mixte a persoanelor cu varste diferite, care combina
avantajele competentelor diferitelor grupe de varsta, avand in vedere studiile care indica o crestere a bunastarii, atitudinii mai pozitive privind munca si crestere capacitatii de ocupare a persoanelor varstnice
Acţiuni transnaţionale care contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul de experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte ocuparea, identificarea şi implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea şi dezvoltarea reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale
Unitatea 7: Structura cererii de finanțare (I)Pentru a exemplifica structura unui cereri de finantare aceasta prelegere descrieCererea de Finanţare pentru POS DRU care conţine următoarele secţiuni:
Profilul meu Partenerii - partenerii implicaţi în derularea proiectului Informaţii proiect- informaţii generale privind proiectul propus; Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I); Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea II); Graficul activităţilor proiectului - planul activităţilor Date financiare- pachetul de finanţare a proiectului Indicatori- indicatorii propusi ai proiectului Grup ţintă - grupul ţintă al proiectului Finanţări anterioare - descriere a finanţărilor anterioare
Unitatea 8: Structura cererii de finanțare (II)Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea centrală următoarele capitole:
Obiectivul proiectului Activităţile proiectului Rezultate anticipate. Context (relevanţa faţă de POSDRU şi DCI). Justificarea necesităţii implementării proiectului Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru
implementarea proiectului Managementul proiectului (echipa de implementare şi modul de realizare a
managementului de proiect) Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării) Sustenabilitatea Egalitatea de sanse si alte obiective orizontale Complementaritatea cu alte programe Graficul activităților; Date financiare – bugetul; Indicatorii; Grupul țintă; Finantările anterioare.
Unitatea 9: Finanțările nerambursabileAceastă prelegere familiarizează studentul cu ideea finanțărilor nerambursabile și cusursele de finanțare disponibile pentru România, explicând proveniența lor șijustificând rolul lor în dezvoltarea României ca stat al Uniunii Europene. Suntprezentate cu precădere finanțările primite din partea Comisiei Europene – fondurileeuropene din perioada programatică 2007-2013, precum si cele din perioada2014=2020.
Unitatea 10:Această prelegere familiarizează studentul finanțările nerambursabile oferite de alțifinanțatori decât Comisia Europeană. Sunt enumerate principalele categorii definanțatori activi în România și sunt oferite exemple de proiecte sau de cereri deproiecte active.
Unitatea 11 : Managementul ciclului de proiectCiclul de proiect se referă la modul în care proiectele sunt planificate şi realizate, urmăreşte o succesiune de etape, începând cu o strategie agreată, care conduce la ideea de realizare a unei anumite acţiuni, care este, apoi, formulată, implementată şi evaluată în vederea îmbunătăţirii strategiei şi a viitoarelor acţiuni. Ciclul de proiect presupune șase etape: programarea, identificarea, proiectarea, finanțarea, implementarea, evaluarea. Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor.
Unitatea 12: Matricea schemei logiceSchema logică este instrumentul de gestionare a fiecărei faze a ciclului de proiect şi un "instrument master" pentru crearea altor instrumente ca, de exemplu, bugetul detaliat, distribuirea responsabilităţilor, programul de implementare şi planul de monitorizare. Abordarea ei presupune două etape: analiza si planificarea. In etapa de analiza sunt analizati stakeholderii, problemele, obiectivele si strategiile. Etapa Planificării este aceea în care ideea de proiect este dezvoltată într-un plan operaţional practic, gata de implementare. În această fază, schema logică este concepută, iar activităţile şi resursele sunt stabilite şi programate .
4. Recomandări de studiu
Se impune ca studentul să parcurgă fiecare unitate de studiu respectând timpul alocat calendarului disciplinei, modul de abordare a testelor de autoevaluare, a sarcinilor de învăţare. Pentru însuşirea conceptelor de bază ale disciplinei şi înţelegerea informaţiilor prezentate în fiecare unitate de studiu este obligatoriu ca studentul să consulte bibliografia şi să respecte indicaţiile rubricii cunoştinţe preliminare.Fiecare unitate de studiu atinge următoarele aspecte: obiective, cunoștințe preliminarii, resurse necesare și recomandări de studiu, durata medie de parcurgere a unității, subiectele teoretice aferente acesteia, un rezumat, cuvinte cheie, teste de autoevaluare și concluzii.Fiecare dintre aceste subpuncte sunt semnalizate în text prin intermediul unor pictograme. În continuare, prezentăm un tabel cu principalele pictograme utilizate in text:
OBIECTIVE
CUNOȘTINȚE PRELIMINARE
RESURSE BIBLIOGRAFICE
DURATA MEDIE DE PARCURGERE A
UNITĂȚII DE STUDIU
EXPUNEREA TEORIEI AFERENTE UNITĂȚII
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
TESTE DE AUTOEVALUARE
RĂSPUNS CORECT
CONCLUZII
5. Recomandări de evaluare
După parcurgerea fiecărei unităţi de studiu se impune rezolvarea sarcinilor de învăţare, ce presupun studiu individual, dar şi a celor de autoevaluare. Activităţile de evaluare condiţionează nivelul nivelul de dobîndire a competenţelor specificate prin obiectivele disciplinei.În ceea ce priveşte evaluarea finală, se va realiza printr-un examen, planificat conform calendarului disciplinei. Examenul constă în rezolvarea unei probe de tip grilă.
6. Test de evaluare iniţială
Identificaţi nevoi și soluții din sfera psihologiei dezvoltării, a psihologiei sănătății, a psihologiei resurselor umane sau organizaționale care pot fi implementate in proiecte menite să conducă la dezvoltarea capitalului uman în vederea unei mai bune integrări pe piața muncii.
UNITATEA 1
INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE
Obiective 10
Cunoștințe preliminarii 10
Resurse necesare și recomandări de studiu 10
Durată medie de parcurgere a unității 10
1. Introducere în managementul proiectelor europene 10
1.1. Ce este un proiect 10
1.2. Categorii de persoane antrenate in proiecte 15
Rezumat 19
Cuvinte cheie 19
Teste de autoevaluare 19
Concluzii 20
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să definească conceptul de proiect, în diversitatea termenului, identificând
caracteristicile principale ale acestei modalități de organizare a activității
- să formuleze obiective viabile, specifice, măsurabile, tangibile, realiste și încadrate în
timp
- să diferențieze între un proiect și un program, conform accepțiunii Comisiei Europene
- să enumere factorii de succes ai unui proiect
- să identifice categoriile de persoane antrenante într-un proiect și să cunoască rolul și
responsabilitățile fiecărei categorii de persoane
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.
Resurse bibliografice obligatorii:
- Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Ce este un proiect?Proiectele şi activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor sunt privite adesea în contrast cu
noţiunea de proces: procesul reprezintă activităţile normale, de zi cu zi, ale unei organizaţii, pe
când noţiunea de proiect este utilizată adesea pentru a descrie ceva în afara activităţilor de rutină.
Desigur, în anumite domenii cum ar fi construcţiile, cercetarea ştiinţifică sau dezvoltarea de
programe informatice, munca normală de zi cu zi se face, de fapt, pe proiecte. Şi atunci, ce este
un proiect?
Proiectele sunt atât de diverse, încât este foarte greu să le definim. În cele ce urmează,
vom prezenta câteva definiţii care să ne permită înțelegerea conceptului:
Un proiect reprezintă o întreprindere unicat, care are un început şi un sfârşit clar,
realizată în vederea realizării unor ţeluri bine stabilite, cu respectarea anumitor parametri
referitori la costuri, termene şi calitate. (Buchanan and Boddy , 1992)
Un proiect este constituit dintr-un ansamblu de persoane şi alte resurse grupate
temporar pentru realizarea unui anumit obiectiv, de regulă într-o perioadă de timp dată şi cu
utilizarea unui buget fixat. Proiectele sunt asociate în general cu produse şi proceduri care sunt
realizate pentru prima dată ori cu proceduri cunoscute, dar modificate. (Graham, 1985)
Un proiect este caracterizat de resurse dedicate, de un punct unic de responsabilitate, de
limite clare în care se pot încadra resursele şi rezultatele, de o durată limitată; reprezintă o
singură sarcină (care se încheie la sfârşitul proiectului) şi are obiective. Este o modalitate utilă
de organizare a muncii. Proiectele nu apar fără o intervenţie deliberată. (Gray, 1994)
Cea mai simplă formă de manifestare a unui proiect este o activitate întreprinzătoare
separată, care posedă obiective definite, adesea incluzând ţeluri în ceea ce priveşte termenele,
costurile şi calitatea (performanţele). Toate proiectele evoluează în "cicluri de viaţă"
asemănătoare, cu punctele de început şi de sfârşit posibil de decelat. În plus, obiectivele
proiectului pot fi definite din mai multe puncte de vedere: financiar, social şi economic - cel mai
important element fiind faptul că ţelurile sunt definite, iar proiectul este finit. (APM,1993)
Comisia Europeana defineste proiectul ca „activitate (sau un numar de activitati conexe)
care se desfasoara potrivit unui plan bine stabilit în vederea realizarii obiectivelor fixate întrun
termen determinat.”
Din definițiile de mai sus, se poate observa că un proiect are următoarele caracteristici
principale:
Limită de timp (dată de început şi de sfârşit bine stabilite) şi localizare bine delimitată în
spaţiu
Are anumite obiective bine definite şi un scop care trebuie îndeplinite ca răspuns la o
problemă pe care ne-am propus să o rezolvăm.
Are prevăzut un buget aprobat în limitele căruia trebuie să se încadreze
Trece prin mai multe faze (concepere, planificare, executare, evaluare, finalizare)
Consumă resurse (umane, materiale, timp, bani, care sunt cunoscute de la începutul
activităţilor)
Este o activitate complexă, care implică riscuri specifice
Are un responsabil – leaderul de proiect, iar răspunderile fiecărui membru din echipa care
participă la proiect sunt bine definite
Are un anumit grad de risc care trebuie bine gestionat pentru ca proiectul să se realizeze în
continuare
Creează o valoare nouă – produs/serviciu/idee/structură – unică şi cu un grad ridicat de
noutate
Necesită o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale.
Proiectele pot dura câteva zile/luni/ani în funcţie de complexitatea lor. În cazul
proiectelor mari, de anvergură, aceste vor fi divizate în componenete mai uşor de coordonat,
numite subproiecte.
Un obiectiv se defineşte complet prin patru componente obligatorii:
- atributul, conţinutul obiectivului: preţ, calitate, fiabilitate etc.;
- scară de măsură: obiectivul trebuie să fie raportat unui palier de valori cunoscut şi utilizat de
conducător: nivel (calitativ), grad (de absenteism) etc.;
- normă: valoarea exactă care trebuie obţinută pe scara definită anterior;
- un orizont de timp: obiectivul trebuie realizat într-o perioadă de timp care trebuie determinată
şi datată. Modificând orizontul de timp obţinem un alt obiectiv care impune, la rândul său, o
altă strategie.
Stabilirea obiectivelor este o etapă de bază în elaborarea unui proiect şi cuprinde un
ansamblu de activităţi prin realizarea cărora trebuie să găsim o soluţie reală la întrebarea “unde
dorim să ajungem la sfârşitul proiectului?”. Aceasta presupune o anticipare şi o evaluare a unei
situaţii viitoare posibile. Pentru a fi viabil, un obiectiv va avea următoarele caracteristici
SMART:
- Specific: claritatea obiectivului – ce, cine, cum, pentru cine, când, unde facem?
- Măsurabil: în orice moment este bine să ştim nivelul la care am ajuns;
- Abordabil/aprobat (attainable): se referă la posibilitatea de realizare a unui obiectiv;
- Realist: proiectul poate fi realizat cu resursele de care dispunem şi cu cele care vor fi
acceptate din partea finanţatorului şi este necesar într-un anumit context, oferind o soluţie la
o problemă care trebuie rezolvată;
- Încadrare în Timp (timely) – proiectul are o anumită limită de timp pentru realizarea lui.
Alături de aceste 5 caracteristici pe care trebuie să le îndeplinească un obiectiv, mai sunt
necesare încă 3 condiţii pentru ca el să poată fi realizat:
- să fie înţelese şi acceptate de toţi membrii echipei care lucrează la proiect
- să fie bine definite responsabilitatea şi autoritatea pentru realizarea lui (de obicei, managerul
de proiect)
- să corespundă misiunii şi celorlalte obiective ale instituţiei care realizează proiectul
Exemple de obiective bine definite:
depistarea precoce a cancerului mamar în judeţul Braşov prin realizarea unui
screening în toate localităţile judeţului până la data de 31 decembrie 2013 la femeile
de peste 30 de ani;
construirea unui centru de plasament pentru copiii orfani din judeţul Argeş pe o
suprafaţă de 4 000 m2 , având un cost total de 500 000 euro până la data de 1
februarie 2004
Unicitatea unui proiect se referă şi la faptul că acesta se desfăşoară într-un mediu
caracterizat de risc şi incertitudine.
În cadrul Comisiei Europene proiectele sunt diferentiate de programe. Programul este o
masura luata de Comisia Europeana în favoarea unei tari sau a unui grup de tari. Un program este
subiectul unui memorandum financiar individual si are ca scop implementarea ajutorului
Comisiei Europene într-un anumit domeniu. Proiectul este primul nivel al subdiviziei unui
program, care în cele mai multe situatii, contine un numar de subproiecte.
Caracteristici Program Proiect
Amplasarea spaţiului Mare (naţională/internaţională) Punctual/Local
Poziţionarea în
ansamblul investiţiilor
Instrumente de amplasare a
strategiei
Componente ale
programelor/Iniţiative
Buget Global şi ajustabil Fix
În cazul nostru, vom defini proiectul ca fiind o serie de activităţi organizate, desfăşurate în vederea atingerii unor ţeluri sau obiective predefinite, care necesită resurse şi efort, care reprezintă o întreprindere unică şi prin urmare, riscantă, pe baza unui buget şi a unui program. Succesul unui proiect poate fi măsurat prin cât s-a apropiat acesta de atingerea ţelurilor sau a obiectivelor (ceea ce este o problemă de calitate), cu respectarea parametrilor referitori la buget şi termene. Imediat ce proiectul este realizat, acesta îşi încetează existenţa; prin urmare, munca depusă în cadrul unui proiect nu este permanentă.
Durată Nedefinită, ani Luni, ani
Rolul echipei Planificare, coordonare, supervizare Implementare directă
Tabelul 1.1: Analiza comparativă între program şi proiect
Așadar, managementul de proiect consta în planificarea, coordonarea, conducerea si
controlul proiectului pe durata ciclului de viata al acestuia, astfel încât sa se realizeze obiectivele
proiectului la termenele, cu costurile si de calitatea stabilita.
Categorii de persoane antrenate în proiecte
Un proiect presupune folosirea unor concepte specifice managementului proiectelor
(diagrame reţea, WBS, timp, resurse, calitate etc.), a unor tehnici şi instrumente proprii fiecărei
faze, dar implică şi participarea unor persoane individuale, cât şi a unor organizaţii, care
formează structura organizatorică internă a proiectului. (totalitatea persoanelor implicate direct,
care au rol decizional, operaţional sau consultativ într-un proiect). Cunoaşterea tuturor
persoanelor implicate este foarte importantă, deoarece acestea pot influenţa în mod pozitiv sau
negativ derularea proiectului.
Numărul şi componenţa personalului implicat într-un proiect va depinde de următorii
factori:
- mărimea proiectului
Factorii de succes ai unui proiect
obiective clar definite
respectarea planificării
folosirea eficientă a resurselorcompetenţa echipei de proiect
nedepăşirea bugetului
realizarea parametrilor de calitate
buna comunicare şi controlul
sprijinul sponsorului
- termenul de proiect (dacă proiectul trebuie finalizat într-un timp scurt, numărul persoanelor
implicate va fi mare)
- importanţa proiectului (cu cât proiectul are un rol mai mare, cu atât va creşte numărul
participanţilor la proiecte, iar recrutarea se va face de la nivele ierarhice mai înalte)
- necesităţile proiectului, ceea ce presupune existenţa unui personal de o anumită specialitate
Principalele categorii de persoane care iau parte la derularea unui proiect sunt:
1. Beneficiarii proiectului sau grupul ţintă (target – group)
Din grupul ţintă fac parte cei care vor beneficia de rezultatele pe care proiectul şi le-a
propus, în mod direct sau indirect. Beneficiarii direcţi reprezintă grupul ţintă respectiv, iar
beneficiarii indirecţi se referă la comunitatea sau comunităţile cărora le aparţin.
Beneficiarii reprezintă un grup de persoane bine definit: persoane cu handicap, copii
orfani, organizaţii nonguvernamentale care doresc sa realizeze proiecte finanţate de Uniunea
Europeană, persoane care suferă de tuberculoză etc. Cu cât un proiect reuşeşte să ofere
soluţii/alternative unui număr cât mai mare de beneficiari, cu atât şansele de a fi realizat şi de a
atrage resurse rambursabile/nerambursabile vor fi mai mari. De asemenea, participarea mai
multor grupuri din categorii diferite (economice, politice, culturale) în cadrul unor consorţii
pentru realizarea unui proiect care exprimă interesul unei comunităţi va avea mai multe şanse de
realizare. În cazul găsiri unor parteneri cu experienţă în managementul proiectelor, aceasta va
constitui un element în plus de realizare a obiectivelor propuse în proiect.
2. Sponsorii/finanţatorii
Sponsorii reprezintă susţinătorii financiari ai unui proiect/programului din care face parte
proiectul respectiv. Pot fi instituţii (Uniunea Europeană, Banca Mondială, Guvernul, diverse
ONG-uri) sau persoane fizice.
Sponsorul poate fi chiar beneficiarul proiectului sau, în cazul finanţărilor nerambursabile
primite de la organismele internaţionale şi instituţiile de stat, acesta va stabili în mod clar cu
realizatorul proiectului obiectivele care trebuie atinse.
3. Promotorii
Promotorul proiectului este fie o persoană care aparţine unui nivel ierarhic superior, fie
unei instituţii care va asigura proiectului o imagine pozitivă (ex. promovarea realizată în
depistarea cancerului de sân).
Participarea acestuia este necesară mai ales în proiecte complexe, care au un impact
social deosebit sau cu un puternic efect de raţionalizare (promovarea unei alimentaţii sănătoase).
4. Stakeholder-ii
Cei care au rol în realizarea cu succes a unui proiect sunt denumiţi stakeholder-i. Aceştia
pot fi:
- interni:
angajaţii instituţiei care realizează proiectul
angajaţii firmelor aflate în parteneriat cu instituţia respectivă
acţionarii
- externi:
organisme de interes public (ex. sindicatele, grupuri de protecţia mediului)
organisme guvernamentale.
5. Echipa de proiect
Membrii echipei de proiect vor fi selecţionaţi în funcţie de sarcinile cerute de proiect, iar
numărul acestora va depinde de mărimea şi complexitatea proiectului. Pe lângă competenţele de
specialitate, este important ca aceştia să aibă aptitudini pentru munca în echipă, pentru o bună
comunicare, să fie creativi. Fiecare membru trebuie să cunoască care sunt atribuţiile şi să-şi
asume responsabilitatea. Întrebările la care membrii trebuie să cunoască răspunsurile sunt:
- ce se aşteaptă de la mine?
- care este rolul meu în cadrul echipei?
- care este nivelul de autoritate? dar cel de responsabilitate?
- cine va face evaluarea? care sunt colegii mei?
- la ce îmi va folosi participarea la acest proiect?
- care sunt obiectivele pentru atingerea cărora răspund direct?
- având în vedere că nu am mai făcut niciodată această muncă, cum mă voi descurca?
6. Realizatorul sau project designer
Realizatorul proiectului este cel care concepe proiectul, putând fi o persoană fizică sau
juridică, un grup de persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei. Se poate apela la
organizaţii specializate în conceperea proiectelor, cum ar fi centrele de consultanţă.
Uneori, numărul organizaţiilor implicate în conceperea unui proiect este mare, dintre
acestea doar una având rolul de coordonator al proiectului. Participarea acestora presupune şi
încheierea de contracte între organizaţii, cu stabilirea clară a rolului şi obligaţiilor pe care fiecare
organizaţie le vor avea. De asemenea, vor fi prezentate CV-urile, activităţile efectuate în trecut şi
pe cele din prezent care au legătură cu scopul proiectului care se doreşte realizat, intenţia de
participare.
7. Comitetul de coordonare a proiectului
Comitetul de coordonare va decide asupra structurii organizatorice, a personalului,
supervizează îndeplinirea obiectivelor şi planul propus. Este reprezentat de toţi factorii implicaţi
în proiect: stakeholder-i, conducerea organizaţiei care realizează proiectul, beneficiari, toţi cu
putere decizională.
8. Directorul/managerul de proiect (Project Manager)
Coordonatorul de proiect este persoana care răspunde de modul de derulare a proiectului,
de îndeplinirea obiectivelor, calităţii cerute şi a termenelor de proiect. De personalitatea acestuia,
de calificările si capacitatea de a coordona în mod eficient membrii echipei, va depinde în mare
parte succesul unui proiect. Uneori, el este acelaşi cu cel care concepe proiectul.
Acesta trebuie să planifice proiectul, să-l organizeze, să-l coordoneze şi să-l controleze.
Lui îi revine funcţia de moderator şi de motivator al echipei de proiect şi trebuie să asigure, în
plus, o comunicare eficientă între toţi membrii. Stilul de conducere pe care şi-l va alege va
depinde de caracteristicile sale şi de procesele sociale care au loc în cadrul echipei de proiect.
Fiecare dintre participanţii la proiect trebuie să îşi cunoască bine sarcinile pe care trebuie
să le realizeze şi pentru ca proiectul să îşi îndeplinească obiectivele, este necesar un consens în
ceea ce priveşte rezultatele (calitate, cantitate, eficacitate), metodele şi tehnicile utilizate, ca şi
termenele până la care trebuie finalizat proiectul.
Rezumat
Această primă prelegere asigură o introducere generală în domeniul managementului
proiectelor, prezentând definiții ale conceptului de proiect, caracteristicile principale ale
acestui tip de organizare a activității, precum și categoriile de persoane implicate într-o
structură de tip proiect. Acest prim capitol urmărește familiarizarea studentului cu elementele
caracteristice ale ”proiectelor” in sensul cel mai larg al termenului.
Cuvinte cheie
definiția proiectului
obiective SMART
factori de succes ai unui proiect
categorii de persoane interesate in cadrul unui proiect
Teste de autoevaluare
Definiți proiectul conform Comisiei Europene (p.4)
Enumerați caracteristicile principale ale unui proiect (p.4)
Prezentați un obiectiv SMART (p.5)
Enumerați factorii de succes ai unui proiect (p.7)
Prezentați principalele categorii de persoane care iau parte la derularea unui proiect (p.8)
Concluzii.Orice proiect reprezintă o serie de activităţi organizate, desfăşurate în vederea atingerii
unor ţeluri sau obiective predefinite, care necesită resurse şi efort, care reprezintă o întreprindere
unică şi prin urmare, riscantă, pe baza unui buget şi a unui program. Succesul unui proiect poate
fi măsurat prin cât s-a apropiat acesta de atingerea ţelurilor sau a obiectivelor, cu respectarea
parametrilor referitori la buget şi termene. Imediat ce proiectul este realizat, acesta îşi încetează
existenţa; prin urmare, munca depusă în cadrul unui proiect nu este permanentă. Cunoaşterea
tuturor persoanelor implicate este foarte importantă, deoarece acestea pot influenţa în mod
pozitiv sau negativ derularea proiectului.
UNITATEA 2
FAZELE UNUI PROIECT
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
3. Fazele unui proiect 3
3.1. Conceperea proiectului 3
3.2. Planificarea proiectului 7
3.3. Implementarea proiectului
3.4. Evaluarea si revizuirea proiectului
Rezumat 10
Cuvinte cheie 10
Teste de autoevaluare 10
Concluzii 10
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să identifice fazele unui proiect și activitățile implicate în fiecare dintre acestea
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
- Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar, trecând prin
mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese. Derularea proiectelor
prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranţă, creşte controlul modului de
desfăşurare a proiectului şi permite luarea deciziilor după fiecare fază.
În fiecare etapă se urmăreşte obţinerea unor rezultate clare (deliverables) intermediare
sau finale: specificarea cerinţelor pentru un produs, realizarea unui prototip, a unei baze de date
etc. Aceste rezultate vor fi analizate la sfârşitul etapei, prin compararea cu rezultatele propuse a
se obţine şi se va determina continuarea sau terminarea proiectului.
Fază – “cuprinde activităţile în urma cărora vom obţine rezultatele scontate”
Fazele unui proiect
- Concepere – se naşte ideea de proiect, se doresc rezultatele;
- Planificare, Definire – se dezvoltă planul proiectului;
- Organizare, Start – se formează echipa;
- Realizare – se îndeplinesc sarcinile;
- Finalizare, Încheiere – proiectul se finalizează;
Pentru proiectele mici, procesul poate dura câteva zile iar pentru proiectele mari mai
mulţi ani. Proiect simplu sau complex, procesul este la fel.
Figura 1.2Fazele proiectului Concepere
(Idee) Planificare (Plan)
Organizare (Echipă)
Realizare (Activităţi)
Finalizare (Închidere)
Etapele de planificare, execuţie şi control fac parte din ciclul de viaţă al proiectului, sunt
interdependente şi succesive.
Faza de concepere a proiectului
Orice proiect începe cu o idee. Serviciul resurse umane din organizaţie identifică o
nevoie, o organizatie non-guvernamentala incearca sa rezolve problema alcolismului dintr-o
zona rurala sau sa sprijine o categorie dezavantajata din populatie (mame singure, bolnavi
cronici, delincventi juvenili etc), o institutie publica vrea sa diminueze o un fenoment global
(abandonul scolar, promovabilitate scazuta etc) sau cineva se gandeste la o modalitate de a
optimiza modalitatea in care elevii decid ce sa faca dupa absolvirea studiilor liceale. Când se
formează ideea de proiect, când se doresc rezultatele, proiectul a intrat în faza de concepţie.
În faza de concepere a proiectului, managerul, membrii echipei de proiect şi deţinătorii
de interes sau afectaţi de proiect (stakeholderii) se întâlnesc pentru a confirma faptul că
realizarea unui astfel de proiect va rezolva o problemă existentă, care a fost identificată, punând
bazele procesului de planificare.
Activităţile care trebuie efectuate în această primă fază vor include următoarele:
identificarea problemei
analiza problemei
identificarea soluţiilor posibile
selectarea celei mai bune soluţii
definirea scopului şi a obiectivelor proiectului
definirea intereselor stakeholderi-lor
alegerea membrilor iniţiali care vor face parte din echipa de proiect
o analiză preliminară cost/beneficiu
Uneori faza de concepere este parcursă în mod informal; pentru un proiect mic ea constă
doar într-o sesiune de brainstorming, o discuţie sau un acord verbal. Alteori, în special în
proiectele mari, dezbaterile legate de lansarea proiectului necesită trecerea formală în revistă,
mai multe întâlniri, dezbateri şi adoptarea deciziei finale.
Pentru a decide continuarea proiectului se iau în considerare răspunsurile oferite la două
seturi de întrebări:
- Trebuie să fie realizat? Beneficiile la care se ajunge sunt mai mari decât costurile
estimate să fie plătite? Merită?
- Se poate realiza proiectul? Proiectul este fezabil din punct de vedere tehnic? Dar
financiar? Sunt disponibile resursele necesare? Există finanțatori care a fi interesați să finanțeze
un astfel de proiect?
Dacă răspunsul la cele două întrebări este „da”, se poate trece la faza secţiunea
următoare şi să dezvoltaţi planul proiectului. Dacă răspunsul la oricare dintre aceste întrebări este
în mod precis „nu” nu se merge mai departe. Gândiţi la redefinirea proiectului pentru a-l face
fezabil şi de dorit. Dacă nu se poate, opriţi-vă aici. Orice acţiune suplimentară va duce garantat la
irosirea resurselor, pierderea oportunităţilor şi frustrarea personalului.
Aprecierea valorii adaugate a proiectului, a costului şi a fezabilitatii acestuia trebuie
realizată pornind de la informatii obiective, bine fundamentate in dovezi empirice. Motivatia
subiectiva reprezinta, intr-adevar, un factor important in demararea unui proiect, dar este
insuficienta pentru a garanta succesul acestuia.
Decizia de a continua elaborarea unui proiect trebuie luată intr-o maniera cat mai
obiectivă. In acest sens, există câteva metode decizionale pot reprezenta instrumente utile in
aceasta etapă.
Analiza cost-beneficiu
Analiza cost-beneficiu este evaluarea tuturor costurilor necesare pentru a realiza
proiectul, pentru a-l implementa, cu toate cheltuielile care rezultă şi toate beneficiile anticipate
de la proiect.
Unele beneficii anticipate pot fi exprimate în echivalent monetar cum ar fi reducerea
costurilor de exploatare sau creşterea veniturilor. Pentru altele, estimarea poate aproxima doar
unele aspecte. Dacă proiectul urmăreşte creşterea moralului personalului de exemplu, beneficiile
pot fi reducerea migraţiei personalului, creşterea productivităţii, reducerea absenteismului,
reducerea revendicărilor. În continuare când estimaţi beneficiile anticipate, sunteţi mai puţin
încrezător dacă realizaţi deja acele beneficii. De exemplu, vă puteţi aştepta la beneficii pentru
mai mulţi ani prin cumpărarea unui computer, dar schimbarea tehnologiei poate face ca noul
computer să se uzeze moral într-un an. Doi factori cheie influenţează rezultatele analizei cost-
beneficiu:
- cât de departe în viitor identificăm beneficiile;
- presupunerile (ipoteze) pe care se bazează analiza.
Faza de planificare
Planificarea reprezintă faza cea mai importantă a unui proiect şi începutul ciclului de
viaţă pentru proiectul în cauză. Succesul unui proiect rezultă de fapt printr-o bună planificare, o
bună execuţie şi un control oportun. Planificarea ajută la reducerea riscului şi la anticiparea
viitorului, la îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii muncii echipei.
Planificarea este faza în care trebuie găsite modalităţile prin care cerinţele specificate de
beneficiar/utilizator să poate fi puse în practică. Activităţile care se vor întreprinde sunt:
detalierea scopului
prezentarea jaloanelor (milestones = finalitatea unor activităţi dintr-o anumită categorie
bine definită; ex.: instruirea personalului în cazul construirii unui centru de excelenţă)
definirea activităţilor şi descrierea secvenţei de derulare a lor
identificarea resurselor şi a costurilor necesare
dezvoltarea unui grafic de timp
stabilirea ipotezelor de lucru şi realizarea unor studii de fezabilitate
Împărţirea proiectului în diverse activităţi/sarcini (activities/tasks) este necesară din mai
multe motive:
proiectul apare ca o înşiruire logică de activităţi care ajută la determinarea graficului
optim de timp
activităţile vor putea fi uşor de controlat şi evaluat
se determină mai uşor necesarul de personal şi calificările acestuia
Proiect
Subproiect 1 Subproiect 2 Activitate 3.1
Activitate1.1 Activitate 2.1 Activitate 3.2
Activitate1.2 Activitate 2.2
Activitate 1.3…. Activitate 2.3
Figura 2.2: Descompunerea proiectului în subproiecte şi activităţi
În această etapă se realizează analiza SWOT pentru instituţia care realizează proiectul,
relevând condiţiile mediului intern şi a celui extern.
În managementul proiectelor, planificarea înseamnă cei “8P”:
Paradigmă/Politici/Proceduri – CUM facem?
Paradigma se referă la viziune firmei, ceea ce doreşte aceasta să obţină pe viitor;
politicile au în vedere stabilirea scopurilor, ca modalităţi de atingere a strategiei, iar procedurile
reprezintă modalităţile de acţiune prin care vor fi realizate obiectivele propuse.
Personal – CINE face?
Program – CÂND facem?
Performanţe – CE facem?
Preţ –CÂT face?
Implementarea proiectului va cuprinde activităţi ca monitorizare, managementul
riscurilor la care este expus proiectul, terminarea proiectului.
În etapa de evaluare a proiectului, va fi concepută strategia de evaluare.
Rezumat
Această prelegere asigură o viziune de ansamblu asupra fazelor unui proiect. Astfel, studentul se familiarizează cu activitățile ce trebuiesc efectuate în fiecare fază a proiectului, in special in conceperea si planificarea proiectului.
Cuvinte cheie
fază, analiza cost-beneficiu, concepere, planificare, “8P”, implementare, control,
monitorizare
Teste de autoevaluare
Definiți conceptul de ”fază” conform Institutului de Mangementul Proiectelor (p.3)
Enumerați fazele unui proiect (p.4)
Enumerați activitățile care trebuie întreprinse în faza de inițiere a proiectului (p.4)
Identificați procesele componente ale managementului de proiect, conform Institutului de Managementul Proiectelor (p.7)
Prezentați cele două categorii în care se împart procesele planificării (p.7)
Concluzii.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar, trecând prin mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese. Derularea proiectelor prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranţă, creşte controlul modului de desfăşurare a proiectului şi permite luarea deciziilor după fiecare fază.
UNITATEA 3
FAZELE UNUI PROIECT (continuare)
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
4.1. Planificarea proiectului 3
4.2. Implementarea proiectului 5
4.3. Finalizare si evaluarea proiectului 6
Rezumat 6
Cuvinte cheie 6
Teste de autoevaluare 6
Concluzii 7
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să identifice fazele unui proiect și activitățile implicate în fiecare dintre acestea
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
- Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Faza de planificare
Planificarea reprezintă faza cea mai importantă a unui proiect şi începutul ciclului de
viaţă pentru proiectul în cauză. Succesul unui proiect rezultă de fapt printr-o bună planificare, o
bună execuţie şi un control oportun. Planificarea ajută la reducerea riscului şi la anticiparea
viitorului, la îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii muncii echipei.
Planificarea este faza în care trebuie găsite modalităţile prin care cerinţele specificate de
beneficiar/utilizator să poate fi puse în practică. Activităţile care se vor întreprinde sunt:
detalierea scopului
prezentarea jaloanelor (milestones = finalitatea unor activităţi dintr-o anumită categorie
bine definită; ex.: instruirea personalului în cazul construirii unui centru de excelenţă)
definirea activităţilor şi descrierea secvenţei de derulare a lor
identificarea resurselor şi a costurilor necesare
dezvoltarea unui grafic de timp
stabilirea ipotezelor de lucru şi realizarea unor studii de fezabilitate
Împărţirea proiectului în diverse activităţi/sarcini (activities/tasks) este necesară din mai
multe motive:
proiectul apare ca o înşiruire logică de activităţi care ajută la determinarea graficului
optim de timp
activităţile vor putea fi uşor de controlat şi evaluat
se determină mai uşor necesarul de personal şi calificările acestuia
Proiect
Subproiect 1 Subproiect 2 Activitate 3.1
Activitate1.1 Activitate 2.1 Activitate 3.2
Activitate1.2 Activitate 2.2
Activitate 1.3…. Activitate 2.3
Figura 4.1.: Descompunerea proiectului în subproiecte şi activităţi
În această etapă se realizează analiza SWOT pentru instituţia care realizează proiectul,
relevând condiţiile mediului intern şi a celui extern.
În managementul proiectelor, planificarea înseamnă cei “8P”:
Paradigmă/Politici/Proceduri – CUM facem?
Paradigma se referă la viziune firmei, ceea ce doreşte aceasta să obţină pe viitor;
politicile au în vedere stabilirea scopurilor, ca modalităţi de atingere a strategiei, iar procedurile
reprezintă modalităţile de acţiune prin care vor fi realizate obiectivele propuse.
Personal – CINE face?
Program – CÂND facem?
Performanţe – CE facem?
Preţ –CÂT face?
La acestea se adaugă identificarea şi descrierea riscurilor şi incertitudinilor semnificative.
Principii pentru planificarea proiectelor
• Puneţi-vă planurile pe hârtie; acest lucru ajută să clarificaţi detaliile şi reduce posibilitatea
să uitaţi ceva. Planificarea proiectelor mari poate necesita sute de pagini pe când planul pentru un
proiect mic poate fi realizat în câteva rânduri.
• Succesul proiectului depinde de claritatea şi acurateţea planului şi de sentimentul
oamenilor că pot reuşi. Experienţa acumulată ajută să vă asiguraţi asupra realităţii, iar oamenii
implicaţi în realizarea proiectului pot fi sprijiniţi pentru a le creaşte încrederea şi
responsabilitatea pentru realizare proiectului.
• Adesea, presiunile pentru a ajunge la rezultate rapide determină să se treacă peste
planificare direct la realizare, ajunge la activitate imediată, de amploare, dar creşte probabilitatea
de irosire a resurselor şi/sau a timpului sau de a greşi.
• Asiguraţi-vă că planul este revăzut şi a fost aprobat în scris înainte de a începe proiectul.
Pentru proiecte ce necesită eforturi mici este nevoie doar de un e-mail sau O.K.-ul unui superior
dar pentru proiectele mari sunt necesare aprobări formale de la conducerea organizaţiei.
Faza de implementare a proiectului
Implementarea proiectului va cuprinde urmatoarele elemente:
Realizarea lucrărilor: îndeplinirea activităţilor din planul de realizare;
Monitorizarea proiectului, adică compararea performanţelor realizate cu cele planificate ce
presupune colectarea informaţiilor despre rezultate, încadrarea în timp şi în resurse,
identificarea deviaţiilor faţă de plan şi formularea acţiunilor de corecţie.
Managementul riscurilor sau identificarea problemelor potenţiale: orice schimbare a
lucrărilor, a desfăşurătorului sau a resurselor pentru a realiza proiectul în conformitate cu
planul existent sau eventualele schimbări ale planului existent;
Informaţi pe toată lumea: comunicaţi oamenilor realizările privind desfăşurătorul, resursele,
problemele întâlnite şi eventuale schimbări de plan.
Faza de finalizare si evaluare a proiectului
Realizarea sarcinilor repartizate este doar o parte a realizării proiectului. În plus mai sunt
necesare:
Aprobarea finanțatorilor privind rezultatul final;
Încheierea calculelor proiectului si realizarea raportarilor (se alocă timp şi bani pentru
închiderea conturile create special pentru proiect);
Sprijinirea oamenilor să îşi găsească următoarele locuri de muncă. Atenţie, uneori se
acceptă greu că echipa se va dizolva!
Se face evaluarea post proiect pentru a recunoaşte realizările proiectului şi a discuta
lecţiile învăţate, care pot fi aplicate în viitor (sau se fac note informale despre lecţiile învăţate şi
proceduri pentru viitor).
Rezumat
Această prelegere asigură o viziune de ansamblu asupra fazelor unui proiect si anume, asupra fazelor de planificare, implementare si finalizare a unui proiect. Astfel, studentul se familiarizează cu activitățile ce trebuiesc efectuate în fiecare fază a proiectului.
Cuvinte cheie
fază, planificare, “8P”, deliverables, milestones, stakeholderi, implementare, control,
monitorizare
Teste de autoevaluare
Definiți conceptul de ”fază” conform Institutului de Mangementul Proiectelor (p.3)
Enumerați fazele unui proiect (p.4)
Enumerați activitățile care trebuie întreprinse în faza de inițiere a proiectului (p.4)
Identificați procesele componente ale managementului de proiect, conform Institutului de Managementul Proiectelor (p.7)
Prezentați cele două categorii în care se împart procesele planificării (p.7)
Concluzii.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar, trecând prin mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese. Derularea proiectelor prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranţă, creşte controlul modului de desfăşurare a proiectului şi permite luarea deciziilor după fiecare fază.
UNITATEA 4
PROCESELE UNUI PROIECT
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
2. Procesul unui proiect 3
2.1. Procesele unui proiect 7
Rezumat 10
Cuvinte cheie 10
Teste de autoevaluare 10
Concluzii 10
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea:
- să identifice procesele implicate în fiecare proiect și elementele de bază prin care poate
fi descris.
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
- Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar, trecând prin
mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese. Derularea proiectelor
prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranţă, creşte controlul modului de
desfăşurare a proiectului şi permite luarea deciziilor după fiecare fază.
În fiecare etapă se urmăreşte obţinerea unor rezultate clare (deliverables) intermediare
sau finale: specificarea cerinţelor pentru un produs, realizarea unui prototip, a unei baze de date
etc. Aceste rezultate vor fi analizate la sfârşitul etapei, prin compararea cu rezultatele propuse a
se obţine şi se va determina continuarea sau terminarea proiectului.
Fază – “cuprinde activităţile în urma cărora vom obţine rezultatele scontate”
Proces – “o serie de acţiuni întreprinse pentru a obţine anumite rezultate” (Institutul de
Managementul Proiectelor)
Procesele unui proiect
Conform Institutului de Managementul Proiectelor, procesele componente ale MP sunt:
de iniţiere
de planificare
de execuţie
de control
de închidere,
acestea fiind la rândul lor formate din alte procese.
Procesele sunt legate între ele, prin faptul că rezultatele unora devin intrări pentru altele.
Astfel, fiecare proces poate fi descris prin 3 elemente de bază:
intrări – elemente după care are loc execuţia
instrumente şi tehnici – mecanisme aplicate intrărilor pentru obţinerea ieşirilor
ieşiri – rezultatele procesului
Procesele planificării se împart în două mari categorii:
Fundamentale
- planificarea scopului de bază al proiectului;
- descrierea scopului prin descompunerea rezultatelor principale în componente
mai mici;
- definirea şi estimarea activităţilor, estimarea duratei lor;
- realizarea planificării calendaristice;
- planificarea resurselor;
- estimarea costurilor;
- întocmirea bugetelor costurilor;
- realizarea planului proiectului prin punerea laolaltă a rezultatelor planificării
celorlalte procese sub forma unui document coerent.
Ajutătoare
- planificarea calităţii;
- formarea echipei de proiect;
- planificarea organizaţională – identificarea şi distribuirea rolurilor din proiect,
a responsabilităţilor;
- identificarea riscurilor şi managementul riscurilor (riscul este determinat de
totalitatea cauzelor care conduc la întârzieri sau nerealizări în cadrul
proiectelor, cauze care pot fi cuantificate anticipat, dar nu întotdeauna
cunoscute);
- planificarea modurilor de comunicare între participanţii la proiect;
- planificarea achiziţiilor;
- planificarea cererilor de produse/servici.
Procesele execuţiei cuprind, de asemenea, un proces fundamental – execuţia planului
proiectului – şi procese ajutătoare:
- verificarea scopului;
- distribuirea informaţiei la toţi cei implicaţi în proiect în timp util;
- dezvoltarea echipei – prin dezvoltarea abilităţilor individuale şi de grup;
- cereri/solicitări de oferte, propuneri pentru buna desfăşurare a activităţilor;
- selecţia furnizorilor;
- administrarea contractelor.
Procesele controlului - este necesară efectuarea controlului periodic în timpul unui proces
pentru a identifica abaterile de la plan şi corecturile care trebuie efectuate.
Procesele fundamentale se regăsesc în raportările periodice privind execuţia
proiectului (starea proiectului, prognoze pentru viitorul proiectului) şi controlul
global al schimbărilor.
Procesele ajutătoare sunt:
- controlul schimbării scopului
- controlul planificării calendaristice
- controlul costurilor
- controlul calităţii
- controlul răspunsurilor la riscuri
Procesele închiderii vor fi:
- închiderea contractelor
- măsuri administrative de închidere – culegerea şi diseminarea informaţiilor pentru
a da formă legală legală operaţiunii de închidere a proiectului
Postanaliza derulării proiectelor este o componentă care capătă o importanţă din ce în ce
mai mare. Aceasta se datorează faptului că experienţa acumulată pe parcursul realizării unui
proiect va conduce la evitarea unor greşeli din trecut pentru noile proiecte.
Există şi situaţii în care proiectele se pot termina în mod anormal. Cauzele care stau la
baza acestor eşecuri sunt:
planificarea iniţială greşită
resursele alocate insuficiente
schimbările survenite în strategia şi interesele instituţiei
plecarea unor oameni cheie din proiect
depăşirea timpului prevăzut
Rezumat
Această prelegere asigură o viziune de ansamblu asupra proceselor unui proiect. Astfel, studentul se familiarizează cu procesele implicate în inițierea, planificarea, execuția, controlul și închiderea unui proiect.
Cuvinte cheie
proces, planificare, “8P”, deliverables, milestones, stakeholderi, implementare, control,
monitorizare
Teste de autoevaluare
1. Definiți conceptul de ”fază” și cel de ”proces” conform Institutului de Mangementul Proiectelor (p.3)
2. Enumerați fazele unui proiect (p.4)
3. Enumerați activitățile care trebuie întreprinse în faza de inițiere a proiectului (p.4)
4. Identificați procesele componente ale managementului de proiect, conform Institutului de Managementul Proiectelor (p.7)
5. Prezentați cele două categorii în care se împart procesele planificării (p.7)
6. Identificați câteva cauze care pot sta la baza eșecurilor anumitor proiecte (p.9)
Concluzii.
Toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viaţă similar, trecând prin mai multe etape/faze, în cadrul cărora se desfăşoară mai multe procese. Derularea proiectelor prin aceste structuri bine delimitate reduce gradul de nesiguranţă, creşte controlul modului de desfăşurare a proiectului şi permite luarea deciziilor după fiecare fază.
UNITATEA 5
Criterii de selecție a proiectelor - Analiza practică a Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
Obiective 1
Cunoștințe preliminarii 1
Resurse necesare și recomandări de studiu 1
Durată medie de parcurgere a unității 1
6. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Criterii de selecție a proiectelor
2
6.1. Procedura de selecție și evaluare a proiectelor 3
6.2. Criterii de evaluare a proiectelor 9
Rezumat 11
Cuvinte cheie 11
Teste de autoevaluare 12
Concluzii 12
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să prezinte procesul de evaluare și selecție a proiectelor în cadrul POSDRU
- să identifice criteriile de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU
- să definească relevanța, metodologia, sustenabilitatea și raportul cost-eficiență ca criterii
de selecție a proiectelor POSDRU.
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Ghidul Solicitantului - Condiții Generale - www.fseromania.ro
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor
Scopul procesului de evaluare a proiectelor este de a elimina proiectele care nu contribuie
la implementarea POSDRU şi a evita dubla finanţare, asigurându-se o utilizare eficientă şi
eficace a resurselor.
Evaluarea cererilor de finanţare primite este realizată on-line, de către un Comitet de
Evaluare, a cărui componenţă va fi descrisă mai jos. Pentru a se asigura transparenţa şi
obiectivitatea procesului de evaluare, datele de identificare ale solicitantului şi ale partenerilor
acestuia vor fi secretizate.
Comitetul de Evaluare este alcătuit din:
• Preşedinte;
• Secretar/secretari;
• Echipa pentru eligibilitate - o echipă de minimum 2 persoane care va verifica
conformitatea administrativă, eligibilitatea solicitantului şi partenerilor şi eligibilitatea
proiectului, în etapa A de evaluare (Faza A);
• Echipa pentru evaluare - o echipă de minim 3 persoane care va efectua on-line
evaluarea/selecţia proiectelor în baza criteriilor de selecţie aprobate de Comitetul de
Monitorizare POSDRU. (Faza B).
Comitetul de Evaluare cuprinzând cele 2 echipe distincte, prezentate mai sus, este
aprobat, prin decizie, de ordonatorul de credite responsabil din cadrul AMPOSDRU sau
OIPOSDRU responsabil. Membrii echipelor constituite pentru Fazele A şi B pot fi evaluatori
independenţi (contractaţi ca asistenţă tehnică pentru AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil) sau
evaluatori din cadrul AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil.
Procesul de selecţie şi aprobare a cererilor de finanţare pentru proiecte de grant depuse
după principiul „primul venit, primul servit", începe după transmiterea Anexelor aferente cererii
de finanţare depuse electronic. Durata procesului de evaluare este de maxim 20 zile lucrătoare
de la data înregistrării la AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil a anexelor la cererea de
finanţare depusă electronic.
Procesul de evaluare al cererilor de finanţare cuprinde următoarele etape, desfăşurate
simultan:
• Faza A - Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitanţilor,
partenerilor şi a proiectului;
• Faza B - Selecţia cererilor de finanţare;
Procesul de evaluare în Faza A va fi realizat de către echipa pentru verificarea
eligibilităţii.
Procesul de evaluare în Faza B va fi realizat de către echipa pentru evaluare. Evaluarea
fiecărei cereri de finanţare va fi realizată de către doi evaluatori. În caz de divergenţă a scorului
acordat, va interveni al treilea evaluator. Decizia finală este decizia majoritară a doi din cei 3
evaluatori.
Cele 2 echipe vor lucra independent una de cealaltă, în paralel şi nu vor interacţiona în
timpul procesului de evaluare. Nu se vor cere clarificări sau documente pe tot parcursul evaluării
aplicaţiei, nici pentru Faza A, nici pentru Faza B.
Setul complet de documente justificative necesar dovedirii aspectelor precizate în cererea
de finanţare şi declaraţiile pe proprie răspundere aferente va fi solicitat de
AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil în Etapa de contractare.
FAZA A - Verificarea conformităţii administrative, a eligibilităţii solicitanţilor,
partenerilor şi a proiectelor
Secretarii Comitetului de Evaluare transmit echipei pentru eligibilitate fiecare proiect
transmis electronic, alături de anexele depuse de solicitant pentru acel proiect. Numai cererile de
finanţare care primesc „Da" la toate rubricile grilelor de evaluare aferente verificărilor din faza
A sunt declarate admise. Dacă cererea de finanţare primeşte un "Nu" la oricare din rubricile
grilelor de evaluare aferente verificărilor din Faza A este declarată respinsă chiar dacă în faza B
de evaluare cererea de finanţare a primit un punctaj mediu de 65 de puncte.
Aspectele neclare constatate de membrii echipei de verificare a eligibilităţii nu vor
conduce automat la respingerea cererii de finanţare. Pe baza propunerii motivate a evaluatorilor
din echipa de verificare a eligibilităţii, cererea de finanţare poate fi aprobată condiţionat de
clarificarea situaţiilor descrise de evaluatori în etapa de contractare.
În situaţia în care clarificările furnizate de solicitant în etapa de contractare sunt
incomplete sau vor conduce la concluzia că cererea de finanţare, solicitantul sau partenerii nu
erau eligibili sau cererea nu era conformă administrativ, AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil
va înceta contractarea cu solicitantul.
Membrii echipei de verificare a eligibilităţii cărora le-a fost repartizată o cerere de
finanţare spre verificare vor duce la îndeplinire, în cadrul unui proces continuu, toate activităţile
detaliate mai jos ca fiind incluse în cadrul Fazei A, şi vor completa grilele aferente verificării
conformităţii administrative şi eligibilităţii.
Prin Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice se pot adăuga elemente suplimentare,
specifice, de verificat de către Comitetul de Evaluare. Grilele conform cărora se realizează
evaluarea sunt anexă la Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice.
A1. Verificarea conformităţii administrative va consta în principal în verificarea următoarelor
aspecte:
• dacă anexele şi Acordul de parteneriat au fost trimise în termenul limită stabilit de Ghidul
solicitantului (10 zile lucrătoare de la trimiterea cererii de finanţare în format electronic,
conform detaliilor din prezentul ghid).
• lizibilitatea copiei Acordului de parteneriat, în cazul în care acesta nu a fost remis în
original. În cazul în care copia acordului de parteneriat transmisă de solicitant nu este
lizibilă, iar acest aspect ar putea afecta decizia Comitetului de evaluare, atunci
Preşedintele Comitetului, la propunerea membrilor echipei de eligibilitate care asigură
realizarea Fazei A, poate propune ordonatorului de credite AMPOSDRU/OIPOSDRU
responsabil, motivat, respingerea cererii de finanţare şi informarea solicitantului în acest
sens.
• se verifică dacă anexele depuse îndeplinesc condiţiile de formă şi de conţinut stabilite
prin Ghidul Solicitantului şi sunt cele generate de Actionweb.
Cererile de finanţare cu Anexe incomplet transmise vor fi respinse, solicitanţii fiind
informaţi prin intermediul adresei/adreselor de e-mail declarate în cererea de finanţare, prin
adresă semnată de ordonatorul de credite AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil, de respingerea
cererii de finanţare datorită nedepunerii tuturor Anexelor obligatorii. Termenul pentru trimiterea
scrisorilor de respingere este de 2 zile lucrătoare de la aprobarea deciziei de respingere de către
reprezentantul legal/ordonatorul de credite al AMPOSDRU/OIPOSDRU responsabil;
A2. Verificarea eligibilităţii solicitanţilor şi a partenerilor
Verificarea eligibilităţii solicitantului şi a partenerilor va consta în verificarea faptului că
solicitantul şi partenerii aparţin categoriilor de entităţi eligibile/legale menţionate în Ghidul
solicitantului - Condiţii Generale şi Specifice pentru fiecare apel de propuneri de proiecte.
Se vor verifica în cadrul acestei activităţi cel puţin aspectele reglementate de subcapitolul
3.1 din cadrul prezentului Ghid al Solicitantului - Condiţii Generale.
În cazul în care nu sunt îndeplinite toate condiţiile privind eligibilitatea
solicitanţilor/partenerilor (răspuns „Da" pentru toate criteriile de verificare), cererea de finanţare
este respinsă. Se vor avea în vedere însă aspectele precizate deja cu privire la clarificări din
cadrul prezentului Ghid al Solicitantului - Condiţii Generale.
A3. Eligibilitatea proiectului
Verificarea eligibilităţii proiectului se realizează pe baza analizei cererii de finanţare
aplicând cel puţin următoarele criterii eliminatorii:
• Proiectul este relevant pentru obiectivele specifice ale axei prioritare şi domeniului major
de intervenţie pentru care s-a lansat un apel de propuneri, aşa cum sunt acestea definite
prin POSDRU şi Documentul Cadru de Implementare;
• Grupul/grupurile ţintă şi activităţile proiectului sunt în concordanţă cu condiţiile generale
şi specifice ale axei prioritare şi domeniului major de intervenţie pentru care s-a lansat un
apel de propuneri, aşa cum sunt acestea definite prin POSDRU şi Documentul Cadru de
Implementare, şi ale cererii de propuneri de proiecte (stabilite prin Ghidul Solicitantului -
Condiţii Specifice);
• Bugetul proiectului respectă limitele minime şi maxime prevăzute de cererea de
propuneri de proiecte şi de Ghidul Solicitantului - Condiţii Speciale;
• Proiectul respectă limitele privind perioada de implementare, data limită şi regulile
privind transmiterea cererilor de finanţare;
• Proiectul este implementat în România şi UE în conformitate cu condiţiile privind locaţia
stabilite prin Ghidul Solicitantului - Condiţii Specifice şi Condiţii Generale.
Conform prevederilor Ghidului Solicitantului - Condiţii Generale, cererile de finanţare
nerambursabilă prin proiecte de grant sau strategice nu pot include activităţi care fac obiectul
schemelor de ajutor de stat şi nu pot fi finanţate prin intermediul acelor scheme. Proiectele care
includ activităţi de această natură vor fi respinse în cadrul verificărilor privind eligibilitatea
proiectului.
FAZA B. Evaluarea/selecţia proiectelor în baza criteriilor de selecţie aprobate de comitetul
de monitorizare POSDRU
Evaluarea/selecţia fiecărei cereri de finanţare se bazează pe un sistem de evaluare on-line
a cererilor de finanţare. Pentru asigurarea confidenţialităţii, Administratorul ActionWeb include
pe extrasul corespunzător fiecărei cereri de finanţare, un ID al proiectului transmis spre evaluare,
diferit faţă de cel real, înregistrat de aplicant în Actionweb.
Pentru asigurarea imparţialităţii procesului de evaluare, numai echipa care verifică
eligibilitatea în Faza A, preşedintele şi secretarii vor avea acces la datele de identificare ale
solicitantului şi partenerilor acestuia (formularul electronic al cererii de finanţare - secţiunile
„Profilul meu", „Partenerii", „Finanţări anterioare"). Evaluatorii din faza B vor avea acces doar
la extrasul cererilor de finanţare care nu conţine informaţiile aferente solicitantului şi
partenerilor (secţiunile „Profilul meu", „Partenerii", „Finanţări anterioare").
Pentru selecţia şi punctarea cererilor de finanţare trebuie consultate următoarele
secţiuni/sub-secţiuni pentru fiecare cerere de finanţare în parte:
- Extras din formularul electronic, respectiv secţiunile „Tipul solicitantului" (informaţii
privind statutul juridic al solicitantului) din „Profilul meu"; „Informaţii Proiect",
„Descriere Proiect secţiunea 1", „Descriere Proiect secţiunea 2", „Graficul activităţilor
proiectului", „Date financiare", „Indicatori" şi „Grup ţintă";
Proiectul trebuie să fie relevant faţă de POSDRU şi DCI. De asemenea, pentru apelurile
de propuneri de proiecte la nivel regional, este importantă relevanţa cererilor de finanţare faţă de
PRAO/Strategia de dezvoltare locală/Regională a localităţii/regiunii în care se implementează
proiectul, aceasta fiind însă o condiţie calitativă pe care cererea de finanţare trebuie să o
îndeplinească, nu o cerinţă minimă. Proiectul va obţine un punctaj mai mare dacă obiectivele
proiectului contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia de dezvoltare regională
a zonei unde se implementează proiectul.
Fiecare criteriu de selecţie cuprinde un număr diferit de subcriterii. Pentru fiecare
subcriteriu a fost stabilit un punctaj maxim. Punctajul acordat trebuie să reprezinte o valoare
absolută, fără zecimale, situată între 0 şi punctajul maxim pentru fiecare subcriteriu.
Criterii de selectie - Selecţia cererilor de finanţare se face în conformitate cu criteriile de
selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU, cu punctajul maximal aferent. Pentru a
obține finanțare un proiect trebuie să obțină un scor total de minim 65 de puncte.
Relevanta
Conformitate cu politicile europene – POSDRU
Activitatile sunt adecvate grupului tinta
Grupul tina este definit clar si cuantificabil
Promoveaza egalitatea de sanse si tratament egal
Teme orizonate
Contribuie la atingereaa indicatorilor de realizare imediata și de rezultat la axei prioritate
Contine elemente de ‘valoare adaugata”
Criteriile de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU Relevanta – maxim 40 puncte (obligatoriu min. 20 puncte)Metodologie – maxim 20 puncte
Sustenabilitate – maxim15 puncte Cost – eficienta – maxim 25 puncte
Experienta solicitantului /partenerilor în management de proiect, inclusiv capacitatea dea
a gestiona bugete
Competentele profesionale și calificarile necesare ale solicitantului
Promoveaza parteneriate și rețele
Complexitatea suportului și abordarea integrata, inovatoare, schimb de bune practici
Metodologie
Coerență, expunere clară și complete;
Activități realiste și fezabile în corelație cu resursele proiectului;
Planificarea coerentă a activităților (claritatea și fezabilitatea planului de acțiune);
Abordare adaptată și instrumente personalizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărui
grup țintă – instrumente diverse;
Existența partenerilor și nivelul de implicare;
Formularea rezultatelor în termeni cuantificabili, măsurabili, verificabili și a indicatorilor
suplimentari;
Masuri de informare si publicitate corespunzatoare.
Sustenabilitatea
Încă din faza de pregătire a proiectului să existe o strategie clară pentru continuarea
proiectului după finalizarea finantarii;
Proiectul include operațiuni și activități pentru a asigura continuarea, valorificarea și
integrarea rezultatelor după finalizarea proiectului, din punct de vedere financiar și
institutional;
Capacitatea de transferare a rezultatelor la diferite niveluri (sectorial, regional, local,
institutional);
În cadrul proiectului au fost atinse obiectivele și au fost obținute rezultatele pentru care s-
a obținut finanțare nerambursabila și nu se va mai solicita o finanțare viitoare;
Proiectului a atins un punct de autosuficiență – nu se va mai solicita rambursare întrucât
proiectul se va autosusține;
Au fost identificate alte surse de finanțare pentru proiect;
Structurile proiectului vor funcționa după finalizarea proiectului din punct de vedere
instituțional și financiar.
Cost - eficienta
Justificarea cheltuielilor în raport cu rezultatele așteptate;
Nivel realist al costurilor, inclusiv cea mai buna utilizare a banilor.
Fiecare criteriu și subcriteriu va fi detaliat și operaționalizat în prezentarea Structurii
cererii de finanțare în unitățile următoare.
Rezumat
Evaluarea cererilor de finanţare primite este realizată on-line, de către un Comitet de
Evaluare. Procesul de evaluare al cererilor de finanţare cuprinde 2 etape, desfăşurate simultan:
Faza A - Verificarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii solicitanţilor, partenerilor şi a
proiectului și Faza B - Selecţia cererilor de finanţare. Criteriile de selectie aprobate de Comitetul
de Monitorizare POSDRU Relevanta – maxim 40 puncte (obligatoriu min. 20 puncte);
Metodologie – maxim 20 puncte ; Sustenabilitate – maxim15 puncte ; Cost – eficienta – maxim
25 puncte.
Cuvinte cheie
Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
eligibilitatea partenerilor, activităților, proiectului
criterii de selecție
Teste de autoevaluare
Prezentați cele două faze ale procesul de evaluare al cererilor de finanţare (p.3)
Enumerați câteva criterii eliminatorii cu privire la eligibilitatea proiectului (p.6)
Enumerați criteriile de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU (p.9)
Precizați care este scorul total minim pe care un proiect trebuie să-l obțină pentru a obține finanțare (p.8)
Enumerați câteva dintre subcriteriile criteriului Relevanță (p.9).
Concluzii.Scopul procesului de evaluare a proiectelor este de a elimina proiectele care nu contribuie
la implementarea POSDRU şi a evita dubla finanţare, asigurându-se o utilizare eficientă şi
eficace a resurselor. În acest sens procesul de selecție este riguros, având atât criterii eliminatorii,
cât și criterii de ierarhizare a proiectelor în funcție de relevanța acestora, metodologia propusă,
sustenabilitatea proiectului și raportul cost-eficiență a activităților propuse și finanțării solicitate.
UNITATEA 6
Teme și obiective orizontale - Analiză practică a Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
7. Teme și obiective orizontale - Analiză practică a Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
3
Rezumat 6
Cuvinte cheie 7
Teste de autoevaluare 7
Concluzii 8
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să enumere și să detalieze temele și obiectivele orizontale ale proiectelor cu finanțare
europeană;
- să explice conceptele de egalitate de șansă, dezvoltare durabilă, îmbătrânire activă,
inovare și TIC, abordare transnațională.
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Ghidul Solicitantului - Condiții Generale - www.fseromania.ro
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Teme si obiective orizontale.
Prin finanțarea europeană se urmărește dezvoltarea resurselor umane și crearea unei piețe
a muncii inclusive, dezvoltarea programelor comune pentru promovarea ocupării, dezvoltarea de
noi metode pentru combaterea discriminării și inegalităților pe piața muncii, înființarea de
parteneriate pentru schimbul de experiență în ceea ce privește adaptarea formării profesionale la
noile tehnologii, promovarea transferului de expertiză privind incluziunea și ocuparea șomerilor
de lungă durată și dezvoltarea studiilor transnaționale comparative. În fiecare proiect finanțat din
fonduri europene trebuie luate in considerare urmatoarele obiective orizontale:
Egalitatea de sanse se concretizează prin următoarele acțiuni în implementarea
proiectelor
Promovarea egalității și tratamentului egal între femei și bărbați
Acțiuni specifice pentru creșterea participării durabile și progresul femeilor în activitatea
profesionala
Teme și obiective orizontale
Egalitatea de sanse
Dezvoltare durabilaInovare si TIC
Imbatranire activa
Abordarea transnationala și interregională
Abordare interregionala
Principiul trebuie luat în seamă în desfășurarea activităților proiectului și in alegerea
grupului tinta
Nici o discriminare, indiferent de: rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie
sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa,
infectare HIV, apartenenta la o categorie nefavorizata,
Dezvoltarea durabila
Proiectele finanţate prin POSDRU vor fi elaborate şi implementate având în vedere
strategia UE privind dezvoltarea durabilă. Activităţile proiectelor vor urmări principiile
dezvoltării durabile pe parcursul diverselor etape de implementare, astfel încât să se asigure
protecţia mediului, a resurselor şi a bio-diversităţii. Obiectivul general al promovării dezvoltării
durabile este de a avea oameni mai bine pregătiţi pentru a face faţă provocărilor prezente şi
viitoare şi pentru a acţiona cu responsabilitate faţă de generaţiile viitoare. In acest scop,
iniţiativele luate în considerare vor avea în vedere toate domeniile fundamentale ale învăţării,
respectiv a învăţa pentru a cunoaşte, pentru a acţiona, pentru a convieţui şi de se înnoi pe sine şi
societate. Dezvoltarea durabilă poate fi definită simplu ca o calitate mai bună a vieţii pentru toată
lumea, atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare.
Obiectivul – de a avea oameni mai bine pregatiti pentru a face fata provocarilor prezente
si viitoare si pentru a actiona cu responsabilitate fata de generatiile viitoare.
Principiile dezvoltarii durabile – asigurarea protectiei mediului, a resurselor si a bio-
diversitatii
Dezvoltare economica echilibrata, nivele inalte de ocupare, coeziune sociala si
incluziune, nivel inalt de protectie a mediului, utiliare responsabila a resurselor naturale,
politica coerenta care genereaza un sistem politic deschis si transparent,
Pregatire pentru competente de management al mediului si tehnologiilor de mediu
Inovare si TIC
În POSDRU, provocarea tehnologică este abordată atât ca o acţiune specifică, cât şi ca o
prioritate orizontală privind accesul tuturor, indiferent de categoria socială, la societatea
informaţională. Astfel, proiectele finanţate prin POS DRU vor urmări promovarea unui factor
important pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru
întărirea potenţialului de îmbunătăţire a calităţii vieţii oferind accesul tuturor la societatea
informatională.
Imbatranire activa
Având în vedere creşterea numărului persoanelor vârstnice şi rolul lor în societate,
necesitatea promovării unor iniţiative eficiente de promovare a „îmbătrânirii active" şi asigurarea
de oportunităţi pentru forţa de muncă vârstnică devine din ce în ce mai relevantă. În acest
context, FSE va finanţa proiecte care contribuie la promovarea îmbătrânirii active. Promovarea
şi susţinerea acestui obiectiv orizontal prezintă beneficii şi pentru angajatori, prin: implicarea în
echipe mixte a persoanelor cu vârste diferite, care combină avantajele competenţelor diferitelor
grupe de vârstă, având în vedere studiile de caz care indică o creştere a bunăstării, atitudini mai
pozitive privind munca şi creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor vârstnice. În plus, există
un impact pozitiv asupra tuturor angajaţilor în ceea ce priveşte relaţiile dintre generaţii, şi asupra
cunoaşterii şi atitudinilor faţă de colegii mai vârstnici.
Abordarea transnațională și interregională
FSE va sprijini iniţiative transnaţionale, în special prin schimbul de informaţii,
experienţă, rezultate şi bune practici şi prin dezvoltarea abordărilor complementare şi acţiunilor
coordonate sau comune. Finanţarea acţiunilor transnaţionale contribuie la promovarea şi
susţinerea inovării prin schimbul de experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte
ocuparea, identificarea şi implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de
muncă mai multe şi mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea
şi dezvoltarea reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a
se implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale.
Prin POSDRU sunt finanţate proiecte privind sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi a
parteneriatelor la nivel european, urmărindu-se astfel dezvoltarea resurselor umane şi crearea
unei pieţe a muncii inclusive, dezvoltarea programelor comune pentru promovarea ocupării,
dezvoltarea de noi metode pentru combaterea discriminării şi a inegalităţilor pe piaţa muncii,
înfiinţarea de parteneriate pentru schimbul de experienţă în ceea ce priveşte adaptarea formării
profesionale la noile tehnologii, promovarea transferului de expertiză privind incluziunea şi
ocuparea şomerilor de lungă durată şi dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.
Rezumat
POSDRU finanțează proiecte care urmăresc temele și obiectivele orizonate:
Egalitatea de șanse - se referă la evitarea oricărei discriminari, indiferent de: rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală,
vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie
nefavorizată;
Dezvoltarea durabilă poate fi definită ca o calitate mai bună a vieţii pentru toată lumea,
atât pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare;
Provocarea tehnologică este abordată atât ca o acţiune specifică, cât şi ca o prioritate
orizontală privind accesul tuturor la societatea informatională;
Implicarea în echipe mixte a persoanelor cu vârste diferite, care combină avantajele
competențelor diferitelor grupe de vârstă, având în vedere studiile care indică o creștere a
bunăstării, atitudinii mai pozitive privind munca și creșterea capacității de ocupare a
persoanelor vârstnice
Acţiuni transnaţionale care contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul
de experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte ocuparea, identificarea şi
implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai multe şi
mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea şi dezvoltarea
reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se
implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale.
Cuvinte cheie
teme și obiective orizontale
egalitatea de șanse
îmbătrânirea activă
dezvoltare durabilă
inovare și TIC
abordare transnațională
Teste de autoevaluare
Prezentați obiectivele și temele orizontale ale proiectelor cu finanțare europeană (p.3)
Concluzii.Prin prisma obiectivului general al POSDRU și al tuturor programelor cu finanțare
europeana în elaborarea și implementarea fiecărui proiect trebuie luate în considerare
următoarele obiective orizontale: Egalitatea de șanse; Dezvoltare durabilă; Inovare și TIC;
Îmbătrânire activă; Abordarea transnațională și interregională.
UNITATEA 7
Structura cererii de finanțare după modelul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) (I)
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
8. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (I)
3
Rezumat 7
Cuvinte cheie 7
Teste de autoevaluare 8
Concluzii 8
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea:
- să respecte cerințele completării online a primelor capitole din structura unei cereri de
finanțare POSDRU
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Ghidul Solicitantului - Condiții Generale - www.fseromania.ro
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Structura Cererii de finanţare (I)
Cererea de Finanţare pentru POS DRU cuprinde următoarele componente care se
regăsesc în aplicația ActionWeb, disponibilă pe site-ul POSDRU (www.fseromania.ro):
• Formularul Electronic - Cererea de Finanţare - care se completează on-line în etapa 2 şi
cuprinde informaţii despre proiectul propus, despre solicitant şi despre partenerii
acestuia;
• Anexele 1-7 - declaraţie de conformitate (Anexa 1), declaraţie de angajament (Anexa 2),
declaraţie de eligibilitate (Anexa 3), declaraţie privind respectarea principiului egalităţii
de şanse (Anexa 4), declaraţie privind respectarea cerinţelor de informare şi publicitate
(Anexa 5), acordul de parteneriat, acolo unde este cazul (Anexa 6), declaraţia pe proprie
răspundere privind statutul juridic al solicitantului şi după caz a partenerilor (Anexa 7).
În anexele 1-5 datele privind organizaţia solicitantului, precum şi funcţia şi numele şi
prenumele reprezentantului legal sunt introduse automat de sistemul informatic în funcţie
de informaţiile menţionate în formularul electronic.
Completarea Formularului electronic - Cererea de Finanţare
Acest formular conţine următoarele secţiuni:
o Profilul meu
o Partenerii - partenerii implicaţi în derularea proiectului
o Informaţii proiect- informaţii generale privind proiectul propus;
o Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I);
o Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea II);
o Graficul activităţilor proiectului - planul activităţilor
o Date financiare- pachetul de finanţare a proiectului
o Indicatori- indicatorii propusi ai proiectului
o Grup ţintă - grupul ţintă al proiectului
o Finanţări anterioare - descriere a finanţărilor anterioare
Toate aceste secţiuni sunt dezvoltate ca legături active (link activ) pentru a facilita
completarea acestora. De asemenea, a fost introdus un sistem de verificare si control, prin care
sistemul informatic vă transmite informaţii privind corectitudinea completării fiecărei secţiuni.
În acest sens, pătratul rosu reprezintă secţiune incompletă, iar pătratul verde reprezintă secţiune
completă. Doar atunci când vor fi completate corect toate secţiunile (indicatori verzi) va fi
posibilă transmiterea electronică a proiectului, utilizând secţiunea „Trimite proiect". Aveţi
posibilitatea de a completa aceste secţiuni în ordinea dorită de dumneavoastră. După
completarea fiecărei secţiuni trebuie salvate informaţiile introduse. Sistemul informatic nu va
permite salvarea datelor în cazul în care nu sunt completate toate informaţiile solicitate. În acest
sens, în cadrul fiecărei secţiuni trebuie specificate toate informaţiile solicitate înainte de salvarea
acestora.
Fiecare cerere de finanţare completată este salvată de sistemul informatic ca o versiune
provizorie (schiţă) în cadrul secţiunii „Dosarul meu". Detalierea acestor secţiuni este prezentată
în continuare.
• PROFILUL MEU
Această secţiune conţine informaţii privind solicitantul. Elementele secţiunii sunt:
Denumirea organizaţiei (adresa; adresa poşta electronică; cod poştal, judeţul, regiunea)
Tipul solicitantului (tipul persoanei juridice, cod înregistrare fiscală, număr de
înregistrare în Registrul Comerţului/Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, anul înfiinţării);
aceste date trebuie să corespundă cu cele scrise în Anexa 7.
Reprezentantul legal (nume, funcţie, date de contact, date referitoare la documentul de
identitate)
Alte informaţii (Pentru ultimii 2 ani nr. mediu de angajaţi, cifra de afaceri/venituri din
activităţi fără scop patrimonial; profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar,
excedent reportat pe anul următor (conform bilanţ). Aceste informaţii vor fi furnizate
indiferent de tipul organizaţiei). Evaluarea capacităţii financiare nu se aplică pentru
instituţiile administraţiei publice centrale si locale.
PARTENERII
Această secţiune conţine informaţii privind partenerii implicaţi în derularea proiectului .
Elementele secţiunii sunt:
Denumirea partenerilor, număr de înregistrare juridică, date de contact, persoana de contact,
regiune/ţara (trebuie specificată regiunea (în cazul partenerilor naţionali) sau ţara (în cazul
partenerilor transnaţionali)
Descrierea activităţii partenerilor (în cadrul acestei subsecţiuni sunteţi rugaţi să descrieţi
activitatea organizaţiei partenerului, care trebuie să fie relevantă pentru proiectul propus).
Descrierea experienţei relevante pentru proiect (trebuie să descrieţi experienţa partenerilor
privind implementarea unor proiecte relevante pentru domeniul proiectului propus; de
asemenea, trebuie să menţionaţi si informaţii cuprinzând o scurtă descriere a proiectelor, ţara
de intervenţie şi linia bugetară, bugetul fiecărui proiect gestionat de organizaţia parteneră şi
anul obţinerii finanţării)
Descrierea activităţilor în care vor fi implicaţi (trebuie să detaliaţi modalitatea de implicare a
partenerului în elaborarea şi implementarea proiectului - trebuie să corelaţi aceste informaţii
cu activităţile descrise în secţiunea „Descriere proiect 1").
Tipul partenerului, local sau transnaţional (tipul persoanei juridice, cod înregistrare fiscal,
număr de înregistrare în Registrul Comerţului/Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, anul
înfiinţării. În cazul partenerilor transnaţionali, se vor prezenta informaţii echivalente celor
solicitate); aceste date trebuie să corespundă cu cele scrise în Anexa 7.
Alte informaţii, privind partenerul/partenerii, referitoare la ultimile două exerciţii financiare
şi anume: numărul mediu de angajaţi, cifra de afaceri/venituri din activităţi fără scop
patrimonial; profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar, excedent reportat pe anul
următor (conform bilanţ).
Prevederea referitoare la obiectul de activitate nu este aplicabilă sindicatelor, patronatelor
şi asociaţiilor profesionale.
• INFORMAŢII PROIECT
Această secţiune conţine informaţii generale despre proiect şi parteneriat . Elementele
secţiunii sunt:
Titlul proiectului. Titlul proiectului trebuie să fie concis si relevant pentru domeniul
intervenţiilor propuse
Tipul proiectului (naţional, sectorial, multi-regional, regional sau local)
Clasificarea domeniilor. Trebuie să specificaţi dimensiunea teritorială a proiectului
propus, respectiv „rural", „urban" sau „rural si urban";
Locaţia de desfăşurare a proiectului. Trebuie să selectaţi locaţia implementării proiectului
propus, regiunea si judeţul/judeţele, inclusiv locaţia prevăzută pentru acţiunile transnaţionale; în
cadrul câmpului „Text liber" vă rugăm să specificaţi locaţia acţiunilor transnaţionale si/sau alte
detalii (localitate, comună etc.); la rubrica 'Regiunea Principală" veţi preciza regiunea principală
de derulare a activităţilor proiectului.
Obiectivele orizontale (în această secţiune trebuie doar să indicaţi obiectivul/obiectivele
orizontale la care contribuie proiectul propus. Obiectivele orizontale promovate în cadrul
POSDRU sunt: egalitate de şanse, dezvoltare durabilă, inovare şi TIC, îmbătrânire activă,
abordare transnaţională. Detalierea modalităţii în care proiectul propus contribuie la obiectivele
orizontale indicate o veţi realiza în cadrul secţiunii „Descriere proiect 2".)
Durata proiectului (în luni). Precizaţi durata de implementare a proiectului exprimată în
luni şi corelaţi informaţia privind durata de implementare a proiectului cu activităţile descrise în
secţiunea „Graficul activităţilor proiectului";
Experienţa relevantă a solicitantului pentru domeniul proiectului. Descrieţi experienţa
specifică şi experienţa privind implementarea unor proiecte relevante pentru domeniul
proiectului propus;
Descrierea parteneriatului pentru proiect. Descrieţi clar rolurile partenerilor implicaţi în
implementarea activităţilor proiectului; demonstraţi necesitatea şi nivelul de implicare al
partenerilor în proiect în cel puţin două din cele trei etape ale proiectului (implementarea
activităţilor proiectului, expertiză şi resurse umane şi materiale, finanţare); specificaţi modul în
care va fi coordonată activitatea diferiţilor parteneri.
Rezumat
Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine următoarele secţiuni:
o Profilul meu
o Partenerii - partenerii implicaţi în derularea proiectului
o Informaţii proiect- informaţii generale privind proiectul propus;
o Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I);
o Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (parteaII);
o Graficul activităţilor proiectului - planul activităţilor
o Date financiare- pachetul de finanţare a proiectului
o Indicatori- indicatorii propusi ai proiectului
o Grup ţintă - grupul ţintă al proiectului
o Finanţări anterioare - descriere a finanţărilor anterioare
Cuvinte cheie
cerere de finanțate
ActionWeb
profilul meu
partenerii
informații proiect
Teste de autoevaluare
Enumerați secțiunile detaliate în formularul electronic al unei Cereri de finanțare POSDRU (p.3)
Concluzii.Completarea Cererii de finanțare POSDRU se realizează online, pe site-ul
www.fseromania.ro, in aplicația Actionweb. Capitolele cererii sunt clar definite și presupun
multă rigurozitate în completare.
UNITATEA 8
Structura cererii de finanțare după modelul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) (II)
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
9. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) - Structura cererii de finanțare (II)
3
Rezumat 14
Cuvinte cheie 15
Teste de autoevaluare 15
Concluzii 15
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea:
- să respecte cerințele completării online din structura unei cereri de finanțare POSDRU
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Ghidul Solicitantului - Condiții Generale - www.fseromania.ro
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de patru ore.
Structura Cererii de finanţare (II)
• DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI PROPUS -
Această secţiune conţine informaţii specifice despre proiect . Elementele secţiunii sunt:
Titlul proiectului - este introdus automat de sistem în urma completării secţiunii anterioare
„Informaţii proiect";
Obiectivul proiectului - în această subsecţiune descrieţi clar şi concis obiectivul general al
proiectului, specificând modul în care proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung şi
obiectivele specifice/operaţionale, care să arate clar beneficiul/beneficiile pentru
grupul/grupurile ţintă, care derivă din implementarea proiectului. Menţionaţi extrem de
succint contribuţia proiectului la atingerea obiectivelor specifice aferente Axei prioritare şi
Domeniului major de intervenţie în cadrul cărora depuneţi proiectul (detalii cu privire la
context şi relevanţa faţă de POSDRU şi DCI veţi oferi în cadrul secţiunii ulterioare intitulate
"Contextul Proiectului"), în conformitate cu obiectivele specificate în Documentul Cadru de
Implementare POSDRU (DCI POSDRU) şi explicaţi contribuţia proiectului la realizarea
obiectivului general al POSDRU.
În formularea obiectivelor proiectului ţineţi cont de următoarele definiţii:
Obiectivul general: reprezintă rezultatul final al proiectului, ce indică modul în
care proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung.
Obiectivele specifice/operaţionale: reprezintă rezultate scontate, intermediare în
atingerea obiectivului general al proiectului. Sunt ţinte de atins ce conduc la beneficii pentru
grupul/grupurile ţintă, care derivă din implementarea proiectului.
Activităţile proiectului (DOAR cele eligibile şi cele transversale). Aici veţi prezenta cât
mai concret, succint şi clar activităţile şi subactivităţile esenţiale şi specifice pentru
implementarea proiectului, respectând atunci când se poate ordinea cronologică de
desfăşurare a lor. Activităţile proiectului trebuie să fie realiste şi fezabile Această prezentare
trebuie să fie în conformitate cu graficul activităţilor (Gantt) prezentat mai departe în
secţiunea „Graficul activităţilor proiectului". Activităţile proiectului trebuie să includă şi
activităţile transversale precum cele referitoare la managementul proiectului, achiziţii
publice (ce reprezintă o activitate continuă pe toată durata proiectului), şi măsurile specifice
pentru respectarea cerinţelor privind informarea şi publicitatea pentru proiect.
Nu se vor detalia achiziţii în cadrul acestei secţiuni, ci la secţiunea "resurse alocate şi
achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului ".
Se vor include cel puţin 2 conferinţe de presă, una organizată la începerea
implementării proiectului şi una organizată la finalizarea implementării proiectului. Pentru
aceste conferinţe se va avea în vedere şi includerea costurilor aferente în bugetul proiectului.
Precizaţi şi activităţile proiectului care urmează a fi subcontractate.
Rezultate anticipate. În această subsecţiune descrieţi şi cuantificaţi rezultatele anticipate
ale proiectului. Rezultatele proiectului trebuie să reprezinte îmbunătăţiri/beneficii reale care
determină în mod direct realizarea obiectivelor proiectului. Rezultatele anticipate ale
proiectului trebuie să fie cuantificabile, măsurabile şi verificabile.
În acest sens, descrieţi rezultatele anticipate, corelate cu activităţile menţionate în
cadrul subsecţiunii „Activităţile proiectului", cu indicatorii de realizare imediată (output) şi
cu indicatorii de rezultat (result) specificaţi în cadrul Secţiunii „Indicatori", corelaţi cu
obiectivele proiectului menţionate anterior. Specificaţi indicatori de realizare imediată
(output) pentru fiecare rezultat anticipat al proiectului.
• Context (relevanţa faţă de POSDRU şi DCI). În această subsecţiune explicaţi şi
descrieţi: relevanţa proiectului faţă de POSDRU şi DCI şi faţă de indicatorii de output şi
de rezultat asumaţi de România prin POSDRU şi DCI; nevoia identificată şi justificarea
acesteia în raport de POSDRU şi DCI; Soluţia adoptată;
• Justificarea necesităţii implementării proiectului. În cadrul acestei subsecţiuni
explicaţi:
• grupul/grupurile ţintă incluse în proiect: descrieţi grupul/grupurile ţintă pe care
intenţionaţi să le includeţi în activităţile proiectului propus, necesităţile specifice ale
grupului ţintă, prin furnizarea de date cantitative şi calitative şi metoda prin care au fost
identificate aceste necesităţi specifice, precum şi modalitatea previzionată de
identificare/implicare/recrutare a persoanelor din grupul ţintă în proiect. Pentru aceasta,
trebuie să aveţi în vedere grupul/grupurile ţintă specifice pentru axa prioritară, domeniul
major de intervenţie şi cererea de propuneri de proiecte în cadrul căreia depuneţi cererea
de finanţare. Grupul/grupurile ţintă indicate în această subsecţiune trebuie să fie identice
cu grupul/grupurile ţintă specificate în secţiunea „Grup Ţintă"! Nu includeţi categorii de
grup ţintă neeligibile !
• necesitatea proiectului şi relevanţa acestuia faţă de nevoile specifice ale grupului/
grupurilor ţintă: explicaţi care este justificarea proiectului, de ce este necesar pentru acel
grup ţintă, precum şi modalitatea în care activităţile şi obiectivele proiectului contribuie
la soluţionarea necesităţilor specifice ale grupului ţintă specificate mai sus;
• valoarea adăugată a proiectului: indicaţi şi descrieţi valoarea adăugată a proiectului, ce
aduce în plus faţă de situaţia deja existentă. Demonstraţi clar că nevoile
grupului/grupurilor ţintă nu sunt abordate în cadrul activităţilor existente sau că nu există
activităţi pentru abordarea corespunzătoare a nevoilor definite. Pentru completarea
acestei subsecţiuni ţineţi cont de următoarele criterii (enumerarea nu este exhaustivă):
o Proiectul propus contribuie la creşterea numărului de persoane din grupul ţintă care
beneficiază de formare profesională faţă de perioada anterioară;
o Proiectul propus contribuie la creşterea numărului persoanelor care au un loc de
muncă stabil şi durabil ca urmare a asistării lor prin activităţi de facilitare a tranziţiei de la
şcoală la viaţa activă;
o Proiectul propus contribuie la creşterea numărului de ore de pregătire profesională
furnizate pentru grupul ţintă;
o Proiectul propus cuprinde activităţi inovatoare;
o Proiectul propus contribuie la dezvoltarea unor metode noi pentru combaterea
discriminării şi a inegalităţilor pe piaţa muncii;
o Ca urmare a proiectului, vor fi angajate persoane din grupul ţintă;
o Finanţarea FSE acordată proiectului conduce la atingerea unui nivel mai înalt de
calificare sau la crearea unor noi locuri de muncă pentru grupul ţintă;
o Finanţarea FSE acordată proiectului conduce la creşterea relevanţei calificării
persoanelor asistate faţă de dinamica pieţei muncii;
o Finanţarea FSE acordată proiectului contribuie la realizarea unor activităţi adiţionale
pentru grupul ţintă care nu ar fi putut fi finanţate din alte surse în perioada imediat
următoare;
o Finanţarea FSE acordată proiectului contribuie la ocuparea persoanelor din grupul
ţintă în căutarea unui loc de muncă şi la dezvoltarea ocupării pe cont propriu;
o Finanţarea FSE acordată proiectului contribuie la desfăşurarea unor activităţi
existente relevante pentru POSDRU şi pentru grupul ţintă şi care ar fi fost întrerupte fără
aceasta.
• Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea
proiectului
• Descrieţi clar resursele necesare implementării proiectului şi demonstraţi că aţi prevăzut
suficiente resurse, inclusiv pentru activităţile de monitorizare şi management al
proiectului, informare şi publicitate. Nu se vor prezenta aici resurse umane.
• Specificaţi locaţia/locaţiile existente pentru desfăsurarea activităţilor prevăzute în proiect,
dotările şi echipamentele existente, inclusiv informatice.
• Specificaţi TOATE bunurile, serviciile sau lucrările, inclusiv locaţia, dotările şi
echipamentele care urmează a fi închiriate sau achiziţionate pentru implementarea
proiectului propus. Prezentaţi succint lista achiziţiilor previzionate a fi realizate în cadrul
proiectului.
• Managementul proiectului (echipa de implementare şi modul de realizare a
managementului de proiect). In această subsecţiune descrieţi echipa de implementare a
proiectului (inclusiv echipa de management), modul de realizare a managementului de
proiect şi monitorizarea implementării proiectului, respectiv activităţile specifice pe care
le veţi derula în acest sens, procedurile care vor fi urmate şi calendarul activităţilor de
monitorizare. In cazul în care se optează pentru subcontractarea activităţii de
management al proiectului, veţi prezenta în cererea de finanţare:
• cerinţele minime (experienţa similară, expertiza etc) pe care le veţi solicita prin
documentaţia de achiziţie a serviciilor de management al proiectului;
• activităţile de management al proiectului ce vor face obiectul contractului de servicii de
management al proiectului;
• modul în care veţi asigura verificarea/monitorizarea activităţii contractorului care va
furniza servicii de management al proiectului (persoane desemnate, experienţă, rol în
organizaţie, atribuţii etc).,
• Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării) In această secţiune
prezentaţi modul în care aţi conceput şi veţi derula activităţile propuse pentru realizarea
obiectivelor, precum şi modul în care vor fi organizate resursele disponibile în vederea
obţinerii rezultatelor asumate. In acest sens, descrieţi cum vor fi derulate activităţile
proiectului specificate în subsecţiunea anterioară „Activităţile proiectului". NU este
necesară repetarea, în cadrul acestei subsecţiuni, a activităţilor deja prezentate în cadrul
subsecţiunii „Managementul proiectului"
DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI PROPUS - DESCRIERE PROIECT 2
In cadrul acestei secţiuni detaliaţi proiectul propus şi să completaţi următoarele subsecţiuni:
• titlul proiectului - este introdus automat de sistem în urma completării secţiunii anterioare
„Informaţii proiect";
• obiectivul proiectului - este introdus automat de sistem în urma completării secţiunii
anterioare „Descriere proiect 1";
• sustenabilitatea proiectului;
• egalitate de şanse;
• alte obiective orizontale;
• complementaritatea cu alte strategii/programe/proiecte;
• alte informaţii relevante.
Sustenabilitatea proiectului - descrieţi modalitatea prin care este asigurată sustenabilitatea
proiectului propus, continuarea activităţilor după finalizarea finanţării nerambursabile, precum şi
posibilitatea de transferare/multiplicare a rezultatelor proiectului la alte niveluri.
In acest sens, descrieţi clar modul în care este asigurată o posibilă transferare a
activităţilor/rezultatelor proiectului către alt grup ţintă/alte sectoare/multiplicare, precum şi
modul în care rezultatele proiectului pot fi incluse în politicile şi strategiile integrate; indicaţi
sursa ulterioară de finanţare (fonduri proprii, fonduri externe, pentru realizarea proiectului nu
este necesară o altă finanţare). Este esenţial ca, în calitate de solicitant, încă din etapa de
pregătire a proiectului să aveţi o strategie clară pentru continuarea proiectului după finalizarea
finanţării nerambursabile. Pot fi avute în vedere criterii precum:
• În cadrul proiectului au fost atinse obiectivele şi au fost obţinute rezultatele pentru care s-a
obţinut finanţare nerambursabilă şi nu se va mai solicita o finanţare viitoare;
• Proiectul a atins un punct de auto-suficienţă - nu se va mai solicita finanţare viitoare
întrucât proiectul se va autosusţine;
• Au fost identificate alte surse de finanţare pentru proiect;
• Proiectul include operaţiuni şi activităţi pentru a asigura continuarea, valorificarea,
abordarea integratoare a rezultatelor după finalizarea proiectului;
• Rezultatele proiectului pot fi transferate la diferite niveluri (sectorial, regional, local,
instituţional) sau pot fi integrate în politicile şi strategiile instituţiei solicitantului şi/sau
partenerilor, politici şi strategii locale, regionale sau naţionale;
• Structurile proiectului vor funcţiona după finalizarea proiectului din punct de vedere
instituţional şi financiar şi/sau rezultate/activităţi ale proiectului pot fi integrate
instituţional după încetarea finanţării FSE.
Egalitatea de şanse - FSE finanţează proiecte care promovează egalitatea de şanse,
nediscriminarea şi incluziunea socială. În cadrul acestei subsecţiuni detaliaţi modul în care
principiul privind egalitatea de sanse a fost integrat în elaborarea şi implementarea proiectului,
atât în realizarea activităţilor, cât şi în managementul proiectului, menţionând orice componentă
specifică care contribuie la asigurarea egalităţii de sanse şi a egalităţii de gen.
Demonstraţi clar modalitatea prin care proiectul va asigura condiţii care să
permită accesul şi participarea grupului/grupurilor ţintă la activităţile proiectului şi evitarea
discriminării. Principiul egalităţii de şanse trebuie luat în considerare atât în elaborarea şi
implementarea proiectului finanţat din FSE, cât şi în desfăşurarea activităţilor proiectului şi în
identificarea grupului ţintă. Astfel, în calitate de solicitant, trebuie să respectaţi prevederile
legislaţiei în vigoare cu privire la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în
domeniul ocupării şi al muncii, egalitate de şanse şi nediscriminare, şi să luaţi în considerare în
implementarea proiectului toate politicile şi practicile prin care să nu se realizeze nicio
deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă,
religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu
care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în
condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor
recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii
ale vieţii publice.
• Alte obiective orizontale - este important să precizaţi cât mai concret modul în care
propunerea dumneavoastră de proiect atinge temele şi obiectivele orizontale promovate
în cadrul POSDRU şi precizate în cadrul prezentului capitol. Proiectele care tratează şi
integrează aceste obiective în mod concret şi direct în activităţile şi scopurile propuse
sunt punctate suplimentar.
• Complementaritatea cu alte programe/proiecte - În această secţiune specificaţi
complementaritatea proiectului propus cu alte programe/proiecte relevante pentru
domeniul proiectului. În acest sens, indicaţi şi descrieţi programul sau proiectul
complementar cu proiectul propus, şi, de asemenea, specificaţi modalitatea prin care este
asigurată complementaritatea proiectului propus cu respectivul program/proiect. Indicaţi
şi descrieţi programele complementare cu proiectul şi demonstraţi clar conformitatea cu
acestea; indicaţi legătura proiectului cu alte proiecte în curs de desfăşurare sau
planificate; precizaţi lecţiile învăţate din experienţă şi modalitatea în care au fost evaluate
şi incluse în strategia proiectului.
• Alte informaţii relevante - Specificaţi orice alte informaţii pe care le consideraţi
relevante pentru evaluarea şi selectarea proiectului dumneavoastră.
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR În cadrul acestei secţiuni completaţi graficul activităţilor
proiectului. Completarea graficului de implementare a proiectului trebuie să înceapă de la luna 1
- aceasta reprezintă prima lună de implementare a proiectului. Planificarea activităţilor în cadrul
unui proiect conduce la identificarea derulării logice a activităţilor, a duratei şi a posibilelor
dependenţe existente între activităţi şi la identificarea responsabilităţilor privind implementarea
proiectului. Pentru completarea acestuia aveţi în vedere informaţiile menţionate în cadrul
secţiunii anterioare „Descriere proiect 1", respectiv subsecţiunea „Activităţile proiectului".
Activităţile incluse în grafic trebuie să fie identice cu activităţile descrise în subsecţiunea
anterioară. Completaţi activităţile previzionate a se realiza în vederea implementării proiectului,
inclusiv activitatea de achiziţie, durata acestora (inclusiv datele estimate de începere şi de
finalizare), corelate cu metodologia de implementare a proiectului, precum şi organizaţia
responsabilă pentru implementare Activităţile privind derularea achiziţiilor şi managementul
proiectului vor fi întotdeauna incluse ca activitate continuă, pe întreaga durată de implementare a
proiectului.
De asemenea, se vor include cel puţin 2 conferinţe de presă, una organizată la începerea
implementării proiectului şi una organizată la finalizarea implementării proiectului. Pentru
aceste conferinţe se va avea în vedere şi includerea costurilor aferente în bugetul proiectului.
DATE FINANCIARE - BUGETUL
În cadrul acestei secţiuni prezentaţi bugetul proiectului propus pentru fiecare an de
implementare. Sumele pe care le introduceţi vor fi exprimate în lei şi trebuie să fie în format cu
două zecimale.. Bugetul cererii de finanţare se completează on-line, în secţiunea „Date
financiare".
INDICATORI
În cadrul acestei secţiuni sunt menţionaţi indicatorii de realizare imediată (output) şi
indicatorii de rezultat (result) specifici pentru axa prioritară şi pentru domeniul major de
intervenţie în cadrul căruia depuneţi cererea de finanţare. Acesti indicatori sunt introduşi
automat de sistemul informatic pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte. În acest sens,
indicaţi valoarea prognozată a indicatorilor la care contribuie proiectul dumneavoastră.
Corelaţi informaţiile furnizate aici cu cele prezentate în cadrul secţiunii "Contextul
Proiectului" şi în celelalte secţiuni ale cererii de finanţare în care aţi făcut referiri la participanţi,
grup ţintă, efecte ale proiectului, metodologie, etc. De asemenea, aveţi posibilitatea să prezentaţi
şi să cuantificaţi alţi maxim 5 indicatori adiţionali de realizare imediată (output) şi maxim 5
indicatori adiţionali de rezultat (result) care nu sunt incluşi deja, specifici pentru proiectul
propus. Indicatorii precizaţi trebuie corelaţi cu datele prezentate în secţiunea „Descriere proiect
1", respectiv „Rezultate anticipate".
Indicatorii pot fi definiţi ca modalitatea de măsurare a unui obiectiv care trebuie atins, o
resursă mobilizată sau un efect obţinut. Indicatorii descriu în termeni operaţionali si măsurabili
(cantitate, calitate, timp) obiectivele proiectului. Specificarea indicatorilor conduce la evaluarea
fezabilităţii obiectivelor şi furnizează baza elaborării sistemului de monitorizare şi evaluare a
proiectului. Indicatorii de realizare imediată (output) reprezintă modalitatea de măsurare a
bunurilor şi serviciilor produse în cadrul proiectului, în relaţie cu obiectivele specifice ale
proiectului. Astfel, un indicator de realizare imediată măsoară tot ceea ce este obţinut în urma
utilizării asistenţei financiare acordate. Indicatorii de rezultat reprezintă modalitatea de măsurare
a efectelor, beneficiilor şi avantajelor imediate şi directe ale proiectului pentru grupul ţintă şi
sunt în relaţie cu obiectivul proiectului. Un avantaj poate fi considerat ca fiind imediat dacă
apare în perioada în care grupul ţintă este în contact direct cu proiectul. Rezultatele finale pot fi
observate când proiectul a fost finalizat. La completarea acestei secţiuni se recomandă
consultarea Documentului Cadru de Implementare POSDRU.
GRUP ŢINTĂ
Conceptul grup ţintă se referă la totalitatea persoanelor cărora le sunt adresate activităţile
desfăsurate în cadrul proiectului. În cadrul acestei secţiuni sistemul informatic va indica automat
grupurile ţintă specifice pentru axa prioritară, domeniul major de intervenţie şi cererea de
propuneri de proiecte în cadrul căruia depuneţi cererea de finanţare. În completarea acestei
secţiuni verificaţi corelarea cu secţiunile privind eligibilitatea proiectului, secţiunea privind
Contextul proiectului şi enumerarea grupurilor ţintă eligibile din Ghidul solicitantului - Condiţii
Specifice pentru fiecare DMI şi cerere de proiecte. Aveţi în vedere că după aprobarea cererii
dumneavoastră de finanţare şi după semnarea contractului de finanţare, în termenul prevăzut de
acesta, veţi transmite AMPOSDRU/OI responsabil formularele de înregistrare pentru fiecare
persoană din grupul ţintă inclusă în proiectul propus, cuprinzând date de identificare şi de
contact, precum şi alte informaţii privind statutul social şi ocupaţional etc. În calitate de
solicitant aveţi obligaţia de a respecta prevederile Directivei CE/95/46 privind protecţia
persoanelor fizice în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie
a acestor date, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.677/2001, precum şi prevederile
Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private
în sectorul comunicaţiilor electronice, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.506/2004.
Astfel, veţi informa persoanele din grupul ţintă al proiectului despre obligativitatea de a furniza
datele lor personale, cu respectarea dispoziţiilor legale menţionate. În acest sens, după semnarea
contractului de finanţare nerambursabilă cu AMPOSDRU/OI responsabil, în calitate de
beneficiar, va trebui să demaraţi procedurile legale în vederea înregistrării ca operator de date cu
caracter personal. Participanţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, vor semna o
declaraţie prin care îşi dau acordul privind utilizarea şi publicarea datelor personale.
FINANŢĂRI ANTERIOARE
În cadrul acestei secţiuni să prezentaţi informaţii şi detalii privind asistenţa financiară
nerambursabilă primită în prezent sau anterior din fonduri publice sau alte surse financiare de
către dumneavoastră în calitate de solicitant. În acest sens realizaţi o scurtă descriere a
proiectului finanţat, să precizaţi ţara de intervenţie şi linia bugetară, precum şi suma şi anul
obţinerii.
Rezumat
Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea centrală următoarele capitole:
Descriere proiect 1 - descriere detaliată a proiectului propus (partea I);
o Obiectivul proiectului;
o Activităţile proiectului;
o Rezultate anticipate;
o Context (relevanţa faţă de POSDRU şi DCI);
o Justificarea necesităţii implementării proiectului;
o Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru
implementarea proiectului;
o Managementul proiectului (echipa de implementare şi modul de realizare a
managementului de proiect);
o Metodologia de implementare (inclusiv calendarul monitorizării).
Cererea de Finanţare pentru POS DRU conţine în secţiunea finală următoarele capitole:
Descriere proiect 2 - descriere detaliată a proiectului propus (partea II);
o Sustenabilitatea
o Egalitatea de sanse si alte obiective orizontale
o Complementaritatea cu alte programe
Graficul activităților;
Date financiare – bugetul;
Indicatorii;
Grupul țintă;
Finantările anterioare.
Cuvinte cheie
cerere de finanțate
ActionWeb
rezultate anticipate
contextul proiectului
metodologie de implementare
managementul proiectului
grup țintă
indicatori
graficul activităților
sustenabilitate
Teste de autoevaluare
Enumerați subcapitolele secțiunii centrale din formularul electronic al unei Cereri de finanțare
POSDRU (p.3)
Definiți indicatorii (p.11)
Definiți conceptul de grup țintă (p.13)
Ce reprezintă formularul de grup țintă (p.13)
Concluzii.Completarea Cererii de finanțare POSDRU se realizează online, pe site-ul
www.fseromania.ro, in aplicația Actionweb. Capitolele cererii sunt clar definite și presupun
multă rigurozitate în completare.
UNITATEA 3
FINANȚĂRI NERAMBURSABILE - FONDURI EUROPENE
Obiective 31
Cunoștințe preliminarii 31
Resurse necesare și recomandări de studiu 31
Durată medie de parcurgere a unității 31
3. Finanțările nerambursabile 32
3.1. Cine sunt finanțatorii 32
3.2. Finanțarea europeană 2007-2013 33
3.3. Finantarea europeana 2014 – 2020
Rezumat 36
Cuvinte cheie 36
Teste de autoevaluare 37
Concluzii 37
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să explice necesitatea metodologiei specifice care trebuie respectată în procesul de
acordare a finanțărilor nerambursabile
- să enumere câteva dintre sursele de finanțare nerambursabilă disponibile in România
- să explice rolul finanțărilor nerambursabile europene în contextul atingerii obiectivelor
UE
- să definească instrumentele și fondurile structurale
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Sinteze ale legislației europene: http://europa.eu/legislation_summaries/about/index_ro.htm
Obiectivele Uniunii Europene: http://ec.europa.eu/europe2020/reaching-the-goals/targets/index_ro.htm
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Ce sunt finantarile nerambursabile?
Finanțările nerambursabile, la modul general, sunt finanțări destinate sprijinirii
desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru
dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - care nu trebuiesc returnate.
Finantarile se acorda pentru domenii pentru care, din cauza situatiei conjuncturale, nu
exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu, reabilitarea
infrastructurii in regiuni sarace, recalificare profesionala, sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG
in calitate de partener al autoritatilor publice) sau pentru domenii in care exista in mod traditional
o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile (de exemplu, activitatile cu
caracter social).
Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau institutii
internationale avand caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii
exceptionale in care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si
materiale necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu.
Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie
specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste
implementarea unor elemente de filosofie sociala (parteneriate, achizitii publice, etc) care si-au
dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state.
Cine sunt finantatorii?
Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt:
Uniunea Europeana,
Guvernul Romaniei,
guvernele sau ambasadele unor state straine,
bancile si institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala,
FMI)
bancile active in Romania,
fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: Fundatia
"Soros"),
mari corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola).
Finantarea europeana
Ca stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază in perioada 2007-2013 de
asistentă financiară nerambursabilă de aproximativ 30 miliarde de Euro.
Finanţarea din fondurile europene acoperă o multitudine de domenii, sprijinind atât
investitorii privaţi, cât si sectorul public si constituie un real avantaj in contextual extinderii si
dezvoltării spaţiului european.
Finantarea europeana este acordata in vederea atingerii Obiectivelor UE :
Convergenta (80%) – pentru tarile in care PIB/locuitor mai mic 75% din media
comunitara. Obiectivul urmărește accelerarea convergenței statelor membre și a
regiunilor celor mai puțin dezvoltate prin îmbunătățirea condițiilor de creștere
economică și de ocupare a forței de muncă. Acesta vizează statele membre şi
regiunile cele mai puţin dezvoltate. Domeniile de acţiune sunt capitalul fizic și uman,
inovarea şi societatea cunoaşterii, adaptabilitatea la schimbări, mediul şi eficacitatea
administrativă. Obiectivul este finanţat prin Fondul european de dezvoltare regională
(FEDER), Fondul social european (FSE) şi prin Fondul de coeziune.
Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca (15%) vizează
consolidarea competitivităţii, ocupării forţei de muncă şi atractivităţii regiunilor,
altele decât cele mai defavorizate. Acesta trebuie să contribuie la anticiparea
schimbărilor economice și sociale, la promovarea inovării şi a spiritului
antreprenorial, la protecția mediului, precum şi la accesabilitatea, adaptabilitatea şi
dezvoltarea pieţelor muncii favorabile incluziunii. Obiectivul este finanţat prin
FEDER şi FSE.
Cooperarea teritoriala europeana (5%) vizează consolidarea cooperării la nivel
transfrontalier, transnaţional şi interregional şi se bazează pe vechea iniţiativă
europeană INTERREG. Acest obiectiv este finanţat prin FEDER. Vizează să
promoveze soluţii comune pentru autorităţile vecine în domeniul dezvoltării urbane,
rurale şi costiere, dezvoltarea relaţiilor economice şi crearea de reţele de întreprinderi
mici şi mijlocii (IMM-uri). Cooperarea se axează pe cercetare, dezvoltare, societatea
informaţională, mediu, prevenirea riscurilor şi gestionarea integrată a apei.
Fondurile de pre-aderare au fost acordate inaintea aderarii României la Uniunea
Europeana (2007). Programele prin care acestea au fost accesate sunt următoarele:
Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) – a oferit
finanțare pentru dezvoltare institutionala; promovarea coeziuniunii economice si
sociale; sprijin pentru aplicarea legislatiei comunitare;
ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) – a oferit finanțare
pentru protectia mediului, transporturi
SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala) – a oferit finanțare pentru agricultura si dezvoltare rurala
Fonduri de post-aderare sunt așa numitele instrumente structurale care au început să
fie accesibile României după acceptarea în Uniunea Europeana.
Romania participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica
Agricola Comuna si Politica Comuna de Pescuit a UE si beneficiaza pentru perioada de
programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aproximativ 30 miliarde euro.
Instrumentele structurale sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana
acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice si sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale.
Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, luate în
ansamblu. Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este destinat dezvoltării regionale
si coeziunii economice şi sociale, prin intermediul fondurilor structurale. Acestea sunt fonduri
post-aderare alimentate prin bugetul Uniunii Europene, al căror scop este sa acorde sprijin
statelor membre. Sunt susţinute investiţiile în educaţie, cercetare, agricultură, infrastructură,
dezvoltarea IMM-urilor si măsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale. O atenţie deosebită primesc
regiunile mai puţin dezvoltate în scopul de a se consolida coeziunea economică şi socială în
Uniunea Europeană.
Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC) sau Instrumentele Structurale, sunt
instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor
economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Raportandu-ne la perioada 2007 – 2013, acestea au fost urmatoarele:
Instrumente financiare (19 miliarde Euro)
FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala)
FSE (Fondul Social European)
FC (Fondul de Coeziune)
Actiuni complementare (11 miliarde Euro)
FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala)
Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - sustine dezvoltarea economica
durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea
structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si
antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie.
Fondul Social European (FSE) - contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si
a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului,
prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si
imigrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea
discriminãrii.
Fondul de Coeziune - prin care se finanteazã proiecte în domeniul protectiei mediului si
retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile precum si
proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier,
modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.
Cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea Instrumentelor
Structurale a fost stabilit prin HG 497/2004, cu modificările şi completările ulterioare, desemnându-se
structuri instituţionale armonizate cu cele comunitare specifice.
Astfel, Ministerul Fondurilor Europene (www.fonduri-ue.ro ) îndeplineşte rolul de coordonator
naţional al instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituţional, legislativ şi procedural
necesar implementării acestor fonduri, precum şi funcţionarea coerentă şi eficientă a întregului sistem
administrativ.
Cele 19,7 miliarde euro alocate României prin instrumentele structurale în perioada 2007-2013 au
fost implementate prin şapte programe operaţionale sectoriale şi regionale, la care se adaugă opt
programe de cooperare teritorială cu alte state. Pentru programele operaţionale sectoriale şi regionale,
în cadrul ministerelor de linie corespunzătoare a fost desemnată câte o Autoritate de Management, după
cum urmează:
Tabelul 4.1. Programele Operaționale Sectoriale
Program Operational Sectorial
Autoritate management Fond
Obiectivul Convergenta
POS Cresterea Min. Economiei si Finantelor FEDR
Competitivitatii Economice
POS Dezvoltarea Resurselor Umane
Min. Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse
FSE
POS Transport Min.Transporturilor FEDR + FC
POS Mediu Min. Mediului FEDR + FC
POS Regional Min. Dezvoltarii, Lucrarilor publice si Locuintelor
FEDR
POS Dezvoltarea Capacitatii
Administrative
Min. Administratiei si Internelor FSE
POS Asistenta Tehnica Min. Economiei si Finantelor FEDR
Tabelul 4.2. Programele Operaționale Regionale
Program Operational Regional
Autoritate management Fond
Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana
PO Ungaria Romania Agentia Nationala de Dezvoltare (Ungaria)
FEDR
PO Romania Bulgaria Min. Integrarii Europene FEDR
PO Romania Serbia Min. Integrarii Europene FEDR
PO Romania Ucraina Moldova
Min. Integrarii Europene FEDR
PO Ungaria Slovacia Romania Ucraina
Min. Integrarii Europene FEDR
PO Bazinul Marii Negre Min. Integrarii Europene FEDR
PO Cooperare Transnationala in Sud Estul
Europei
Min. Integrarii Europene FEDR
PO Cooperare Interregionala Min. Integrarii Europene FEDR
Autorităţile de Management sunt responsabile de gestionarea şi implementarea fiecăruia
dintre Programele Operaţionale. În funcţie de specificul programului operaţional, în relaţia dintre
Autoritatea de Management şi beneficiar pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau
regionale. Aceste organisme intermediare preiau, în baza unui acord, funcţii delegate de către Autorităţile
de Management, însă responsabilitatea finală a implementării programului operaţional revine tot
Autorităţilor de Management.
De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte funcţia de Autoritate de
Certificare şi Plată, care certifică declaraţiile de cheltuieli în vederea înaintării cererilor de plată
către Comisia Europeană, elaborează şi înaintează cererile de plată şi primeşte de la Comisia
Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/2005, a
fost constituită Autoritatea de Audit, sub forma unui organism independent asociat Curţii de
Conturi a României, având responsabilitatea realizării auditului de sistem, verificării
operaţiunilor pe bază de eşantion precum şi pentru auditul final al fondurilor ISPA, PHARE şi al
Instrumentelor Structurale.
Conform Ministerului Fondurilor Europene, stadiul absorbtiei la data de 30 septembrie
2014 se prezinta astfel:
Proiecte depuse 43.908
Contracte semnate 14.606
Plati interne beneficiar 45,93% (/alocat 2007-2013)
Plati rambursare de Comisia Europeana (total) 48,26% (/alocat 2007-2013)
Rata de absorbtie curenta 38,46% (/alocat 2007-2013)
Pentru perioada de programare 2014 – 2020, Comisia Europeana a adoptat Acordul de
Parteneriat prin care România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43
miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune.
La nivelul programelor operationale, conform Ministerului Fondurilor Europene alocarea
financiara pentru perioada 2014 – 2020 este urmatoarea:
Programul Alocarea financiara pentru perioada
2014- 2020
Programul Operational Infrastructura Mare 9.41 mld euro
Programul Operational Regional 6.7 mld euro
Programul Operational Capital Uman 4.22 mld euro
Programul Operational Competitivitate 1.33 mld euro
Programul Operational Capacitate Administrativa 0.55 mld euro
Programul Operational Asistenta Tehnica 0.21 mld euro
Plati directe in agricultura 10 mld euro
Programul Narional pentru Dezvoltare Rurala 8 mld euro
Programul Operational Pescuit 0.17 mld euro
Facilitatea „Connecting People” 1.23 mld euro
Programele de cooperare teritoriala 0.45 mld euro
Rezumat
Această prelegere familiarizează studentul cu ideea finanțărilor nerambursabile și cu
sursele de finanțare disponibile pentru România, explicând proveniența lor și justificând rolul
lor în dezvoltarea României ca stat al Uniunii Europene.
Cuvinte cheie
finanțări nerambursabile
fonduri europene
instrumente structurale
obiectivele UE
Teste de autoevaluare
1. Explicați necesitatea metodologiei specifice care trebuie respectată în procesul de acordare
a finanțărilor nerambursabile (p.3)
2. Enumerați cel puțin 5 surse de finanțare nerambursabilă disponibile în România (p.4)
3. Definiți instrumentele structurale și fondurile structurale (p.6)
4. Prezentați obiectivele și acțiunile finanțate prin Fondul Social European (p.7)
Concluzii.Finanțările nerambursabile, la modul general, sunt finanțări destinate sprijinirii
desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - care nu trebuiesc returnate. În România există mai multe surse de finanțare nerambursabilă. Cea mai importantă este Uniunea Europeană care, pentru atingerea obiectivelor sale, acordă României în perioada 2007-2013 o finanțare nerambursabilă în valoare de aprox. 30 miliarde Euro, prin instrumentele structural si 43 miliarde euro pentru perioada de programare 2014-2020.
UNITATEA 10
FINANȚĂRI NERAMBURSABILE - ALTE FONDURI
Obiective 31
Cunoștințe preliminarii 31
Resurse necesare și recomandări de studiu 31
Durată medie de parcurgere a unității 31
3. Finanțările nerambursabile 32
Rezumat 36
Cuvinte cheie 36
Teste de autoevaluare 37
Concluzii 37
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea :
- să enumere câteva dintre sursele de finanțare nerambursabilă disponibile in România,
altele decât fondurile europene alocate de Comisia Europeană
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
www.finantare.ro
Alte resurse disponibile online, incluse pe parcursul modului.
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Ce sunt finantarile nerambursabile (continuare)?
Așa cum menționam si în cursul trecut, finanțările nerambursabile, la modul general, sunt
finanțări destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale
societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - care nu
trebuiesc returnate.
Finantarile se acorda pentru domenii pentru care, din cauza situatiei conjuncturale, nu
exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu, reabilitarea
infrastructurii in regiuni sarace, recalificare profesionala, sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG
in calitate de partener al autoritatilor publice) sau pentru domenii in care exista in mod traditional
o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile (de exemplu, activitatile cu
caracter social).
Am evidențiat anterior că cel mai important finanțator (sub aspectul sumelor
nerambursabile acordate României) este Comisia Europeană care, prin intermediul
instrumentelor structural (fondurilor europene) aloca miliarde de euro anual pentru dezvoltarea
țării în multiplele sale aspecte.
Pentru multitudinea de beneficiari interesați și nevoi de dezvoltare, la nivel național
există o serie de alți finanțatori activi, care oferă sprijin pentru atingerea unor obiective de
creștere și dezvoltare în anumite sectoare. Obiectivele si bugetele proiectelor sunt dintre cele mai
felurile și deseori accesarea acestora poate fi mai facila pentru un ONG cu resurse limitate sau
pentru un antreprenor cu dorinta si idei marete.
In cele ce urmează vom enumera câteva dintre categoriile de finațatori activi în România,
încercând să exemplificăm tipuri de proiecte pe care aceștia le finanțează.
1. Guvernul Romaniei
” Programul pentru stimularea înființîrii și dezvoltării microintreprinderilor de
catre intreprinzătorii tineri” urmărește:
o dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoasterea si
gestionarea optima a resurselor, in vederea adaptarii rapide la rigorile
determinate de globalizarea pietelor;
o stimularea si sprijinirea demararii si dezvoltarii firmelor nou-infiintate
(start-up-uri) prin facilitarea accesului acestora la finantare;
o facilitarea accesului tinerilor la sursele de finantare.
Se adresează persoanelor fizice, denumite in continuare intreprinzatori debutanti,
care indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:
o au capacitate juridica deplina de exercitiu, au varsta de pana la 35 de ani;
o infiinteaza pentru prima data o societate comerciala cu raspundere
limitata;
Ca o conditie suplimentara, beneficiarul trebuie sa angajeze, cu contract de munca
pe durata nedeterminata, cu norma intreaga si sa mentina in activitate cel putin 2
(doi) salariati de la momentul obtinerii facilitatilor, pana la pierderea calitatii de
microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant.
De asemenea, beneficiarul se angajeaza sa reinvesteasca, anual, cel putin 50% din
profitul realizat in anul fiscal precedent.
Facilitățile acordate:
o acordarea de catre Ministerul Economiei a unei alocatii financiare
nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000
euro (echivalentul in lei), din valoarea totala a cheltuielilor eligibile
aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de
cofinantare.
o garantii acordate de Fondul National de Garantare al Creditelor pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii S.A. – I.F.N. (FNGCIMM) pentru creditele
contractate de “SRL-D” in vederea realizarii planurilor de afaceri
acceptate, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita
sumei de 80.000 euro,
o scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de
angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel
mult 4 (patru) salariati, angajati pe perioada nedeterminata.
o scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la
Oficiile Registrului Comertului, pentru inregistrarea microintreprinderii,
precum si de la plata tarifului pentru publicarea in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a;
o consiliere, instruire si sprijin din partea OTIMMC in a carui raza de
competenta isi are sediul social.
2. Guvernele sau ambasadele unor state straine,
Granturile Norvegiene & Mecanismele SEE (www.eeagrants.ro)
o Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014 îşi propune să contribuie la
reducerea disparităţilor economice şi sociale din Spaţiul Economic European
şi la consolidarea relaţiilor de cooperare între statul donator (Norvegia) şi
statele beneficiare prin intermediul sectoarelor prioritare propuse.
o Obiectivele generale ale granturilor norvegiene sunt reducerea disparităților
sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv întărirea
relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.
o Câteva dintre programele finanțate sunt urmatoarele:
o Copii și tineri cu risc (www.granturi-corai.ro)
Obiective: implementarea de măsuri integrate, efective şi eficiente,
adresate grupurilor de copii şi tineri vulnerabili, care se confruntă cu
riscuri specifice și dezvoltarea de iniţiative menite să reducă
inegalităţile şi să combată discriminarea grupurilor vulnerabile la
excluziunea socială şi economică, măsuri iniţiate în colaborare de
autorităţi locale şi regionale, respectiv de actori din mediul privat şi de
cetăţeni
Valoarea programului: 26.212.353 Euro
o Violență domestică și violență bazată pe deosebirea de sex
3. Bancile si institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala,
FMI)
4. Fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator
o Fundația United Way - este prin excelenta un donator local, care sprijina
organizatiile neguvernamentale sa ofere servicii de calitate catre cele mai
vulnerabile si dezavantajate grupuri din comunitate prin proiecte de educatie,
sanatate si integrare socio-economica. Fondurile United Way provin din
sponsorizari de la companii, din donatii salariale ale angajatilor acelor
companii si din alte contributii individuale. Finantarile se acorda anual.
Sprijina proiectele sociale care:
produc un impact real - cuantificabil si vizibil - in randul grupului tinta si/sau
a comunitatii;
dau dovada unei cresteri semnificative a rezultatelor si eficientei programului
de la un an la altul.
dezvolta parteneriate reale si eficiente, in care partile sunt implicate activ
pentru crearea unei retele de servicii in comunitate cu scopul imbunatatirii
situatiei persoanelor dezavantajate. Spre exemplu, proiectele pot viza asistenta
pentru copii oferita in cadrul unui centru de zi de catre o organizatie
specializata in acest sens si consiliere si orientare profesionala pentru parinti si
frati, oferite de catre o alta organizatie care are experienta in acest gen de
servicii.
responsabilizeaza membrii comunitatii, inclusiv beneficiari si alti actori
locali (guvernamentali sau ne-guvernamentali), urmarind implicarea cat mai
activa a tuturor categoriilor sociale, inclusiv a celor dezavantajate pentru o
rezolvare mai rapida si pe termen lung a problemelor sociale.
o Bugetul maximal pentru 1 proiect este de 75.000 Lei (Bucuresti) si 40.000 (Cluj si
Timisoara).
5. Mari corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola) prin programele de responsabilitate
sociala corporatistă (Corporate Social Responsability)
o Idei din țara lui Andrei – este o competiție de proiecte sustenabile dezvoltat
de Petrom prin programul de responsabilitate sociala Țara lui Andrei.
În anul 2013 s-au înscris 398 de proiecte, dintre care 21 de idei
sustenabile au primit finanțări în valoare totală de 160.000 Euro
Competiția se adresează persoanelor fizice, ONGurilor, instituțiilor
publice și de învățământ din România.
Proiectele abordeaza domeniile dezvoltare comunitară, educație sau
mediu.
Cuvinte cheie
finanțări nerambursabile
finanțatori activi
Teste de autoevaluare
1. Identificați 5 categorii de finanțatori activi în România
2. Prezentați 3 tipuri de programe finanțate de finanțatori activi in România, altii
decât Comisia Europeană.
Concluzii.
Finanțările nerambursabile, la modul general, sunt finanțări destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati - importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic si social - care nu trebuiesc returnate. În România există mai multe surse de finanțare nerambursabilă. Pe lângă Comisia Europeană, în România acordă finanțări nerambursabile guvernul, bănci și instituții internaționale, guvernele și ambasadele altor state, mari corporații prin programele de responsabilitate socială.
UNITATEA 11
Managementul ciclului de proiect
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
11. Managementul ciclului de proiect 3
Rezumat 9
Cuvinte cheie 9
Teste de autoevaluare 9
Concluzii 10
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea:
- să explice ce reprezintă managementul ciclului de proiect;
- să enumere cele șase etape ale ciclului de proiect;
- să numească principiile cheie ale managementului ciclului de proiect;
- să compare mai multe tipuri de cicluri de viață ale unui proiect.
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Managementul ciclului de proiect (MCP) reprezintă o colecţie de concepte şi probleme sau
tehnici relativ simple, care include:
conceptul de ciclu de proiect;
analizarea stakeholderilor;
instrumentul de planificare a "Schemei logice";
factori cheie de calitate;
planificarea activităţii şi a resurselor;
structuri coerente, standardizate pentru documentele proiectului.
Utilizarea acestor concepte, instrumente şi documente standard acoperind întreaga
existenţă a unui proiect este uneori privită ca "abordare integrată" pentru administrarea
ciclului de proiect.
Ciclul de proiect - Modul în care proiectele sunt planificate şi realizate, urmăreşte o succesiune
de etape, începând cu o strategie agreată, care conduce la ideea de realizare a unei anumite
acţiuni, care este, apoi, formulată, implementată şi evaluată în vederea îmbunătăţirii strategiei şi
a viitoarelor acţiuni.
Cele Şase Etape ale Ciclului de Proiect
Programarea:
Stabilirea liniilor directoare generale şi a principiilor pentru cooperarea UE cu un anume
stat. Rezultatul obţinut îl reprezintă o Strategie Naţională.
Identificarea:
În cadrul structurii stabilite prin Strategia Naţională, sunt analizate problemele, nevoile şi
interesele posibililor stakeholderi, iar ideile de proiecte şi alte acţiuni sunt identificate şi
monitorizate pentru un posibil viitor studiu. Rezultatul va fi decizia de a studia în detaliu, în
continuare, opţiunea(-ile) făcută(-e).
Proiectarea:
Toate aspectele semnificative ale ideii sunt studiate luând în considerare orientările
Strategiei Naţionale, factorii cheie ai calităţii şi punctele de vedere ale principalilor stakeholderi.
Rezultatul îl reprezintă decizia de a propune sau nu finanţarea proiectului.
Finanţarea:
Propunerea de finanţare este realizată şi evaluată de comitetul intern sau extern abilitat;
este luată, în această fază, decizia de a finanţa sau nu proiectul. Se semnează un acord oficial cu
guvernul partener sau cu altă entitate, care stabileşte şi aranjamentele de implementare a
finanţării.
Implementarea:
Resursele agreate sunt utilizate pentru a atinge scopul proiectului (=grupul/-rile ţintă
primeşte/-esc profiturile planificate) şi, per ansamblu, pentru realizarea obiectivelor generale.
Aceasta presupune, de obicei, contracte de studii, asistenţă tehnică, lucrări sau echipamente.
Progresele sunt evaluate (= prin monitorizare) pentru a permite adaptarea la circumstanţele
modificate.
Evaluarea:
Evaluarea înseamnă o "trecere în revistă, pe cât posibil de sistematică şi obiectivă, a unui
proiect, program sau politică în curs de derulare sau finalizat(ă), a proiectării, implementării şi
rezultatelor sale. O evaluare trebuie să furnizeze informaţia că proiectul este credibil şi util,
permiţând folosirea experienţei în procesul de luare a deciziilor atât a beneficiarilor, cât şi a
finanţatorilor.
Principiile cheie ale MCP sunt:
• Utilizarea Abordării Schemei Logice pentru analizarea problemelor şi
găsirea unei soluţii potrivite - respectiv, conceperea proiectului;
• Elaborarea organizată a unor documente cheie de calitate pentru fiecare
etapă, pentru a asigura un proces structurat şi bine informat de luare a
deciziilor;
• Consultarea şi implicarea pe cât de mult posibil a stakeholderilor cheie;
• Formularea clară şi concentrarea pe Scopul Proiectului, în termeni ai
profiturilor sustenabile pentru grupul(-rile) ţintă vizate;
• Incorporarea aspectelor cheie ale calităţii încă de la începutul fazei de
proiectare.
MCP apelează la principiile managementului, la tehnici şi instrumente analitice şi le
aplică în procesul structurat al ciclului de luare a deciziilor, pentru a garanta că:
• proiectele respectă şi contribuie la realizarea obiectivelor politicii CE, cum ar fi respect
pentru drepturile omului, diminuarea sărăciei şi alte aspecte sensibile, ca: egalitatea sexelor,
protecţia mediului înconjurător (relevanţă pentru şi compatibilitate cu aceste probleme în sens
larg);
• proiectele sunt legate de strategia adoptată şi de problemele reale ale grupurilor
ţintă/beneficiarilor;
• proiectele sunt fezabile, adică obiectivele pot fi realizate într-un mod realist ţinând seama
de constrângerile mediului de operare şi ale capacităţilor agenţiei de implementare;
• profiturile generate de proiecte sunt sustenabile.
Ciclul de viaţă al proiectului
Am spus la început că proiectul este: "... întreprindere unicat, care are un început şi un
sfârşit clar" (Buchanan and Boddy , 1992). Dar proiectul trebuie să aibă şi un mijloc. Prin
analogie cu vieţuitoarele care se nasc, trăiesc o perioadă de timp în care consumă hrană şi apă,
respiră, se mişcă şi apoi, în final, sfârşesc (adică mor), putem spune că un proiect are şi el un
ciclu de viaţă. Sunt multe discuţii referitoare la existenţa unui singur model "adevărat" ale
ciclului de viaţă al unui proiect sau a mai multora şi la posibilitatea ca vreunul dintre acestea să
descrie cu acurateţe rezonabilă ceea ce se întâmplă în realitate. Unii autori includ şi studiul de
fezabilitate în ciclul de viaţă al proiectului; alţi cred că proiectul începe cu adevărat numai după
încheierea studiului de fezabilitate şi acceptarea propunerii sau numai după ce capitolele de
cheltuieli ale proiectului au fost definite. Noi vom considera că proiectul începe numai după
acceptarea propunerii, deoarece, în mod normal, conducerea aprobă după ce i s-a prezentat
studiul de fezabilitate şi decide să continue activitatea. Dacă credeţi că vă ajută, priviţi activităţile
necesare pentru realizarea unui studiu de fezabilitate ca făcând parte dintr-un mini-proiect de
sine stătător. Chiar şi când posedăm cele mai bune planuri şi aplicăm cel mai atent control,
realitatea este întotdeauna mult mai haotică decât modelele prin care o definim; acelaşi lucru este
valabil şi în cazul proiectelor. Totuşi, în cazul proiectelor, modelele ne sunt utile pentru că ne
ajută să recunoaştem diferitele căi prin care un proiect trece de la stadiul de început către cel de
sfârşit, precum şi fazele mari în care activităţile desfăşurate se schimbă de la un tip la altul.
Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor. În
continuare, vom analiza trei tipuri diferite de cicluri de viaţă, care pot constitui modele ale unor
situaţii concrete, în funcţie de modul de abordare necesar. Cele trei tipuri de cicluri de viaţă sunt:
ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după modelul în cinci faze, descris de
Weiss şi Wysocki (1994);
ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de mini-proiecte), după Jordan şi
Machesky (1990);
ciclul de viaţă pe bază de prototip.
Ciclul de viaţă elementar al unui proiect
În încercarea de a descrie un ciclu de viaţă elementar care să poată fi aplicat mai multor
tipuri de proiecte, am adoptat o terminologie puţin diferită de cea care a fost utilizată, în general,
în trecut. Termenii utilizaţi pentru descrierea celor cinci faze (mulţi autori prezintă doar patru
faze) au fost preluaţi după Weiss şi Wysocki (1994).
Definire Plan Organizare Execuţie Închidere
Analiza cerinţelor
Studiu de
Identificarea activităţilor
Planificarea
Organizarea echipei
Stabilirea
Emitere ordine de execuţie/schimbare
Analiza proiect
Acord client
Întocmire documentaţie
fezabilitate
Specificaţii funcţionale
Dezvoltare scenarii
Analiza cost-beneficiu
Fixare obiective
Comparare alternative
succesiunii lor
Identificarea activităţilor critice
instrumentelor de control
Instalare produs (la client)
Raportări de analiză
Revizuiri bugetare şi plan
Optimizare valoare
Recepţie produs/proiect
Audit
Evaluare valoare
Recrutare personal
Estimarea timpului şi a costurilor
Planificarea valorii
Repartizarea lucrărilor
Ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare
Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor, de
evaluare a alternativelor, de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a proiectului sunt
repetate de mai multe ori. Prin urmare, fazele sunt o succesiune de "mini-proiecte" (chiar dacă
fiecare dintre ele poate avea dimensiuni considerabile), strâns legate între ele, astfel încât, la
sfârşitul fiecăruia, utilizator implementează şi evaluează o anumită parte a proiectului. Feed-
back-ul obţinut în urma evaluării este utilizat în sprijinul determinării cerinţelor corespunzătoare
următorului mini-proiect.
Ciclu de viaţă pe bază de prototip
Realizarea de prototipuri este o formă a dezvoltării în faze. Acest tip de proiect presupune
construirea rapidă a unui model sau prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia
utilizatorilor cu scopul de a obţine un feedback rapid. Modelul poate deveni sau nu parte
integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Prin folosirea prototipurilor se rezervă dreptul de
a "da deoparte" un model care are mai puţin succes, de a construi unul sau mai multe modele
potrivite şi de a perfecţiona modelul cel mai bun. Modelul poate începe prin realizarea grosieră a
unui sistem simplificat (de exemplu, se pot ignora anumite funcţiuni dacă se urmăreşte doar
obţinerea unor informaţii referitoare, de exemplu, la aspectele ergonomice ale modelului), care
apoi poate fi treptat perfecţionat sau poate fi reconstruit la fiecare iteraţie sau, după câteva
iteraţii, se poate dezvolta un proiect "formal", prin care modelul aprobat să fie transformat într-
un sistem sau produs funcţional.
Alegerea modelului de ciclu de viaţă
Realitatea este foarte complicată, iar proiectele - chiar şi cele bine organizate şi bine
conduse - pot avea probleme. Vă gândiţi, poate, că adoptarea pentru un proiect a unui anumit
model de ciclu de viaţă nu are prea mare valoare. De fapt, asemenea modele sunt foarte utile în
planificare, în stabilirea fazelor şi în asistarea managerului în gestionarea proiectului respectiv,
dar numai cu condiţia ca managerul să rămână conştient că un model nu este altceva decât un
model şi nu o descriere a modului de desfăşurarea a proiectului de la început la sfârşit. Mult mai
importante decât ciclul de viaţă sunt fazele semnificative şi rezultatele convenite în planul de
proiect.
Rezumat
Ciclul de proiect se referă la modul în care proiectele sunt planificate şi realizate,
urmăreşte o succesiune de etape, începând cu o strategie agreată, care conduce la ideea de
realizare a unei anumite acţiuni, care este, apoi, formulată, implementată şi evaluată în vederea
îmbunătăţirii strategiei şi a viitoarelor acţiuni. Ciclul de proiect presupune șase etape:
programarea, identificarea, proiectarea, finanțarea, implementarea, evaluarea. Nu există un
singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor proiectelor.
Cuvinte cheie
cerere de finanțate
ActionWeb
grup țintă
indicatori
graficul activităților
sustenabilitate
Teste de autoevaluare
Definiți ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare.(p.7)
Definiți ciclu de viaţă pe bază de prototip.(p.7)
La ce sunt utile modele de ciclu de viață.(p.8)
Concluzii.Așa cum susține și Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana,
managementul ciclului de proiect (MCP) reprezintă o colecţie de concepte şi probleme sau
tehnici relativ simple, care include: conceptul de ciclu de proiect; analizarea stakeholderilor;
instrumentul de planificare a "Schemei logice"; factori cheie de calitate; planificarea activităţii şi
a resurselor; structuri coerente, standardizate pentru documentele proiectului. Utilizarea acestor
concepte, instrumente şi documente standard acoperind întreaga existenţă a unui proiect este
uneori privită ca "abordare integrată" pentru administrarea ciclului de proiect
UNITATEA 12
Matricea schemei logice
Obiective 2
Cunoștințe preliminarii 2
Resurse necesare și recomandări de studiu 2
Durată medie de parcurgere a unității 2
12. Matricea schemei logice 3
Rezumat 8
Cuvinte cheie 9
Teste de autoevaluare 9
Concluzii 9
Obiective
La sfârşitul acestei prelegeri, studentul va putea:
- să explice ce reprezintă managementul ciclului de proiect;
- să enumere cele șase etape ale ciclului de proiect;
- să numească principiile cheie ale managementului ciclului de proiect;
- să compare mai multe tipuri de cicluri de viață ale unui proiect.
Cunoștințe preliminarii: nu este cazul
Resurse necesare și recomandări de studiu.Resurse bibliografice obligatorii:
Manualul Managementul Ciclului de Proiect, Comisia Europeana, (http://europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm)
Durata medie de parcurgere a unității de studiu
Este de două ore.
Schema logică de construire a programului proiectului
Schema logică (Matricea cadru logică) a fost dezvoltată în anii '70, în momentul de faţă
fiind utilizată de un număr mare de agenţii/organizaţii diferite. Metoda implică prezentarea
rezultatelor analizei de o aşa manieră încât este posibilă exprimarea obiectivelor
proiectului/programului într-un mod sistematic şi logic. Acesta trebuie să reflecte relaţia cauzală
între nivelurile diferite ale obiectivelor, să indice modul de verificare a realizării acestor obiective şi
să stabilească ipotezele din afara controlului proiectului/programului care îi pot influenţa succesul.
Principalele rezultate ale acestui proces sunt enumerate pe scurt într-o matrice care descrie cele mai
importante aspecte ale proiectului/programului
Fig. 12.1. Matricea schemei logice
Intervenția logică
Indicatori de verificare
Surse de verificare
Ipoteze
Obiective generale
Scopul proiectului
Rezultate
Activități Mijloace Costuri
Pre-condiții
Ea joacă un rol important în fiecare fază a ciclului de proiect. Schema logică trebuie
realizată în timpul pregătirii (identificării); de altfel, ea nu poate fi completată în întregime în
acest stadiu, dar se va completa treptat în fazele proiectării, finanţării, implementării şi evaluării.
Schema logică devine, astfel, instrumentul de gestionare a fiecărei faze a ciclului de proiect
şi un "instrument master" pentru crearea altor instrumente ca, de exemplu, bugetul detaliat,
distribuirea responsabilităţilor, programul de implementare şi planul de monitorizare.
Abordarea schemei logice: două etape
Etapa Analizei, în timpul căreia este analizată situaţia curentă pentru a dezvolta o viziune
asupra "situaţiei viitoare dorite" şi pentru a alege strategiile ce vor fi aplicate pentru realizarea ei.
Etapa de Analiză conţine 4 faze:
Analiza Stakeholderilor
Analiza Problemelor (imaginea realităţii)
Analiza Obiectivelor (imaginea unei situaţii îmbunătăţite în viitor)
Analiza Strategiilor (compararea opţiunilor diferite care se adresează unei situaţii
date)
Etapa Planificării este aceea în care ideea de proiect este dezvoltată într-un plan
operaţional practic, gata de implementare. În această fază, schema logică este concepută, iar
activităţile şi resursele sunt stabilite şi programate.
Etapa analizei
Analiza stakeholderilor („actori" implicaţi în proiect)
Orice persoană fizică, grup de persoane, instituţii sau firme ce ar putea avea o legătură cu
proiectul/programul, sunt denumiţi stakeholderi. Pentru a maximiza profitul social şi
instituţional al proiectului/programului şi pentru a minimiza efectele sale negative, analiza
stakeholderilor identifică "tot" ceea ce ar putea fi influenţat (pozitiv sau negativ), precum şi
modul în care s-ar realiza această influenţă. Este important ca analiza stakeholderilor să se
deruleze într-o fază incipientă, în fazele de identificare şi proiectare ale proiectului/programului.
Analiza problemelor
Faza analizării problemelor identifică aspectele negative ale unei situaţii existente şi
stabileşte legătura "cauză-efect" între problemele existente. Aceasta implică trei paşi:
o Definirea exactă a cadrului şi a subiectului analizei;
o Identificarea problemelor majore cu care se confruntă grupurile ţintă şi beneficiarii;
o Vizualizarea problemelor sub forma unei diagrame, numită "arborele problemei' sau
"ierarhia problemelor" pentru a stabili relaţia cauză-efect.
Analiza obiectivelor este o abordare metodologică folosită pentru:
o a descrie situaţia în viitor odată ce problemele au fost remediate cu participarea părţilor
reprezentative;
o a verifica ierarhia obiectivelor;
o a ilustra într-o diagramă relaţia mijloace-finalitate.
Analiza strategiilor
Ultima fază a Etapei de Analiză presupune selectarea strategiei(lor) ce va/vor fi
utilizată(e) pentru atingerea obiectivelor urmărite. Analizarea strategiei presupune stabilirea
obiectivelor ce vor fi incluse IN proiect şi care dintre ele vor rămâne AFARĂ, care vor fi scopul
proiectului şi obiectivele generale ale acesteia.
Etapa planificării - Construirea schemei logice (matricei logice)
Schema logică este un mod de prezentare a substanţei unui proiect / program într-o formă
cuprinzătoare şi general înţeleasă. Matricea are patru coloane şi patru rânduri:
Intervenția logică
Indicatori de verificare
Surse de verificare
Ipoteze
Obiective generale
Scopul proiectului
Rezultate
Activități Mijloace Costuri
Pre-condiții
Cum se identifică indicatorii de verificare obiectivă şi sursele de verificare?
Indicatorii de Verificare Obiectivă (IVO) descriu obiectivele proiectului în termeni
operaţionali de măsurare (cantitate, calitate, grup(uri) ţintă, timp, spaţiu). Specificarea IVO
reprezintă o verificare a viabilităţii obiectivelor şi pune bazele sistemului de monitorizare a
proiectului. IVO trebuie să fie măsurabili într-un mod consistent şi la un cost acceptabil.
Sursele de Verificare (SdV) pot fi documente, rapoarte şi alte surse de furnizare a
informaţiilor care fac posibilă verificarea indicatorilor.
Un sistem bun al IVO trebuie sa fie SMART:
Când sunt formulaţi indicatorii, trebuie specificată, în acelaşi timp, sursa de verificare.
SdV trebuie să explice:
• formatul în care trebuie să se găsească informaţia (ex.: rapoarte de progres, documentele
proiectului, statistici oficiale etc.);
• cine oferă informaţia;
• cât de des trebuie furnizată aceasta (ex.: lunar, trimestrial, anual etc.).
Cum se identifică Mijloacele şi Costurile?
Casetele "Mijloace" şi "Costuri" înlocuiesc IVO şi SdV la nivelul Activităţilor. IVO şi
SdV nu sunt, astfel, specificate pentru Activităţi în Schema Logică, dar pot fi specificate ulterior,
când se pregăteşte Programul de Activitate.
Mijloacele sunt resursele umane şi materiale (adesea numite "Input-uri"), necesare
pentru realizarea activităţilor planificate şi gestionarea/conducerea proiectului.
Costurile reprezintă transformarea în termeni financiari a tuturor resurselor identificate.
Verificarea Finală a Calităţii Schemei Logice
Odată ce au fost stabilite mijloacele şi costurile, matricea este completă. Ea trebuie
supusă unei ultime verificări, pentru a constata dacă:
• verticala logică este completă şi corectă;
• indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibili şi de încredere;
• pre-condiţiile sunt realiste;
• ipotezele sunt realiste şi complete;
• riscurile sunt acceptabile;
• probabilitatea succesului este suficient de puternică;
• aspectele calităţii au fost luate în considerare şi, unde a fost cazul, transformate în
activităţi, rezultate sau ipoteze;
• profiturile justifică costurile;
• sunt necesare studii suplimentare.
Această verificare trebuie realizată în primul rând la sfârşitul sesiunii de planificare a
procesului de formulare; poate fi realizată şi independent, de către alte persoane decât cele care
au conceput schema logică, cu deosebire CE şi parteneri oficiali naţionali.
Un proiect este sustenabil când continuă să furnizeze profituri grupurilor țintă ale
proiectului/ programului, pe o perioada extinsă, după încheierea acordării de către donator a unei
părți importante din asistența tehnică. Experiența a demonstrat că sustenabilitatea unui proiect pe
termen lung depinde de următorii factori: dreptul de proprietate al beneficiarilor, tehnologie
adecvată, aspecte socio-culturale, egalitatea sexelor, protecția mediului, capacitatea instituțională
și de management, viabilitate economico-financiară.
Rezumat
Schema logică este instrumentul de gestionare a fiecărei faze a ciclului de proiect şi un
"instrument master" pentru crearea altor instrumente ca, de exemplu, bugetul detaliat,
distribuirea responsabilităţilor, programul de implementare şi planul de monitorizare. Abordarea
ei presupune două etape: analiza și planificarea. În etapa de analiză sunt analizați stakeholderii,
problemele, obiectivele și strategiile. Etapa Planificării este aceea în care ideea de proiect este
dezvoltată într-un plan operaţional practic, gata de implementare. În această fază, schema logică
este concepută, iar activităţile şi resursele sunt stabilite şi programate.
Cuvinte cheie
schema logică
matricea schemei logice
indicatori de verificare obiectivă
surse de verificare
Teste de autoevaluare
Definiți matricea schemei logice (p.3)
Definiți indicatorii de verificare obiectivă și sursele de verificare (p.6)
Construiți matricea unei scheme logice pentru un proiect (p.6)
Concluzii.Un proiect este sustenabil când continuă să furnizeze profituri grupurilor țintă ale
proiectului/ programului, pe o perioadă extinsă, după încheierea acordării de către donator a unei
părți importante din asistența tehnică. Experiența a demonstrat că sustenabilitatea unui proiect pe
termen lung depinde de următorii factori: dreptul de proprietate al beneficiarilor, tehnologie
adecvată, aspecte socio-culturale, egalitatea sexelor, protecția mediului, capacitatea instituțională
și de management, viabilitate economico-financiară.
top related